echipa de proiect a scolii

PROIECTUL PENTRU |NV~}~MÂNTUL RURAL

COMPONENTA 2: |MBUN~T~}IREA PARTENERIATULUI {COAL~ - COMUNITATE

Dezvoltarea [i implementarea procesului de facilitare

PROGRAMUL DE GRANTURI {COAL~ - COMUNITATEModulul IV: Ghid pentru Echipa de Subproiect a [colii

- Elaborarea Subproiectului -

Bucure[ti, 2005

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare din cadrul Componentei 2 - „|mbun`t`]ireaparteneriatului [coal` – comunitate”, „Programul de Granturi [coal` – Comunitate; Dezvoltarea [iimplementarea procesului de facilitare” a Proiectului pentru |nv`]`mânt Rural, cofinan]at de GuvernulRomâniei, Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (Banca Mondial`) [i comunit`]ilerurale. Ea a fost realizat` de o echip` de consultan]i ai Centrului Educa]ia 2000+ (Bucure[ti), care– \n consor]iu cu Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie) – asigur` Asisten]a Tehnic`(AT) pentru aceast` component`.

Actuala form` reprezint` versiunea final` a modulului adresat Echipelor de Subproiect (ESP) din[coli. Acesta a beneficiat de pe urma observa]iilor [i sugestiilor unui corp de referen]i de specialitate,ale echipelor Unit`]ii de Management al Proiectului pentru \nv`]`mânt Rural (UMPIR) [i AT, precum[i ale primei echipe de facilitatori din România, care a activat \n cadrul fazei pilot a proiectului.

Echipa de coordonare [i de revizie din partea Asisten]ei Tehnice (AT):Dr. Alexandru Cri[an (Liderul Echipei de AT)Dr. Anca Nedelcu (Coordonatoare de Activitate)Eugen Palade (Coordonator de Activitate)Crina Mo[neagu (Asistent de Program)

Echipa de autori:Anca T\rc` Dr. Eleonora R`dulescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României |mbun`t`]irea parteneriatului [coal` – comunitate. Modulul IV: Ghid pentru Echipa de Subproiect a [colii. Elaborarea Subproiectului.Alexandru Cri[an, Anca Nedelcu, Eugen Palade (Coord.)

Anca Târc`, Eleonora R`dulescu (Autoare),Bucure[ti, 2005

I. Cri[an, Alexandru, Nedelcu, Anca, Palade, Eugen (Coord.)II. T\rc`, AncaIII. R`dulescu, Eleonora (Autoare)

ISBN 973-87252-5-9

Redactori:Alexandru Cri[anEugen Palade

Coperta [i graphic design:Victoria Dumitrescu

© Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii. Unitatea de Management a Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural;Centrul Educa]ia 2000+, 2005.

|mbun`t`]irea parteneriatului [coal` - comunitate

2

Cuvânt \nainte

Procesul de facilitare are un rol central \n cadrul Componentei 2 a Proiectului pentru |nv`]`-mântul Rural - „|mbun`t`]irea Parteneriatului {coal` [i Comunitate”. Prin intermediul acestui proces,[colile [i comunit`]ile locale vor fi \ncurajate [i sprijinite s` identifice \mpreun` problemele cu care seconfrunt`, s` formuleze [i s` implementeze propriile solu]ii pentru rezolvarea acestora.

|n mod concret, facilitarea are drept scop crearea unui cadru adecvat pentru discutarea dec`tre Consiliile de Administra]ie (CA) ale institu]iilor [colare, precum [i de c`tre Echipele de Subpro-iect din [coli (ESP) – structuri institu]ionale abilitate pentru ameliorarea rela]iilor dintre [coal` [i comu-nitate - a problemelor educa]ionale proprii, pe baza analizei atente a situa]iei existente \n mediulrural. |n plus, procesul de facilitare poate crea condi]ii corespunz`toare de lucru [i comunicare la ni-velul CA pentru trei grupe distincte de factori care, pân` \n prezent, au lucrat rareori ca echip` pen-tru atingerea unui obiectiv comun: persoane implicate \n activit`]ile scolii, membri ai societ`]ii civile[i autorit`]ile locale.

|n principiu, facilitatorii vor desf`[ura \n cadrul componentei urm`toarele activit`]i:� Sprijinirea CA \n vederea \ntocmirii Planului de Dezvoltare {colar`; � Sprijinirea ESP \n vederea \ntocmirii unui subproiect destinat aplica]iei \n cadrul schemei de gran-

turi a componentei.

Ca parte a Asisten]ei Tehnice (AT) pentru acest proces, s-au elaborat o serie de Module de for-mare - a facilitatorilor, a CA, precum [i a ESP. Acestea sunt:� Modulul I – Ghidul facilitatorului. Procesul de facilitare [i facilitatorul, conceput deopotriv` ca ma-

terial de formare a facilitatorilor [i ca instrument care \i va ajuta pe ace[tia s` \n]eleag` princi-palele arii ale activit`]ii lor viitoare din teren, precum [i practicile cele mai de succes \n imple-mentarea acestora;

� Modulul II – Ghidul evaluatorului. Procesul de evaluare a subproiectelor unit`]ilor [colare, materialdestinat echipelor care vor asigura evaluarea subproiectelor;

� Modulul III – Ghidul pentru Consiliile de Adminstra]ie. Elaborarea Planului de Dezvoltare {colar`,modul care vine \n sprijinul CA din [coli, dar [i al facilitatorilor care vor lucra cu membrii acestora.

� Modulul IV – Ghidul pentru Echipa de Subproiect. Elaborarea subproiectului, modul destinat echi-pelor din [coli care vor scrie subproiecte, precum [i facilitatorilor, ca un sprijin \n munca lor cuaceste echipe.

Scopul Modulului IV este acela de a facilita, la nivelul ESP: � \n]elegerea problematicii actuale a comunit`]ilor rurale [i a rolului [colii \n dezvoltarea partene-

riatelor pe plan local;� ini]ierea [i derularea de proiecte \n parteneriat [i aplicarea proiect`rii \n condi]iile unor [coli [i

comunit`]i rurale;� plasarea proiectelor [colii \n contextul creat de obiectivele [i mecanismele „Proiectului pentru |nv`-

]`mântul Rural”;� folosirea unor instrumente adecvate pentru proiectarea [i evaluarea unor ini]iative locale \n edu-

ca]ie;� elaborarea unor subproiecte care s` corespund` nevoilor [colii [i comunit`]ii [i completarea co-

respunz`toare a Formularului de aplica]ie din cadrul Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural.

Folosind acest ghid, membrii ESP se vor familiariza cu elementele generale ale elabor`rii pro-iectelor de finan]are din cadrul Componentei 2, precum [i cu dimensiunile [colilor bune, c`tre caresubproiectele lor ar trebui s` conduc` \n mod firesc.

Cuvânt \nainte

3

Dat` fiind \mpletirea elementelor generale – care ]in de proiectare [i de proiecte - cu aspectespecifice legate de Componenta 2, reperele teoretice [i practice cuprinse \n modul pot fi folositepentru:� redactarea subproiectelor de finan]are; � dezvoltarea personal` a membrilor echipei de proiect; � elaborarea unor proiecte similare \n viitor.

Pentru a r`spunde acestor cerin]e, modulul:� con]ine repere teoretice [i aplica]ii practice menite s` ghideze, s` sprijine [i s` inspire echipele

din [coli \n demersul de elaborare a unor subproiecte valoroase, care \[i propun s` rezolve pro-bleme ale [colilor [i comunit`]ilor locale;

� este structurat \n p`r]i distincte, care ofer` r`spunsuri unor \ntreb`ri specifice.

Capitolele lucr`rii vor trece \n revist`, rând pe rând, premisele [i pa[ii elabor`rii subproiectului[colii, probleme legate de implementarea, monitorizarea [i evaluarea subproiectelor, precum [i as-pecte definitorii ale unei „[coli bune”, idealul c`tre care tinde orice [coal` care \[i asum` un procesde schimbare.

Partea intitulat` Lecturi, reflec]ii, aplica]ii cuprinde fragmente teoretice, exemple [i exerci]ii,care permit:� aprofundarea unor teme abordate \n capitolele anterioare;� aplicarea unor aspecte teoretice \ntr-un context concret;� furnizarea unor materiale resurs` pentru auto-reflec]ie [i dezvoltare profesional`.

Selec]ia [i redactarea textelor care sunt cuprinse \n prezentul ghid au pornit de la concluziileliteraturii de specialitate [i de la experien]ele proiectelor desf`[urate \n ultima decad` [i a ]inut seamaatât de obiectivele [i con]inuturile celorlalte module de formare, cât [i de coordonatele definitorii aleProiectului pentru |nv`]`mântul Rural.

Dr. Alexandru Cri[an


4

Cuprins

Cuvânt \nainte ................................................................................................................. 3Glosar de termeni ........................................................................................................... 6

Capitolul 1. Componenta 2 „|mbun`t`]irea parteneriatului [coal` - comunitate”: scurt` descriere .......................................................................... 71.1. Obiectivele Componentei 2 ............................................................................................ 71.2. Procesul de facilitare \n cadrul Componentei 2 .................................................................. 71.3. Rolul facilitatorului ......................................................................................................... 81.4. Facilitarea Echipelor de Subproiect (ESP) [i elaborarea subproiectului ................................. 9

Capitolul 2. Premise pentru elaborarea subproiectului ............................................. 112.1. Echipa de Subproiect a [colii ........................................................................................ 112.2. Preg`tirea \n domeniul proiect`rii .................................................................................. 132.3. Parteneriatul cu comunitatea local` ................................................................................ 14

Capitolul 3. Elaborarea subproiectului ........................................................................ 183.1. Structura subproiectului elaborat de [coal` ..................................................................... 183.2. Date generale \n cadrul subproiectului............................................................................ 183.3. Elemente cheie \n cadrul subproiectului ........................................................................... 193.4. Planul financiar al subproiectului ................................................................................... 243.5. Date de identificare [i cerin]e administrative .................................................................... 24

Capitolul 4. Evaluarea subproiectului.......................................................................... 25

Capitolul 5. Implementarea subproiectului; monitorizare [i evaluare ..................... 29

Capitolul 6. O [coal` bun` pentru comunitatea rural` .............................................. 326.1. {coala \n schimbare .................................................................................................... 326.2. {coala bun` ............................................................................................................... 336.3. Resurse umane [i mediul [colar ...................................................................................... 35

Concluzii ......................................................................................................................... 36

Anexe – Lecturi, reflec]ii, aplica]ii ................................................................................ 37

Bibliografie .................................................................................................................... 61

Cuprins

5

Glosar de termeni

� CA – Consiliul de Administra]ie al [colii;

� CEID – Comisia pentru Educa]ie, Inova]ie [i Dezvoltare;

� ESP – Echipa de Subproiect;

� GSC – Grant {coal` - Comunitate pentru PIR;

� MEC – Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii;

� PD{ – Plan de Dezvoltare {colar`;

� PIR – Proiectul pentru |nv`]`mântul Rural;

� UJIP – Unitatea Jude]ean` de Implementare a Proiectului;

� UMPIR – Unitatea de Management a Proiectului pentru |nv`]`mântulul Rural;


6

Cap. 1. Componenta 2 „|mbun`t`]irea par-teneriatului dintre [coal` [i comunitate”:scurt` descriere1

1.1. Obiectivele Componentei 2 - „|mbun`t`]irea parte-neriatului [coal` - comunitate”

Obiectivul general al Componentei 2 a Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural (PIR) - „|mbun`t`-]irea parteneriatului dintre [coal` [i comunitate” este ameliorarea accesului elevilor din [colile din me-diul rural la un \nv`]`mânt de calitate prin stimularea parteneriatului dintre [coal` [i comunitatea lo-cal`. Dup` cum se [tie, la aceast` or`, \n cea mai mare parte a cazurilor, parteneriatul \n discu]ieeste fie incipient, fie inexistent.

Din acas` motiv, Componenta 2 sprijin`, \n principiu, dou` tipuri de activit`]i interdependente:� Acordarea de asisten]` [i consultan]` de specialitate Consiliilor de Administra]ie (CA) \n

vederea realiz`rii Planurilor de Dezvoltare {colar` (PD{), Echipelor de Subproiect (ESP) din[colile rurale la elaborarea unor proiecte institu]ionale de ameliorare [colar`, precum [i Co-misia pentru Educa]ie, Inova]ie [i Dezvoltare (CEID) \n evaluarea acestor proiecte;

� Finan]area [i administrarea unui „Program de granturi pentru [coal` [i comunitate (GSC)”, des-tinat motiv`rii [i \ndrum`rii comunit`]ilor [i [colilor \n implementarea propriilor solu]ii de \mbu-n`t`]ire a calit`]ii procesului de \nv`]`mânt.

Se estimeaz` c`, \n urma implement`rii Componentei 2 a PIR, se va produce o serie de tran-sform`ri calitative precum:

� \mbun`t`]irea cadrului de colaborare \ntre [colile din mediul rural [i comunitatea din careacestea fac parte (dup` cum s-a v`zut, \n prezent slab sau inexistent);

� crearea unei dinamici interne a [colii, inclusiv facilitarea comunic`rii pe orizontal` [i pe verti-cal` \ntre factorii implica]i sau interesa]i \n procesul educa]ional (directori de [coli, cadre didac-tice, elevi, inspectori, p`rin]i etc.);

� \mbun`t`]irea calit`]ii procesului didactic; � cre[terea eficien]ei interne a [colii, reflectat` \n rate mai mari de absolvire [i de trecere de la

un ciclu de \nv`]`mânt la altul;� cre[terea capacit`]ii locale de a administra unit`]ile de \nv`]`mânt; astfel, schema de granturi

din cadrul PIR va oferi factorilor interesa]i perspective, atitudini [i abord`ri noi, moderne asupramodului de tratare a procesului de \nv`]`mânt.

1.2. Procesul de facilitare \n cadrul Componentei 2

Procesul de facilitare are un rol central \n cadrul Componentei 2 a Proiectului pentru |nv`]`mântRural - „|mbun`t`]irea parteneriatului dintre [coal` [i comunitate”. Prin intermediul acestui proces, ungrup de facilitatori educa]ionali – categorie profesional` nou` \n \nv`]`mântul românesc – este abi-litat s` ofere consultan]` [i asisten]` tehnic` [colilor [i comunit`]ilor locale \n identificarea propriilor

Componenta 2 „|mbun`t`]irea parteneriatului dintre [coal` [i comunitate“

7

1Autor: Alexandru Cri[an. Text adaptat dup` Manualul operta]ional al Componentei 2, realizat de Unitatea deManagement a Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural (UMPIR).

nevoi, precum [i \n formularea [i implementarea unor demersuri realiste [i sustenabile pentru solu]io-narea acestora.

|n mod concret, facilitarea este necesar` pentru a crea condi]iile corespunz`toare de proiectareparticipativ`, cooperare [i comunicare la nivelul CA pentru diversele grupuri comunitare interesate\n educa]ie pentru atingerea unor obiective comune. Aceste categorii de participan]i sunt: persoaneleimplicate \n activitatea proporiu-zis` a scolii, membrii societ`]ii civile [i autorit`]ile locale.

Dup` cum s-a ar`tat mai \nainte, facilitatorii desf`[oar` \n cadrul Componentei 2 urm`toareleactivit`]i concrete:

� Faciliteaz` demersurile CA \n vederea \ntocmirii PD{ \n institu]iile de \nv`]`mânt vizitate; � Faciliteaz` activitatea ESP \n vederea \ntocmirii unui subproiect destinat aplica]iei \n cadrul

schemei de granturi a Componentei.

Prin Componenta 2 se vor acorda, la nivel de ]ar`, aproximativ 2.500 de granturi. Alegereagrupurilor ]int` ([coli [i comunit`]i) se va efectua pe baza unor criterii explicite, având \n vedere prin-cipiul discrimin`rii pozitive pentru [colile [i comunit`]ile dezavantajate. Se estimeaz` c` suma acor-dat` pentru un grant va fi \n medie echivalentul \n lei a 4.000 USD, limita maxim` fiind echivalentul\n lei a 7.000 USD.

}inând cont de complexitatea activit`]ilor de preg`tire [i de monitorizare, implementarea pro-gramului GSC a fost proiectat` ca având dou` faze: � O faz` de testare/pilot desf`[urat` \n [apte jude]e (Arad, Arge[, Dolj, Gala]i, Ia[i, Maramure[ [i

Sibiu) \n perioada iulie – decembrie 2004;� O faz` na]ional`, \n care vor fi cuprinse toate cele 41 de jude]e (implementat din ianuarie 2005).

|n vederea organiz`rii [i implement`rii procesului de facilitare, UMPIR a selectat [i angajat, caAsisten]` Tehnic` (AT), printr-o licita]ie interna]ional`, o organiza]ie de consultan]` educa]ional`, [ianume, Consor]iul condus de Centrul Educa]ia 2000+. Membrii Consor]iului sunt: Centrul Educa]ia2000+ [i Cambridge Education Consultants, Ltd. (Marea Britanie).

De-a lungul fazei pilot (iulie – decembrie 2004), au avut loc urm`toarele activit`]i:� Selectarea corpului de facilitatori;� Elaborarea materialelor [i modulelor de preg`tire necesare activit`]ilor specifice procesului de fa-

cilitare (patru module de formare – a facilitatorilor, a CA, a ESP [i a CEID);� Formarea ini]ial` [i continu` a facilitatorilor pentru faza pilot care, la rândul lor, au preg`tit – prin

procesul de facilitare - pe membrii CA [i ESP;� Organizarea, monitorizarea [i evaluarea activit`]ii de facilitare \n jude]ele pilot;� Preg`tirea personalul Unit`]ilor Jude]ene de Implementare a Proiectului (UJIP) [i CEID pentru eva-

luarea propunerilor de subproiecte, realizate de [colile interesate de schema de granturi [i facili-tate \n consecin]`;

� Raportarea cu privire la desf`[urarea procesului de facilitare din punct de vedere administrativ.Faza na]ional` a proiectului a \nceput \n ianuarie 2005 [i a acoperit acela[i tip de activit`]i.

1.3. Rolul facilitatorilor

Vizitele facilitatorilor \n teren \ncep, de regul`, o dat` cu lansarea rundelor de competi]ie \ntoate comunit`]ile care [i-au exprimat interesul fa]` de programul GSC. Facilitatorul petrece cel pu]intrei zile \n fiecare comunitate, desf`[urând urm`toarele activit`]i:� preg`te[te CA \n vederea \ntocmirii PD{; � preg`te[te ESP \n vederea identific`rii unei teme de subproiect [i \ntocmirii acesteia.

Facilitatorii vor ajuta CA [i ESP s` \n]eleag` mai bine problemele cu care se confrunt` [coala[i s` identifice punctele slabe [i forte \n ceea ce prive[te: � mediul [colar (cadrul socio-economic al satului/comunei);


8

� efectivele de elevi; � nivelul de calificare a cadrelor didactice; � mijloacele de \nv`]`mânt [i alte instrumente auxiliare pentru procesul de \nv`]`mânt; � managementul clasei; � climatul [colii; � comunicarea \ntre factorii implica]i; � sprijinul comunit`]ii acordat [colii etc.

Beneficiind de aceast` facilitare direct` [i de alte documente tip`rite (de exemplu Ghidul Apli-cantului), [colile sunt stimulate s` \ntocmeasc` propuneri [i s` participe la rundele de competi]ie.

