drumul spre adoptie

8/11/2019 Drumul Spre Adoptie

1/109

Au fost odat doua femei Carenu s-au ntlnit niciodat: Una decare tu nu-ti aminteti, Alta pecare o numeti MAMA.

Doua viei diferite, n mplinireauneia sin!ure: a ta. Una a foststeaua ta "una, Alta iti estesoarele.

#rima ti-a dat viata, A doua te invata cumsa o trieti. #rima a aprins in tine nevoiade dra!oste, A doua este aici ca sa osatisfac.

Una te-a oferit spre adopie: $ra tot caputea face pentru tine. Cealalt se ru!a saai" un copil %i Dumne&eu a indrumat-octre tine.

%i acum cnd pln!nd 'u imi puieterna ntre"are: Motenirea naturalasau educaie, Al cui fruct sunt eu(

)ici al uneia,nici al alteiaCopilul meu - ci pur si simplu:

Al celor doua forme diferite de D*A+%'$.

POET FILIPINEZ NECUNOSCUT


2/109

amici dei bambini

drumulspre

adopieparcu rsul unul act de iu"ire

manual pentru pregatireacuplurilor care doresc sa adopte


3/109

#arcursul unul act de iu"ire

drumul spre

adopiede la !sirea unui copil pentru o familie, la

!sirea unei familii pentru fiecare copil

ISBN 973-85559-4-9


4/109

Drumul spreadopie

Amici dei am"ini

Coordonat de Asociaia Amici dei Bambini Italia

Colectiv de autori, speciali ti in domeniul psio-social:

Mria $lisa"etta *i!o"ello /uciano 'accani

%tefania De %imone %tefania Castelli

%er!io iscuso %usani

Ciara Armai #atri&ia #alum"o

0ranca 1accaro %a"ina 0rancesclni

Anna *ossi Mria +ra&ia %cardina

ar"ara Meroni +a"riella Mottura

Annamaria 0errari

Coordonarea versiunii romaneti:Daniela 'ro!u si *o"erto 2am"renti

Amici dei am"ini - 0undaia #rietenii Copiilor

'raducere si corectare:0undaia #rietenii Copiilor

Desene:%ilvia 2am"renti

3


5/109

#arcursul unul act de u"ire

Aceasta carte a fost reali&ata in cadrul proiectului de"Formare pentru operatori sociali in domeniuladopiei, pentru pregtirea cuplurilor", cu contri"uia

financiara a Ministerului de Afaceri $4terne talian, si incola"orare cu 0undaia nima pentru nima si Direciile5udeene pentru #rotecia Drepturilor Copilului 1lcea,rila si 'ulcea.

)u e permisa reproducerea acestui material fara acordulasociaiei Amici dei am"ini.

www.aibi.it- www.bambini.home.ro
http://www.aibi.it/http://www.aibi.it/http://www.bambini.home.ro/http://www.bambini.home.ro/http://www.aibi.it/


6/109

Drumul spre adopie Amici dei am"inl

Cuvnt de introducere

In aceasta importanta perioada de reforma si schimbri a

sistemului de protecie a copiilor in !om"nia# autoritatea Na$ionala pentru Protecia Copilului si %dopie prime&te si susine

iniiati'ele de promo'are a instrumentelor ce (arantea)

dreptul fiecrui copil de a creste intr$o familie*

Este a&adar necesar sa fim pre(tii pentru aceasta +nt"lnire#

fa'ori)and dialo(ul intre cuplurile aspirante la adopie si ser'iciile

sociale# pentru a pre(ti cat mai bine acest e'eniment foarte im$

portant# at"t pentru cupluri# dar mai ales pentru copii*

Suntem con'in&i de importanta pre(tirii cuplurilor si de

necesitatea unei reflecii profunde pentru a e'alua ade'aratele

moti'aii care (hidea) cuplurile ctre ale(erea unui (est deiubire# cum este adopia*

abriela C!A#, $ecretar de $tatAutoritatea #aionala pentru %rotecia Copilului si Adopie


7/109

#arcursul unui ac6 de iu"ire

"Alegerea adopiei"Irene ,ertu))i-

Motivele pentru care ne decidem sa devenim prini adop-tivi sunt foarte diverse: fiul dorit nu sosete sau, se dorete sase fac ceva 7ust si no"il, sau viata ne poarta sa cunoatem rea-litile copiilor lipsii de o familie in care sa creasc si sa pri-measc dra!oste. %e dorete sa se fac ceva pentru ei 8pentruunul dintre ei in mod special9.

A deveni prini adoptivi nu este mai complicat dect altelucruri care se reali&ea& &i de &i. tre"uie doar sa fim contienide ceea ce urmea& sa facem.

A adopta un copil nu este acelai lucru cu a-l !enera, tre-

"uie sa intram in optica unei disponi"iliti foarte mari care neva conduce ctre primirea unui copil care nu este fcut de noi,un copil fcut de alii care nu se poate sa fie si nu tre"uie safie su"stitutul fiului pe care l-am fi putut face noi si pe care nul-am procreat.

A primi un copil adoptat nseamn sa-l simim fiu cutotul: cu istoria sa unica si personala, cu trecutul sau, cu a"an-donul sau, cu calitile, defectele si necesitile sale.

A descide "raele unui copil a"andonat presupunedorina de a-l im"ratisa mereu, ciar si atunci cnd este dificil

de fcut acest lucru,- iu"irea pentru acest copil nu este de mo-ment ci este pentru totdeauna.Adopia este o ale!ere definitiva, si pentru ca este astfel,

tre"uie sa fie "ine !ndita nainte, dorita, voita, or!ani&ata si!estionata in interesul superior al copilului.

're"uie sa ne ndr!ostim de acest fiu al nostru.- asta se inam-pla daca este primit pentru ceea ce este el, si in acelai timp doritpentru ceea ce va fi, dincolo de ceea ce noi am dori sa devin.


8/109


9/109


C&%'I#$

! %oveste... in ioc de introducere

%reml(e

%A')*A I + * -A C!%I-&- I*A- -A C!%I-&- '*A-

. !)I/A0II-* A-**'II A!%0I*I>.>. De ce adoptam(

1. FI&- I*A-3.>. n sensul unei pro!resive recunoateri a centralitatii

copilului3.3. 0iul ma!inat

2. )'A&A ABA#!#&-&I?.>. A"andonul?.3. mportanta primilor trei ani de viata

3. C!%I-&- '*A-@.>. )[email protected]. Copilul la vrsta precolara

@.?. Copilul la vrsta colara@.@. Copilul de alta etnie@.. Cei doi frai

4. #A5)*'*A *I FAI-II.>. %istemul familial si evenimentul adopiei.3. ncercarea de a-si !si rolul in realitatea nou creata.?. 0amilia multietnica

B


10/109

Drumul spre adopie Amici dei am"lnl

.@. #re!tirea fiului pentru adopia fratelui sau

6. *7/8-&I'*A A!%0I*I

=.>. 'ema de&vluirii

9. '*AC0II-* C!%II-!'B.>. *eaciileB.3. *espectul fata de ori!inile copilului

%A')*A II + :#)'*B8'I $I '8$%$&'I

;. C!%I-&-.>. Ce tul"urri psiolo!ice sunt mai des ntlnite la

copilul adoptat

( Cum se manifesta( Ce putem face(.3. Ce nseamn cnd copilul este prea socia"il si intrain relaie cu toi adulii fara difereniere(.?. 0iul meu se descura7ea& la cea mai micadificultate.- de ce( Cum pot sa-l a7ut(.@. Ce nseamn cnd un copil respecta toate re!ulile(.. Ce inseamna cnd un copil nu respecta re!ulile(.=. Copilul nostru are un mod violent de a relationa cuceilali. Cum putem sa !estionam a!resivitatea lui(.B. Daca copilul este iperinetic, ce putem face( $ste o

pro"lema !rava(.. Daca un copil mic se lea!n este semn de autism(.E. %i daca copilul este apatic(

.>F. Ce efectele are institutionali&area asupra copilului(.>>. De ce copilul nostru spune multe minciuni(.>3. Adeseori copilul re!resea&a: ce facem(.>?. Copiii adoptai au deseori pro"leme de lim"a7(.>@. Daca copilul s-a nscut dintr-o relaie de incest, ce

8


11/109

#arcursul unui act de iu"ire

riscuri de natura !enetica e4ista(.>. $ste adevrat ca un copil se simte mai mult fiucu cat el este adoptat mai mic(

.>=. Care sunt diferentele intre un copil a"andonat lanatere si cel a"andonat la cativa ani de viata(.>B. $ste mai uor sa adopi un copil mic(.>. $ste adevrat ca, copiii mai mari au opersonalitate de7a formata(.>E. Care sunt temerile cele mai frecvente la un copiladoptat(.3F.Care pot fi fricile copilului fata de priniiadoptatori(.3>.0iului nostru ii este frica de ntuneric: ce

inseamna( Ce putem face(.33. 0iul nostru vrea sa fie mereu cineva cu el. $stenormala aceasta frica de a ramane sin!ur(.3?.0iul nostru nu poate adormi si deseori arecomaruri: de ce( Ce putem face(.3@. $ste corect daca lsam copilul sa doarm in patulnostru(

E. CU#/U/E.>. Ce dinamici se de&volta intr-un cuplu in diferitele

fa&e ale parcursului adoptiv( Care sunt perioadele celemai critice(E.3. Adopia satisface in mod complet nevoia de a fiprini(E.?. Cnd un cuplu dorete foarte mult sa adopte uncopil, se pre!tete activ dar isi da seama ca are multelimite, inseamna ca nu este in stare sa parcur! drumuladoptiv(


12/109

Drumul spre adopie Amici del am"lnl

E.@.'rirea dorinei de a adopta un copil ntr-o formadiferita in interiorul cuplului este normala sau indica opro"lema sau un o"stacol( nseamn a nu fi pre!tii

pentru adopie(E..$ste normal ca prinii sa transmit propriului fiudorinele lor si ateptrile lor(E.=.Ce scim"ri au loc in interiorul familiei dupe4periena adopiei( Cum sa !sim un nou ecili"rufamilial dup sosirea copilului(E.B.$ste posi"il ca fiul sa ai" o preferina pentru unuldintre prini(E..%e poate inlampla ca fiul sa refu&e unul dintreprini(

E.E.*aportul edipian si procesul de identificare:parcurs natural(

E.>F. n unele ca&uri poate fi corecta acceptareapreferinelor unui cuplu pentru un copil de o anumitaetnie( $ normal se te simi 7udecat de ctre ceilalipentru ale!erea de a adopta un copil de culoare(E.>>. De ce este att de dificil sa adoptam cnd e4istacopii a"andonai(E.>3.Ce implica adopia cnd mai sunt si ali fii infamilie(

E.>?.Ce fel de dinamici relaionale se pot crea intre fiul"iolo!ic si fiul adoptiv(E.>@.Cum se !estionea& situaia in care doi frai suntadoptai de familii diferite(E.>.%e poate scim"a numele copilului in momentuladopiei(E.>=.$ste normal ca prinii sa ai" anumite temeri fatade copilul pe care fi vor adopta(


13/109


E.>B. Cuplul care ateapt venirea copilului, ce poate safac in timpul de ateptare( Cum poate sa-l utili&e&e(E.>. Cum si cnd sa pre!tim casa pentru fiul care va

veni(E.>E. Ce sentimente pot aprea la prima ntlnire cucopilul( Cum putem sa ne pre!tim(E.3F. Cum sa !estionam prima perioada de adaptaredintre cuplu si copil(


14/109

Drumul spre adopie Amici dei am"ini

vor"ete de mama sa naturala(>F.>F.$ "ine sa tii mai mult sau mai puin despretrecutul copilului(

>F.>>. /a ce vrsta e potrivit sa-i povesteti copiluluiadoptat despre trecutul sau(>F.>3.#ro"lema ori!inii pentru prinii adoptivi- este "inesa tii sau mai "ine sa nu tii( Daca tiu, cum tre"uie saprocede&( $ste "ine sa povestesc totul( $ste corect saspun tot ce se stie despre trecutul copilului(>F.>?.Ce ar vrea sa tie copilul adoptat despre trecutulsau(>F.>@. 0iica noastr ne-a intre"at de ce ea este adoptataiar fratele ei, nu. Ce putem rspunde(

>F.>.)e-am !ndit sa sr"torim momentul ntlniriicu fiul nostru. $ste !reit sa continuam sa-i amintim inacest fel, ca a fost adoptat(

A#*?*

Bibliogra@ia

%re(entarea Asociaiei Amici dei Bambini

Itinerariul de insotire al cuplurilor adoptive ale Amici deiBambini Italia


15/109

#arcursul unui act de iu"ire

! %oveste... in loc de introducere

Ma numesc Marius, am B ani si vin de la #uiesti. nca de

mic am trit intr-un Centru de #lasament, fara familie.Astfel am decis sa adopt o familie.#e atunci aveam @ ani: m-am consultat cu educatoarea

mea, punandu-ma imediat la curent cu riscurile si incertitudi-nile pe care o asemenea deci&ie le comporta. nsa deci&ia erade7a luata.

