I.ADMINISTRATIA PUBLICA

A.Conceptul de administratie publica

Acea activitate care consta, in principal, in organizarea si asigurarea executarii, dar si in

executarea nemijlocita a prevedereilor Constitutiei, ale tuturor actelor normative si ale

celorlalte acte juridice emise de autoritatile statului de drept.

Cele doua elemnete componente esentiale ale administratie publice sunt elementul

structural-organic si elementul functional.

B.Caracteristicile administratiei publice

Administratia constituie un corp intermediar, creat in vederea actiunii, ea este facuta

pentru a actiona si de accea este subordonata.

- ea trebuie sa fie subordonata dreptului, legii;

- desi subordonata isi pastreaza o parte din putere, care ii este proprie;

- sarcina executarii implica interpretarea unor texte, cautarea mijloacelor si

executarea

- elaborarea implica pregatirea de catre administratie a textelor care devin obligatorii

pentru administratie, o data aprobate de govern sau legislative.

Administratia este ierarhizata si ordonata.

- ierrahia asigura coeziunea si disciplina administratiei asigurand unitatea de actiune

a aparatului administrativ.

Administratia este remunerata, civila, laica si egalitara.

- remunerata – salariu din bugetul public;

- laica – foloseste personal care nu este clerical;

- egalitara – furnizeaza servicii tuturor.

Administratia este scrisa si birocratica

- administratia actioneaza dupa anumite proceduri;

- ea are la baza documnete, fapte, decizii conservate in scris;

- formalismul si birocratismul sunt proprii administratiei.

Administratia este permanenta, necesita cunoastere si tehnicitate.

Administratia este compartimentata vertical si orizontal.

Administratia publica este intr-o continua expansiune.

1

C.Functiile administratiei publice

Principala

- functia de pregatire a deciziilor politice sau chiar de colaborare la adoptarea lor;

- functia de organizare a executarii deciziilor politice;

- functia de executare directa, in concret a deciziilor politice;

- functia de asigurare a executarii deciziilor politice, care se realizeaza fie prin

convingere, fie la nevoie, folosind forta de constrangere;

- functia de purtator al cererilor, dorintelor si necesitatilor membrilor societatii in fata

autoritatilor competente sa adopte decizii asupra acestora;

Derivate

- fucntia de instrument de conservare a valorilor materiale si spirituale ale societatii;

- functia de organizare si coordonare a adaptarilor ce se impugn datorita

transformarilor ce se produc inerent in evolutia diferitelor componente ale societatii,

in special in structura economica a acesteia.

D.Raporturile administratiei publice cu principalele elemente ale sistemului social

Raporturile dintre administratia publica si partidele politice

- vointa partidelor politice nu se poate impune administratiei publice decat filtrate prin

sita prevederilor Constitutiei, a legilor si celorlalte acte normative, normele juridice

fiind singurele obligatorii pentru administratia publica.

Raporturile dintre administratia publica si puterea legislatia

- se apreciaza ca din punct de vedere functional administratia publica se

subordoneaza autoritatii legiuitoare, caci administratia este chemata sa execute

legea nemijlocit;

- actiunea legislativului asupra administratiei se poate exprima in diverse forme:

stabilirea unor reglementari directe, forma unor interdictii, recomandari, etc.

Raporturile dintre administratia publica si grupurile de presiune

- grupurile de presiune isi urmaresc obiective proprii; atunci cand administratia ia

anumite decizii care le privesc acestea exercita o anumita presiune asupra lor.

Raporturile dintre administratia publica si mediul juridic

- administratia publica nu poate fi separata de drept

2

E.Conceptul de administratie publica in Franta

- punctul de pornire pentru conceptul material de administratie a fost separarea

puterilor in stat;

- termenul de administratie , in Franta a evoluat de-a lungul secolelor si are relevanta

in primul rand in distingerea competentelor Curtilor administrative si tribunalele de

drept comun;

- conceptual organizational al administratiei se refera la oraganele care au sarcini

administrative.

F.Conceptul de administratie publica in Germania

- conceptualizarea administratiei in sens material prezinta anumite trasaturi ale

administratiei: accord social, este preocupata de interesul public, ia masuri concrete

pentru reglemetarea cazurilor individuale;

- in sens organizational administratia publica include toate institutiile care indeplinesc

activitati administrative.

G.Conceptul de administratie publica in Anglia

- suprematia Parlamantului este caracteristica dominanta a separatiei puterilor in

Anglia;

- administratia reprezinta activitatea generala si detaliata a guvernului conforma cu

legea.

3

II.Dreptul administrativ

A.Notiune.

Este o ramura a dreptului roman, el reglementeaza o grupare specifica de raporturi sociale

care se constituie in obiectul sau.

B.Obiectul dreptului administrativ

Il formeaza raporturile sociale care constituie obiectul activitatii administrative a statului si

a colectivitatilor locale, realizata deci in principal, de catre autoritatile administratiei publice

potrivit normelor legale, cu exceptia raporturilor sociale care se nasc in procesul realizarii

activitatii financiare a statului si a colectivitatilor locale.

- trebuie observat ca nu toate raporturile sociale in care sunt implicate autoritatile

administratiei publice fac obiectul drepturlui administrativ ci numai acelea in care

autoritatile administratiei publice infaptuiesc puterea executiva.

C.Norma de drept administrativ

Norma de drept administrativ face parte din acea categorie de norme juridice care

reglementeaza raporturile sociale care constituie obiectul activitatii admninistrative a

statului si colectivitatilor locale., cu exceptia raporturilor sociale care se nasc in procesul

realizarii activitatii finaciare.Normele de drept adminitrativ pot fi emise de Parlament,

presedintele tarii, Guvern, celelalte autoritati ale administratiei publice centrale sau locale.

Clasificare:

Dupa criteriul fortei j a act normativ:n care provin din dr internat;n care provin din dr intern

Dupa criteriul structurii logice: complete; incomplete;de trimitere; in alb

Dupa obiectul regelementarii: organizatorice; de drept material; de functionalitate

Dupa criteriul sferei de aplicare: generale, speciale, de exceptie

Dupa criteriul modului de reglementare a conduitei: onerative, prohibite, permissive

Dupa modul de sanctionare: punitive, stimultive

Structura   : o ipoteza ampla (pentru claritatea normei), o dispozitie sub forma imperativa iar

sanctiunea nu este expres exprimata (fiind prezumata sub forma nulitatii absolute a

actelor).

Actiunea normei de dr adm in timp   momente :intrarea in vigoare ;caracterul activ ; iesirea

din vigoare.

Actiunea n de dr adm in spatiu : n de dr adm teritoriala in functie de aut emitenta a act

normativ

Actiunea aupra persoanelor a n de dr adm : personala actinand asupra cetatenilor

4

D.Izvoarele dreptului administrativ

Izvorul de drept administrativ poate fi definit ca forma specifica de exprimare a normelor

de drept administrativ.

Izvoare materiale : conditii exterioare dr care determina actiunea legiuitorului

Izvoare formale: scrise :cel mai important izvor formal al dreptului administrativ il constituie

Constitutia, tratatele si acordurile internationale, legile, actele guv, alte acte adm cu

character normative; nescrise: jurisprudenta,principiile generale ale dreptului

E.Geneza dreptului administrativ in Franta

- dreptul admninistrativ francez isi are originea in sfarsitul secolului al XVIII-lea;

- Tribunalul de conflicte a fost primul care a aratat independenta dreptului

administrativ, apoi Consiliul de Stat prin Sectiunea pentru litigii;

F.Geneza dreptului administrativ in Germania

- Este rezultatul unei evolutii de la adm statului politienesc sec XVII-XVIII trecand prin

adm statului constitutional liberal din sec XIX pana la adm statului constitutional

social sec XX si forma sa distincta sub Constitutia de la Bonn

- la jumatatea sec al XIX-lea s-au infiintat tribunelele administrative autonome iar in

1863 Inalta Curte Administrativa Prusaca; Constitutia de la Bonn a adus un nou rol

administratiei – furnizor de servicii

G.Geneza dreptului administrativ in Anglia

- autoritatile publice sunt subiecte ale dreptului cutumiar iar controlul actiunilor

acestora se exercita prin tribunalele ordinare ;

- traditia dreptului administrativ englez isi are originea in sfarsitul sec. al-XVII-lea –

dinastia Tudor prin infiintarea tribunalului Star Chamber, care exercita un control al

autoritartilor administrative inferioare;

- dupa 1960 se reafirma principiile revizuirii juridice a actiunii administrative.

