drept financiar anul ii sem 1

8/16/2019 Drept Financiar Anul II Sem 1

1/38

Curs 1

Persoanle juridice de drept public sunt cele determinate de lege.

Ex: Statul, unitatile adm teritoriale, institutiile publice (acele institutii infiintate prin act normativde stat sau la nivel local pt a indeplini o functie fie a statului fie a adm locale) - Curtea de conturi, Curtea

constitutionala, ministerele, universitatile de stat.

Ele au un patrimoniu in care intra banii publici ca bunuri. anul public are un regim diferit.

!!! Diferenta intre banul public si banul privat consta in sursele de provenienta a banilor publici, banii publici provin de la cetateni

Criteriul de identificare a banilor publici

- patrimoniul in care se afla: al unei persoane de dr public( cele sus-mentionate)! banii

pub apartin statului.

- un criteriu secundar: desi banii apartin patrimoniului unei persoane private, totusi ei

provin de la o sursa publica si au fost incredintati cu un anumit scop, legea prevede un mecanism de

verificare a scopului respectiv. Ex:

". fondurile europene: statul primeste de la ue, in ba#a tratatelor, regulamentelor etc. pt a-i folosi

in anumite sectoare, cu anumite destinatii- statul roman ii transmite unor pers private in scopul reali#arii

scopurilor.

$. subventiile: banii trec din public in privat cu un scop precis.

- statul, din motive de eficienta, incredintea#a sume de bani unei pers private pt a-i administra cu un scop,

considerand ca o pers privata e mai potrivita decat una publica.

%arantie publica: statul garantea#a obligatiile unui privat. ex: prima casa - privatul se imprumuta

la banca si statul garantea#a pt el.

Statul infiintea#a instit pub.

- cu ce bani le va finanta&

- cu ce il ajuta&

!!! Principiul autonomiei locale - exemplul cu autonomia noastra (desi suntem majori, ne putem intretine

singuri, insa, datorita faptului ca suntem la facultate avem nevoie de venituri, venituri ce provin de la parinti, asemeni sursei de finantare a adm publice locale care primesc fonduri de la nivel central)

Sectoarele 'unicipiului ucuresti (unitati adm terit) nu au personalitate jur, dar au patrimoniu


2/38

Stat modern vs. Stat minimal

Statul se implica in economie prin infiintarea de societati comerciale- deci#ia luand-o actionarul

majoritar .

Societatile comerciale sunt persoane juridice de dr. privat . Cu toate acestea, deci#ia o are statul,

astfel ele se afla la granita dintre persoanele de dr public si cele de dr privat . aca soc respectiva nu mai

are bani pt a-si onora obligatiile intra in datorii, NU in insolventa ( nu i se taie lumina %uvernului), dar

daca un privat nu mai are bani isi inc*ide societatea.

Ex. +adet are datorii de sute de milioane de euro la Electrica. +adet este o soc comerciala in care statul

este actionar majoritar.

Soc comerciale infiintate de stat nu au datorii in bani publici pt ca ele sunt in domeniul privat.sunt

soc comerciale cu capital public.

Deficitul public: cu cat e pe minus statul la sf anului. c*eltuit mai mult decat avea. a acestdeficit se adauga datoriile soc comerciale cu capital public.

a nivelul /E exista o limita a deficitului public. Statul nu poate plati datoriile soc com cu capital public pt ca ar insemna sa plateasca din banii publici ceea ce nu are voie.

Cum face statul rost de bani?

+: $ surse:

". Venituri ordinare( obisnuite) cele la care recurge in primul rand :

a) fiscale: specialitatea lor este modalitatea in care statul le obtine: prin lege( 0%, 0/%) in mod

unilateral( fara sa intrebe pe cel care da daca vrea sa dea)! prin lege, statul obliga oamenii sa-i dea bani

fara o contraprestatie imediata. 1 pararea nationala etc. nu sunt imediate. Ex: 2mpo#itul, taxele

b) nefiscale: cele pe care statul le obtine din exploaterea bunurilor pe care le are in prop: le

concesionea#a, le inc*iria#a, le vinde! 3 amen#i 4 sanctiuni!venitul pe care il primeste din van#area de act

la soc comerciale cu cap public.

$. Venituri extraordinare cele la care recurge atunci cand cele ordinare nu sunt suficiente sau

atunci cand o cau#a majora cere asta.

) imprumutul

) van#area de bunuri din re#erva statului. e ex sub forma de aur sau timbre de valoare

C) tipareste bani( relaxare cantitativa) S/ este la a 5a relaxare cantitativa din $667 pana acum.


3/38

Curs 2

Dreptul financiar public are 2 componente:

1. Una tenica care tine de modul in care se folosesc banii publici (data de ansamblul

regulilor). 2. Una politica - exista o deci#ie care intotdeauna trebuie sa raspunda la intrebarea "Pentru ce

folosim acesti bani?"

rbitrariul politic este limitat de cele doua componente.

+ealitatea ne arata ca o sursa importanta de bani pt bugetele locale o repre#inta alocatiile de

la bugetul de stat. Cu alte cuvinte statul strange bani iar unitatile admin-teritoriale au obligatia sa

stranga alti bani.

ugetele locale au alte surse separate de cele care se duc la bugetul de stat. +ealitatea ne arata ca in ciuda acestor surse, multe unitati administrativ-teritoriale nu au

aceeasi suma de bani (pentru ca sursele nu generea#a detsui bani). stfel unitatile admin-teritoriale vor solicita bani %uvernului. stfel bugetul de stat (prin deci#ia guvernului) da bani bugetelor locale.

2n momentul aderarii la /E s-a pus problema armoni#arii legislatiei publice.

--- 8ormula trebuie respectata pentru ca ea e inclusa in lege, care spune cum se aloca bani de la

bugetul de stat la bugetul local. Campul de aplicare s-a ingustat odata cu aparitia acestei reguli.

"ntrebarea principala la care trebuie sa raspunda aceasta disciplina# De cati bani are

nevoie statul?

Statul poate avea nevoie strict de banii necesari pentru a-si indeplini functiile.aca principala sursa a banilor publici sunt taxele si impo#itele atunci se pune problema 9e cati

bani are nevoie statul&9. Este legitim un stat care face diferente in ceea ce priveste taxele& Poate

statul sa ia taxe mai mari celor care castiga mai mult , sau sa ia mai putin celor care castiga mai putin&

aca statul se va limita sa faca strictul necesar, se va multumi cu mai putini bani. stfeldoctrina face o distinctie intre statul care are nevoie de bani putini (statele de pana la primul

ra#boi mondial- realitatea acestor state este ca se multumeau sa indeplineasca cererile minimale-

de aceea li se spuneau state-jandarmi pentru ca ele c*eltuiau doar pentru functiile clasice ale unui

stat, pentru aparare, pentru mentinerea ordinii publice, asigurarea justitiei si protejarea vietii si

bunastarii cetatenilor). Sumele pe care le ve*iculau aceste state erau relativ mici iar cele maimari c*eltuieli erau cele militare. C*eltuieili militare erau percepute ca si c*eltuieli extraordinare

si de regula erau finantate prin imprumut.

Statele moderne au inceput sa celtuiasca din ce in ce mai mult. Pentru marea cri#a din

";; solutia a fost aceea a investitiilor publice. 2n conditiile in care somajul a fost o problemareala, solutia au fost investitiile publice dandu-le posibilitatea oamenilor sa isi gaseasca un loc de

munca. cest program masiv a fost una din metodele imaginate pentru iesirea din cri#a.


4/38

anes. Statul nu s-a mai multumit sa fie stat jandarm care

sa apere prorietatile cetatenilor sai ci a inceput sa construiasca si sa se implice in industrie.

Pentru a putea construi a inceput sa aibe nevoie din ce in ce mai mult de bani.

"mplicarea sa in protectia sociala si in asigurarile de sanatate a repre$entat o alta

solutie. Statele , preluand niste modele private, le-a de#voltat la nivel national si au aparutsistemele de sanatate si de protectie privata.

Statul astfel obliga cetateanul sa plateasca o contributie din veniturile sale , la sistemele publice

sociale si de sanatate iar in sc*imbul acestei cobtributii, persoana care implineste varsta la carenu mai poate munci sau sufera un accident etc are dreptul sa primeasca o suma de bani din partea

statului. cesta este un drept pe care cetateanul il dobandeste in sc*imbul unei contributii( daca

ajunge sa indeplineasca conditiile expres preva#ute de lege).

ceste sisteme s-au generali#at abia dupa al doilea ra#boi mondial. Dupa %%"" , in conditiile in care Europa a fost distrusa statele au c*eltuit mult construind

diverse bunuri care erau proprietatea sa.


5/38

--

+rincipiile#

".Principiul legalitatii

$. Principiul planificarii (este mereu nevoie de un plan - bugetul este acest plan) Au se pot folosi

bani publici fara un plan cu privire la aceste c*eltuieli.;.Posibilitatea verificarii (controlul trebuie facut cu privire la toti banii publici).

Controlul deci#iei politice se face prin sanctionarea ei : a) Sanctiuni patrimoniale (persoana care a utili#at banii publici in mod nelegal va trebui sa

restituie acei bani)

atorita caracterului imperativ al regulilor, trebuie atasate si sanctiuni contraventionale sau c*iar

penale. b)Sanctiuni contraventionale

c) Sanctiuni penale

d)Sanctiuni disciplinare

,elatiile de drept financiar public nu se limitea#a la verificare si planificare a banilor

publici! sursele de venituri fiind impartite in doua categorii : ". Categoria impusa (rap. jurid. de drept fiscal )

$. +ap. contractuale (nu sunt intotdeauna supuse dreptului administrativ deci partile nu vor fi

intr-o situatie de subordonare).

Statul poate sa concesione#e un bun proprietate publica, sau o concesiune de lucrari!

acestea presupun o oarecare subordonare.

Dar: Daca statul se imprumuta, banca nu ii este subordonata. Daca statul cumpara bunuriservicii, statul nu este intr!o pozitie supraordonata.

ucrurile : daca statul nu plateste probabil ca nimeni nu ar mai incheia contracte cu statul.

/nele raporturi juridice sunt de drept public, altele nu, iar statul nu poate interveniunilateral.

Subietcele raporturilor -uridice#

". Stat-persoana juridica

a) Persoane juridice de drept public la nivel central

b) Persoane juridice de drept public la nivel local

a nivel central:

- autoritati publice cu cele ; puteri

- 2nstitutii publice (v. Pop. , Consiliul Concurentei, etc)

a nivel local:

- 0 singura pers. juridica la nivelul autoritatilor (unitatea admin-terit)- iverse institutii publice locale

egea intotdeauna va cuprinde :


6/38

- daca e persoana juridica

- daca este autonoma dpdv admin.

