ecodiag diagnoza

1

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

ECODIAG DIAGNOZABIODIVERSITATII EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Conservatoire des Espaces Naturels du Languedoc-Roussillon | SupAgro Florac

DIAGNOZA BIODIVERSITATII EXPLOATATIILOR

AGRICOLE

Acest manual este o versiune adaptată a diagnozei biodiver-sităţii prealabila luarii măsurilor de mediu în siturile Natura 2000 din Languedoc-Roussillon produs de CEN LR cu spriji-nul financiar din partea Uniunii Europene (FEDR), Directia Re-gionala de Mediu, Amenajarii şi Locuinţei Languedoc-Rous-sillon, din Regiunea Languedoc-Roussillon.

Această adaptare a fost realizata în cadrul proiectului ECO-DIAG (proiect Leonardo da Vinci Transfer de Inovaţie) pen-tru scopuri educaţionale privind transferul de instrumente de diagnosticare a biodiversităţii de catre formatori agricoli si ecologişti spanioli şi români.

Această adaptare a fost făcută de Jérémie Barret (CEN LR) şi Françoise Sarrazin (SUPAGRO Florac) în colaborare cu Jo-celyn Fonderflick (SUPAGRO Florac). Aceasta a fost finanţa-ta de Uniunea Europeană în cadrul unui proiect Leonardo da Vinci, transfer de inovaţie pentru educaţie şi formare pe tot parcursul vieţii.

CUPRINS1. CONTEXT ŞI OBIECTIVE ........................................................................................................................................ç

Agricultura, activitate principala în conservarea biodiversităţii ................................................................10

Agricultura şi biodiversitatea : o relaţie benefică reciproca .......................................................................10

Angajamentele internaţionale pentru conservarea biodiversităţii ............................................................ 11

Reglementari şi aranjamente contractuale pentru conservarea

diversităţii biologice .................................................................................................................................................... 11

Iniţiative “private” pentru a răspunde la cerintele societăţii ....................................................................... 11

Diagnoza biodiversităţii : un instrument de suport decizional .................................................................. 12

2. PRINCIPIILE METODEI DE DIAGNOZA ECOLOGICA ............................................................................... 13

Indicatorii de biodiversitate în agricultură ....................................................................................................... 14

Factori de biodiversitate în peisajele agricole ................................................................................................. 14

Complexitatea peisajului .......................................................................................................................................... 14

Intensitatea practicilor agricole ............................................................................................................................. 15

Indicatorii inclusi în diagnoza ................................................................................................................................ 15

3. ABORDAREA METODOLOGICĂ ..................................................................................................................... 19

Identificarea şi localizarea IAE şi a speciilor patrimoniului .......................................................................20

Caracterizarea aspectelor legate de conservare ............................................................................................ 21

Evaluarea stării calitative a IAE ............................................................................................................................. 21

Inventarul practicilor ................................................................................................................................................. 24

Analiza şi propunerea de acţiuni .......................................................................................................................... 24

Procentajul IAE .......................................................................................................................................................... 24

Calitatea IAE ............................................................................................................................................................... 25

Importanţa IAE : problema conservării şi ierarhizarii ................................................................................... 26

4. PUNEREA ÎN APLICARE A DIAGNOZEI ECOLOGICE............................................................................. 27

Faza de pregătire ...................................................................................................................................................... 28

Întâlnire cu exploatantul ......................................................................................................................................... 29

Faza de teren ................................................................................................................................................................ 31

Realizarea raportului ................................................................................................................................................ 33

Prestare de catre exploatantului .......................................................................................................................... 33

5. BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................................... 35

6. ANEXE ....................................................................................................................................................................... 37

9

1. CONTEXT ŞI OBIECTIVE

10

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Agricultura, activitate principala în conservarea biodiversităţii Terenurile agricole ocupa mai mult de 40 % din suprafata Uniunii Europene. Agricultura este ast-fel, in Europa, primul factor antropic care contro-leaza biodiversitatea.

Biodiversitate : Un termen care desemnează di-versitatea formelor de viata. În sensul său mai larg, ea exprimă diversitatea fiintelor vii la nivel de indivizi, specii, ecosisteme şi proceselor care stau la originea acestei biodiversitati.

Zone agricole, prin urmare, contin o parte im-portantă a biodiversităţii, fie ca e “obişnuita” sau “remarcabila”. Astfel, la nivel european, 46% din habitatele naturale de interes comunitar şi 173 specii de păsări se află în aceste zone agricole. În Franţa, 90% din speciile de plante protejate sunt legate de activităţile agricole.Mai multe studii realizate concomitent în Franţa şi în Europa, arată declinul biodiversităţii asocia-te cu terenuri agricole, în legătură cu moderniza-rea agriculturii în ultimele decenii. Acest lucru a dus la specializarea de producţie în exploataţii şi regiuni, şi la o schimbare semnificativă în meto-dele de producţie. Acest fenomen a determinat în parte de o intensificare a terenurilor producti-ve : utilizarea extensivă a ingrasamintelor sinte-tice, a pesticidelor şi facilitarea mecanizarii, şi în al doilea rând prin abandonarea treptată a tere-nurilor mai putin productive in favoarea păduri-lor sau a terenurilor cu arbuşti (tufisuri, terenuri pietroase). Această transformare a agriculturii a condus la o pierdere si o degradare substanţia-lă a zonelor semi-naturale din zonele agricole şi pastorale.Figura 1 arată că habitatele naturale de interes european dependente de agricultură sunt cele mai degradate şi ameninţate decat alte tipuri de habitate naturale.

Habitate naturale sau semi-naturale : mediu care aduce împreună condiţii le fizice şi biolo-gice necesare pentru existenţa unei specii (sau grup de specii) de animale sau vegetale.

Habitatul Speciei : este mediul de viaţă al spe-ciei (zona de reproducere, zona de hrănire, zona de vânătoare ...). Acesta poate include mai multe habitate naturale.

Habitat natural de interes comunitar : habitat natural, terestre sau acvatice, pe cale de dispa-riţie sau care are o arie restransa de raspandi-re sau care constituie un exemplu remarcabil de caracteristici proprii a uneia sau mai mult de noua regiuni biogeografice şi pentru care va fi desemnat un site Natura 2000.

Figure 7a : habitat dependent Figure 7b : habitat independentde agricultura 204 evaluari de agricultura 497 evaluari

Favorabil Defavorabil-insuficient defavorabil-critic necunoscut

Fig. 1. Stadii de pastrare habitatelor naturale dependente sau nu de agricultura (CTE/DB, 2009).

Agricultura si biodiversitate : o relatie cu beneficii reciproceAgricultura are o mare responsabilitate în con-servarea patrimoniului natural, dar interacţiunea acesteia cu biodiversitatea nu este limitată doar la acest domeniu, deoarece prevede, de aseme-nea, funcţii care favorizeaza productia (poleni-zare, fertilitatea solului, combaterea dăunăto-rilor…) şi servicii generale (protejarea împotri-va eroziunii solului, purificarea apei şi a aerului, controlul apei,...). Această parte a biodiversită-ţii este desemnat prin termenul “biodiversitate funcţionala”.Conservarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii în zonele agricole pot astfel simultan conserva pa-trimoniului natural şi sa contribuie la calitatea şi rentabilitatea producţiei agricole.

Fig. 2. Schema conceptuala de organizare a serviciilor agrosistemelor (LeRoux et al., 1998).

So

urce

CT

E/D

B, P

aris

20

09

SERVICII DE INTRARI

- stabilitatea structurii solului

- disponibil in apa

- fertilitate

- Microclimat

- controlul agresorilor biologici

- controlul invadarii

- Polliniation

- sanatatea animalelor de companie

VENITURI DIN AGRICULTURA

Productia primara

- randament

- stabilitate: controale biotice

- stabilitate: variabilitate abiotica

- stabilitate productie de furaje

Productie animaliera- randament

- calitate furaje

- calitate produse animaliere (alte produse comerciale)

IN FARA VENITURILOR

AGRICOLE

- apa (energie, irigatii, inundatii)

- calitatea apei

- reglementari climatice

- reglemantari incendii

- consrvarea biodiversitatii

- valoare culturala & estetica

AGRO-ECOSYSTÈMES

11

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Angajamente internationale pentru pastrarea biodiversitatiiPe plan internaţional, după Summit-ul Pământu-lui de la Rio din 1992, care a consacrat biodiver-sitatea ca “patrimoniu comun al umanităţii”, co-munitatea internaţională a adoptat o strategie globală pentru a lupta împotriva pierderii biodi-versităţii la Johannesburg în 2002, reafirmata la Summit-ul din Nagoya în 2010.În Europa, eforturile pentru a stopa eroziunea bi-odiversităţii au condus la obiectivele “de a stabili un termen pentru pierderea biodiversităţii” şi a face ca “politica agricola comuna în formele sale curente şi viitoare sa vizeze, printre altele, si sa contribuie la dezvoltarea durabilă prin încurajarea [...] mai mult a protecţiei biodiversităţii. “A doua direcţie strategică a politicii de dezvoltare rurală vizeaza in acest sens : “Îmbunătăţirea mediului şi a peisajului” şi afirma că biodiversitatea este unul dintre obiectivele prioritare trei din punct de ve-dere al alocărilor financiare (Politica de Dezvolta-re Rurală a Uniunii Europene 2007-2013).