M-am adresat servici ilor sociale, cerandu-le informaiile ne-cesare in vederea adoptrii unei familii. Mi-au dat multe docu-mente ce tre"uiau completate, spunandu-mi ca nu se puteare&olva foarte repede pro"lema pentru care eu ma adresasem

lor si, ca tre"uia sa am si intalniri cu operatorii sociali. )u m-audescura7at deloc. Ceea ce eu doream erau doi prini frumoi,de fapt super"i6

'atl, ar fi tre"uit sa ai" cam ? de ani, fi&ic atletic, pasio-nat de fot"al si, daca este posi"il actor de cinema.

Mama..., in mod a"solut normal ar fi tre"uit sa fie ncnt-toare ca o prinesa, tanara, cu pielea de culoare ncisa, ca amea. )u aveam nici un du"iul

Am nceput astfel sa o"in diverse atestate: certificatul denou-nascut a"andonat, atestatul de frecventare a Centrului de

#lasament, diploma de orfan recunoscut si fara frai si indis-pensa"ilul certificat medical de incompati"ilitate cu familiiledin stucul meu.

Da6 Am uitat sa va spun ca familia pe care o cutam, nu m-am !ndit nici mcar pentru un moment sa o !sesc aici inMoldova. Doream nite prini de tipul celor care se intalnescin telenovele, persoane care se im"raca ele!ant si care au"ani.

2


16/109

Drumul spreadopie

Amici del am"lni

$u doream o familie din ucureti, in timp ce educatoareamea imi spunea ca mi-ar fi mai "ine cu o familie din Clu7,Ardeal. Avnd o astfel de incertitudine, am solicitat serviciilor

sociale sa ne pre&inte cele doua cataloa!e.mi aduc aminte ca eram foarte emoionat6 $ram aproape

!ata sa imi ale! familia6 Ale!erea cea mai importanta din viatamea6 %i cine tie cat de mult s-ar fi "ucurat aceea familiesin!ura...

Ca sa va spun adevrul, ale!erea nu a fost deloc uoaramai ales datorita faptului ca pentru un tata actor mi-au spus catre"uie sa mai atept destul de mult timp. nformaiile desprefamilii nu erau foarte e4plicite, se spunea doar ca erau satisf-cute condiiile din punct de vedere moral si material, ca aveauo camera li"era....nu prea multe, in ceea ce privete foto!ra-fiile nu aveam prea mare ncredere. Doream sa ii cunosc inrealitate.

Astfel am ales ? 8numrul ma4im acceptat9: doua familiidin Clu7 si una din ucureti. Au venit destul de repede si, a"-solut ntmpltor, in aceleai &ile. M-au dus in ora samananc eu le puneam ntre"ri, pentru a putea nele!ecare dintre ei ma iu"ea mai mult. $ram aproape otrt saale! cuplul din ucureti, insa ciar in ultima &i a vi&itei am

descoperit ca soul ncepuse sa ai"a pro"leme deincontinenta. )iciodat nu o sa imi ale! o familie deandicapai6

/a sfrit am optat pentru o frumoasa familie din Clu7-)a-poca, nite un!uri de ori!ine rroma, avnd culoarea pieliimslinie ca a mea si crora le plceau drumeiile in muni.

Acum trim impreuna de cativa ani de &ile si, suntem cuadevrat o familie frumoasa6 Ciar daca, la inceput a"solutnormal de altfel, erau un pic mai dificili, nu voiau sa imi

>@


17/109

#arcursul unui act de u"ire

povesteasc seara inainte de culcare cum i-am adoptat,nu le plcea sa mnnce ore& cu lapte praf, la serviciucativa dintre cole!ii lor isi "teau 7oc de ei si era datoria

mea sa ii console&, e4plicandu-le ca lumea era reacteodat, insa cel mai important lucru este ca eu acumsunt cu ei; si nu tre"uie sa le mai fie frica. $i se potconsidera o mama si un tata cu toate drepturile sio"li!aiile.

Au trecut cativa ani de cnd lucrurile mer!eau e4actinvers, cnd familiile erau cele care se !ndeau ca erauunicii care visau la adopie. Apoi, in sfrit s-a scim"atle!ea, au inteles ca doar copiii sunt cei care pot decide

8ciar daca sincer vor"ind, se face deocamdat foartepuin pentru pre!tirea pe care tre"uie sa li se asi!ure sicataloa!ele s-ar putea reali&a mult mai "ine in acestsens...9. %i!ur, sunt destui copii care sunt dispui sa factotul pentru a putea avea prini, insa, mcar din acestpunct de vedere, lucrurile s-au scim"at si anume ca noicopiii avem acest Drept %fant: dreptul de a trai si a creteIntr+o @amilie.

familie creia sa ii dam Aripi.

*.2.

4


18/109

.o,GUspre adoptHe Amici dei am"lni

Premise

Copilul a"andonat are nevoie sa fie primit, dorete sa

ai" o mama si un tata si se las necondiionat inmainile lor.Copilul a"andonat are nevoie sa fie iu"it, sa aparin

cuiva, sa fie considerat fiu.*eali&area acestor dorine poate sa ai" loc doar in

condiiile in care copilul ntlnete acel cuplu care sa seconstituie intr-o resursa minunata pentru el; pentru ca uncuplu sa poat deveni resursa, tre"uie sa fie pre!tit,edificat si determinat.

#rimirea unui copil in snul familiei, nenascut de noi,

este cel mai frumos lucru care poate e4ista, insacontienti&area acestei deci&ii constituie aciunea ceamai importanta din viata noastr.

Adopia este pentru totdeauna.- sa avem mereu invedere acest lucru.

Asociaia Amici dei am"ini, o micare a familiiloradoptive, dedica multa atenie, eforturi si druire primiriicopiilor de ctre cupluri. Asociaia are de7a 3F de ani si,de cnd s-a nfiinat, nu a ncetat sa promove&eimportanta pre!tirii cuplurilor in vederea adopiei.

Adopia este ca o natere, un eveniment ce scim"acomplet viata unei familii.

$ste o noua familie cu o noua viata. Un drum in carefamilia decide sa primeasc si sa ofere propria eidra!oste si susinere.

're"uie sa consideram adopia ca un act de iu"ire pecare un cuplu ii reali&ea& fata de copil. Un dar.

oferta pe care, Asociaia Amici dei am"ini si 0undaianima pentru nima, o pre&int ca pe o adevrata filo&ofie

a #rimirii.

6
http://edere/http://edere/


19/109


1or"im despre primire in sensul disponibilitii. Un !estcare poate fi ilustrat prin !estul de a deschide braele. Aprimi in italiana inseamna sa ma desci&i, insa este

interesant cum primim. Consideram ca modul cel mai"un pentru a e4prima acest concept de primire le!at deadopie este acela de descidere. Atunci cnd vor"imdespre adopie dorim sa fie pentru noi o oca&ie de apre&enta aceasta Filoso@ie a eschiderii.

n aceasta carte propunem trei etape, necesarecuplurilor, cu spri7inul serviciilor sociale pu"lice si private,pentru a reali&a un parcurs complet si cat mai po&itiv aladopiei:

>. Cuplul descoper centralitatea copilului. peratoriisociali vor lucra mpreuna cu cuplul si ii vor susine pedrumul care plasea& copilul in centrul ateniei;

3. Cuplul se constituie ca o @amilie+resursa pentrupromovarea primirii 0iecrui copil;

?. 0amilia se pune la dispo(iia comunitii.peratorii sociali incura7ea&a si spri7in familia pentrucrearea unei reele de @amilii adoptive, care poatedeveni un punct de referina pentru alte familii caredoresc sa adopte, un e4emplu de prini responsa"ili

pentru ntrea!a societate.mportantul an!a7ament al serviciilor sociale va fi

acela de a insoti cuplul care dorete sa adopte pe unparcurs de maturi&are personala, care va de&vluimotivaiile reale ale adopiei.

$ste vor"a de un drum, de un parcurs evolutiv,deoarece primirea unui copil a"andonat, a unui copiltraumati&at, ascunde prime7dii si pro"leme. Deci,parcursul cuplului nu se oprete la nivelul de primire.Cuplul tre"uie sa fie pre!tit si contient ca este doar la

nceputul drumului, ca se va confrunta in mod inevita"ilcu o serie de aspecte si pro"lematici, care mer! de lade&vluirea ori!inilor fiului, re&istenta

9


20/109

Drumul spreadopie

Am8d del am"lnl

culturala, mar!inal&area, pro"lematica etniei, pana lacolari&are.

#entru a face tot ce este posi"il, este necesara o muncasusinuta post-adoptie cu o serie de servicii asa-&ise serviciipost-adoptie, de coordonare intre serviciile sociale, de cola"o-rare intre instituii, scoal, comunitate, rude si prieteni.

Acest manual poate constitui un a7utor in plus, att pentruoperatorii sociali cat si pentru cuplurile care se !ndesc laadopie, precum si pentru toi cei care doresc sa afle mai mult;un a7utor ce ne permite sa reflectam asupra pro"lematicii adop-iei, propunnd ca direcie in care ne indreptam - primirea.

Cum va fi fiul nostru( Cati ani va avea( 1a fi "lond sau"runet( 1a fi unul sau vor fi doi fii(

Am ncercat sa furni&am stimulii care sa susin parcursulspre maturi&are al viitorilor prini crora li s-a cerut sa sidescid nu doar mintea, ci si inima ctre primirea fiului lor,cruia ii datorea& acest lucru. $l are dreptul de a fi primitde ctre prinii dispui sa se scim"e, acceptandu-l asa cumeste el.

%a ncercam astfel, impreuna, sa vor"im despre adopieprin ocii copiilor, cu inima descisa.

...si cum "raele vor continua sa ramana descise....

>


21/109


%A')*A I * -AC!%I-&- I*A- -A C!%I-&- '*A-

. !)I/A0II-* A-**'II A!%0I*I

.. e ce adoptam

$ste important sa ne punem aceasta intre"are6 Caresunt motivaiile si circumstanele care determina aceastaale!ere(

Copilul nu tre"uie privit ca ceva care iti poate limitaviata sau ca ceva ce poate re&olva pro"lema sin!urtiicuplului. +ndind despre copilul adoptat ca fiind soluia

ce poate re&olva pro"lema sterilitii, sa pot faceconsideraii care ne apropie de adevrata pro"lema, darin cele din urma aceste motivaii se vor dovedineadecvate.