- finantarea - de unde provin banii

/inantarea#

- institutii finantate de la bugetul de stat B local (acestea sunt regula)

- institutii finantate integral din venituri proprii

- institutii finantate partial de la buget si din venituri proprii

8orma de finantare nu are legatura cu subordonareaBautonomia administrativa (care tine

de deci#ie )!o institutie subordonata administrativ poate sa fie finantata din bugetul propriu.

Sau institutii autonoma dar finantate de buget (ex: CC+)./niversitatea din ucuresti este o institutie finantata partial de la buget, partial din

venituri propri.

Circulatia monetara si politica monetara a statului

,eguli#

0rdonanta "@B" : limitea#a utili#area numeralului (pentru stat: orice plati in numerar

sunt plati pe care statul nu le poate controla si ei pot proveni prin eva#iune fiscala ! exista si

operatiuni de spalare de bani etc)

Statul , pentru a limita folosirea numerarului niste reguli numai pentru persoanele juridicenu si pentru persoanele fi#ice.

Procedurile de infiintare a pers. juridice presupun si existenta unor sume de bani.Persoana

juridica are intotdeauna cont la banca. Au poate folosi numerar peste un anumit plafon pe #i.Persoanele fi#ice nu au plafon. eci numai pers. jurid trebuie sa faca transfer la banca.

Plafonul4"6.666 lei

Existenta plafoanelor4 numai pentru plati intre pers. =uridice

se complete cu informatii din caietul de seminar.


7/38

Curs 0

,egulile propriu&$ise care insotesc administrarea si

celtuirea banilor publici

ugetul are $ componente

- Una legata de rolul sau de previ$iune care vine etimologic exact din ideea de a vedea

inainte ( prevedere). Previ#iunea presupune ca inainte de a face un plan trebuie sadescriem situatia, ce credem ca se va intampla. 2n cadrul bugetelor publice aceasta

previ#iune este obligatorie, se sc*itea#a atat veniturile pe care le primeste statul, cat si

c*eltuielile pe care trebuie sa le faca. 2n ca#ul unui buget public se incepe cu c*eltuielile

ce vor fi facute, dupa se vor stabili veniturile.- Componenta de autori$are : prin includerea tuturor c*eltuielilor in buget autoritatea

publica ce este competenta sa decida cu privire la bugetul respectiv autori#ea#a %uvernul

sa efectue#e acele c*eltuieli in limitele aprobate

aca in ca#ul bugetelor private persoana le intocmeste cu caracter de prevedere, derationali#are a c*eltuielilor, in ca#ul bugetelor publice este obligatoriu sa se intocmeasca

@66B$66$ si $?;B$66 defineste fondurile publice : cele alocate din bugetele publice. Au exista bani publici care sa scape planificarii, acestia pot fi gasiti plecand de la buget.


8/38

ugetul in principiu este un plan si o forma de autori#are administrativa, iar cele $

componente sunt aprobate prin o lege data de Parlament.

a nivel local bugetele sunt aprobate prin *otarare a autoritatilor deliberative. a nivel

central in ca#ul in care nu se aproba acest buget pana la " ian va continua sa se aplice bugetul

anului precedent.

ugetul este aprobat printr-o lege bugetara anuala.


9/38

situatiile de mai sus si nu mai poate munci si ii obliga pe restul cetatenilor sa plateasca

aceste contributii. cesta se numeste principiul contributivitatii.

Pentru a putea fi tinut sub control acest sistem trebuie gestionat separat : contributii pentru pensii, pentru ajutorul de somaj etc.

a partea de c*eltuieli sunt cele preva#ute a acoperi drepturile persoanelor care

indeplinesc conditiile : pentru pensie si pentru ajutorul de somajceasta gestionare separata a asigurarilor sociale conduce la existenta in statele moderne

a cel putin $ bugete la nivel central : de stat si al asigurarilor sociale de stat. a nivel local

exista doar planul in care sunt evidentiate c*eltuielile si veniturile unitatiloradministrativ-teritoriale.

;. ugetele unitatilor administrativ-teritoriale ale statului

egile @66 si $?; nominali#ea#a mai multe tipuri de bugete, unii autori considerand ca aceasta

clasificare e doar o detaliere a celor inscrise in Constitutie.

a nivel central :

1. ugetul principal4 cel de stat : planul principal de venituri si c*eltuieli ale statului, le

regasim pe toate cum sunt pervi#ionate si cum %uvernul este autori#at de Parlament sa le

execute

2. ugetul asigurarilor sociale

0. ugetele fondurilor speciale. 8ondurile speciale sunt create prin lege si ceea ce au ele

specific este faptul ca sunt planuri de venituri si c*eltuieli afectate unei destinatii

determinate, cu alte cuvinte Parlamentul prin lege poate sa imagine#e destinatii foarte precise carora sa le aloce bugete determinate pentru a tine evidenta veniturilor si

c*eltuielilor pentru a verifica eficienta utili#arii acestora, separat de bugetul de stat

ceste bugete speciale presupun ca acei bani nu se mai duc la bugetul mare ci spre celspecial si snt reglementate de legi speciale.

Ele sunt anexe ale bugetului de stat :

Ex : fondul special pentru intretinerea drumurilor(alimentat din taxe de folosire adrumului, acci#e la carburanti), fondul national de sanatate (destinatia speciala este

acoperirea c*eltuielilor sistemului public de sanatate, statul isi asuma aceasta c*eltuiala.

Exista si exceptii : persoanele care nu au contribuit sau nu contribuie pot beneficia de

ajutorul acestui fond . daca se depasea nivelul c*eltuielilor din contributii statul platea din bugetul de stat )

5. ugetele institutiilor publice : legea @66 enumera mai multe categorii :

- bugetele institutiilor publice autonome(acele instit publice pe care actele le declara a fi

autonome administrativ, nu sunt subordonate ierar*ic) sunt puse separat pentru ca aceastaautonomie deci#ionala presupune si autonomia asupra bugetului propriu

- #ugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din fondurile publice.


10/38

7. ugetele fondurilor externe rambursabile, care trebuie restituite : este vorba despre bani

pe care statul i-a imprumutat cu un scop separat

8. ugetele fondurilor externe nerambursabile : cate unul pt fiecare proiect


11/38

9eniturile fiscale sunt de trei feluri: impo$ite, taxe si contributii. cestea sunt impuse

unilaterale de stat prin lege.

"mpo$itele sunt acele obligatii de plata stabilite unilateral de stat prin lege, fara ocontraprestatie imediata. Cetateanul platitor de impo#ite nu primeste o contraprestatie imediata

pentru plata pe care o face, dar stie ca aceste sume vor fi folosite pentru beneficiul public (ex.:

mentinerea ordinii publice, aparaea nationala, administrarea publica).:axele sunt acele plati impuse unilateral de stta prin lege pentru servicii publice prestate

de institutii publice, de autoritati publice sau de operatori economici (e%.: societati comerciale

sau regii autonome). aca in ca#ul impo#itului lipseste contraprestatia imediata, in ca#ul taxelor,acestea repre#inta o plata pe care cetateanul o face pentru i se presta un serviciu public

determinat. Au este obligatoriu ca taxa pentru un serviciu sa reflecte valoarea acelui serviciu.

Este posibil ca statul sa perceapa o taxa mai mare pentru un serviciu, pentru a descuraja

recurgerea la acel serviciu.Prin serviciu public intelegem acele servicii pe care statul prin institutiile sale, prin

operatorii economici nu actionea#a pe o piata concurentiala, intr-un mediu concurential.

2deea de taxa apare atunci cand servicul este fie impus, fie singurul serviciu de pe piata

(ex.: apa si canal, ta%ele pentru actele de stare civila).Contributiile sunt acele obligatii de plata impuse prin lege pentru participarea la un

sistem de asigurari sociale sau la un sistem de asigurare publica.Sistemele de asigurari sociale raspund la doua obiective:

a) situatia in care persoana fi#ica, din motive obiective, nu mai poate obtine venturile din

munca! atunci statul obliga persoana sa se asigure pentru o astfel de situatie. b) situatia in care persoana fi#ica se imbolnaveste si trebuie sa suporte costurile

ingrijirilor medicale.

9eniturile nefiscale sunt toate celelalte venituri ale statului care provin fie dincontraventii, donatii, legate, mostenirile vacante.

e lipseste acea componenta impusa.

2n ceea ce priveste celtuielile, exista doua mari clasificari:

1. Clasificatia economica - are drept criteriu scopul enonomic urmarit de c*eltuiala

respectivaa) celtuieli curente sau de functionare - acele c*eltuieli necesare pentru functionarea

unei institutii publice, c*eltuieli cu personalul, c*eltuieli cu bunuri (ex.: ben#ina), c*eltuieli cu

servicii (ex.: intretinere, #ugravit). b) celtuielile de capital, denumite si c*eltuieli de investitii - acele c*eltuieli la care

operea#a subrogatia cu titlu particular! se dobandeste un bun cu durata de utili#are mare.

Exista o impartire a bugetului in doua sectiuni: de de#voltare si de functionare.

2. Clasificatia functionala - are drept criteriu destinatia c*eltuielilor

a) c*eltuieli pentru functionarea aparatului de stat

b) c*eltuieli pentru cercetare, de#voltarec) c*eltuieli pentru aparare

d) c*eltuieli pentru investitii


12/38

Statul nu are monopolul tuturor veniturilor publice, ci doar a celor fiscale.

egea finantelor publice statuea#a, in art. ?@, ca orice suma de bani cuvenita statului se

face venit la bugetul de stat, daca legea nu prevede altfel.


13/38


14/38

- singurele exceptii de la acest princ sunt fondurile speciale( de asemenea, exc si de la ") care pot fi

stabilite numai prin lege! prin lege se poate spune ca se infiintea#a o contrib pt sanatate( venit fiscal

special) care va fi venit pt o destinatie speciala de c*! cei care nu contribuie la acest sist public de sanatate

diminuea#a bugetul public de sanatate

- o sg excpetie de la princ neafectarii veniturilor bugetare la nivel local , legea permite formare unui fond

special pe care C il poate stabili prin infiintarea unui serviciu finantat din taxele perceptute de la

beneficiarii acelui serviciu ( posib rec autorit locale de a percepe venituri suplim, distincte de cele

preva#ute de lege)

;. Principiul anualitatii:

- aceste planuri se intocmeac pt " an, bugeetul este valabil " an!

- in mod normal procedura de elab a planului de buget si de a aprobare a lui se desfasoara in anul anterior

executarii sale, ele fiind etape care ar tb sa se inc*eie pana la ;" dec, a i la " ian sa existe buget! dupa ;"dec, procesul bugetar nu se inc*eie pt ca urmea#a reali#area bilantului in care se compara re#ultaele

efective cu planul!