Dispozitive reglementare si contractuale pentru conservarea biodiversitatiiPentru a opri eroziunea biodiversităţii, UE sub-liniază punerea în aplicare a “Directivei Păsări” (1979) şi Habitat (1992) în reţeaua Natura 2000. Această reţea se compune din site-urile care adăpostesc o proporţie semnificativă a biodiver-sităţii ameninţate şi remarcabile în întreaga Eu-ropă, în care agricultura joacă un rol dominant. Statele membre s-au angajat in “menţinerea bi-odiversităţii, ţinând cont de nevoile economi-ce, sociale, culturale şi regionale, ca răspuns la obiectivul general al dezvoltării durabile.”Între timp, UE a început “ecologizarea” politicii agricole comune (PAC), prin integrarea obiecti-vului de păstrare a biodiversităţii la mai multe niveluri :• în condiţii de ajutor, care fac obligatorie res-pectarea a 18 directive (inclusiv directivele Habi-tat şi păsări) pentru a putea primi ajutor în pro-ducţie, (Regulamentul (CE) nr 1782/2003).• prin consolidarea de reglementari de agro-me-diu, inclusiv măsurilor agro-mediu (Regulamen-tul CEE nr 1765/92 şi Regulamentul privind dez-voltarea rurală), care au beneficiat de o creste-rea a finanţarilor (creştere celui de al doilea pi-lon al PAC).

Măsurile de agromediu (MAM) : măsuri pen-tru a proteja resursele naturale in raport cu agri-cultura (apă, sol), peisaje şi biodiversitate. Spri-jinul poate fi acordat agricultorilor care se anga-jează pe o perioadă de 5 ani sa schimbe practi-cile lor. Ajutorul este plătit în schimbul costuri-lor suplimentare sau lipsei de profit cauzate de schimbarea în practică.

Initiative « private » care raspund unei nevoi socialeDincolo de exigentele reglementare, producţia agricolă se confruntă cu o cerere puternică a so-cietăţii pentru problemele de mediu. Multe ini-ţiative sunt lansate pentru a încerca să răspun-dă cererii de consum în creştere. De exemplu, unii producatori pentru a comercializa produ-se agricole solicita fermierilor sa respecte caie-tul de sarcini pentru o dezvoltare durabilă şi sa integreze componenta “biodiversităţii”. Punerea în aplicare a componentei biodiversităţii il obli-ga pe fermier sa realizeze o diagnoza şi un plan de acţiune pentru conservarea biodiversităţii (cf. Eatras din caietul de sarcini LEAF).

Extras din caietul de sarcini al normei LEAF marca internationala (2008)Aveţi un audit pentru a proteja site-ul

fermei dvs?Pentru a evita orice risc de deteriorare a mediu-lui, producătorii certificati trebuie să fie capabili să demonstreze ca ei cunosc distribuţiei principa-lelor habitate naturale de animale sălbatice, spe-cii importante, şi alte caracteristici cu valoarea de mediu, arheologica sau istorica in cadrul exploa-tatiei lor, conform instrucţiunilor, şi lucrări agricole susceptibile de a le afecta sau care pot avea un efect negativ asupra acestor elemente.Zone şi site-uri ale fermei, cu denumirea de peisaj.Lacuri, iazuri şi cursuri de ape.Habitate semi-naturale (balti, mlastini, câmpii, păşuni bogate în specii, paduri de foioase, etc) Elemente liniare (dumbravi, garduri, limite ale exploatatiei, graniţe, linii de parcele, ziduri, şan-ţuri, drumuri).Caile publice de acces, situri arheologice sau is-torice.Terenuri pe care traiesc alte specii.Lista de specii sau populaţii mari (specii priori-tare INSCRISE IN programele Planul de acţiune pentru biodiversitate din Marea Britanie, Con-cernul Păsări Ocrotite (BOCC), IUCN, populaţii importante la nivel naţional şi internaţional), în-registrate în zonă.Clădiri tradiţionale.Dispozitive impotriva incendiilor care protejeaza culturile şi a habitatele

Informatii probanteInspecţia de audit folosind o hartă şi caracteris-tici cheie de mediu include :• Zone şi site-uri de la fermă care beneficiază de

12

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

protecţie juridică şi / sau adăpostesc specii sau populaţii semnificative : • Lacuri, iazuri şi fluxuri• habitate semi-naturale (balti, mlastini, câmpi, păşuni bogate în specii, paduri de foioase, etc) .. • Elemente liniare (dumbravi, garduri, limite ale exploatatiei, graniţe, linii de parcele, ziduri, şan-ţuri, drumuri).• Căi de acces public.• Situri arheologice şi istorice.Auditul (şi planul de protecţie a mediului global al exploatatiei dvs.) ar trebui să fie în mod ideal efectuate sau revizuite de către un specialist sau consultant în protecţia resurselor de mediu.tant in protection of environmental resources.

Diagnoza biodiversitatii : instrument de suport decizionalPentru a opri eroziunea actuală a patrimoniu-lui natural şi pentru a face faţă cresterii exigen-telor reglementare şi cerinţelor sociale, a deve-nit esenţial să se dispună de instrumente pentru suport decizional care permit exploatantilor să păstreze mai bine şi sa sporeasca biodiversita-tea atat remarcabila, cat si funcţionala la nivelul fermelor lor. Aceste instrumente sunt, de aseme-nea, oportunităţi pentru exploatanti pentru a in-tegra mai bine serviciile reduse de biodiversitate în funcţionarea agro-ecosistemelor. Până de curand, nu a existat nicio diagnoza la ni-vel de exploatatie care sa permita evaluarea bi-odiversităţii, pe baza unor indicatori privind sta-rea in situ. Acest lucru este, de obicei, justificat de timp şi, respectiv, costul generat, de observa-ţii de teren. Evaluarea biodiversităţii în general se reduce la luarea în considerare a detaliilor ad-ministrative sau datelor cartografiate.Pentru a depăşi această deficienţă, Conservato-rul de Specii naturale din Languedoc-Roussillon, cu asistenţă tehnică a mai multor parteneri, in-clusiv Parcul Naţional Cévennes şi SUPAGRO Florac, şi sprijinul financiar al Europei (FEDR), al statului francez (DREAL Languedoc-Roussillon) şi Regiunii Languedoc-Roussillon, a propus o metodă pentru a realiza o astfel de diagnoza la scara unei exploatatii. Obiectivul acestui instrument este de a identifi-ca şi a evalua starea biodiversităţii la o fermă în scopul de a propune un plan de acţiune pentru a păstra sau de a imbunatati. Acest plan trebu-ie să permita sa preconizeze acţiunile relevante în climatul socio-tehnico-economic actual, adi-ca cine se poate integra în sistemul exploatatiei. Acest instrument trebuie să permită, de aseme-nea, prin forma şi conţinutul său sa faca cunos-cut agricultorului patrimoniul sau natural pentru a le permite să si-l insuseasca. Comparativ cu alte metode de diagnoza a ex-ploatatiei, aceasta se concentrează in special la

biodiversitatea prezenta pe exploatatie şi dores-te a fi educaţionala pentru exploatant pentru a putea, plecand de la diagnoza, sa lucreze împre-ună la construcţia şi punerea în aplicare a reco-mandărilor de gestionare a acestei biodiversi-tăţi în cadrul sistemului exploatatiei. Acesta este complementara cu alte diagnoze care analizeaza sistemul exploatatiei şi integrarea caracteristici-lor tehnic0-economice şi sociale ale sistemului. Aceasta diagnoza este utilizată în principal pen-tru a însoţi punerea în aplicare a măsurilor de agro-mediu (MAM), în cadrul Natura 2000. Este, de asemenea, utilizata pentru a raspunde caie-telor de sarcini ale producatorilor care integrea-za componenta biodiversitate, sau pentru a răs-punde vointei agricultorilor care doresc sa im-bunatateasca biodiversitatea “obişnuita” sau bi-odiversitatea funcţionala în fermele lor.

13

2. PRINCIPIILE METODEI DE

DIAGNOZA ECOLOGICA

14

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Indicatori de biodiversitate in agriculturaBiodiversitatea este un concept dificil de înţeles şi de generalizat, deoarece se exprima la diferite niveluri ale vieţii :, genele, speciile, habitatele şi ecosistemele. Imposibilitatea de a-l cataloga de maniera exhaustiva obliga la definirea indicato-rilor de biodiversitate1.În conformitate cu diagnoza de biodiversitate actuala, indicatorii ar trebui să permita evalua-rea biodiversitatii şi starii sale de “sănătate” în legătură cu practicile exploatantului, cu scopul final de a oferi exploatantului un plan de acţiune (întreţinere, schimbare de practici, facilităţi ...).Modelul utilizat aici este de tip DPSIR (Drivere, Presiunile, Stare, Impact, Răspunsuri) propus de Agenţia Europeană de Mediu. In cadrul instru-mentului nostru, acesta poate fi schematizat in urmatorul mod :

Forte motrice (drivere)- context socio-economic al exploatatiei- politici agricole nationale si internationale- reglementare

Raspunsuri- Instrumente de sprijin decizional (planuri de actiune)- formare, sensibilizare- acces la masurile de sustinere financiara(MAM)- evolutia reglementarilor

Impact-Servicii realizate ca urmare a - biodiversitatii : cf. paragrafului context- Conservarea patrimoniului naturall (Natura 2000)

Starea biodiversitatii- Calitatea habitatelor naturale- Cantitatea habitatelor naturale-…

Presiuni- Sistem al exploatatiei- pratici agricole- facilitati agricole

Fig. 3. Model DPSIR corespunzand instrumentului de diagnoza biodiversitatii exploatatiilor agricole

Alegerea indicatorilor este, de asemenea, determi-nată de scală spaţială în care se doreşte a se eva-lua biodiversitatea. Două scale sunt retinute aici : fermă şi habitatului sau unitatea de management.În agricultură, indicatorii de biodiversitate pot fi clasificati în trei categorii :• biodiversitatea domestica care înseamnă rasele de animale domestice şi soiuri de plante cultivate ;• biodiversitate para-agricole, înseamnă biodi-versitatea care joacă un rol important în agro-ecosisteme. Este vorba, în esenţă, despre lupta biologica si daunatori;• biodiversitatea extra-agricola care desemnea-za biodiversitatea in interiorul exploatatiei ce nu are un rol important in agro-ecosisteme. Aceas-ta este aşa-numita biodiversităţii “patrimoniala”.In aceasta diagnoza, doar biodiversitatea “săl-batica” spontana, este luata in calcul, ceea ce exclude prima categorie.