A avea un fiu sau o fiica tre"uie considerat maicurnd un !est de li"ertate: a spune ca un !est esteli"er inseamna ca acesta este corect in sine, inseamna aadera la adevrul profund din acest !est.

Adopia este pentru toi aceia care o triesc ca pe ovocaie, independent de modalitile prin care se

reali&ea& sau nu.Adopia este pentru aceia care sunt dipusi sa-si

asume riscul de a primi in viata lor pe cineva pe care nul-au putut avea pana in momentul in care au in !ri7a uncopil, cu un trecut care le este a"solut strin si care vaavea o influenta necunoscuta asupra lor.

$ste un semnal care da natere la reflecii fata demodul in care societatea privete fenomenul adopiei.De asemenea, este necesar sa verificam dacadisponi"ilitatea de a adopta este reala sau doar o

aparenta.


22/109

Drumul spreadopie

Amici de6 am"ini

Daca luam in considerare faptul ca numrul familiilor dis-puse sa adopte este in cretere si ca opinia pu"lica nu mai esterefractara fata de un copil adoptat, atunci nseamn ca este

un fenomen asupra cruia putem sa reflectam.Motivaia pentru adopie se clarifica rspun&nd la

ntre"area referitoare la capacitatea de a adopta a cuplului.Motiva iile pentru adop ie sunt foarte diverse. Cele mai

des ntlnite sunt:'eali(area rolului de printe, constituie o motivaie a cu-

plului. Aceasta motivaie are la "a&a sensul procreativ al cu-plului: perpetuarea acestuia, necesitatea finali&rii proprieie4istente printr-un raport afectiv cu copilul.

Completarea identitii personaleD de fapt, unii dintreprinii fara copii naturali considera ca identitatea personalase poate reali&a doar prin concreti&area rolului de printe.$ste vor"a despre persoanele cu stima deficitara fata de eiinsisi, care depind de modelele e4terne, convini fiind casocietatea le va recunoate familia doar daca au copiii.

#ecesitatea de a impartasi dorinele celeilalte persoanedin cuplu.+ se ntlnesc situaii in care doar unul dintrepartenerii de cuplu a avut ideea de a adopta un copil 8dindiverse motive mai mult sau mai puin personale, insa in mod

frecvent referitoare la compensarea situaiilor de sterilitate9.n aceste ca&uri, in care cuplului ii lipsete posi"ilitatea de areali&a pa-rentalitatea, el poate ale!e adopia ca soluie 8carepoate fi am"i!ua si imatura in unele ca&uri9.

#ecesitatea unul copil ca partener de viata, aceasta mo-tivaie apare foarte des in ca&ul cuplurilor de o anumita vrsta,ale!erea fiind fcuta in special de femeile casnice sau de ceidoi parteneri de viata, care au fost prea a"sor"ii in a-si crea o"unstare economica si care mai tr&iu si-au pus ntre"area

3F


23/109


a"solut normala: pentru cine facem toate acestea(#ecesitatea de a substitui copilul pierdut.

Ensemntatea sociala a alegerii @cuteD se va reali&a

o distincie intre cuplurile care nu pot avea copii si celecare ciar daca pot avea proprii copii, renuna in favoareaadoptrii unuia sau a mai multor copii a"andonai 8sauau un fiu natural si adopta pe al doilea sau ciar pe altreilea9. n primul ca&, motivaia sociala este mult maiimportanta deoarece acorda nsemntate drepturilorcopiilor de a fi educai intr-o familie ciar daca lor lelipsete familia naturala; in al doilea ca&, daca e4ista de7acopii naturali, este vor"a de cupluri cu alte idealuri so-ciale, culturale, de multe ori pre!tite si implicate pe plan

politic si reli!ios.n ca&ul cuplurilor an!renate in plan social, tre"uieevaluat riscul de a iei in evidenta, in alte ca&uriale!erea este reparatorie.

%unt situaii care tre"uie anali&ate cu foarte multaatenie, deoarece motivaia adopiei poate da natere lareacii in cadrul cuplului, care se pot traduce prin fra&ede tipul: %untem dispui sa adoptam, de ce este nevoiede atta timp, cnd sunt atatia copii care sunta"andonai(6.

3>


24/109

Drumul spreadopie

Amici del am"lnl

1. FI&- I*A-

1.. In sensul unei progresive recunoateri a centralitatiicopilului

Copilul este o realitate, care a fost v&uta diferit de-a lun-!ul istoriei si care a evoluat urmrind evoluia societii; s-arputea spune ca nu sunt multe concepte despre copil, pe catsunt de numeroase civili&aiile si culturile.

%pre e4emplu, pana acum patru&eci de ani, nainte de des-coperirea penicilinei, copilul era considerat o fiina umana cuo pro"a"ilitate foarte ridicata de a nu supravieui. De aceea eranevoie de cantitate, astfel incat sa creasc procentul celor care

ar fi tre"uit sa a7un! aduli. Din cau&a e4istentei precare, ar fifost o imprudenta le!tura afectiva puternica fata de copilul.n anul >E3E, Ale4ander 0lemin!, a descoperit penicilina si,

la sfritul anilor I@F, aceasta a fost introdusa in toata lumeaoccidentala scim"nd radical percepia despre copii. %-areuit reducerea fenomenului mortalitii infantile. Crescndsperana de viata a copiilor, a diminuat drastic fenomenula"andonului sau su"nutriia.

0iind redusa drastic mortalitatea infantila, a putut incepenaterea sociala a copilului, pana la a o asimila in practica cu

naterea "iolo!ica. /a acestea s-au adu!at recunoatereaunei viei relaionale - si deci dotarea cu drepturi, pana si aftului.

lata deci ca, incepand cu umtatea secolului ??, pentruprima data in istoria omenirii, copilul este de@init ca o persoa+na. )u mai este o fiina care tre"uie sa fie definita, fara unstatut social, fara drepturi, ci o persoana si. mai mult, un copil.

Copilul devine su"iect cu drepturi si adultului i se ia dreptulde a dispune dup "unul sau plac de protecia acestor drepturi.

33


25/109


#entru a su"linia aceasta recenta revoluie, este de a7unssa ne !ndim cum am a7uns la ea:

J Decalaratia Drepturilor mului si a Ceteanului 8>BE9

J A"olirea %clava!ismului in %tatele Unite ale Americii 8>=9J Declaraia Universala a Drepturilor mului 8)U, >E@9J #actul internaional asupra drepturilor civile si politice

8)U, >E==9J Declaraia Universala a Drepturilor Animalelor 8U)$%C

>EB9J Carta repturilor Copilului, a aprut in sfrit in anul;.Deci doar in anul >EE, cei >@ mem"ri ai )aiunilor Unite

au reuit sa se pun de acord pentru a defini si recunoate

D*$#'U*/$ C#/U/U.Cnd ne !ndim ca, Carta Drepturilor Copilului are maipuin de > ani, nu poate sa ne uimeasc, daca nu ar fi fostaceea profunda modificare a stilurilor de comportament in ac-iunile &ilnice care doar cu timpul se pot transforma in cevapersonal, intr-o a doua natura.

An!a7amentul va tre"ui sa fie acela de a trece dintr-o so-cietate in care copiii sunt su"ordonai prinilor, ne!li7ai destructurile sociale, tolerai de instituii, la o societate in careacetia devin prota!oniti si, doar pentru simplu motiv ca ei

e4ista, isi asuma imediat un rol important in societate, in luareafiecrei deci&ii, in fiecare proiect.

1.1. Fiul imaginat

Cine dorete sa adopte un copil tre"uie sa poat construio relaie cu el, nu doar sa o prefi!ure&e, dar inainte de toate,este necesar sa si-l ima!ine&e.

'oi aceia care ateapt un copil nu se pot !ndi la altcevadect la cum va fi acesta,- aceasta ateptare poate da natere

12


26/109

Drumul spre adopie Amici dei am"lnl

la stri de an4ietate si fiecare dintre prini incearca sa isiima!ine&e nu doar aspectul fi&ic ci si temperamentulviitorului copil. n mod inevita"il, aceia care incearca sa

adopte un copil sunt tentai sa isi construiasc o ima!inedespre copilul pe care ii vor adopta. nsa aceasta ima!ine estefoarte va!a.

Cine este acest copil( Ce aduce cu el ca &estre ereditara dela prinii sai si pana unde ii poate influenta aceastaereditate( n ca&ul in care nu este nou-nascut, unde a tritpana in momentul adopiei(

/a aceste ntre"ri care nasc la rndul lor frica si preocu-pare nu se poate da un rspuns.- despre copilul care urmea&sa fie adoptai nu se cunoate nimic, nici vrsta, nici prove-

niena.Deci cum este acest fiu ima!inar( n mod frecvent se con-sidera ca este un copil fara ori!ini.

Copilul ima!inat ca fiuHfiica adoptiva, poate sa nu ai" untrecut de care sa isi aduc aminte, fie pentru ca este foartemic, fie pentru ca l-a uitat foarte repede 8pentru ca in el nu a!sit nimic care sa ii le!e de precedentul nucleu familial9. ncon!ruenta cu aceasta ima!ine, persoanele care doresc saadopte un copil, ii adopta foarte mic.

Ale!erea copilului foarte mic corespunde cu ale!erea unui

copil fara trecut. #e de alta parte, acceptarea unui copil puinmai mare nu este foarte diferita.

Acest du"iu de fond asupra identitii copilului va aducecu sine o serie de semne de intre"are pentru cine dorete saadopte. Apare aici si teama de o deficienta n capacitatea co-pilului de a crea o le!tura afectiva cu prinii sai adoptivi. 'ea-ma se datorea& faptului ca acesta nu mai este foarte mic siprin urmare, este posi"il sa fi avut relaii cu prinii naturali, sauca odat cu trecerea anilor, a7un!nd sa isi cunoasc situaia,

13


27/109

parcursul unul act de u"ire

copilul ar putea dori sa tie cine sunt prinii naturali si sadoreasc sa reia le!aturile cu ei.

#rinii se pot !ndi cu an4ietate la copilul puin mai

mare, deoarece le este teama ca datorita presupuseilipse de stimulare afectiva si co!nitiva, el este limitai caperformanta, astfel viitorul lui putnd fi afectat. Aceastacarena nu va putea fi umpluta cu nimic, reducandu-iposi"ilitatea reuitei, din punct de vedere colar si, maitr&iu, social. Din acest punct de vedere copilul preferateste acel copil de cteva luni sau cativa ani, fara defecteereditare si pentru care e4ista posi"ilitatea de a depasicarenele care isi au ori!inea in mediul de viata.

#rinii adoptivi ela"orea& in maniera proprie, in

funcie de ceea ce ei au trit pana in acel moment si pe"a&a e4i!entelor individuale, ateptri si temeri fata decopilul care este pe cale sa fie adoptat.

14


28/109


29/109

#arcursul unul ad de iu"ire

Copiii care sunt declarai a"andonai la ?-@ ani sauciar mai mari sunt prota!onitii unor evenimente si maicomple4e.

Micuii isi dau seama de ceea ce se ntmpla si, fie inca&ul separrii violente de prinii lor, fie in ca&ul pierderiiacestora, e4periena traumatica a refu&ului se manifestaprin alterarea ncrederii in aduli.

$ste important sa intele!em care este strate!ia careii va a7uta sa se apere mai "ine, sa reueasc sa isiconstruiasc o ima!ine po&itiva despre ei insisi, sa fiecapa"ili sa ai" raporturi cu ali aduli, dup momentul incare prinii adoptivi au reuit sa ii a7ute sa isireconstruiasc un alt eu, distrus de refu&ul precedent,

si sa e4perimente&e contacte po&itive cu persoane noiadulte.