- at cand vb de acest pricn vb de faot de executia propriu -#isa a bugetului, adica la aplicarea planului

- exceptie : pt ca premisa aplicarii lui pp ca planul este nu numai pregatit, dar si aprobat! pregatirea

bugetului este in sarcina unui organ executiv( min finantelor pub, primaria), daca nu* isi indeplinesc atb-

sanctiuni! planul lt a incepe sa fie aplicatla " ian tb sa fie aprobat de autorit deliberative (C reso

Parlamentul) , daca nu e aprobat se prelungeste cel vec*i, re#ulta ca daca Parlamentulsau Cl nu aproba, nusufera vreo sanctiune, a i termenele de aprobare sunt termene de recomandare! astfel, solutia

constitutionala este ultraactivitatea bugetului anterior cu niste limite, in sensul ca se va c*eltui in fiecare

luna care curge din anul pt care a inceput si pt care nu avem buget suma care este mai mica decat "B"$ din

prevederile bugetare dinanul trecut sau "B"$ din prevedirle planului de buget pregatit ! daca nu exista un buget pregatit, c*iar neaprobat ar tb sa existe o sanctiune care sa vi#e#e autorit executive!

- intreg procesul se bugetar se intinte pe mai multi ani in timp ce proiectul de buget se aplica doar lt un an

5. Principiul publicitatii

- instituie obligatia autorit care elaborea#a bugetul de a asigura publicitatea si deci transparenta

informatiilor din buget, ceea ce inseamna ca la nivel central bugetele sunt facute publice prin publicare in'0, prin afisare pe siteul ' finantelor publice, fiecare institutie tb sa-si afise#e propriul buget ! la

nivelul bugetelor locale proiectul de buget tb afisal la sediul primariei, pe pagina de internet, la fel

sibugetul aprobat precum si contul de inc*idere a executiei bugetare

@. Principiul speciali#arii

- atat veniturile cat si c* sunt preci#ate in buget cu oreci#area sursei


15/38

- se faceun indicator: relatia din incasarile bugetare din imp pe profit comparate cu incasarile (impo#it pe

salariu) din venitul pers fi#ice!

- la fel in ceea ce privset c* bugetare tb preva#ute destinatiile! destinatia include nu numai clasif

functionala( destinatia precisa a c*) ci si clasif economica( dif dintre c* de capital si cele curente )

. Principiul unitatii moentare

- toate veniturile si toate c* se inscriu in plan in moneda nationala c*iar daca unele c* sau venituriprecum

fondurile externe nerambursabile sunt in alta moneda!

Existasi efecte comune ale p, alaturarea princ unitatii, unicitatii si unitatii monetare putem avea acelasi

plan in aceasi moenda putem vedea mai usor deficitul

?. Principiul ec*ilibrului bugetar

- este exprimat explicit in legea finantelor publice locale nu si in cea a finatelor publice

- aceastalege preci#ea#a ca toate c* bugetului local tb acoperite din veniturile acestui buget, iar titlul

acestui art este princ ec*ilibrului, re#ulta ca s-a dorit exprimarea acestui princ, insa consistenta art nu

releva acest lucru!

- ideea capata sens atunci cand este coroborata cu alt art care spune ca autorit locale nu se pot imprumuta

decat pt $ mari destinatii: reali#area de investitii si rambursarea datoriei publice! or, adunate imoreunalucrurile ne duc la acelasi re#ultat si anume ca autorit locale s epot imprumuta in anumite situatii,

imprumut inclus in bugetul local!

- neconsacraraea la nivel central nu mai poate fi ignoarata

- in luna martie a fost inc*eiat un tratat interguv, iar un elem al acestui tratat este obligatia asumata de

state de a reglementa cu carc permanent si oblig princ ec* bugetar.

- aceasta acceptiune a princ nu inseamna o egaliFtate deplina intre venituri si c*, ci include un deficit de

max ;D!

- simpla includere a princ in lege nu ar fi un princ suficient ca +omania sa-si indeplineasca obligatia

asumata prin ratif tratatului, ceea ce legitmiea#a comisia europeana sa revina si sa ceara resp obligatiei pt

ca legile amintitie sunt legi ordinare supuse modificarii mult mai simple!

- masuri pt restabilirea ec*ilibrului bugetar: pac*etul legislativ prin care +omania intelege sa-si respecte

obligatia asumata prin acordul de imprumuturi! in esenta, aceste masuri se regasesc in legi precum cea

pein care toate salariile din sectorul public au fost reduse cu un procent( nu salariile individuale , cic*eltuielile de personal se reduc, ceea ce insemna ca s-a lasat la daprecierea institutiei cum se face acest


16/38

lucru, reduci personalul, fie reduci toate salariile), alt pac*et: toate pensiile, urmatoarea lege: esalonarea

la plata unor obligatii ale statului, o alta lege : desfiintarea institutiilor statului

- toate aceste masuri, cele principale, au ajuns in fata Curtii Constit, iar in fata acesteia, toate sesi#arile au

fost gandite pe urm structura de argumentatie jur: toate sunt atingeri aduse unor dr fundamentale, iar

apararea %uvernului a fost: princ ec* bugetar este un pricn fundam, un stat nu poate c* mai mult decat

are, veniturile statului sunt limitate, c*iar si cele extraordinare! Curtea a solutionat aceasta dilema unitaraproape in toate aceste situatii: intre cele $ princ prioritatea apartine protectiei dr fundamentale care este

consacrat si la nivel constit, dar a mai adaugat, protectia dr fundam cunoaste o limita data de art.@; din C.

- cu alte cuvinte Curtea spune ca, cri#a economica este o cau#a care poate afecta siguranta nationala a i,

prin lege se poate restrange exercitiului unui dr fundam ! ea nu recunoaste ca princ ec* este consacrat la

nivel constit, ceea ce este corect, insa spune ca masurile combaterii cri#ei legitimea#a restrangerea unor dr

fundam pt apararea sigurantei nationale

( art.@;) 111 2n unele ca#uri a admis ca restrangerea afecta nu numai exercitiul ci si substanta dr fundam

( in ca#ul pensiilor) !

- problema ce se investe pt viitor este cea a cantaririi, dpdv al Curtii constit, atunci cand princ ec* va fi

consacrat in C!

nali#area peincipiilor preva#ute numai in legea bugetelor locale

". Principiul solidaritatii:

- lipseste de la nivel central

- posibilitatea alocarii de fonduri din bugetele locale fie catre alte unitati adm terit fie catre pers fi#ice

- 1 Situatia in care o unitate adm terit poate aloca fonduri catre o alta unitate adm terit care se afla intr-o

situatie de nevoie in semn de solidaritate! teoretic bugetul local primeste subventii de la nivel central!

- este un princ invec*it care nu functionea#a actualmente, este un reflex vec*i al statului fara autonomie

locala

- 1 locarea de fonduri catre pers fi#ice aflate in dificultate : si statul poate da bani acestoe pers, insa

numai in cadrul unor legi, legi care reglem dif categ de ajutoare sociale! acest princ al solidaritatti este in

afara acestor legi, conf lui pot fi date ajutoare pers fi#ice care nu se afla printre categ mentionate de legi!

fiecare consiliu local poate prevedea o c*eltuiala in plus in acest scop! este o latitudine lasat generic

consiliilor locale!

$. Principiul proportionalitatii:

- e preva#ut de legea finantelor publice locale


17/38

- fiecare autoritate locala ar tb sa aibe la dispo#itie fonduri publice proportionale cu sarcinile pe care tb sa

le indeplineasca

- este o declaartie generoasa, fara efecte practice

;. Principiul autonomiei publice locale :

- consacra faptul ca autonomia adm este dublata de o autonomie financiara, in sensul ca , in principiu,

deci#iile legate de bugetul local se iau de catre consiliie locale, de autorit deliberative la nivel local!

- exista insa deci#ii in care se manifesta un soi de rap de tutela adm, dec ref la datoria locala au nevoie, pt

a fi puse in practica, si de o aprobare de la nivelul central!

Principiu reglem la nivelul /E si nepreluat in legislatia romana, insa forme incipiente se regasesc:

principiul bunei gestiuni financiare care pp ca findurile publice sa fie folosite in mod economic

( atingerea re#ultatului cu consturile cele mai mici) sa fie fol in mod eficient( sa fie alocate resurse otacele scopuri care corespund interesului public si alocarea sa fie una care sa permita aringerea scopului) si

folosite cu eficacitate( c* facute sa conduca la reali#area efectului urmarit). Elemente ale sale suntcuprinse in legea responsabilitatii fiscale bugetare.

Curs

Bugetele publice

&rdonatorii de credite bugetare

- pers care decide si aproba utili#area fondurilor publice! cel care ordona in legatura cu fondurile

publice!- limitele bugetare 4 credite bugetare

- daca creditul bugetar al unei institutii este G, ordonatorul de credite nu poate efectua c*eltuieli peste

suma respectiva

- o pers care decide cu privire la efectuarea de c*eltuieli in limitele creditului bugetar, in limiteleautori#ate pt fiecare categ de c*eltuieli

- ordonatorii de credite bugetare sunt conducatorii de institutii cu personalitate juridica!- orice institutie publica avand personalitate juridica are un conducatpr, independent de organele de

conducere colegiale, denumit fie director, fie director general etc, aceleli pers, legea ii incredintea$a

functia de ordonator de credite bugetare, el este cel care va decide cu privire la c*eltuirea banilor

publici in limitele stabilite pt bugetul acelei institutii

- el nu numai ca decide cu privire la c*eltuirea banului public, ci si cu privire la bunurile aflate in prop sau administrarea respectivei institutii care include, de asemenea, si c*eltuieli banesti!- 0 "B"

0rdonatorii de credite la nivelulul bugetului de stat si bugetului asig sociale de stat sunt:

ministri , conducaorii organelor de specialitate de la nivel central, conducatroii institutiilor publice

autonome si orice conducator al unei pers juridice de drept public . umite acte normative seindepartea#a de la princ din ord "B si incredintea#a in mod precid calitatea aceasta unei anumite


18/38

pers din resp institutie, alta decat conducatorul si este vb in special de Camerele Parlamentul, undecalitatea aceasta o are secretarul general al Camerei despre care e vb. a fel, la niveul %uvernului,

ord de credite este secretarul general al ;uvernului. 0rdonatori de credite la nivelul bugetului local sunt: primarii (atat primarul general 'un uc cat

si primarii sectoarelor) si presedintii consiliilor judetene! ( de regula sunt tertiar! faptul ca o institutie

este la nivel local nu inseamna ca este subord C, ci poate fi subord la nivel central).

egea contine o procedura de delegare a acestei functii! si legea finantelor publice, si cea a afinantelor publice locale, prevede ca este posibil acest lucru, cu conditia ca delegarea sa se faca pe

un termen determinat si sa prevada conditiile si limitele delegarii. Este un alt ex de text abu#at pt carealitatea arata ca delegarea nu e exceptia, ci regula intrucat cei in drept sa exercite aceasta functie o

delega in mod regulat, ceea ce conduce la ideea ca textul regula este abu#at ( in special la nivel

central). /n viciu al acestei delegari este ca nu prevede calitatile pe care tb sa le aibe delegatul.