1.4. Facilitarea Echipelor de Subproiect (ESP) [ielaborarea subproiectului

1.4.1. Facilitarea ESP

O faz` important` a procesului de facilitare este instruirea ESP \n vederea elabor`rii uneipropuneri de subproiect. Membrii ESP sunt numi]i de c`tre CA al [colii. ESP este alc`tuit`, de regul`din trei (3) persoane: directorul [colii/cadru didactic coordonator (\n cazul structurilor [colare), uncadru didactic [i un reprezentant al comunit`]ii locale (posibil un p`rinte).

|n cursul vizitei dedicate preg`tirii ESP, acestea vor fi ghidate \n transpunerea experien]ei lorpedagogice \ntr-o propunere de subproiect concret având un format standard [i un con]inut unic, de-pinzând de problema particular`/nevoia [colii, identificat` [i men]ionat` \n PD{. Instruirea ESP con-st` [i \n abordarea/discutarea unor chestiuni tehnice legate de elaborarea unei propunerii de sub-proiect:� No]iuni elementare de management de proiect;� Conceptele de baz` [i criteriile de eligibilitate ale schemei de granturi;� Consultarea ESP cu membrii CA \n privin]a alegerii unei teme de subproiect;� |ntocmirea bugetului \n func]ie de costurile activit`]ilor incluse \n propunere;� Completarea Formularului de aplica]ie.

Procesul de facilitare va urm`ri \nsu[irea [i \n]elegerea de c`tre ESP a regulilor [i caracte-risticilor de baz` ale unui subproiect de succes. Aceste caracteristici privesc:� importan]a definirii clare a problemelor abordate;� relevan]a problemelor selectate pentru nevoile specifice [colilor din mediu rural;� activit`]i realiste pentru atingerea obiectivelor propuse;� respectarea cu stricte]e a termenului de 9 luni pentru implementarea subproiectelor � necesitatea lucrului \n echip`, atât \n faza de elaborare, cât [i \n cea de implementare a subpro-

iectului;� respectarea standardelor de raportare \n procesul implement`rii;� sustenabilitatea subproiectului dup` \ncheierea implement`rii (se vor identifica surse alternative de

finan]are pentru asigurarea continuit`]ii financiare [i tehnice a subproiectului dup` finalizareagrantului).

1.4.2. Preg`tirea propunerii de subproiect

Preg`tirea propunerii de subproiect reprezint` o etap` esen]ial` \n cadrul Componentei 2 aPIR, asigurând respectarea principiului de acordare de [anse egale \n participarea la competi]ie. Pro-cesul de facilitare va urm`ri \nsu[irea [i \n]elegerea de c`tre ESP a regulilor [i caracteristicilor debaz` ale unui subproiect de succes.

Componenta 2 „|mbun`t`]irea parteneriatului dintre [coal` [i comunitate“

9

O sarcin` important` a CA pe durata activit`]ilor de preg`tire a subproiectului este asigurareacondi]iilor de lucru pentru ESP: spa]iu adecvat, dotare (comunica]ie, IT, etc.), timp suficient la dispo-zi]ia persoanelor implicate \n activit`]ile preg`titoare etc. Etapa final` a activit`]ii de preg`tire a sub-proiectului const` \n elaborarea con]inutului propunerii de subproiect [i completarea Formularului deaplica]ie.


10

Cap. 2: Premise pentru elaborarea subpro-iectului

2.1. Echipa de Subproiect a [colii

Echipa de Subproiect (ESP) a [colii se va centra, \n esen]`, pe elaborarea [i pe implementareaunui anumit subproiect, care trebuie s` asigure „[...] transpunerea \ntr-un format standard a unui con-]inut unic, conferit de problema/nevoia particular` a [colii, identificat` [i men]ionat` \n PD{ la carese raporteaz` subproiectul” (vezi Ghidul Aplicantului).

Realizarea acestui obiectiv \n condi]ii de succes presupune respectarea direc]iilor de ac]iuneprev`zute \n strategia Componentei 22.

|n cadrul acestui demers, lucrul \n echip`, parteneriatul [i comunicarea interpersonal` repre-zint` factori importan]i, care condi]ioneaz` atât eficien]a ESP, cât [i calitatea colabor`rii sale cu co-munitatea [colar` [i cu cea local`.

2.1.1. Sarcinile Echipei de Subproiect

O echip` puternic` se construie[te [i se consolideaz` pe baza unui scop comun [i a unor sar-cini care conduc la realizarea acestui scop. Conform strategiei PIR, ESP a [colii va avea ca sarcinispecifice:

� selectarea uneia sau mai multor probleme prioritare cuprinse \n PD{;� elaborarea propunerii de subproiect [i completarea „Formularului de aplica]ie”;� transpunerea experien]ei pedagogice \ntr-o propunere de subproiect concret;� implementarea subproiectelor care ob]in finan]area;� promovarea rezultatelor subproiectului la nivelul comunit`]ii locale.

2.1.2. Pa[i pentru ob]inerea grantului

Referitor la ob]inerea grantului, ESP:� va alc`tui o Scrisoare de interes din partea [colii;� va expedia c`tre UJIP Scrisoarea de interes:

Premise pentru elaborarea subproiectului

11

Capitolul 2 porne[te de la ideea c` preg`tirea condi]iilor pentru elaborarea subproiectului pre-supune, \n primul rând: constituirea [i consolidarea echipei de proiect, asigurarea partene-riatului cu comunitatea din care [coala face parte, preg`tirea membrilor echipei de subproiect\n domeniul elabor`rii, implement`rii, monitoriz`rii [i autoevalu`rii de proiecte.

2A se vedea Manualul Opera]ional, Bucure[ti, UMPIR, 2004

� va primi asisten]` pentru elaborarea propunerii de subproiect, dup` ce [coala va fi inclus` \nprocesul de facilitare;

� va completa „Formularul de Aplica]ie”;� va depune „Formularul de Aplica]ie” \n termenul stabilit;� va intra \n posesia \n[tiin]`rii referitoare la \nregistrarea subproiectului.

Dup` parcurgerea acestor pa[i, va avea loc evaluarea subproiectului [i vor fi comunicaterezultatele c`tre [coala din care echipa face parte.

|n cazul aprob`rii subproiectului, echipa va trece la implementarea acestuia, dup` \ncheiereaunui Acord de Grant \ntre unitatea de \nv`]`mânt [i UMPIR. |n final, prin intermediul unui audit, seva efectua o analiz` a rezultatelor/impactului [i un control centrat pe respectarea condi]iilor tehnice[i financiare prev`zute.

|n cazul respingerii subproiectului, [coala are totu[i [ansa de a ob]ine finan]area, fie depunândo contesta]ie, fie trecând la \mbun`t`]irea propunerii pe baza observa]iilor f`cute de evaluatori [i ladepunerea ei la urm`torul anun] pentru noi propuneri de subproiecte.

2.1.3. Profilul membrilor Echipei de Subproiect

Pentru a \ndeplini sarcinile care le revin \n cadrul Componentei 2, membrii ESP trebuie s` aib`un anumit profil personal [i profesional, care ar trebui s` cuprind` urm`toarele tr`s`turi:

� convingeri legate de necesitatea dezvolt`rii [colilor [i a comunit`]ilor rurale;� informa]ii corecte despre Proiectul pentru |nv`]`mântul Rural [i cerin]ele Componentei 2;� percep]ii corecte asupra problemelor [colii [i ale comunit`]ii;� abilit`]i \n rezolvarea de probleme [i \n identificarea de solu]ii;� capacitatea de a construi [i implementa proiecte adaptate la specificul local;� cuno[tin]e [i abilit`]i pentru transpunerea proiectelor \n format standardizat;� spirit de ini]iativ` [i de participare;� motiva]ie pentru dezvoltarea capacit`]ii locale [i pentru ameliorarea [colar`;� competen]e de comunicare, cooperare, lucru \n echip` [i \mp`rt`[ire de experien]e;� abilit`]i pentru culegerea, interpretarea [i prezentarea informa]iilor;� deschidere fa]` de inova]ie, schimbare [i dezvoltare;� disponibilitate pentru autoperfec]ionare.

2.1.4. Comunicarea

Respectarea acestor cerin]e generale necesit` cuno[tin]e, deprinderi, abilit`]i [i exerci]iu per-manent \n domeniul comunic`rii interpersonale. Succesul oric`rui proiect depinde \n mare m`sur` demodul \n care are loc comunicarea \n cadrul fiec`rei etape [i activit`]i.

Exigen]ele legate de aceast` problem` sunt cu atât mai importante cu cât strategia Componen-tei 2 presupune o comunicare constant` \n cadrul echipelor de proiect [i \ntre aceste echipe [icomunit`]ile [colare [i locale \n toate etapele pe care le presupune subproiectul.


12

2.2. Preg`tirea \n domeniul proiect`rii

2.2.1. Subproiectele unit`]ilor de \nv`]`mânt \n contextul Componentei 2

Subproiectele care urmeaz` a fi elaborate \n cadrul Componentei 2 reprezint` un caz particu-lar al proiectelor de finan]are aplicate de c`tre unitatea de \nv`]`mânt. Rostul acestor subproiecteeste ob]inerea unui grant care asigur` resurse pentru rezolvarea unor probleme reale cu care [coalase confrunt`.

Ca orice proiect de finan]are, un asemenea subproiect trebuie:� s` constituie o oportunitate la dispozi]ia [colilor care \[i propun s`-[i asigure inova]ia, schimbarea

[i dezvoltarea;� s` respecte cerin]ele formulate de finan]ator, prevederile din PD{ [i specificul contextului regional

[i local \n care se va desf`[ura proiectul;� s` se \ncadreze \ntr-un model standardizat, impus de institu]ia finan]atoare, model care con]ine un

set obligatoriu de elemente cheie.Chemat s` respecte atât strategia unit`]ii de \nv`]`mânt la care se refer`, cât [i strategia Proiec-

tului pentru |nv`]`mântul Rural, subproiectul unei [coli presupune, pentru elaborarea [i implementa-rea sa, consensul unei echipe competente, care de]ine o preg`tire specific`.

2.2.2. Originalitatea unui subproiect al [colii

Din perspectiva Componentei 2, subproiectul pe care o [coal` \l aplic` reprezint` un set deactivit`]i care: � ofer` o solu]ie pertinent` la o problem` identificat` de [coal`, \n colaborare cu comunitatea; � se desf`[oar` \ntr-un anumit interval de timp; � folose[te resurse materiale, financiare [i umane; � produce rezultate m`surabile (vezi Ghidul Aplicantului).

Pornind de la aceste repere, fiecare subproiect este chemat s` reprezinte un construct unic, ac`rui originalitate este dat` de felul \n care sunt combinate elementele pe care defini]ia de mai susle men]ioneaz`.

|n acela[i sens, echipa care elaboreaz` subproiectul trebuie s` asigure echilibrul \ntre rigoare[i creativitate, r`spunzând unor \ntreb`ri decurgând din formularul standard care trebuie respectat:� care sunt caracteristicile [colii [i ale partenerilor s`i?� ce op]iuni va face [coala \n cadrul subproiectului?� care vor fi obiectivele de realizat?� ce activit`]i vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor?� ce grupuri ]int` vor fi selectate?� care vor fi partenerii [colii?� ce rezultate vor fi ob]inute?� care vor fi beneficiarii subproiectului?� cum se va face evaluarea?� ce impact va avea subproiectul?� cum va fi asigurat` durabilitatea?� cum va fi promovat subproiectul?� ce va cuprinde planul de ac]iune? � cum va fi valorificat` „resursa timp”?� ce buget va fi necesar [i cum va fi alc`tuit?


13

Pentru a construi un proiect original [i realist, r`spunzând \n mod pertinent acestui set de \ntre-b`ri, este necesar ca ESP s` cunoasc`:� principii [i reguli generale din domeniul proiect`rii;� metodele de analiz` ale contextului [colar [i comunitar;� reperele PD{ din care face parte;� exigen]ele specifice legate de subproiectele Componentei 2;� cerin]ele cuprinse \n Formularul de aplica]ie.

2.2.3. Preg`tirea personal`

Cunoa[terea, \n]elegerea [i aplicarea acestor elemente importante reclam` cuno[tin]e [i abili-t`]i \n domeniul elabor`rii, implement`rii, monitoriz`rii [i evalu`rii proiectelor ini]iate la nivelul [colii.

Experien]ele unor proiecte demonstreaz` c` preg`tirea adecvat` \n domeniul proiect`rii con-stituie prima garan]ie pentru elaborarea unui subproiect de succes. Acesta trebuie s` fie:� inovator, prin elementele inedite pe care le con]ine; � coerent, prin leg`tura logic` \ntre toate elementele/componentele sale;� fezabil, prin realismul activit`]ilor [i termenelor pe care le prevede;� relevant, prin semnifica]ia problemelor pe care dore[te s` le solu]ioneze;� curajos, prin obiectivele pe care vrea s` le ating`;� clar, logic, riguros prin felul \n care explic` ceea ce propune.

|n acest context, membrii ESP a [colii trebuie s` valorifice \ntreaga experien]` de care dispun\n domeniul proiectelor [i s` se orienteze c`tre dezvoltarea lor permanent` \n acest domeniu.

2.3. Parteneriatul cu comunitatea local`

2.3.1. Necesitatea parteneriatului

O condi]ie preliminar` important` pe care ESP trebuie s` o aib` \n vedere \n elaborareasubproiectului este asigurarea parteneriatului cu institu]ii [i persoane din comunitatea \n care se afl`[coala.

Asigurarea parteneriatului cu comunitatea constituie o condi]ie semnificativ` pentru c`:� \mbun`t`]irea rela]iilor dintre [coal` [i comunitate \n vederea cre[terii calit`]ii educa]iei oferite ele-

vilor reprezint` o prioritate a Componentei 2 a Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural;� politicile [i proiectele de dezvoltare comunitar`3 implementate \n ultimii ani au demonstrat impor-

tan]a dezvolt`rii capacit`]ii comunit`]ilor de a-[i rezolva propriile probleme sociale, economice,educa]ionale [i de mediu, prin ac]iunea comun`/partenerial` a tuturor factorilor comunitari in-teresa]i;

� elaborarea [i implementarea subproiectelor \n condi]ii de succes poate avea loc doar dac` fiecare[coal` \[i atrage parteneri din comunitatea \n care este amplasat`.


14

3Dezvoltare comunitar` = proces \n care membri ai comunit`]ilor locale, mediul de afaceri, structuri/institu]ii guvernamen-tale, organiza]ii nonguvernamentale etc. ac]ioneaz` \mpreun` pentru bun`starea/\nt`rirea unei comunit`]i locale.

2.3.2. Asigurarea parteneriatului

Pentru a realiza un parteneriat viabil cu comunitatea, ESP trebuie:� s` cunoasc` profilul general al comunit`]ii locale; � s` cunoasc` problemele specifice ale comunit`]ii [i, \n particular, problemele din domeniul edu-

ca]iei;� s` analizeze gradul de implicare a [colii \n via]a comunit`]ii locale [i rolul pe care [coala \l are

\n procesul de dezvoltare comunitar`;� s` identifice formele [i domeniile parteneriatului \n acord cu specificul proiectelor [colii [i cu par-

ticularit`]ile partenerilor din comunitate, care pot sprijini elaborarea [i implementarea subproiec-tului;

� s` stabileasc` direc]ii de ac]iune prin care se poate asigura atragerea partenerilor comunitari pefondul amelior`rii rela]iilor dintre [coal` [i comunitate.

2.3.3. Cunoa[terea comunit`]ii

Pentru a cunoa[te \n mod autentic propria comunitate, ESP trebuie s` porneasc` de la defini]iageneral` a unei comunit`]ii puternice care, pe lâng` ideea de spa]iu delimitat geografic, pune accentpe rela]iile [i interac]iunile care se stabilesc \ntre persoanele [i institu]iile existente pe teritoriul res-pectiv.

|n cadrul acestei defini]ii generale accentul cade pe:� rela]ii de \ncredere [i sprijin reciproc \ntre membrii comunit`]ii;� solidaritate [i aspira]ii comune care decurg din nevoi [i interese similare;� consens de valori al membrilor /categoriilor din comunitate;� ac]iune responsabil` pentru rezolvarea problemelor comune;� interes [i implicare pentru cre[terea calit`]ii vie]ii tuturor locuitorilor;� orientare c`tre dezvoltare [i autosus]inere;� spirit comunitar puternic, manifestat prin dispozi]ia locuitorilor de a se ajuta reciproc.

|n contextul actual, comunit`]ile locale române[ti - v`zute ca sisteme umane \ntr-un proces con-tinuu de schimbare – sunt chemate s`-[i asume \n mod prioritar refacerea lor ca [i comunit`]i puter-nice [i redescoperirea unui spirit comunitar autentic.

Din aceast` perspectiv`, dezvoltarea comunit`]ilor rurale ca spa]ii ale conlucr`rii pentru binelecomun necesit` strategii care:� s` \ncurajeze to]i locuitorii s` colaboreze pentru a identifica ce nevoi comune au [i care sunt

lucrurile pe care le pre]uiesc cel mai mult;� s` mobilizeze to]i factorii interesa]i, \ntr-un efort convergent de rezolvare a propriilor probleme [i

de \nt`rire a comunit`]ii respective.

Pornind de la realitatea c` \n prezent jum`tate din popula]ia ]`rii tr`ie[te la sate, crearea unorcomunit`]i puternice \n mediul rural constituie un deziderat social major la a c`rui realizare fiecare[coal` poate s` aduc` o contribu]ie semnificativ`, prin elaborarea [i implementarea unor subproiectede succes

2.3.4. Problemele comunit`]ii

Conform cercet`rilor recente, comunit`]ile rurale se confrunt` \n prezent cu nenum`rate pro-bleme: s`r`cia; lipsa resurselor de baz`; lipsa locurilor de munc`; experien]a redus` a autorit`]ilorlocale \n gestionarea comunit`]ii; infrastructura slab dezvoltat`; practicarea unei agriculturi primitive;acces limitat la informa]ie; analfabetismul la adul]i; existen]a unui mod de via]` arhaic-patriarhal;pasivitatea [i resemnarea locuitorilor; lipsa ini]iativei [i a implic`rii sociale; via]a asociativ` inexis-


15

tent` sau foarte s`rac`; ini]iative [i tendin]e de modernizare extrem de reduse; dot`ri minime saunule \n materie de igien`, s`n`tate [i educa]ie.

|n ceea ce prive[te educa]ia, analize [i studii recente4 au eviden]iat faptul c` exist` diferen]esemnificative \ntre \nv`]`mântul din mediul urban [i cel din mediul rural, \n defavoarea aceluia dinurm` care se confrunt` cu: starea [i dotarea necorespunz`toare a [colilor; rata ridicat` a abando-nului [colar; num`rul redus de absolven]i care urmeaz` licee [i facult`]i; rata de [colarizare relativsc`zut`; nivelul sc`zut de calificare al cadrelor didactice; coeficientul de repeten]ie; existen]a unuinum`r foarte mic de licee (aproape toate cu profil agricol sau silvic).

Pentru atragerea partenerilor din comunitate \n cadrul subproiectelor elaborate, ESP trebuie s`demonstreze c`:� de]ine informa]ii pertinente cu privire la problemele comunit`]ii;� este orientat` c`tre realizarea unor proiecte care duc la \nt`rirea [colii, f`când-o capabil` s` con-

tribuie la rezolvarea problemelor din comunitatea local`.

2.3.5. Rolul [colii \n cadrul comunit`]ii

Asigurarea unor parteneriate viabile pentru elaborarea [i implementarea subproiectelor aremai mul]i sor]i de izbând` \n condi]iile \n care ESP reu[e[te s` demonstreze partenerilor sociali c`[coala este o component` de baz` a comunit`]ii rurale, apt` s` ac]ioneze ca un agent al inova]iei,schimb`rii [i dezvolt`rii locale pentru c`:� este o institu]ie cheie \n comunitate prin rolul esen]ial pe care \l are \n preg`tirea unor genera]ii

de viitori cet`]eni;� dispune de spa]ii [i resurse materiale care fac posibil demersul educa]ional;� are resursele umane care de]in competen]e specifice [i sunt extrem de valoroase;� intr` \n contact, prin natura activit`]ii sale, cu numero[i membri ai comunit`]ii pe care \i poate

antrena \n identificarea de probleme, resurse [i solu]ii.

|n cadrul discu]iilor cu partenerii din comunitate care trebuie organizate \nainte de elaborareasubproiectelor, membrii ESP trebuie s` pun` accent pe faptul c`:� pentru a se adapta unei lumi \n permanent` schimbare, institu]iile din comunit`]ile locale trebuie

s` coopereze [i s` ini]ieze procese de planificare participativ`5 care s` vizeze schimb`ri benefice\n diferite domenii ale vie]ii [i activit`]ii din comunitate (educa]ie, s`n`tate, mediu, economie, cul-tur` etc.).