H.Raportul de drept administrativ

Sunt acele rap j care apar prin interventia n j de dr adm asupra raporturilor sociale care

constituie obiectul activitatii administrative a statului sau a colectivitatilor locale realizata

de catre aut adm publice potrivit normelor legale cu exceptia rap soc care se nasc in

procesul realizarii activit financiare.

Caractere:

sunt raporturi de putere

5

sunt raporturi de subordonare ale unuia dintre subiectio fata de celalalt

unul din subiecte este intotdeauna un purtator al aut publice statale, reprezentat de

un organ al adm publice

Subiecte:

2 aut ale adm publice

o aut a adm publice si o alta autoritate publica

o aut a adm publice si un organism non guv

o aut a adm publice si un agent ec sau o inst.soc cult

o aut a adm publice si o pers fizica

Continut : ansamblul dr si obligatiilor sub aflate intr-un raport j

Dupa continut:

rap de subordonare ierarhica;

rap de colaborare si participare

Dupa relatiile stabilite cu sub de dr din afara sistemului:

r j de subordonare de colaborare si participare a unor sub de dr la realizarea

sarcinilor adm publice

r j de subordonare

r j de supraveghere si control a respectarii legii

Obiect:

actiunea sau inactiunea partilor

il formeaza conduita la care se refera continutul

Faptul juridic:

o imprejurare care are efecte juridice, care creeaz,a modifica sau stinge raporturi adm

actele aut adm locale intelese ca manifestari unilaterale de vointa reprezinta atitudinea

pe care autoritatea o manifesta odata cu luarea la cunostiinta a actiunilor, a faptelor

j de dr adm

Inceperea si stingerea raporturilor de dr administrative

Raporturile de dr adm au drept mijloc de declansare: actul juridic, faptul juridic material,

operatiile materiale tehnice.

Stingerea rap juridic de dr adm se produce odata cu: realizarea obiectului, abrogarea

revocarea sau anularea, moartea desfiintarea sau disparitia subiectului pasiv

6

III.Actul administrativ act j emis/adoptat de o aut adm in mod unilateral si in regim

de putere publica prib care se organizeaza sau se aplica legea

A.Trasaturile actului administrativ

- sunt acte juridice, trasatura care le distinge de operatiunile administrative;

- actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa juridica (emana de la o

autoritate publica) (raportul juridic ia nastere printr-o singura manifestare de vointa

juridica);

- actul administraiv este o manifestare de vointa care emana, de regula, de la

autoritate a administratiei publice (manifestarea de voina are loc in temeiul puterii

publice, el este obligatoriu si executoriu prin el insusi);

- actul administrativ este emis in vederea executarii legii;

- este emis in regim de putere publica

B.Forta juridica a actelor administrative (executarea actelor administrative)

Forta juridica a actelor administrative rezulta din ele insele, din faptul ca ele sunt emise de

autoritati ale administratiei publice, avand valoare obligatorie pentru persoanele carora Ii

se adreseaza.

Consecinta fortei juridice a actelor administrative consta in aceea ca ele produc efecte

juridice fara a fi necesar consimtamantul celor carora li se adreseaza.

Forta juridica a actelor administrative le impun o prezumtie de autenticitate (proin de la

autoritatile care pretend ca sunt autotorii lor – originalitatea) si de veridicitate (adevarului

continutului lor).

C.Conditii de valabilitate privind emiterea actelor administrative

- emis de autoritatea administrativa competenta (cea care a re dreptul si obligatia

sa-l emita);

- trebuie sa fie in conformitate cu legea;

- trebuie sa respecte conditiile de forma si de procedura - actele administrative pot fi

scrise, orale (cazutri de urgenta) si implicite (tacerea autoritatii), sunt emise in forma

scrisa (absolute necesara in cazul actelor cu caracter normative); unele acte

administrative necesita emiterea unor avize date de catre alte organe organului

emitent (facultative, consultative sau conforme).

- valabilitatea actelor administrative este conditionata si de votul afirmativ necesar

jumatate plus unu din numarul membrilor organului, sau legea stabilieste pentur

7

anumite acte o forma scrisa précis determitata, sau aprobarea actului de catre

organul superior celui emitent;

- actele administrative trebuie sa fie si opportune cu mentiunea ca absenta

oportunitatii nu este o cauza de nelegalitate dar efectul este nulitatea actului.

D.Procedura de elabore, emitere sau adoptare a actelor administrative :

Formalitatile procedurale anterioare emiterii/adoptarii act adm : aviz,acord prealabil,

propunere/proiect

Formalitatile concomitente emiterii/adoptarii act adm : cvorumul,majoritatea necesara,

consensul,emiterea/adoptare in comun,motivarea,redactarea,semnarea,contrasemnarea

Formalitati procedurale ulterioare emiterii/adoptarii actului adm : aprobare/rectificarea,

confirmarea, rectificarea, reconstituirea, arhivarea.

Actele adm se emit/adopta numai pe baza si in executarea legilor, ordonantelor, hot Guv

sau altor acte normative

E.Efectele juridice ale actelor administrative

Intrarea in vigoare a actelor administrative.

Actele administrative intra in vigoare si se pun in executare de la data

aducerii lor la cunostiinta.

Actele administrative cu caracter normative se aduc la cunostinta prin

publicarea in Monitorul Oficial, in diferite ziare.

Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative

Suspendarea actelor administrative

Definitie: operatiunea prin care inceteaza vremelnic efectelor juridice ale actelor adm .

O prima situatie de suspendare poate fi ca urmare a dispozitiilor exprese ale legii.

Suspendarea poate fi pronuntata de instantele judecatoresti, sau prin horararea

autoritatilor adminsitratiei publiceierarhic superioare celor care au emis actul.

Iesirea din vigoare

Abrogarea actelor adm : situatia de incetare definitive a efectelor act adm prin emiterea/

adoptarea unui nou act

Anularea actelor adm: sanctiune aplicata actelor adm emise/adoptate cu incalcarea legii si

consta in lipsirea acestora de efectele juridice in vederea carora au fost emise/adoptate,

nulitate absoluta, relativa

Modificarea actelor adm :operatiunea j prin care se schimba partial continutul unui act adm

.expresa, implicita.

8

Revocarea : operatiunea juridical prin care aut adm , autoarea actului isi retrage propriul

act

.Executarea actelor adm

Se realizeaza de catre aut adm emitenta

Executarea se face de catre subiectele de dr legal obligate carora le

este destinat actul

Pentru a putea fi puse in executare actele administrative trebuie

aduse la cunostinta celor competenti sa le execute

Completarea actelor adm : consta in introducerea unor dispozitii noi ,cuprinzand solutii

normative si ipoteze suplimentare.

Retragerea actelor administrative

Principiul revocabilitatii actelor administrative este fundamental in regimul juridic al

acestora.

Atunci cand legea stabileste ilegalitatea acestor acte, retragerea lor de catre administratia

publica este obligatorie, este obligatorie retragerea si atunci cand aceste acte au fost date

printr-o procedura care nu corespunde normelor juridice in vigoare.

Conditii:

- retragerea sa se realizeze cu respectarea regulilor de procedura care au fost

necesare si pentru emiterea actului;

- retragerea sa nu fie facuta cu efecte pentru trecut, ci numai pentru viitor;

Sunt exceptate de la principiul revocabilitatii actele administrative cu caracter jurisdictional

si actele individuale, prin care s-au creat anumite drepturi subiective (de ex.emiterea unui

act de nastere) si pe care administratia are obligatia sa le respecte.

Autoritatile superioare au dreptul de a da ordin celor subodonate sa emita anumite acte

administrative si sa ordone refacerea actelor emise fara respectarea ordinelor autoritatilor

superioare.

Susceptibilitatea actului administrativ de a produce efecte juridice reprezinta momentul de

plecare in aplicarea unui act administrativ si se erfera la aplicarea pentru viitor a

actuluiadministrativ. Exceptii de la principiul neretroactivitatii: actele de stare civila cu

caracter declarative si actele cu caracter jurisdictional

F.Nulitatea (desfiintarea) actelor administrative

Nerespectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege cu privire la emiterea unui

act administrativ, se sanctioneaza cu nulitatea actului respectiv. Conditii:

9

- la momentul emiterii actului sa se fi incalcat anumite dispozitii ale legii si nu este

vorba de incalcari ulterioare sau neconformitatea actului cu dispozitii legale aparute

ulterior emiterii actului.