0rdonatorii de credite sunt de ; categ:

Criteriul este cel al subordonarii ierarice

". Principali: conducatroii acelor instit publice, acelor pers juridice care nu sunt subordonateierar*ic niciunei institutii !

$. Secundari: acei conducati ai unei instit publice care sunt subord unei institutii conduse de unordonator principalsi care la randul lor au in subordine alte institutii publice !

;.


19/38

- la nivelul central, proiectul este elab de catre %uvern prin intermediul 'inisterului finantelor publice('fp) ! la nivel local, bugetul este elab de catre autorit executive, de catre ordonatorii de

credite , de catre primari si de catre presedintii C=!

- cine intocmeste acest plan este cel care il cunoaste cel mai bine si care are si o oarecare liberate in

a-i insera c*eltuieli!- munca pricipala a 'fp este de a aduna informatii! acum intra in scena ord de credite! este o

procedura care porneste de la ba#a! fiecare ord principal va intocmi proiectul fiecarui domeniu al sau,cerand si proiecte de la ord subordonati! ord principal, va aduna totalul c*eltuielilor si al veniturilor,

unde este ca#ul, va adauga bugetul ministerului propriu si va re#ulta bugetul ministerului respectivcare este de fapt un buget al domeniului coordonat de ministerul repsectiv, vbuget transferat catre

'fp si care va acorda transferurile, eventualele alocatii catre bugetele locale cerute prin recomandare

de catre acestea prin intermediul proiectului inaintat de fiecare.

- bugetul asig sociale de stat se pregateste de catre 'inisterul muncii si protectiei sociale('mp)- 'fp coordonea#a procesul elaborarii bugetului, prin transmiterea urmatoarelor elemente catre ord

de credite subordonati (procedee pralabile intocmirii proiectelor de catre cei subordonati): ometodologie de intocmire a bugetului , niste indicatori economici care tb avuti in vedere in

constructia bugetului si ce e cel mai imp, niste limite de cheltuieli <- la nivel local, primarii si pres C= au responsabilitatea de a elabora acele proiecte, ei aduna inf mai

usor.- 'fp desi culege inf de la ord de credite, le-a transmis acestora o metodologie si limitele de buget,

astfel incat ei stiu care sunt modelele de proiect si la ce sa se astepte.- pana aici s-a vb de limitele interne, acum lmitele externe ale elab bugetului: tb sa ne raportam la

calendarul bugetar -H prima componenta a elab proiectuluie este elab politicilor comune la nivelul/E in cadrul semestrului european( formularea lor incepe la sf anului anterior celui in care se va

elabora bugetul, adica cu $ ani inainte fata de anul pt care se elaborea#a bugetul, ele se finali#ea#a in

cursului lunii martie, aprilie a anului...., ceea ce inseamna ca undeva in primavara anului anterior

anului pt care se organi#ea#a bugetul, tb sa avem politica europeana) ! pana la ;6 martie 'fp tb sa

pre#inte %uvernului indicatorii macroeco pe care se va intocmi bugetul, de ex inflatia!- legea responsab fiscal-bugetare spune ca pana la ;6mar , %uvernul tb sa reali#e#e strategia fiscal bugetara si sa o depuna sprea aprobare Parlamentului, aceasta strategie contine indicatroii macroeco ,

contine plafoane pt anumite c*eltuieli si pt datpria publica care vor fi aprobate prin lege de catre

Parlament si va contine politicile fiscale propuse de %, adica cele legate de taxe si impo#ite.

- politica fiscala stabileste in principal sursele si metodele de prelevare de venituri publice!

- politca bugetara expima dimensiunea si destinatia c*eltuielilor!

stfel, politicile fiscale si bugetare alcatuiesc politica financiara a statului si se refera laansamblul actiunilor si instrumentelor prin care se asigura colectarea resurselor finnciare ale statului

si utili#area acestora cu scopul satisfacerii nevoilor societatii.

Aoutataea absoluta pe care o aduce aceasta lege, este faptul ca in aceasta strategie se propuneParlamentului aprobarea de plafoane care vor avea carac obligatoriu, e vb de un plafon pt sold, un

plafon cu c* de personal raportat la pib, un plafon pt datoria publica care poate fi angajata si seadauga si limite pt c* totale ale bugetului de stat. ceasta strategie tb depusa la Parlament pana la ;6

mar, apoi 'fp va transmite in cursul lunii iunie o scrisoare care va contine o metodologie de

intocmire a bugetului si limitele de c*, ord de credite. in mom primirii acestor limite, ord principali

au termen pana la " aug sa trasmita propunerile lor pt intocmirea bugetului. in acest mometn, 'fp


20/38

are la disp $ luni pt a finali#a proiectului bugetului de stat si pt a-l depune la %. 'fp culege date de laalti ordonatori principali, inclusiv de la alti ministri care sunt ord principali, stfel, se pune intrb daca

'fp este peste celelalte ministere& +aspunsul este nu! ei sunt egali si cu toate acestea 'fp are potrivit legii posibilitatea de a obiecta bugetele transmiSe de colegii sai. El prelucrea#a ce a primit si

verficia daca sunt respectate limitele de c* si daca sunt in acord cu limitele ue. 'fp nu poate opera

modificari singur ci transmite inapoi priiectul de buget cu rugamintea de ajustare a bugetului si

incadrarea lui in vstrategie. Este obligat cel care a primit recomandarea reevaluarii bugetului sau sa-lmodifice& Au, astfel se va apela la medierea %uvernului, astefel deci#ia nu este a 'fp ci a intregului

%uvern care va media eventualele conflicte re#ultate din recomandarea de modif proiectului bugetului facut cu nerspectarea limitelor.

Exista , de asmenea, si posib ca proiectele de bugete sa provina de la sectarii camerelor, supuseaceleiasi proceduri.

anca Aationala si Curtea Constitutionala sunt singurlele institutii care isi aproba singure bugetulceea ce este si o garantie a independentei lor.

8ondurile speciale nepreva#ute in bugetele transmise de ord de credite :

• fondul de re$erva la dispo#itia %uvernului care poate fi folosit pe parcursul anului pt c*

nepreva#ute, de regula alocarea de fonduri pt ord principali!

• si fondul de interventie si din care se pot face c* numai pt acoperirea consecintelor unor

calamitati naturale

0data intocmit acest buget si transmis %uvernului (de catre 'fp) pana la ;6 sept, procedura spune

ca acesta va fi transmis P cel mai tar#iu la "@ oct( termen de recomandare).

a bugetele locale calendarul nu este acelasi pt ca o sursa importanta a bugetelor locale o

repre#inta transferurile de la bugetul central, ceea ce inseamna ca bugetul central tb sa fie aprobat sis

a prevada eventualele alocari. egea finantelor publice locale reglementea#a ; mari categ de astfel detransferuri: unul este cu titlu permanent, celelalte $ au caracter oca#ional

Sursa principala de transferuri de la bugetele centrale la cele locale o repre#inta alocarea unei cote

de 88 = din impo$itul pe salariu al pers fi$ice, ceea ce inseamna ca in fiecare lluna dupa incasareaimp pe salariu pers fi#ice este alocat bugetelor locale astfel: 55D din acesti bani merg la bugetul

unitatii adm terit in care isi are sediul platitorul venitului (platitorul venitului este angajatorul, in

ca#ul imp pe salariu, nu angajatul , de acesa o unitate adm teritr p terit careia.. ) "$D merge la

bugetul local al judetului, iar $"D merg intr-un fond constituit la nivelul directiei judetene afinantelor publice si care le poate folosi pe parcurs. istributia e sc*imbata numai la mun ucuresti

unde procentele sunt distribuite altfel 55,@D merg la bugetul mun, $$,@ D la sector, iar in fonduladministrat de 'inisterul finantelor publice raman doar "6D. +e#utataul este ca doar $; D raman la

bugetul central.

doua sursa, cu caracter oca#ional, o rep veniturile defalcate din alte categ de venituri alebugetului se stat, de regula din tva, preva#tue anual de legea bugetara. 2n fiecare an % transfera o

suna de vbani din impo#itele mari la bugetele locale.


21/38

treia sursa, tot oca#ionala, o rep transferurile pt acoperirea c de investitii finantate din

imprumuturi externe. 2pote#a: autorit locale se imprumuta si de regula daca acea investitie este

importanta, g contribuie si el cu fonduri pt ca bancilefinantatoate nu finantea#a "66D iar diferenta o

asigura bugetul de stat. Este una oca#ionala. ugetul local tb sa intrevada si estimarea acestor

venituri pt ca sunt bani de la stat, astfel tb sa astepte niste cifre de la stat, astfel tb sa astepte aprobaa bugetului de stat pt a se putea definitiva bugetul local, legea da un termen de 5@ de #ile de aprobare a

proiectului bugetului local, calculat de la aprobarea bugetului de stat, primarul are "@ #ile saelabore#e, pe care nu il depund eimediat spre aprobare, bugetul elaborat se afisa#a intai, s eface

public , iar cetatentii au la disp @ #ile sa faca obiectiuni, dupa aceea proiectul cu obiectiunile se depunla Consiliu ocal, unde tb aprobat in termen de 5@de #ile de la aprobarea bugetului de stat.

Elaborarea programelor de investitii

probareExecutia bugetara

2nc*eierea executiie bugetate( bilantul ) aici includem si un control al executiei bugetare!

Curs ?

C*eltuieli de 2nvestitii (c* de capital) >odul in care aceste c sunt incluse in buget: '8P este cel care va culge informatiile de la toti

ordonatorii de credite, la fel pe cale ierar*ica! pt a se asigura ca propunerile primite sunt inftr-o formaunitara, mfp transmite anterior niste instructiuni de pregatire a proiectelor de catre ordonatorii de

credite. e asemenea, mfp va elabora si norme care cntin criterii de elaborare si de selectie. 0rd isi

transmit proiectele la mfp si care pe ba#a acestor prop va elabora un prog anual de investitii pe care il

va supune %uvernului. Existenta resurselor financiare necesare repre#inta criteriul de ba#a al

acordarii investitiilor recomandate, investitii considerate necesare. Componenta multianuala: unele investitii sunt doar incepute intr-un an si finali#ate in prog deinvestitii din anul urmator.

tunci cand isi finali#ea#a prog de investitii, ord de credite tb sa includa in proiectul de investitiiatat informatii financiare despre c* cat si nefinanciare.

