drept comercial curs complet david

7/27/2019 Drept Comercial Curs Complet David

1/59

Curs 1 - 08.10.2012

Societatea comerciala. Insolventa

Intermediere + castig trasaturi esentiale ale comerciantului

Faptul de comert partile nu erau ultimele sau singurele persoane caretranzactionau cu privire la acel bun.

Dr comercial ansamblu de norme juridice si de cutume care se aplicarelatiilor de intermediere dintre subiecte de drept aflate pe pozitii deegalitate juridica, relatii in care cel putin una dintre parti urmaresteobtinerea unui profit.

ntreprindere (art.3 NCC) termenul este folosit nu numai in legatura cuintreprinderea comerciala, ci si in legatura cu cea necomerciala scopul a

fost acela de unificare a celor doua ramuri (concept unficator si nudespartitor)

Intreprinderea activitate umana (organizata de una sau mai multepersoane) cu o anumita structura, ce are un anumit scop (producerea,administratrea sau instrainarea de bunuri servicii), insa, in viziunea NCC,nu presupune obtinerea de castig. Profitul este de esenta activitatiicomerciale. Atunci cand nu este urmarita obtinerea de profit, avem de-a facecu intreprinderea civila (fundatia, asociatia).Cei care organizeaza o ntreprindere se numesc profesionisti, care se impartla randul lor in comercinati si necomercianti.

NCC nu foloseste cuvantul `profit`, ci `castig`, `activitate cu scop lucrativ.Ceea ce este de esenta profitului in sens comercialacesta este reinvestit inactivitatea lucrativa.

Lg.346/2004privind IMM-urileobiectivul actului normativ este acela dea imparti intreprinderile comericale in functie de marime, pt a conferi uneleavantaje intreprinderilor mici (discriminare pozitiva)

OUG 44/2008 - reglementeaza modul in care pot functioneaza persoanelejuridice - fie privite ca atare, fie privite ca entitati fara personalitate juridicain sfera dreptului comercial.

Intreprinderea economica este definita ca o forma de organizare a activitatiieconomice, organizata permanent si structurat, folosind resurse economice,pe riscul intreprinzatorului.Activitatea economica este o activitate agricola, industriala, comerciala etc,al carei scop este obtinerea de profit.

Izvoarele dreptului comercial: NCC, uzantele, juridprudenta in materiecomerciala.

Uzantele comerciale se gasesc in sfera activitatilor economice. La noiuzantele sunt numai conventionale practici cu caracter de repatabilitate,


2/59

acceptate de o sfera suficient de mare de comercianti dintr-un anumit sectorde activitate, care interpreateza reglementarile dintr-un domeniu, sau chiarle completeaza.Uzantele normative au forta unui act normativ ele nu ajuta partile sainteleaga cum ar trebui sa-si desfasoare activitatea, ci le ghideaza actiunea

ca si o norma de lege. Noi nu avem acest tip de uzante.Spre deosebire de VCC, NCC stabileste o ierarhie cu privire la situatiileneclare pt parti: lege, uzante, dispozitii legale asemanatoare (analogie),principiile de drept.Uzante se gasesc in domeniul transporturilor de ex. transporturilemaritimestalii si contrastalii.

Conceptul de baza prin care diferentiam comerciantul de ceilalti particulari:intermediere + obtinerea de profit acest lucru trebuia sa se intample curegularitate.

Sistemul care urmarea sa faca publica o schimbare a calitatii persoanei estesistemul Registrului Comertului.Sistemul obiectivdevii comerciant cand savarsesti in mod repetat acte decomert (sistemul codului comercial)Sistemul subiectivdevii comerciant prin inscriere in Reg.Com. (introdus deOUG 44/2008, se aplica pentru persoanele fizice, asociatiile familiale)

In NCC, in care oricum a disparut ideea faptului de comert, cu atat maimult avem argumente sa spunem ca sistemul prevazut de NCC este unulsubiectivcomerciantul devine astfel dupa inscrierea sa in Reg.Com.

Principii de sorginte civila care se aplica si in comercial:

1.Egalitatea juridica a partilor presupune faptul ca partile in momentul incare intra intr-un raport juridic, ele se bucura de aceeasi protectie juridicadin partea legii.Egalitatea juridica nu inseamna egalitate economica. In comercial de celemai multe ori partile nu se afla pe picior de egalitate economica. De aicirezulta ca egalitatea juridica este iluzorievezi negocierile -. Exista solutii pta reechilibra pozitia partilor legislatia privind protectia consumatorilor/legislatia privind concurenta, care creeaza discriminare pozitiva.

2.Autonomia de vointamai mult decat in civil, tinde sa fie ingradita denorme de ordine publica (norme imperative) vezi legea societatilorcomerciale, legea insolventei, legislatia bancara.

Principii specifice dreptului comercial:

1.Principiul aparentei

a)Intelesul comun:Initial a existat doar la nivel jurisprudential. Actualmente avem art.17 NCC

care reia ceea ce s-a dezvoltat in jurisprudenta.


3/59

Error communis facit ius: o persoana de buna-credinta se bazeaza pe osituatie aparenta, care in realitate nu este intemeiata juridic si orice altapersoana asemanatoare, in aceeasi situatie, ar intra in acelasi raport.Actul juridic incheiat de persoana in eroare este valabil dpdv juridic vanzarea bunului altuia in materie mobiliara.

b)Intelesul specific:In comercial principiul aparentei inseamna ca relatiile comerciale sunt ingeneral valabile, daca partea care a intrat in aceste relatii, datoritaparticularitatilor incheierii situatiei respective, a fost indusa in eroare.(principiul aparentei este mai lax in comercial).O intreaga institutie se bazeaza pe aparenta in comercial: institutia titlurilorde valoare.

2.Pricipiul caracterului oneros-fiecare parte este prezumata a fi intrat in raportul juridic cu scopul de a

castiga3.Principiul securitatii creditului- relatiile sunt prinse ca intr-un joc de domino viziunea de ordine publica

In comercial: orice relatie comerciala trebuie protejata si trebuie interpretatain asa fel incat ea sa permita finalizarea ei, astfel incat fiecare dintre parti saaiba minimum de disconfort. Cei care nu-si mai pot onora obligatiilecomerciale sunt eliminati foarte repede din circuitul comercial.

4.Principiul celeritatii operatiunilor comerciale:

Orice relatiei comerciala trebuie interpretata in sensul ca ea favorizeazacirculatia bunurilor si a serviciilor.

Cine aplica dreptul comercial?-comerciantul pt a-si desfasura activitatea, trebuie sa se inregistreze, fie caeste persoana fizica, fie ca este persoana juridica

Registrul Comertului:Registrul Comertului este organizat in baza unei lg speciale: 26/1990.Inregistrarile in RC sunt fie constitutive de drepturi inregistrarea primadata a comerciantului -, fie sunt realizate pentru opozabilitate.RC presteaza un serviciu in interes public (actualmente se gaseste insubordinea Min.Justitiei, anterior s-a gasit in subordinea Camerelor deComert si Industriecare sunt asociatii profesionale).

El este organizat si tinut pe judete. Persoanele care au sediul comercial injudetul respectiv se inregistreaza la RC din judetul respectiv.Exista si un registru national care centralizeaza toate inregistrarile judetene rolul sau este de centralizare si de verificare (verifica inregistrarile careintra in conflict - cel mai adesea conflictele apar cu privire la denumiri)RC functioneaza sub control judiciar. Aproape toate inregistrarile trebuie

verificate de un judecator delegat de la Tribunal, sectia comerciala (acumcivila). Controlul judecatorului delegat este numai de legalitate, nu si de


4/59

oportunitate. El verifica daca s-au urmat pasii prevazuti de lege pentrurealizarea respectivei operatiuni.

Acest control este o procedura gratioasa, nu contencioasa. Aici avemcomerciantul, pe de o parte, si referentul RC, pe de alta parte.

Exista si situatii in care procedura este litigioasa. Acesta este cazul radierii.Comerciantii pot sa ceara in instanta stergerea radierii dar ei se afla inlitigiu cu RC, in cazul acesta.

Operatiunile realizate in scop de opozabilitate:-instrainarea licentelor, a marcilor efectul translativ se face prininregistrarea OSIM-inchirierea, gajarea fondului de comert ( = partea materiala a intreprinderii,activul intreprinderii, ceea ce foloseste cocmerciantul pt a-si desfasura

activitatea)-insolventa

Legea cere ca unele inregistrari sa fie facute publice si prin alte mijloace depublicitatede exemplu prin publicare in Mof.

Actiunea in radiere operatiune de inlaturare a unei inregistrari in RC operatorul RC este obligat sa o faca de fiecare data cand legea o cere. Decele mai multe ori radierea se face in baza unei hotarari judecatoresti. anularea hotararilor adunarii generaleActiunea in radiere trebuie introdusa in termen de 1 an de la data la care s-

a produs evenimentul care da nastere la dreptul de radiere.

Comerciantul persoana fizica:

Acesta poate sa participe la circuitul comercial, numai daca in prealabil afost autorizat sa faca acest lucru.Persoana fizica trb sa aiba capacitate de exercitiu deplina intr-o opinie s-aretinut ca inca de la 16 sub tutelea ar putea sa savarseasca fapte de comert.Pentru a dobandi capacitate de folosinta, conditia prealabila esteinregistrarea in RC (+ alte autorizatii admjinistrative).Mai este nevoie si de o autorizatie speciala data de catre primarie.Pentru anumite tipuri de activitati trebuie obtinute si alte autorizatii.Comerciantul se inregistreaza pt ca vrea sa realizeze activitati deintermediere cu scop de profit.NCC principiul separatiei de patrim. mai multe mase patrimoniale fiecare masa patrimoniala are propriul sau regim patrimoniul deafectatiune.Care sunt consecintele juridice ale existentei mai multor mase patrim?1.Fiecare creditor este alocat unei mase patrimoniale.2.Este posibil ca bunul sa fie transferat dintr-o masa patrim intr-alta, fara

ca astfel creditorii sa fie prejudiciati.


5/59

3.Libertatea formei cu privire la modul in care se constituie masa patrimdistincta si a modului in care se fac transferurile dintr-o masa patrim intr-alta.Fondul de comert nu include si obligatiilenumai elemente de activ.

Curs 2 -15.10.2012

Categorii de comercianti:

Persoanele juridice altele decat societatile comerciale:I.Organizatiile cooperatiste + uniunile de organizatii cooperatisteau aceasta calitate de comerciant pe baza a doua argumente:1.pt a dobandi personalitate juridica trebuie inregistrate in RC2.ele desfasoara acte de intermediere sau prestari servicii, pe riscul lor cuscopul de a obtine un profit.