� rolurile respectivelor institu]ii comunitare devin interdependente, toate având ca scop comun dez-voltarea [i progresul comunit`]ii \n care se afl`;

� \n cadrul procesului de educa]ie a comunit`]ii, [coala func]ioneaz` ca un centru de leg`tur` [isprijin pentru celelalte institu]ii din comunitate, care ofer` oportunit`]i de \nv`]are tuturor membrilorcomunit`]ii respective;

� [colii \i revine rolul de «organizator social» al comunit`]ii, de element dinamizator al re]elei destructuri comunitare, de institu]ie care trebuie s` aib` ini]iativa parteneriatelor \n m`sur` s` rea-biliteze comunitatea dup` noi valori [i repere;

� rolul [colii, ca element de baz` al comunit`]ii, se extinde dincolo de transmiterea de cuno[tin]e [iformarea de abilit`]i, c`tre sus]inerea unei culturi locale a dezvolt`rii;

� [coala este apt` s` ofere un suport pentru rezolvarea unor probleme cu care comunitatea se con-frunt`, prin ac]iuni care vizeaz` o educare a comunit`]ii (alfabetizarea, \ngrijirea copilului, edu-ca]ie pentru via]a de familie, reforma educa]ional`, igien` [i s`n`tate, vârsta a treia, implicareap`rin]ilor \n procesul de educa]ie, voluntariatul, educa]ie antreprenorial`, g`sirea unui loc de mun-c`, tehnologia informa]iei etc.).


16

4A se vedea L. Vl`sceanu, {coala la r`scruce: schimbare [i continuitate \n curriculumul \nv`]`mântului obligatoriu - studiude impact, vol. I, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i Centrul Educa]ia 2000+, Editura Polirom, 2002.5Planificare participativ` = proces de identificare a problemelor, solu]iilor [i strategiilor prin participarea direct` [i activ`a celor interesa]i/afecta]i; presupune implicarea mai larg` a comunit`]ii pentru a fi consultat` sau atras` \n luarea deciziilor.

2.3.6. Parteneri pentru subproiecte

Pornind de la ideea c` [coala trebuie s` func]ioneze ca o institu]ie activ` [i eficient` pentrucomunitatea sa:

� direc]ia de dezvoltare a [colii [i serviciile educa]ionale pe care aceasta le ofer` trebuie s` fie sta-bilite prin consultarea tuturor factorilor comunitari interesa]i [i dispu[i s` coopereze;

� elaborarea [i implementarea unor subproiecte de succes, orientate c`tre rezolvarea problemelorcu care [coala din mediul rural se confrunt` \n prezent poate fi realizat` doar prin asigurarea unuiparteneriat larg \n cadrul c`ruia s` \[i g`seasc` locul toate categoriile sociale [i institu]iile intere-sate \n acest domeniu;

� ca parteneri ai [colii se pot defini autorit`]ile locale, familiile elevilor, organiza]iile nonguverna-mentale, agen]ii economici; institu]iile religioase, organele locale de ordine; institu]iile de s`n`ta-te, media etc.

Experien]e de succes arat` c` pentru atragerea acestor parteneri \n cadrul proiectelor proprii,[colile trebuie s` dovedeasc` o real` deschidere c`tre comunitate, deschidere care se concretizeaz`\n:� comunicarea \ntre membrii comunit`]ii [colare (profesori [i elevi) [i membrii comunit`]ii locale;� identificarea acelor persoane sau institu]ii din comunitate care sunt interesate \n dezvoltarea edu-

ca]iei;� câ[tigarea interesului unui num`r cât mai mare de membri ai comunit`]ii;� dezvoltarea unui demers de \nv`]are prin servicii \n sprijinul comunit`]ii6 \n cadrul unor proiecte

de ac]iune civic` legate de ecologie, tradi]ii, cunoa[terea comunit`]ii, caritate;� dezvoltarea unui curriculum la decizia [colii, care s` corespund` nevoilor comunit`]ii [i s` folo-

seasc` resurse ale acesteia;� folosirea resurselor [i facilit`]ilor comunit`]ii pentru parcurgerea curriculumului obligatoriu;� identificarea problemelor din comunitate care s-ar putea rezolva prin activit`]i ale [colii;� organizarea unor activit`]i pentru membrii comunit`]ii;� dezvoltarea [colii ca ofertant de servicii c`tre comunitate [i ini]iator de proiecte \n parteneriat.

Pornind de la aceste premise, ESP a [colii are rolul s` faciliteze realizarea unui parteneriat co-munitar \ntemeiat pe identificarea [i con[tientizarea unor valori, atitudini, norme, probleme, interese,obiective comune care pot uni \ntr-un efort coerent, exprimat \n elaborarea [i implementarea unor sub-proiecte realiste, membrii comunit`]ii [colare [i membrii comunit`]ii locale.


17

6|nv`]area prin servicii \n sprijinul comunit`]ii = o metod` de \nv`]are prin intermediul c`reia elevii \[i dezvolt` abilit`]i [iatitudini, participind activ la organizarea [i desf`[urarea unor activit`]i \n beneficiul comunit`]ii din care fac parte;activit`]ile respective au la baz` curriculumul [colar parcurs \n cadrul orelor de curs (a se vedea pentru detalii modululAdaptarea curriculumului la contextul rural din cadrul subcomponentei 1.1. a Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural).

Capitolul 3: Elaborarea subproiectului

3.1. Structura subproiectului elaborat de [coal`

Elaborarea subproiectului reprezint` conceperea [i descrierea tuturor elementelor sale, ca [i aconexiunilor dintre aceste elemente.

Conform cerin]elor Componentei 2 din cadrul Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural, elementele[i conexiunile mai sus men]ionate trebuie \nscrise \n Formularul de aplica]ie, care cuprinde sec]iunidistincte: � date generale despre [coal`, comunitate, subproiect;� categoriile de subproiecte eligibile;� descrierea unor elemente cheie [i a conexiunilor dintre aceste elemente;� preciz`ri privind implementarea subproiectului;� planul financiar;� date de identificare [i cerin]e administrative.

3.2. Date generale \n cadrul subproiectului

Atât pentru \n]elegerea situa]iei prezente, cât [i pentru fundamentarea op]iunilor care suntadoptate de c`tre proiectan]i, orice proiect de finan]are trebuie s` con]in` (fie \n textul s`u, fie \nanexe) informa]ii relevante despre [coal` [i despre comunitatea \n care este amplasat` aceasta. Caatare, \n cadrul Formularului de aplica]ie, trebuie \nscrise informa]ii care se refer` la identitatea [icaracteristicile subproiectului, ale [colii, dar [i ale partenerilor de subproiect.

Referitor la informa]iile despre aplicant [i despre partenerii s`i (dac` este cazul), trebuiecompletate toate rubricile incluse, acordând deosebit` aten]ie corectitudinii [i completitudinii datelor.

De[i Formularul de aplica]ie oblig` la rigoare [i exprim`ri succinte, fiecare ESP are ocazia s` con-struiasc` un proiect unic [i original, \n virtutea categoriilor de subproiect pe care le are la dispozi]ie.

|n acord cu specificul unit`]ii de \nv`]`mânt [i al comunit`]ii sale, [colile aplicante pot optapentru diverse categorii de subproiecte, care includ o varietate de activit`]i. Categoria de subproiecttrebuie aleas` \n func]ie de specificul [colii care solicit` finan]area.


18

Pornind de la premisa c` un Subproiect elaborat \n cadrul Componentei 2 reprezint` un cazparticular al proiectelor de finan]are, care sunt elaborate conform unui format standardizat,Capitolul 3 \[i propune s` ofere repere care vor ajuta ESP a [colii s` respecte atât rigorile ge-nerale ale proiect`rii, cât [i cerin]ele exprimate \n Formularul de aplica]ie.

Experien]a demonstreaz` c`, \n alegerea activit`]ilor cuprinse \n proiectele de finan]are, tre-buie ]inut \n mod prioritar seama de:� PD{ [i oferta de educa]ie a [colii;� caracteristicile comunit`]ii din care face parte [coala;� fructificarea experien]elor [colii \n domeniul educa]iei [i al parteneriatelor;� asigurarea unor cuno[tin]e [i abilit`]i pentru participan]ii la proiect;� \ncurajarea particip`rii unui num`r cât mai mare de elevi;� aplicarea unor solu]ii pentru probleme ale [colii [i ale comunit`]ii;� stimularea dezvolt`rii [colii [i cre[terea prestigiului s`u.

Referitor la informa]iile despre subproiectul care va fi depus pentru a ob]ine finan]area:� titlul trebuie s` exprime ideea principal`, „nucleul dur” al subproiectului;� finan]area solicitat` trebuie s` se \ncadreze \n limitele prev`zute;� durata nu trebuie s` dep`[easc` intervalul de timp (ani, luni, s`pt`mâni) prev`zut pentru imple-

mentarea subproiectului.

3.3. Elemente cheie \n cadrul subproiectului

|n cadrul Formularului de aplica]ie ESP trebuie s` fac` o prezentare a subproiectului s`u, pepuncte specifice [i \ntr-un num`r limitat de pagini. Aceast` prezentare constituie de fapt o descrierea subproiectului, pe baza unor elemente cheie [i a unor conexiuni \ntre aceste elemente.

3.3.1. Obiectivele

Obiectivele: � exprim` cu claritate ceea ce urmeaz` s` se realizeze prin subproiectul promovat;� constituie elemente cheie, \n func]ie de care se construiesc celelalte capitole ale subproiectului;� se aleg \n func]ie de anumite criterii.

Criteriul principal de alegere al obiectivelor subproiectului de finan]are este concordan]a lor cuPD{ [i cu obiectivele Componentei 2.

Elaborarea subproiectului

19

Exemplu:

- Titlul - „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra curriculare \n [coal` [i comunitate”.- Finan]area solicitat` – 5.000 de USD.- Durata – 9 Luni.

3.3.2. Grupurile ]int` sunt acele grupuri pe care le vizeaz` setul de obiective ale subproiectului[i c`rora le sunt direct adresate activit`]ile care se vor derula pentru realizarea acestor obiective.

3.3.3. Activit`]ile subproiectului sunt acele demersuri care vor fi desf`[urate pentru atingereaobiectivelor fixate. Un subproiect de calitate trebuie s` con]in` descrierea detaliat` a fiec`reia dintreactivit`]ile pe care le cuprinde [i care au fost selectate pe baza unor criterii clare. |n alegerea acti-vit`]ilor trebuie s` se ]in` seama de:� obiectivele subproiectului;� tr`s`turile grupurilor ]int` care au fost alese;� cerin]ele partenerilor implica]i.


20

Exemplu:

Proiectul „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra-curriculare \n [coal` [i comunitate” \[i pro-pune:

- s` dezvolte abilit`]ile unor categorii-cheie de elevi de a proiecta [i desf`[ura \n echip` acti-vit`]i ecologice/de educa]ie pentru mediu \n [coal` [i \n comunitate;

- s` creeze la nivelul [colii structuri, mecanisme [i materiale informative care pot facilita pro-iectarea, implementarea [i evaluarea activit`]ilor ecologice/de educa]ie pentru mediu;

- s` disemineze modelele de bun` practic` identificate \n cadrul proiectului.

Exemplu:

|n cadrul Proiectului „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra-curriculare \n [coal` [i comu-nitate”, grupurile ]int` vor fi:

- 25 de elevi – membri ai Cercului de ecologie; - 30 de elevi - membri ai Consiliului elevilor;- Elevii claselor terminale ale [colii (120)7.

Exemplu:

Pentru atingerea obiectivelor Proiectului „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra-curriculare \n[coal` [i comunitate”, vor fi organizate, ca activit`]i8:

- \ntâlniri de lucru; - activit`]i de informare; - ac]iuni extra curriculare cu caracter ecologic/de educa]ie pentru mediu;- elaborare [i editare de materiale; - expozi]ie de produse realizate prin proiect; - ac]iuni de diseminare.

7|n momentul elabor`rii subproiectelor, la toate capitolele de mai jos, ESP va evita formul`rile generale, vagi, recurgândla formul`ri clare [i concrete. 8Exemplul de fa]` men]ioneaz` categorii de activit`]i. Subproiectul depus va trebui s` numeasc` [i s` descrie fiecareactivitate, conform Fi[ei de activit`]i din Ghidul Aplicantului.

3.3.4. Parteneri \n subproiect sunt persoane sau institu]ii care de]in competen]e sau resurse aptes` contribuie la realizarea obiectivelor urm`rite.

Experien]a unor [coli care au ob]inut succese \n dezvoltarea parteneriatului lor cu comunitateaarat` c`:� pentru atragerea de parteneri, fiecare [coal` trebuie s` ac]ioneze \n direc]ii specifice, conform ca-

racteristicilor sale [i celor ale comunit`]ii din care face parte;� proiectele unit`]ilor de \nv`]`mânt au mai multe [anse de succes, dac` se bazeaz` pe colabora-

rea dintre comunitatea [colii [i parteneri din mediul extern;� ace[ti parteneri pot s` participe, al`turi de profesori [i elevi la: elaborarea proiectului, preg`tirea

[i desf`[urarea unor activit`]i, monitorizare, elaborarea unor materiale, diseminarea rezultatelor.

3.3.5. Rezultatele trebuie s` se exprime clar \n schimb`rile concrete pe care subproiectul le vagenera [i care pot fi m`surate.

3.3.6. Beneficiarii sunt persoanele, grupurile [i institu]iile care vor avea un beneficiu concret \nurma implement`rii subproiectului.


21

Exemplu:

|n acord cu specificul obiectivelor, grupurilor [i activit`]ilor Proiectului „Educa]ie pentru mediuprin ac]iuni extra-curriculare \n [coal` [i comunitate”, [coala va avea ca parteneri:

- 20 de p`rin]i ai elevilor din clasele terminale;- Funda]ia „Eco” din ora[ul re[edin]` de jude];- Firma „Alim Prod” din localitate;- Institu]ii din comunitate (biserica, poli]ia, dispensarul);- Postul local de radio;- Prim`ria comunei.

Exemplu:

Ca urmare a activit`]ilor derulate \n cadrul Proiectului „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuniextra-curriculare \n [coal` [i comunitate”, vor fi ob]inute, ca rezultate9:

- grup de ini]iativ` - ac]iune \n domeniul educa]iei pentru mediu;- abilit`]i specifice la nivelul elevilor din grupurile ]int`;- planuri de activit`]i \n domeniul educa]iei pentru mediu;- materiale informative despre proiect [i activit`]ile sale;- punct documentar al [colii (pentru educa]ie ecologic`);- inventar de bune practici identificate prin proiect.

9Exemplul men]ioneaz` categorii de rezultate. Subproiectul, \n schimb, va pune \n eviden]`, rezultatele concrete, exprimateinclusiv numeric; de exemplu, „5 bro[uri de câte 4 pagini, care s` popularizeze \n comunitate activit`]ile proiectului“.

3.3.7. Evaluarea se refer` la metodele care vor fi aplicate pe parcursul implement`rii [i \n finaluls`u pentru m`surarea rezultatelor ob]inute.

3.3.8. Impactul subproiectului se exprim` \n consecin]ele pozitive generate la nivelul: grupurilor]int`, al partenerilor de proiect, al [colii [i al comunit`]ii locale.


22

Exemplu:

Derularea activit`]ilor incluse \n Proiectul „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra-curriculare\n [coal` [i comunitate” va aduce beneficii:

- membrilor grupurilor ]int` cuprinse \n proiect10;- profesorilor care vor participa la proiect;- partenerilor [colii care se vor implica \n proiect;- elevilor [i profesorilor [colii care vor beneficia de rezultate ale proiectului;- [colii ca organiza]ie [i managerilor [colii;- comunit`]ii \n care este amplasat` [coala;- [colilor care vor beneficia de activit`]ile de diseminare.

Exemplu:

Pentru evaluarea activit`]ilor [i a rezultatelor Proiectului „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuniextra-curriculare \n [coal` [i comunitate” vor fi utilizate:

- modalit`]i de evaluare specifice fiec`reia dintre activit`]i (chestionar, fi[` de feedback, in-terviu, discu]ie) (se men]ioneaz` concret care anume modalit`]i de evaluare);

- dou` \ntâlniri de lucru pentru evaluarea intermediar` [i una pentru evaluarea final`;- rapoarte de evaluare intermediar` [i final`.

Exemplu:

Implementarea proiectului „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra-curriculare \n [coal` [i co-munitate” va avea impact asupra:

- grupurilor ]int` (generarea unor schimb`ri specifice – se men]ioneaz` concret care anumeschimb`ri specifice);

- comunit`]ii [colare (valorificarea rezultatelor proiectului);- [colii ca organiza]ie (cre[terea capacit`]ii institu]ionale, extinderea parteneriatelor, cre[te-

rea prestigiului \n comunitate);- partenerilor din proiect (dobândirea unor informa]ii [i abilit`]i);- comunit`]ii locale (rezolvarea unor probleme de tip ecologic);- unit`]ilor [colare din vecin`tate (diseminarea bunelor practici identificate prin proiect).

10Se recomand` estimarea num`rului de beneficiari din cadrul categoriilor avute \n vedere de subproiectul concret alunit`]ii [colare.

3.3.9. Continuitatea – Durabilitatea se refer` la modul \n care [coala va reu[i s` continue de-mersurile din subproiect dup` ce se va sfâr[i sprijinul acordat de institu]ia finan]atoare.

Pornind de la ideea c` \mbun`t`]irea calit`]ii educa]iei [colare este un proces continuu, carepresupune noi [i noi proiecte care se continu` unul pe cel`lalt, subproiectul trebuie s` cuprind` de-talii despre inten]iile pe care le are [coala \n orizontul de timp urm`tor.

Experien]a unor [coli demonstreaz` c` - pentru a asigura durabilitatea, continuitatea [i extindereadup` finalizarea unui proiect de finan]are - este bine ca ESP s` se gândeasc` la felul \n care vor fiasigurate:

� fructificarea rezultatelor proiectului pentru a dezvolta alte activit`]i similare [i pentru a atrage noiparteneri din comunitate;

� folosirea condi]iilor din comunitate pentru a atrage noi resurse materiale [i b`ne[ti pentru noi pro-iecte ale [colii;

� \ncurajarea elevilor [i a profesorilor care au participat la proiect s` proiecteze [i s` implementezenoi activit`]i \n domeniu;

� convingerea grupurilor/echipelor care s-au format \n cadrul proiectului s` continue s` lucreze \m-preun` pentru dezvoltarea [colii;

� utilizarea concluziilor proiectului pentru redactarea unor propuneri de care s` ]in` seama condu-cerea [colii.

3.3.10. Diseminarea se refer` la modul \n care se realizeaz` difuzarea informa]iilor despre sub-proiect [i despre rezultatele sale c`tre comunitatea [colar` (elevi [i profesori), comunitatea local`,alte institu]ii/persoane pentru care aceste informa]ii pot prezenta interes (Inspectoratul [colar, parte-neri poten]iali ai [colii, alte unit`]i de \nv`]`mânt etc.).


23

Exemplu:

Durabilitatea Proiectului „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra-curriculare \n [coal` [i comu-nitate” va fi asigurat` prin:- Grupul de ini]iativ`/ac]iune constituit \n cadrul proiectului;- Consiliul elevilor ce va dobândi noi competen]e \n cursul proiectului;- Noi proiecte de finan]are care vor fi elaborate dup` finalizarea proiectului;- Men]inerea/dezvoltarea parteneriatelor \ncheiate \n cadrul proiectului;- Includerea bunelor practici identificate \n proiect \n strategiile [colii.