'nformatiile financiare se ref in principal la costul investitiei, la graficul de plati(scadentele

platilor), costurile de intretinere si reparatie ulterioara. Costurile lunare de intretinere sunt de regula

cele mai mari. 'nformatiile nefinanciare sunt cele care descriu in detaliu obiectivul si vb despre functionalitatea

investitiei, despre beneficiul pe care il va aduge interesul public la nivel local sau general./n element important este anali$a cost&beneficiu pe care si legea noastra o prevede ca oblogatorie

in elab unui prog de investitii, dar ea este de obicei facuta in asa fel incat sa justifice reali#area

investiiei resp, in timp ce princ utili#arii ipfondurilor publice reclama o regula si anume faptul ca beneficiul este net superior costului. Structurata astfel, inf financiare, nefinaciare, cost-ben, prog de investitii sunt inainte mfp care

ali#ea#a un prog anual de investitii.upa care, pt investitiile acestea se trece la documentatia tenico&economica, un document

juridic f important in sensul ca nu e posibila introducerea c* de investiii intr-un buget decat dupaaprobarea acestei documentatii care rep desfacerea proiectului de buget si anali#a tuturor costurilor!

estimarea facuta va fi inclusa in buget, aceasta facand ca majorarea sumelor introduse in buget sa nu


22/38

fie usor posibila. ocumentatia t-e o pregateste ord de credite care va reali#a investitia resp si in alcarui buget se va afla c* resp( prin intermediul ei se ajunge la un cost total) . ceasta doc t-e este

apoi, in fct de valoarea sa, supusa aprobarii in sensul ca, deocadata limitele preva#ute de legeafinantelor publice , a caror modif poate fi facuta prin *ot de %, vb despr eniste praguri, un prag de @

mil de lei care se aproba de ord de credite in speta(in bugetul caruia va fi incusa investitia) si cu

avi#ul celui superior. Pt investitii intre @-$7 mil lei, aprobarea se da intodeauna de catre ord principal

de credite al domeniului resp. Pt documentatii pt investii mai mari de $7 mil de lei, documentatia seaproba de catre %. % ii revine intodeauana atb de aprobare a doc care includ investii ce se finantea#a

printre altele si din fonduri contractate de stat sau garantate de stat.a nivelul bugetelor locale nu avem praguri de valoare si regula o rep ca documentatiile legate de

investitiile care se vor include in bugetul local se aproba de consiliu, cu exceptia celor finantate saugarantate de stat unde le aproba %. Exista niste situatii in care si primarul si presedintele C= pot

aproba doc de investitii cu informarea autorit deliberative, fiind vb de efectuarea de reparatii caurmare a unor evenimente accidentale sau repararea urmarilor unor calamitati( se remarca o situatie

de urgenta care justitfca aprobarea unei investii de catre ord principal ceea ce inseamna ca daca el are bug de investiti deja aprobat, el aproba si face direct c*). Este f imp aceasta etapa pt ca numai pe

ba#a acesteia, ord isi pot include in proiectele de buget c* de investii (mai exact) respectiv cifra din

documentatia ecoonomica aprobata si astfel pot sa-si finali#e#e proiectul de buget care va fi transmismai departe.

ceste c* de inv sunt f importate pt ca una din componentele strategiei fiscal - bugetare este cea a

existentei investiilor. Proiectul de buget este astfel elab de mfp si teoretic depus la g pana pe "@ sept. 0 modif de data

recenta a legii fp introduce o derogare:9 in anii in care se org alegeri generale parlamentare, mfp numia e tinut pt depunerea proiectului de buget la % de termenul precedent ci de un nou termen de @

#ile de la investirea noului %. % are la disp la randul sau un termen f scurt pt anali#a aceste ptoiect de buget si pt a si-l insusi( avem in vedere ipote#a existentei unui anumit minisster in mom elab bug si a

altui minister dupa alegeri)9. % poate cere aprobarea proiectului de buget in procedura de urgenta.

Aprobarea bugetului

ugete aprobate de +arlament prin lege sunt :

ugetul de stat care va avea ca anexe bugetele fondurilor speciale si sumele defalcate pt

bugetele locale pe care acestea le asteapta pt a-si putea definitiva bugetul propriu, bugete

fondurilor externe rambursabile si nerambursabile( vor fi incluse ca anexa ,dar nu supuse apb

P, bugetele instit autonome pt ca acolo competenta de aprobare este supusa regulilor interne,

de ex Curtea Constitutionala, A+)!

ugetele instit publice finantate partial din bugetele publice(universitatea)<

ugetul asig sociale de stat<

Parlamentul poate modifica proiectele de buget primite, in sensul de realocare a veniturilor de la

un ord la altul( de ex, situatia in care considera ca un anumit ord recomanda alocarea unei sume pecare P o considera excesiva in raport cu recomdarea altor ord si procedea#a la realocarea

veniturilor ), insa nu le poate modifica pe cele ale instit publice autonome intrucat acestea sunt


23/38

aprobate conf regulilor din ordinea interna. utonomia financiara a acestora este elementul ce explicacontroversa, aceasta tinand de independenta institutiilot in speta.

Parlamentul nu poate modfica( limite ale modificarii) :- structura bugetului

- limitele de c*eltuieli

- deficitul bugetar

Parlamentul, in sedinta comuna,va aproba legea de aprobare a bugetului de stat si legea de

aprobare a bugetului asig sociale de stat. cestea vor contine:

• o descriere a veniturilor pe mari categ de surse!

• o descriere a c* pe categ de destinaiti mari!

• indicarea deficitului bugetar (dif dintre c* si veniturile ordinare)!

•

o serie de prevederi aplicabile executiei bugetare in anul respectiv(o lege bugetara careinter#icea ac*i#itionarea de autove*icule)

Specific acestor $ legi este faptul ca ele sunt emise pt o durata determinata, ele sunt menite sa

traiasca si sa produca efecte atat timp cat sunt in vigoare veniturile pe care le aproba( teoretic poate fi

de un an, mai mica de un an: adoptarea tar#ie a bugetului si incetarea efectol sale la timp, sau mai

mare de un an) 'ai exista unele bugete care NU se aproba de catre +arlament, adica:

• bugetele institutiilor publice finantate integral din fonduri publice al caror buget se aproba

dupa aprobarea bug de stat , in termen de "@ #ile, de catre ord ierar*ic superior

• bugetele institutiilor finantate integral din fonduri proprii care isi aproba singure bugetul( de

org de cnducere), dar cu avi#ul ord de credite ierar*ic superior( bugetul tre#oriei statului se

aproba prin *ot de %)! toate aceste bugete vor fi anexe la bugetul de stat.

a nivel local, toate bugetele se aproba de catre autoritatea deliberativa.

Executia bugetara

Sunt $ situatii: fie exista buget, cel aprobat, fie nu exista buget si se continua executia bugetra pe

bugetul anului trecut , dar impartind alocatia anuala la "$ a i in luna ian a noului an bugetar vom c*

"B"$ din bugetul anului trecut fie din cel neaprobat, insa cu specif ca o vom alege pe cea maimica( putem aplica un proiect de buget neaprobat numai pt ca el cntine o suma mai mica).

Ca#ul buegtului local care contin surse imp de venit alocat din buegetul de stat, trecut ca venit in bugetul local si ca c* in cel de stat.

nul bugetar atat la nivel local cat si la nivel central incepe la " ian, insa la nivel local avem in

vedere termenul de 5@ de #ile de la aprobarea bug de stat a i se iveste situatia inceutului executiei

bugetare cu prelungirea celui anterior.$ mari opeariuni:

". Sa incase#e veniturile estimate$. Sa efectue#e c* preva#ute in acelasi buget


24/38

ceasta dubla activitate, incepe la " ianuarie concomitent. Estimarile sunt imp dpdv juridic pt ca la o eventuala rectificare facuta dupa primele luni, pot

exista venituri suplimentare ce pot fi fol pt alte c* , de es plata unei datorii( orice excedent tb folositexclusiv ot plata datoriei publice pt a reduce astfel o alta c* publica)

2n ceea ce priveste c* lucrurile sunt extrem de stricte. egea prevede ca de fapt sumele aprobate in

buget pt fiecare destinatie de c* sunt limite maxime care nu pot fi depasite.

cest plan financiar, bugetul, are un anumit grad de detaliu in sensul ca veniturile sunt trecute, deregula, pe $ mari categ, capitole si subcapitole, in ceea ce priveste c*, structura unutara a bugetului

contine maimmulte titluri: parti, capitole, subcapitole, articole, alineate, ba c*ia rla bugetle locale si paragrafe.

Pe fiecare grad de detaliu al c*, prin buget se aloca o suma ca limita max de c* pt anul respectiv.ceasta limita max de c* aplicabila pe un an este denumia credit bugetar (credit# e o suma maxima

pe care un ord de cred este autori#at sa o ceara! bugetar# este preva#uta in buget). ceatsa este apoidetaliata pe fiecare destinatie, a i pt o anumita destinatie nu se poate cere mai mult decat creditul

bugetar aferent acelei de tinatii.ș ugetul poate fi sc*imbat numai prin rectificare care urmea#a o procedura asemantoare cele de

aprobare. Creditul bugetar insa nu poate fi depasit in anul repsectiv, la el se raportea#a intraga

executie bugetara.0 data fixata limita de c*, ord de credite isi incepe executia, insa incasarea veniturilor nu depinde

intodeaua de ord, ceea ce inseamna ca destinatia c* poate fi intar#iata de primirea veniturilor.

2n ca#ul c*, de ex c* de personal, legea pstabileste niste scadente, de ex interavulu de timp preavi#te pt plata salariilor.

egea obliga la o etapa preliminara de prudenta, de org a efectuarii c*, si anume intainte de orice,ord de credite tb sa reali#e#e o reparti#are pe timestre a veniturilor si c*. ceatsa reparti#are,pe care o

face de regula mfp pt ord principali si ord principali pt ord din subordinea lor, poarta denumirea de

reparti$are pe trimestre a v si c si este o etapa a executiei bugetare. 0rd de credite are astfel $

limite, cea anuala si cea pe trimstru. Criteriile fol de mfp pt reparti#area pe sem: frecventa incasarilorla buget si specificul activitatii si deci al c* necesare pt functionare.

egea vb de acea regula de prudenta care soune ca in primul trimestru, dupa ce s-a facut reaprtia#rea pe trimeste, atunci cand aloca banii pe primul trimestru, ord de credite nu-i vor aloca pe toti si doar

6D , urmand ca cel "6D retinuti sa fie alocati in trimestrul $( vor primi creditul alocat pe trim $ 3"6D).

0data avand aceste limite bugetare stab pe trimestre trecem la executia propiu-#isa, incasarea

veniturilor si efectuarea de c*.

2n ceea ce priveste fectuarea c* exista reguli stabilite de cele $ legi. 2n primul rand, legea distinge 5 etape:

". ngajamentul:

- actul juridic din care re#ulta o obligatie de plata in sarcina instituiei publice respective, in sarcina

unei pers jur de dr public!