Factori ai biodiversitatii in peisajele agricoleSinteza a catora sute de publicaţii şi alte rapoar-te emise de către un grup de experţi ştiinţifici (ESCO), în numele INRA (Le Roux X., 2008) a permis sa se realizeze un bilant al cunoştinţelor actuale privind legăturile dintre agricultură şi bi-odiversitate.Aceasta sinteza arată că biodiversitatea în zone agricole, este în primul rând legata de complexi-tatea peisajului şi de intensitatea practicilor.

“La nivel de peisaj, efectele agriculturii asupra biodiversităţii sunt înainte de toate legate de ni-velul de intensificare a agriculturii şi nivelul de omogenizare a peisajului generat. Pentru al doi-lea aspect, procentul de elemente semi-naturale (inclusiv elemente ale pădurilor, păşuni non-in-tensive, margini câmpurilor şi dumbravi), pre-zente în peisaj, şi într-o măsură mai mică calita-tea habitatelor locale şi conectivitatea, par a fi importanti factori pentru biodiversitate”.Le Roux et al., 2008.

“Prin urmare, natura componentelor agricole şi semi-naturale ale peisajului, importanţa relativă a suprafeţei lor la nivelul peisajului, amenajarea teritoriului şi conectivitatea elementelor, modul de administrare a componentelor agricole şi se-mi-naturale, sunt atat factori de luat în conside-rare in cadrul actiunilor privind promovarea bio-diversităţii.”Le Roux et al., 2008.

Complexitatea peisajului

Eterogenitatea peisajului

Mai multe publicaţii ştiinţifice demonstrează im-portanţa mozaicului peisagist în conservarea bi-odiversităţii fie ca este funcţionala sau patrimo-niala. Această eterogenitate priveste diversita-tea de culturi actuale, dar mai ales prezenţa de medii semi-naturale, cum ar fi dumbravi, grani-tele parcelelor netratate si nefertilizate, zavoa-ie, suprafeţele inierbate netratate şi nefertiliza-te… Procentul elementelor semi-naturale este un bun indicator al acestei eterogenitati.

“Importanta acestei relatii specii-teritoriu su-gereaza ca, in cea mai mare parte a peisajelor, cea mai mare contributie la totalul biodiversitatii provine din habitatele natural si semi-naturale si din directa influenta asupra teritoriului.” Billeter et al., 2008

1. Un indicator este rezumatul unei informatii complexe care permite sa ajute un utilizator in actiunea sa si de a dialoga (Girardin & Bockstaller, 2002 ; Preud’Homme, 2009)

15

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

“De exemplu, s-a demonstrat ca mai mult de 63% din speciile de animale care traiesc in zonele agri-cole depend de habitatele semi-naturale pentru a supravietui (Duelli & Obrist 2003), demonstrand importanta crucial a acestor habitate.” Billeter et al., 2008

Având în vedere importanţa sa, şi uşurinţa de măsurare utilizând instrumentele de cartografi-ere, acest factor este folosit ca un indicator al biodiversităţii in cele mai multe diagnoze ale ex-ploatatiei agricole. De asemenea, este utilizat în politicile de agro-mediu ca un obiectiv de rezul-tat, de exemplu, în certificarea exploatatiilor din cadrul proiectului francez Haute Valeur Environ-nementale (proiect HVE) în sistemul de com-pensare ecologica pus în aplicare în Elveţia si într-o măsură de agro-mediu în Spania.

Calitatea elementelor semi-naturale

Evaluarea punerii în aplicare a zonelor de com-pensare ecologice, pe parcursul mai multor ani, la fermele elveţiene a arătat că cantitatea ele-mentelor semi-naturale nu este suficienta pen-tru a stopa pierderea biodiversităţii şi că trebu-ie favorizata calitatea acestor elemente. Această opinie este împărtăşită de multe alte experienţe europene.

“Cunoştinţele disponibile în literatura de specia-litate arată că capacitatea de primirea a peisaje-lor pentru diferite specii depinde atât de struc-tura lor spaţială şi de calitatea fiecărui element care este determinată, pentru mozaicul agricol, de către toate practici puse în aplicare de către agricultori.”Le Roux et al., 2008

Intensitatea practicilor agricoleIntensitatea practicilor agricole poate fi intelea-sa în mod indirect în nivelul peisajului ca parte din elementele semi-naturale ale peisajului, care reflectă, în general, rezultatele de mecanizare şi, respectiv de intensificare.Această intensitate poate fi măsurată prin anali-ză de informaţii tehnico-economice la nievlul sis-temului exploatatiei sau al evaluarii practicilor la nivel de parcela sau unitatea de gestionare. Dife-rite instrumente de diagnoza permit acest tip de analiză. Nici unul dintre ele nu propune utilizarea unor indicatori biologici pentru a evalua intensi-tatea practicilor. Cu toate acestea, mai multe studii au demon-strat corelaţia dintre anumite specii sau grup de specii bio-indicatori (păianjeni, albine, râme…) şi intensitatea practicilor agricole. Acest lucru se datorează mai multor motive :• utilizarea de specii bio-indicatoare necesită, în general, punerea în aplicare de protocoale gre-oaie şi lungi;• obligatia de a apela la specialişti pentru a de-termina specia;• pentru unele grupuri, nu este clara diferenţierea

intre efectul practicilor şi efectul de infrastructuri agro-ecologice in ceea ce priveste prezenţa sau abundenţa de specii, si în acest caz, recomandă-rile cu privire la practici nu par relevante.

Indicatori retinuti in cadrul diagnozeiDiagnoza propusa aici se inscrie intr-un cadru formal vizand realizarea pertinenta a contrac-tarii măsurilor de agro-mediu în siturile Natura 2000. Acest cadru impune o serie de constrân-geri, printre care :- un termen de finalizare minim, in medie de la 3 până la 5 zile pe exploatatie, cu o singură trece-re pe exploatatie, care implică o evaluare uşoara, accesibila pentru non-specialişti;- o mica libertate în alegerea perioadei de pune-re în aplicare, inclusiv de observaţie, (nu neapă-rat perioada optimă pentru observarea de anu-mite specii);- existenţa unei legături puternice între indica-torii de stare a biodiversitatii selectati, practicile şi sistemul exploatatiei, în scopul de a stabili un plan de acţiune;- o metoda de înţeles de către exploatanti, per-mitand de a avea un limbaj comun.Aceste constrângeri au condus la :• abandonarea de indicatori bazati pe observare sau monitorizare a speciilor de animale care ne-cesită specialişti sau observaţii repetate la inter-vale de timp precise.• lipsa de evaluare a starii biodiversităţii în par-celele cultivate in care biodiversitatea este uşor de detectat si destul de săraca, şi flexibilitate în ceea ce priveşte schimbările de practici oricum scăzute.Indicatorii selectaţi sunt bazati numai pe ele-mentele semi-naturale, de asemenea, cunoscu-ti sub numele de infrastructura agro-ecologica sprijinindu-se în principal pe observarea vegeta-ţiei care este cel mai bun integrator in condiţiile ecologice ale mediului.Intensitatea practicilor nu este evaluată pe par-celele cultivate, deoarece acestea nu sunt luate în considerare în contextul acestei diagnoze. Din contra, aceasta nu este evaluata la nivelul zone-lor semi-naturale : pajisti, păşuni, dumbravi, şan-ţuri, benzi de iarbă…prin intermediul indicato-rilor de calitate ecologica. În plus, intensitatea practicilor poate fi măsurata prin alte diagnoze complementare acesteia.În final, am selectat cei doi indicatori care par a fi un bun compromis între relevanţă (fiabilitate, credibilitate, sensibilitate, precizie) si usurinta de punere în aplicare (simplu, măsurabil, realist) :- cantitatea elementelor semi-naturale din pei-sajul exploatatiei agricole- calitatea acestor elemente.Primul indicator măsoară suprafata habitate-lor naturale sau semi-naturale într-o fermă; este

16

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

vorba despre un indicator direct la nivelul ex-ploatatiei.Al doilea indicator măsoară calitatea habitatelor. Prin urmare, este un indicator compozit (sau sin-tetic). Într-adevăr, este el însuşi construit pe indi-catori ai stării de vegetaţie care constituie habi-tate naturale şi IAE.

Exemple de infrastructuri agro-ecologice

Banda inierbata

Arbrore izolat

Sant

Versant

Lac

Pajiste naturala

Ruta, traseu Dumbrava

Terenuri pietroase

Parloaga

17

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Exemple de elemente ale peisajului care nu sunt considerate ca IAE (in cazul acestei diagnoze)

Sant

Ruta, traseu

Aliniere de plopi in Italia Aliniament

de chiparosi

Gard viu din trestie dezahar in Porvence

Camp cu flori la Pavot de Californie Canal de beton

1919

3. ABORDARE METODOLOGICA

20

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Dincolo de evaluarea stării biodiversităţii, dia-gnoza are ca scop sensibilizarea agricultorului cu privire la patrimoniul său natural, astfel încât să si-l poată însuşi, şi mai ales de a propune acţiuni : măsuri de gestionare, îmbunătăţiri favorabile.Pentru a atinge aceste obiective, diagnoza răs-punde la o abordare metodologica bazată pe :• identificarea şi localizarea elementelor semi-naturale (sau IAE), in cadrul fermei;• identificarea şi localizarea unor specii cu pro-bleme deosebite in ceea ce priveste conservarea;• importanţa IAE cu privire la obiectivele şi con-textul teritorial (= probleme de conservare), şi, dacă este necesar, prioritizarea acestora;• iInventarul acestor practici IAE;• evaluarea calităţii (numită şi starea de conser-vare) a IAE;• Preconizarea măsurilor sau imbunatatirilor pri-vind analiza informaţiilor anterioare.