Ceea ce le este specific acestor persoane juridice este faptul ca functionarealor si afectio societatis (scopul fundamental pentru care au fost constituite)au in vedere principiul mutualitatii.Asta inseamna organizarea unei activitati intre subiecte de drept cu scopulintr-ajutorarii reciproce in ultima instanta a acestor sub de drept.EX: o cooperativa de invalizi

II. Organele administratiei publici centrale sau localeunele dintre acestea, nu doar ca savarsesc acte comerciale, au si calitateade comercianti, celelalte au si o capacitate de drept comercial (o primarie

care vrea sa valorifice un activ din patrimoniul propriu incheie acte publicein legatura cu acel activ).EX: AVAS organ al Administratiei publice centrale, in subordineaGuvernului, care administreaza fie participarea statului la anumite societaticomerciale, fie monitorizeaza indeplinirea obligatiilor asumate decumparatorii societatilor cu capital de stat in procesul de privatizare.AVAS face o intremediere - vinde active ale statului - si presteaza un serviciude monitorizare in legatura cu obligatiile comerciale.

III. Organizatii non-profit (fundatii/ asociatii)prin definitie nu au calitate de comerciant, scopul lor este nelucrativ, insachiar legea lor de organizarzea le permite sa desfasoare activitati economice ele dobandesc o capacitate comerciala (nu o capacitate de dreptcomercial)

IV. Regiile Autonomese org si functioneaza in baza unei legi speciale din 1990 (15/1990). Suntforme cu personalitate juridica si au ca scop organizarea unei anumiteactivitati economice in subordinea unui organ al Administratiei centrale.EX: RADETprin el Consiliul Local al Municipiului Bucuresti presteaza unserviciu public.


6/59

Criteriile dupa care apreciem ca o persoana este sau nu comerciant:Sa aiba un patrimoniu de afectatiune comercialSa desfasoare acte de comert pe riscul acelui comerciant cu scopul de aobtine profit

Fondul de comert:-reprezinta totalitatea bunurilor in sens larg, mobile si imobile, pe care uncomerciant le foloseste pt a desfasura activitatea comerciala, cu precizareaca banii si creantele comerciale nu fac parte din fondul de comert.

El nu poate constitui un patrimoniu, pt ca nu are latura pasiva.Fondul de comert si masele patrimoniale de afectatiune nu sunt notiuniechivalente.

In cazul persoanei fizice comerciant: aceasta are 2 tipuri de patrimonii

de afecatiunecivil si comercial-.In patrimoniul comercial se gaseste pe partea de activ fondul de comert.La persoana juridica - comerciant nu exitsta de regula decat un singurpatrimoniu comercial si nu exista teoretic decat un singur fond de comert.

Acest concept are o ratiune istorica, si anume urmarea initial sa identifice sisa izoleze bunurile pe care comerciantul le folosea in activitatea sacomerciala. Fondul de comert in sine este o amalgamare de bunuri, daracestea nu sunt puse intamplataor impreuna, ci sunt legate de un scopcomun ajuta comericantul sa-si desfasoare activitatea comerciala.Dintotdeauna fondul de comert era privit ca o universalitate de fapt.

O alta universalitate de fapt este masa fiduciara. O persoana se desesizeazade controlul fizic si juridic al unor bunuri, pe care un tert le administreazain favoarea unui beneficiar, fara a deveni proprietarul lor.

Fondul de comert este creat in baza actului de vointa al comerciantului. Infondul de comert nu intra obligatii, ci doar bunuri.Avand o structura unitara, datorita scopului comun ce leaga bunurile deactive, el este calificat ca un bun incorporal. Chiar daca bunurile din cadrullui sunt corporale, el este incorporal. El poate fi transferat, pot fi constituitegarantii reale, poate fi inchiriat, pot fi facute acte juridice in legatura cuacesta.Fondul de comert include bunuri mobile si imobile, fara ca imobilele sa fielimitate numai la sediul comerciantului si imobilele necesaredesfasurarii activitatii sale.EX: O societate care desfasoara activitati de intermediere imobiliara va aveain fondul de comert imobile, fondul in sine, insa, va fi considerat un bunincorporal.In 2001, lg 19/1991 a fost modificata aceasta reglementare (modificarea)includea pt prima data imobilele in fondul de comert, in functie dedestinatia lor.


7/59

Imobile in fondul de comert: problema:-cand in fondul de comert intrau bunuri mobile, atunci se justifica naturasa de bun incorporal mobil-acum, avand in vedere ca in fondul de comert intra si imobile, care estenatura sa juridica?

Opinia a fost ca ramane bun mobil pe considerentul ca majoritateabunurilor erau mobile.Actualmente, de la caz la caz, in fct de scopul comerciantului si de modul incare foloseste fondul de comertvom avea fie un bun mobil incorporal, fieun bun incorporal, fara a-l califica drept mobil sau imobil.

Caracterizarea ca bun incorporal creeaza anumite efcte juridice:-nu este susceptibil de posesie nu poate opera prescriptia instantanee.-dpdv al drepturilor care se dob asupra lui, aici nu avem limitari, insa pt a fiopozabile tertilor, toate aceste drepturi trebuie inregistrate in RC

-nu poate fi aparat printr-o actiune in revendicare pe dreptul comun, pt canici nu poate fi dobandit prin intermediul posesiei

Elemente fondului de comert:I.Bunuri incorporale:

1.Firma:Firma este denumirea sub care comerciantul desfasoara activitatea firmasi fondul de comert sunt indisolubil legate. Nu se poate dobandi un dreptasupra firmei, fara a se dobandi acelasi drept asupra fondului de comert.Firma se intinde asupra intregii mase de bunuri.

Care este forma sub care trebuie sa se prezinte firma? Lg 26/1990: Persoana fizica: numele de familie + initiala (prenumele) + activitateaprincipalasunt mestesugarii comercianti?La soc. comerciala avem reguli distincte dupa felul de societatecomerciala.Distinctivitateaceea ce inlatura confuzia firmei unui comerciant cu firmaaltor comercianti. Si daca este similara, firma este privita prin raportare laaria geografica si la comerciantii din aceeasi breasla. Astazi, trebuie sa fiedistinctiva la nivel nat si in rap cu orice comerciant din Romania. De aceea,ca etapa premergatoare inregistrarii firmei la RC, apare rezervarea de firma.

2.Emblema:-este inregistrata pt a produce efecte juridice (la RC)-trebuie sa aiba caracter de noutate, ca sa nu creeze confuzii-nu este un element intrinsesc al fondului, fara de care nu se poate (sinequa non) poti sa ai fond de comert fara emblema, poti sa intraineziemblema fara fond de comert. ajuta comerciantul sa se pozitioneze in fataconsumatorilor-in anumite conditii emblema poate indeplini si elementele unei proprietatiintelectuale (desenul sau modelul intelectual)-poate fi protejata si ca marca exista in unele cazuri inregistrarea

emblemei ca si marca la OSIM-denumirea din numele firmei poate fi si ea inregistrata ca o marca la OSIM


8/59

-circulatia firmei - marca este mai putin restrictionata decat circulatiadenumirii firmei

3. Clientela-reprezinta abilitatea fondului de comert de a atrage clientii

-este definita ca fiind abilitatea unui fond de comert de a atrage cumparatoript produsele sau serviciile pe care le genereaza.-este o valoare economica in ultima instanta, nu este insa un bun in sine,este un drept pe care proprietarul unui fond de comert il are in legatura cudorinta clientilor de a continua sa cumpere, sau cu potentialii clienti de adeveni clienti pt produsele sau serviciile acelui comerciant.-nu putem considera ca clientii sunt captivii unui fond de comert, ci dorintalor de a cumpara bunuri si servicii de la acel comerciant + vorbim aicidespre dorintele actuale, dar si despre dorintele potentiale-este un element incorporal dar existand acesta obisnuinta, respectiv

aceasta potentialitate ca oamenii sa vina sa cumpere e clar ca poti sa teopui acelor mijloace care tind sa ii indeparteze de afacerea ta.-preluarea prin mijloace legale a clientelei nu este un fapt de raspunderejuridica, daca insa clientela este manipulata sa te paraseasca, atuncicomerciantul are mijloace legale de a se apara impotriva acestor actiuni rapsunderea civila delictuala, raspunderea contraventionala, chiarraspunderea penala.-acest drept vine din relatia intre clientela si fondul de comert-cand instrainam fondul de comert, pleaca si clientela-vanzarile de nume de firma odata cu clientii, nu presupune fortareapersoanelor sa cumpere din alta parte/ nu presupune vanzarea propriu-zisa

aclientelei.

4. Vadul comercialVadul comercial reprezinta aptitudinea localtiei unde isi desfasoaraactivitatea comerciantul de a atrage cumparatori pt produsele si serviciilecomerciantului-este o particularizare a clientelei pt o anumita categorie de comercianti

5.Drepturile de proprietate intelectuala-brevete, inventii, desene, know-how intra si ele in fondul de comert

Aceasta este latura incorporala a fondului de comert.Creantele nu intra in fondul de comert datorita lipsei caracteruluipermanent. + datorita caracaterului potentialele se pot realiza sa nuExcp:Insa creantele in legatura cu utilitatile ar intra in fondul de comert, peideea ca ele sunt neaparat utile fondului + creantele din contractele demunca pt ca salariatii comerciantului ajuta la exploatarea fondului decomert.

II.Bunurile corporale:

1.bunuri mobile corporale: masini, echipamente, mobilier, materii prime,materiale si marfurile produse si nevandutestocurile


9/59

2.banii nu intra in fondul de comert pe argumentul ca banii in sine nureprezinta decat un element de cuantificare a unor creante sau a unorbunuri, dar banii ca atare nu sunt folositi la productia de bunuri si servicii,ei sunt un fel de combustibil pt exploatarea fondului de comert, nu unelement static, un element de permanenta in fondul de comert.

In legatura cu instrainarea fondului de comert:-trebuie inregistratata pt opozabilitate in RC-jurisprudenta si doctrina spun ca vanzatorul fondului de comert, chiardaca nu este prvazut contractual acest lucru, el isi asuma si o obligatie deneconcurenta pe o perioada de timp informatii legate de clientela/ el areobligatiei de abstentiune pe o perioada rezonabila in a desfasura oactivitate similara.

SOCIETATILE COMERCIALE

-stramosul lor este un contractcontractul de societateIstoric a aparut asocierea pe baza contractului. Contractul a aparut inca dinAntichitate. Organizatiile profesioanale ale comerciantilor erau constituite pebaza unor contracte de asociereexista o figura specifica in dreptul roman.In Evul mediu timpuriu, activitatea in forma asociativa se desfasura pe bazacontractuala, nu pe baza unei persoane juridice.