$. ic*idarea:

- verificarea indeplinirii conditiilor platii!- se verfica o data, existenta angajamentului valabil , verificarea conditiilor din angajamentul

respectiv( pot fi cond suspensive etc) , exigibilitatea obligatiei de plata , verficarea livrarii marfurilor,

executarii lucrarii sau prestarii serviciilor


25/38

- se consacra princ ca in sectorul public nu se fac plati decat dupa livrarea produselor, prestareaserviciilor etc , cu cateva exceptii! intodeauan lic*iraea inseamna verificaa resp conditiilor

- in mod exceptional din fonduri publice se pot face si plati in avans dar cu ; mari cond:

• %uvernul aproba prin *otarare lista acelor actiuni sau c* pt care se por face plati in avans!

• Plata in avans ste limutat la ;6D din valoarea contractului, ;6D din val c* pt anul resp!

• Plata facuta in avans sa fie acoperita pana la sf aceluias an bugetar in lucrari si servici ( pana

la sf anului tb sa execute lucrari dau servicii cel putin egale cu avansaul)

Exeptii de la aceste reguli fac avansul pt c* de cercetare si derualrea de fonduri structurale lanivelul /E, unde avansul poate fi si de 6D

;. 0rdonantarea:

- un act prin care se cnfirma indeplinirea conditiilor pt plata, inclusiv verficarea livrarii bunurilor, prestarii serviciilor sau executarii lucrarilor - aceasta ordonantare confirca ca sunt indeplinite cond platii si existenta unor documente justificative

- cei care fac verificarile au doc justificative, certe, o cond pt ca plata sa fie corect facuta

5. Plata:

- transferul fondului care nu se poate face decat dupa ce banii au ajuns mai intai in contul instit

publice care plateste, ori acest lucru se face printr-o alta operariune denumita desciderea de credite

bugetare# ord de credite va solicita prin ord sau principal de credite, 'inisterului finantelor publice desc*iderea creditului bugetar, practic accesarea acestui credit si transferul sumelor necesare in

contul sau! intre data cererii si data desc*iderii contului poate exista un timp destul de mare!

+rincipiul separarii atb in ceea ce priveste efectuarea c, a i primele ; etape cad in sarcina ordde credite, a conducatorului instit publice, in timp ce a 5a etapa cade in sarcina contabilului care iata

il va verfica astfel pe ord de credite( acesta din urma face actul de ordonontare, contractul si actul de

lic*idare pe care le transmite contabilului, sunt acte justificative)Exista situatii cand platile sunt de o val atat de mare incat c*eltuiala banilor se intinde pe mai

multi ani fiind vb de c* de investitii precum si de programe de introducerea serv de apa sicanali#are(in sine sunt tot prog d einvestitii) , in aceste cond s-a copiat o notiune din statele de#volate

si anume creditul de anga-ament. 2n buget se scrie credit de angajament pt Efectuarea proiectuluide construire a unei autorstra#i de ex , Pt toata suma preva#utain cintract , ceea ce inseamna ca acest

credit de anjament permite contracatarea pt o suma ce depaseste limuta traditionala, creditul bugetar.

Suma creditelor bugetare pe cat se intinde investitia este egala cu creditul de angajament.


26/38

+eguli suplimentare ale executiei bugetare ".


27/38

fost adus la cunostinta publica, c*iar daca exista posibilitatea oferirii unui pret mai bun,acesta nu a fost oferit.

0rd. ;5 imparte contractele in:

". Contractele de aci$itii publice, contr prin care autoritatea publica cumpara ceva, fie bunuri,

fie i se prestea#a lucrari sau servicii. 0rice contract de ac*i#itii publice trb sa urme#e procedurile deselectie. ceste proceduri sunt de mai multe feluri. +egula o repre#inta licitatia. ceasta poate fi

desc*isa oricui sau poate avea anumite etape de precalificare, ptr a putea dovedi ca ofertantii potindeplini serviciul sau pot reali#a lucrarea respectiva. 0rice contracte de ac*i#itie a caror valoare

depaseste "@.666 de euro trebuie sa fie acordate prin licitatie. 2n ceea ce priveste contractele mai micide "@.666 de euro, aceste pot fi acordate si fara licitatie, dar nu mai beneficia#a de pre#umtia

eficientei folosirii fondurilor publice. e aceea, Controlul Curtii de Conturi poate obliga, in ca#ul in

care constata nereguli, ordonatorului de credite sa restituie sumele pe care nu le-a utili#at conform

procedurilor. intre proc de selectie, licitatia este regula, iar negocierea si cererea de oferte repre#inta

exceptii, iar peste anumite praguri procedurile de selectie trb publicate si in =urnalul de ac*i#itii al/niunii Europene. Pragul este de "[email protected] euro ptr bun si servicii si 5 mil ptr lucrari. 0data contractul

semnat, este facut public un anunt care specifica castigatorul licitatiei, dar si pretul la care a fostdesemnat castigator. eocamdata, aceste ac*i#itii si procedurile sunt afisate intr-un sistem national de

ac*i#itii publice, dar exista un proiect ca fiecare institutie publica. sa aiba un sistem electronic deafisare a ac*i#itiilor publice. 0rice persoana care dovedeste un interes poate conteste atribuirea

contractului in instanta.

$. Contracte de investitii publice, bunul re#ultat va apartine statului, dar pana la recuperarea

costurilor va apartine investitorului privat, ptr ca acesta sa isi recupere#e investitia si sa reali#e#e un

profit. Este un mod derivat de investiti ale statului, acesta ofera dreptul inv privat de a exploata

obiectivul ex: daca statul vrea o autostrada, poate gasi un investitor privat care va exploata autostradacateva #eci de ani ptr ca cel care o construieste sa isi recupere#e investitia. ceste tip de inv pot fi

reali#ate fie prin (ontracte de concesiune, fie prin parteneriat public!privat .2n ca#ul concesiunii, inv privat va construi bunul si il va exploata un numar de ani pana isi va

recupera inv si va obtine un profit. El se va ocupa si de intretinerea bunului respectiv. upa expirareatermenului de exploatare, el va transfera cu titlu de gratuit dreptul de proprietate asupra bunului

statului.

(oncesiunea de servicii. 2n ca#ul in care exista un serviciu pe care in mod normal autoritatea

publica il prestea#a ex: transport public local, apa si canali#are, salubritate, iluminat public.utoritatea poate sa decida sa le preste#e ea, sau poate decide concesionarea lor. 2n acest ca#, un

concesionar va reali#a serviciul si va suporta costurile aferente prestarii serviciului, dar va incasasumele aferente serviciilor oferite cetatenilor.

+arteneriatul public&privat se deosebeste de concesiune prin faptul ca autoritatea publica si

partenerul privat vor derula proiectul printr-o societate comerciala in care ambii vor fi actionari.stfel, riscurile proiectului nu vor mai fi preluate integral de concesionar, ci vor fi impartite intre partenerul public si cel privat. Exista posibilitatea construirii bunului, iar partenerul privat il va

administra si statul va plati ptr constructie in timp ce sunt incasate veniturile de la cetateni ex:construirea unui penitenciar si administrarea lui de catre un investitor privat, iar statul va plati in

fiecare luna o anumita suma, pana la acoperirea intregii investititi. Spre deosebire de concesiune,

bnul se afla in proprietatea statului de la inceput, el nu este concesionat investitorului privat.


28/38

0 limitare aparte,este impusa de statutul de mebru al +omaniei la /E, consta in faptul ca le esteinter#is statelor mebre ca prin intermediul c*eltuirii de fonduri publice sa cree#e avantaje unor

persoane in masura in care prin aceste actiuni este afectata concurenta si relatiile comerciale dintrestatele membre.


29/38

". 8inantate integral de la bugetul de stat

$. 8inantate partial din fonduri publice si partial din venituri proprii, unde veniturile proprii sunt

acele venituri extrabugetare e care pers juridice sunt autori#ate nu numai sa le inase#e dar si

sa le retina si sa le utili#e#e.

;. 8inantate integral din venituri proprii

2n ca#urile $ si ; aceste venituri proprii desemnea#a acelasi lucru si anume acele venituri pe care

pers juridica, institutia publica le obtine din desfasurarea activitatii sale principale, din desfasurarea

acelor atb principale pt care a fost infiintata ( ex: o universitate a fost infiintata pt a oferi servicii de

invatatmant). incolo de aceste emituri proprii exista anumite categ de venituri, extrabugetare pe care legea le

ingaduie cu carac general( legea finantelor publice, atat central cat si local) a fi pastrate si utili#ate detoate nstitutiile publice, indiferent de modul de finantare.

Existenta acestor categ generale de venituri extrabugetare ingaduite tutoror instit pub nu modifica

forma de finantare, cu alte cuv, dc o instit finantat integral de la bug de stat obtine astfel de venituriea nu devine una cu mod de finantare mixt. ceste venituri cu carac general snt accesorii,intamplatoare, nu provin dn exercitarea unor sevicii pt care respectiva insitutie a fost infiintata.

Este vb despre urmatoarele categorii de venituri generale :

• eniturile provenite din administrarea (de regula prin inc*iriere) bunurilor proprii, de regula

a imobilelor. Ex: o instituie publica poate inc*iria sali pt conferinte, pt evenimente mai

vesele.

• Prestarea unor servicii secundare, auxiliare, accesorii, fata de terti, deci nu tin de activitate

principala. Ex: cineva vrea sa cumpere o cercetare fata de un anumit aspect si se adresea#a

universitatii, univ nu este infiintata o cercetarile privatilor, insa poate acorda consultanta cntracost.

• onatiile, legatele si sponsori#arile.

ceste categ de venituri extrabugetare sunt si o exceptie de la principiul neafectarii veniturilor bugetare.

ceste ; categ de venituri, despre care am stabilit ca vin sa complete#e veniturile pers jur de dr

public fara a-i sc*imba structura de finantare, pt ca ele sunt accidentale. Caracterul acesta este cel

care justitifca neluarea lor in considerare in alcatuirea bugetului. Pornind de la o situatie practica legea a evoluat in urmatorul sens:

0 instit ublica care desfasoara mai multe tipuri de activitati principale a i nici una nu are o pondere*otaratoare fata de celelalte, ex tipic sunt primariile, finantate integral din bugetul loca, insa, o

primarie este org adm in departamente sau directii, fiecar ocupandu-se de exerciatrea unor atb, astfel putem asista la urm de#nodamant: unele directii ale P nu lucrea#a cu publicul, altele lucrea#a cu

publicul, dar nunincasea#a tarife pt activitatea loc, insa exista directii care desfasoara activit cu

publicul vare percep tarife. vem astfel directii care desfasoara atb fara sa lucrere cu ub, unele

lucrea#a cu lub dar nu percep tarif, iar unii lucrea#a cu pub si percep tarfi. +e#ultatul este ca oameniidin a ; a directe sa va sa lucre#e peste prog pt a castiga mai mult, cu cond de a fi platit mai mult,


30/38

proprotional c veniturile inapcasate. tat timp cat sunt toti angajati lai aceleiasi institutii, finatata dela bug local, intervine pb ca nu e posibilia diferentieera salariilor. Pe de alta parte, institutia are

interes ca ei sa lucre#e mai mult. stfel, se nase un cerc vicios, astfel legea a inventat urmatoareastructura, posibilitatea ca in 2nterirorul unei instit ubl sa fie infiintate structuri omogene prin

activitatea pe care o desfasoara care sa aiba un buget seprat de bugetul instituiei. vem bugetul mare

a insiti si n interiorul ei o structura fara a fi personalitatejur cu buget propriu, separat. ceasta figura

de exceptie poarta denumirea de activitati finantate integral din venituri proprii. Cu alte cuv, poate exista o instit pub finatat integral d ela buget, in interoirul vareia poate exista o

structura finantat intergal din venit propriu. 0 astfel de structura isi va stabili c* in fct de veniturile proprii.