Identificarea si localizarea IAE si speciilor patrimonialeConcret, este vorba de a identifica şi localiza pe fotografii aeriene, elemente semi-naturale pre-zente în fermă. Acest prim pas permite masura-rea importanţei IAE în exploatatie si de a deter-mina primul indicator.

IAE (infrastructuri agro-ecologice), numite inn continuare elemente sau medii sau habitate semi-naturale, zone ecologice de compensare ecologica(SCE), suprafaţa de regularizare eco-logica, caracteristici topografice (in BCAE2), zone ecologice rezervor (ZER). Acestea sunt elemente stabile ale peisajului agricol care nu primesc îngrăşăminte (in doză foarte mică şi frecvenţă redusa) şi nici pesticide, ceea ce exclu-de IAE din toate culturile, benzile inierbate ferti-lizate sau supuse tratamentelor fitosanitare…Cu această definiţie, CEN LR propune sa se adauge că vegetaţia ar trebui să fie in cea mai mare par-te spontană, adica recuperarea speciilor non-na-tive (specii horticole sau cultivate) nu ar trebui să fie majoritara. Această precizie exclude de exemplu, culturile de flori, culturi faunistice sau garduri constituite din specii non-native (chipa-ros, plopi hibrizi...)

IAE pot fi, prin urmare :• pajişti naturale• trasee• terenuri pietroase• pasuni impadurite• Pre-livezi• Dehesa

• garduri• aliniament de arbori• arbori izolati• zavoaie• benzi inierbate• Şanţuri• liziere (în cazul în care fac parte din terenul exploataţiei)• Ziduri• ...Condiţie esenţială pentru localizarea IAE este de a cartografia terenul exploatatiei agricole. Acest teren poate fi definit folosind registrul parcelar grafic (GPR, GIS PAC în Spania, România HartA-gri) sau din cartea funciara.Odată ce limitele de exploatare cunoscute şi car-tografiate, IAE sunt delimitate şi ilustrate pe fo-tografiile aeriene în timpul vizitei la faţa locului.Cartografierea IAE într-un GIS poate determina apoi zonele pe care le ocupă, iar dacă este nece-sar, lungimea hotarelor, cum ar fi dumbravi, sau numărul de iazuri sau arbori izolaţi.În paralel, în timpul vizitei pe teren sau prin con-sultarea bazelor de date sau de către experţi, tehnicianul care se ocupă de diagnoza identifi-că şi localizează speciilor de interes patrimoni-al (specii protejate, speciile enumerate în direc-tivele habitate/fauna/ floră sau păsări, specii pe cale de dispariţie ...). Acest lucru permite informare exploatantului de prezenţa speciilor cu problema mari de conser-vare şi sensibilizarea sa vis-à-vis de conservarea acestor specii.

Caracterizarea aspectelor legate de conservareÎn scopul de a puncta mai bine acţiunile pentru punerea în aplicare in cadrul exploatatiilor, poa-te fi necesara caracterizarea importanţei IAE cu privire la biodiversitate într-un anumit teritoriu. Această importanţă este definita la nivelul noti-unii de conservare. Acest nivel este definit ca es-ponsabilitatea pe care exploatatia sau teritoriul o au pentru conservarea unor specii IAE sau de-pendente de aceste IAE.Într-adevăr, având în vedere mizele şi contextul zonei, a păstra un anumit tip de ISP nu are nea-părat acelaşi interes pentru biodiversitate. De exemplu, într-o zonă în care unul dintre obiec-tive este de a păstra spurcaciul, zavoiele reprezin-ta un interes scăzut. In schimb, va fi relevana men-ţinerea terenurilor agricole abandonate sau reali-zarea benzilor de iarbă. În acest caz, parloagele sau benzile inierbate reprezintă o miza majoră, in timp ce zavoaiele sunt lipsite de importanta.Un alt exemplu : o zonă in proporţie ridicată vi-ticola, favorizeaza biodiversitatea funcţionala şi lupta împotriva anumitor dăunători poate ne-2. BCAE : conditii bune de agro-mediu

21

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

cesita păstrarea şi imbunatatirea zavoaielor. În acest scop, zavoaiele sunt o problema majora de conservare.

Evaluarea calitativa a starii IAECaracterizarea starii unei IAE consista in a eva-lua calitatea sa în ceea ce priveşte biodiversita-tea. Această calitate este estimata fie cu referi-re la tipul de descriere fitosociologica în cazul în care acest habitat este un habitat în conformita-te cu Directiva Habitat, sau prin referire la capa-citatea de a oferi un mediu de viaţă propice pen-tru un număr mare de specii. Primul caz se adreseaza, prin urmare, IAE co-respunzătoare habitatelor de interes comunitar (Natura 2000), al doilea habitatelor “obişnuite”, care sunt importante ca “infrastructuri naturale” şi contribuie în mod semnificativ la biodiversita-tea functional.Termenul de “stare de conservare” defineste aceasta calitate. O metodă a fost dezvoltata pentru a estima cât mai obiectiv posibil starea de conservare a ele-mentelor semi-naturale ale exploatatiei. Această metodă a fost iniţiată de către Parcul Naţional Cévennes şi dezvoltata de către CEN L-R. Cu privire lainfrastructurile liniare, de tip dum-bravi, şanţuri, benzi inierbate, etc ..., metoda de evaluare este puternic inspirata de metoda de evaluare propusa de OILB pentru biodiversitate funcţionala.Calitatea este evaluată pe baza mai multor indi-catori definiti pentru fiecare tip de IAE. Indicato-rii se împart în trei categorii : • structura • compozitie• funcţii assimilate aici degradarilorIndicatorii selectaţi în fiecare dintre aceste trei categorii măsoara starile de vegetaţie care re-zultă din efectul de practici (presiuni). Aceşti in-dicatori reflectă rezultatul presiunilor “pozitive” sau “negative”. Ei sunt uşor de evaluat, măsura-bili, repetabili în timp şi, astfel, permit urmărirea starii IAE de-a lungul timpului. Aceşti indicatori sunt prezentati în tabelul de mai jos, care încearcă să stabilească relaţii de ca-uzalitate între presiune, stare şi impact. Aceşti indicatori sunt defalcati pentru fiecare tip de IAE în grille de evaluare şi sunt apoi clasifi-cati în trei categorii : bun, mediu, nefavorabil, în funcţie de starea lor (a se vedea grila ataşata). Indicatorii sunt evaluati prin estimări de recu-perare (în%), densităţi sau numarare. Indicato-rii sunt măsurabili şi uşor de evaluat. Totuşi, unii sunt mai evidenti pentru a fi măsurati în perioa-da de vegetatie optimă (primăvara, vara). Ar tre-bui, prin urmare,ca aceasta diagnoza sa fie efec-tuata în aceste perioade. Nota finala data infrastructurii agro-ecologice este nota celui mai slab indicator din lista. Ori de

câte ori este posibil, toţi indicatorii trebuie să fie evaluati. Dacă nu este cazul, cel puţin un indica-tor pe categorie ar trebui să fie evaluat.

22

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Exemple de grile de evaluare

1. Pajisti naturale pasunate sau cosite

Criterii IndicatoriStare de conservare

ObservatiiBuna Medie Nefavorabila

Structura

Gunoi (materie vegetala moarta) [%] < 10 10-20 > 20

Recuperarea puietilor de arbusti si arbori (< 30 cm) [%] < 1 - > 1

Recuperarea lemnului (> 30 cm) [%] < 20 20-40 > 40

Recuperarea solurilor necultivate (fara pietre) [%] < 10 10-20 > 20

Numat de straturi (criptogame, erbacee joase, medii si inalte) ≥ 3 2 1

Compozitie

Recuperarea speciilor exotice [%] < 1 1-10 > 10

Recuperarea speciilor ruderale [%] < 1 1-10 > 10Lista ce urmeaza sa fie stabilita in teritoriu

Recuperare umbelifere perene eutrofile [%] < 10 10-20 > 20Lista ce urmeaza sa fie stabilita in teritoriu

Degradari Ex. : Urme ale vehiculelor motorizate, depuneri… [% suprafata afectata] < 1 1-10 > 10

23

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

2. Dumbravi


ObservatiiBuna Medie Nefavorabila

Structura

Latimea gardului(distant intre trunchiurile cela mai indepartate) > 2m 1 to 2m < 1m

Distanta gard/ suprafata tratata sau fertilizata cea mai apropiata : distanta de la trunchiul cel mai indepartat pana la marginea suprafetei tratate si/sau cultivate

> 1 m 50 cm to 1m < 50 cm

Numar de straturi lemnoase (arboricol : >3m, arbustiv inalt : de la 1,5m la 3m, arbustiv jos < 1,5m) semnificativ cel putin 10 % din lungimea totala

3 2 Less than 2

Etajarea de la marginea gardului Etajare actuala

Fara etajare : margine abrupta

Arbori cu scorburi sau arbori cu diametru mare (> 30 cm) Cel putin 1 Lipsa

Tipuri de structure mici asociate : gramada de crengi, arbori cu scorburi, arbori cu diametru mare (> 30 cm), gramada de pietre, ziduri, gramezi de ramasite ale rocilor, arbori cazuti, busteni

Cel putin 3

De la 1 la 2 0

Compozitie

Numar de specii lemnoase (lemnoase joase sau inalte)

Mai mult de 6

De la 4 la 6 Cel putin 4

Numar de specii de arbori si arbusti cu fructe (fructe carnoase sau cu coaja lemnoasa) pe o distanta de 10 m

Mai mult de 3

De la 1 la 3 Niciuna

Numar de specii de arbusti si arbusti cu spini pe o distant de 10 m

Mai mult de 2

De la 1 la 2 Niciuna

Recuperarea speciilor exotice [%] Mai putin de 1% 1-10 % > than 10 %

Lista de stabilit pentru fiecare teritoriu

Degradari Degradari [% suprafata afectata] < 1 1-10 > 10

Ex : depozite de rambleuri, deseuri, tratamente cu erbicide, ardere, arat sau rasturnarea solului

Situation Conectivitate

Distanta gard/mediu semi-natural (suprafata netratata), cu exceptia benzilor inierbate associate cu zavoiul

Mai putin de 100 m

De la 100 la 300 m

Mai mare de 300 m

De evauat, dar fara a participa la evaluare

24

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Inventarierea practicilorIn mod similar, pentru ca recomandări propuse sa fie relevante vis-à-vis de practicile exploatan-tului şi sistemul exploatatiei, dar de asemenea, pentru a identifica mai bine cauzele (presiunile), care au putut detremina ca o IAE să se deteriore-ze, este necesar sa se inventarieze toate practici-le privind fiecre dintre IAE exploatatiei.Obiectivul acestui inventar nu este de a cunoaşte practicile de o manieră cuprinzătoare sau foarte detaliata, cum ar fi cazul într-o diagnoza agrico-la, ci de a avea un minim de informaţii pentru a face legătura între calitatea IAE şi practici.Acest inventar ar trebui să contribuie, de aseme-nea in a defini obiectivelor pe care exploatantul o are in vedere cu privire la IAE : întreţinere, pla-nificare, distrugere, restaurare...