Contractul de asociere avea cateva avantaje:-avea abilitatea de a permite punerea in comun de resurse activele erauadministrate de catre o persoana de incredere in scopul obtinerii de profit

(contributie + impartire a riscurilor)EX: incarcarea unui vas comercial care pleca intr-o calatorie, pe un teritoriupericulos, pentru a transporta marfuri dintr-un loc in altul.-ei aveau un scop comun exista o vointa comunaaffectio societatis-specializarea mecanismului decizional in cadrul contractuluiCe produce contractul?spre deosebire de un contract obisnuit, contractulde societate produce o colectivitate ad hoc este o forma de organizare aactivitatii umane colectivitatea nu are inca o forma juridica oamenii seintalnesc, discuta si iau deciziiexista o vointa comuna initiala, vointa ce semultiplica pe parcursul existentei societatii.Initial luarea deciziilor se facea pe baza de unanimitate, ulterior s-a trecut lamajoritate o structura de functionare nascuta pe baza contractuluiAvem asociatiiiau deciziileAdministratroriiexecuta + au anumite puteri decizionale inca nu existao persoana juridica in care ei functioneaza ca atare

Contractul de societate in dr romanesc:NCC aduce cateva modificari acestui contract (prin raportare la VCC) elesunt o reflecatre a lg 31/1990 - cap VII

Cateva elemente definitorii:

-este un contract cu multiple parti prin care acestea pun in comun anumitebunuri sau activitati, pt a desfasura o activitate sau activitati in interesul


10/59

participantilor in scopul obtinerii de castig sau de a suporta pierderiproprtional cu contributia fiecaruia la contract (daca nu se prevede altfel)Elemente esentiale:-multiplele parti-caracterul intuitu personaechiar daca sunt mai multe pers care intra in

contract, ele o fac pe baza de incredere-caracterul sinalagmaticobligatiile pe care si le asuma sunt reciproce-element specific: ideea de aport, contributia fiecarui asociatcontributia seimparte in 4 categorii:a) in natura bunuri corporale/ unele bunuri incorporale mobile sauimobileb) in banic) in creantedrepturi incorporale: secretul comerciald) in munca sau in industrieun asociat vine cu activitatea sael se obligaca pe o perioada de timp sa presteze o activitate in fav societatii.

Ele trebuie evaluate in functie de criterii le asociere stabilite de asociatiAporturile in industrie nu sunt neaparat evaluabile, insa ele dau drasociatilor la impartirea castigurilor societatii.Acest fond comun poarta denumirea de capital social. Capitalul social dpdvcontabil nu reprezinta bunurile privite individual, ci reprezinta active,bunuri ale societatii comerciale. el este doar o reprezentare contabila acifrei acestei colectivitatiPentru ca in contabilitate A=P, A - este fondul comun, iar pe de alta parteavem capitalul social, care va sta in pasiv.De ce sta capitalul pe pasiv? Cand se dizolva societatea, ideal este caasociatii sa recupereze ceea ce au investit capitalul social. Este obligatia

societatii de a restitui aportul.

Daca avem pierderi, in realitate nu mai avem capital social asociatii numai primesc nimic

-modalitatea de impartire a beneficiilor si pierderilorregula este ca partilesuporta si castigurile si pierderile proportional cu valoarea aportului lor lasocietate.-este posibil sa stabilesti o alta regula de distribuire a profitului sipierderilor, dar nu este posibil ca un asociat sa ia toate castigurile, iarun asociat sa suporte toate pierderile clauza leonina.

-datorita aparitiei acestei colectivitati a asociatilor asocierea produce intimp bunuri si da nastere la obligatii.-acest contract genereza si un patrimoniu social patrimoniul societatii principiul proprietatii in indiviziune - fiecare asociat are o cota indivizadin fiecare bun, in final toate aceste bunuri sunt asociate unui scop comun ele intra in masa patrimoniala distinctaaceste drepturi de proprietate inindiviziune intra in masa patrimoniala aferenta (???)

-forma scrisa ad probationem-este un contract cu executare succesiva fiecare asociat isi exercita in

timp drepturile si obligatiile


11/59

Cei care spun ca este un ctract uno ictu au in vedere ca singura obligatiecare se naste pt asociati este aceea de a transfera catre societate aportul,celelalte obligatii/ drepturi vin din lege, ctr poate deroga, dar este unelement ce decurge din lege ele nu apar pe cale contractuala, ci pe calelegalainterpretare extremista

Functionarea societatii:1.Functionarea intre asociati-raporturile de administrare in legatura cu activitatea si patrimoniulsocietatii:a)principiul majoritatiideciziile privind fct societatii se iau cu maj capsocial, sau cu maj voturilorb)principiul dreptului fiecarui asociat de a participa la viata socialadreptul de a cere informatii, dreptul de a participa la intruniri, de a vota, dea propune pers din conducerea societatii

c)dreptul de a primi o parte din patrimoniul social in caz de lichidare este o vocatied)dr de a primi o parte din castigul distribuibile)ca obligatie: obligatia de a suporta o parte din pierderile societatii obligatia de suportare a datoriilor sociale obligatie solidara / este oobligatie subsidiara mai intai incerc sa-mi recuperez creanta de lasocietate, apoi trec la asociatintre asociati pierderea se va suporta, astfelcum prevede contractul de asocieref)obligatia de neconcurenta nici un asociat nu poate face concurentasocietatii, desfasurand activitati care intra in concurenta cu activitatilesocietatiinici in nume propriu, nici pe seama unui tertdaca ti-ai incalcat

obligatia suporti pierderea, in cazul in care activitatea ta a generat opierdere societatii si nu beneficiezi de castig, in cazul in care activitatea ta aadus beneficii societatii.g) regulile de la indiviziune pt drepturile asupra bunurilor societatii vezi actele de dispozitie (acordul celorlalti), de conservare (poate oricaredintre el)h) fiecare asociat poate lua din bunurile societatii sume pt folosul individual,daca acest lucru este prevazut in contractul de societate, altminteri nu aivoie sa iei decat ceea ce este necesar pt desfasurarea activitatii.

Curs 3 22.10.2012

In afara de relatiile pe care asociatii le au intre ei in leg cu contributia lacapitalul social si varsarea aporturilor (1) si a modurilor in care ei potfolosi fondurile societatii (2), alte 2 aspecte importante sunt legate de:1. luarea deciziilor2. administrarea societatii

Este nevoie ca in anumite situatii asociatii sa poata participa in mod colectivla luarea deciziilor in vederea realizarii affectio societatis(scopului societatii).Forma in care acestia fucntioneaza atunci cand iau decizii este adunarea

asociatilor.Functionarea adunarii asociatilor este constituita ca un mic parlament:


12/59

-fiecare dintre asociati are dreptul de a aparticipa, de a lua cuvantul, de aface propuneri, de a vota-adunarea asociatilor este forul ultim de decizie-pt a se asigura ca fiecare asociat este auzit, dar si pt ca pana la sfarsituladunarii o decizie sa poata fi luata se prevede n mod supletiv regula

majoritatii voturilor actul constituitv pote prevedea, insa, unanimitatea-voturile pe care le are fiecre asociat provin din relatia sa cu capitalul social,de regula nr de voturi este proportional cu participarea sa la capitalul social.

!!!Este de discutat daca prin actul constitutiv se poate stabili si un alt nr devoturi pt asociati decat cel rezultat din cota de participare la capitalul social.Aceasta problema este transata in legea societatilor comerciale, in sensul catitlurile de participare consacra drepturi egale la fiecare titlu departicipare se ataseaza aceleasi drepturi si obligatii. In alte legislatii potexista titluri de participare care dau nastere la drepturi diferite. Insa pe cale

de exceptie, chiar legea prevede ca unul dintre asociati poate avea maimulte drepturi decat altul. Aceasta regula nu este consacrata ca atare deNCC, la art.1900 partile de interes dau drept de vot, daca sunt integralplatite. Nu se vorbeste insa despre inegalitate de drepturi sau de voturi. Inlipsa reglemntarii si avand in vedere ca in materie de societate dreptulcomun este NCC, putem spune ca asociatii pot sa acorde unor titluri departicipare mai multe drepturi decat altora. (in materia contractului desocietate!)In cazul in care hotararea adunarii generale priveste:1.modificarea contractului de societate

sau

2.numirea unui administrator unic,hotararea trebuie luata cu unanimitateregula imperativa -1910.

Al doilea nivel decizional in cadrul societatii (a aparut din motive practice se ocupa de functionarea societatii) nivelul administratorului are oputere derivata.Ce este administratorul? acele persoane care au dreptul de a reprezentasocietatea in relatiile juridice cu tertii si in acelasi timp au dreptul de asavarsi actele de administrare in sens larg cu privire la bunurile societatii,in vederea indeplinirii obiectului de activitate al acestuia si, de asemenea, invederea indeplinirii hotararilor adunarii asociatilor.In acest mecanism de formare a vointei sociale, administratorii nu creeazavointa, ci implementeaza vointa asociatilor, insa in activitatea de executie,eu au o putere de actiune mai mare sau mai mica in functie de ceea ceprevede contractul de societate.Avem 2 mari sisteme de administrare specifice societatii simple. In materiasocietatilor comerciale exista o varietate mai mare.1.cazul pluralitatii de administratori:-sistemul pluralitatii de administratori cu puteri egale fiecareadministrator are plenitudine de competenta poate face orice act deadministrare, fara acordul celorlalti administratori

-sistemul pluralitatii de administratori cu puteri decizionale comune actele de administrare pot fi facute de catre unul dintre ei, numai daca are


13/59

acordul celorlalti administratori. Numai in cazuri exceptionale (cum ar ficazul unui risc de pierdere pt societate) un administrator poate lua o deciziede unul singur.2.cazul administratorului unic o perosana are toate puterile deadministrare.

Cine sunt administratorii? NCC este mult mai clar in aceasta materie.-administratorul poate fi un asociat sau un neasociat. Neasociatul poate fiadministrator, numai daca contractul de societate prevede acest lucru- poate fi persoana fizica sau juridica-daca unul dintre administratori se opune la luarea unei decizii si totusi unalt administrator indeplineste operatiunea in legatura cu care exista oopozitie, tertii de buna-credinta sunt protejati

1. Mandatul administratoruluilimitele sunt date:

-de lege, acolo unde avem prevederi imperative,-decontractul de societate-dehotararile adunarii asociatilor

Ce se intampla daca un administrator isi despaseste limitele mandatului? Aceleasi solutii ca in cazul in care mandatarul isi incalca limitelemandatului2 solutii:-daca tertul este de buna-credinta si se incalca doar limiteconventionale, atunci actul incheiat de administrator este valabil si obligasocietatea (2 conditii cumulative)

-daca actul depaseste limitele imperative ale legii, el nu obliga societatea.

Administratorii pot fi revocati. Revocarea este un drept discretionar alasociatilor. Daca revocarea este facuta cu rea-credinta sau fara motiverezonabile, atunci adminitratorul poate cere sa fie despagubit, dar nupoate cere sa fie reinstituit.