Exemplu:

|n cadrul Proiectului „Educa]ie pentru mediu prin ac]iuni extra-curriculare \n [coal` [i comuni-tate”, diseminarea va fi asigurat` prin intermediul:

- seminarului de diseminare organizat la nivelul [colii;- apari]iilor \n media local`11;- articolelor din revista [colii;- materialelor distribuite \n [coal` [i comunitate.

11Se vor men]iona modalit`]i concrete de asigurare a durabilit`]ii.

3.4. Planul financiar al subproiectului

3.4.1. Reguli \n elaborarea bugetului. Bugetul subproiectului trebuie:� s` fie riguros, clar si detaliat;� s` se alc`tuiasc` dup` modelul din cererea de finan]are;� s` concorde cu activit`]ile propuse pentru derulare;� s` reflecte num`rul de beneficiari prev`zu]i;� s` respecte cu stricte]e principiul cost/beneficiu;� s` cuprind` numai cheltuieli eligibile.

3.4.2. Cerin]e obligatorii. |n cadrul subproiectului:� bugetul solicitat trebuie sa reprezinte cel mult echivalentul \n lei al sumei de 7000 de USD prev`-

zut` \n Ghidul Aplicantului;� suma solicitat` se aloc` conform prevederilor din Ghidul Aplicantului;� se men]ioneaz` o contribu]ie proprie [i se descrie aceast` contribu]ie;� se specific` sursa de provenien]` a contribu]iei proprii.

3.4.3. Capitolele bugetului prev`d cheltuielile eligibile (care pot fi acoperite prin proiect). Pentrufiecare dintre aceste capitole, bugetul trebuie s` specifice:� cuantumul contribu]iei proprii;� finan]area solicitat` (grant \n cadrul Componentei 2);� descrierea clar`, riguroas` [i detaliat` a cheltuielilor;� totalul sumei necesare.

3.5. Date de identificare [i cerin]e administrative

Un subproiect care solicit` o finan]are trebuie s` con]in`, \n mod obligatoriu, date clare despreaplicantul proiectului \n cauz` [i despre partenerii s`i.

Fiind un document care reprezint` solicitarea unei institu]ii [i exprim` interesele [i imaginea sa,subproiectul trebuie s` poarte \nsemnele oficiale (semn`turi, [tampile etc.), care confer` credibilitatecon]inutului s`u.

|n acord cu cerin]ele Componentei 2, la Formularul de aplica]ie care exprim` subproiectul seanexeaz` copia PD{ [i copia Chestionarului de mediu12.


24

12A se vedea, pentru acesta, Ghidul Aplicantului.

Capitolul 4: Evaluarea subproiectului

4.1. Evaluarea subproiectelor

Subproiectul pe care \l elaboreaz` ESP a [colii trebuie s` treac` atât printr-un proces de auto-evaluare, cât [i prin evaluarea efectuat` de c`tre institu]ia finan]atoare.

4.1.1. Auto-evaluarea

La finele demersului de proiectare, este firesc ca ESP s` evalueze subproiectul pe care l-a ela-borat pentru a-i verifica consisten]a, coeren]a, logica intern`.

Pentru aceast` auto-evaluare poate fi folosit` o list` de control care reia \n form` interogativ`principalele elemente ale Formularului de aplica]ie.

Dup` ce a]i completat toate sec]iunile/capitolele din Formularul de aplica]ie, verifica]i dac` a]irespectat principalele cerin]e, r`spunzând la un set de \ntreb`ri.

1. Obiectivele din subproiectul dumneavoastr` � sunt descrise cu claritate?� sunt legate de nevoile identificate?� pornesc de la obiectivele care se reg`sesc \n PD{?� vor fi atinse prin implementarea subproiectului?

2. A]i asigurat coeren]a subproiectului men]ionând [i descriind cu claritate leg`tura dintre o-biectivele subproiectului [i obiectivele Componentei 2?

3. Nevoile [colii pe care dori]i s` le solu]iona]i prin implementarea subproiectului� sunt bine definite? � se reg`sesc \n PD{?

Evaluarea subproiectului

25

Capitolul 4 se sprijin` pe ideea c` pentru a cre[te [ansele de reu[it` ale subproiectului s`u,ESP trebuie s` efectueze o evaluare a propriului subproiect, folosind grile [i criterii precise.

LISTA DE CONTROL A - 25: |NTREB~RI PENTRU AUTO- EVALUARE

4. Modul de identificare a problemelor pe care le-a]i men]ionat \n subproiect� este suficient explicat?� coincide cu analiza de nevoi din PD{?

5. A]i identificat cu exactitate, a]i men]ionat [i a]i descris clar grupul ]int` c`ruia i se adreseaz`subproiectul dumneavoastr`?

6. A]i men]ionat activit`]ile care trebuie derulate \n cursul procesului de implementare?

7. Rezultatele a[teptate \n urma derul`rii subproiectului sunt � descrise clar?� concrete, specifice, relevante \n raport cu nevoile identificate?� cuprinse \n PD{?� corespunz`toare \n raport cu grupurile ]int`?

8. A]i asigurat [i a]i explicat clar leg`tura dintre obiective, rezultate [i activit`]i?

9. |n cazul \n care exist` parteneri, � institu]iile partenere au fost men]ionate [i descrise? � motivul alegerii lor [i modalitatea de alegere au fost men]ionate? � forma de parteneriat [i responsabilit`]ile fiec`rui partener \n cadrul subproiectului au fost

precizate [i descrise?

10. A]i descris felul \n care ve]i efectua evaluarea, men]ionând metodele de auto-evaluare pecare urmeaz` s` le utiliza]i? Sunt aceste metode apte s` m`soare realizarea rezultatelor pecare le-a]i prev`zut \n subproiectul dumneavoastr`?

11. Indicatorii de performan]` cantitativi [i calitativi� sunt preciza]i/men]iona]i?� constituie cu adev`rat repere observabile care pot fi folosite \n cursul implement`rii subpro-

iectului?

12. A]i men]ionat beneficiarii direc]i ai subproiectului [i a]i precizat num`rul lor?

13. A]i descris impactul implement`rii subproiectului asupra grupului ]int` \n termenii graduluide schimbare [i ai tipului de reac]ie generate la nivelul acestui grup?

14. Prezentarea durabilit`]ii explic` continuitatea demersurilor \ncepute \n subproiect fie prinmijloace proprii, fie prin intermediul altor proiecte/programe dup` \ncheierea finan]`rii?

15. Activit`]ile de promovare [i diseminare� sunt men]ionate [i descrise?� permit prezentarea unor rezultate, activit`]i de succes, exemple de bune practici?� permit prezentarea unor bariere, dificult`]i, constrângeri care pot s` apar` \n timpul

implement`rii subproiectului?� sunt incluse \ntr-un plan concret [i clar?

16. A]i men]ionat � categorii variate de beneficiari ai activit`]ilor de diseminare?� nivele diferite la care va avea loc diseminarea?

17. A]i ales modalit`]i variate de prezentare [i diseminare a rezultatelor \n acord cu celelalte co-ordonate ale subproiectului?


26

18. Succesiunea activit`]ilor care vor fi derulate este fixat` [i calendarul proiectului (conformsuccesiunii stabilite) este \ntocmit?

19. Timpul exprimat \n durat`, etape, termene este planificat \n mod realist?

20. A]i cuprins \n calendarul subproiectului toate activit`]ile pe care urmeaz` s` le implementa]i[i a]i descris fiecare activitate \n form` tabelar`?

21. Planul financiar al subproiectului dumneavoastr` este riguros [i clar?

22. A]i completat corect [i complet toate punctele din Formularul de aplica]ie?

23. A]i asigurat acordul/corela]ia \ntre elementele-cheie ale subproiectului?

24. Semn`turile [i [tampilele necesare au fost aplicate?

25. PD{ [i Chestionarul de mediu au fost anexate?

Pentru a oferi o [ans` \n plus subproiectului pe care l-a elaborat, ESP poate face o ultim`verificare, pentru a se asigura c` subproiectul \n cauz` respect` criteriile stabilite \n cadrul Com-ponentei 2 din Proiectul pentru |nv`]`mântul Rural. |n acest scop, poate fi folosit` o list` de controlcare include un set de criterii.

Dup` ce a]i elaborat subproiectul, verifica]i dac` acesta:

Evaluarea subproiectului

27

LISTA DE CONTROL B - 20 DE CRITERII DE EVALUARE

1. vizeaz` \mbun`t`]iri \n domeniul \nv`]`mântului obligatoriu;2. se deruleaz` \n intervalul maxim prev`zut (9 luni);3. se \ncadreaz` \ntr-una dintre categoriile de subproiecte prev`zute;4. porne[te \n mod explicit de la obiectivele ce sunt incluse \n PD{;5. ia \n considerare nevoi reale ale [colii [i comunit`]ii;6. propune rezolvarea unor probleme specifice [i semnificative pentru [colile rurale;7. define[te problemele pe care \[i propune s` le solu]ioneze;8. selecteaz` activit`]i adecvate pentru realizarea obiectivelor propuse;9. se bazeaz` pe valorificarea punctelor tari ale [colii;10. prevede [i valorific` lucrul \n echip` \n elaborarea [i implementarea subproiectului;11. include un buget riguros [i clar care con]ine numai cheltuieli eligibile;12. prevede investi]ia \n oameni [i respect` principiul cost - eficien]`;13. solicit` o sum` care se \ncadreaz` \n limitele prev`zute de finan]ator;14. respect` prevederile referitoare la cheltuielile eligibile; 15. men]ioneaz` o contribu]ie proprie de minimum 10%;16. prevede explicit leg`tura cu comunitatea [i \ncurajeaz` comunicarea [coal` - comunitate;17. preg`te[te condi]ii pentru continuarea subproiectului dup` finalizarea grantului;18. asigur` cre[terea capacit`]ii institu]ionale a [colii;19. nu se suprapune cu alte proiecte care finan]eaz` acela[i demers;20. este aprobat de c`tre CA.

4.1.2. Evaluarea pentru finan]are

Pe lâng` aceast` auto-evaluare practicat` de c`tre „proiectan]i”, finan]atorii vor efectua oevaluare extern` pentru a constata dac` proiectul justific` acordarea unei finan]`ri.

Conform mecanismelor specifice Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural [coala va primirezultatul, constând \n punctajul ob]inut, \nso]it de observa]iile evaluatorilor (vezi Ghidul Aplicantului).


28

Capitolul 5: Implementarea subproiectului-monitorizare [i evaluare

5.1. Implementarea

Succesul implement`rii unui proiect depinde foarte mult de felul \n care sunt coordonate resur-sele umane (persoanele sau grupurile care particip` la implementarea proiectului).

Experien]a altor proiecte demonstreaz` c` eficien]a procesului de implementare este mai mare,\n condi]iile \n care acest proces este organizat \n trei etape principale.

Prima etap`, centrat` pe „preg`tire”, include: � \ntâlniri de lucru care permit revederea unor puncte cheie din proiect [i definitivarea responsabi-

lit`]ilor;� ac]iuni de preg`tire, informare, sensibilizare pentru grupurile ]int`;� elaborarea unor materiale [i instrumente necesare pentru etapa urm`toare;� constituirea unor grupuri de ac]iune care se vor implica \n activit`]ile propriu-zise;� elaborarea unor planuri detaliate pentru activit`]ile care se vor desf`[ura.

A doua etap`, centrat` pe „desf`[urarea” activit`]ilor propriu-zise: � implic` resursele umane, partenerii, grupurile ]int` \n activit`]ile care conduc la realizarea obiec-

tivelor proiectului;� cuprinde [i activit`]i de monitorizare [i evaluare.

La sfâr[itul etapei, pot fi introduse activit`]i care fac trecerea c`tre etapa urm`toare: evaluareintermediar`, inventarierea [i popularizarea succeselor ob]inute, expozi]ii [i festivit`]i etc.

Implementarea subproiectului - monitorizare [i evaluare

29

Dat fiind c` dup` ob]inerea finan]`rii, ESP va avea de \ndeplinit atribu]ii legate de implemen-tarea subproiectului elaborat [i de monitorizarea [i evaluarea acestui proces de implementare,Capitolul 5 \[i propune s` faciliteze acestei echipe r`spunsuri adecvate pentru urm`torul set de\ntreb`ri:- ce este implementarea [i care sunt punctele critice ale acestui proces? - ce este monitorizarea implement`rii proiectelor [i care sunt modalit`]ile prin care poate fi

realizat` aceasta?- ce este evaluarea implement`rii proiectelor [i care sunt metodele [i instrumentele pentru

efectuarea sa?

Implementarea reprezint` aplicarea, punerea \n practic` a proiectelor elaborate.

A treia etap`, centrat` pe „diseminarea“ rezultatelor, include:� elaborarea materialelor care sintetizeaz` experien]a proiectului;� diseminarea materialelor [i promovarea rezultatelor;� ac]iuni care reunesc elevi, profesori, p`rin]i, membri din comunitate pentru prezentarea rezultate-

lor proiectului [i ini]ierea unor noi proiecte;� \ntâlniri de lucru cu scop de evaluare;� redactarea raportului de evaluare;� elaborarea unor propuneri adresate conducerii [colii.

|n cursul fiec`rei etape, echipa care a elaborat subproiectul [colii [i r`spunde de implemen-tarea sa trebuie s` exercite atribu]ii specifice \n raport cu activit`]ile prev`zute [i cu resursele umanepe care aceste activit`]i le implic`.

5.2. Monitorizarea implement`rii

Pentru a asigura succesul implement`rii proiectului, trebuie efectuat` o monitorizare intern`, fiede c`tre echipa care coordoneaz` subproiectul, fie de c`tre elevi sau profesori care particip` laactivit`]ile sale.

|n sensul atingerii obiectivelor proiectului, cei care monitorizeaz` trebuie:� s` utilizeze instrumente speciale de monitorizare; � s` asigure un feedback celor care au participat la activit`]i; � s` redacteze rapoarte de monitorizare.

Experien]a altor proiecte13 demonstreaz` c` este deosebit de util` folosirea unei grile de moni-torizare, care s` includ` indicatori lega]i de:� desf`[urarea activit`]ilor prev`zute \n proiect;� modul \n care sunt \ndeplinite responsabilit`]ile;� modul \n care ac]ioneaz` participan]ii la activit`]i;� comunicarea \ntre participan]ii la proiect;� modul \n care sunt folosite resursele prev`zute \n proiect;� consecin]ele activit`]ilor prev`zute \n proiect;� probleme care apar \n implementarea proiectului;� solu]ii care se aplic` pentru rezolvarea problemelor ap`rute.


30

Monitorizarea constituie o „supraveghere” a implement`rii proiectului. Prin acest proces sunturm`rite (cu o relativ` constan]`) anumite aspecte, precum: modul \n care se aplic` prevederileproiectului, felul \n care sunt folosite resursele, consecin]ele activit`]ilor din proiect, problemelecare pot s` apar` etc.

13A se vedea Al. Cri[an (ed.), Reforma la firul ierbii. Programul Educa]ia 2000+ sau lec]iile unui proces de schimbare, Cen-trul Educa]ia 2000+, Editura Humanitas Educa]ional, 2003.

5.3. Evaluarea \n cadrul subproiectului

Succesul implement`rii depinde \n mare m`sur` de felul \n care sunt concepute [i desf`[urateactivit`]ile de evaluare intern` cuprinse \n proiect.

|n cadrul subproiectului trebuie s` se reg`seasc`:� evalu`ri finale (la sfâr[itul subproiectului);� evalu`ri intermediare (dup` fiecare etap` a subproiectului);� evalu`ri curente (pentru fiecare activitate).

Pentru evaluare pot fi folosite:� \ntâlnirile de lucru pentru evaluarea intermediar` sau final`, \n care se discut` rezultatele ob]inute

pân` la data \ntâlnirii [i sunt trecute \n revist` punctele cheie pentru perioada care urmeaz` dup`\ntâlnire;

� chestionarele de evaluare;� rapoartele de evaluare intermediar` [i de evaluare final`, \n care pot fi folosite toate materialele

de evaluare redactate pe timpul implement`rii subproiectului.

Atât monitorizarea cât [i evaluarea pot avea:� caracter intern (atunci când este efectuat` de c`tre participan]ii la proiect) ;� caracter extern (atunci când este efectuat` de persoane aflate \n pozi]ii de conducere, speciali[ti,

reprezentan]i ai institu]iei finan]atoare).

|n cazul oric`rui proiect, chiar dac` se efectueaz` monitorizarea [i evaluarea extern`, evalu-area [i monitorizarea cu caracter intern sunt obligatorii, ca demersuri care contribuie \n mod semni-ficativ la reu[ita procesului de implementare.

Implementarea subproiectului - monitorizare [i evaluare

31

Evaluarea reprezint` m`surarea rezultatelor care au fost ob]inute \n cursul implement`rii (\n ra-port cu obiectivele propuse).

Capitolul 6: O [coal` bun` pentru comunita-tea rural`

6.1. {coala \n schimbare

|n elaborarea unor subproiecte realiste [i originale, ESP trebuie s` porneasc` de la premisa c`,\n condi]iile unei realit`]i dinamice [i diversificate, [coala \ns`[i se afl` \n schimbare, câ[tigând noicaracteristici.

|n contextul actual, [coala este chemat` s` se \ndep`rteze tot mai mult de rolul tradi]ional cen-trat pe transmiterea de cuno[tin]e delimitate strict pe discipline de studiu. |n acest context, este nece-sar ca [coala s`-[i asume un rol mult mai complex, [i anume:� s`-i preg`teasc` pe copii pentru o lume \n schimbare, formându-le capacit`]i, deprinderi [i compe-

ten]e care s` le permit` s`-[i g`seasc` locul [i menirea social` \ntr-un sistem flexibil [i dinamic;� s` modeleze tipul de personalitate necesar societ`]ii cunoa[terii, personalitate caracterizat` prin

noi dimensiuni (gândire critic` [i creativ`; capacitate de comunicare [i cooperare; abilit`]i de rela-]ionare [i lucru \n echip`; atitudini pozitive [i adaptabilitate; responsabilitate [i implicare);

� s` asigure integrarea social` a tuturor elevilor [i s` egalizeze [ansele de educa]ie [i reu[it` alefiec`rui copil;

� s` se \ndep`rteze de vechile abord`ri, centrate pe „intr`ri” (profesori buni, resurse bune), \n fa-voarea focaliz`rii pe „ie[iri” (rezultatele la \nv`]`tur` ale fiec`rui elev; preg`tirea elevului pentruvia]` [i pentru o lume \n schimbare14);

� s` ia \n considerare indicatori care ]in de o nou` logic` centrat` pe elev versus setul criteriilor tra-di]ionale (num`r de olimpici, rezultatele la examene [i test`ri, num`rul profesorilor cu gradul di-dactic I etc.);

Pentru a-[i exercita noul rol, unitatea de \nv`]`mânt trebuie s` renun]e la a[a-numita „cultur` arutinei” [i la imaginea [colii ca „o fabric` rigid`” (formalism, control excesiv, supunere, uniformizare,individualism, izolare etc. ) pentru a se dezvolta c`tre o „cultur` a schimb`rii” [i c`tre imaginea [co-lii ca „o familie primitoare” (a[tept`ri pentru fiecare, c`ldur`, grij`, sprijin reciproc, cooperare, \ncre-dere, respect pentru diferen]e, colegialitate, asumarea riscurilor, \nv`]are continu`, parteneriate etc.).


32

Plecând de la ideea c` demersul ESP trebuie s` porneasc` de la o cunoa[tere a propriei [coli[i a modelelor de succes la care ea trebuie s` aspire, Capitolul 6 \[i propune:

� prezentarea caracteristicilor unei [coli bune, ca surs` de inspira]ie \n demersul de elaborare asubproiectelor;

� men]ionarea unor repere care pot servi la construirea unor elemente cheie ale subproiectului[i mai ales la alegerea obiectivelor sale;

� direc]ionarea demersului proiectiv \n sensul unor schimb`ri care s` asigure dezvoltarea [colii[i cre[terea calit`]ii \n educa]ia elevilor s`i.