Analiza rezultate lor si propunerea de actiuniProcentajul IAEProcentajul IAE se bazează pe suprafata rea-la ocupata de IAE şi nu pe suprafeţe ponderate, aşa cum este cazul în Franţa pentru PHAE sau in proiectul HVE. Este interesant de luat în consi-derare durata şi numărul de elemente liniare sau punctuale actuale.Acest procent este strâns corelat cu gradul de in-tensitficare al exploatatiei. Cu cat este mai mare, cu atat exploatatia este interesanta din punct de vedere al biodiversităţii prezente. Atenţie, însă, maximul ecologic nu este neapărat cel op-tim. Pentru a menţine biodiversitatea pe termen lung, este necesar ca exploatatia sa fie viabila din punct de vedere economic, ceea ce presupu-ne ca sistemul sa aiba suprafete de culturi si sto-curi de furaje, de exemplu. Analiza acestui rezul-tat este cunoscut în termeni de referinţă pentru un tip de producţie pe un teritoriu. Nu se com-para ferme de tip diferit sau un teritoriu diferit.De exemplu, fermele de crestere a animalelor din zona montana au între 50 şi 100% din IAE şi media este de aproximativ 80%, dar pentru exploatatiile viticole din zona mediteraneană, acest procent variază între 2 şi 20%, cu o medie de aproape 4%.

Exemplul 1 : exploatatie cu oi de lapte

Suprafata exploatatiei (SAU extinsa) = 350 haSuprafata terenuri agricole : 68,5 haSuprafata totala in IAE/UAE : 281,5 ha Dumbrava : 5000 m x 3 m = 1,5 ha Pasuni naturale : 10 ha = 5,5 ha Trasee : 270 haProcent IAE = 80 %Cota de artificializare = 20 %

Exemplul 2 : exploatatie viticola

Suprafata a exploatatiei (SAU extinsa) = 25 haSurfata viticola : 21 haSuparafata totala in IAE/UAE : 4 ha Dumbrava : 3000 m x 3 m = 0,9 haBenzi inierbate : 1500 m x 3 m = 0,45 haSanturi : 500 m x 3 m = 0,15 haParloage : 0,5 ha + 1,5 ha = 2 haZavoaie = 0,5 haProcent din IAE = 16 %Cota de artificializare = 84 %

25

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

In timp, acest indicator pot fi monitorizat prin măsurarea distrugerii sau crearii de IAE. Anali-za parcursul mai multor ani permite a se estima pierderea sau câştigul pe suprafaţa IAE şi pen-tru a estima progresia sau lipsa acesteia in ex-ploatatie. Recomandările de gesionare sau de planificare elaborate în diagnoza ar trebui să permita pro-gresul acestui procent de menţinerea sau crea-rea de IAE. Această creştere se poate referi la re-alizarea unui prag procentual, în termeni de refe-rinţă pentru zona şi tipul de producţie. De exem-plu, elveţienii în sistemul lor de suprafata de compensare ecologica vizeaza un minimum de 13% din IAE. În Franţa, dispozitivul HVE este de 10%, şi BCAE, în Franţa vizeaza un minim de 5% care să fie atins treptat până în 2012. Expertiza ESCO subliniază că acest procent este cu ade-vărat semnificativ pentru biodiversitate atunci când ajunge la 20%. Este de asemenea posibil, în loc de a propune un prag, sa fie stabilit un obiec-tiv de creştere care să fie definit în termenii de referinţă ai teritoriului, tipul de producţie, dar, de asemenea, si în conformitate cu sistemul de ex-ploatatie şi capacitatea acestuia de a integra noi IAE. Această creştere nu este infinita, deoarece ar trebui să fie înscrisa in functionarea exploa-tatiei, fără a pune în pericol viabilitatea sa eco-nomică. În funcţie de tipul de exploatatie, acest procent poate fi foarte diferit şi, de asemenea, lasa loc pentru îmbunătăţiri.

Calitatea IAECalitate poate fi apreciată :• la nivel de fiecare IAE sau unitate de gestiona-re (pentru suprafaţă IAE);• La nivel de fermă prin agregarea datelor ante-rioare.

La nivel de IAE sau unitatea de gestionare

Stadiul de conservare (sau calitatea) este speci-ficata pentru fiecare IAE (fig. 4). Indicatorii care au justificat acesta stare sunt identificati în mod sistematic şi pusi in raport cu practicile au indus, probabil, aceasta stare.Recomandările de gestionare ar trebui să permi-ta adaptarea acestor practici pentru a minimiza la maxim efectele adverse ale acestora. Aceste recomandări pot fi, de asemenea, îmbunătăţite pentru punerea în aplicare.

Figura n°4. Exemplu de fisa sintetica IAE incluzand starea de conservare si recomandari de gestionare.

Armérie de Girard

Ophrys de l’Aveyron

26

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

La nivel de fermă

La nivel de fermă, calitatea este evaluată prin cumularea tuturor starilor de conservare obţi-nute pentru toate IAE ale exploatatiei. Aceasta permite sa se obtina o diagramă de structură ra-dială care arată ponderea IAE în stare bună de conservare, medie şi nefavorabila (fig. 5).Acest indicator permite vizualizarea rapida dacă IAE sunt favorabile biodiversitatii sau nu şi de a vedea marja de progresie pentru a ajunge la o stare corectă a biodiversităţii in cadrul fermei.

Figura n°5. Exemplu de rezultat privind starea conservarii la nivel de exploatatie.

Importanta IAE : aspecte privind conservarea si prioritizareaIn scopul de a se acţiona cât mai relevant posibil la o exploatatie, ar putea fi necesar să se acorde prioritate acţiunilor de punere în aplicare. Aceas-ta prioritizare se bazează pe interesul pe care il reprezinta fiecare IAE în ceea ce priveşte obiec-tivele de conservare a biodiversităţii definite la nivel de teritoriu.Valoarea IAE este o definiţie subiectivă. Mai mul-te criterii pot interveni pentru a defini : interes agronomic, interes peisager, raritate, ameninţare, capacitatea de adaptare (adică, capacitatea de a se reface dupa o perturbare), valoare patrimo-niala, arie de repartizare, responsabilitate speci-ală în conservarea unei specii sau habitat natural stabilite, etc ...În funcţie de nivelul de interes, IAE sunt conside-rate probleme de conservare “foarte puternice”, “puternice” sau “medii”. Acţiunile care vor viza cu prioritate problemele conservarii foarte pu-ternice.

In site-ul Natura 2000, aceasta ierarhie poate fi făcută cu referire la statutul fiecarui habitat, na-tural fie ca se gaseste in habitatele naturale de interes comunitar sau in altele de interes comu-nitar prioritar. Aceasta ierarhie poate fi definită prin determinarea pentru fiecare teritoriu a res-ponsabilităţii sale pentru conservarea oricarui habitat natural. Această răspundere se măsoară prin raportul dintre suprafaţa unui habitat natu-ral pe teritoriul studiat şi suprafata acestui habi-tat la nivel regional sau naţional.

27

4. PUNEREA IN APLICARE A DIAGNOZEI

ECOLOGICE

28

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Etapa pregatiriiÎnainte de întâlnirea cu explotantul, este necesar să se pregătească documentele pentru munca de investigaţie şi de evaluare pe teren. Primul pas este de a colecta date despre parce-le şi, dacă este necesar de a le a scana cu ajuto-rul GIS. Pentru a facilita această etapă, este posibil să se recupereze suprafeţele declarate la PAC (PAC insulite), în format digital (.tab,.shp). Aceste date sunt în general disponibile în cadrul serviciilor administrative responsabile ale PAC. În caz contrar, terenul exploatatiei va fi tras di-rect de pe fotografiile aeriene, cu ajutorul ex-ploatantului şi, dacă este necesar din releveul cadastral. Odată ce terenul se poate vizualiza pe fotografi-ile aeriene ale fermei, acestea sunt imprimate pe

hârtie la scară cea mai potrivita pentru a vizuali-za corect IAE. Scară de imprimare a fotografiilor aeriene poate varia, dar aceasta nu trebuie să fie mai mare decât 1/2500. De asemenea, este important să se vizualizeze pe această hartă : • infrastructurile agro-ecologice identificabile agroecologice in fotografii aeriene (de exemplu, dumbravi, iazuri ...); • elemente despre care anterior se avea cunos-tinta, plecand de la baze de date sau “spuselor expertului” : localizarea unor specii protejate, amplasarea elementelor patrimoniale speciale,...