Hotararile adunarii asociatilor pot fi contestate in instanta. Contestarea ininstanta trebuie sa aiba un temei. Legea civila nu stabileste temeiurilecontestariidar ea poate fi contestata daca incalca legea sau o prevederedin contractul de societate.

In materie de contract de societate, pot asociatii sa atace o hotarare aadunarii asociatilor pe motive de oportunitate?Opinia doctrinaranu este posibil, pt ca astfel ar fi lipsit de continutprincipiul majoritatii.Termenul de atacare este de 15 zile care curge diferit, in functie de prezentaacelui asociat la sedinta1913 NCC. Acest termen este unul de decadere.

2. O a doua categorie de relatii priveste relatiile dintre societate si terti.Societatea in sine nu este o persoana juridica fiecare asociat devine uncoindivizar pe patrimoniul pus in comun.In relatiile cu tertii nu se aplica regulile din materia indiviziunii.

Actele de administrare sau de conservare pot fi facute de administrator faraingradire din partea asociatilor.


14/59

In ceea ce-i priveste pe terti, ei stiind ca incheie un act cu un reprezentantal societatii, acel act va obliga fata de terti intreaga colectivitate , dar el nuse poate intoarce impotriva societatii, pt ca aceasta nu are personalitatejuriridca. El se va indrepta, insa, intai impotriva bunurilor societatii, apoiimpotriva tuturor asociatilor, cerandu-le acestora sa raspunda in mod

divizibil (pro rata)/ si subsidiar.Daca tertul trateaza cu o persoana care in realitate nu este asociat, darcreeaza aparenta de asociat, atunci pt terti societatea este obligata prinactele acelui asociat si, in orice caz, tertul se poate indrepta si impotrivaasociatului aparent.In ce cota va raspunde aceasta persoana? Asociatul aparent va trebui saraspunda in limita celei mai mici cote de participare la capitalul social, dacadin faptele sale nu rezulta ca s-ar fi prezentat ca detinand o cota mai mare.

Instrainarea partilor de interes:

Partile de interes reflecta contributia fiecarui asociat la capitalul social.Avand in vedere caracterul intuitu personae al societatii simple, este evidentca asociatilor nu le este indiferent cui le sunt vandute partile de interes.

De aceea, legea stabileste ca asociatii pot stabili prin contractul de societateorice fel de restrictii in legatura cu instrainarea partilor de interes. Daca nuau stabilit nici un fel de restrictie, regula este ca partile se transmitnumai cu consimtamantul tuturor asociatilor. Regulile succesorale joacain aceasta materie un rol important. Daca partile prin testament sau in bazalegii se transmit catre mai multe persoane, avand in vedere ca partile deinteres sunt indivizibile, cei care le dobandesc in indiviziune au obligatia de

a participa la viata sociala printr-un reprezentant.!!!Exista si stituatia in care un asociat poate fi fortat sa iasa dinsocietate. Acest lucru are loc prin procedura excluderii art.1928 NCC(derogare de la principiul libertatii de asociere) atentie! Numaiinstanta poate hotari excluderea unui asociat din societate.Daca are loc excluderea, asociatul exclus va obtine nu bunul afectatsocietatii, ci un echivalent valoric al contributiei sale obligatia de plataeste a intregii societati daca partile nu se inteleg cu privire la aceastavaloare, aceasta va fi stabilita in instanta, prin expertiza.

Incetarea contractului de asociere:-societatea si-a atins obiectivul si asociatii nu mai doresc sa suplimentezeacest scop-acordul de vointa al tuturor asociatilor-situatia in cadrul societatii cu durata determinata a ajungerii la termen legea permite continuarea acesteia, chiar daca a ajuns la termen-situatia nulitatii contractului de societate cauza imorala, ilicita, scopul imoral, vicierea consimtamantului asociatilor. Nu este motiv de nulitate alintregului contract daca a fost viciat doar consimtamantul unora dintreasociati. Daca fara ei societatea este in imposibilitatea de a continuasocietatea, atunci nulitatea va fi totala.


15/59

Art.1931 situatia prelungirii tacite a societatii pe duratanedeterminata aceasta regula este foarte importanta la societateacomerciala, pt ca au fost situatii cand soc.comerciale au fost infiintate pedurata determinata si la expirarea termenului nu au fost prelungite astaa dus la radiere exact cand erau mai infloritoare

In caz de incetare:-vor fi platite datoriile sociale-ceea ce ramane (activul net) va fi distribuit asociatilor pro rata sau infunctie de prevederile actului constitutiv-toata aceasta activitate de evaluare a activului net si de impartire a sa va firealizata de un lichidator judiciarel poate fi numit de catre asociati, dar cuunanimitate sau de instanta.Acesta este un administrator special cu un mandat limitat la operatiunilenecesare lichidarii.

Societatea comerciala lg 31/1990

-reglementare armonizata in mare masura cu toate directivele europene inmaterie de soc.comerciale

Societate com are doua laturi:-o latura contractuala-o latura institutionalaeste o persoana distincta, cu patrimoniu propriu-cele doua laturi se intrepatrund, dar latura contractuala este importantamai ales la momentul constituirii societatii si mai ales in legatura cufunctionarea societatii-latura institutionala reglmenteaza mecanismul decizional si incetareasocietatii

Lg 31/1990 desi este un act care reglementeaza participarea la circuitulcomercial si normele ar trebui sa fie de principiu dispozitive, in modprevalent normele ei sunt imperative. Normele de la care asociatii potderoga sunt limitate.De ce asa? Pentru ca societatea comerciala ocupa un rol extrem deimportant in economia nationala, este principalul creator de valoare in

societate si principalul contributor la sistemul de impozite si taxe +principalul angajator.

Lg 31 este dreptul comun pt toate societatile comerciale, insa in anumitedomenii exista dispoztii derogatorii. Nu exista o lege similara, dar exista, deexemplu, legislatia bancara.

O alta particularitate a legii 31ea limiteaza formele societatii comerciale laun nr. de 5. Nu exista posibilitatea de a crea o alta forma de persoanajuridicasocietate comerciala. In practica domina doua dintre ele. Celelalte3 vin din trecutul aplicarii legii 31. Formele care domina sunt SRL-ul si SA-

ul.


16/59

Obiectul de activitate al societatii comerciale nu poate fi decatsavarsirea de fapte de comert in sens larg. Prin legea de punere inaplicare a NCC acte de comert, industrie si acte de prestari servicii


17/59

-castigul nu vine neaparat din dividende, ci din aprecierea valorii in timp aactiunilor (o societate profitabila se vinde la o valoare a profituluimultiplicata de zeci si chiar sute de ori)-datorita functiei sale de atragere pe scara larga de capitaluri de lapopulatie, datorita impactului asupra echilibrului economic al societatii,

functionarea ei este cel mai riguros reglementata cele mai multe prevederisunt imperative

Societatea cu raspundere limitata-este si societate de persoane si de capitaluri-ocupa locul principal in economie-este o modalitate facila de a atrage persoane fizice de investi in economie-asociatii raspund limitatin limita aportului la capital-are caracter intuitu personae norma imperativa care prevede ca nu potiinstraina partile sociale decat cu acordul a din capitalul social

-are multe din facilitatile privind luarea deciziilor de la soc pe actiuni-o forma particulara este societatea cu raspundere limitata cu asociat unicdepasim sfera contractuala a societatii acea persoana va raspunde ptdatoriile soc.in limita participatiei la capital

Aceste forme sunt exclusive, legea insa permite posibilitatea transformariiunei forme de societate intr-o alta forma.

Scopul societatii:-ca si la contractul de societate simpla, un element definitoriu este affectiosocietatis crearea societatii pt a indeplini un obiectiv comun al tuturor

asociatilorobiectivul comun este limitat la fapte de comert in sens larg-are trasaturile specifice personaei juridice: patrimoniu, scop, organizare

scopul principiul specialitatii capacitatii de folosinta:1.prima limitareactele societatii comercialesunt fapte de comert.Este societatea limitata numai la actele asumate prin contract, sau poate saincheie si alte acte decat cele din contract, care se subsumeaza la acesta sitind sa indeplineasca obiectul de activitate?:2 consecinte decurg de aici:-pe planul raspunderii fata de terti-pe planul raspunderii fiscale (daca venitul este ilicit, si este ilicit daca nueste obtinut printr-un act realizat in vederea realizarii unui obiect deactivitate care nu este declarat se confisca)

In practica: solutia este formalismul poate incheia acte strictamentelegate de obiectul de activitate - prin interpretare in sens restrictivTeoria actului ad-hoc in interesul societatii trebuie sa indeplineascamai multe conditii in mod cumulativ:-acte necesare si utile societatii pt indeplinirea obiectului ei de activitate,-se desfasoara cu titlu incidental,!!!fiscul nu a imbratisat aceasta teorie


18/59

NCC art.206 societatea poate incheia orice act, cata vreme acest lucrunu este specific persoanei fizice (de exemplu donatiio societate comercialanu poate face donatii)

Reglementarea privind contractul de societate simpladrept comun pt toate

societatile comercialeDin Legea 31, reglementarea pt SCS drept comun pt toate societatilecomerciale

Constituirea societatii comerciale:-elemente comune + particularitati pe tipuri de soc.1.Pt constituirea societatii este o conditie sine qua non acordul de vointaintre asociati, acord care se materializeaza intr-un contractact constitutiv.Denumirea de act constitutiv este mai corecta decat cea de contract desocietate + statut, pt ca avem si SRL cu asociat unic, unde nu avem

contract.2.Nu avem restrictii cu privire la calitatea semnatarilor actului constitutiv,dar in cazul persoanelor fizice, pt ca acestea au obligatia sa aduca aport lacapitalul social si ulterior au drepturi si obligatii legate de participarea laviata sociala se cere capacitate deplina de exercitiu3.Daca avem ca asociati persoanele juridice obiectul lor de activitatetrebuie sa le permita participarea la alte societati comerciale e suficient sascrie in actul constitutiv ca societatea are, printre altele, dreptul de a investiin titluri de participare.4.Limitare speciala: cei care participa la incheierea actului constitutiv sanu fie supusi interdictiilor din art.6.

Art.6 din lg 31 reglementeaza conceptul de fondator. Fondatorii sunt cei cesemneaza actul constitutiv, precum si cei care au un rol determinant inconstituirea societatii (aceasta e o chestiune de determinare de fapt opersoana care nu participa la semnarea actului constitutiv poate imprumutao persoana pt a aporta la capitalul social).Fondatorii au cateva restrictii in raport cu societatea (ele intra la capitolulde infractiuni din lg.31).Art.6 spune ca persoanele care au fost condamnate la infractiunile numitelimitativ la art.6 nu pot fi fondatori. Dupa reabilitare interdictia inceteaza.

Actul constitutiv are un continut predeterminat la nivel minimal. Acesteaspecte sunt indicate in art.7 si 8.