2nfiintarea unor astfel de activit, in interiorul insitt pub se aproba la nivel central de catre guvern iar la nivel local de autorit deliberativa ex: departamentele de urbanism din primarii.

''. $odificarea destinatiei creditelor bugetare:

Credit bugetar4 limita-H intrb daca poate fi modificata aceasta limita&

2n ce masura poate fi modificata limita n decursul unui an bugetar:

". 0 modificare a limitei adica a valorii creditului bugetar:

Se poate face fie prin rectificarea bugetului incepand cu trimestrul al ;-lea si pate fi facuta in

ambele sensuri, atat o diminuare a creditelor bugetare cat si o rectificare insens po#itiv, o majorare acreditelor bugetare.

+ectificarea bugetului se face pri. 2ntermediul unei proceduri similare adoptarii lui. tunci cand

bugetul a fost aprobat prin lege, e nevoie de lege de rectificare, acolo unde bgetul a flst aprobat prin

*ot de % la fel, acolo unde bugetul a fst aprobat prn *ot a autorit deliberative locale va tb sa existe toto astfelde *ot.

eniturile tb sa fie suficiente pt acoperirea tuturor c*.

$. 0 modificare a destinatiei care la randul sau implica si o modificare a valorii:

Se face in interiroul bugetului existent fara rectificarea lui. Au cressc c* sau nu se diminuea#a, ci ininteriroul aceluias buget se operea#a niste modificari.

• irarile de credite bugetare : limita pe o destinatie de c* este modificata pe seama limitei de

la o alta destinatie de c*4 iau bani de la un capitol ceea ce inseamna ca limita respectiva sediminea#a si ii adaug altei categ de c* a carei limita se majorea#a ! intr-o asemenea modif, nu

se modifica per ansamblu veniturile si c* ci se realoca acestea! preupune indeplinirea unorcnd:

- apobarea se face de 'in finantelor publice!- modificarea ( virarea de credite bugetare) nu se poate face decat incepand cu trimestrul al ;-lea

- tb facuta inainte cu cel putin o luna de la angajarea c* pe repsectia destinatie pt care s-a majoratlimita!inante cu o luna se solicita 'fp virarea de la o categ unde nu s-a c* la o categ care are nevoie!

c se aporba cerea, operea#a virarea, si numai dupa o luna se pateangaja c* respectiva

Exista si o limita valorica in care se poate cere virarea si anume "6D din valoarea creditului bugetar


31/38

care se suplimentea#a. c se cere modifcarea in acelasi capitol, intre alineate, intre astfel de virari bugetare, in acelasi

capitol este nevoie doar de aprobarea ord principal. a bugetele locale, virarile de la un cap la altul se fac cu aprobarea autorit deliberative, iar in

interirooul capitolului cu aprobarea primarului, a ord principal.

• e la un ordonator de credite la altul, virarea nu se pate face decat prin lege de rectificare.

Exista o singura exceptie , atunci cand este vb de un transfer de credite bugetare care apare

ca urmare a transferului unor atb sau activitati de la o pers juridica la alta pers juridica.

• Suplimentarea creditelor bugetare : o crestere a valorii limitei si care se face in situatiile de

exceptie in care un anumit buget este alimentat rn transferuri de la fndul de re#erva la

dispo#itia %uvernului sau din fndul de interventie de la dipo# %. ici nu e vb de niic orectificare, de nici o virare , ci de fapt intregul buge este suplimentata din aceste $ surse

exceptionale.

+egelemnatre speciala: acele fnduri care provin din cele $ nu pot fi folosite decat ptsituatuile pt

care au fost concepute, de accea subdivi#iunile de c* care au fostalimentate dn astfel de bugete, din

ele nu se pot vira credite in alta parte pt ca ar resulta ca nu au fost folositi ci au fost virati. Specificul

acestei forme este folositea exclusiv in scopul consitutirii lor.

Anularea creditelor bugetare egea finantelor publice obliga ord principali de credite sa evalue#e bugetul si sa estime#e daca

creditul bugetar ramas disponibil nu este cumva prea mare. 2n ipote#a in care se consata ca un credit

bugetar este prea mare pt c* destinate, creditul bugetar respectiv poate fi blocat sau c*iar anulat. Cucditele bugetare anulate se majorea#a fndul de re#erva la dispo# %uvernului.

locarea contului inseamna ca nu se mai pot face c*, dar dc se sc*imba circumstantele s apar c* noise poate solicuta deblocarea contului 'inisterului finantelor publice.

Sumele nefolosite (creditele bugetare nefolosite) la sf anului, se anulea#a de drept. 0rice venit tcut in buget si neincasat si orice c* care a fost trecuta in buget si neefectuata oana la ;"

dec, adica nu a apui#at toate cele 5 etape( exista posib trecerii $ sau ; etape ) va fi efectuata in contul

bugetului anului viitor, la fel veniturile care nu s-au incasat si se incasea#a anul viitor vor fi venit al

bugetului anului viitor si nu al anului in curs. cest bilant de inc*idere a executiei bugetare este pregatit de mfp pe seama coletarii datelor de la

ord de credite bugetare, c alte cuv fiecare ord tertiar va ntocmi situatiile incasarilor si c* , situatiafinanciara, aceasta situatie pus un cont de inc*idere le va trimite ord de credite superios care le va

strange si carora le va adauga peopriile documente si pe care le va trimite ord decred superior care va

face aceasi operatiune care insa le va trimite 'fp care le va colecta de la toti ord si care va intocmicontul de incidere al executiei bugetare. 0data pregatite doc se trimit, cele de la juvel central, parlam, iar la nvel local autoit deliberative,

cl sau cj care vor de#bate acest cont si care il vor aproba fie prin lege la nivelul p sau prin *otarare decnsiliu la nivel local.


32/38

- este politic pt ca o administrare a bugetului de stat cu care Parlamentul nu e de acord poateconducela demisia ministrului de finante.

$. Controlul curtii de cnturi #- infiintata in special pt verificarea modului de c* a banilor publici

- pre#entarea c tului de inc*idere din parlam este insotit de raportul curtii de cnturi ca autorit indep

;. Control administrativ:

- derulat de structurile ministerului finantelor pe tot larcursul executiei bugetare!

Raspunderea juridica legata de executia bugetara

2n primul rand, inainte de a vb despre tiprile de rasp, tb preci#at ca sfera celor care sunt pasibili de

o asemnea rasp nu este una f larga si de regula, pers in sarcina carora se retine rasp juridica legata de

diversele etape ale procedurii bugetare este formata in princ de ordonatorii de credite bugetare si decontabili.

aca ord de credite transmite contabilului o ordonantare nelegala si cntabilul efectuea#a plata, vorraspunde amandoi.

lteori va raspunde numai ord de credite sau numai contabilul.


33/38

- statul cand va executa oblig de natura dp va da inapoi mai mult decat imprumutul c si comisionale,dob. 0blig carefac parte din dp sunt mai mari decat veniturile extraord care le-au generat!

- efectul de bulgare de #apada: prin curgerea dob si a comisioanelor calc la suma mprum, val obligcreste #i cu #i, fara interventia debitorului! suma imprumutata este ct dar va tb sa dai inapoi o suma

din ce in ce mai mare pt ca fiecare #i din dob si alte comisioane va duce la majorarea sumei de

amursat!

- veniturile extraordnuare rep totalitate unor venituri din imprumutir pe cand dp rep totalit unor obligd eplata care pot fi de $ feluri : oblig de ramursare a unui imoumut (situatie in care statul este cel care

a primit banii si acum tb sa dea inapoi impreuna cu dob si comisionae) dar si oblig de plata nasuctedin garantii asumet de stat sau aunitate adm terit( nu statul sau unitatea s-a imprumutat, dar ei au

inteles sa garante#e acea oblig, si-a asumat o oblig de plata in virtutea garantiei in ip in care deb principal nu plateste)! cu alte cuv, n ca#ul garantiilor, oblig de plata a st sau unit adm terit este

subsidiara oblig deb pt care se garantea#a!- garantia nu a generat venituri la buget ci pt cel pt care statul a garantat!

- dp este supusa unei limitari de principiu derivata dn calitate de membru al ue, pactul de stabilitate sicrestere, prevede ca fiecare stat membru nu tb sa aibe datorie care sa deo 6D din pib! in ciuda

acestei interdictii, ue nu a aplicat sanctiuni niciodata pt nerespectarea ei, ceea ce face ca f multe state

mebre sa fi depasit valoarea aceasta. + sta bine aici pt ca val este sub aceasta limita. Pb in + este cadp creste ff rapid, daca se pastrea#a ritmul de crestere pre#ent, in scurt timp va depasi acest prag!

- in afara de aceasta reg formala mai exista o reg dedusa din tartaFl privind cooperarea si ... /e prin

care stse obliga sa tansmita consiliului si comisiei olanurile lor de cintracare a dp anterior punerii inaplicare! un stat care doreste sa se imprumute, va transmite aceste planuri: cat, in ce scop etc, care

desigur atrage recomndarile cons sau com pt statul n cau#a.- la nivel national, atb legate de cintractare dp sunt imoartite intre P si % pe $ mari coordonate:

• Prima, cea cuprinsa in legea 7B$6"6 a responsabilitatii fiscale, % tb sa includa in strategia

fiscal bugetara pe care o depunde spre aprobare P, unul dintre elem din aceasta este cel carevi#ea#a 9mentinerea dp in limitete sustenabile9. %, tb sa propuna P mij prin care dp poate fi

cntractat dar a i in permanenta ea sa poate fi platita, asta inseamna sustenabila( care estecapabil de a fi platit, poate fi platit in Jod re#onabil). 0bs ca % nu oune o limita de inadotare,

nu prop P un plafon, practic % se poate imprumuta cat este nevoie, sg lupta este de a seasigura ca nivelul datoriei sa fie una care poate fi rambursata. % n-are o limita de datorare ,

dar tb sa se asigure ca val oate fi restituita.