2.1. Importanta primilor trei ani de viata

Celulele sistemului nervos proliferea& e4ponenial,crend sinapse si circuite, care, pe parcursul a ?= de luni,se vor constitui in fundamentul funciilor co!nitive celemai inalte, ca !ndirea, lim"a7ul, nvarea, adicinstrumentele cu care copilul isi va construi viata socialaca adult. nfluenta primilor trei ani de viata, va persista n

timp, aadar este fundamentala !arantarea respectriidrepturilor copiilor inca de la natere.

Acetia sunt anii in care e4perienele si interaciuneacu prinii, rudele, si alte fi!uri adulte, influenea&modul in care se de&volta creierul, punnd "a&elereuitei colare si a formarii caracterului la vrstaadolescentei si cea adulta.

Cnd copii sunt tinuti in "rae, alintai, atini cudelicatee si dra!oste, tind sa creasc "ine. De&voltareacere"rala, poate fi insa compromisa, atunci cnd copilul

nu primete atenia necesara, sufer de foame, a"u&urisau ne!li7ente.

'oate componentele ceie ale inteli!enteiemoionale -

3B


30/109

Drumul spre adopie Amici del am"ini

ncredere, curio&itate, determinare, autocontrol, capacitateade a relationa, de a comunica, spiritul de cola"orare - depind,in !eneral, de !ri7a pe care copilul o primete la nceput de la

prini, de la educatorii din !rdinia sau de la cine se ocupade el. Ciar daca este posi"il sa isi m"unteasc de&vol-tarea, sa invete lucruri noi, sa depeasc frica, sa-si recapeteincredrea, de multe ori copilul sufer privaiuni inca de la n-ceput, nereusind sa mai recupere&e ntr&ierea sau sa-si e4pri-me pe deplin potenialul.

De aceea a investi in primii trei ani de viata este un impe-rativ att din punctul de vedere al respectrii drepturilor copilu-lui cat si al de&voltrii umane.

Ciar si motivaiile cu caracter economic confirma te&a

descrisa mai sus:#roductivitate si mai "une standarde de viata ca adult; cos-turi minore pentru recuperarea colara, pentru asistenta sani-tara si pentru serviciile de rea"ilitare; pentru printe, posi-"ilitatea de afi mai li"er, de a putea avea un serviciu. %a inter-venim in primii ani contri"uie, printre altele, la reducerea dife-rentelor economice si sociale, a discriminrilor se4uale si, inconsecina, la reducerea mar!inali&arii celor mai sla"i.

3


31/109


3. C!%I-&- '*A-

3.. #ou+nscutul

$ste su" semnul intre"arii opinia potrivit creia,adopia unui nou-nascut facilitea& de&voltarea acestuia,prin comparaie cu adopia unui copil mai mare.Cercetrile in acest domeniu au artat ca adevrul nueste acesta, deoarece copiii rnici au mai multa nevoie deo mama care sa tie sa umple !olul lsat de pierderilesuferite la o vrsta att de fra!eda,- mai mult ciar, unnou-nascut este mai vulnera"il fata de temerile le!ate desterilitatea prinilor.

$ste de remarcat ca in spatele deci&iei de a"andon al

copilului sta comportamentul mamei care nu a acceptatideea de a fi mama, ideea de a avea un copil,comportament care oprete de&voltarea climatuluiemoional al ftului, respectiv de&voltarea psiolo!icaintrauterina, prin lipsa comunicrii dintre mama si fat.

De aceea este lesne de inteles ca a"andonul noului-nas-cut poate provoca o stare de fra!ilitate acestuiaciar inainte de a se nate, datorita tririlor pe caremama !ravida e-a avut in timpul sarcinii.

mediat dup natere, odat cu deci&ia de

a"andonare, nou-nascutul este o"li!at sa suporte oserie intrea!a de condiii nefavora"ile care nu conduc lao continuitate intre e4perienele "iolo!ice si celerelaionale.

n ateptarea prinilor adoptivi, copilului ii vor lipsitoate acele atenii din partea mamei care ii vor a7uta sadepeasc asa-&isa suspensie a naterii si care iipermit sa prseasc si!urana am"ientului intrauterin.

Un copil nou-nascut face fericit orice cuplu de priniadoptivi, insa tre"uie sa reamintim: copilul nu se nate

in &iua1


32/109

Drumul spre adopie Amici de6 am"lnf

in care a fost adoptat.

3.1. Copilul la vrsta precolara

Copilul pana la doi ani, declarat adopa"il este in !eneralun copil care cunoate ce inseamna a"andonul datorat discon-tinuitii raportului cu prinii sai, in special cu mama sa, urmatde separarea si apoi de pierderea definitiva a mamei, prin n-treruperea raportului de dependenta e4istent.

$ste posi"il ca el sa fi fost indepartat de prini, acetiafiind incapa"ili sa satisfac necesitile fiului si apoi sa fi fostncredinat temporar unui centru de asistenta urmndntreruperea imediata sau !raduala a raportului cu prinii.

n noul mediu, unde el se afla provi&oriu in ateptarea

unui cuplu capa"il sa l adopte, copilul primete o afeciunecare niciodat nu este suficienta, neavand de altfel nici posi"i-litile adecvate de a interactiona cu un su"stitut matern sta"ilsi si!ur.

%e poate spune cu certitudine ca aceti copii adoptai "e-neficia& de recuperare, deoarece se pune capt acestei si-tuaii si, "ineineles, ca recuperarea este cu att mai rapida simai "una, cu cat este mai "una calitatea investiiei si a !ri7ii ma-nifestate de ctre prinii adoptivi.

nvesti!aiile su"linia& ca separarea provoac copilului

reacii de&astruoase la nivelul raporturilor e4perimentate.Cnd copilul este adoptat, el intalneste prinii care

ncep sa ai" !ri7a de el si incearca sa le transmit nevoia sa dea str"ate din nou itinerariul evolutiv pe care nu l-a putut facecu prinii sai naturali sau cu persoanele su"stitut ntlnite incentrul de plasament.

Alte reacii pe care le poate pre&enta copilul in familiaadoptiva sunt.- vulnera"ilitatea 8plns, tul"urri de somn si

?F


33/109


la"ilitate in raporturile interpersonale9 si uurina in a de&voltareacii an4ioase 8ca o consecina a fricii de un alt a"andon sidificultatea de a se separa de persoana care ii nsoete mai

mult timp9.

3.2. Copilul la vrsta colara

Copilul declarat adopta"il la vrsta de =->FH>> ani, a tritde7a o perioada din viata sa in familie si, de asemenea, a trecutsi prin e4periena inte!rrii lui intr-un centru de plasament.

Datorita acestor e4periene nefavora"ile, din punct de ve-dere psiolo!ic pot aprea pro"leme afective si, in particular,vulnera"ilitate mare si an!oasa, intoleranta la relaiile afective,nesi!urana si o percepie mai concreta a realitii adoptive.

n fata unui copil tre"uie sa ne punem anumite intre"aridin cau&a e4perienelor pe care copilul e-a trit impreuna cuprinii naturali, daca fenomenul adopiei poate scim"a ca-racterul prinilor, in sensul ca acetia sa devin mai maturi sielastici in !ndire, dispui sa primeasc un copil care nu maieste mic 8cei mici sunt mai ataai de cei mari9.

$4ista tentaia sa pstram tcerea asupra acesteipro"leme manifestnd tristee si durere, frica in ceea ceprivete viitorul.

Comportamentul, in !eneral, este influenat de o aparenta

uurina de adaptare,- copilul tie sa demonstre&e ca acceptaspaiul care i se ofer, att din punct de vedere fi&ic cat si psi-olo!ic, aceste aspecte manifestandu-se in primele &ile,oferind dove&i de afeciune si reuind sa se "ucure de nouasituaie.

Dar, adevratele pro"leme pot aprea dup un anumittimp.- de fapt se pare ca, copilul de vrsta colara mer!e pedoua linii paralele -pe de o parte utili&ea& totul rspun&ndofertelor si cererilor -pe de alta parte triete in realitatea care

2


34/109

Drumul spreadopie

Amici del am"lni

ii lea! de amintirea prinilor, de&voltnd comportamentecontrarii care se manifesta in diverse moduri.

3.3. Copilul de alta etnie"stacolele sunt in mod evident ma7ore in ca&ul unui

copil de alta etnie.- dificultile sale sunt accentuate de diferen-tele somatice si particularitile culorii pielii care ii fac sa sesimt diferit, ciar daca a ncercat sa se adapte&e culturii si sti-lului de viata din noul mediu, insa induce de cefe mai multe orisi o percepie diferita la ceilali.

Aceste o"stacole sunt de multe ori ne!ate sau minimali-&ate de cei care adopta copii de culoare si in mod particular de

cei care doresc sa adopte copii foarte mici.%ensul de apartenena etnica se de&volta precoce.- acestlucru poate crea ciar si la copiii mici pro"leme de ima!inepersonala si de identitate, daca intrnd in contact frecvent cupersoane de alta etnie, isi dau seama de insuficienta acceptaresau de eventualele pre7udeci pe care aceste persoane le aufata de cei care aparin etniei lor, ciar si fata de ei in mod par-ticular.

$ste deci oportun sa nu ascundem dificultile pe careaceti copii le intalnesc, ci sa incercam sa intele!em si sa le

acceptam, pentru a putea sa ii a7utam si sa ii inte!ram cat mai"ine dintr-o alta etnie.Anali&a strate!iilor pe care acetia le pun in practica,

pentru a se adapta la o cultura diferita, care are de7a pre7ude-ci si atitudini preconcepute fata de apartenenei altor etnii,poate sa dea o dimensiune despre posi"ilitile pe care le areun copil adoptat de a reali&a acelai parcurs si sa "eneficie&ede acelai a7utor, care tre"uie sa le fie furni&ate astfel incatacetia sa se simt ca facand parte din comunitatea sociala

21


35/109

Parcursul unul act de Iubire

in care triesc.

3.4. Cei doi @rai

n momentul in care intra in familie doi copii, dintr-odata, se du"lea& satisfaciile, confu&ia si pro"lemele.

%e poate ntmpla ca, intre un adult si un copil dinacest nou !rup de patru persoane sa se instaure&e orelaie prefereniala separandu-i de ceilali doi mem"ri,astfel provocnd !elo&ii si sentimente de e4cludere. $stenormal ca atunci cnd se incepe un raport relaional intre@ persoane, fiecare dintre acestea sa urmreasc sae4perimente&e un raport cu fiecare dintre ei, raport carede fapt va conduce la reali&area unei relaii doar cu unul

dintre cei patru, si anume cu cel preferat. Cu trecereatimpului, fiecare va averti&a asupra necesitaii sta"ilirii deraporturi armonioase cu toi ceilali si astfel, intri!ilescim"urilor reciproce se vor completa.

)u tre"uie sa ne miram daca intr-un anumit momentsentimentul este mai intens fata de unul dintre copii indefavoarea celuilalt: ciar si in ca&ul fiilor "iolo!ici, e4istapreferine de moment sau de mai lun!a durata. Ceea cecontea& insa este ca acest comportament preferenialsa nu persevere&e doar intr-o sin!ura direcie.