Obiectul societatii comercialecauza, scopulObiect de activitate principal (ceea ce asociatii doresc sa faca) + obiectelesecundare (activitati inrudite cu obiectul principal, orice altceva ce pareinteresant).Legea cere sa precizezi odata cu obiectul principal si domeniul deactivitate principal.Obiectul principal de activitate are expresia unei codificari din codul CAEN,iar domeniul principal de activitate descriere a ceea ce societatea doreste

sa faca in mod prioritar.


19/59

Sediulsediul socialnu este neaparat sediul principal de activitate aredoar o functie de identificare a societatii, nu de localizare in spatiu-in cazurile de insolventa daca nu poate fi gasit sediul social, va fi folositsediul real-la sediul social se vor afla registrele societatii daca nu tii registrle

societatii la sediul socialamenda, daca nu se descopera evaziunea fiscala(daca se descopera evaziunea, aceasta absoarbe cealalta infractiune)

Capitalul social-este expresia valorica a contributiilor pe care le aduc asociatii este maimult o repetare contabila, are si o valoare scripticaeste inregistrat la RC-este un element de publicitate in raport cu soc un reper in legatura cusolvabilitatea societatii-actul constituitiv stabileste ce aduce fiecare, care este valoarea in lei aacelui aport, ce cota sociala revine acelui aport

-dpdv al aporturilor, reglementarea la societatile comerciale este mult maielaborata decata la societatile simple-aporturile in numerar sunt obligatorii pt toate tipurile de soc asta nuinseamna ca fiecare asociat trb sa contribuie in numerar-aporturile in natura sunt permise la toate tipurile de societati-in cazul in care se aduce un imobil ca aport, actul constitutiv trebuieincheiat in forma autenticaContributia inseamna un transfer patrimonial, fie cu titlu de proprietate, fiecu titlu de folosinta. Dreptul asocatului iese din patrimoniul sau si intra inpatrimoniul societatii.La momentul la care aportez bunul, societatea nu exista ca atare, ci aportez

bunul in considerarea persoanei ce va lua nastere. De aceea, ne punemintrebarea daca asociatii au un drept de coproprietate, sau avem de-a facecu mica capacitate de folosinta.Dilema este transata in 65(1) din lg.31. Din interpreatarea sa rezulta cainainte de inregistrarea la RC asociatii sunt coproprietari asupra bunuriloraport in nat.In momentul in care am semnat actul constitutiv m-am obligat sacontribui punerea in posesie are loc la un moment ulterior actul decontributie (subscriere) consemneaza o obligatie viitoare, de rezultat, dardreptul asupra bunului se transfera la mom subscrierii/ cand aduc efectivbunulact material varsarea capitaluluiSubscrierea si varsamantul (consecinta a subscrierii si o obligatie a celui cea subscris).La anumite societati SA am voie sa nu vars imediat tot ceea ce amsubscris/ la SRL este infractiune daca nu vars aportul pana lamomentul inmatricularii la RC.

Aporturile in creante-este permis orice bun incorporal sau doar creantele efective? aportul inknow-how/ actualmente aportul in know-how este permis


20/59

SRLnu permite aportul in creante la capitalul social, SCA-ul permite, SA-ul prin subscriptie publica nu permit, SA-ul prin subscriptie simultanapermite aportul in creante

Aportul in industrie

-este posibil fara restrictii la contractul de societate simpla-nu este permis ca atare la societatile comerciale, insa este posibil ca unuldintre asociati, pe langa aport in numerar, nat sau in creante sa se oblige laanumite prestatii in fav societatii ele dau dreptul la o cota-parte dinbeneficiile distribuite.

Problema evaluarii:-regula evaluarii prin ordinul instantei la SA valoarea fiecarui aport sesstabileste conventional, dar pt a evita discutiile, practica este sa serealizeze o evaluare de catre un expert, care va confirma valorile stabilite in

actul constitutiv-desi este vorba doar de o exprimare contabila a ceea ce au adus asociatii orice modificare a capitalului social ar trebui sa duca doar la o modificare aactului constitutiv in cazul aporturile in natura, daca ele dispar estiobligat sa modifici actul constitutiv.

Curs 4 -05.11.2012

Cerinte privind capital social:

Acestea apar la 3 tipuri de societati:

-SA + SCA cap social minim 90 000 RON (acesta a fost stabilit inimplementarea unei directive europene care prevedea un capital minim ptastfel de persoane juridice de 25 000 euro)-SRLcap social minim este de 200 RON

Cerinte privind nr de asociati:

SRLnr maxim de asociati nu poate depasi 50 de persoane, pt a pastra pecat posibil caracterul intuitu personaeSAcel putin 2 actionari-prevedere specialadaca la SA am ajuns sa am un actionar, pot completanr de actionari in termen de 9 luni daca nu se intampla acest lucru,acesta are posibilitatea de a transforma SA-ul in SRL cu asociat unic

SRL-ul cu asociat unic-este o forma atipica de societate comerciala, in sensul ca fiecare societatetrebuie sa aiba minimum 2 asociati

Interdictii:

-o persoana fizica nu poate fi asociat unic decat intr-un singur SRL, altfel

riscurile pt creditorii ei ar fi foarte mari


21/59

-un SRL cu asociat unic nu poate fi asociat unic intr-un alt SRLaceastaprevedere creeaza cele mai mari dificultati in practica, pt ca sunt legislatiistraine care permit acest lant si cand ajung sa inmatriculeze un SRL in Ro,administratorii acestui SRL sunt surprinsiaceasta este o problema de conflict de legi (legislatia straina/ legislatia

romana)care lege prevaleaza?aceasta este o problema de capacitate, iarproblemele de capacitate se apreciaza in acest caz prin raportare lanationalitateRC nu accepta o atare inregistrare, pt ca in legislatia romanaaceasta este o dispozitie imperativa

Inmatricularea va fi posibila daca judecatorul delegat (actualmentedirectorul oificiului comertului sau persoana delegata) pe langa RC face uncontrol de legalitate, pt a vedea daca au fost respectate dispozitiile lg 31 laconstituire control de legalitate, nu de oportunitate

Fazele principale ale constituirii unei societati comerciale:

-incheierea actului constitutiv, iar persoanele care semneaza actulconstitutiv in calitate de asociati sunt fondatori-soc trebuie sa isi deschida un cont de capital social contributiilesubscrise trebuie varsate undeva-se trece la constituirea dosarului de inmatricularescrisoare de bonitate ptasociatii straini, cazier fiscal/judiciar, declaratiile pe proprie raspundere aleadministratorilor si fondatorilor-odata dosarul completel se depune ORC unde se inmatriculeaza soc si unfunctionar din cadrul acesteia va studia dosarul sa vada daca exista

elementele cerute de lege-el inainteaza dosarul judecatorului delegatacesta intr-o sedinta gratioasaverifica daca toate elementele cerute de lege sunt intrunite, dupa care emiteo incheiere de inmatricularepe baza acesteia are loc inregistrarea efectivain RCde la inregistrare, societatea are personalitate juridica

In perioada intre semnarea actului si inmatricularesoc are o capacitate defolosinta limitata poate incheia numai acele acte necesare ptinmatriculare, de exemplu contractul de inchiriere de sediu

Daca in aceasta perioada se fac cheltuieli in legatura cu infiintareasocietatii, daca actul constitutiv nu prevede nimic, atunci acestea sunt insarcina asociatului care le-a realizat.Daca sunt trecute in actul constitutiv, atunci pot fi preluate de soc incontabilitate.Legea reglementeaza situatiile execptionale in care asociatii sunt delasatorisi nu indeplinesc la timp operatiunile de inregistrare. Legea permite ca dupaun inetrval de timp (15 zile de la semnarea actului constitutiv), oricepersoana sa poata desfasura operatiunea de inamtriculareo modalitatede a stimula intrarea rapida in legalitate. Odata cu depunerea dosarului laRC, persoanele care reprezinta societatea, depun specimenele de semnatura.

Orice tert care tranzactioneaza cu societatea poate verifica daca semnaturacare apare pe un act, este una valabila.


22/59

In cazul in care soc s-a constituit cu incalcarea unor prevederi, legea daposibilitatea acoperirii acestor neregularitati (art.48). In 8 zile de ladescoperirea acestor nereguli, soc trebuie sa ia masuri pt a inlatura acesteneregului. Orice pers.poate solicita instantei sa oblige soc sa intre inlegalitate sub sanctiunea unor daune cominatorii

termenul in care se prescrie actiunea in regularizare1 an.

Cauzele de nulitate a societatii:

art.56-actul nu a fost incheiat in forma autentica-obiectul de activitate lipseste/ ilicit-judecatorul delegat nu a efectuat controlul de legalitateOrice pers interesata poate sa ceara in instanta ca RC sa declare societateanula.

Nulitatea ctr de societate nu va atrage in mod necesar nulitatea societatii incercarea legiuitorului de a salva societatea.

Legiuitorul da dreptul ca pana la termenul pe punere a concluziilor pe fond,aceste nulitati sa poata fi confirmate. Daca nu se poate face aceastareparatie, numai atunci se pronunta hotararea de anulare si odata cu ea senumesc si lichidatorii. Punctul final al lichidarii este radierea. Nulitatea nuva produce efecte retroactive.

-art.54 + 55 se refera la efectele fata de terti ale inregistrarilor in RC inlegatura cu sociateta-art.54: orice act publicat in RC in legatura cu numirea unui reprezentantlegal este opozabil tertilor de buna-credinta, chiar daca exista oneregularitate cu privire la numirea reprezentantului (nu s-a formatcvorumul de capital social la adunarea generala in care s-a numitadministratorului) in acest caz, tertii de buna-credinta se pot baza peinscrierea in RC-daca societatea dovedeste ca tertii cunosteau nelegalitatea numiriiadminsitratorului, poate refuza sa execute actul respectiv-atat timp cat numirea unui reprezentant legal/ revocarea lui nu au fostpublicate in RCnu sunt opozabile tertilor

-art.55 valabilitatea actelor societatii fata de terti -> nerespectareaobiectului de activitate-daca un act incheiat de un reprezentant legal este in afara sferei obiectuluide activitate al soc, actul este valabil fata de tertii de buna-credinta. Simplapublicare nu prezuma cunoasterea actelor societatii. diminuare a forteipublicitatii.

!Singurele cazuri in care actul nu este valabil, sunt urmatoarele:-in situatia in care tertii cunosteau sau, dupa caz, trebuiau sa cunosca caacel act nu intra in sfera ob de activitate

-In situatia in care se incalca limitele prevazute imperativ de lege ptcompetentele org respectiv.


23/59

-limitele prevazute de actele constitutive sub limitele prevazute de lege nusunt opozabile tertilor, chiar daca acestea au fost publicate.