• doua coordonata, o priveste atb legate de cintractare: cine decide aceste imprumuturi sau

garantiile, cine decide asumarea de oblig& eci#ia este impartita intre % si P in sensul ca, %

va decide cu privire la toate imprumuturile mai putin cele care sunt contractate d ela /E si dela institutiile financiare internationale(fmi, banca monetara internationala, banca europeana

de inevstitii, ciber, bei- institutii financiare infiintate de state in vederea acordarii deimprumuturi, sunt internationale, dar cu larticularitatea ca sunt create de state)!de la alte %,

aceste imprumutir intre state, cel putin pt + nu exista! Aatura creditorilor este cea care det atbde cintractare. tunci cand cditorii au caracter public, sunt state, uniunid e state sau instit

create de state, imorumutul este ratificat de P prin lege, in toate celelalte situatii in careimprumutul este cintractat de la cd privati: banci romane, straine etc, atunci deci#ia apartine

%, fara limite dar cu asig ca suma imprumutata poate fi rambursata, este sustenabila. 2ata decica din aceasta persepctiva obs ca este o #ona ff larga cele mai multe imprumutir vin de la

cred privati. % are o marja imp de actiune! exista state unde toate impumutirile sunt decise


34/38

exclusiv de P.la noi s-a mers oe ideea ca % poate, atunci cand nu se impumuta de la acei credformati de state, ci de la cred privati poate decide singur contactarea imorumutului.

dministrarea datoriei publice pastrarea evidentei, restituirea , rel cu cred, revine '8P.

ceatsa la nivel central.

a nivel local, deci#ia autorit executive si deib este insa dublata de avi#e si aprobari emise la nivelcentral, bpvb de o veritabila tutela adm, cu alte cuv in ciuda autonomiei adm locale, financiare locale,

in materie de dp ei nu se pot imprumuta decat daca indeplinesc cond si daca obtin pt fiecare imrumutacordurile de la nivel central. Este tot o modalitate de a tine sub cntrol datoria publica pt ca la fel ca

in ca#ul deficitului, dat de la nivel local se cumulea#a cu cele centrale si sunt luate impreuna ptcaluclulul dp, desi statul nu are nici o rasp pt datoriile autorit pub locale.

a nivel central poate fi cintracta dp fie de catre % fie de catre P, n timp ce la nivel local , dp poate

fi contracatta de catre autorit delib dar cu acordul unor autorit consituite la nivel central. 2nsa, dincolo

de acest specific, exista o natura jur comuna a dp centrale cu cea locala si anume, dp poate imbraca $forme, fie ca este vb de datorie publica directa( oblig de rambursare a unui imprumut si a costurilor

aferente, dob si comisioane) fie ca e vb de dp garantata( oblig de plata in temeiul unor garantii emise pt alte pers). e accea se vor intalni expresii:

• 9dp guv directa 9 : toate oblig de plata ale statului nascute dintr-un imorumut

• 9dp guv garantata9

• 9dp locala directa 9

• 9dp locala garantata9

stfel, se face dif intre: atorie publica ce poate fi asumata in cele $ forme de catre stat fie de catre

% fie de catre P, si datorie publica locala. cestea sunt cele $ nuvele. Ele le coresp si $ nivele de

reglem: oug nr5B$66? privind datoria publica ( reg generala aplicabila tuturor formelor de dp), plusreglem speciale : o reg aplivpcabila dat guv cuprinsa jn aceasi ord, aceasta oug cuprinde $ seturi de

norme, una gen si una speciala, la nivelul dp locale ese cuprinsa tot in legea finatelor pub locae,$?;B$66.

2n aplicare diverselor art, din oug exista n metodologice si f multa reglem tertiara sub forma ord deministru sau *ot ale comisiilor interministeriale($) care au atb legate de contractarea dp.

/n elem f important: poate statul sau unit adm terit sa se imprumute pt orice & Sau exista limitari&

+: este dif in fct de tipul de datorie : in ceea ce priveste d guv statul in principiu, se poate imprumuta

pt orice, e adv oug 5B$66? enumera cateva scopuri ale imp si ale garantiilor emise! pb este insa caaceste @ categ de scopuri sunt stat de generoase incat ele acopera, practic, orice destinatie. Si astfel:

". Pt acoperirea deficitului: aici sunt incluse ; categ de deficit: def bugetului public adica al bugetului de stat( acele venituri extraord despre care s evb, deficitul este suma v de care

statul are nevoie pt a completa v ordinare si efect de c*) , deficitul pt anii anetiror al bug asig

sociale de stat ( este completata dn bugetul de stat, dn bug de stat de la alte destinatii au fost

luati bani si alocati c* acestui buget - pensii si ajutoare de domaj, re#uta ca sttaul se poateimprumuta pt acoperirea pierderii suferite in anul anterior), deficitul temporar pe parcurusl

unui an ( la un mom dat veniturile nu sunt suficiente, st nu are suf disponibilitati, st se poateimprumuta pt acoperirea c*)


35/38

$. Pt asigurarea unui sold( dif po#itiva dintre incasari si plati) corespun#ator in tre# statului ptexecutia bugetara : acest imprumut nu generea#a v extraordinare decat temporara pt ca pana

la sf anului, pe masura ce se incasea#a bani se acopera imorumutul, nu se acopera un deficit.

;. +efinantarea unor imprumutri existente: % poate decide plata unainte de scadenta a

inpumuturilo resp din bani obtinuti dn alte impum practic inseamna inlocuirea unui imprvenc*i cu unul nou, de regula acest lucru se intampla atunci ca exista posib obtinerii unor

costuri mai mici decat cele vec*i! nu conf cu situatia in care statul se imorumuta pt arambursa un impr ajuns la scadenta. +efinantatrea : te-ai imorumutata cu ?D iar, prins tudiul

pietii se obs ca se poate imprumuta cu @D, se sc*imba costurile.

5. 8inantarea unor programe sau a unor proiecte aprobate prin lege: se obs ca atunci cand st se

imprumuta pt un scop precis pr a finanta o anumita destinatie pe care a gandit-o inainte deimpr, e nevoie ca acel prog sau proiect sa fie aprobat prin lege. e ex: proiecte de investitii-

sa construiasca canalul unare- uc.

@. 2mprumuturile contractate de la /E in temeiul regulamentului ;$$B$66$. Este vb de acel

refulament potrivit caruia statele mebre ale /e care nu sunt mebre ale #onei eurose potimprumuta de la ue pt ec*ilibrarea balantei lor de plati, adica pt adoptarea unor masuri de

stabili#are eco.

Conclu#ie, statul prin mfp, uneori cu sprobarea P, se poate imprumuta in princ pt orice destinatie.

ltfel stau lucruruile la nivel local, legea $?;B$66 permite sa se imprumute pt $ mari scopuri:

". 8inantarea investitiilor pub locae: finantarea cumoararii sau construirii unor bunuri care vor

intra in prop unitatii adm terit.

$. +efinantare nui alt imprumut: contractarea unui imprumut mai avantajos pt a inlocui unimprumut existent deja al unitatii.

+e#ulta ca /nitatea nus e poate imorumuta pt a-si acoperi deficitului, nu se piate imprumuta pt a-si

face soldul de tre#, nu se poate imprumuta decat pt " si $

rocedurile de cintractare ale dp:

Datoria publica guvernatmentale :

". Prcdeuri diferit ein fct de creditor :

$. iferite dupa cum e vb de datorie directa: exista reglemenatat abia din $66? oug 5, principiul exclusivitatii atb mfp, c alte cuv dp guvernamentala directa poate fi angajata

exclusiv de % prin mfp, iar in unele situatii si acu aprobarea P. Ceea ce rep aceasta

exclusivitate este ca pana in $66? se putea imprumuta orice pers jur de dr pub, de ex, sub

regimul reglem anteriore si univ buc outea merge la banca sa se imprumute ceea ce re#ulta o pu#derie de imprumutir ale insit publice. upa noua reglementare : 'fp, in calitate de


36/38

administraror a dp, va putea s atransfere banii mai departe catre instit pub care au nevoie de bani respectivi.

Singurulu care poate contracta imprumutiri este mfp.

C toate acestea, un cursul anului $667 a fost reglem o exceptie : ordnatorii principali de credite, la

bugetul central, pot obtine finantariprin contracte de leasing, deci nu de imprumut, (pt ca practic incadrul c de leasing, ord princ primeste doar folosinta bunului, plateste o suma d ebani pt folosinta

acelui bun, urmand ca la expirarea perioadei sa dob prop platind inca o suma de bani, ca pret altransferului prop)! o astfel de operatiune este asimilata unei finatari, in sensul ca benef foloseste

bunul, il va dob la sf cintractul, dar il plateste pe aprcurs.ord princ de credite la bug central nu au voiesa se impute ci doar in refim de leasing cu aprobarea expresa a mfp si numai dupa imputernicirea lor

printr-o *ot de %. Practic obs ca nu e o veritabila exc, decat in sens formal, sg diferenta este ca deb in

contract al oblig de plata nu va mai fi mfp ci ministerul x, adic ao instit ubl condusa de un ord

principal d ecredit. Este evident ca val leasingului va fi introdusa in dp pt ca este o oblig d eplata.'fp este cel care va avea initiativa si in fct de calitatea cred, mfp va face propunerea doar % care

va aprba prin *ot de g contractarea imprumuturilor d ela insit financiare nationale si straine,iar insituatia in care mfp decide initierea unui imprumut de la insitt financiare internationale, d ela alte

state sau ue are nevoie de ratificare imor resp prin lege.

;. Sau garantata:

tb apartin mfp, dar garantiile de stat pot fi emisede mfp numai pt destinatia a 5a si anume ptfinantarea unor programe sau proiecte aprobate prne lege. Ceea ce insemana ca se pot emite garantii

de stat numai daca legea rin care prog sua proiectul respa afost aprobat prevede ca pentru asigurareafinantarii se pot emite garantii. cestea sunt asa-numitele garantii individuale, adica garantii emise

de 'inisterul 8inantelor Publice in favoarea unui beneficiar, potrivit unei legi prin care se finantea#a

programul respectiv. 2ata deci ca 'inisterul 8inantelor Publice are o mult mai marelibertate in a se

imprumuta, decat in a emite gatantii.

ib de dec a mfp in ceea ce priveste emiterea de garantii este mult mai restransa decat in ceea ce

priveste cntractarea de imprumuti. 'ai mult, garantiile pun b suplimenatre de accea procedura deemitere a lor, c*iar si atunci cand legea respe prin care s-a aprba proiectul sau prog permite emiterea

garantiie pub si atunci este necesara evaluareasi

drept financiar anul ii sem 1

Documents