14A se vedea L. Vl`sceanu al., „{coala la r`scruce: schimbare [i continuitate \n curriculumul \nv`]`mântului obligatoriu -Studiu de impact”, vol. I, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i Centrul Educa]ia 2000+, Editura Polirom, 2002.

6. 2. {coala bun`

6.2.1. „O [coal` bun`” - noi abord`ri

Pornind de la premisele mai sus men]ionate, o [coal` bun`:� are capacitatea de a func]iona ca o structur` eficace [i echitabil` pentru toate categoriile de copii

(conform L. Vl`sceanu et al., 2002);� garanteaz` minima civiliza]ie a absolven]ilor ei, \n sensul unui comportament de bun cet`]ean;� asigur` progresul tuturor elevilor s`i (dincolo de ceea ce s-ar putea a[tepta de la ei, date fiind re-

zultatele anterioare [i mediul socio-cultural din care provin);� ia m`suri pentru ca fiecare elev s` ating` cele mai \nalte performan]e de care este capabil;� asigur` fiec`rui copil valoare ad`ugat`, exprimat` mai ales \n atitudini, deprinderi, abilit`]i [i mai

pu]in \n cumulul de cuno[tin]e;� se preocup` de dezvoltarea tuturor elementelor de personalitate ale copilului [i nu numai de tran-

smiterea unui set de cuno[tin]e;� se amelioreaz` continuu [i devine o organiza]ie care \nva]`15, o institu]ie capabil` s` infuzeze

orice schimbare benefic` generat` la nivelul societ`]ii [i a \nv`]`mântului.

6.2.2. Modele de [coli bune

|n cadrul unor proiecte derulate \n ultimii ani \n comunit`]ile rurale din România, s-au dezvoltatcâteva modele de [coli bune care func]ioneaz` cu succes ca exemple de bune practici. |n acest senspot fi men]ionate16:

O [coal` bun` pentru comunitatea rural`

33

‘{coala prietenoas`’, \n cadrul c`reia: cl`direa este curat` si \ngrijit`, pere]ii claselor sunt pic-ta]i \n culori vii; lucr`ri ale elevilor sunt expuse \n s`li de clase [i pe holuri, exist` rela]ii foartebune \ntre elevi [i profesori; atmosfera este destins`, se deruleaz` programe de consiliere [co-lar`, exist` colaborare \ntre profesori, sprijin reciproc, \ncredere, respect pentru diferen]e, c`l-dur` [i grij` fa]` de to]i copiii [i de personalul [colii

‘{coala democratic`’, centrat` pe: consultarea [i includerea unor largi categorii \n luarea deci-ziilor (elevi, p`rin]i, personal administrativ, membri ai comunit`]ii ), promovarea valorilor [i aprincipiilor democratice, activit`]i organizate [i derulate de c`tre elevi \n colaborare cu p`-rin]ii, profesorii si cu membri ai comunit`]ii.

15O organiza]ie care \nva]` – are o direc]ie clar` de dezvoltare, stabilit` \n urma analizei realit`]ii [i a contextului \n carefunc]ioneaz`; planific` eficient, eficace [i flexibil; ameliorarea continu` este o tr`s`tur` a culturii sale organiza]ionale; \n-curajeaz` \nv`]area pentru to]i membrii comunit`]ii sale educa]ionale.16A se vedea Al. Cri[an (ed.), „Reforma la firul ierbii – Programul Educa]ia 2000+ sau lec]iile unui proces de schimbare”,Humanitas Educa]ional, 2003.

6.2.3. Cultura [colilor bune

Cultura [colilor bune, exprimat` \n aceste modele:

� sprijin` schimbarea \n educa]ie, asumând-o ca pe un proces de grup \n care to]i \nva]` \mpreun`noi modalit`]i de a face educa]ie;

� \ncurajeaz` schimbarea de atitudine a profesorilor, \n direc]ia unei rela]ion`ri foarte bune cu elevii;� promoveaz` norme culturale care sus]in cooperarea [i succesul (”[tim c`tre ce ne \ndrept`m”, „lu-

cr`m \mpreun` pentru a reu[i”, ”se poate [i mai bine”, „\nv`]`m cu to]ii”, „fiecare are ceva deoferit”, „putem discuta despre diferen]ele dintre noi”, ”suntem mândri de noi [i ne sim]im bine \m-preun`”).


34

‘{coala pentru fiecare’ care: genereaz` a[tept`ri \nalte pentru fiecare copil, promoveaz`ideea c` orice copil este capabil s` \nve]e, \ncurajeaz` toate tipurile de inteligen]`, se defi-ne[te ca [coala „inteligen]elor multiple”.

‚{coala dezvolt`rii profesionale’, \n care cadrele didactice din [coal`: particip` la cursuri deformare, aplic` noi metodologii \n demersul educa]ional, dezvolt` proiecte interdisciplinare,disemineaz` experien]ele de succes.

‚{coala intercultural`’, orientat` c`tre: identificarea nevoilor copiilor de diferite etnii, desf`-[urarea unor activit`]i de \ncurajare a atitudinilor lipsite de prejudec`]i, derularea unor acti-vit`]i de sprijinire a elevilor afla]i \n dificultate [i de \ndep`rtare a stereotipiilor, motivarea ele-vilor pentru participarea lor la actul educativ.

‚{coala deschis`’, punând accent pe: experien]e de succes \n promovarea imaginii institu]io-nale [i a ofertei [colii, comunicarea intra [i inter–institu]ional` foarte bun`; producerea unormateriale de diseminare, organizarea unor activit`]i de popularizare a reu[itelor elevilor [i alecadrelor didactice prin expozi]ii, târguri de oferte, ziua por]ilor deschise etc.

‘{coala comunitar`’ \n contextul c`reia: se organizeaz` activit`]i pentru diferite persoane/gru-puri din comunitate, exist` un program bogat de activit`]i extra-curriculare pentru elevi, exist`politici [colare de dezvoltare a spiritului civic al elevilor, membri ai comunit`]ii sunt frecventprezen]i \n [coal`.

6.3. Resursele umane [i mediul [colar

6.3.1. Resursele umane

Din perspectiva resurselor umane, \ntr-o [coal` bun`:

� profesorii fac eforturi comune pentru a crea condi]ii favorabile pentru \nv`]are;� echipa managerial` a [colii investe[te \n dezvoltarea profesional` a cadrelor didactice pentru a

cre[te capacitatea intern` a [colii17;� exist` o comunitate profesional` puternic`, ca rezultat al faptului c` profesorii [colii dialogheaz`,

lucreaz` \n echip`, colaboreaz`, \[i \mp`rt`[esc experien]ele, au credin]e [i norme comune, sefocalizeaz` concertat pe activit`]ile de \nv`]are destinate copiilor, \[i asum` roluri noi [i diversi-ficate \n educa]ia elevilor.

6.3.2. Mediul educa]ional

Mediul educa]ional favorabil \nv`]`rii, \n]eles atât ca mediu fizic (amenajarea spa]iilor, afi[aje,facilit`]i etc.), cât [i ca atmosfer` general`, are o mare importan]` pentru succesul activit`]ilor desf`-[urate la nivelul [colii.

|n acest sens [ansele de a asigura tuturor copiilor o educa]ie de bun` calitate sunt mult maisemnificative \n cadrul unei [coli \n care:� mediul fizic este curat, \ngrijit, primitor;� atmosfera general` este destins` [i prietenoas`;� „curriculumul ascuns“ este \n deplin acord cu cel formal.

Aceste [anse vor deveni cu atât mai mari cu cât elevii [colii vor fi implica]i \n activit`]i care vi-zeaz` ameliorarea mediului [colar sub aspectele sale fizice [i socio-afective. Pentru a r`spundeacestui deziderat corpul profesoral trebuie s`-i fac` pe elevi s` se simt` [i ei „proprietarii“ [colii res-pective [i s` le ofere posibilitatea s`-[i pun` \n aplicare ideile proprii. Contribuind \ntr-o m`sur` rele-vant` la \mbun`t`]irea mediului din [coala lor, copiii vor aprecia schimb`rile f`cute [i vor respectaeforturile depuse.

Studiile au demonstrat c` elementele care ]in de mediul fizic [i de climatul [colii ca [i ini]iati-vele legate de implicarea copiilor \n ameliorarea acestor elemente au o contribu]ie deosebit` \n asi-gurarea unei educa]ii de bun` calitate.

6.3.3. Drumul c`tre o ‘[coal` bun`’

Drumul c`tre realizarea unor „[coli bune” \n cadrul unor comunit`]i rurale care se dezvolt`presupune un amplu proces de \nnoire [i restructurare \n care trebuie s` se implice \ntreaga comuni-tate [colar` [i partenerii s`i din comunitate.

Acest drum - care cere timp, efort, demersuri inter-corelate - vizeaz` atingerea unor dimensiunicare se reg`sesc \n: defini]ia [colii, racordate la schimbare; modelele [colilor bune; caracteriz`rileresurselor umane competente; tr`s`turile mediului [colar favorabil \nv`]`rii.

Ca orice drum, mai mult sau mai pu]in \ndelungat, realizarea unor [coli bune pentru comu-nit`]ile rurale poate s` \nceap`, ca prim pas, prin construirea unor subproiecte realiste, originale,curajoase \n cadrul Componentei 2 a PIR.

O [coal` bun` pentru comunitatea rural`

35

17Capacitatea intern` = puterea de a demara [i sus]ine un proces de \nv`]are continu` a profesorilor [i a [colii \n sine,cuscopul de a cre[te calitatea \nv`]`rii elevilor [i a-i preg`ti pentru o lume \n schimbare.

Concluzii

Componenta 2 creeaz` multiple oportunit`]i [colilor care doresc s` ob]in` finan]`ri pentru re-zolvarea unor probleme pe care le-au identificat.

Pentru a valorifica aceste oportunit`]i, [colile rurale trebuie s` elaboreze subproiecte care s`porneasc` de la PD{, r`spunzând simultan cerin]elor generale ale proiect`rii [i cerin]elor specificeale componentei.

Dat fiind c` Proiectul pentru |nv`]`mântul Rural pune un accent particular atât pe respectareacontextului local, cât [i pe diseminarea rezultatelor [i multiplicarea efectelor, este necesar ca: � \n elaborarea [i implementarea subproiectelor s` se ]in` seama de particularit`]ile regiunii, jude-

]elor [i localit`]ilor \n care se afl` [colile care aplic` pentru finan]are;� \n materialele de diseminare care vor fi produse s` fie introduse exemplele de bune practici care

pot fi transferate \n alte [coli rurale.

Succesul subproiectelor care vor fi elaborate va depinde \ntr-o m`sur` semnificativ` de modul\n care ESP constituite la nivel de [coal` vor [ti s` \[i asume responsabilit`]ile specifice [i s` comunicecu comunitatea [colar` [i cu comunitatea local`. Pentru \ndeplinirea acestui rol complex fiecare ESPdin [colile care trimit o Scrisoare de interes va beneficia de sprijin acordat \n cadrul unui proces defacilitare.

Asisten]a \n elaborarea subproiectului de c`tre corpul de facilitatori va fi orientat` c`tre \ncu-rajarea:� \n]elegerii tr`s`turilor [colii [i ale contextului local \n care ea func]ioneaz`;� identific`rii unor solu]ii care pot conduce la dezvoltarea [colar` [i la \mbun`t`]irea calit`]ii pro-

cesului educa]ional;� comunic`rii [i colabor`rii dintre [coal` [i comunitate pentru identificarea nevoilor reale ale [colii

[i a solu]iilor adecvate pentru rezolvarea lor pe fondul unei dezvolt`ri locale.

Din perspectiva continuit`]ii [i a poten]`rii impactului, subproiectele de succes elaborate [i im-plementate \n cadrul Componentei 2 pot reprezenta \n orizontul urm`tor exemple de bune practicicare vor stimula schimbarea [i progresul la nivelul unui num`r semnificativ de [coli [i de comunit`]irurale.


36

Anexe - Lecturi, reflec]ii, aplica]ii

Anexe - Lecturi, reflec]ii, aplica]ii

37

Anexele intitulate „Lecturi, reflec]ii, aplica]ii”:� includ texte care dezvolt` temele abordate \n capitolele modulului;� propune exerci]ii de reflec]ie asupra unor subiecte relevante pentru subproiect;� ofer` modalit`]i de aplicare a aspectelor teoretice \n situa]ii specifice comunit`]ilor [colare

[i locale;� pot fi folosite ca material resurs` \n cadrul sesiunilor de facilitare, ca [i \n cel al \ntâlnirilor

ESP a [colii;� ofer` membrilor ESP instrumente pentru demersul auto-reflexiv [i cel de dezvoltare profesio-

nal` continu`.

ANEXA 1 – „PROIECTARE, PROIECTE, ECHIPE DE PROIECT”

A. LECTURI

A.1. Proiectarea \n contextul [colii

„Proiectarea reprezint` construirea drumului virtual de la o imagine general` [i abstract` lafaptul particular [i concret, care transform` imaginea mental` \ntr-o realitate efectiv tr`it`. |n acestsens, proiectarea const` \n construirea progresiv` a unor elemente din ce \n ce mai concrete, caredecurg unele din altele, \n cadrul unui proces care merge de la general la particular, de la abstractla concret, de la orizontul lung de timp la termenul scurt”. (cf. E. R`dulescu, 2005)

„Proiectul se define[te ca o proiec]ie pentru viitor, un traseu virtual de la ceea ce este la ceeace va fi, de la starea prezent` la o stare viitoare, de la situa]ia de fapt la o situa]ie dezirabil`. Pornindde la aceast` perspectiv`, orice proiect trebuie s` fac` referire la trei dimensiuni esen]iale: situa]iala care vrem s` ajungem, analiza situa]iei de la care pornim, drumul de la situa]ia prezent` la situa]iaviitoare”. (cf. E. R`dulescu, 2005)

Constituind un caz particular, proiectarea [i proiectul la nivelul [colii se \ncadreaz` \n aceast`defini]ie general`, aplicat` [i adaptat` la particularit`]ile organiza]iei [colare [i ale mediului din careaceasta face parte.

Pentru a elabora un proiect bun, capabil s` conduc` la dezvoltarea unei educa]ii de bun` cali-tate \n cadrul unei [coli care se dezvolt`, este necesar: s` efectua]i o analiz` a situa]iei prezente; s`construi]i o imagine dezirabil` pentru viitor; s` concepe]i o strategie pentru a traduce \n fapt imagi-nea dat`; s` detalia]i strategia \n componente tactice [i opera]ionale.

Diagnoza este o analiz` a situa]iei de fapt, analiz` care: � reprezint` punctul de pornire al PD{;� se refer` la mediul intern [i extern al organiza]iei [colare;� permite fundamentarea solid` a proiectului, garantând realismul;� poate fi efectuat` prin diverse metode, care pot fi combinate;� cuprinde culegerea, prelucrarea [i interpretarea unor informa]ii relevante.

Metode de analiz` folosite pot fi: analiza informa]iilor de tip cantitativ, analiza informa]iilor detip calitativ, cunoa[terea grupurilor de interese, analiza complex` a comunit`]ii, analiza SWOT, ana-liza PEST.


38

Subproiectul elaborat conform exigen]elor Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural:- reprezint` un caz particular al proiect`rii;- porne[te de la PD{;- se g`se[te \n conexiune cu alte subproiecte ale [colii.Pornind de la aceste premise, ESP trebuie s` de]in` o perspectiv` mai larg` asupra proiect`rii[i, \n particular, asupra proiectelor [colii din care face parte.

Indiferent de metoda aleas`, analiza trebuie s` se bazeze pe culegerea sistematic` a informa-]iilor, culegere care poate fi efectuat` prin procedee/instrumente variate: chestionare, interviuri, se-minare de lucru, brainstorming, discu]ii, analiza unor documente scrise, analiza datelor statistice etc.

Imaginea dezirabil`. Situa]ia viitoare pe care dori]i s` o traduce]i \n fapt prin elaborarea [i im-plementarea proiectului este exprimat` prin intermediul viziunii. Viziunea exprim` \n mod sintetic„cum am dori s` fie viitorul”, „care este imaginea noastr` despre viitor”, „cum trebuie s` fie viitorul(\n general sau \ntr-un anumit domeniu)”.

Traseul virtual. Calea pe care se ajunge de la situa]ia prezent` la o situa]ia viitoare dezirabil`se exprim` \n proiect. Acesta con]ine trei nivele intercorelate care decurg unul din altul [i se deose-besc prin gradul de generalitate/abstractizare [i prin orizontul de timp/termenul la care se refer` (cf.{. Iosifescu, 2001).

- Componenta strategic` se refer` la un termen lung [i include misiunea, ]intele strategice,op]iunile strategice.

- Componenta tactic` cuprinde programele de dezvoltare, ca sisteme de activit`]i care permitatingerea ]intelor strategice, ac]ionând \n sensul op]iunilor strategice.

- Componenta opera]ional` se refer` la termenul scurt [i cuprinde planuri de activit`]i, planuride ac]iuni, descrierea activit`]ilor [i ac]iunilor prin care se traduc \n fapt strategia [i tactica.|n cadrul demersului de proiectare, care merge de la general la particular, „proiectul“ se refer`,

de regul`, la nivelul strategic [i tactic, iar „planul” se refer` la nivelul opera]ional.Un proiect bine f`cut, incluzând toate cele trei nivele, trebuie s` porneasc` de la viziune [i s`

se sfâr[easc` cu descrierea detaliat` a fiec`rei activit`]i/ac]iuni. Aceast` descriere include (\n modobligatoriu) indicatori de performan]`, defini]i ca elemente observabile care pot indica nivelul derealizare a obiectivelor men]ionate \n planurile opera]ionale.

La nivelul unit`]ii [colare, aceste elemente se reg`sesc \n PD{, care se refer` la toate cele treicomponente, ca [i la toate domeniile func]ionale ale activit`]ii [colare (curriculum, resurse, rela]ii cumediul extern).

A.2. Proiectele unit`]ii [colare

Tipuri de demers proiectiv. Dac` elabora]i singur un proiect sau participa]i (al`turi de al]ii) laun asemenea demers, sarcina dumneavoastr` poate s` fie:

� elaborarea integral` a proiectului, pe cele trei nivele ale sale (strategic, tactic, opera]ional);� elaborarea unui proiect opera]ional, pornind de la o strategie [i o tactic` dat` (PD{, strategia [i

tactica unei organiza]ii care ofer` finan]are, strategia [i tactica unei autorit`]i locale).

Anexa 1: „Proiectare, proiecte, echipe de proiect“

39

Ca membru al unei comunit`]i [colare, pute]i fi pus \n situa]ia de a elabora diferite proiecte.Pentru ca demersul dumneavoastr` s` fie \ncununat de succes trebuie s` defini]i tipul proiectuluila care lucra]i [i s` \n]elege]i conexiunea sa cu alte proiecte ale [colii \n care v` desf`[ura]iactivitatea.

De exemplu, \n cazul \n care sunte]i responsabil de elaborarea strategiei, tacticii, opera]ionali-z`rii, concretizat` \ntr-un PD{, urma]i succesiunea unui demers complet de proiectare: � stabilirea viziunii; � definirea misiunii; � diagnoza situa]iei prezente; � fixarea ]intelor strategice; � precizarea op]iunilor strategice; � elaborarea programelor tactice; � elaborarea planurilor opera]ionale; � detalierea pe activit`]i [i ac]iuni.

|n cazul \n care sunte]i responsabil de elaborarea unui proiect opera]ional (pornind de la o stra-tegie [i o tactic` date) – de exemplu, subproiectul - trebuie s` descrie]i doar elementele acestui tipde proiect [i leg`turile logice dintre aceste elemente.