Efectele inregistrarii:

-personalitatea juridica-de la data inmatricularii societatea devine proprietara aporturilor asociatior-spre deosebire de ceea ce spune C.Civ, lg spune ca in perioada purcontractuala, bunurile aportate raman in patrimoniile asociatilor aceastaprevedere este dispozitiva, partile pot deroga.-nu orice aport permite ??? - la aporturile in numerar si in creantatehnicjuridic nu mai poti avea proprietatea bunului insa tu ai un drept decreanta-la drepturile in creanta, natura lor nu permite folosinta tu poti culegefructele creantei (dobanzi), insa in momentul in care contribui cu o creanta,

atunci transferi proprietatea asupra ei.-aportul in industrienu sunt posibile la societatile comerciale, doar la ceacivila-daca unii asociati sunt in intarziere cu varsarea aportului, iar acest lucrunu este legat de momentul inmatricularii, atunci ei raspund in civil, fiindobligati la plauta daunelor legale, cu exceptia cazului in care actulconstitutiv prevede clauze penale.-un alt efect pe care il produce inmatricularea din acel moment asociatiiintra intr-o relatie jur cu soc in legatura cu mai multe dintre drepturilor lor.creantele cel mai evidente sunt cele legate de plata de dividende si de plataactivului net in procesul de lichidare

Dividendelecota-parte din profitul net al soc, care conform hot adunariigenerale se distribuie catre asociati.Dividendul in sine nu exista ca un bun cert in orice moment in patrimoniulasociatilorel este o vocatie, el se naste in momentul in care asociatii decidsa se distribuie dividende - abia din acest moment, acest dreptsocial/societar, asociatii la scadenta platii pot solicita instantei sa obligesocietatea la plata dividendelortermen de 6 luni.-in fiecare an financiar, soc isi contabilizeaza veniturile si cheltuielile - dupaplata TVA-ului se scad cheltuielile din venituri venitul net-nu se poate determina profitul decat pe baza unor situatii financiare lafinalul anului, societatea trebuie sa aprobe situatiile financiare nu 6 lunide la incheierea exercitiului financiar, ci 6 luni de la aprobarea situatiilorfinanciare-repartitia nu inseamna neaparat distributie catre asociati/ asoc. pot decidecapitalizarea profitului in fondul de rezerva, de exemplu.

Dividendele pt a fi legale:-reale si utile-determinarea profitului net respectarea unor reglementari contabile-dividendele trebuie sa provina dintr-un profit real nu se pot distrubui

dividende decat din profiturile determinate conform legii


24/59

-mai multe probleme: asociatii au decis sa aprobe niste situatii financiareincorecte, implict au aprobat si distribuirea de dividende.In cazul acesta, oricine are un interes poate sa ceara in instantainvalidarea hotararii ad.gen.-daca se anuleaza hotararea, inseamna ca tot ceea ce s-a platit de catre

societate este nul, societatea trebuie sa recupereze sumele platite in bazaunei hotararii nule alin.5 al art.67 prevede ca dr de prescriptie a actiunii in restituireadividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii. intrebarea este daca termenul curge de la data prvz de ar.67 sau de ladata ramanerii def a hot?-alin.5 se refera la o actiune a societatii societatea constata ca a platitilegal dividende aceasta actiune va fi o actiune civila, in restituire eatrebuie introdusa in termen de 3 ani de la data distribuirii-cazul in care se cere in instanta anularea hotarariinu se face la initiativa

societatii, ci la initiativa unor terti in acest caz interesul tertilor si al soceste pastrat trei ani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti-o alta problemaalin.4 daca asociatii au fost de buna credinta atuncicand au aprobat niste situatii financiare nelegale, atunci ei nu suntobligati la restituirea dividendelor. Asociatii de buna-credinta nu suntpenalizati nu exista actiunea in rambursarea dividendelor in contra lor,chiar daca s-ar anula hotararea printr-o actiune in anulare. artprotejeaza buna-credinta.

cine este indreptatit sa culeaga dividendele?La SA exista o regula care spune ca dr celor care beneficiaza de hot ad gen

se stabilesc in functie de o data de referinta. Doar cei inscrisi in registrulactionarilor la data pronuntarii hotararii AGA vor beneficia de dividende.La SRL 67(6) cesionarul va culege dividendele (regula) partile potderogacare situatii financiare pot fi folosite pt calcularea profitului net? Celeanuale sau si cele semestriale?Riscul interpreatarii ca le-ai putea folosi si pe cele semestriale este casingurul profit cert este cel de la sfarsitul anului financiar, in timpul anuluipoti avea fluctuatii ai dat un profit nereal lg are in vedere numaisituatiile financiare anuale (in Carpenaru le poti folosi si pe celesemestriale, in situatia in care capitalizezi o parte din profit in rezerve, astfelincat sa poti acoperi eventualul deficit de la sfarsitul anului)

-de ce este serioasa problema? Distribuirea de dividende care nu se bazeazape situatiile financiare legaleinfractiuneraspund reprezentantii

utilitatea dividendelor:-art.69 daca se constituie o pierdere a activului net, cap social trebuiereintregit pt a se putea distribui dividende

-am bilantul A si P, unde A=P

-am contul de profit si pierdereaici am veniturile si (cheltuielile) ceea cerezulta de aici este profitul net


25/59

-am activul net acesta se obtine: din total active total datorii de aicirezulta o cifra cu plus sau minus-daca ai o pierdere de activ net, trebuie sa faci ceva cu capitalul social-daca din contul de profit si pierdere rezulta o pierdere aceasta se reflectain activul netactivul din bilant se reduce, ceea ce presupune ca pasivul a

avut o crestere => trebuie sa micsorezi capital social-daca avem o pierdere de activ net fie majorare, fie reducere de capital daca faci asta si in continuare iti ramane un profit, acesta poate fi distribuit

aceasta chestiune nu are nici o legatura cu lichiditatea societatii

-in cazul in care societatea nu gaseste surse de finantare, desi in modlegal poate distribui dividende societatea va raspunde civil platinddobanzi catre creditorii ei, care sunt proprii asociati

Atunci cand societatea functioneaza prin organul ei de reprezentare legal totul este in ordine.Avem probleme in urmatoarele situatii:

-acesta isi depaseste mandatul-acesta nu are mandat

-ce se intampla daca actul cere pt un act forma autentica? cum seintampla de obicei cu actele privind drepturi tabularechiar daca pers respectiva este reprezentant legal, are nevoie de o hotautentificata a ad generale

-leg a introdus art.70 indice 1care a fost apoi preluat si in NCCpt actelecare necesita forma autentica, reprezentantii legali pot sa le incheie fara safie necesara vreo procura specialasolutie care se aplica din 2008 incoace,nu rezolva problema actelor incheiate anterior, pt care nu a existat procuraautentica

In scopul publicitatii cerinte minime cu privire la inscrierea pedocumentele de societate a: cap social, a sediului, a CIF. Nerespectareaacestor reguli nu atrage invalidarea actelor.

Regulile de drept comun aplicabile tutror societatilor cele de SNC:

-implicarea asoc in viata societatii asoc nu au voie, daca nu suntadministratori sa intervina in administrarea curenta a societatii. Daca li seda voie, atunci din fondurile soc, ei pot lua o parte din fonduri pt cheltuielipersonale. Daca nu au aceasta permisiune, orice apropriere a fondurilorsocietatii este ilicita acest lucru conduce la restituirea sumelor si abeneficiilor, atunci cand ele au fost obtinute.

-obligatia de neconcurentaasociatul dintr-un SNC nu poate sa desfasoarepe contul sau sau al altuia operatiuni care reprezinta acelasi tip de

operatiuni sau similare cu cele desfasurate de societate-nu poate face asta ca pers fiz/ ca asociat cu raspundere nelimitata


26/59

-daca intra ca asociat in srl sau in sa, acest lucru este permisdar existaun nivel secundar de protectie impotriva concurentei neloiale. El nu poatelua parte la hot snc care pun in discutie chestiuni fata de care el areinterese contrare intereselor societatii.

Desi legea nu reglementeaza dr la informare, NCC are o prevedere ???

Dpdv al impartirii atributiilor in legatura cu functionarea societatii: - ospecializare:-org supremadunarea asoc-org executivare rolul de implementare a deciziilororg de administrare

Aporturile in SNC-aportul in creante (nu e permis la SRL)-asociatul nu este considerat liberat decat in mom in care soc recupereaza

de la deb cedat intreaga valoare a creantei-chiar daca soc devine titulara creantei, exista o delegatie imperfecta cedentul ramane obligat in subsidiar pana la plata efectiva a creantei-aporturile in numerar/ in natura nu exista alte prevederi-actul de subscriere fiind un act de instrainare asociatul raspunde ptvicii si pt evictiune-instrainarea aporturilorun asociat vrea sa iasa din soc si sa vanda partilesale de interes transferul nu poate fi facut decat cu acordul unanim alasociatilor

raspunderea solidara + subsidiara art.3(2) numai la societatile de

persoane/ nu si la celelalte tipuri de societati

Adunarea asociatilor

-particularitatereglementarile cele mai detaliateSA-SRL-ul are numai cateva referiri, de aceea, daca nu ai reglementarespeciala la SRL, tentatia este sa te uiti la SA controverse multe dintre prevederile existente acolo, care tind saprotejeze dr celor care participa la adunare, ii privesc la asociati in calitatealor de actionari-dr comun ar trebui sa ramana prevederile referitoare la SNC (acestea secompleteaza cu actul constitutiv + (folosind principiul analogiei din NCC) prevederile SA)

Principii comune:

-in cadrul ad gen se formeaza vointa sociala-vointa sociala ca atare nu se manifesta decat prin intermediul celuilaltorgan, desi exista si situatii in care nu este nevoie punerea in executare aactelor


27/59

-vointa sociala nu este o medie aritmetica a intereselor si vointelorvoluntare, ci este o rezultanta este finalul unui proces procesul dedezbatere-daca actul constitutiv nu impune acest lucru/ legea nu impune acestlucru, nu este nevoie de unanimitate, ci de o majoritate.