22


36/109

Drumul spre adoptHe Amic/ del Samblnl

4. #A5)*'*A *I FAI-II

4.. $istemul @amilial si evenimentul adopiei

dat cu primirea unui copil adoptat in familie se nre!is-trea& destul de repede o modificare a sistemului familial.#entru a putea reali&a o modificare a scemelor relaionale tre-"uie sa se reali&e&e o adaptare reciproca intre membrii@amiliei. %osirea fiului adoptat independent de vrsta acestuia,de eventualele pro"leme psiolo!ice si fi&ice pe care le poatepre&enta, repre&int pentru familie o reala oca&ie de scim-"are. Copilul tre"uie sa se adapte&e noului mediu, fara a-simodifica personalitatea, astfel incat, noul sistem tre"uie sa semodifice pentru a-l putea include pe noul venit. %istemul intra

in cri&a, dar va reali&a un nou ecili"ru deoarece se va "a&a pealte dinamici relaionale.

Capacitile de adaptare si de de&voltare a copilului in noulnucleu familial sunt in strnsa le!tura cu capacitatea educa-ionala a prinilor. #rinii tre"uie sa fie dispui sa scim"edinamica relaionala in familie in funcie de e4i!entelecopilului, de viata pe care el a avut-o pana in momentulrespectiv, dar si de ateptrile acestuia.

Un cuplu fara copii, in momentul in care acesta sosete,tre"uie sa isi revi&uiasc toate modalitile relaionale definite

si consolidate in timp, pentru a putea permite inte!rarea copi-lului in noua familie. Acest lucru nu se poate reali&a doar prinsimpla pre&enta a acestuia. 're"uie sa se !seasc noi modelerelaionale, roluri inedite ale prinilor, care permit acestora saforme&e mpreuna un tot si impreuna sa ai" !ri7a de copil.

De fapt parterii de cuplu devin prini, ceea ce inseamnaca tre"uie sa dea dovada de foarte multa cola"orare pe planemoional.

?@


37/109


n ca&ul in care copilul intra intr-o familie in care de7ae4ista un copil, tre"uie sa avem o atenie deose"ita fatade dina-micile care se de&volta in special in planul

rivalitii dintre cei doi frai. Manifestrile de rivalitate sunte4periene normale. /a "a&a acestei rivaliti sta faptulca fiecare dintre ei tre"uie sa ai" prinii in intre!imepentru el, e4clu&nd astfel din relaie celalalt frate.Daca aceasta suferina induce copilului adoptatnecesitatea de a avea nevoie de prini doar pentru el,atunci celalalt fiu va ncerca sa apere po&iia o"inut,ciar daca acesta din urma a fost pre!tit pentru acesteveniment.

Cum sa reacionam in acest ca&(

$ste necesar ca in nucleul familei sa e4iste un climatde comunicare care poate da si!urana fiecruia dintremem"rii familiei.

)u se poate vor"i de "inele copilului daca nu se auin vedere toate relaiile e4istente cu persoaneleimplicate.

0iecare parte a familiei este in le!tura cu celelalte.$ste evident ca "inele copilului este in strnsa le!turacu satisfacerea celorlalte persoane implicate in procesuladopie.

#e lan!a e4i!entele copilului, sunt de luat inconsiderare si cele ale prtilor implicate in sistemulfamilial. $4i!entele prinilor sunt si de ordin educativ,ceea ce !arantea& copilului posi"ilitatea de a parcur!edrumul lent pana la individuali&are.

#entru o "una educaie a copiilor, nu trebuie sa @imparlntl perfeci, si nici alii nu tre"uie sa se atepte cavom fi, sau ca fiiHfiicele notriHnoastre vor deveni priniperfeci. #erfeciunea nu este la indemana fiineiumane,- nu tre"uie sa reuim mereu. Daca am strui in

convin!erea ca tre"uie sa fim #erfeci, aceasta arconstitui o ameninare la adresa stimei noastre fata denoi insine.

're"uie de asemenea sa fim ateni fata la riscul de a

24


38/109

Drumul spreadopie

Amici del am"lnl

deveni eHagerat de protectori, fapt care se poate transformaintr-un 7oc psiolo!ic periculos si ostil si, in acelai timp sa nune simim atrai in responsa"iliti e4cesive, deoarece odat

cu trecerea timpului pro"lema se poate a!rava. De aceea amindicat ca o caracteristica necesara a cuplului adoptiv: @leHibili+tatea personala si capacitatea de introspecie.

#e lan!a disponi"ilitatea interioara de scim"are a va-lorilor si scemelor de comportament este necesar sa se reali-&e&e le!tura cu percepia identitii de sine; tendinaasumrii unor roluri repre&int de o"icei unica aprare aindividului fata de propria sa fra!ilitate.

4.1. Encercarea de a+si gsi rolul In realitatea nou creata

%ituaia reala, ce se structurea& in mod !radat, este in!eneral mult mai diferita dect aceea pe care o ateptam: toimem"rii noului nucleu familial tre"uie sa fac eforturi pentrua reui sa isi adapte&e noile ateptri si comportamente larealitate.

#osi"ilitatea de adaptare depinde in mare msura de p-rinii adoptivi, de disponi"iliatea lor fata de scim"rile ce auloc referitor la ateptrile lor si, in e!ala msura, de capacitatealor de a comunica in sensul cel mai lar! a termenului.

#rinii adoptivi care au o personalitate ri!ida sau auto-ritara au mari dificulti in a-si scim"a po&iia presta"ilita dinpunct de vedere al educaiei; aceasta po&iie va fi transmisarapid copilului. a mai mult, ei au tendina de a modifica co-pilul facandu-l la fel ca ei, mai de!ra" dect sa ii invete saaccepte diversitatea si sa incerce sa sta"ileasc o relaie cu elprin metode de comunicare, sa ii vina in a7utor din punctul devedere al nevoilor sale afective.

disponi"ilitate interioara fata de scim"ri si fata de

?=


39/109

unul act de u"ire

comunicare devin premise indispensa"ile pentru constituireaunui nucleu adoptiv, care poate a7uta in mod efectiv copilula"andonat sa depeasc dificultile si sa im"unatateasca

structura personalitii sale.

4.2. Familia multietnica

"Ainte!ra nu nseamn a asimila; a asimila inseamna caa fi ca mine, nu e4ista diversitate, noi suntem la fel.Asimilarea vine din frica de diversitate, din dorina de aduce necunoscutul la cunoscut: tu tre"uie sa fii la fel camine,ntre mine si tine nu tre"uie sa e4iste nici un fel dediscrepanta daca vrei sa fii iu"it, tre"uie sa fii la fel ca mine8la fel asa cum eu mi te ima!ine&, te doresc, te vreau9.Astfel descoperim fata violena a asimilrii.

%e pare ca in cadrul adopiei prinii tre"uie sa ai" odorinta foarte mare nu doar in ceea ce privete cunoaterea

ci in sensul apartenenei intr-un anumit sens la culturacopilului, pentru, ca si el, la rndul lui, accepta cultura priniloradoptivi.

Adoptia isi menine sensul si valoarea atta timp cat serefera lacopilul sin!ur, incearca sa ptrund in starea lui de

nefericire, incearca sa !seasc familia optima pentru el,

familiein care copilul, daca ar putea sa o alea!, ar ale!e-o pentru el.Mitul prin care poporul andin e4plica naterea este reincar-

narea unui spirit de copil ce incearca sa !seasc o femeiepotrivita pentru el. n momentul in care o !sete ii spune:

as 1*$A%A0mama mea6 si imediat se cui"retein ea.

%regatlrea @iului pentru adopia @ratelui sau

Ale!erea de a adopta un alt fiu este ale!erea prinilor,in care ceilaltifii tre"uie sa fie implicai, fara a permiteinsa

37


40/109


acestora sa ia parte la deci&ie.Acesta este un aspect foarte important, pentru ca, daca co-

pilul intele!e ca are un rol in deci&ie, ar putea sa nelea! ca

va avea un eventual rol in eliminarea noului frate.Un frate inseamna o noua mprire a spatiilor, 5ocurilor,afeciunilor si, din aceasta cau&a !elo&ia fata de noul venit esteo reacie naturala care poate cteodat sa duca la dorina dedispariie sau revendicarea de a fi fiul adevrat, nscut din"urta.

De aceea este foarte importanta pre!tirea cat mai"inecu putina a copiilor in vederea lr!irii familiei. Copiii cu vrstade pana la trei ani nu reuesc sa intelea!a nsemntatea cu-vntului frate, deci putem sa ncercam sa ii a7utam pe

acetia sa-si ima!ine&e scim"area, in timp ce copiii care audepit vrsta de cinci ani reuesc sa intelea!a raporturilefamiliale si i putem a7uta sa isi cree&e o ima!ine a frioruluicare va veni.

Doua aspecte sunt de luat in considerare si anume, timpulde ateptare si caracteristicile copiilor.

'impul de ateptare intr-o adopie nu este sta"ilit, iarpentru copii timpul este o unitate !reu de inteles. $ste necesarsa individuali&am momentul adecvat in care sa ne informamcopiii, deoarece ar putea duce la crearea unei ima!ini ireale

despre frate. #rintre altele este necesar sa dam copiluluipuncte de referina in timpul perioadei de ateptare 8spree4emplu: fratele tau va veni cnd afara va fi mult mai cald9.

ma!inea pe care copilul poate sa o ai" este pro"a"ilaceea a unui frior mai mic de care tre"uie sa ai" !ri7a, daradopia nu se ntmpla ntotdeauna astfel, deci este necesarsa ii pre!tim pe copil pentru diverse ipote&e despre fratelesau.

Doar dup reali&area apropierii de prini, acetia vorputea sa ii pre&inte fiului o ima!ine adevrata a copilului astfel

incat sa nu cree&e ilu&ii si sa evite refu&urile din viitor.

?


41/109


6. *7/8-&I'*A A!%0I*I

6.. )ema de(vluirii

nca se mai ntlnesc cupluri care afirma ca nu estenecesar sa de&vluie fiilor lor realitatea adopiei.

#osi"ilitatea ascunderii de copil a situaiei de fiuadoptat, este v&uta de ctre cuplu ca o modalitate de aprote7a copilul de eventualele traume.

nformarea asupra evenimentului adopiei este opro"lema de mare relevanta in adopie. Cnd informareaeste reali&ata cu claritate, prinii adoptivi demonstrea&convin!erea intima de a fi prini, mama si tatlcopilului, nscut de alii si adoptat de ei.

$ste vor"a de a povesti copilului despre originile saleInca de la Enceputul eHperienei de Encredinare pre+adoptiva. Independent de vrsta acestuia, aciune ce vafi reali&ata fara sa ateptam creterea copilului 8cnd va fioricum le!at afectiv de familie9 si deci, in consecina,poate fi informat fara a-i produce traume.

n scim" traumele e4ista, nsoite de percepia ca afost minit si este necesar a fi fcuta, in aceste ca&uri, omunca ndelun!ata de restructurare a ima!inii de sine,tul"urata de informarea ntr&iata.

Disponi"ilitatea printelui adoptiv de a informacopilul, cu modalitile pe care circumstanele le cer si defiecare data cu referire la adevr, ciar de atunci decnd intra in familie, dei la vrsta fra!eda nu poate saintelea!a, demonstrea& capacitatea cuplului de a fire&olvat conflictele mai veci le!ate de sterilitate.

)u tre"uie sa ne minunam daca, ciar de la inceputam povestit propriului fiu ca a fost adoptat si el intr-o &iva veni si

?E


42/109

Drumul spreadopie

Amld delam"lnl

va ntre"a din nou, asa cum a intre"at prima data. Aceastava fi &iua in care copilul va fi !ata sa intelea!a pe deplinacest lucru.

)u suntem noi aceia care sa sta"ilim momentul cel mai"un. Cuplul va de&vlui adevrul despre adopie si apoi vaveni momentul in care copilul va putea infrunla situaia. %iva fi copilul cel care va comunica momentul in care estepregtit.

3


43/109

Parcursul unui act de Iubire

7. REACIILE COPIILOR

7.1. Reaciile

Adulilor, prini in fe"ra emoiilor de a fi prini, unelecomportamente ale copiilor li se pot prea ciudate sifara motiv.