Inexistenta actelor administrative

- actul admnistrativ nu poate fi dovedit (materialmente);

- actul admnistrativ a fost emis in baza unei legi abrogate;

- actul poarta semnatura unui persoane manifest incompetente;

- cand prinr-un act administrativ, organul administratiei publice rezolva, de exemplu,

un litigiu de competenta instantelor judecatoresti.

Pentru nerespectarea legii s-ar cere aplicarea sanctiunii nulitati absolute, dar exista si

cazuri, cum sunt cele care incalca preocedura si care nu sunt esentiale pentru validarea

actului administratiei, care pot fi sanctionate cu nulitatea relativa.

G.Categorii de acte administrative:

Dupa intinderea efectelor: cu caracter normativ; cu caracter individual

Dupa categoria organului emitent : emise de organele adm de stat; emise de aut autonome

ale adm publice locale; acte adm prin delegare;

In functie de forta juriridca a actului adm si de regimul j aplicabil: acte adm de autoritate;

acte adm de gestiune; acte administrative-jurisdictionale

Dupa persoana administrative de la care emana: decrete emise de presedinte; hot si or

emise de Parlament; ordine ale prefectilor; dispozitii ale primarilor; instruction si ordine ale

ministrilor

H.Comparatie intre actul juridic administrativ si alte acte juridice

Actul administrativ si legea

Lege isi intemeiaza autoritatea pe suveranitatea statului, actul adminsitrativ are o

autoritate derivata din lege (secundum legem). Amandoua sunt unilaterale.

Actele administrative sunt subordonate legii (organizeaza executarea si executa in concret

dispozitiile legii).

Actul administrativ si hotararea judecatoreasca

Hotararea judecatoreasca este actul juridic prin care se infaptuieste punterea judecaresca

pe cand actul administrativ realizeaza putearea executiva. Amandoua sunt unilaterale.

Actul administrativ si contractul

Contractul reprezinta un act bilateral (plurilateral), actul administrativ este unilateral,

normele juridice aplicabile celor doua sunt diferite in ceea ce priveste emiterea, aplicarea,

controlul.

10

IV.CONTRACTELE ADMINISTRATIVE

A.Definitie: sunt contracte administrative acele contracte la care una din parti este,

intotdeauna, o autoritate a administratiei publice, scopul fiind asigurarea functionarii unui

serviciu public si caruia i se aplica un regim de drept public.

Conditii :

- existenta acordului de vointa intre o autoritate a administratiei publice si un

particular;

- scopul acordului de vointa, crearea unor obligatii juridice privind prestarea unui

serviciu in schimbul unei remuneratii;

- inegalitatea partilor in contract;

- executarea punctuala a obligatiilor

- executarea personala a contractului

- principiul echilibrului financiar si imposibilitatea materiala de executare a obligatiei

- interpretarea extensiva a contractului in favoarea administratiei;

- dreptul administratiei de a lua masuri executorii in mod unilateral;

Trasaturile contractelor administrative in privinta:

Partile – una din parti are obligatoriu calitatea de autoritate a administratiei publice,

celalata parte este un particular, persoana fizica sau juridica;

Obiectul contractului - concesionarea unor activitati economice, servicii publice, unitati

de productie ale unor regii autonome, terenuri proprietate de stat sau ale unitatilor

administrativ-teritoriale, inchirierea unor bunuri date in adminsitrarea unor organe

ale statului sau regii autonome.

Clauzele contractuale – sunt cuprinse intr-un caiet de sarcini

Executarea contractelor – conditiile de executare sunt riguroase iar sanctiunile mai

aspre ca in dreptul civil

Regimul juridic – de drept administrativ si de drept civil

Regulile de drept administrtaiv au urmatoarele conditii: form ascrisa,

intuitu persoane, litigiile dintre parti se solutioneaza de instante de

drept comun

B.Tipurile de contracte administrative (exemple):

Contractul de concesiune

Concesionarea este un mod de gestiune a unui serviciu, prin concesionare se incheie un

contract cu un particular, care se oblige sa faca investitia in schimbul taxelor pe care le va

incasa.

11

Partile:

- concedentul – ministerul, consiliul local, judetean, regia autonoma, etc.

- concesionarul – particularul

Contractul cuprinde clauze prevazute in caietul de sarcini dar si clauze convenite de parti,

de asemenea cazurile de incetare si clauze specifice referitoare la rezilierea unilaterala

sau rascupmarare.

Clauze spciale:

- interdictia concesionarului de a subconcesiona in tot sau in parte;

- impartirea responsabilitatilor de mediu;

- bunurile care vor fi utilizate de concesior;

La expirearea termenului de concesiune, concesionarul este obligat sa restituie, in

proprietate, lber de orice sarcini, bunul concesionat, inclusiv investitiile realizate.

Bunurile de retur revin de drept concedentului la expirarea contractului.

Bunurile de preluare pot reveni concedentului in schimbul platii unei compensatii egale cu

valoarea actualizata.

Bunurile proprii raman in proiprietatea cincesionarului.

Incetarea contractului

- la expirarea duratei stabilite;

- in cazul in care interesul national sau local o impune cu plata unei despagubiri juste

se prealabile in sracina concedentului;

- nerespecatrea obligatiilor contractuale d ecatre concesionar, prin rezilierea

unilaterala de catre concedent;

- la disparitia, dintr-o cauza de forta majora a bunului concesionat sau in cazul

imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renunare, fara plata

unei despagubiri.

Contractul de achizitii publice :contractul incheiat in forma scrisa intre aut contractanta

si contractant in vederea dobandirii definitive sau temporare a unor produse,lucrari sau

servici.( ct de servcii, ct de furnizare, ct de lucrari)

Contractul de inchiriere de bunuri : acord de vointa incheiat intre titularul dr de

proprietate publica –locator si un subiect privat-pers f sau j-locatar ce primeste in folosinta

un bun pe perioada determinata de timp in schimbul unei chirii

Contractul de furnizare : incheiat intre furnizor si client . Acest ct regflementeaza rap

dintre furnizor si client cu privire la furnizarea, facturarea, plata si calitatea , efectuarea

unor servicii de catre furnizor.

Contractul de transport cu mijloace de transport in comun : incheiat intre

transportator si beneficiarul de transport.

12

Contractul de parteneriat public si privat : actul j care statueaza dr si obligatiile aut

publice si ale investitorului pt intreaga perioada de functionare a parteneriatului, pt o

perioada nu mai mare de49 ani.

Contractul de asociere : intre 2 pers de dr public ; intre o pers j de dr public si una de dr

privat

Contractul de imprumut public : conventie prin care o pers j de dr public se imprumuta

de la o alta pers j de dr public sau p f ori j de dr privat cu o suma de bani care urmeaza a fi

utilizati in interes public

Arenda : tip de ct utlizat in Franta, varianta a concesiunii de serviciu public.Se deosebste

de concesiunea propriu-zisa :

investitiile sunt suportate si de colectivitatea publica nu numai de

concesionar

redeventa perseputa de la utilizatorii serviciului public este impartita

intre concedent si concesionar

Contractul de cercetare stiintifica : ct adm prin care o pers publica insarcineaza un

organism public sau privat sa efetueze o cercetare stiintifica pura si aplicata.

Oferta de concurs : ct prin care un particulart ofera unei aut adm care accepta anumite

prestatii in bani si in natura cu conditia ca aceasta pers sa indeplineasca o anumita

lucrare publica sau sa faca sa functioneze de o anumita maniera un serviciu public.

Regie Interesse : ct prin care autoritatea publica pune la dispozitie unei persoane private

mijloacele de realizare a unui serviciu publicin schimbul unei sume fixe platite de

autoritatea administrativa

13

V.AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

A. Criterii de constituire in sistem a adm publice

Teritorial :

- adm publica de stat: aut centrale( guvern,ministere,celelalte organe centrale ale

statului) aut teritoriale( serv publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte

organe centrale)

- adm publica locala: aut locale: consiliile locale, primarii

Material:

- aut cu competenta generala: guvernul, consiliile locale, primarii

- aut ale adm publice de specialitate: ministere, celelalte organe centrale de

specialitate ale adm publice subordonate guv sau autonome, precum si serv pub

deconcentate ale acestora

B.Sarcinile si atributiile aut adm publice

Sarcini

Dupa natura lor: de conducere; de organizare

Dupa sfera lor: generale; speciale

Atributii: previziunea; programarea; organizare; comanda; coordonare; control

C.Competenta adm publice

Teritoriala : desemneaza limitele teritoriale ale actiunii organelor adm publice, limitele in

spatiu in care pot fi exercitate atributiile conferite de lege.