-daca vointa majoritatii este daunatoare pt societate, asta nu invalideazalegalitatea si temeinicia acelei hotarariacest lucru este valabil si cu privirela distribuirea de dividende-daca scopul hotararii este de a frauda societatea, atunci hot poate fianulata-hot poate fi modificata sau revocata cata vreme aceasta nu a produsefecte in patrimoniul tertilor

SNC regula majoritatii (nu este nevoie de unanimitate decat in cazurispeciale)

SRLreguli ceva mai dezvoltateAdunarea generala in cadrul SA

-cea mai complexa forma de organizare societara-2 tipuri de adunari generale adunare ordinara (probleme repetitive) +extraordinara (probleme neuzuale)-cvorum = nr minimum de parti din cap soc care trebuie sa participe la adgen pt ca hot adoptate sa fie valabile se asigura un anumit grad dereprezentativitate-majoritateadin cei prezenti trebuie sa voteze in favoarea unei hotarari

jumatate +1 din nr de voturi (se tine cont tot de cotele din capitalul social)-mai exista situatia cand trebuie sa iei decizia cu majoritate dintr-uncvorum mai mare

Ad gen ordinara

-are o anumita periodicitate-de regula se tine odata pe an-poate sa aiba loc oricand este nevoie-regulile de convocare sunt aceleasi-tematica dezbatuta difera (la cele oridinare si extraordinare)-problema care se ridicacare dintre cele doua adunari este dreptul comun in practica acest lucru este relevant cand pe ordinea de zi a aceleasi adsunt chestiuni care tin de ad ordinara si altele care tin de ceaextraordianara, iar sedinta se tine in aceeasi ziam cvorumuri diferitevadcvorumul pt cea de dreptul comun, iar numai pt acele decizii cer saintruneasca cvorumul special-opiniile sunt impartitead gen ordinaradr comun-argumentele intr-un sens sau altul 3 probleme:1.ad gen extraordinara spune la ultima litera ca de competenta ei este oricealta hot care nu intra la cea ordinara

2.la prima convocare, ad gen extraordinara are cerinte de cvorum si demajoritate mai scazute decat ad ordinara


28/59

3.ad gen extraordinara se tine de fiecare data cand ai o problema care nuintra in tematica ad gen ordinareiar acestea sunt mai frecvente.

Curs 5 - 12.12.2012

Ad gen ale SA-urilor

-ad ordinara trebuie sa se tina in primele 5 luni de la data incheieriiexercitiului financiar

-locul: regula este data de art.110(2) LSC: ad ordinare se tin la sediul social-dispozitiile din materia convocarii ad gen sunt de ordine publica nerespectarea lor atrage nulitatea absoluta hot ad ordinare-in actul constitutiv se poate prevedea ca ad ord sa se tina si in alt loc decat

la sediul firmei-locul adunarii trebuie fixat de asa maniera incat sa permita participarea catmai larga si cat mai lejera in caz contrar, actionarii pot ataca actul deconvocare cu nulitate-locul trebuie indicat cu precizie in convocator-la ad ordinare trebuie sa participe membrii consiliului de administratie

-competentele ad gen ordinare 111 LSCcompetentele sunt obligatorii-competentele care tin de performanta societatii se discuta rapoarteleprezentate de organele de conducere si supraghere-aprobarea situatiilor financiare anuale

-fixeaza dividendele-alegerea si revocarea membrilor organelor de conducere (consiliul deadministratie/directorat), de supraveghere (consiliul de supraveghere) saude control (cenzorii)-fixeaza remuneratia acestor persoane-se pronunta asupra gestiunii organului de conducere-viitorul societatiistabilirea strategiei si a directiilor de dezvoltare-aproba bugetul de venituri si cheltuieli + programul de activitate-gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati alesocietatii

Conditiile de cvorum si majoritate

-art.112: prima convocare cvorummin. din totalul drepturilor de vot+ majoritatea voturilor exprimate-prin actul constitutiv se pot stabili conditii de cvorum si majoritate mairidicate, dar nu mai scazute-a doua convocare la prima convocare nu s-au intrunit cdt prevazute delege sau de actul constitutiv cu privire la tinerea in mod valabil a adunarii-nu mai exista cvorum, iar hotararile se iau cu majoritatea voturilorexprimate actul constitutiv nu poate deroga de la aceasta prevedere


29/59

-majoritatea de vot art.101(1)principiul: orice actiune platita da dreptulla un vot, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel

exista exceptii:

-art.95actionarii care detin actiuni preferentialecu dividend prioritaracestia nu pot vota, pentru ca ei detin actiuni ce nu dau drept de vot-art.101(2) prin actul constitutiv se limiteaza drepturile de vot aleactionarilor care detin mai mult de o actiune-art.101(3) actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele aduse lascadenta, exercitiul dr de vot aferent acelor actiuni fiind suspendat ei nupot nici participa la ad gen astfel de situatii se intampla in cazul majorariide capital-art.105(2) - actiunile de trezorerie, cele detinute de societate (propriileactiuni)nu se poate vota in baza acestor actiuni

-ad gen extraordinara:

-se intruneste daca este nevoie-regulile privind locul tinerii adunarii sunt aceleasi-competentele acesteia sunt la art.113:-schimbarea formei jur a societatii/ a sediului si a obiectului de activitate!-prelungirea duratei societatii-majorarea/reducerea capitalului social-fuziunea, divizarea, dizolvarea soc-conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau invers

-conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni-emisiunea de obligatiuni-orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarare pentrucare se cere aprobarea acesteia din urma

-poate delega anumite competente catre consiliul de administratie:->mutarea sediului->schimbarea obiectului de activitate/ dar nu a domeniului si niciactivitatea principala delegarea priveste doar completarea saurestrangerea obiectului de activitate->maj cap socadunarea poate stabili o limita maxima

-cvormul si majoiritatea de vot:-la prima convocare din totalul drepturilor de vot-la a doua convocare1/5-in ambele situatii, hot se iau cu maj voturilor actionarilor prezenti saureprezentati

-Hotarari care necesita maj calificata:

Majoritate de cel putin 2/3 pt:

-modificarea obiectului principal-schimbarea formei juridice


30/59

-maj/ reducerea cap soc-maj de cap social potrivit art.217se cere un cvorum de atunci candse ridica dreptul de preferinta al asociatilor-la fuziunea, divizarea sau dizolvarea societattii-cand fuziunea sau divizarea au ca rezultat . hot se ia cu unanimitate

-prin actul constitutiv se pot prevedea cerinte de cvorum si majoritate maimari, dar nu mai mici

Cine convoaca ad gen a actionarilor?-ea se convoaca de catre organul de conducere consiliul de administratiesau directorat-ad se convoaca de fiecare data cand este necesarExceptii:-art.119 (1) organul de conducere trebuie sa convoace ad gen la cerereaactionarilor care detin individual sau impreuna cel putin 5% (poate fi

modificat prin actul constitutiv) din capitalul social, cu conditia casolicitarea lor sa fie de competenta adunarilor organul de conducere este obligat sa o convoace in max 30 de zile de ladata solicitarii, iar ad se va tine in max 60 de zile de la data convocarii-actionarii nu o pot convoca-in cazul in care org de conducere nu convoaca adunarea, actionarii pot fiautorizati de catre instanta sa convoace AGA-164(2) permite cenzorilor soc sa convoace ad, daca sunt intruniteurmatoarele conditii:-sa fie sesizati de aceiasi actionari care detin impreuna sau individual min5% din cap soc

-sa considere sesizarea acestor actionari intemeiata-daca sesizarea este urgenta

-cenzorii sunt liberi sa aprecieze ei daca respectiva sesizare este intemeiatasi urgenta-la soc in sistem dualist (art.153 ind 9 (3)):consiliul de supraveghere poate convoca adunarea-vezi art.125(2)

Procedura de convocare a ad genart.117-regula: publicarea convocarii in Mof., partea a IV-a si intr-un ziar de largaraspandire din localitatea in care se afla sediul societatii, sau din cea maiapropiata localitateExceptie:-in cazul societatilor care au emis societati nominative, convocarea se poateface prin recomandata, sau daca actul constitutiv permite, prin scrisoaretransmisa pe cale electronica, avand incorporata semnatura electronica-prin actul constitutiv se poate interzice convocarea pe cale electronica-indiferent de modalitatea de convocare, termenul de convocare nu poate fimai mic de 30 de zile de la publicarea in Mof/ de la transmiterea scrisoriiContinutul convocarii:

-locul, data, ora adunarii-trebuie mentionata data de referinta


31/59

-ordinea de zi agenda adunarii, cu mentionarea explicita a tuturorproblemelor care vor face obiectul dezbaterii adunarii

Exceptie:-daca toti actionarii sunt prezenti la adunare si toti sunt de acord, pot

discuta si hotari cu privire la orice alta chestiune care nu era pe agendaadunariiart.129(7)aplicare punctuala a principiului prevazut la art.121-ordinea de zi poate fi modificata dupa trimiterea convocarii, fie deinitiatorul convocarii, fie de catre actionari cei care detin impreuna sauseparat cel putin 5% din cap social-ordinea de zi va fi publicata cu cel putin 10 zile inaintea adunarii

incalcarea oricarei cerinte privind convocarea ad generala nulitateaabsoluta, pt ca toate normle privind convocarea sunt de ordine publica-prin convocarea ad gen se realizeaza dreptul de informare al actionarilor

-modificarile actului constitutiv daca sunt propuneri de modificarea aleactului constitutiv, acestea trebuie mentioante expres in convocator

Cine este indreptatit sa participe la adunarea generala:-actionarii care detin actiuni ordinare si care au drept de vot-numai acei actionari care figureaza in registrul actionarilor societatii la datade referinta (este stabilita de organul de conducere si trebuie stabilita intredata convocatorului si cel mult 60 de zile inainte de data adunarii) 123(2)-in cazul actionarilor care detin actiuni la purtator ei pot participa laadunare, numai daca depun actiunile in locul indicat in actul constitutivsau in convocator cu cel putin 5 zile inainte de adunare / daca legitimarea

actionarilor nominali se face cu extrasul din registru, legitimarea celor cuactiuni la purtator se face prin depunerea lor-actiunile date in uzufructla adunare vine uzufructuarul (art 741NCC)

Participarea prin reprezentare (art.125)-actionarii pot participa personal sau prin reprezentant in baza uneiimputerniciri exprese cu privire la acea adunare generala-persoanele fara capacitate de exercitiu + persoanele juridice suntreprezentate prin reprezentantii lor legali-daca acesti reprezentanti legali nu se pot prezenta la adunare, pot si ei larandul lor sa imputerniceasca pe altcineva-procurile trebuie depuse la societate cu min. 48 de ore inaintea inceperiiadunarii, sub sanctiunea pierderii exercitiului dr. de vot

-mandatarii actionarilor care nu se supun acestei rigori, nu pot lua parte laadunare

Interdictie (art.125(5))-membrii organelor de conducere si supraveghere, precum si functionariipublici nu ii pot reprezenta pe actionari nulitatea hot daca fara votulacestor persoane nu s-ar fi intrunit majoritatea ceruta


32/59

-actionarii care fac parte din rog de conducere sau supraveghere nu pot votanici direct si nici prin mandatari descarcarea lor de gestiune sau orice altaproblema referitoare la persoana lor

Exceptie:

-aceste pers pot vota situatiile financiare anuale, daca altfel nu se poateobtine majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv

Conditii pt validitatea votului:-pot vota toti actionarii inregistrati in registrul actionarilor la data dereferinta si care nu au nici o restrictie de a vota-votarea prin reprezentanti este posibila cu respectarea cdt prevazute de lege

Imputernicirea de reprezentare-fie una generica in care ii dau mandatarului libertatea de a vota asa cum

considera el-se poate da o procura explicita prin care sa se prevada ce ar trebui savoteze mandatarul

Art.127conflictul de interese-actionarul care intr-o anumita actiune are fie personal, fie ca mandatar alaltei persoane un interes contrar celui social, trebuie sa se abtina de ladeliberarile privind acea operatiune-sanctiunea: plata daunelor - daca fara votul sau nu s-ar fi obtinutmajoritatea ceruta

-in stricta legatura cu art.l36 indice 1 actionarii trebuie sa-si exercitedrepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si intereselorlegitime ale societatii si ale celorlalti actionari

-manifestarea de vointa al fiecarui actionar este ingradita de interesul social,dar si de vointele celorlalti actionari

Art.128 din lege dreptul de vot nu poate fi cedat, iar orice conventie princare actionarul se obliga sa voteze in conformitate cu instructiunile date,sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii dereprezentare este nula dr de vot al actionarilor trebuie exercitat in modliber si individual

Conventiile privitoare la dr de vot sunt permise numai daca actionarul nucedeaza dr sau de vot si nici nu voteaza dupa cum i se sugereaza de catresocietate.