$ste lo!ic ca, copilul sa fie de&orientat, infricosat demediul care ii ncon7oar, necunoscut si cu o"iceiuridiferite. Daca este micu, este vor"a doar de un momenttrector, caracteri&at prin momente de plns prelun!it,de frica de a sta pe intuneric, comaruri, dificultatea dea se adapta modului in care este condus, orarului simeselor. #uin cate puin totul va trece, ncet -incet vor

trece si frica si incertitudinile prinilor.Daca copilul este mai mare, de vrsta colara, tre"uie

sa fie pre!tit pentru scim"area din viata sa, ciar decnd se afla n centrul de plasament sau in comunitate,insa prinii nu tiu sl nu pot prevedea reaciile acestuiain momentul in care va veni in familie.

n orice ca&, ciar atunci cnd copilul este fericit denoua sa viata, vor e4ista cri&e de adaptare. Mai mult,prinii nu tre"uie sa se minune&e daca copilul pare maimic dect vrsta sa ana!rafica-. este cu adevrat.

A crete, inseamna, de fapt, sa intri in contact curealitatea pentru a de&volta propriul potenial intelectualsi emoional.

n comportamentul unui copil mai mare este practicimposi"il sa nu !sim urmele suferinei prin care a trecut.%e pot citi semnale ale suferinelor att in raportul pe carecopilul ii are cu Ceilali, cat si in manifestrile salepsiolo!ice sau fi&ice alterate.

$ventualele manifestri de indispo&iie, tul"urrile,nu tre"uie sa ii sperie pe prini att de mult incat in

acetia sa se nasc teama ca lucrurile mer! inspre rausi copilul le poate fi luat, deoarece nu se simte "ine innoua casa.

3


44/109

Drumul spreadopie

Amld del am"lnl

A retri propria natere in mediul familiei adoptive este unmoment important care a7uta in o"inerea certitudinii ca iiapartii.

9.1. 'espectul @ata de originile copilului

Cunoaterea propriilor rdcini este un drept al tuturorcare tre"uie satisfcut fara a crea frustrri inutile; rspunsurileam"i!ue sau reticente pot provoca si mai multe ntre"ri,evoca spectrul de tare ereditare al unei rusini ori!inare, aunei culpe iniiale.

%a clarificam inca o data un lucru, persoanele care nutrescdu"ii despre tarele ereditare, despre inferioritatea anumitor

etnii fata de altele nu sunt apte pentru a face o adopie.Unicul element care poate evita producerea unei culpeduntoare este senintatea prinilor fata de rspunsurile pecare ei le dau. )u este doar o cestiune de coninut ci si deforma: ciar si o realitate dureroasa poate fi ndulcit daca estepre&entata ntr-un mod linititor de ctre prini si, mal alesdaca acetia nu demonstrea& ca vor sa o evite sau sa fu!ade ea.

)u are nici un sens sa interpretam intre"arile fiilor ca fiindrau-intentionate: aceasta nu inseamna ca ei nu o duc "ine cu

prinii lor, ca doresc sa ii a"andone&e ca sa isi caute altafamilie.%unt doar in cutarea unei asi!urri, e4presia unei du"le

nevoi: aceea de a-si cunoate propriile ori!ini si aceea de a stica aceste ori!ini nu ascund nimic ruinos sau o vina.

Asa cum respectam, nu doar prin cuvinte, ci si prin com-portamentul de &i cu &i pe cei care i-au adus pe lume, la felacesta este unicul mod de a respecta copilul, de a-i da ma4imulde posi"iliti de a fi fericit si senin.

)u in ultimul rnd, se vor adau! dificultile ce deriva

din punerea intre parante&e a trecutului, din ne!area sialterarea

31


45/109


propriilor amintiri, intre care si ima!inea de sine, pe carecopilul si-a construit-o si care poate deveni si ea incon!ruentasi fra!mentara.

@?


46/109

Drumul spreadopie

Amici del am"ini

%A')*A II

:#)'*B8'I $I

'8$%$&'I

n acesta parte a ll-a, in urma unei lun!i e4periene delucru cu familiile adoptive, vom pre&enta cele mai frecvente n-tre"ri pe care si le pun prini si rspunsurile pe care leprimesc de la specialiti in domeniul psiosocial.

Aceste rspunsuri nu pretindem a fi e4austive siaplica"ile in orice situaie, ci ne propunem ca acesta sa fie unmaterial care sa a7ute orice familie care triete e4periena

adopiei.#rin urmare, in acest material sunt pre&entate trei tematici

fundamentale: pro"lemele copilului, temerile cuplurilor si inte-!rarea sociala a fiuluiHfiicei adoptatHe.

;. C!%I-&-

.>. Ce tul"urri psiolo!ice sunt mai des ntlnite lacopilul adoptat( Cum se manifesta( Ce putem face(

'ul"urrile cel mai des ntlnite la copiii adoptai sunt inle!tura cu trauma a"andonului, cu trecutul lor, cu inte!rareain noul conte4t familial si socio-cultural si cu tipul de relaiesta"ilita de prini adoptivi. Unele tul"urri se pot manifesta ladiferite vrste si pe diferite planuri: emoional, co!nitiv sisocial.

Muli copii, de e4emplu, pre&int pro"leme de somn, ali-mentaie si controlul sfincterelor, manifestnd pro"leme deadaptare si in unele ca&uri, simptome de depresie, ca o conse-cina a pierderii persoanelor de referina.

'ul"urrile de ataament sunt frecvente si depind de tipulde le!tura sau de e4istenta sau a"senta acestuia. %e pot

@@


47/109


manifesta prin reacii de anHietate sau angoasa careapar in momentul separrii de prini. Copilul careinteractlonea(a cu orice adult @ara di@ereniere, fara a

manifesta o le!tura prefereniala cu prinii pre&int otul"urare de ataament; in e!ala msura, acel copil careare tendina de a evita relationarea cu prinii. n toateca&urile, att dependenta e4cesiva, cat si ataamentulsuperficial sau atitudinea de evitare e4prima la nivelfundamental, o teama a copilului de a nu @i din nouabandonat.

Destul de des, copiii adoptai manifestacomportamente caracteri&ate de agresivitate sau de ofoarte mare eHcitaie sisau hiperactivitate, artnd o

dificultate la nivel afectiv si relaional. Acestecomportamente pot e4prima durere, suprare,provocare, am"ivalena, sentimente pe care copilul nureuete sa le transmit ver"al pentru ca nu este in staresa-si defineasc propriile emoii.

Un alt simptom care poate aprea incomportamentul copiilor este cel de "timiditate"J copiicare sunt total pasivi, se adaptea& la orice situaie, nuisi recunosc nevoile, nu isi e4prima propriile sentimenteadevrate si adera complet la cerinele celorlali. n

aceste ca&uri, copiii au de&voltat un comportament deaprare pentru a nu primi rspunsuri ne!ative,considerate drept un refu&.

Alte pro"leme specifice copiilor adoptai sunttulburrile de asimilare cu consecine in plan colar,asociate cu lipsa de respect de sine.

0recvente sunt si Entr(ierile In de(voltareapsihomotorle le!ate de lipsa de stimulare afectiva sipeda!o!ica, !enerate de a"senta unei persoane dereferina.

0iecare tul"urare psiolo!ica a copilului, aadar,e4prima o nemulumire, o pro"lema afectiva, relaionalasiHsau de adap-

@


48/109

Drumul spreadopie

Amld del am"lni

tare, sau si mai mult, o dorina a acestuia de a evaluaacceptarea din partea prinilor. #rin urmare, este important sadescifram simptomul pentru a-i da semnificaia corecta, farasa- com"atem si sa-l eliminam, ci valorificnd comunicarea.Aceasta implica mai ales din partea prinilor capacitatea de atolera si de a accepta semnificaiile pe care aceste simptome lepot repre&enta si, in consecina sa alea! modalitatea cea maipotrivita pentru a spri7ini propriul fiu in respectiva fa&a evolutiva.

;.1. Ce Enseamn cnd copilul este prea sociabil si IntraInrelaie cu totl adulii, @ara di@ereniere

Un copil care intra in relaie cu aduli fara difereniere eposi"il sa nu fi interiori&at repre&entarea unui raport privile!iatsi semnificativ cu persoane de referina specifice. Acestproces este posi"il sa fie cau&at de e4perienele a"andonuluisi insti-tutionali&arii minorului care s-a o"inuit cu orelationare nedi-ferentiata. Copilul avnd propria e4periena,percepe propria supravieuire fi&ica si emoionala infuncie de disponi"ilitatea adultului si are tendina de a seapara cum poate. Aadar, copilul incearca sa-si asi!ure unnumr mare de ancore, ieind in evidenta dificultatea de asta"ili un raport de intimitate autentic si privile!iat.

Cnd apare acest comportament se cere din partea prin-telui adoptiv o atenie si o !ri7a suplimentare pentru constru-irea si consolidarea raportului; acestuia ii revine sarcina de amodifica re!istrul de rspunsuri afective cu care vine copilul,in "a&a e4perienelor relaionale de&ecili"rante.

;.2. Fiul meu se descuraGea( la cea mal micadi@icultateD

de ce Cum pot sa+l aGut@= /


49/109


50/109


tre"uie s-o triasc ca o ameninare a relaiei deataament pe care o are cu printele adoptiv.

n sfrit, este necesar sa reamintim riscul pe care il

pre&int o evoluie spre o condiie psiopatolo!ica asa-&isa de sine fals, construindu-se o "ariera artificialaintre adevratul sine care ramane ascuns, si un mediuncon7urtor care ii cere prea mult, el nefiind in stare sasatisfac toate cerinele.

;.4. Ce Enseamn cnd un copil nu respecta regulile

$ste posi"il ca pentru copil sa fie dificil sa Knelea!conceptul de re!ula si de limita, mai ales cnd acesteasunt impuse prea devreme, fara a tine cont de

e4i!entele copilului care are mai intai nevoie de o familiesi de iu"ire dect de a respecta si a adera la nite modeleculturale care 6 sunt strine.

#rintele nu tre"uie sa ceara copilului sa-sia"andone&e prea repede modelul cultural veci, pentrua se conforma noului stil de viata, cu riscul de a avea loco aderare deformata, fara a se tine cont de semnificaiaadevrata, aceea de a fi prinii unui copil care are untrecut si o identitate construite in timp.

Aceasta nu inseamna ca tre"uie sa fim prea permisivi

sau autoritari, dar ca este necesar sa ne intre"am inprimul rnd de ce fiul meu nu respecta re!ulile, aceastain funcie de diferitele fa&ele evolutive ale copilului si dediferitele momente ale parcursului adoptiv.

%e poate intampla, de e4emplu, ca fiul sa teste&ecapacitatea de a fi prini, in stare sa-i reoriente&e cndla el apar comportamente deviante, refu&area respectriire!ulilor sau distorsionarea realitii.

n plus, este posi"il ca un copil sa ai" nevoie, indrumul sau ctre construirea propriei identiti, de a

intele!e pana

@


51/109


unde poate sa mear!, cutnd propriile limite si crend"a&ele pentru o mai "una conturare si delimitare de sine.

%-ar putea adau! ca un copil care a petrecut o parte din

viata sa in stare de a"andon, sa propun familiei adoptivepropriul model comportamental centrat asupra capacitii desupravieuire, netinand cont de re!uli.

;.6. Copilul nostru are un mod violent de arelatlona cuceilali. Cum putem sa gestionam agresivitatea Iul

0iresc, in strile de manie sau de a!resivitate, este impor-tant sa prote7am copilul si pe cei care sunt in 7urul lui,oprindu- daca tre"uie, ciar si fi&ic. 'otui, sa inem cont ca,adeseori a!resivitatea poate avea ori!ini si semnificaii

foarte diferite, ceea ce determina diferite modaliti deintervenie, adaptate pentru a modifica comportamentele deacest tip.