Proiectele de finan]are ale [colii sunt acele proiecte prin care unitatea de \nv`]`mânt solicit` ofinan]are din partea unei institu]ii dispuse s` ofere fonduri pentru educa]ie. Aceste proiecte sunt pre-zentate, de regul`, \n formate standard, folosite de diverse institu]ii [i varia]i finan]atori.

|n acest caz, formularele de aplica]ie con]in un set de elemente cheie: titlu, durat`, loca]ie, ar-gument, descrierea [colii, descrierea mediului extern, probleme identificate, obiective, activit`]i, re-zultate, continuitate, resurse, date de identificare, cerin]e administrative. Pentru a construi un proiectde bun` calitate trebuie s` face]i preciz`ri referitoare la fiecare dintre aceste elemente.

A.3. Metode de analiz`

3.1. Analiza SWOT const` \n identificarea:� punctelor tari [i a punctelor slabe care se refer` la mediul intern (unitatea de \nv`]`mânt);� oportunit`]ilor [i amenin]`rilor care constituie factori din mediul extern (mediul \n care este plasat`

[coala) [i care favorizeaz`, respectiv bareaz` realizarea finalit`]ilor [colii.

3.2. Analiza PEST reprezint` analiza contextului (mai ales la nivel na]ional [i regional) [i face referirela patru dimensiuni esen]iale, care pot influen]a [coala [i viitorul s`u:� politicul, cu accent pe politicile [i deciziile referitoare la educa]ie;� economicul, cu accent pe situa]ia economic`, resurse pentru educa]ie, sectoare [i categorii, care

pot sprijini acest sector;� socialul, cu accent pe probleme sociale care afecteaz` educa]ia [i pe pozi]ia diferitelor segmente

sociale fa]` de educa]ie [i [coal`;� tehnologicul, cu accent pe nivelul tehnologic al educa]iei [i pe resursele tehnologice.


40

Subproiectul dumneavoastr` porne[te de la PD{, care se bazeaz` pe analiza unor realit`]i[colare [i comunitare. Cu toate acestea, pentru fundamentarea subproiectului, pute]i fi pus \nsitua]ia de a face o nou` analiz`, fie pentru a r`spunde unor schimb`ri care s-au produs peparcurs, fie pentru a satisface exigen]e specifice ale Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural.Pentru a efectua aceste analize, ave]i la dispozi]ie o varietate de metode. Le prezent`m pescurt \n cele ce urmeaz`18.

18Pentru o prezentare \n detaliu, vezi Modulul III, realizat \n cadrul Componentei 2 a Proiectului pentru |nv`]`mântul Rural.

3.3. Analiza informa]iilor de tip cantitativ abordeaz` [coala ca \ntreg [i fiecare persoan` inclus` \ncomunitatea [colar`; asigur` o imagine global`; permite anticiparea unor reac]ii; asigur` estimareaunor tendin]e ale [colii [i ale membrilor comunit`]ii sale.

3.4. Analiza informa]iilor de tip calitativ are aceea[i abordare ca [i analiza informa]iilor de tip can-titativ, dar se aplic` pentru datele care sunt dificil de cuantificat: ambient [colar, comunicare, rela]iietc.

3.5. Cunoa[terea grupurilor de interese: � const` \n analiza grupurilor interne [i externe care exercit` influen]e/presiuni asupra [colii pentru

fixarea finalit`]ilor \n acord cu interesele lor specifice;� se refer` la toate grupurile de interese (elevii, cadrele didactice, p`rin]ii, agen]ii economici, auto-

rit`]ile locale etc.);� \[i propune identificarea [i cunoa[terea grupurilor, \n]elegerea intereselor specifice, rela]ia grupu-

rilor cu [coala, influen]a grupurilor asupra [colii, rela]iile dintre grupuri.

3.6. Analiza complex` a comunit`]ii se refer` la comunitate ca \ntreg [i vizeaz`: caracteristici gene-rale ale comunit`]ii; probleme [i nevoi comunitare; rela]iile [colii cu comunitatea; reac]ia [colii fa]`de problemele/nevoile din comunitate; atitudinea comunit`]ii fa]` de educa]ie; strategia comunit`]ii\n domeniul educa]iei.

3.7. AUDIT-ul este un demers independent (efectuat de factori din afara [colii) care const` \n obser-vare, analiz` [i evaluare centrat` pe: � estimarea capacit`]ii [colii de a rezolva problemele cu care se confrunt` aceasta; � diagnoza cauzelor generatoare de probleme; � precizarea importan]ei problemelor;� stabilirea posibilit`]ilor de \mbun`t`]ire; � formularea de recomand`ri.

3.8. Studiul de fezabilitate, care trebuie efectuat \n anumite situa]ii, presupune (\n linii generale): in-ventarul resurselor (necesare, disponibile, de atras); inventarul surselor pentru aceste resurse; analizamodului \n care pot fi ob]inute efectele vizate; estimarea impactului care poate fi ob]inut (cu resurseledate).


41

B. REFLEC}II

B.1. Construirea ESP

Construirea unei ESP puternice, apte s` elaboreze un subproiect de calitate, presupune satisfa-cerea unor cerin]e. |n acest sens reflec]ia asupra modului \n care au procedat membrii altor comunit`]i[colare poate constitui un demers util. Iat`, mai jos, un exemplu.

1.1. Context. |n urm` cu dou` luni, colegul nostru A. S. a fost numit responsabilul comisiei „{coal`si comunitate”, organizat` la nivelul [colii \n cadrul c`reia \[i desf`[oar` activitatea ca profesor. |ncursul acestui interval, \mpreun` cu colegii din comisie, A. S. a reu[it s` ini]ieze un grup de ac]iuneincluzând to]i factorii comunitari care reprezint` partenerii poten]iali ai [colii. La prima \ntâlnire, aufost discutate priorit`]ile comunitare [i s-a stabilit de comun acord c` una dintre problemele stringenteeste elaborarea [i aplicarea unor proiecte cu privire la categoriile sociale defavorizate. Problema in-tereseaz` [coala \n mod deosebit, deoarece multe dintre familiile elevilor apar]in acestor categoriisociale. Al`turi de aceste obiective, A. S. ar dori ca, \n cadrul \ntâlnirii urm`toare, s` se constituie oechip` mixt` care s` se ocupe de acest tip de proiecte. |ntâlnirea \n cadrul c`reia trebuie s` sedezbat` aceast` problem` [i s` se constituie echipa trebuie s` aib` loc peste doua zile, urmând carolul de moderator s` \l joace unul dintre consilierii prim`riei din comun`, care are competen]e \n for-marea [i dezvoltarea echipelor.

1.2. Problema. Cu dou` \nainte zile de ziua \ntrunirii, colegul A. S. a primit un telefon prin care afost anun]at c` \i va reveni misiunea de a modera \ntâlnirea, pentru c` moderatorul fixat anterior vafi obligat s` participe la o alt` ac]iune important`. Ideea de a \ndeplini acest rol l-a nelini[tit pe A.S., pentru c`:� nu a avut multe experien]e ca moderator;� informarea lui \n domeniul care va fi pus in discu]ie este extrem de limitat`;� exist` unele tensiuni mai vechi \ntre reprezentan]ii prim`riei [i profesorii [colii;� unii dintre colegi au dificult`]i de comunicare \n cadrul acestui tip de \ntâlniri;� are o experien]` limitat` \n formarea [i dezvoltarea echipelor mixte.

1.3. Strategia. |n aceast` situa]ie, obiectivul lui A. S. a fost acela de a realiza o moderare care s`asigure conlucrarea dintre membrii grupului \n condi]iile unui climat interpersonal pozitiv. Pentru a-[i construi o strategie pertinent`, colegul nostru A. S. a efectuat \n prealabil o analiz` SWOT:� „punctul meu tare este capacitatea de a conduce grupul c`tre realizarea obiectivelor propuse”;� „punctul meu slab este lipsa experien]ei ca moderator”;� „amenin]area cea mai important` este crearea unor tensiuni \ntre cadrele didactice [i reprezen-

tan]ii prim`riei”;� „oportunit`]i pot fi create prin valorificarea toleran]ei de care dau dovad` unii reprezentan]i ai in-

stitu]iilor comunitare”.

|n acela[i sens, A. S. a desf`[urat o serie de ac]iuni \nainte de \ntâlnirea propriu-zis`:� discu]ii cu colegii [i cu liderii de opinie;� contacte cu persoane cheie dintre participan]i;� recursul la informare [i consultan]` \n domeniul moder`rii;� schi]area unei perspective proprii asupra problematicii supuse discu]iei;� stabilirea variantelor comportamentale de adoptat \n cadrul moder`rii;� elaborarea unui scenariu de principiu al desf`[ur`rii \ntâlnirii.

Pentru a asigura eficien]a demersului s`u, A. S. a fost foarte atent pe parcursul \ntâlnirii la: ca-racterul atmosferei, nivelul de participare, tipul dialogului dintre participan]i, adeziunea partici-pan]ilor fa]` de solu]iile adoptate, deschiderea spre colabor`ri viitoare.


42

|ntâlnirea a fost considerat` un succes, iar A. S. a primit felicit`rile participan]ilor pentru modul\n care a exercitat rolul de moderator.

|ntrebare Care au fost, \n opinia dumneavoastr`, factorii care au determinat succesul lui A. S.?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

R`spunsColegul nostru A. S. ne-a m`rturisit c` reu[ita sa a fost determinat` de:� felul \n care a anticipat desf`[urarea \ntâlnirii;� modul \n care a preg`tit strategia;� modul \n care a valorificat persoanele care puteau s` \i asigure un suport;� flexibilitatea sa pe tot parcursul \ntâlnirii.

1.4. ConcluzieF`r` a considera c` solu]iile alese de colegul nostru A. S. reprezint` o re]et` universal valabil`,

credem c` felul \n care el [i-a preg`tit [i aplicat strategia este un exemplu de bun` practic`; ea v`poate sugera unele elemente de care trebuie s` ]ine]i seama \n cazul \n care ve]i modera o \ntâlnirecu partenerii [colii, centrat` pe constituirea unei echipe mixte de proiect.

Dup` ce a]i reflectat asupra studiului de caz prezentat mai sus, \mp`rt`[i]i opinii cu un colegdin ESP a [colii, care a parcurs aceea[i lectur`.

B.2. Comunicarea \n contextul elabor`rii subproiectului

Exigen]ele legate de comunicare sunt extrem de importante \n cadrul Componentei 2. Aceast`component` presupune o comunicare constant` \n cadrul ESP, pe de o parte, iar, pe de alt` parte,\ntre ESP [i comunit`]ile [colare [i locale \n care ele \[i desf`[oar` activitatea.

Pentru a realiza o bun` comunicare la acest nivel, trebuie respectate anumite cerin]e:

� eliminarea oric`ror prejudec`]i cu privire la cei cu care se comunic` [i respectarea tr`s`turilor lorindividuale;

� g`sirea punctelor comune care \i unesc pe cei care comunic` [i a experien]elor comune la careace[tia se pot raporta;

� folosirea unui limbaj potrivit [i exprimarea clar` a mesajului;� men]inerea unei atitudini pozitive [i a unui comportament echilibrat;� alegerea momentului optim [i a mediului prielnic;� crearea [i men]inerea unei atmosfere pl`cute [i \ncurajarea dialogului.

C. APLICA}II

C.1. Fundamentarea subproiectului

Efectua]i o analiz` SWOT a [colii dumneavoastr`. |ntocmi]i o list` a punctelor sale tari.Discuta]i cu colegii din ESP [i selecta]i \mpreun` cu ei acele puncte tari pe care v` pute]i sprijini \nelaborarea unui subproiect \n cadrul Componentei 2: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..


43

Alc`tui]i un scurt chestionar care s` cuprind` \ntreb`ri legate de: � atitudinea segmentelor sociale din comunitate fa]` de [coal` [i de dezvoltarea sa;� institu]ii [i persoane care pot oferi resurse pentru dezvoltarea [colii;� organiza]ii care au deschidere c`tre un parteneriat cu [coala.

Distribui]i chestionarele profesorilor dirigin]i din [coala dumneavoastr`. Analiza]i r`spunsurileprimite [i face]i o sintez` pe care o ve]i folosi \n stabilirea resurselor poten]iale [i a partenerilor deatras pentru un subproiect \n cadrul Componentei 2:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1.1.Resursele proiectului

Alege]i o tem` de subproiect pentru [coala dumneavoastr`. Fixa]i obiectivele, grupurile ]int` [iactivit`]ile. Identifica]i un num`r de resurse necesare, resurse disponibile, resurse pe care le pute]ivalorifica, modalit`]i de alocare [i de atragere a diverselor resurse.…………………………………………………………………………………….....................................…………………………………………………………………………………………………………………..

|n cadrul acestui demers, lua]i \n considerare toate tipurile de resurse care sunt necesare imple-ment`rii proiectului: umane, financiare, materiale, informa]ionale, de timp.

1.2. Resursa „timp”

|n cadrul subproiectului, timpul este o resurs` extrem de important` care trebuie valorificat` \nmod eficient. Utilizarea corect` a acestei resurse depinde de atitudinea fa]` de timp [i de exerci]iultimpului la nivelul resurselor umane implicate \n elaborarea [i implementarea subproiectului.

Valorificarea timpului presupune: respect pentru timp, realism, fermitate, auto-disciplin`. Por-nind de la aceste premise, identifica]i trei/cinci reguli legate de timp, care ar trebui respectate \n ca-zul subproiectului.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Confrunta]i lista pe care a]i \ntocmit-o cu cea propus` de literatura de specialitate, \n conformi-tate cu care: „folosirea eficient` a timpului presupune: � planificarea riguroas` [i valorificarea maxim` a timpului disponibil;� stabilirea priorit`]ilor [i precizarea termenelor de realizare a obiectivelor/activit`]ilor;� definirea clar` a tipurilor de activit`]i [i dozarea corect` a activit`]ilor;� concentrarea asupra activit`]ilor cheie care condi]ioneaz` succesul;� \ncadrarea \n timpii proiecta]i [i respectarea succesiunii stabilite;� finalizarea activit`]ilor la termenele prev`zute [i evitarea \ntreruperilor; � evaluarea utiliz`rii timpului [i ameliorarea constant` a folosirii sale.“

1.3. Metodologia utilizat` \n cadrul subproiectului

Alege]i o tem` de subproiect pentru [coala dumneavoastr`. Fixa]i obiectivele, grupurile ]int` [iactivit`]ile. |ntocmi]i o list` a metodelor pe care le ve]i folosi \n cadrul subproiectului.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..


44

Metodologia proiectului reprezint` capitolul (prev`zut \n unele proiecte pentru finan]are) careinclude explica]ii cu privire la:� etape, priorit`]i, puncte cheie \n implementare; � tipuri de analiz` utilizate;� metode specifice diferitelor activit`]i; � valorificarea altor proiecte ale [colii; � monitorizarea [i evaluarea intern`.

1.4. Auto-evaluarea

Alege]i o tem` de subproiect pentru [coala dumneavoastr`. Elabora]i \mpreun` cu colegii deechip` o schi]` a subproiectului, conform Formularului de aplica]ie.

Verifica]i validitatea schi]ei cu ajutorul unei liste de control (vezi Capitolul 4). Nota]i aspecteleneclare din schi]a dumneavoastr`.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Ruga]i colegii de echip` s` fac` aceea[i verificare. Confrunta]i rezultatele verific`rilor [i \mbu-n`t`]i]i \mpreun` schi]a subproiectului.

1.5. Monitorizarea [i evaluarea implement`rii proiectelor

Pornind de la caracteristicile subproiectului pe care vre]i s` \l elabora]i,

� care sunt elementele principale pe care le-a]i urm`ri \n monitorizare?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..� care sunt activit`]ile de evaluare pe care le-a]i efectua?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Ruga]i colegii din ESP s` r`spund` la acelea[i \ntreb`ri. |ntocmi]i dou` liste comune. Prezenta]iaceste liste colegilor care \[i desf`[oar` activitate \n [coal` [i pe care dori]i s`-i implica]i \nsubproiect. Completa]i cele dou` liste, \n acord cu opiniile lor.

1.6. Formularul de aplica]ie

Citi]i \n Ghidul Aplicantului textele referitoare la Formularul de aplica]ie. Enumera]i trei/cincicerin]e pe care trebuie s` le respecta]i:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Confrunta]i cerin]ele enumerate cu cele prezentate \n lista de mai jos.

Pentru a elabora [i avansa o propunere complet`, corect`, oportun`:� respecta]i cu rigurozitate toate cerin]ele cuprinse \n Formularul de aplica]ie;� redacta]i r`spunsuri clare pentru fiecare punct din Formularul de aplica]ie;� include]i \n anex` toate documentele care se solicit`;� pune]i pe document semn`tura [i [tampila directorului [colii;� trimite]i propunerea la termenul prev`zut.


45

1.7. Profilul ESP

Identifica]i trei/cinci tr`s`turi ale ESP din [coala dumneavoastr`:………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...............................................................................

Confrunta]i tr`s`turile pe care le-a]i identificat cu caracteristicile echipei de proiect prezentate\n prima parte a modulului. Identifica]i trei/cinci m`suri care ar putea s` contribuie la consolidareaechipei de proiect din care face]i parte:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

1.8. Direc]ii de ac]iune ale ESP

Reciti]i textele referitoare la ESP, prezentate la \nceputul modulului. Care sunt, dup` p`rereadumneavoastr`, principalele direc]ii de ac]iune pe care trebuie s` le urm`reasc` aceast` echip`?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Dup` ce a]i identificat direc]iile de ac]iune, confrunta]i lista dumneavoastr` cu cea care sinteti-zeaz` cerin]e ale Componentei 2.� aplicarea consecvent` a PD{ [i identificarea solu]iilor adecvate pentru solu]ionarea problemelor

pe care planul le include;� identificarea [i descrierea unor solu]ii conforme cu specificul [colilor [i comunit`]ilor rurale;� efectuarea unor analize de nevoi, probleme, resurse, priorit`]i, ca baz` pentru subproiecte;� \ncurajarea efortului de echip` [i a comunic`rii cu comunitatea [colar` (profesori [i elevi);� analizarea, valorificarea [i diseminarea informa]iilor culese/ob]inute;� \ncurajarea comunic`rii dintre [coal` [i comunitate pe baza obiectivelor comune;� promovarea perspectivelor [i obiectivelor comune, ca baz` pentru colaborarea pe plan local;� \ncurajarea identific`rii [i folosirii eficiente a resurselor locale \n vederea dezvolt`rii [colare [i co-

munitare;� implicarea direct` \n cre[terea capacit`]ii institu]ionale a [colii [i \n impulsionarea procesului de

dezvoltare local` (cu centrare pe beneficiile elevilor).


46

Anexa 2 – „{coala bun` - dimensiuni“

A. LECTURI

A.1. Mediul educa]ional

Prin mediu educa]ional se \n]elege atât mediul fizic [colar (amenajarea spa]iilor, afi[aje, faci-lit`]i etc.), cât [i atmosfera general` existent` \n [coal`, bazat` pe o anumit` conduit` [i anumite va-lori promovate.

O [coal` cu un mediu educa]ional bun este un loc primitor, uneori cel mai primitor din comu-nitate, \n care:� copiii vin cu drag pentru c` este curat [i plin de culoare, pentru c` se simt ajuta]i [i proteja]i;� atmosfera este destins`, \ncurajând colaborarea \ntre to]i membrii comunit`]ii educa]ionale (cadre

didactice, elevi, personal administrativ, p`rin]i),� cuvintele cheie pe care se bazeaz` rela]iile lor sunt „\ncredere, sprijin reciproc, respect pentru di-

feren]e”;� elevii lucreaz` \mpreun`, comunic` eficient, \[i exprim` sentimentele, valorizeaz` diferen]ele [i re-

zolv` situa]iile conflictuale.

Din punctul de vedere al calit`]ii procesului educativ este extrem de important ca [coala s` fieun loc \ngrijit [i bine \ntre]inut. Atât elevii, cât [i profesorii, \[i petrec o parte \nsemnat` a timpului\ntre pere]ii [colii [i un mediu fizic vesel [i pl`cut poate juca un rol important \n \mbun`t`]irea atmos-ferei din [coal`.