Materiala : desemneaza sfera si natura atributiilor unui organ al adm publice; sta la baza

impartirii aut adm publice in aut cu competenta generala si aut ale adm publice cu

competenta de specialitate.

Temporala: limitarea in timp a exercitarii atributiilor unei aut a adm publice in conformitate

cu legea

Personala: determinate de calitatea persoanei sau a sub de drept in functie de care se

declanseaza incidenta actiunii normei si a autoritatii

D.Regimurile administrative

Centralizarea administrativa:

autoritatea vine de sus si puterea de decizie este in mana guv central si al

reprezentantilor sai

14

ansamblul sarcinilor madministrative din teritoriul national in pers statului, sarcini a

caror indeplinire este asiguarata prin intermediul unei adm ierarhizate si unificate, p

adm birocratica

Deconcentrarea adm-teritoriala

in privinta serviciilor consta in deteriorarea pana la ultimul grad a ansamblului

administrativ din care fac parte , functionand sub autoritatea organelor proprii

acordandu-le individualitate financiara si personalitate juridical

Descentralizarea adm teritoriala

repr un sistem de organizare administrativa care permite colectivitatilor umane sau

serv publice sa se administreze ele insele sub controlul statului, care le confera

personalitate juridica

descentralizare administrative teritoriala: colect locale

descentralizare tehnica: serv adm publice de stat

Autonomia locala implica descentralizarea administrativa, autonomia fiind un drept,

descentralizarea un sistem care o presupune

Carta , principiul autonomiei locale:

existenta unei colectivitati

recunoasterea responsabilitatii colectivitatilor locale in gestionarea nevoilor

specifice

colectivitatea locala sa dispuna de autoritati administrative proprii

supravegherea activitatii colectivitatii locale de catre aut puterii executive

Regionalizarea administrativa

Regiunea:

intermediar intre colectivitatea locala si stat

CE un interval de dimensiune medie succeptibil de a fi determinat geographic si care

este considerat ca omogen

La nivelul Europei au fost identificate 6 tipuri de regiuni

Regionalizare si regionalism

Fazele procesului regional:

Aparitia constiintei regionale

Miscarile regionale sau actiunilor regionaliste

Dezvoltarea institutiilor regionale sau puterilor regionale

Regionalismul : este o miscare care vine de jos in sus in raport fazele procesului regional

Regionalizarea are traiectorie descendenta. Regionalismul venit de jos si regionalizarea

venita de sus

15

Regiuni de dezvoltare:

zone care cuprind teritoriile judetelor in cauza, ale municipiului Bucuresti, constituite

in baza unei conventii incheiate intre reprezentantii consiliilor judetene si C.G.M.B.

si functioneaza conform legii 315/2004

nu sunt unit adm terit sin u au pers juridical

L315/2004 institutii:

Consiliul national pentru dezvoltare regionala

Consiliul pentru dezvoltare regionala

Agentia pt dezvoltare regionala

E.SERVICII PUBLICE

Regimul juridic al serviciilor publice:

Regim juridic: Ansamblul de reguli de fond si de forma care personalizeaza

material respective

Ansamblul de reguli speciale de drept public si privat

Definitie

Activitate desfasurata de o autoritate administrative in vederea satisfacerii unui

interes general

Acea organizatie de stat sau a colectivitatii locale infiintata de aut competente cu

scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societatii in regim de

drept administrative sau civil in procesul de executare a legii.

Conditii pt serv public:

Satisfacerea cerintelor membrilor societatii

Infiintarea lor sa se faca prin acte de autoritate

Mijloacele lor materiale sunt asigurate fie prin subventii bugetare fie din venituri

proprii

Infiintarea si desfiinatrea serviciilor publice

Aut publica poate decide crearea unor organisme care sa depinda de ea, sa creeze

un serviciu public caruia ii incredinteaza gestiunea organismelor publice si

semipublice

Principiile de organizare si functionare a serviciilor publice :

Continuitatii : cel mai important principiu care decurge din permanenta statului si din

necesitatea asigurarii nevoilor de interes general

Egalitatii un fata serv public: repr o adaptare in domeniul serv p a principiului general

de egalitate a cetatenilor in fata legii si a aut publice

Adaptabilitatii la conditiile pietei:

16

Eficientei : toate cheltuielile necesare se suporta din bugetul local.

Clasificarea serviciilor publice

In functie de interesul satisfacut: national, local

In functie de cadrul geographic: interne , extra-teritoriale

In functie de natura serviciilor: civile, militare

In functie de modalitatea de gestiune: exploatatte in regie proprie, direct de adm

Dupa modul de conducere: conduse de indivizi, consilii

In functie de natura serv publice din pct de vedere juridic : administrative, industriale,

Dupa modul de organizare : aut adm publice, a institutiilor publice, regiilor autonome

Dupa regimul juridic aplicabil: regim administrative, regim mixt

Gestiunea serviciilor publice

Forme :

Prestarea serv public in regie proprie

Concesionarea

Asoiatiunea in participatiune

Arendarea

Serv publice in system franchising

Serv public in locatie de gestiune

Cesiunea

F.SEFUL STATULUI

Este un organ reprezentativ suprem ales prin vot universal si direct, el reprezinta statul

roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii.

Alegerea si validarea presedintelui.

- este ales prin vort universal, secret, direct, egal si liber exprimat;

- in primul tur de scrutin este ales canditatul care obtine jumatate plus unul din

numarul voturilor alegatorilor inscrisi;

- turul al doilea este declarat ales canditatul care obtine cel mai mare numar de

voturi;

- presedintele Romaniei este ales pentru cel mult doua mandate

- rezultatul alegerilor este validat de Curtea Constitutionala

Incompatibilitati si imunitati

- presedintele nu poate fi membru al unui partid politic

- si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata

- presdintele se bucura de imunitate, pentru opiniile sale exprimate in exercitarea

mandatului sau nu este tras la raspundere

17

Atributiile presedintelui

Atributii pt exercitarea carora presedintele conlucreaza cu alte aut publice:

atributii prevazute de Constitutie care implica aprobarea sau consultarea Parlamentului

atributii care necesita contrasemnarea actelor emise de Presedinte de catre Primul

ministru

atributii a caror exercitare implica conlucrarea directa a Presedintelui Romaniei cu alte

autoritati publice

In raporturile cu Parlamantul

- dupa consultarea presedintilor celor 2 Camere si a liderilor grupurilor parlamantare,

Presedintele poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de

incredere in termen de 60 de zile, Guvernului, de l aprima solicitare si numai dupa

respingerea ace putin doua solicitari de investiture;

- Presedintele adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalel probleme

politice ale natiunii;

In raporturile cu electoratul

- dupa consultarea cu Parlamentul, Presedintele poate cere poporului sa-si exprime

vointa, prin referendum, in legatura cu probleme de interes national.

In raporturile cu Guvernul

- desemneaza un candidat pen tru functia de prim-ministru, numeste Guvernul pe

baza vor\tului de incredere acordat de Parlament;

- poate consulta Guvernul in problem eurgente si de importanta deosebita;

- poate lua parte la sedintele Guvernului atunci cand se dezbat probleme de interes

national sau la cererea primului ministru si inalte probleme;

Atributii speciale

- poate institui starea de asediu si de urgenta, solicitaind incuviintarea Parlamentului;

- este comandatul forelor armate fiind presedintele CSAT-ului;

- poate declara mobilizarea generala, cu incuviintarea Parlamentului;

- incheie tratate internationale in numele Romaniei, nogociate de Guvern si le supune

spre ratificare Parlamentului;

- acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatiiei;

- confera decoratii si titluri de onoare;

- numeste in functii publice;

- acorda gratierea individuala.

Actele Presedintelui

18

- decretele – acte juridice cu caracter normative sau individual, superioare ca forta

juridica actelor Guvernului, se contrasemneaza de primul ministru si se publica in

Monitorul Oficial;

- acte cu caracter politic – mesajele

Raspunderea politica : rasp politica propriu-zisa ; rasp fata de popor

Raspundere penala: Inalta C de Casatie Cod penal

Interimatul: este provizoriu

G.ADMINISTRATIA PUBLICA DE STAT

Aut adm publice sunt aut de stat sau locale.