1or"ind despre copiii adoptai, in primul rnd este impor-tant sa ne !ndim la eventualitatea ca, in primele luni sau anide viata, e posi"il sa fi fost e4pui unor modaliti de relationareviolente si a!resive, sau ciar au putut fi victimele unor mal-tratri, adeseori foarte !rave. n acest ca&, relationarea cu aliiin mod a!resiv este pentru ei sin!urul mod cunoscut. %tilulafectiv al primei persoane de referina las inevita"il urme

profunde si dura"ile in fiecare copil, care nu pot fi terse saumodificate in cteva &ile sau luni. $ important sa e4plicam si sademonstram copilului 8fara a fi plictisitori, repetandu-i acelailucru9 folosind e4periena din viata de &i cu &i, ca o atitudinea!resiva poate fi dureroasa si frustranta pentru cel care otriete si ca, a fi afec-tuosi este mult mai plcut pentru toatalumea.

Uneori, lund in considerare si ipote&a precedenta,a!resiunea asupra celuilalt este un mod de a ascundepropriile noastre frici, asa cum este relevat si in dictonul antic

cea mai

49


52/109

Drumul spreadopie

Amici del Bamblnl

"una aprare este atacul. Un copil a!resiv, de cele maimulte ori, este un copil nspimntat sau ciar in!ro&it, desiaproape niciodat nu este contient de acest lucru. $steimportant ca prinii sau persoanele de referina saperceap aceasta frica pe care o triete si sa vor"easccu copilul despre ea, pentru a-l liniti, ii pot spune povesti saupot discuta despre propria lor e4periena.

0recvent, si nu doar pentru copiii adoptai,comportamentul a!resiv poate fi un mod de a-i provoca peaduli, de a Kncerca limitele pe care acetia le pun./imitele impuse de adult copilului, sunt trite de acesta ca oforma de securi&are a lui. /a nivel incontient, el isi percepepropria fra!ilitate si incapacitate de a !estiona si de a seprote7a intr-un mod adecvat. #rin urmare, pre&enta acestui!ard fcut din re!uli si nterdicii care uneori deran7ea&, iidau copilului certitudinea ca daca incontient el va face cevapericulos, va fi Kntotdeauna cineva sa-l opreasc si sa-lapere de propria lui imaturitate. #entru copiii care au suferita"andonul, acest sentiment de dependenta este mult maidureros si poate provoca reacii de sfidare a adulilor, cepot fi mult mai dure dect sl pot ima!ina prinii.

;.9. aca copilul este hlperKlnetlc, ce putem @ace*ste o problema grava

Giperine&ia este un sindrom caracteri&at prin iperactivi-tate sla" or!ani&ata si nefinali&ata, sla"a atenie,impulsivitate, a!resivitate si scim"ri "rute ale dispo&iiilorafective.

n ca&ul copiilor adoptai acest semnal nu are, nma7oritatea ca&urilor, valori patolo!ice. Activarea e4cesivaeste, de fapt, in le!tura cu dorina de a invata si acunoate, dorina care a fost ne!ata in perioda pre-

adoptiva. n plus, lperactivltateaF


53/109


poate fi ulterior activata in funcie de cantitatea stimulilor pecare copilul, pana acum ipostimulat, ii descoper in 7urul lui.$ste deci, curio&itatea care ii conduce pe copil sa fie e4trem de

receptiv si foarte activ pentru a rspunde solicitrilor, fie active8din partea prinilor care interactionea&a cu el9, fie pasive8descoperite direct de ctre copil9.

Din acest punct de vedere, pro"lema nu tre"uie sa fie con-siderata !rava dar, este necesar sa fie !estionata adecvatpentru a evita sa se perpetue&e in timp si sa devin un o"sta-col, mai ales pentru inte!rarea colara si sociala: un copil iper-inetic poate fi considerat un element distur"ator pentru cei-lali si care poate crea dificulti de asimilare.

#entru ameliorare, prinii tre"uie sa ini"e comporta-

mentul disfunctional al copilului, crend o situaie sta"ila decontrol al stimulilor, canali&nd in mod or!anic strile dea!itaie si favori&nd momentele de rela4are. #entru aim"una-tati atenia, se va ncerca mrirea !radata a timpuluide concentrare cerut copilului pentru a finali&a o sarcina.0oarte important in acest sens poate fi modelarea: printelesau o alta persoana care va avea un comportamentfuncional vor 7uca pentru copil rolul unui model "un deimitat.

;.;. aca un copil mic se leagn este semn de autism/e!narea este o stereotipie, cu alte cuvinte un comporta-

ment !estual repetitiv care privete o parte a corpului sau totcorpul. Cnd acest simptom este insotit si de alte semnale,printre care neinte!rarea sociala din punct de vedere calitativsi al comunicrii, putem spune ca ne aflam in fata unei tul"u-rri a copilriei denumita autism.

Aceasta dia!no&a nu se poate aplica imediat acelor copiicare au trit situaii particulare, printre care institutionali&area.

>


54/109

Drumul spreadopie

Amici delam"im

n ca&ul copiilor adoptai, le!natul nu tre"uie considerat,in afara de ca&urile dia!nosticate, un simptom patolo!ic: in pri-mul rnd pentru ca aceasta stereotipie manifestata nu este Kn-

soita de alte semnale indicate mai sus, care o definesc ca otul"urare autista. n al doilea rnd, pentru ca este vor"a deceva reversi"il, in le!tura cu e4periena institutionali&arii.

Copilul institutionali&at triete e4periena de a nu "ene-ficia in centrul de plasament de o atenie adecvata, att ma-terial cat si afectiva, acest lucru determinandu-l pe copil sa !-seasc metoda lui personala pentru a se consola si a sesimi ca o fiina umana, ca o persoana. Acesta nevoie de a sesimi, in anumite circumstane, a7un!e la e4trem, copilula7un!nd sa se loveasc cu capul de perete.

Aceste comportamente sunt asimilate in centrele de plasa-ment ca o modalitate a copilului de a prelua modelul celor-lali si este meninut pentru ca in acest mod, da o stare de pl-cere copilului: este ca si cum ar fi le!nat in "rae.

Deci, acest semnal nu va fi inteles ca un semnal patolo!ic;de o"icei dispare in scurt timp dup ce copilul intra in familiaadoptiva si !sete afeciunea si si!urana fi&ica de careavea nevoie.

;.. $i daca copilul este apatic

Apatia este unul dintre simptomele care se re!sesc, cumam v&ut de7a in ca&ul le!natului, in autism. %i in acest ca&,semnalul nu are o valoare patolo!ica, dar este le!at de institu-tionali&are si de perioada pre-adoptiva.

Copilul mic, neputand sa-si e4prime ver"al propriile nevoisi neputand sa si le satisfac sin!ur, folosete plnsul sau altesemnale pentru atenionarea celorlali. Copilul inte!rat in fa-milie va "eneficia de satisfacerea necesitailor; dimpotriv,

3


55/109


56/109

Drumul spre adopie Amici del am"lni

Copilul institutionali&at triete o lipsa de stimularemotorie: copiii ntlnii n centrele de plasament rar se 7oacacu 7ucrii.

Copilul institutionali&at triete o lipsa de stimulareco!nitiva.Copiii institutionali&ati rareori ies din centrul de plasament.

dat aflai in afara centrului cu noii prini, nu mai tiu samear! pentru ca au pierdut toate punctele de referina sipentru ca se confrunta cu o lume total necunoscuta.

Un copil sau un nou-nascut institutionali&at, pornesc ladrum de&avanta7ai in comparaie cu ceilali copii din familii,sarcina familiei adoptive va fi deci aceea de a a7uta copilul sa-i recupere&e resursele de "a&a.

;.. e ce copilul nostru spune multe minciuni

Un copil adoptat ar putea sa de&volte acest !en de com-portament din diferite motive.

Copilul s-ar putea sa spun minciuni ca o forma de ap-rare, in urma e4perimentrii pedepselor pentru ceea ce spu-nea in perioada precedenta de viata. Minciuna este astfel inte-riori&ata ca un comportament adaptativ, ce permite supravie-uirea in situaiile de dificultate si poate ciar sa piard cono-tatia ne!ativa si sa fie considerata ca o normalitate. n acest

ca&, prinii au un drum lun! pentru recuperarea ncrederii "a-&ata pe recompensarea comportamentelor sincere.

Copilul s-ar putea sa spun minciuni si pentru a incerca saascund comportamentele care nu sunt impartasite de ctreprini. %-ar putea sa fie o dorina de a aprea n cea mai"una versiune in ocii prinilor pentru teama de a nu fia"andonat din nou daca este rau.

're"uie sa inem cont ca minorul cu si!urana a fosta"andonat si ca pro"a"il a fost victima unor violente sau ane!li7rii de ctre aduli 8prinii sau in cadrul centrului de

plasament9,

@


57/109


motiv pentru care poate sa de&volte o teama fata de adulicare ii determina sa ascund tot ce ar putea provoca o reaciene!ativa a prinilor.

Minciuna pentru copil ar putea sa repre&inte un comporta-ment de sfidare a prinilor. Copilul care a e4perimentat a"an-donul are nevoie de a fi linitit asupra faptului ca prinii ii vortine cu ei pentru totdeauna. $l poate deci sa ai" un compor-tament necurespun&ator pentru a vedea daca, dei el sepoarta ca un copil rau, prinii nu-l a"andonea& si pana ince punct el poate sa ii provoace fara ca ei se cede&e provoc-rilor sale.

;.1. Adeseori copilul regresea(aD ce @acem

Copiii tind sa re!rese&e atunci cnd tre"uie sa reali&e&esarcini de care nu se simt capa"ili. Copilul s-ar putea sa nu isidoreasc creterea pentru ca simte ca asa, el va pierde anu-mite avanta7e fara a cti!a nimic in scim".

Alteori, re!resia copilului e4prima o dificultate a familiei ndepirea unei etape din propriul ciclu vital. Ciclul vital al uneifamilii este compus din anumite etape tipice: formarea cuplu-lui, naterea copiilor, colari&area lor, adolescenta si despri-rea, retra!erea la pensie si moartea. $ste posi"il ca trecerea dela o fa&a la alta sa nu fie uor de reali&at si ca minorul, prin re-

!resia sa, sa-si e4prime dificultile prin care trece pentru aface fata acelui moment evolutiv.

n plus, re!resia poate sa fie fi&iolo!ica, la nceputul adop-iei, pentru ca este ca si cum s-ar sta"ili din nou premi&elepentru o noua natere, la nivel intra-psiic pentru copil, si la ni-vel interpersonal pentru cuplu.

$ste aadar necesar sa nele!em sensulcomportamentului re!resiv inainte de a aciona.

44


58/109


Daca copilul e4prima o dificultate proprie, este necesar saevaluam in ce msura poate sa fie util sa nu foramdo"ndirea a noi aci&iii ci, sa-l linitim, sa-i dam

Incredere in funcie de ritmurile sale, nele!ereadificultilor pe care copilul le manifesta prin re!resie,permit printelui sa manifeste fata de copil apropiere sispri7in autentice, care-l pot a7uta sa-si recapete increderea.

n alte ca&uri, ar tre"ui sa verificam in ce msurare!resia copilului este funcionala pentru familie si sa neadresam unui specialist pentru a intele!e care estepro"lema reala care se ascunde in spatele re!resiei.

;.2. Copiii adoptai au deseori probleme de limbaG

'ul"urrile de lim"a7 sunt unele dintre simptomeleunor pro"leme emoionale manifestate su" forma unulde&ecili"ru al de&voltrii.