Analize recente \n domeniul managementului clasei de elevi, aduc probe \n favoarea faptuluic` dimensiunea ergonomic` (dispunerea mobilierului, pavoazarea s`lii de clas`, vizibilitatea) esteuna de mare importan]` pentru succesul activit`]ii didactice. |n acela[i sens, studiile au demonstratc` elementele care ]in de climatul [colii au impact deosebit de important asupra form`rii [i dezvolt`riipersonale a copiilor.

A.2. Profesorii buni

Profilul, caracteristicile [i calitatea educa]iei dintr-o [coal` sunt \n cea mai mare m`sur` rezul-tatul ac]iunii profesorilor din [coala respectiv`. Experien]a lor profesional` [i de via]`, con-vingerile[i valorile pe care le promoveaz`, normele culturale pe care le \mp`rt`[esc sunt definitorii pentrumodul \n care sunt educa]i copiii unei [coli. Tot ce se \ntâmpl` \ntr-o [coal`, bine sau r`u, depindede ce fac [i cum gândesc profesorii.

Anexa 2: „{coala bun` - dimensiuni“

47

O [coal` bun` se define[te ca atare [i prin tr`s`turile mediului s`u educa]ional; acesta are oinfluen]` semnificativ` asupra calit`]ii educa]iei pe care [coala o ofer`. Din aceast` perspec-tiv`, subproiectul elaborat \n cadrul Componentei 2 poate include obiective [i activit`]i care vi-zeaz` aceste aspecte.

O [coal` bun` se define[te ca atare [i prin calitatea resurselor umane de care dispune. |nacest sens, „profesorii buni” constituie un factor care influen]eaz` \n mod semnificativ ima-ginea [colii [i performan]ele ei. Din acest punct de vedere, „profesorii buni” ai [colii pot aduceo contribu]ie important` \n elaborarea [i implementarea unor subproiecte de succes, \n m`sura\n care ESP \i consult` [i \i implic` \n cursul acestor demersuri.

Profesorii buni:� au o inteligen]` emo]ional` ridicat` care \i ajut` s` se auto-cunoasc`, s` fie eficien]i, s` se concen-

treze asupra muncii, s` coopereze [i s` gestioneze situa]iile conflictuale cu elevii, colegii sau p`-rin]ii;

� \[i exercit` autoritatea constructiv, prin crearea unui mediu favorabil \nv`]`rii, \n care exist` reguliclare, a[tept`ri reciproce, o foarte bun` comunicare, un sistem de recompense [i sanc]iuni carefunc]ioneaz` eficient;

� adopt` stilul didactic democratic, care permite implicarea elevilor (consultarea \n leg`tur` cu con-]inuturile, exprimarea opiniilor, adresarea unor \ntreb`ri, acceptarea unor r`spunsuri [i solu]iialternative versus „c`i optime unice”);

� folosesc strategii didactice inovatoare prin care se urm`re[te formarea la elevi a unor competen]enecesare func]ion`rii de succes \ntr-o lume \n schimbare (gândire critic`, rezolvare de probleme,comunicare, spirit de echip` etc.) (cf. E. R`dulescu, A. T\rc`, 2004).

B. REFLEC}II

B.1. Rolurile profesorului bun

|n elaborarea [i implementarea subproiectului va trebui s` v` sprijini]i pe colegii din [coala \ncare v` desf`[ura]i activitatea [i, \n mod special, pe „profesorii buni“ ai [colii dumneavoastr`. Ace[tiprofesori se caracterizeaz` [i prin rolurile pe care [i le asum` \n cursul diferitelor activit`]i. |naintede a v` alege colaboratorii \n cadrul subproiectului este bine s` reflecta]i [i la modul \n care eiexercit` aceste roluri.

„Profesorii buni \[i asum` roluri noi \n educa]ia elevilor: � consilier de la care se a[teapt` un sfat bun;� facilitator care face posibil accesul la cunoa[tere;� moderator de dialog \ntre membri ai comunit`]ii [colare;� manager al diferitelor grupuri de elevi;� ghid care arat` direc]ii alternative;� ini]iator de ac]iuni didactice;� surs` de informa]ii pentru elevii [colii.”

B.2. Curriculumul ascuns

Subproiectul [colii poate s` vizeze schimbarea unor elemente care ]in de curriculumul ascuns.Curriculumul ascuns al [colii:� con]ine mesajele [i „lec]iile” derivate din modul de organizare a [colii [i din atitudinile [i

comportamentul profesorilor/al altor angaja]i;� poate corespunde sau nu curriculumului formal;� sprijin` sau submineaz` implementarea curriculumului formal, \n func]ie de nivelul lor de acord.

|n [coala dumneavoastr`:� curriculumul ascuns este \n acord total cu curriculumul formal?� ce dezacorduri se constat` \ntre curriculumul ascuns [i curriculumul formal?� ce m`suri ar putea fi adoptate pentru stabilirea unui acord deplin \ntre cele dou` forme de

curriculum?

B.3. Participarea elevilor

Cu cât elevii contribuie mai mult la \mbun`t`]irea mediului [colar, cu atât ei vor aprecia maimult schimb`rile f`cute [i eforturile depuse. Trebuie s`-i facem s` se simt` [i ei „proprietarii“ [coliirespective [i s` le oferim posibilitatea s`-[i pun` \n aplicare propriile idei.


48

Pornind de la aceast` premis`, reflecta]i la:� subproiecte care pot asigura implicarea elevilor \n ameliorarea mediului [colar;� metode prin care pot fi culese opiniile elevilor cu privire la mediul [colar;� modalit`]i de implicare a elevilor \n elaborarea [i implementarea unui subproiect care vizeaz`

ameliorarea mediului [colar.

C. APLICA}II

C.1. Profesorul

Subproiectul dumneavoastr` poate viza, \ntre altele, \mbun`t`]iri referitoare la activitatea cor-pului profesoral. Pentru a putea proiecta obiective \n acest domeniu, trebuie s` porni]i de la o „schi]`”a „profesorului bun”. Care sunt, \n opinia dumneavoastr`, elementele pe care ar trebui s` le include]i\n aceast` schi]`?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Confrunta]i lista pe care a]i elaborat-o cu schema prezentat` mai jos.


49

Are inteligen]`emo]inal`

Particip` lavia]a

comunit`]ii

Lucreaz` \nechip` cu

colegiiProfesor bun

Faciliteaz`\nv`]`rea

Consiliaz`elevii

Folose[te unstil democratic

de predare

Folose[temetode activ-participative

Are o bun`preg`tire

profesional`

C.2. Mediul fizic [colar

Subproiectul dumneavoastr` poate viza schimb`ri referitoare la mediul fizic al [colii. Reflecta]ila mediul [colii \n care v` desf`[ura]i activitatea [i identifica]i principalele aspecte care ar necesitaschimb`ri.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Confrunta]i concluziile dumneavoastr` cu lista de control de mai jos care cuprinde principaleleelemente ale unui mediu fizic [colar favorabil \nv`]`rii.

Mediul fizic [colar favorabil \nv`]`rii:� Spa]iile [colare sunt curate [i bine \ntre]inute;� Pe holuri sunt panouri cu informa]ii despre activitatea [colii, fotografii, anun]uri, lucr`ri ale ele-

vilor, prezent`ri de ac]iuni ale Consiliului elevilor, expozi]ii tematice etc;� Afi[ajele sunt schimbate regulat [i reactualizate;� Geamurile holurilor/claselor sunt pictate \n culori [i modele vesele;� |n clase exist` panouri pe care sunt expuse lucr`rile elevilor (la diferite discipline);� Pere]ii claselor sunt picta]i cu desene adecvate vârstei;� Mobilierul din clase este modular [i se rearanjeaz` \n func]ie de tipul de lec]ie;� Exist` o mic` bibliotec` \n fiecare clas`;� Clasele au elemente de identitate (simboluri specifice, imnul clasei, sloganul clasei, ceremonii spe-

cifice, regulile clasei etc.);� Pere]ii cancelariei sunt folosi]i pentru panouri informative, materiale noi \n educa]ie etc.;� |n cancelarie exist` facilit`]i pentru profesori (etajere pentru bibliorafturi [i diverse materiale; c`-

su]e po[tale individuale; dul`pioare personale; flip-chart cu anun]uri; mobilier modular pentrulucru individual [i/sau \n grup; televizor, video, cafetiere, frigider etc.);

� Terenurile de joac` [i bazele sportive, spa]iile, echipamentele, instala]iile corespund standardelornecesare [i nu pun \n pericol s`n`tatea [i siguran]a copiilor;

� Elevii [i profesorii au acces \n toate spa]iile [colii [i la echipamentele [colii (computere, foto-copiatoare etc.);

� Elevii au \n clas` responsabilit`]i care vizeaz` mediul [colar(gr`dina [colii, florile, mobilierul, ser-viciul zilnic, expunerea lucr`rilor etc.);

� Personalul de \ngrijire este responsabilizat s` \ntre]in` spa]iile [colii;� Exist` un sistem de recompense [i sanc]iuni \n ceea ce prive[te atitudinea fa]` de mediul [colar;� |n [coal` se deruleaz` un program de educa]ie pentru igien`, s`n`tate, mediu s`n`tos \n care [i

elevii au responsabilit`]i de organizare (cf. E. R`dulescu, A. T\rc`, 2004)

C.3. Comunitatea [colar`

Subproiectul dumneavoastr` poate viza schimb`ri referitoare la comunitatea [colar`. Reflecta]ila comunitatea [colii \n care v` desf`[ura]i activitatea [i identifica]i principalele aspecte care ar ne-cesita schimb`ri.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

Confrunta]i concluziile dumneavoastr` cu lista de control de mai jos care cuprinde dimensiuniimportante ale unei comunit`]i [colare democratice [i deschise.

Cultura unei comunit`]i [colare:� PD{ are \n vedere func]ionarea [colii ca mini-comunitate \n care to]i membrii se simt responsabili;� Viziunea/misiunea [colii promoveaz` ideea de colaborare („|mpreun` pentru a \nv`]a [i a ne

sprijini reciproc”);


50

� {coala are o politic` referitoare la conduita membrilor comunit`]ii [colare;� Exist` un cod de conduit` pentru elevi [i profesori;� Regulamentele interne interzic orice form` de agresiune fizic` sau verbal`;� {coala are o strategie de dezvoltare a rela]iilor personale \n cadrul grupurilor de elevi;� Rela]iile se bazeaz` pe \ncredere, iar conflictele sunt considerate ca oportunit`]i de progres [i dez-

voltare;� Se deruleaz` programe de consiliere pentru copiii cu nevoi [i probleme speciale;� Profesorii colaboreaz` pentru a asigura succesul elevilor [i utilizeaz` strategii didactice interac-

tive;� Se urm`re[te constant dezvoltarea stimei de sine a elevilor, iar elevii sunt \ncuraja]i s`-[i exprime

opinia;� To]i membrii comunit`]ii educa]ionale sunt consulta]i [i implica]i \n luarea deciziilor;� Echipe mixte de elevi, profesori [i p`rin]i organizeaz` activit`]ile [colii;� Exist` simboluri, sloganuri, ritualuri specifice [colii;� Succesele se s`rb`toresc \mpreun`;� Experien]ele [i practicile de succes sunt \mp`rt`[ite la nivelul [colii [i \n afara ei.


51

Anexa 3 - „{coal` [i comunitate”

A. LECTURI

A.1. Comunit`]i care \nva]`

Educa]ia comunit`]ii este un model de dezvoltare comunitar` care [i-a dovedit deja eficien]a \nmulte regiuni din lume. Ea presupune un proces prin intermediul c`ruia comunit`]ile se transform` \n„comunit`]i care \nva]`”, dobândind capacitatea intern` de a-[i identifica [i rezolva problemele, dea progresa [i a se \nt`ri. Acest proces include patru componente majore19:

1. furnizarea de servicii educa]ionale diverse care s` acopere nevoile membrilor comunit`]ii detoate vârstele;

2. dezvoltarea cooper`rii dintre sectorul public [i cel privat [i dintre institu]iile/organiza]iile/struc-turile comunit`]ii \n vederea eficientiz`rii serviciilor pe care acestea le livreaz`;

3. implicarea cet`]enilor \n luarea deciziilor [i \n rezolvarea problemelor \n cadrul unui proces de-mocratic, deschis, participativ;

4. \ncurajarea eforturilor \ndreptate spre \mbun`t`]irea comunit`]ii, \n sensul de a o face maiatractiv`, atât pentru locuitori, cât [i pentru mediul de afaceri.

A.2. {coala \n comunitate

Politicile educa]ionale moderne abordeaz` problematica [colii \ntotdeauna \n strâns` leg`tur`cu contextul extern \n care aceasta se afl`, respectiv cu comunitatea local` \n care este plasat`.Aceast` abordare ia \n considerare multiple ra]iuni.

1. {coala are nevoie de sprijin din jur pentru a derula procesele de reform` educa]ional` im-puse de schimb`rile din societate.

Sub presiunea unor noi abord`ri educa]ionale [i din necesitatea de a aplica reforme educa]io-nale, [coala trebuie s`-[i genereze propriile for]e care s` o ajute s` fac` fa]` schimb`rilor. |n acestsens ea trebuie s` se restructureze; s`-[i actualizeze structurile, mecanismele, serviciile; s`-[i dezvoltecapacitatea intern`.


52

Elaborarea [i implementarea proiectelor ini]iate de [coala dumneavoastr` au [anse mai maride reu[it` \n condi]iile \n care se sprijin` pe parteneriatul dintre [coal` [i comunitate. Acestparteneriat poate fi \ncurajat prin educa]ia comunit`]ii.

|n cadrul demersurilor proiective care vizeaz` schimbarea, dezvoltarea, cre[terea \n [coaladumneavoastr` trebuie s` ave]i \n vedere faptul c` aceast` [coal` are [i va avea mereu nevoiede „sprijin din jur” .

19A se vedea L. E.Decker [i V.A.Romney, Educational Restructuring and the Community Education Process, University of Vir-ginia, 1992.

Acest demers profund [i complex nu poate fi realizat decât cu sprijinul p`rin]ilor [i al comuni-t`]ii. Se spune de fapt c`, de multe ori, reformele \n educa]ie e[ueaz` [i pentru c` schimbarea pro-movat` de [coal` nu este \n]eleas` de p`rin]i [i de comunitate.

2. {coala are nevoie de sprijin din jur pentru a face fa]` unor noi roluri care \i sunt atribuite [ipentru a r`spunde variatelor a[tept`ri pe care diverse categorii sociale/institu]ii/organisme din co-munitate/societate le au \n raport cu ea.

|n contextul contemporaneit`]ii, [colii i se cere tot mai des:� s` fie eficient` din punct de vedere social (contribuind la bun`starea economic` a societ`]ii ca \n-

treg, prin preg`tirea adecvat` a for]ei de munc`);� s` educe pentru schimbare (formând competen]e de comunicare, colaborare, rezolvare de proble-

me etc.);� s` contribuie la egalizarea [anselor \n societate (prin sprijinul acordat copiilor afla]i \n situa]ii de

risc \n sensul succesului [colar [i al integr`rii);� s` promoveze valorile unei societ`]i deschise;� s` func]ioneze pe baza unor valori [i practici democratice;� s` educe copilul ca persoan`;� s` fie agent de coeziune comunitar`;� s` fie o organiza]ie care \nva]` etc.

Pentru a r`spunde acestui evantai de exigen]e, [coala are nevoie de sprijin social [i comunitar.

3. {coala are nevoie de sprijin din jur pentru a se adapta tendin]elor generale de descentralizare.

Cre[terea independen]ei decizionale a [colii \n raport cu nivelurile ierarhic superioare ale sis-temului de \nv`]`mânt [i l`rgirea autonomiei sale \nseamn` atât o extindere a libert`]ii [colii, cât [inoi exigen]e care se refer` la:� capacitatea de a-[i identifica solu]ii [i priorit`]i;� obliga]ia de a-[i asuma responsabilitatea pentru propriile ac]iuni;� accentuarea dependen]ei fa]` de comunitatea local`.

A.3. {coala comunitar`

Dac` o [coal` \[i propune s` se dezvolte \n direc]ia unei angaj`ri comunitare puternice [i \[irestructureaz` demersurile \n acest sens \n mod sistematic, respectiva institu]ie [colar` va deveni ceeace exper]ii \n educa]ie numesc „o [coal` comunitar`”.

{coala comunitar` s-a dovedit a fi un model de reu[it` \n multe p`r]i ale lumii. Acest model afost aplicat cu succes [i \n România, fiind dezvoltat \n cadrul unor proiecte educa]ionale derulate deorganiza]ii non-guvernamentale20.

Anexa 3: „{coal` [i comunitate“

53

Dat fiind c` ve]i construi un subproiect al [colii dumneavoastr` pe baza unui parteneriat cu co-munitatea din care aceasta face parte, este bine s` alege]i activit`]i care pot contribui la dez-voltarea unei [coli comunitare \n orizontul urm`tor.

20De exemplu, Centrul Educatia 2000+ \n cadrul Megaproiectului „Educatia 2000+” (1999-2002).

Date fiind particularit`]ile mediului rural, transformarea [colii din comun` \n [coal` comunitar`reprezint` o [ans` nu numai pentru cre[terea calit`]ii procesului de educa]ie, dar [i pentru progresul[i dezvoltarea comunit`]ii respective.

O [coal` comunitar` are anumite caracteristici, care \i definesc identitatea:

� Curriculumul [colii este parcurs [i prin activit`]i care se bazeaz` pe situa]ii reale din comunitate(elevii folosesc resursele [i facilit`]ile comunit`]ii pentru activit`]i de \nv`]are [i aplic` cuno[tin]ele[i deprinderile achizi]ionate \n [coal` realizând servicii \n beneficiul comunit`]ii).

� Membrii comunit`]ii se implic` \n desf`[urarea activit`]ilor [colii.� |n [coal` exist` o atmosfer` de cooperare, bazat` pe colegialitate [i delegarea responsabilit`-

]ilor.� {coala este o organiza]ie \n care toat` lumea \nva]`, iar profesorii lucreaz` \n echip` cu elevii [i

cu membri ai comunit`]ii.� La nivelul comunit`]ii exist` o bun` colaborare \ntre institu]iile comunitare \n cadrul unui sistem

care promoveaz` educa]ia comunit`]ii; [coala se consider` o parte integrant` a acestui sistem,cooperând cu diverse organiza]ii/institu]ii pentru a furniza servicii educa]ionale, culturale [i de re-creere a persoanelor din zon`.

� Prin politica sa, [coala \ncurajeaz` analiza problemelor comunit`]ii [i coopereaz` cu alte institu]iicomunitare pentru a g`si solu]ii viabile.

� {coala [i facilit`]ile ei pot fi folosite de membri comunit`]ii zilnic, pe tot parcursul anului, \n func]iede programul [colar.

� Scopul principal al [colii, men]ionat [i \n textul misiunii sale, este de a dezvolta spiritul comunitar[i de a contribui la formarea unor buni locuitori ai comunit`]ii, c`rora s` le pese de concet`]eni[i de comunitatea \n care tr`iesc [i care s` contribuie la cre[terea calit`]ii vie]ii \n comunitatea res-pectiv`.

A.4. Angajarea comunitar` a [colii

Angajarea comunitar` a [colii trebuie:� s` fie un demers permanent [i bine proiectat;� s` includ` ac]iuni diverse [i semnificative, care s` fie cuprinse \n programele de dezvoltare ale

[colii, derulate \n cadrul diferitelor comisii [i departamente;� s` exprime \n]elegere [i prietenie fa]` de comunitatea local`.