Criterii de clasificare :

dupa modul de formare: aut ale adm publice alese; aut ale adm publice numite

dupa natura conducerii lor: aut ale adm publice colegiale; aut ale adm publice

individuale;

dupa competenta atribuita teritoriala: aut ale adm publice centrale de stat; aut ale

adm publice teritoriale de stat; aut ale adm publice locale

dupa competenta atribuita materiala: aut ale adm publice cu competenta generala;

aut ale adm publice cu competenta speciala

1.GUVERNUL ROMANIEI

Rol si functii

- autoritate publica a puterii executive;

- functioneaza pe baza votului de incredere acprdat de Parlament;

- se organizeaza si functioneaz a conform prevederilor constitutionale avand la baza

Programul de guvernare acceptat de Parlament;

- numirea Guvernului se face de catre Presedintele Romaniei pe baza votului de

incredere acodat de Parlament.

Componenta Guvernului

- primul ministru si ministri;

- cetatenie romana si domiciliul in tara;

- fara condamnari penale si sa nu fie incompatibili cu functia (alta functie de

autoritate cu exceptia functiei de senator sau deputat; acte de comert cu exceptia

titlurilor de valoare, actiunilor; administrator sau cenzor; functii publice in organizatii

straine);

Incetarea functiei de membru:

- demisie – se anunta public si in scris primului ministru;

- revocare – prin decret de Presdinte la propunerea primului ministru;

19

- stare de incompatibilitate;

- deces;

- demitere.

Atributiile generale ale Guvernului (exemple):

- exercita conducerea generala a administratie publice;

- asigura executarea d ecatre administratia publica a legilor, dispozitiilor normative

date spre aplicare acestora;

- conduce si controleaza activitatea ministerelor si celorlalte organe centrale si

autoritati locale;

- asigura administrarea proprietarii publice si private astatului.

Atributii de specialitate (exemple)

- elaboreaza proiecte d elegi si le supune spre aprobare Parmaentului;

- emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonantelor

- elaboreaza proiectul Legii bugetului de stat si al bugetului asigurarilor sociale si le

supune spre aprobare Parlamentului;

- aproba stategii siprograme de dezvoltare economica a tarii;

- aproba balanta comerciala si de plati externe;

- aproba regimul preturilor si tarelor produselor;

- asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de guvernare;

- asigura apararea odinii de drept si linistii publice, a drepturilor si libertatilor

cetatenesti;

- adopta masuri cu privire la negi\ocierea tratatelor, acordurilor si conventiilor

internationale.

Functionarea Guvernului: se intruneste saptamanl sau de cate ori este nevoie la

convocarea primului ministru.

Organizarea aparatului de lucru al guv:

Aparatul de lucru este structura organizatorica fara personalitate juridica este alcatuit :

Cancelaria Primului ministru

Secretariatul General al Guvernului

Departamentul pt Relatia cu Parlamentul

Departamentul pt Relatii Interetnice

Actele Guvernului emite 2 categorii de cate

- hotararile si ordonantele – sunt acte administrative, care fac obiectul controlului de

legalitate pe cale acontenciosului administrativ

o hotararile se emit pentru organizarea executariilegilor, nu cuprind reglemetari

primare (secundum legem);

20

o hotararile si ordonantele se semneaza de primul ministru si se

contrasemneaza de ministrul care are obligatia punerii lor in executie;

o se publica in Monitorul Oficial

o Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a

emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice (delegarea

legislativa)

Raporturile Guvernului cu Parlamentul

- Guvernul raspunde politic in fata arlamentului pentru intreaga sa activitate;

- Guvernul si membrii sai sun tobligati sa raspunda la intrebarile si interpelarile

formulate de deputati sau senatori;

- Camerele reunite pot retrage increderea acordata Guvernului – motiunea de

cenzura care odata adoptata demite Guvernul;

Raspunderea membrilor Guvernului

- Camerele sau presedintele pot cere urmarirea penala a membrilor Guvernului

pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor iar comeptenta de judecat aapartine

CSJ;

Primul ministru

- conduce Guvernul;

- reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamnetul, presedintia, CSJ-ul, alte

autoritati si institutii publice;

- este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

- numeste si elibereaza din functie secretarii de stat, conducatorii organelor de

specialitate din subordinea guv, alte pers care indeplinesc functii publice

2.ADMINISTRATIA DE SPECIALITATE

Componenta:

- administratia publica subordonata Guvernului (direct acestui sau indirect,

ministerelor)

- autoritatile administrative autonome

Ministerele

- organe de specialitate ale adminsitratiei publice centrale care realizeaza politica

guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora;

- se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului;

- ministerele au personalitate juridica si au sediul in Municipiul Bucuresti;

- ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate cu avizul Curtii de

Conturi;

21

- ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice, care functioneaza in unitatile

administrativ-teritoriale;

- ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu

persoane juridice sau fizice din tara si din strainatate, in justitie;

- minsitrul emite ordine si instructiuni;alte acte cu caracter normative precizari,

regulamente norme

- conducerea ministerelor se exercita de ministri ajutati de unul sau mai multi

secretari de ministrilor

Raspunderea ministeriala: politica ( demiterea); juridica( se aplica reguli responsabilitatea

ministeriala),; penala( Camera Deputatilor Senatul Presedintele Romaniei au dr sa ceara

urmarirea penala a membrilor guv pt faptele sav in ex functiei lor) civila ( contraventionala

si disciplinara)

Autoritati administrative autonome

sunt idependente fata de guvern

au fost infiintate conform prevederilor constitutionale: Avocatul Poporului, Consiliul

Legislativ, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Consiliul Suprem al Magistraturii,

Curtea de Conturi,

au fost infiintate prin legi organice: Agentia Romana de presa Rompres, Banca

Nationala a Romaniei, Consiliul Concurentei

prin Constitutie s-a introdus regula potrivit careia guvernul este organul puterii

executive chemat sa exercite conducerea generala a adm publice

Serviciile publice deconcentrate

sunt structurile teritoriale prin care ministerele si celelalte organe centrale isi

realizeaza competenta la nivel national, pe intreg teritoriul tarii si isi indeplinesc in

mod concret atributiile conferite de lege.

3.ADMINISTRATIA PUBLICA TERITORIALA

Prefectul – organ unipersonal, competent sa emita, in exercitarea prerogativelor sale, acte

juridice obligatorii, pe calea unor manifestari devoinat unilaterale.

Institutia prefecturii – structura organizatorica, care are in frunte un prefect, formata in cea

mai mare parte din functionari publici; chemata sa asigure buna desfasurare a activitatii

prefectului, este o institutie publica.

- prefectura reprezinta o componenta a administratie statale, desconcentrata in

circumscriptia administrativ-teritoriala a astatului cu gradul ce mai mare de extensie

– judetul;

- prefectul se afla in relatii de control prin delegare (nu de relatii de subordonare

ierarhica) cu consiliile locale, judetene si primarii; (control de legalitate);

22

- emite ordine cu character individual sau normtiv

- este autoritate de tutela adminsitrativa, vegheaza la respectarea legii de catre

autoritatile locale;

- prefectul este numit (nu ales) printr-un act de autoritate - hotararea, de Guvern;

face parte din categoria inaltilor functionari publici

- atributiile prefectului: reprezentarea statului, mentinerea ordinii publice, controlul

activitatii autoritatilor locale, conduce activitarea serviciilor publice descentralizate

ale ministerelor si ale celorlalte autoritati publice centrale de specialitate

subprefectul

- face parte din categoria inaltilor functionari publici

- atributii in domenii: integrare europeana,; relatii cu sindicate si patronate;

respectarea legilor si a celorlalte acte normative; asigurarea ordinii publice si

apararea dr cetatenilor

Corpul prefectilor si Corpul subprefectilor

- prin Legea 340/2004 privind prin institutia prefectului s-a instituit

- prefectii in functie constituie Corpul Prefectilor

- subprefectii in functie constituie Corpul Suprefectilor

H.ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

Se organizeaza si functioneaza in temeiul Principii:

- autonomie locala;

- descentralizarea serviciilor publice de inters local; procesul transferului de autoritate

si responsabilitate adminmistrativa si financiara de la nivel central la nivel local

- alegerea autoritailor administratiei publice locale;

- legalitate;

- consultarea cetatenilor in probleme locale de interes deosebit.

Autonomia locala se exercita fara a aduce atingere caracterului de stat national si unitar al

Romaniei.

Autoritatile publice locale sunt persoane juridice de drept public, poseda un patrimoniu.

Autoritatile administratiei publice locale sunt:

- consiliile locale (autoritati deliberative);

- primarii (autoritati executive).