Exemplu de terenuri ale exploatatiei din declaratia PAC. Numerele corespund nemrelor insulitelor PAC.

15

2

1

58

9

612

197

1110

17

18

4

3

29

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Exemple de insulite PAC in care au fost adaugate infrastructuri agro-ecologice vizibile in pozele aeriene.Liniile rosii reprezinta ansamblul de arbusti aliniati si puncte albastre clarel

151

25

6

7

8

9

3

412

19 11

10

16

17

Intalnirea cu exploatantuljumatate de ziAceastă întâlnire care durează aproximativ intre 2-3 ore îşi propune să înţeleagă mai bine siste-mul de exploatatiei agricultorului şi sa identifice mai precis terenul şi practicile sale. Aceasta in-talnire permite, de asemenea, schimbarea si sen-sibilizarea exploatantului cu privire la importan-ţa biodiversităţii şi responsabilitatea sa.

Documentele pe care să le aibă la întâlnire :• terenul exploatatiei (cadastru sau RPG) iden-tificat in fotografiile aeriene, dacă este posibil, datele privind patrimoniul natural • formularul de ancheta “practici” • catalogul de măsuri de agro-mediu, dacă există • orice tip de document utilizat pentru informa-rea şi interesul exploatantului

În timpul reuniunii : • Informaţii generale privind funcţionarea ex-ploatatiei sunt consemnate în formularul cores-punzator. Acestea includ : tipul de exploatatie, suprafaţa totală, natura terenurilor exploatate, tipul şi zonele de cultivare, tipul efectivelor de animale şi numărul de efective…• Exploatantul valideaza terenul identificat pe hartă. • Exploatantul defineşte unităţile sale de mana-gement pe hartă de bază. O unitate de manage-ment este definita ca fiind o suprafaţă pe care un itinerar tehnic omogen este realizat. Aceste unităţi diferite sunt numerotate (dacă este po-

sibil plecand de la numarul insulitelor din PAC). • Exploatantul localizează pe hartă infrastructu-rile agro-ecologice (şi vor fi confirmate pe teren). • Exploatantul precizeaza practicile sale pen-tru fiecare unitate de gestionare şi IAE. Pen-tru aceasta, formularul de sondaj “practici” este completat (tabelele 1 şi 2 anexate). Completa-rea acestui tabel permite cunoasterea de mani-era cât mai concisa, practicile puse in aplicare în obiectivele exploatantului pentru fiecare unita-te de gestionare şi IAE. Acurateţea informaţiilor colectate poate fi foarte variabilă. În timpul acestei jumătati de zi, un tur al exploa-tatiei se poate face cu exploatantul, permiţând tehnicianului ecologic de a localiza corect tere-nul şi de a preciza mai bine utilizarile unităţilor parcurse.

30

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Formular cu privire la exploatatie

Exemplu : delimitarea si numerotarea unitatilor de gestionare si IAE in insulitele PAC.

31

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Formular cu privire la practici.

Etapa din terende la 1 zi l a3 zile in functie de suprafata : in jur de 50 ha / 1/2 zi

Această fază constă in parcurgerea fiecarei uni-tati de gestionare a exploatatie, pentru a carac-teriza IAE pe care le contin şi evalua starea lor de conservare. Aceasta implică identificarea IAE prezentate si partea care o ocupă in unitatea de gestionare, apoi de a defini starea lor de conservare prin in-termediul grilelor corespunzătoare.

Documente de avut la etapa in teren :• Unitati de gestionare indicate si numerotate pe fotografiile aeriene • Formularul « IAE »• Grile de evaluare a starilor de conservare a IAE s i a habitatelor• Catalog de masuri (daca exista)

În site-ul Natura 2000, IAE pot fi considerate ca habitatele naturale, inclusiv habitate naturale de interes comunitar. În acest caz, este necesar să se stabilească suprafata pe care o ocupă în uni-tatea de gestionare şi sa se evalueze starea lor de conservare, folosind grile de evaluare cores-punzatoare.Toate aceste informaţii : tipul IAE sau cazul cores-punzator habitatului, recuperarea IAE sau a habi-tatelor, starea de conservare sunt indicate in for-mularul “IAE”. Starea de conservare este justifi-cată în mod necesar în ceea ce priveşte indicato-rii cei mai « slabi/negativi » (coloana observatii). Faza de teren poate fi, de asemenea, folosita (în cazul competenţei şi perioadei favorabile) pen-tru a localiza specii rare sau protejate (locaţie prin GPS). Plecand de la aceste informaţii, recomandări de gestionare sau ajustările sunt propuse de tehni-cianul ecolog. Aceste recomandări nu sunt fina-le : ele pot fi discutate cu agricultorul, în confor-mitate cu diagnoza agricola, in ansamblul siste-mului sau şi posibilităţile sale de acţiuni.

32

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Exemplu : insulita 15

33

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Realizarea raportului1 ziAceastă fază este de a digitaliza informaţiilor cartografiate colectate într-o hartă GIS. Alte in-formaţii sunt introduse în baza de date pentru acest scop. În caz contrar, informaţiile sunt in-troduse într-o foaie de calcul Excel sau direct în raportul final. Formatarea raportului are o mare importanţă, deoarece ea trebuie să fie accesibile şi educaţi-onala. În general, formularul are urmatoarea forma (a se vedea modelul anexat) : • O pagină de început (de titlu)• O pagina de prezentare generala a exploata-tiei • O pagină despre aspecte legate de conser-vare şi starea de conservare a IAE la nivelul ex-ploatatiei• O pagină de “identitate” pe unitatea de gesti-onare sau IAE. • O hartă a terenului exploatatiei• O hartă a aspectelor legate de conservare • O hartă a stării de conservare a IAE• O hartă de masuri de management

Prestarea de catre exploatant 1/2 ziAceastă fază este crucială pentru succesul ope-raţiunilor propuse. Acesta constă într-o discuţie, prezentarea agricultorului a observaţiilor facute cu privire la teren şi discutarea cu el despre as-pectele naturale reperate, obiectivele care tre-buie atinse şi modalitatile de actiune pentru re-alizarea acestor obiective. Calitatea schimbu-lui de informatii trebuie să permita intersecta-rea alegerilor şi constrângerilor exploatantului cu diagnoza ecologica astfel incat să definească obiective plecand de la cele două părţi. Modalităţile de gestionare alese pentru a atinge aceste obiective sunt derivate dintr-o încrucişa-re între constrângerile sistemului de producţie şi tehnicile de gestionare a mediilor naturale. Ele trebuie să fie realiste pentru agricultor şi trebu-ie să fie motivat ca să le pună în aplicare. Aceas-tă motivaţie poate fi bazat pe remuneraţia unui contract de agro-mediu, dar şi de câştigul aştep-tat în ceea ce priveşte serviciile prestate (valoa-re pastorală, valorificarea produselor sau dorinţa de a păstra patrimoniul sau natural).

35

5. BIBLIOGRAFIE

• Aulong S., Erdlenbruch K. & Figuieres C., 2005. Un tour d’horizon des critères d’évaluation de la diversité biologique », Économie publique/Pu-blic economics : n°16 2005/1 : 3-46.

• Biala K., Peeters A., Muys B., Hermy M., Brouc-kaert V., García V., Van der Veken B. & Valckx J., 2005. Biodiversity indicators as a tool to assess sustainability levels of agro-ecosystems, with a special consideration of grassland areas. In : Op-tions Méditerranéennes, Series A, No. 67. Sheep and Goat Nutrition and Mountain and Mediter-ranean Pasture. Eds E. Molina Alcaide, H. Ben Salem, K. Biala, P.Morand-Fehr. Zaragoza : CI-HEAM/FAO/CSIC : 466 p.

• Billeter R., Liira J., Bailey D., Bugter R., Arens P., Augenstein I., Aviron S., Baudry J., Bukacek R., Burel F., Cerny M., De Blust G., De Cock R., Di-ekötter T., Dietz H., Dirksen J., Dormann C., Durka W., Frenzel M., Hamersky R., Hendrickx, F., Her-zog F., Klotz S., Koolstra B., Lausch A., Le Coeur D., Maelfait J. P., Opdam P., Roubalova M., Scher-mann A., Schermann N., Schmidt T., Schweiger O., Smulders M.J.M., Speelmans M., Simova P., Verboom J., van Wingerden W.K.R.E., Zobel M. & Edwards P.J., 2008. Indicators for biodiversity in agricultural landscapes : a pan-European study. Journal of Applied Ecology, 45 : 141-150.

• Bockstaller C. & Girardin P. 2003. How to va-lidate environmental indicators. Agricultural Systems 76 : 639-653.

• Boller, E.F., Häni, F. & Poehling, H.-M. 2004 (Eds.). Ecological infrastructures : ideabook on Functional Biodiversity at the Farm Level Tem-perate Zones of Europe. IOBC wprs Commission of integrated production guidelines and endor-sement. Lindau, Switzerland, 220 pp.

• Commission européenne, 2006. Politique de développement rural de l’union européenne 2007-2013. Luxembourg : Office des publicati-ons officielles des Communautés européennes. 21 p.

• Commission européenne, 2010. État de con-servation des espèces et des habitats naturels de l’Union européenne. Office des publications de l’Union européenne. Luxembourg. 24 p.

• Collectif, 2009. La certification environnemen-tale des exploitations agricoles. Rapport du CO-MOP du 15 juin 2009. 16 p.

• Duelli P., 1997. Biodiversity evaluation in agri-cultural landscapes : An approach at two diffe-rent scales. Agriculture, Ecosystems and Envi-ronment 62 : 81-91.

• Duelli, P., Obrist, M. K., 2003. Biodiversity indi-cators : the choice of values and measures, Agri-culture, Ecosystems & Environment, 98 : 87-98.