O [coal` „prietenoas`” cu comunitatea se remarc` prin derularea unor activit`]i diverse cu [ipentru comunitate:� prezentarea ac]iunilor [colii \n presa local`;� publicarea unui Buletin informativ care se distribuie \n comunitate;� organizarea unor cursuri pentru diferite grupuri din comunitate (categorii defavorizate, persoane

\n curs de calificare etc.);� implicarea membrilor comunit`]ii \n desf`[urarea activit`]ilor [colii;� dezvoltarea unor proiecte de ac]iune civic` \n comunitate \n care profesorii lucreaz` \n echip` cu

elevii [i cu membri ai comunit`]ii;


54

Subproiectul pe care dori]i s` \l elabora]i poate include activit`]i care se refer` la angajareacomunitar` a [colii, angajare care determin` multiple avantaje atât pentru [coal` cât [i pentrucomunitatea sa.

� folosirea facilita]ilor [colii de c`tre diferi]i membri ai comunit`]ii, pentru diverse tipuri de activit`]i,\n func]ie de programul [colar;

� participarea elevilor la ceremonii, spectacole, concursuri \n comunitate;� \ncheierea unor contracte de colaborare cu organiza]ii, firme, institu]ii din localitate.

A.4. P`rin]ii [i [coala

O „[coal` prietenoas`” cu p`rin]ii trece dincolo de leg`turile formale [i oarecum tradi]ionalecu familiile copiilor [i dezvolt` adev`rate parteneriate active, folosind o gam` larg` [i variat` demodalit`]i.

|ntr-o astfel de [coal`, se deruleaz` programe de educa]ie a p`rin]ilor care au \n vedere:� eradicarea unor modele culturale dep`[ite pe care unele familii continu` s` le promoveze (descon-

siderarea opiniei copilului, autoritate excesiv`, independen]` sc`zut`, sprijin exagerat de mare,pe o perioad` \ndelungat` etc.);

� responsabilizarea p`rin]ilor pentru a sus]ine activ direc]iile educa]iei moderne care vizeaz` liber-tatea de op]iune, participarea la decizii, gândirea critic`, rezolvarea de probleme, drepturile [iresponsabilit`]ile copilului etc.

O astfel de [coal`:� creeaz` p`rin]ilor oportunit`]i de a participa \n diferite forme la activitatea [colii;� dezvolt` o bun` comunicare cu familiile elevilor; � vizeaz` schimbarea concep]iilor anacronice [i dezvoltarea abilit`]ilor parentale la nivelul fami-

liilor;� ofer` sprijin familiilor aflate \n situa]ii dificile;� \ncurajeaz` exprimarea p`rerii p`rin]ilor \n leg`tur` cu modul \n care func]ioneaz` [coala.

|n cadrul unei [coli prietenoase, p`rin]ii sunt privi]i ca „prieteni critici”, persoane de \ncredere,colaboratori \n actul de educa]ie care, din dorin]a de a contribui la succesul educa]iei [colare, sem-naleaz` problemele existente, oferind astfel [ansa unei analize mai cuprinz`toare [i a unui proiectde dezvoltare realist.

Managementul activit`]ilor cu familiile elevilor are la baz` \mp`rt`[irea de c`tre tot personalul[colii a unei viziuni comune privind rela]ia cu p`rin]ii.

|n cadrul acestei viziuni, cuvântul cheie este „ parteneriatul”, cu toate conota]iile [i dimensiunilesale. Conform acestei viziuni, cadrele didactice reu[esc s` aib` rela]ii foarte bune cu p`rin]ii folosind\n mod constant: delegarea responsabilit`]ilor; lucrul \n echip`; comunicarea eficient`; \mp`rt`[ireaexperien]elor de succes.


55

|n elaborarea [i implementarea proiectelor [colii [i, \n particular, a subproiectelor din ca-drul Componentei 2, principalii dumneavoastr` parteneri trebuie s` fie p`rin]ii elevilor. Atra-gerea p`rin]ilor \n cadrul unui asemenea demers presupune atitudini [i ac]iuni specifice.

Orice schimbare \n educa]ie pune \n discu]ie implicarea p`rin]ilor \n activitatea [colii.Este dovedit faptul c` succesul copiilor depinde \n mare m`sur` de armonizarea demersurilor[colii cu cele ale familiei [i de buna colaborare dintre profesori [i p`rin]i \n vederea stabiliriiunei continuit`]i educative.

Pentru a r`spunde acestui deziderat, [coala dumneavoastr` trebuie s` fie prietenoas` cup`rin]ii [i s` aplice anumite strategii manageriale.

A.5. Mic ghid pentru rela]ia cu p`rin]ii

1. Informa]i p`rin]ii despre:� ce se \ntâmpl` \n [coal`, publicând un Buletin informativ lunar/semestrial;� progresul copiilor lor, transmi]ându-le un raport semestrial/anual scris;� ce se planific` \n [coal` (misiune, politici, curriculum, reguli etc.);� direc]iile majore ale schimb`rii/reformei \n educa]ie.

2. Stabili]i \n]elegeri/acorduri/contracte scrise cu p`rin]ii, care s` stipuleze responsabilit`]ispecifice ale [colii [i familiei \n educa]ia copiilor.

3. Elabora]i \mpreun` cu p`rin]ii un cod de conduit` pentru elevii [colii.

4. Elabora]i o politic` a [colii, care s` reglementeze o rela]ie cu p`rin]ii bazat` pe \ncredere[i colaborare.

5. Consulta]i [i implica]i p`rin]ii \n luarea deciziilor majore ale [colii (introducerea unei unifor-me [colare, politici ale [colii \n diferite domenii, curriculum la decizia [colii etc.).

6. Publica]i un material cu informa]ii despre [coal` pentru uzul p`rin]ilor (textul care exprim`misiunea [colii, politicile [colii, oferta de curriculum la decizia [colii, programul de activit`]i extra-curriculare, regulile [colii, necesarul de rechizite, descrierea uniformei [colii [i a ]inutei sportive, datereferitoare la cadrele didactice, mecanisme de monitorizare [i evaluare a progresului copiilor, meca-nisme de comunicare cu p`rin]ii etc.).

7. Realiza]i \ntâlniri cu p`rin]ii \n care s`-i \ncuraja]i s` pun` \ntreb`ri [i s`-[i asume responsa-bilit`]i \n clas`/[coal`.

8. Oferi]i posibilitatea unor \ntâlniri individuale de 10-15 minute \n fiecare lun` pentru p`rin]iifiec`rui copil din clas`/[coal` pentru discu]ii deschise despre aspecte mai delicate legate de copil.

9. Organiza]i \n [coal` un Centru de resurse pentru p`rin]i, care s` ofere c`r]i [i materiale in-formative specifice, casete video, pres` de profil, mediu pl`cut pentru discu]ii [i \ntâlniri.

10. Solicita]i de la p`rin]i date necesare cunoa[terii copilului pentru a individualiza \nv`]areala clas`.

11. Implica]i p`rin]ii \n organizarea unor activit`]i extra curriculare (serb`ri, vizite, cursuri, ac-]iuni de strângere de fonduri, proiecte \n comunitate etc.).

12. Invita]i p`rin]i \n clas`/[coal` pentru a \mp`rt`[i din experien]a meseriei/muncii lor \n for-ma unor prezent`ri/discu]ii deschise.

13. Solicita]i sprijinul p`rin]ilor pentru lucr`ri de repara]ii/\ntre]inere/decorare a clasei sau[colii.


56

Pentru a atrage p`rin]ii elevilor \n proiectele [colii [i, \n particular, \n subproiectul pe care v`preg`ti]i s` \l elabora]i, face]i apel la modalit`]i care [i-au dovedit deja eficien]a la nivelul unor[coli implicate \n proiecte de succes.

14. Organiza]i \ntâlniri/seri comune p`rin]i – copii.

15. Folosi]i \n mod regulat chestionare prin care s` afla]i de la p`rin]i opinii \n leg`tur` cu: mo-dul \n care func]ioneaz` [coala; aspecte care nu le plac \n [coal`; aspecte care pot fi \mbun`t`]ite.

16. Organiza]i cursuri de formare pentru cadrele didactice/personalul administrativ pentru ale dezvolta abilit`]ile de lucru cu p`rin]ii (managementul conflictelor, comunicarea eficient`, inteligen-]a emo]ional`, rezolvarea de probleme etc.).

17. Crea]i o baz` de date cu meseriile, talentele speciale [i preocup`rile deosebite ale p`rin-]ilor \n vederea valorific`rii lor \n activit`]ile de sprijinire a [colii.

18. Fi]i disponibili pentru p`rin]ii clasei/[colii [i \n afara programului de lucru.

19. Aborda]i o atitudine deschis` [i flexibil` \n rela]ia cu familia.

20. Organiza]i activit`]i care s` intereseze [i diferite minorit`]i etnice.

21. Promova]i principiul egalit`]ii [anselor \n toate activit`]ile [colii.

22. Respecta]i drepturile tuturor copiilor, indiferent de statutul social al p`rin]ilor, etnie, sex etc.

23. Da]i un feed back pozitiv p`rin]ilor prin mesaje scrise, mesaje telefonice etc.

24. Trimite]i scrisori de mul]umire/apreciere p`rin]ilor care s-au remarcat \n diferite ac]iuni.

25. Acorda]i diplome lunare/semestriale, pentru contribu]ii meritorii [i sprijin acordat [colii.

26. Crea]i oportunit`]i pentru \ntâlniri informale cu p`rin]ii (petreceri, excursii etc.).

27. Men]iona]i \n \ntâlnirile [colii/rapoarte de activitate p`rin]ii care au sprijinit [coala \n dife-rite moduri.

28. Da]i posibilitatea p`rin]ilor s`-[i exprime opiniile \n revista/site-ul [colii.

29. Amenaja]i pe holul [colii un panou al p`rin]ilor pe care se pot afi[a regulile [colii, buletinulinformativ al [colii, opinii ale p`rin]ilor etc.

30. Amplasa]i \n [coal` o cutie po[tal` pentru sugestii ale p`rin]ilor.

31. Afi[a]i materiale informative despre [coal`/activit`]i specifice \n locurile de acces.

32. Permite]i accesul p`rin]ilor \n biblioteca [colii [i \n laboratorul de informatic`.

33. Organiza]i cursuri/programe interactive pentru p`rin]i pe diferite teme/\n diferite domeniideficitare: construirea comportamentelor adecvate, respectarea drepturilor copiilor, educa]ia pentrus`n`tate, comunicarea cu copiii, recompense [i sanc]iuni etc.

34. Ini]ia]i [i derula]i programe de ajutorare a familiilor aflate \n situa]ii dificile care s` includ`activit`]i de genul:

� colecte de haine, rechizite, produse de igien` zilnic` etc.;� ac]iuni de strângere de fonduri organizate cu copiii (spectacole, tombole, expozi]ii);� acordarea de cadouri de zilele de na[tere, Cr`ciun etc.;


57

� acordarea de burse/locuri gratuite \n tabere pentru copiii din familii s`race;� preg`tiri suplimentare, cursuri de limbi str`ine/computer gratuite;� asigurarea unei mese zilnice \n colaborare cu funda]ii de caritate din zon` etc.

35. Organiza]i Zile ale por]ilor deschise pentru p`rin]i [i membri ai comunit`]ii, \n cadrul c`ro-ra p`rin]ii asist` la ore de curs, particip` la diferite activit`]i ale [colii etc. (cf. A. T\rc`, 2004).

B. REFLEC}II

B.1. Comunitatea

Pentru elaborarea unui subproiect realist cunoa[terea comunit`]ii \n care este amplasat` [coalareprezint` o prioritate.

|ntreb`ri pentru reflec]ie:� Locul \n care tr`i]i [i \n care func]ioneaz` [coala dumneavoastr` poate fi numit o comunitate?� Ce a]i schimba \n rela]iile dintre locuitorii comunei dumneavoastr` pentru ca aceasta s` func]io-

neze ca o comunitate?� Cum ar putea contribui [coala la aceast` schimbare?

B.2. Parteneriatul cu comunitatea

Citi]i textul de mai jos [i reflecta]i asupra modului \n care se realizeaz` \n cadrul [colii [i comu-nit`]ii dumneavoastr` cerin]ele exprimate \n acest text.

„Parteneriatul cu comunitatea“ este o necesitate absolut` pentru c`:� procesul de descentralizare a educa]iei presupune colaborarea unui evantai larg de factori sociali

care pot asuma responsabilit`]i educa]ionale la nivel local;� confrunta]i cu o varietate de mesaje oferite de medii diferite, elevii au nevoie de o interpretare uni-

tar`, coerent` [i echilibrat` pentru a se evita confuziile \n domeniul valorilor, atitudinilor, norme-lor;

� educa]ia oferit` \n cadrul [colii trebuie \mpletit` cu educa]ia f`cut` de al]i factori sociali care auo influen]` semnificativ` asupra elevilor;

� educa]ia trebuie privit` ca o responsabilitate a \ntregii comunit`]i; � contactul permanent al unit`]ilor [colare cu diferi]i parteneri sociali faciliteaz` racordarea efecti-

v` a [colilor la realitate.

Pornind de la zicala c` «este nevoie de un sat \ntreg pentru a cre[te/educa un copil», estefiresc ca ESP s` \[i asume [i s` traduc` \n fapt principiile parteneriatului dintre [coal` [i comunitate.

B.3. P`rin]ii

Pentru elaborarea unui subproiect realist, cunoa[terea p`rin]ilor [i con[tientizarea problemelorlegate de colaborarea [colii cu familia este absolut necesar`.


58

|ntreb`ri pentru reflec]ie� Ce avantaje ar avea [coala dac` s-ar optimiza comunicarea cu p`rin]ii [i implicarea lor \n activit`]i?� Care ar fi posibilele blocaje? Ce solu]ii le-ar putea \nl`tura? � Cât de diferit` este viziunea dumneavoastr` despre educa]ie de cea a p`rin]ilor elevilor? � Ce modalit`]i exist` pentru a armoniza demersul educa]ional al profesorilor cu cel al familiilor elevilor?� Cum se pot delega responsabilit`]ile \n cadrul [colii pentru a ini]ia o schimbare major` \n ceea

ce prive[te rela]iile cu familia?

C. APLICA}II

C.1. {coala – centru comunitar

Reciti]i textele care se refer` la [coala comunitar`. Identifica]i transform`rile care ar trebui s`aib` loc \n [coala \n care lucra]i pentru ca aceasta s` devin` o [coal` comunitar` (tipurile de acti-vit`]i, resursele necesare, responsabilit`]ile asumate). ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Pentru a identifica transform`rile mai sus men]ionate, folosi]i [i schema de mai jos.


59

Folosirearesurselorcomunit`]ii

Diverseservicii

educa]ionale

Cooperareainter-

institu]ional`

Serviciisociale

{coala cacentru

comunitar

|mbun`t`]ireacomunit`]ii

Implicareacet`]enilor

C.2. Educa]ia pentru via]a \n comunitate

Educa]ia pentru via]` \n comunitate se exprim` - \ntre altele - prin formarea la elevi a spirituluicomunitar [i a deprinderilor [i atitudinilor necesare unui bun locuitor al comunit`]ii. |n acest sens, estenevoie de schimb`ri \n ceea ce prive[te func]ionarea [colii ca o minicomunitate, \n care se exerseaz`practicile democratice. Subproiectul [colii \n care v` desf`[ura]i activitatea poate s` vizeze [i acesttip de schimb`ri. Enumera]i trei/cinci direc]ii de ac]iune ar trebui urmate pentru ca [coala dumnea-voastr` s` devin` o minicomunitate democratic`:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Experien]ele de succes ale unor unit`]i [colare demonstreaz` c`, pentru l`rgirea democra]iei\n cadrul unei comunit`]i [colare, ini]iativele trebuie s` se orienteze c`tre:� practicarea unui management participativ;� eficientizarea comunic`rii intra-institu]ionale;� implicarea elevilor \n luarea deciziilor (de exemplu, prin Consiliul elevilor);� folosirea unor metode active care permit argumentarea [i participarea;� \ncurajarea dialogului [i a colabor`rii cu elevii.


60

Bibliografie

1. Carnall, C.A. (1990): Managing Change in Organization, Prentice Hall, New York

2. Chiru, M. (2003): Cu p`rin]ii la [coal`, Centrul Educa]ia 2000+, Humanitas, Bucure[ti

3. Ciolan, L. (2003): Dincolo de discipline, Centrul Educa]ia 2000+, Humanitas, Bucure[ti

4. Cri[an, A. [i al]ii (2003): Reforma la firul ierbii, Centrul Educa]ia 2000+, Humanitas, Bucure[ti

5. Fullan, M. (1991): The new Meaning of Educational Change, Ed. London

6. Fullan, M. (1999): Change Forces, The Sequel, Philadelphia

7. Decker, L., Romney V. (1992): Educational Restructuring and the Community Education Process,University of Virginia

8. Everard, K.B., Morris G. (1994): Effective School Mangement, Paul Chapman Publishing, London

9. Gardner, H. (1983): Frames of Mind. The Theory of Multiple Intelligences, Basic Books, NewYork

10. Goleman, D. (2001): Inteligen]a emo]ional`, Curtea Veche, Bucure[ti

11. Hawkins, P., Shoet R. (1989): Supervision in the helping professions, Open Institute Press, MiltonKeynes, Philadelphia

12. Iosifescu, {. (2003): Dezvoltarea institu]ional` \n comunit`]ile cu romi, Centrul Educa]ia 2000+,Humanitas Educa]ional, Bucure[ti

13. Iosifescu, {. (2000): Elemente de management strategic [i proiectare, Centrul Educa]ia 2000+,Humanitas Educa]ional, Bucure[ti

14. Iucu, R. (1999): Managementul clasei de elevi, Editura Funda]iei Culturale D.Bolintineanu,Bucure[ti

15. Ivancevich, Donnely, Gibson (1988): Organisations, Homewood, Boston

16. Leu, O., R`dulescu, E., T\rc`, A. (2004) – Educa]ia civica a elevilor din gimnaziu prin activit`]iextra[colare cu caracter inter disciplinar – culegere de bune practici, Centrul Educa]ia 2000+,Polirom, Ia[i

17. P`un, E., Potolea, D. (2002): Pedagogie - fundament`ri teoretice [i demersuri aplicative, Polirom,Ia[i

18. Popescu, M. (2000): Implicarea comunit`]ii \n procesul de educa]ie, Centrul Educa]ia 2000+,Corint, Bucure[ti

19. R`dulescu, E. (1998): Educa]ie pentru succes, Oscar Print, Bucure[ti

Bibliografie

61

20. R`dulescu, E. (1996): Integrare socio-profesional`, Oscar Print, Bucure[ti

21. R`dulescu, E., T\rc`, A. (2002): {coal` [i comunitate, Centrul Educa]ia 2000+, Humanitas,Bucure[ti

22. R`dulescu, E., T\rc`, A. (2004): {coala prietenoas` - experien]e de proiect, Centrul Educa]ia2000+, Humanitas Educa]ional, Bucure[ti

23. R`dulescu, E., T\rc`, A. (2004) – Educa]ia civic` a elevilor din gimnaziu prin activit`]iextra[colare cu caracter interdisciplinar - ghid pentru profesori [i elevi, Centrul Educa]ia 2000+,Polirom, Ia[i

24. Stanton, N. (1995): Comunicare, Editura {tiin]` [i Tehnic`, Bucure[ti

25. Stoll L., Fink D. (1996): Changing Our Schools, Open University Press

26. Stoll, L., Lagerweij, N., Hopkins, D., Creemers, B., Bollen, R., Reynolds, D. (1996): Linking schooleffectiveness and school improvement, TJ Press Ltd., London

27. T\rc`, A., Keen, E. (2000 ): Management participativ - ghid pentru directorii de [coli, EdituraRadical, Bucure[ti

- Management educa]ional pentru institu]iile de \nv`]`mânt (2001) - Coordonator IOSIFESCU, {.,Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Tipo Grup Press, Bucure[ti

- {coala la r`scruce - schimbare [i continuitate \n curriculumul \nv`]`mântului obligatoriu - Studiude impact (2002) - coordonator VL~SCEANU, L. et al., Polirom, Ia[i

- {coala [anselor egale (2004) - coordonator NEDELCU, A., Centrul Educa]ia 2000+, Veritas,Bucure[ti.


62

echipa de proiect a scolii

Documents