In relatiile dintre autoritatile publice locale si cele judetene si prefect nu exista raporturi de

subordonare.

Consiliul local

- autoritate colegiala a administratie publice locale

23

- delibereaza asupra interselor specifice ale colectivitatilor locale si hotaraste asupra

modului de realizare a acestora;

- sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, direct, egal, secret si liber

exprimat (intre 9 si 31, iar in Bucuresti 55);

- incompatibilitati: ocuparea unie functii de prefect si subprefect, functionar in cadrul

aparatului de speciliatate alautoritatii publice centrale sau locale; manager sau

membru in consiliul de administratie al regiilor autonome sau societati comerciale

infiintate de consiliile locale, primar, senator, deputat, secretar de stat, subsecretar;

- durata mandatului consiliului local – 4 ani dar poate inceta si inaintea implinirii

acestui termen;

Atributiile consiliul local:

- decide in orice problema de interes local;

- aproba bugetul local, imprumuturile,virarile de credite,aproba contul de incheiere a

exercitiului bugetar

- alege viceprimarii; aproba statutul comunei sau orasului;

- aproba bugetul local;

- administreaza domeniu public si privat al comunei sau al orasului;

- gestioneaza serviciile publice locale

Actele consilului local: adopta hotarari

Functionarea consiliilor locale

- consiliile locale lucreaza in sedinte ordinare lunare, convocate de primar;

- sedintele sunt publice (daca nu se decide altfel);

- consiliul adopta horarari cu votul majoritatii membrilor prezenti (daca legea nu

prevede altfel);

- sunt exclusi de la deliberari si adoptari consilierii care direct sau indirect (pan al

arude de gr. IV) au un inters patrimonial in problema dezbatuta;

Delegatul satesc

- ales pe perioada mandatului consiliului local de catre adunarea sateasca

- votul are caracter consultativ

Dizolvarea consiliului local

- daca a adoptat intr-un interval de cel mult 6luni, cel putin 3 hot care au fost anulate

de instanta de contencios administrativ prin hot judecatoreasca ramasa definitiva si

irevocabila

Primarul

- autoritate executiva a colectivitatilor locale;

24

- reprezentant al statului in unitate administrativ-teritoriala in care este ales;

- este ales prin vot direct; mandate de 4 ani

- incompatibilitati: functie de conducere in cadrul societatilor comerciale cu capital

majoritar de stat, sau regii autonome sau companii nationale; functii publice (cu

exceptia celor didactice);

- demiterea primarului se face numai prin hotarare de guvern, la propunerea

prefectului;

- incetarea calitatii de primar: demisie; incompatibilitate; condamnare; deces; punere

sub interdictie

- suspendarea din functie a primarului poate fi dispusa de prefect in baza unei cereri

a instantei sau a Parchetului;

- atributii: asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,

ale tuturo actelor normative, indeplineste functia de ofiter de stare civila si conduce

serviciile de stare civila si de autoritate tutelara; asigura executarea hotararilor

consiliului local; face propuneri consiliului local cu privire la organizarea

referendumurilor, urbanism , amenajari teritoriale; are atributii speciale in materie de

buget local, ordine si liniste publica

- in exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii – acte administrative supuse

contenciosului administrativ, dar si acte juridice supuse dreptului civil sau comercial;

- o parte din atributiile primarului pot fi delegate viceprimarului,

Viceprimarul

- consiliul local alege din randul membrilor sai viceprimarul

- durata mandatului vicep este egala cu cea a mandatului cl

- exercita atributii ce ii sunt delegate de catre primar

Secretarul

- functionar public de conducere, este numit de prefect la propunerea consiliului

local, prin concurs;

- atributii: participa obligatoriu la sedintele consiliului local, avizeaza (legalitatea)

proiectele de hotarariale consililui local, dispozitiile primarului, pregateste lucrarile

supuse dezbaterii consiliului, elibereaza extrase sau copii de pe orice act (cu

exceptia celor secrete), legalizeaza semnaturi de pe inscrisuri prezentate de parti,

si confirma autenticitatea copiilor; poate coordona si alte servicii ale aparatului

propriu de specialitate al aut adm publice locale stabilite de primar

Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu de specialitate al aut adm

publice locale

25

- Serviciile publice ale comunei, orasului se infiinteaza si se organizeaza de consiliul

local in principalele domenii de activitate potrivit specificului si nevoilor locale

Administratia publica a municipiului Bucuresti

- M B este organizer in 6 sectoare au cite un primar si un vicep. Municipiul Buc are

un primar general si 2 vicep

- Aut adm publice locale din mun Buc sunt: aut deliberative ( CGMB, consiliile locale

ale sectoarelor) aut executive ( primarii sectoarelor)

- decide in orice problema de interes local;

- aproba bugetul local, imprumuturile,virarile de credite,aproba contul de incheiere a

exercitiului bugetar

- alege viceprimarii; aproba statutul comunei sau orasului;

- aproba bugetul local;

- administreaza domeniu public si privat al comunei sau al orasului;

- gestioneaza serviciile publice locale

Consiliul judetean

- autoritate a administratiei publice locale pentru coordonarea activitatii consiliilor

locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean

- consilierii judeteni sunt alesi prin vot direct;

- adopta, bugetul judetean, stabileste impozitele si taxele judetene, hotarasc asupra

infiintarii de institutii si agenti economici de interes judetean, concesionarea sau

dobandirea de bunuri din domeniul privat, de servicii publicede inters judetean;

- consiliul judetean se intruneste o data la doua luni, in sedinte ordinare si cand este

necesar in sedinte extraordinare.

- Adopta hotarari

I.Structurile administrative in Franta

Organizarea administrative in Franta este caracterizata de un grad inalt de centralizare.

Administratia centrala directa:

- are o structura ierarhica;

- este condusa de presedinte si de prim-ministru;

- presedintele republicii este seful statului, el numeste primul ministru;

- ministrii sunt numiti de presedinte la propunerea premierului;

- guvernul determina si conduce politica nationala, el are reprezentanti in teritoriu –

prefectii (numiti direct de presedinte, la propunerea primului ministru si in baza

hotararii Consiliului de ministri);

26

- prefectul este seful serviciilor desconcentrate ale statului in teritoriu, iar prefectul din

capitala sau centrul de regiune este prefect de regiune – acesta fixeaza politicile

social-economice si de amenajare a teritoriului in zona respectiva).

Administratia locala

- trei niveluri de colectivitati locale: regiuni, departamente, commune

a. Zonele de aparare civila – sunt conduse de prefectii de zone si au trei misiuni:

elaboreaza misiuni non-militare, de aparare si cooperare cu autoritatile miliater,

coordoneaza mijlloacele de securitate civila din zona, administreaza un anumit

numar de mijloace ale politiei nationale, cuprind un numar intreg de regiuni.

b. Regiunea – consilierii regionali sunt condusi de un presedinte cu atributii de

administrare a bugetului si in politica regionala; cuprind un numar intreg de

departamente.

c. Departamentul – este un esalon de drept comun, care conduce in ansamblu politica

guvernamentala; cuprinde un numar intreg de arondismente.

d. Arondismentul – condus de sub-prefect (subordonat ierarhic) si este un esalon

specializat in administratia de proximitate; cuprind un numar intreg de comune.

e. Comuna – se administreaza liber prin consilieri alesi si asupra ei autoritatile

administrative manifesta o tutela adminsitrativa

- este formata dintr-o autoritate deliberative – consiliul municipal, ales prin vor direct

pentru un mandat de 6 ani, si primarul – autoritate executiva, care este agent al

statului, al comunei si seful administratiei comunale;

- sunt indemnizati functie de numarul de locuitori ai comunei.

Cooperarea intercomunala – mijloc de remediere a faramitarii comunelor franceze.

J.Structurile administrative in Germania

Organizarea administrativa este data de structura federala a statului.

Legea Fundamentala repartizeaza jusristictiile administrative intre autoritatile federale si

landuri.

- landurile au jurisdictie acolo unde nu a fost atribuita nici o putere speciala

autoritatilor federale;

- atat autoritatile federale cat si landurile pot exercita functii administrative fie direct,

prin propriile organe, fie indirect prin entitati legale, personalitati juridice, autonome

(acestea fiind supuse controlului de legalitate a statului)’

- organele teritoriale municipale au dreptul expres prin Legea Fundamentala sa

regleze toate problemele legate de comunitate locala care se afla in

responsabilitatea lor.