• EUROSTAT, 2010. Enquête sur la couverture et l’utilisation des sols. Données sur la couverture et l’utilisation des sols dans l’UE publiées pour la première fois. Comuniqué de presse. 145/2010.

http ://ec.europa.eu/eurostat/

• Hoffmann J. & Greef J.M., 2003. Mosaic indica-tors—theoretical approach for the development of indicators for species diversity in agricultural landscapes. Agriculture, Ecosystems and Envi-ronment 98 : 387–394

• Kleijn D. & van Langevelde F., 2006 Interacting effects of landscape context and habitat quality on flower visiting insects in agricultural landsca-pes. Basic and Applied Ecology 7 : 201-214.

• Le Roux X., Barbault, R. Baudry J., Burel F., Do-ussan I., Garnier E., Herzog F., Lavorel S., Lifran R., Roger-Estrade J., Sarthou J.P., Trommetter M. (éditeurs), 2008. Agriculture et biodiversité. Va-loriser les synergies. Expertise scientifique col-lective, rapport, INRA (France).

• Meiffren I., 2009. Les Infrastrucures agro-éco-logiques. SOLAGRO, Toulouse. 16 p.

• Noss R.F., 1990. Indicators for Monitoring Bio-diversity : A Hierarchical Approach. Conservati-on Biology, Vol. 4, n°4 : 355-364.

• O’Hara E., Leiner S., Wegefelt S. & Goss S. (co-ord.), Wendy Jones W. & Oliver M. (eds), 2009. Une intensification des efforts de mise en oe-uvre de la Stratégie en faveur de la biodiver-sité s’impose au vu de l’état de conservation des habitats et espèces protégés de l’UE in Natura 2000, lettre d’information Nature Commission européenne, DG env, n°26 : 3-7.

• OECD [Organisation for Economic Co-Operati-on and Development], 2001. OECD Environmen-tal Indicators – 2001 – Towards Sustainable De-velopment. OECD, Paris : 155 p.

• Preud’Homme R., 2009. Elaboration d’un jeu d’indicateurs permettant de mieux suivre la bio-diversité en lien avec l’évolution de l’agriculture. MAP, MNHN, 51 p.

• Smeding F.W. & Joenje W., 1999. Farm-Nature Plan : landscape ecology based farm planning. Landscape and Urban Planning 46 : 109-115.

• Tucker G.M. & Evans M.I., 1997. Habitats for Birds in Europe : a conservation strategy for the wider environment. Cambridge, UK. : BirdLife In-ternational (BirdLife Conservation Series no. 6)

• Vetterli W. (président), 2005. Lignes directri-ces pour l’avenir de la compensation écologique en agriculture. Forum national pour la compen-sation écologique. Service romand de vulgarisa-tion agricole (SRVA). Lausanne. 11p.

37

6. ANEXE1. FORMULARE CU DATE

2. GRILE DE EVALUARE A IAE SI HABITATELE NATURALE

38

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

ANEXA 1Formular n°1 : prezentarea generala a exploatatieiFormular n°2 : pratici in cadrul infrastructurii agro-ecologicaFormular n°3 : evaluarea infrastructurilor agro-ecologice

Formular n°1 : prezentarea generala a exploatatiei

Site : ........................................................................................................ Starea si numele exploatatiei : ..................................................... Numele exploatantului(exploatantilor) : .................................. .................................................................................................................. Adresa : ................................................................................................. Tel. : ....................................................................................................... E-mail : ..................................................................................................

Tipul exploatiei agricole : ............................................................... Suprafata agricola totala : ............................................................. Suprafata studiata : ..........................................................................

Teren : ................................................................................................... .................................................................................................................. ..................................................................................................................

DIAGNOZA BIODIVERSITATEA EXPLOATATIEI

Descrierea exploatatiei

Date Technican

Productii EfEctivE / SuPrafata

culturi

EfEctivE dE animalE

altElE

39

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

Formular n°3 : evaluarea infrastructurii agro-ecologice

PRACTICI / INFRASTRUCTURI AGRO-ECOLOGICE

N°Utilizare actuala

Pratici

lucrari planificatePasune (animale, numar de animale, perioada, completari…)

Cosit / Macinare / Dimensiune (utilaje, frecventa, perioada)

Incendiere (frecventa, perioada)

Lucrarea pamantului (utilaje, frecventa, rasaduri)

Fertilizare (tip, cantitate)

Altele (fitosanitare, plantatii…)

Formular n°3 : evaluarea infrastructurii agro-ecologice

EvaluarEa infrastructurii agro-EcologicE

N° AEI/AEU : Stare de conservareObservatii Masuri

preconizateHabitate (cod Corine) recuperare [%] Structura Compozitie Perturbari Nota





40

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

ANEXA 21. Dumbravi | 2. Aliniamentul arborilor | 3. Zavoaie | 4. Livezi | 5. Santuri | 6. Ziduri | 7. Iazuri | 8. Benzi inierbate | 9. Pajisti naturale pasunate sau cosite | 10. Pajisti umede pasunate sau cosite | 11. Pajisti uscate (itinerariu)

1. Dumbravi naturale

Definitie : este considerata ca o dumbrava naturala structura lineara de lungim minima de 10 m, constituita din arbori si/sau arbusti, preponderant autohtoni.


ObservatiiBun Mediu Nefavorabil

Structura

Latimea gardului(distant intre trunchiurile cela mai indepartate) > 2m de la 1 la 2m < 1m

Distanta gard/ suprafata tratata sau fertilizata cea mai apropiata : distanta de la trunchiul cel mai indepartat pana la marginea suprafetei tratate si/sau cultivate

> 1 m de la 50 cm la 1m < 50 cm

Numar de straturi lemnoase (arboricol : >3m, arbustiv inalt : de la 1,5m la 3m, arbustiv jos < 1,5m) semnificativ cel putin 10 % din lungimea totala

3 2 Mai putin de 2

Etajarea de la marginea gardului Etajare actuala Fara etajare : margine abrupta

Arbori cu scorburi sau arbori cu diametru mare (> 30 cm) Cel putin1 Lipsa

Tipuri de structure mici asociate : gramada de crengi, arbori cu scorburi, arbori cu diametru mare (> 30 cm), gramada de pietre, ziduri, gramezi de ramasite ale rocilor, arbori cazuti, busteni

Cel putin 3 De la 1 la 2 0

Compozitie

Numar de specii lemnoase (lemnoase joase sau inalte) Mai mult de 6 De la 4 la 6 Cel putin 4

Numar de specii de arbori si arbusti cu fructe (fructe carnoase sau cu coaja lemnoasa) pe o distanta de 10 m

Mai mult de 3 De la 1 la 3 Niciuna

Numar de specii de arbusti si arbusti cu spini pe o distanta de 10 m

Mai mult de 2 De la 1 la 2 Niciuna

Recuperarea speciilor exotice [%] Mai putin de 1% 1-10 % > de 10 % Lista de stabilit pentru

fiecare teritoriu


Ex : depozite de rambleuri, deseuri, tratamente cu erbicide, ardere, arat sau rasturnarea solului

Situation Conectivitate

Distanta gard/mediu semi-natural (suprafata netratata), cu exceptia benzilor inierbate associate cu zavoiul

Mai putin de 100 m

De la 100 la 300 m

Mai mare de 300 m

De evauat, dar fara a participa la evaluare

41

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

2. Aliniament de arbori

Definitie : este considerat ca si aliniament de arbori, arborii foiosi mai inalti situati de-a lungul marginii unei parcele sau drum, de o lungime minima de 30 m et compus din cel putin 5 arbori.



Structura

Inaltime >4m intre 2 si 4m <2m

Distanta de la trunchi la marginea suprafetei tratate s/sau cultivate > 1 m Intre 50 cm si 1m < 50 cm

Mici structuri asociate : garmada de crengi, arbori cu scorburi, gramada de pietre, ziduri, gramezi de pietris, copaci cazuti

Mai putin de 3 tipuri diferite

de la 1 la 2 tipuri Niciun tip

Compozitie Specii exotice, cu exceptie platanilor si arborilor fructiferi lipsa <5 % > 5 %

Degradari Degradri [% suprafata afectata] < 1 1-10 > 10

Ex. : taiere, depozit de deşeuri sau resturi, incendiere, plivitul la baza, arat sau rasturnarea solului, tratamente cu erbicide

3. Zavoaie

Definitie : sont considerate doar zidurile de piatra fara mortar, cu execptia zidurilor imbinate, formand terase sau despartind parcelele.

Criterii

IndicatoriStare de conservare


Arbori cu scorburi sau arbori cu diametru mare sau arbori batrani </=2 1 0

Recuperarea solului necultivat (cu exceptia pietrelor) [%] < 10 10-20 > 20

Compozitie

Recuperarea speciilor exotice [%] < 10 10-20 > 20 Lista de stabilit in teren

Recuperarea speciilor ruderale [%] < 10 10-20 > 20 Lista de stabilit in teren

Degradari

Depozite sau piste [% suprafata afectata] < 1 1-10 > 10

Numar de copaci pe hectare degradate de foc (scoarta de copac sau epifite vizibil arse, interiorul scoartei arborilor ars)

Max. 1 2 ≥ 3

42

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

4. Livezi cu arbori inalti

Definitie : sunt considerate ca o livada cu arbori inalti, o livada cuprinzand cel putin 5 arbri fructiferi (fructe dure, castani, nuci, fructe seminţoase, stejari), cu tulpina inalta (cel puţin trunchi de 1,5 m), ne-tratate sau ecologice, fara ingrasaminte chimice, inierbate natural care pot fi păşunate sau cosite. În ca-zulul acestora,, tipul de acoperire cu iarba este de tip pasune.