Tinerea adunarilor implica prezenta fizica a actionarilor art.122 din legepermite ca in cazul soc cu actiuni nominative, prin actul constitutiv sa sepoata prevedea tinerea adunarilor si prin corespondenta o asemeneamasura este menita sa faciliteze participarea la adunarea

-tot prin actul constittutiv se poate prevedea tinereaz adunarii prin mijloacede comunicare la distanta skype


33/59

Procedura adunarii generale (art.129):-sedinta se deschide si se conduce de presedintele organului de conduceresau de imputernicitul acestuia-intr-o sesiune prealabila trebuie sa se aleaga un secretar al adunarii

-daca se constata ca toate conditiile sunt indeplinite, presedintele declaraadunarea valabil intrunita si intra pe ordinea de zi-hot se iau rpin vot deschis-in mod exceptional, votul este secret, cand se discuta numirea, revocareasau raspunderea membrilor org de conducere, supraveghere sau control-dupa dezbaterea chestiunilor de pe ordinea de zi, presedintele supune lavot, apoi anunta rezultatul votului pt a se consemna in procesul verbal-dupa epuizarea ordinii de zi, presedintele declara sedinta inchisa, iarsecretarii redacteaza procesul-verbal de sedinta

Publicarea hot ad gen-se depun la RC si se publica doar hot, nu si procesul-verbal, care ramanela soc si nu se depune la RC-hot pot fi atacate doar de catre actionarii care nu au participat la adunaresi de catre cei care au participat impotriva si au cerut sa se consemnezeasta in procesul verbal-la RC se depun hot care produc efecte si care pot sa intereseze tertii + hotcare pt a fi valabile trebuie publicate

-Art.132(1) principiul obligativitatii hotararilor ad gen luate in limiteleactului constitutiv si ale legii

-ele sunt obligatorii pt toti actionarii, chiar daca unii au votat impotriva-actiunea in anulare 132(3) si urmatoarele pot fi atacate in termen de 15zile de la data publicarii in Mof (am aratat mai sus cine are cal proc activa)-actiunea in anularenulitate relativa au fost incalcate norme supletive +prevedrile actului constitutiv + cele privind incheierea valabila acontractului-incalcarea normelor care protejeaza tertiinulitate absolutain acest cazactiunea poate fi introdusa de orice persoana care are un interes (nascut,personal, actual) + in orice termen-intr-o asemenea situatie, soc este reprezentata de organul de conducere-daca hot este atacata chiar de catre aceste persoane, soc va fi reprezentatade un actionar numit de presedintele instantei, pana ce adunarea convocatain acest scop va numi un nou reprezentant

Aspecte procedurale:-aceasta cerere se judeca in camera de consiliu si este supusa doarrecursului-hot instantei, cand ramane irevocabila, se inregistraza la RC si publica inMof-odata cu introducerea cererii, reclamantul poate cere instantei sa suspendecererea atacata pe calea ordonantei presedintialeinstanta poate incuviinta

cererea si il poate obliga pe reclamant la plata unei cautiuni


34/59

-instanta poate hotari atat anularea hotararii atacate + poate acordadespagubiri, daca reclamantul dovedeste ca a fost prejudiciat-o alta cale de atac impotriva hot adunarii generale o reprezinta opozitia(art.62)-opozitia nu duce la anularea hot adunarii generale, ci doar la acordarea de

despagubiri-pot fi atacate cu opozitie numai hot AGA de modificare a actului constitutivse poate face in termen de 30 de zile de la data publicarii hot ad gen sau aactului aditional in Mof.-cine poate introduce opozitia? Doar creditorii sociali si persoaneleprejudiciate de hot AGA-actiunea in anulare este destinata in principal actionarilor si in subsidiartertilor prejudiciati, opozitia nu este destinata sub nici o forma actionarilor,ci doar tertelor persoane prejudiciate-ad gen poate sa modifice cauzele prejudiciabile pana la momentul punerii

concluziilor pe fondRetragerea actionarilor din societate (exceptie in materia societatilor decapital)-cand AGA a hotarat:-sa schimbe ob gen de activitate-mutarea sediului soc in strainatate-schimbarea formei societatii-daca s-a hot fuziunea sau divizarea societatii-dr de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la datapublicarii hot in Mof

-pretul platit de societate pt actionarii care vor sa se retraga se stabileste deun expert numit de directorul oficiului RC sau persoana desemnata deaceasta

113 lit d 111(2) lit e

Curs 5 19.11.2012

Organul de administrareorganul executiv

Administratorulpersoana de incredereAdminitratorul nu este subordonat total fata de asociati/ actionari, altfelssocietatea ar functiona exclusiv in interesul celor cu maj dr de vot, fara alua in considerare si interesele altor persoane (creditorii, salariatii etc.)Legea stabileste un echilibru in raporturile de putere dintre organul executivsi ad generala. Astfel, sunt protejate interesele investitorilor, dar si cele aletertilord care sunt impactati de problemele societatii.

Org executiv are 2 fct principalefct de gerarecare presupune savarsireade acte curente de administrare a activitatii societatii, care trebuie in celedin urma sa raspunda obiectivelor societatii, directivelor trasate de asociati

prin hot ad gen si sa se incadreze in limitele legii, acolo unde lg prevedelimite.


35/59

Functia de gerare este impartita cu AGA, pt ca directiile fundamentale dedezvoltare si de fct a societatii sunt trasate de AGA si, in acelasi timp,functia de gerare a adm este controlata de AGA. aici apare un conflictintre org executiv si AGA, in sensul ca org executiv nu este total subordonatAGA, dar vointa soc este formata in cadrul AGA.

Administratorii, fie nevoiti de nevoile cotidiene, incearca sa controlezeformarea vointei sociale, adica sa controleze directivele care li se transmit,astfel ca uneori numai formal vointa sociala se formeaza in cadrul AGA, inrealitate aceste idei pot sa fie generate de administrator. Administratorul areprima compententa in a convoca AGA. Organul executiv participa indirect laformarea vointei sociale, altfel, el poate incerca sa o influenteze.

O a doua functie este fct de reprezentare legala. Organul de executare areaici competente exclxusive. AGA nu poate sa lege soc in rap cu tertii, nupoate angaja juridic societatea.

Exceptie: apare in situatia in care AGA ar fi singurul organ societar care arputea reprezenta soc situatia incheierii ctr de administrator cuadministrator unic + situatia in care apare un conflict juridic intre asociatisi administrator, adm.este revocat si se introduce impotriva lui o act inraspundere civila ad gen poate da mdt unei alte persoane sa reprezintelegal soc.De ce are adm competenta aproape exclusiva in reprezentarea soc?Avand in vedere ca activitatea de zi cu zi este stiuta si controlata de catreadm, acesta va incheia si actele juridice in numle societatii, acte necesareactivitatii curente. Un alt considerent este ca AGA este prin definitie unorgan deliberativ, pe cand administratorul este prin definitie un organ de

executie, atunci este mai facil ca acesta sa semneze acte in numelesocietatii.Avand in vedere aceste doua functii, problema care a fost la un mom datdestul de controversata a defini nat juridica a rap dintre adm si societate.Adm este un organ al societatii, dar intrebarea este, daca el are o relatiejuridica particulara cu societate. Aceasta intrebare se pune pt ca lg prevedefie ca administratorul functioneaza intr-o rel asemanatoare mandatarului +lg prevede ca administratorul raspunde fata de soc pt indeplinireaatributiilor sale. De aici rezulta ca desi este org de reprezentare, el, dpdvjuridic, are drepturi si obligatii fata de societate.Acestea sunt mai bine caracterizate si ma numeroase decat cele ale unuiasociat fata de soc. Acesta are dr si obligatii pe baza actului constitutiv.Acestea sunt de cele mai multe ori reciproce intre asociati. La administratoreste invers. Ca administrator el nu este parte la actul constitutiv. Atributiilesale deriva din lege, din actul constitutiv si din rel juridica cu societatea. Inaceste cdt, spre deosebire de alte org de reprezentare legala, aici sunt maimulte argumente in fav unei rel juridice separate care poate sa atragaraspunderea unuia fata de altul.Il detasez de societate, desi el nu poate fct decat in cadrul societatii, asta pta caracteriza aceasta relatie:1. varianta conventionala temei in mai multe dispozitii ale legii si care

pune semnul egal intre aceasta rel si mandatart.72 din LSC. La SA avemreglementat ctr de administrare.


36/59

2. a doua varianta teoria reprezentarii legale adm este doar unreprezentant legal, iar dr si obligatiile sale izvorasc din lg si chiar daca elsunt suplimentate de actul constitutiv, aceasta suplimentare nu fac decat satranspuna in practica dispozitiile legii. Aceasta th este o reflectare aconceptiei ca cel care reprezinta soc nu poate avea si calitatea de parte in

ralatie cu soc.3. aceasta relatie are o nat mixta, legala si conventionala -

Miza:1.fundamentul raspunderii juridice: raspundere conventionala saudelictuala?2.modificarea atributiilor administratorului in orice sens. Daca este un rapconventional acordul ambelor parti, daca este un rap legal nu ai nevoiede acordul adm. Daca este un regim mixt, pentru unele chestiuni ai nevoiesi de acordul administratorului.

Atributiile administratorului in exercitarea functiei de gerare:-rolul sau sa faca toate operatiunile necesare pt a duce la indeplinireobiectul de activitateart.70(1)conventional, puterile sale pot fi limitate-art.70(2) aparenta contradictie cu alin.1 acest alineat poate conduce laconcluzia ca administratorul trebuie sa se subordoneze celor hot de AGA.Alin.2 spune ca obligatia este de a participa. Este clar ca daca AGAstabileste o alta modalitate de imple

drept comercial curs complet david

Documents