27

VI.PERSONALUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

A.Politica de personal

In sens restrans – principiile si regullile dupa care se realizeaza incheierea, modificarea

sau desfacerea contractului de munca, precum si obligatiile personalului din administratia

publica.

In sens larg – pragatirea, recrutarea, promovarea si perfectionarea fucntionarilor publici si

a celorlalti salariati, relatiile in cadrul administratiei si cu beneficiarii, calitatile si metodele

managerilor in administratia publica.

Elaborearea politici de personal implica:

- planificarea resurselor umane;

- recrutarea si selectia resurselor umane;

- analiza si evaluarea posturilor;

- salarizarea si motivarea;

- formarea si perfectionarea resurselor umane;

- evaluarea resurselor umane si gestiunea carieirei;

- comunicarea, stilul de conducere si creativitatea;

B.Notiunea de functie publica si functionar public

Definitia functiei publice: acea grupare de atributii, de competente, stabilite conform legii,

din cadrul unui serviciu public, creat in scopul satisfacerii, in mod continuu, de catre

functionarii publici numiti in aceste functii, a interselor generale ale societatii.

Exista doua sisteme de functie publica:

- sistemul functiei publice de cariera – personal cu competente speciale si care isi

dedica viata viata profesionala serviciului functiei publice, beneficiind de stabilitate;

sistem pe care l-am imbratisat si noi;

- sistemul lucrativ – functia publica de ocupatie – de tip englezesc

O caracteristica esentiala a functiei publice este continuitatea iar principiile in recrutare

sunt: cel al egalitatii accesului la functia publica si concursul.

Alte aspecte importante legate de functia publica sunt: neutralitatea politica a functionarilor

publici, impartialitatea si rezistenta la coruptie, inadmisibilitatea utilizarii functiei publice in

scopuri personale.

Defintia functionarilor publici: reprezinta resursele umane ale administratie publice care,

alaturi de cele materiale si banesti, asigura conditiile de functionare a acesteia.

Gruparea atributiilor in cadrul functiilor: functionarii de conducere, au misiunea de a emite

decizii administrative, acte juridice; functiile publice care au atributii de documentare

28

adminsitrativa si pregatire a lucrarilor in scopul adoptarii deciziilor si functii de executare a

deciziilor administrative.

C.Notiunea de statut

Functionarul public este numit de catre autoritatea publica competenta potrivit legii si

investit in mod legal cu atributiile unei functii publice, cu o activitate pe care sa o

desfasoare in scopul asigurarii functionarii continue a unui serviciu public.

Prin numirea in functia publica, functionarul este investiti cu un stat legal in care sunt

prevazute drepturile si obligatiile acestuia; situatia juridica a functionarului public este

statutara.

Drepturile si obligatiile generale ale functionarilor publici se regasec in Statutul

functionarilor publici – L188/1999.

Recrutarea si promovarea personalului din administratia publica

Numirea pe baza repartitiei emise de diferite comisii ale MEN sau prin actul administrativ

de repartizare in munca eliberat de oficiile fortei de munca, in special pentru posturi de

executie sau personal auxiliar.

Recrutarea la libera alegere, care ofera conducatorului posibilitatea alegerii echipei dar e

caracterizata de subiectivism, trebuie tinut seama si de contitiile stabilite de lege in cazul

acestui mod de recrutare.

Metoda concursului – concursul de dosar (verificarea activitatii canditatului) si stabilirea de

probe pentru verificarea cunostintelor canditatilor (dince in ce mai raspandit).

Promovarea cadrelor din administratia publica – mod de stimulare si motivare a

angajatilor.

- avansarea pe scar ierarhica – promovarea in postul vacant

- examenul sau concursul, pentru persoanele din afara adminsitratiei publice

Drepturile si obligatiile functionarului public

Drepturi

- dreptul functionarului public, legal investit, de a-si exercitarea functiei sale;

- dretul la protectia legii in exercitarea functiei;

- asigurarea opcuparii functiilor publice doar de persoanel cu o anumita calificare;

- asigurarea continuitatii sau stabilitatii in functie;

- acordarea posibilitatii de a se plange autoritatilor si institutiilor competente impotriva

masurilor abuzive;

- dreptul la opinie;

- dreptul la asociere sindicala; dreptul la greva;

- cumulul de functii;

29

- uniforma gratuita; concediu anual de odihna;;

- dreptul la perfectionarea continua;

- dreptul la salariu, la pensie, etc.

Obligatii:

- subordonarea functionarilor ierarhic inferiori fata de superiorii lor (cu exceptia

ordinelor ilegale – aratarea in scris superiorului amotivului de refuz al executarii);

- pastrarea secretului de stat si de serviciu;

- comportare coespunzatoare (inclusiv indeletniciri in afar aserviciului contrare

functiei);

- furnizarea publicului, in cadrul serviciului, a informatiilor cerute;

- interzicerea de solicitare, acceptare, sau promisiune, direct sau indirect, de

avantaje;

- interzicerea primirii de cereri care nu intra in competenta lor spre rezolvare;

- sa colaboreze pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.

Raspunderea functionarilor publici

Raspunderea disciplinara

- intervine in cazul incalcarii cu vinovatie de catre functionarii publici, indifferent de

functia lor a indatoririlor de serviciu, incalcare ce constituie abateri disciplinara;

- exemple de abateri disciplinare: absente nemotivate, nerespectarea secretului

professional, refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile de serviciu, etc.

- sanctiuni: avertismentul, mustrarea, diminuarea drepturilor salariale – 5-10%, pe o

perioada de 1-3 luni, suspendarea drepturlui de avansare – 1-3 ani, trecerea intr-o

functie inferioara – 6-12 luni cu diminuarea salariului, demiterea.

Raspunderea contraventionala

- forma specifica dreptului administrativ cuprinzand totalitatea normelor juridice care

reglemeteaza raspunderea celor care nesocotesc dispozitiile de drept administrativ,

in raporturile dintre autoritatile publice administrative, si cele dintre acestea si

particulari;

- raspunderea in cazul functionarilor publici se angajeaza daca acestia au savarsit o

contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu;

- conditie: savarsirea unei contraventii;

- sanctiuni: avertismentul, amenda contraventionala, inchisoarea contraventionala;

Raspunderea civila

- pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice

in care functioneaza;

- pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

30

- pentru daune platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent,

unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti ramasa devinitiva si

irevocabila.

Raspunderea penala

- pentru infractiuni (fapta ce prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si

prevazuta de legea penala) savarsite de functionari in timpul serviciului sau in

legaura cu atributiile functiei;

- exemple de infractiuni: abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor sau

intereselor publice, neglijenta in serviciu, luarea de mita;

- o data inceputa urmarirea penala, conducatorul autoritatii publice va suspenda

functionarul public din functia publica (si in cazul infractiunilor de natura sa-l faca pe

functionar incompatibil cu functia ce o detine);

- in urma condamarii devinitive si irevocabile functionarul va fi destituit din functie

(trebuie mentionat dreptul functionarului de a cere instantei de contencios anularea

acestui ordin, in 30 de zile de la comunicare).

Modificare raportului juridic de serviciu

- delegare ; detasare ; transfer ; mutarea in cadrul altui compartiment al aut sau

institutiei publice ; exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de

conducere

Suspendarea raportului juridic de serviciu de drept   :

Cand funct public se afla in conditiile :

- este arestat preventiv

- efectueaza stagiul militar

- este incadrat la cabinetul unui demnitar

- se afla in incapacitate temporara de munca

- se suspenda la initiativa si la cererea motivata a funct public

Incetarea raporturilor juridice de serviciu ale funct publici

- de drept

- prin acordul partilor

- prin eliberare din functia publica

- prin destituire din functia publica

- prin demisie

Redistribuirea si Corpul de rezerva al funct public   :

- Redistribuirea se face de catre Ag Nat a Funct Publici

- Corpul de rezerva este format din funct publici care au fost eliberati din f p si este

gestionat de Ag Nat a Funct Publici

31

Acordurile colective si comisiile paritare   :

- Aut si inst publice pot incheia anual acorduri cu sindicatele f p , masuri :

perfectionare profesionala ; program zilnic de lucur ; sanatate si securitate in

munca ;

- Comisiile paritare se constituie in cadrul fiecarei aut sau inst publice cu exceptia

celor cu atributii in domeniul sigurantei nationale

Managementul functiei publice

Ag Nat a Funct Publici i-a fost conferite prin statut atributii :

- Elaboreaza politicile si strategiile privind manag functiei publice

- Elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind f p si funct publici

- Elaboreaza proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pt funct

publici

Evidenta functiilor publice si a funct publici.Dosarul Profesional

Ag Nat a Funct publici este autoritatea care gestioneaza evidenta nationala a functiilor

publice si a funct publici pe baza datelor transmise de aut si inst publice.