Structura

Tip de arborieCel putin 5 arbori de diametru mare pe ha

Intre 3 si 5 arbori de diametru mare pe ha

Mai putin de 3 arbori de diametru mare pe ha

Recuperarea solului necultivat/gol (fara pietre) [%]

livezi anterioare < 10 10-20 > 20

alte situatii < 20 20-40 > 40

Numar de straturi (criptogame, erbacee joase, medii, inalte)

livezi anterioare ≥ 3 2 1

alte situatii 3 2 1

Recuperarea tufisurilor si lemnoaselor, cu exceptia speciei plantate [%]

livezi anterioare <10 10-30 >30

alte situatii <20 20-40 > 40

Mici structuri asociate : gramada de ramuri, arbori cu scorburi, gramada de pietre, ziduri, gramezi de pietris, copaci cazuti, busteni

Cel putin 3 tipuri diferite De la 1 la 2 tipuri Niciun tip

Nu se considera decat ca bonus : o nota Cin aceasta categorie nu afecteaza nota finala

Compozitie Specii exotice [%] < 1 1-10 > 10

Degradari Degradari [% suprafata afectata] < 1 1-10 >10

Taiere, prasire chimica, prelucrarea solului, frecventare excesiva,incendiere

43

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

5. Ziduri din piatra fara mortar

Definitie : sunt considerate doar zidurile din piatra fara mortar, fara ziduri imbinate, formand terase sau despartind parcele.



Degradari

Ziduri renovate [% din lungimea zidului zidului] Mai putin de 20 % 20 à 50 % Mai mult de

50 %

Prabusire sau demolare [% din lungimea zidului] < 5 % intre 5 % si 30 % >30 %

Tratamente cu erbicide, incendiere [% din lungimea zidului]

< 1 1-10 > 10

6. Santuri

Definitie : orice sant, cu exceptia celor in care exista cursuri de apa.



Structura

Panta cursurilor de apa < 60° [% din teren] <50 de la 25 la 50 > 25

Distanta de la marginea inalta a cursului de apa pana la marginea suprafetei tratata si/sau cultivata

> 1 m de la 50 cml a 1m < 50 cm

Prezenta solului gol/necultivat (fara pietre) [%] < 10 10-25 > 25



Ex. : depozite de rambleuri de moloz, urme ale tratamentelor cu erbicide, incendiere, arat…

44

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

7. Depresiuni, iazuri piscicole



Structura

Panta cursurilor de apa• in majoritate <30°

• in majoritate intre 30 si 45° • n majoritate >45°

Distanta de la marginea mai inalta a cursului de apa la marginea suprafetei tratate si/sau cultivata

> 1 m de la 50 cm la 1m < 50 cm

Mici structuri asociate : gramada de ramuri, arbori cu scorburi, gramada de pietre, ziduri, gramada de pietris, arbori cazuti

Cel putin 2 tipuri diferite 1 tip Niciun tip

Nu este considerata ca si bonus : o nota C in aceasta categorie nu este afectata nota finala



Ex. : aranjamente, artificializare bazinul sursei, captari, drenaj, depozite, umpluturi, traversarea terenului de de animale sau oameni, frecventarea terenului de către vehicule motorizate, eutrofizarea, plantaţii de arbori exotici (inclusiv conifere : brad Douglas, molid, brad ...)

introducerea de pesti de apa dulce

45

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

8. Benzi inierbate

Definitie : exista doua tipuri de benzi inierbate : • benzi inierbate de margine (teren de granita), care sunt benzi formate din vegetatie erbacee per-manenta densa si stabilita de-a lungul uneia sau mai multor laturi ale campului (benzi inierbate pro-priu-zise) • benzi tampon (filtru de benzi sau benzi tampon sau riverane), care sunt benzi formate din vege-tatie permanenta stabilita de-a lungul cursurilor de apa, planuri de apa, izvoare sau zone umede



Structura

Latime [in m]

Benzi tampon (la marginea zonei umede (curs de apa, parau, izvor, iaz, lac…)

<5 5-2 2>

Benzi inierbate (marginea dumbravii, versanti, drumuri sau alte elemente)

<2 1-2 >1

Prezenta solului gol/necultivat [%] < 10 10-20 > 20

Recuperarea puietilor de arbori sau arbusti (< 30 cm) [%] < 25 25-50 > 50

Compozitie

Specii exotice [%] < 1 1-10 > 10 Lista de stabilit in teren

Specii ruderale [%] < 1 1-10 > 10 Lista de stabilit pentru fiecare teren

Numar de specii de plante cu floare vizibila <10 5-10 >5

Recuperarea speciilor perene [in %] <80 50-80 >50

Degradari Degradari [% suprafata afectata] < 1 1-10 > 10Ex. : urme de tratamente cu erbicide, incendiere, arat...

46

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

9. Pajisti naturale pasunate sau cosite

Definitie : grupare erbacee perena mezofila (pe sol moderat, profund si proaspat)



Structura

Gunoi (materie vegetala moarta) [%] < 10 10-20 > 20

Recuperarea puietilor de arbusti si arbori (< 30 cm) [%]

< 1 - > 1

Recuperarea lemnului (> 30 cm) [%] < 20 20-40 > 40

Recuperarea solurilor necultivate (fara pietre) [%] < 10 10-20 > 20

Numat de straturi (criptogame, erbacee joase, medii si inalte)

≥ 3 2 1

Composition

Recuperarea speciilor exotice [%] < 1 1-10 > 10

Recuperarea speciilor ruderale [%] < 1 1-10 > 10 Lista ce urmeaza sa fie stabilita

in teritoriu

Recuperare umbelifere perene eutrofile [%] < 10 10-20 > 20 Lista ce urmeaza sa fie stabilita

in teritoriu

DegradariEx. : Urme ale vehiculelor motorizate, depuneri… [% suprafata afectata]

< 1 1-10 > 10

10. Pajisti umede (pasunate sau cosite)

Definitie : grupare de erbacee perene pe sol inundat permanent sau temporar (debitul apelor de suprafata sau subterane)



Structura

Gunoi (materie vegetala moarta) recuperat din briofite sau erbacee perene [%]

< 10 10-20 > 20

Recuperarea puietilor de arbusti si arbori (< 30 cm) [%] < 1 - > 1 List to be established for each

territory

Recuperarea lemnoaselor (> 30 cm) [%] < 10 10-20 > 20

Recuperarea solului gol/necultivat [%] < 10 10-20 > 20

CompozitieSpecii exotice [%] < 1 1-10 > 10

Specii ruderale [%] < 1 1-10 > 10 List to be established for each territory

Degradari Ex. : Jgheaburi, depozitari [% suprafata afectata] < 1 1-10 > 10

47

DI

AG

NO

ZA

B

IO

DI

VE

RS

IT

AT

II

E

XP

LO

AT

AT

II

LO

R

AG

RI

CO

LE

11. Pajisti uscate pasunate

Definitie : grupare de erbacee perene pe sol superficial si oligotrof



Structura

Gunoi (materie vegetala moarta) recuperart briofitelor si/sau erbacee perene [%]

< 10 10-20 > 20

Recuperarea puietilor de arbusti si arbori (< 30 cm) [%] < 1 - > 1 Lista de stabilit pe teritoriu

Recuperarea speciilor lemnoase (> 30 cm) [%] < 20 20-40 > 40

Recuperarea solului gol/necultivat (fara pietre) [%] < 10 10-20 > 20

Compozitie

Specii exotice [%] < 1 1-10 > 10 Lista de stabilit pe teritoriu

Specii ruderale [%] < 1 1-10 > 10 Lista de stabilit pe teritoriu

Recuperarea speciilor erbacee perene mezofile (relativ dificila) [%]

< 10 10-20 > 20 Lista de stabilit pe teritoriu

DegradariUrme vehicul, plantatii, depuneri… [% suprafata afectata]

< 1 1-10 > 10

ECODIAG DIAGNOZADiagnosticul biodiversităţii este un instrument de suport deci-zional pentru agricultori, tehnicieni agricoli, managerii de arii naturale.Scopul este de a sensibiliza agricultorii cu privire la biodiver-sitate prezentă sau potenţială, a exploataţiei lor şi să propună măsuri de gestionare în favoarea menţinerii sau consolidarea biodiversităţii, în conformitate cu sistemul lor de operare.Acest diagnostic simplu, conceput pentru a fi executat rapid, fără a creşte inventarul natural, se bazează pe evaluarea a doi indicatori. În primul rând, cantitativ şi de amenajare a teritoriu-lui, măsoară nivelul de funcţionare şi, prin urmare, locul destinat mediilor semi-naturale : zavoaie, păşuni, şanţuri, benzi inierba-te, arbori izolaţi, landă, păduri...Al doilea calitativ, care rezultă din observaţiile din teren, este folosit pentru a evalua calitatea ecologică a acestor medii semi- naturale. Analiza acestor doi indicatori permite identificarea punctelor forte, punctelor slabe şi marjele de progres ale prac- tivilor şi sistemului de exploatare, în ceea ce priveşte biodiversitatea. Luând în considerare teritoriul, contextul de mediu şi caracteristicile specifice fiecărei exploataţii, acţiunile, evoluţi- ile sau schimbările practicilor sunt preconizate de a fi cel mai adaptate posibil.În Franţa, acest diagnostic oferă acces la măsuri de agromediu co-finanţate de Uniunea Europeană şi de stat. De asemenea, ofe-ră acces la pieţe care îndeplinesc anumite specificaţii tehnice.

CONSERVATOIRE DES ESPACES NATURELS DU LANGUEDOC-ROUSSILLON (CEN L-R)474, allée Henri II de Montmorency, 34000 Montpellier, France

Tel. +33(0)4 67 02 12 28 | +33(0)46702129 | E-mail : [email protected]

SUPAGRO FLORAC9, rue Célestin-Frénet BP 35, 48400 Florac, France

Tel. +33(0)4 66 65 65 66 | E-mail : [email protected]

i l u s t ra re a co p e r t i l o r M i k e l J a s o w w w. m i ke l j a s o .co m | Co n ce p t i a g ra f i c a e l s a . l e s c u r e @ g m a i l . co m

ecodiag diagnoza

Documents