/im"a7ul are o semnificaie relaionala, care permitecomunicarea; in plus, comunicarea lin!vistica implicaposi"ilitatea de a se simi o persoana, separata de celcu care este in relaie.

Dificultile de lim"a7, pot fi considerate n uneleca&uri, ca o dificultate de cretere cnd este pre&enta o

le!tura puternica de dependenta fata de persoanele dereferina.Copiii adoptai se re!sesc catapultai intr-un sistem

de referina necunoscut pe care tre"uie sa-l descifre&e./ipsurile afective precum si trauma psiica suferite inurma a"andonului pot atin!e domeniul sensi"il cum estecel al lim"a7ului, canalul manifestrii nevoilorneacoperite ale copilului.

;.3. aca copilul s+a nscut dintr+o relaie de Incest, ce

riscuri de natura genetica eHistaDei sunt ca&uri rar intalnite, meninerea secretuluiasupra

=


59/109


incestului in interiorul cuplului adoptiv este cu si!urana moda-litatea cea mai corecta de a !estiona aceasta informaie,pentru a prote7a copilul. #entru el, de fapt, aceasta veste nu i-

ar aduce nici un folos, dimpotriv, ar putea sa !enere&e maimulte pro"leme.Cnd copilul s-a nscut din doi indivi&i de acelai sn!e

8tata-fiica, unci-nepoata, frate-sora, var-verisoara,...9, patrimo-niul lor !enetic este asemntor, ceea ce determina o maimare pro"a"ilitate de a avea !ene cu aceleai afeciuni 8ano-malii con!enitale9 pe care, deci, le vor transmite nou-nascu-tului. #entru acesta din urma, riscul de a fi mai mult e4pus la"oli este foarte mare, mai ales acelea cu caracter !enetic.

#atrimoniul !enetic individual fiind condiionat si de me-

diul ncon7urtor, condiiile climatice si ali factori care pot fa-vori&a apariia anumitor "oli, este !reu de sta"ilit o re!ula!enerala pentru a putea spune care sunt riscurile de natura !e-netica la unui copil nscut in asemenea condiii.

;.4. *ste adevrat ca un copil se simte mal mult L@iu" cucat el este adoptat mai mic

Acesta este un aspect le!at mai mult de construirea iden-titii familiale; adic, un copil se va simi cu atal mai mult fiucu cat adoptatorii se vor simi mai mult prinii lui. Deci, nu

este indispensa"il ca si copilul sa fi trit primii ani de viata cuprinii sal adoptatori pentru a se simi fiu. Mai ales, esteimportant ca de la "un inceput prinii sa construiascmpreuna cu copilul ori!inea familiei lor; aceasta vadetermina simul apartenenei si le!itimarea filiaiei in afaranaterii "iolo!ice. nseamn mprtirea semnificailor siemoiilor trite in anumite evenimente, cum ar fi ale!ereaa"andonului de ctre prinii "iolo!ici si durerea simit inurma pierderii lor, impartasirea do-

B


60/109

Drumul spreadopie

Amld delam"lnl

rintei copilul de ctre prinii adoptatori, imposi"ilitatea!enerrii, disponi"ilitatea adopiei, emoiile la ntlnireacopilului precum si recunoaterea lui ca propriul lor fiu.mprtirea va permite copilului de a se le!itima ca fiu alacelor prini si nu al altora.

Copilul isi va recunoate prinii in funcie de capacitatealor de a-l iu"i, de satisfacerea nevoilor sale, rspunsul lantre"rile sale si, daca prinii se vor simi la rndul lorprini pana la capt 8autole!itimarea luntrica9, vor putea satransmit copilului in fiecare !est sau cuvnt, certitudinea dea fi fiul lor.

;.6. Care sunt di@erentele intre un copil abandonat lanatere si cel abandonat la catlva ani de viata

Cu si!urana, a"andonul in toata comple4itatea sa, are osemnificaia diferita in funcie de vrsta copilului care iitriete.

Cnd copilul este a"andonat la natere, imediat dupsarcina, copilul de7a triete o trauma, fiind Kntreruptacontinuitatea intre viata fetala si cea de nou-nascut, pe caremulte cercetri o accentuea&. Mama, de fapt, in timpulsarcinii sta"ilete o le!tura psio-afectiva cu micuul

pemitandu-i sa triasc e4periena de a fi coninut sisusinut. Deci, pentru copilul a"andonat la natere, se rupeacea le!tura cu mediul ori!inar care l-a coninut 8prote7at silinitit9, el re!asindu-se intr-un mediu e4terior neprimitor,a"sent, practic !ol. $ste o e4periena pe care fiecare copilpoate sa o triasc in forme foarte diferite, si ine4perienele sale viitoare.

Daca, de e4emplu, copilul este institutionali&at, el nu va pu-tea sa sta"ileasc o relaie specifica cu o persoana dereferina. Aceasta e4periena condiionea& capacitatea lui

viitoare de a sta"ili le!aturi de ataament cu suficienta ncrederesi ncura7are.


61/109


Cnd copilul a"andonat este mai mare, e4periena estetotodat destructuranta, prin pierderea acelei le!aturi cu p-rinii sai. *eamintirea acestei e4periene !enerea& suferina

si frica fata de noi le!aturi care, la rndul lor, pot sa cree&eo"stacole la inte!rarea intr-un nou nucleu. 're"uie totui sasu"liniem faptul ca, dei pentru copil este in orice ca& oe4periena dureroasa, ea va fi mai puin periculoasa pentrude&voltarea copilului din punct de vedere psio-fi&ic. Copilulcare de7a e4perimentea& o "una relaie de natura afectivava fi mai uor n stare sa recree&e o noua le!tura deataament.

#rin urmare, tipul de a"andon, modul in care le!tura ma-terna s-a intrerupt, construirea sau nu a unei le!aturi afective,

toate aceste condiii si durata situaiilor din mediul de viata,sunt factorii varia"ili care vor condiiona procesul de ela"orarea traumei din partea copilului si posi"ilitile sale de a sta"ili unnou ataament, permind in acest fel un proces de de&voltaresntoasa.

;.9. *ste mai uor sa adopi un copil mic

De fapt este o idee care, in !eneral, nu corespunde rea-litii.

n afara de faptul ca, fiecare adopie este o poveste n

sine, acest vis este mai mult le!at de idea de cu cat este maimic copilul cu att mai puin a suferit. Acesta afirmaie nu estemereu adevrata, pentru ca sunt copii care de la vrsta fra!edaau trit deprivari, frustrri, dureri si a"u&uri de diferite !enuri,pecare ei nu sunt in stare sa la e4prime si care, totodat, potcondiiona inte!rarea copilului in noua familie.

Adoptarea unui copil mic cu si!urana satisface nevoia fi-reasca de a putea fi n!ri7it, mai ales din partea mamei, darpoatesi sa cree&e cu timpul indoieli referitoare la ... cnd va

59


62/109

Drumul spre adopie Amici delam"ini

fi momentul cel mai "un sa ii spun despre adopia lui(.... 0ricade a comunica un eveniment traumatic si dureros pentru copil,ar putea sa duca prinii la reflectri comple4e si dificile,

pana la non-comunicare.n plus, un alt element care nu tre"uie ne!li7at este faptul

ca, la vrsta mica, adic su" 3@ de luni, nu pot fi dia!nosticatepatolo!ii si "oli !enetice sau neurolo!ice, care pot crea prin-ilor spaime si an4ieti care se vor reflecta inevita"il si asupracreterii armoniose a copilului.

;.;. *ste adevrat ca, copiii mal mari au o personalitatedeGa @ormata

#ersonalitatea unui individ este constituita din trasaturile siparticularitile specifice care se pot o"serva in comporta-mentul copilului care ii deose"esc de ceilali in diferite con-te4te sociale.

#rintre teoriile asupra construciei personalitii, daca nereferim la teoria ataamentului a lui oLl" si aceea a invatariia lui $senc, putem sa afirmam ca personalitatea ia forma prininputurile si situaiile e4terne su"iectului care se imprimaasupra instinctului si asupra predispo&iiilor sale nnscute.

Aadar, in individ se vor crea anumite sceme mentale,

trasaturi caracteristice care sunt deocamdat in evoluiecontinua, datorita evenimentelor vieii, si la vrsta adulta,dei mai puin evident.

n acest sens, putem afirma ca si copii mai mari, dincolo detrecutul lor pre-adoptional, isi pot scim"a atitudinile si com-portamentele, recupernd, im"unatatind si remodeland trasa-turile personalitii, daca ntlnesc o familie adoptatoare instare sa intelea!a caracteristicile copilului mal mare, respec-tnd trecutul lui nu intotdeauna po&itiv si, stiind sa-i reconstru-

iri


63/109


iasca caracterul prin afeciune dar si prin re!uli.

;.. Care sunt temerile cele mal @recvente la un copil

adoptat)u putem !enerali&a,- un copil care a trit primii ani

de viata intr-un mediu suficient de "un, va avea temeridiferite de un copil a"andonat de foarte mic.

0rica de un nou a"andon este strict le!ata de fricaatarii, copilul neavand ncredere in posi"ilitatea de a fiinut si coninut de ctre noul printe. Din aceastacau&a, pot deriva pro"leme de ataament, de la o preamare aderenta - copii care nu-si las mama o sin!uraclipa - pana la e4trema cealalt, o detaare completa.Acest lucru este posi"il mai ales pentru acei copii carede7a au trit e4periena unei le!aturi afective darinsuficiente sau ntrerupta. Acei copii care au fost privaide foarte mici, fara un rspuns corespun&tor la nevoilelor de relationare, nu se mai atepta la a7utor din parteaceluilalt pentru cretere si supravieuire. Aceti copii numai semnalea& nevoia lor de le!aturi si nici nu se temde pierdere; frica lor cea mai mare este numita deNinnicot frica de pr"uire, adic frica de a nu fi, de a

nu ramane compaci.n ultimul rnd, dar foarte importanta, este frica depropria a!resivitate pe care copilul a trait-o ca o manieprofunda pentru separare si care e posi"il sa o fi trit sidup a"andonul suferit 8am fost rau, iar mama si tata auplecat9.

;.1


64/109


alte dificulti, si de, frica 7udecaii si refu&ului din partea prin-ilor, frica de a trai un al doilea a"andon, frica de a nu fiacceptat si iu"it cu adevrat asa cum este el, frica de a nu

Kndeplini ateptrile adulilor si mai ales ale prinilor.

;.1. Fiului nostru ii este @rica de EntunericD ce:nseamn Ce putem @ace

$ste o pro"lematica cu care se confrunta muli copii, indiferitele fa&e ale de&voltrii lor. ntunericul, fara stimulrivi&uale, tactile, auditive, care sa liniteasc copilul in le!turacu lumea e4terioara, poate aduce la iveala an!oase profundedespre inte!ritatea si e4istenta lui. ntunericul sim"oli&ea&moartea si lumea su"contientului, aspecte care Knfricoea&multe persoane, ciar si pe aduli.

Ce putem @aceUn copil adoptat deci, de7a traumati&at si de&am!it cel

puin o data in viata, are nevoie sa fie linitit prin pre&entaprinilor, o linitire care nu se reali&ea& numai inmomentul apariiei fricii; dar in acel moment, cnd semanifesta frica de Kntuneric, este important sa fii disponi"ili siKncura7atori, Kmprtind !ndurile si fante&iile copilului,pentru a fi lin! el pana cnd adoarme. 'inand cont de vrsta

copilului, si situaia specifica, in !eneral este mai "ine saevitam sa doarm in patul prinilor, !est care re&olv

drumul spre adoptie

Documents