Dosarul profesional contine acte administrative si documente c are evidentiaza cariera

funct public de la nasterea raporturilor de serviciu pana la incetarea acestora.

D.Deontologia functionarilor publici : totalitatea normelor care guverneaza

comportamentul profesional si privat al functionarului public

Codul deontologic obligatii cu privire la :

asigurarea unui serviciu public de calitate

loialitatea fata de Constitutie si lege

loialitatea fata de aut si institutii publice

libertatea opiniilor

activitatea publica

activitatea politica

folosirea imaginii

cadrul relatiilor

conduita in cadrul relatiilor internationale

participarea la procesul de luarea a deciziilor

obiectivitate in evaluare

folosirea prerogativelor de putere publica

utilizarea resurselor publice

32

VII.CONTROUL ACTIVITATII ADMINISTRATIEI

A.Notiunea, necesitatea si importanta controlului activitatii organelor administratiei

publice

Activitatea autoritatilor administratie publice este supusa inainte de

toate, controlului autoritatii puterii legiuitoare (control politic).

Controlul adm constituie forma cea mai complexa a controlului

asuprta activit aut adm publice.

Controlul reflecta in acelasi timp caracteristicile aparatului birocratic si

ale sistemului pol si j

Controlul este necesar pt a indruma orienta si corecta actiuneq in

vederea realizarii politicii statului.

Scopul controlului este de a se constata daca s-a realizat o sarcina si

in ce mod avand rol de observare, constatare, cercetare, urmarire si

supraveghere

Elementele componente ale controlului

- baza de referinta a controlului poate cuprinde obiectivele pe care prebyie sa le

ralizeze autoritatile administratiei, mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor

propuse, procedeele foliste pentru realizarea obiectivelor propuse (legalitatea,

oportunitatea, rentabilitatea) si nu in ultimul rand calitatea activitatii (eficienta,

operativitatea, functionalitatea);

- obiectul controlului – pot face obiectul controlului mijloacele umane, materiale,

finaciare, mijloacele si proiectele folosite de autoritati);

- operatiunile de control – pot fi simple – controlul de materialitate a unor obiecte

aflate in gestiunea autoritatilor sau complexe – operatiuni de control al legalitatii

diferitelor acte, oportunitatea activitatii autoritatilor.

B.Formele si cerintele de controlului

Controul intern

- este realizat ca o componenta a activitatii de conducere a autoritatilor administratiei

publice de catre autoritatile colegiale sau unipersonale care au acesta competenta ;

- este permanent si cuprinde intreaga si toate componentele autoritatilor publice;

- se declanseaza din oficiu sau la sesizarea celor interesati, poarta denumirea de

recurs gratios.

33

Controlul ierarhic

- autorul controlului este un organ ierarhic superior celui fata de care se exercita

controlul;

- parte esentiala a activitatii de conducere in administratia publica;

- pentru exercitarea acestui control nu sunt necesare dispozitii exprese ale legii;

- modalitati de desfasurare a controlului ierarhic:

o din oficiu;

o se poate desfasura in timp, in mod continuu sau discontinuu;

o se poate exercita concomitant cu activitatea controlata, anterior sau posterior

acesteia;

o se poate raliza individual sau in echipe

- efectele controlului ierarhic – poate impune refacerea actului sau a operatiunii

materiale neconforme cu elemnetele bazei de referinta, ca legalitatea si

oportunitatea actiunii; daca este de competenta autorului controlului se poate si

anula actul juridic sau incetarea executarii uni act

- in urma controlului se pot lua masuri de sanctionare disciplinara, imputari, sau

sesizarea organelor de umarire penala.

Controul prin delegare de autoritate

- baza de referinta a controlului – legalitatea actelor juridice

- se exercita in cadrul unui termen

Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative

- baza de referinta: legalitatea actelor administrative expres prevazute de lege iar

rezultatul lui se exprima in acte administrative de jurisdictie (care pot fi atacate in

contencios)

- Curtea de Conturi este o autoritate cu atributii jurisdictionale cu caracter

administrativ.

Controlul exercitat de autoritatile legislative

- se exercita prin intermediul comisiilor permanete si temporare ale legsilativului, prin

intrebarile si interpelarile adresate autoritatilor si prin rapoartele si informarile

prezentate de acestea in fata legislativului

- comisiile permante nu au drept de anulare a actelor si nici nu pot da dispozitii

obligatorii dar concluziile comisiilor sunt prezentate autoritailor legislative in cadrul

carora functioneaza iar acestea vor adopta masuri corespunzatoare;

- in baza rapoartele si informarile – prezentate Camerelor, legislativul poate adopta

masuri legislative, de exemplu in raporturile dintre Parlament si Guvern singura

masura este motiunea de cenzura.

34

C.Formele de protectie a cetatenilor prin dreptul administrativ in Franta

- procedurile judiciare – recursurile contencioase

- reclamatia administrativa (recursul administrativ)

- interventia prin mediator – recursul prin mediator

- in anumite litigii, Consiliul de Stat este Curte de prima instanta si ultima instanta

- ca si Curte de apel, Consiliul de Stat revede deciziile tribunalelor administrative

- ca si Curte Suprema Consiliul de Stat revede deciziile luate ca prima instanta de

majoritatea Curtilor administrative speciale

- Curtile civile au jurisdictie in cazurile actiunilor administrative calr ilegale

- conflictele de jurisdictie intre Curtile administrative si cele ordinare se solutioneaza

prin tribunalul de Conflicte

- sub contencios in anulare numai Curtile anuleaza actele administrative ilegale

- sub contenciosul de plina jurisdictie, Curtile inlocuiesc sau imbunatatesc deciziile

administrative si doar asupra actiunilor pentru daune Curtile sunt rezervate in a

emite directive autoritatilor administrative

- cel mai important tip de actiune este recursul pentru excesul de putere, care poate

fi folosit impotriva tuturor formelor de activitate in administratie

- actiunea ca sa fie admisibila, trebuie respectate unele cerinte de timp limita si

formalitati si sa protejeze interesul legal

- motivele revizuirii include lipsa competentei, iregularitati procedurale, incalcarea

statutului si deturnarea de putere

- cetatenii, inainte de introducerea actiunii pot solicita revizuirea interna – recurs

gratios, ierarhic

- tacerea administrative este considerata refuz – dupa 4 luni

D.Formele de protectie a cetatenilor prin dreptul administrativ in Germania

- aspectul procedural este predominant

- recursurile impotriva actiunilor administrative trebuie sa tina seama de recursul

legal si de controlul judecatoresc (tribunale)

- tribunalele speciale revizuiesc si ele actiunea administrative, decizand in privinta

plangerilor aduse impotriva masurilor adoptate de administratie; ele prezinta o

combinatie de caracteristici administrative si judiciare

- departamentele administrative sunt supravegheate si de comitete alese, organizate

de Parlament

- Comisarul parlamantar pentru administratie are autoritatea de a ancheta si

pronunta in chestiuni legate de prejudiiile cetatenilor, impotriva partii executive desi

35

el este numit de prim-ministru iar cazurile ii sunt semnalate de membrii

Parlamentului, nu direct de cetateni

E.Formele de protectie a cetatenilor prin dreptul administrativ in Anglia

- in afara preocedurilor de control la nivelul autoritatilor de stat si locale, raspunderea

ministeriala, semnalele din presa, mai exista:

- procedura obiectiva – procedura preliminara, extr judiciara este aplicata de

autoritatea adminsitrativa superioara si au in vedere legalitatea, operativitatea

aplicarii uni act administrativ sau refuzul emiterii lui si este o conditie prealabila

inaintea judecatii

- sistemul judiciar referitor la dreptul administrativ se prezinta astfel: Curtea

administrativa de prima instanta, Curtea administrativa superioara, Curtea de Apel,

Curtile administrative

Actiunile:

- actiunea care urmareste un nou statut legal, in forma unei obiectii care vizeaza

anularea judiciara a unui act administrativ

- actiunea pentru punerea in aplicare urmareste ca administratiei sa i se impuna de

catre Curte sa execute sau sa se abtina de la a executa o anumita actiune

- actiunea declarative – ex.: reexaminarea normelor

Conditiile actiunilor:

- data- limita

- folosirea anterioara a preocedurii de obiectie

- cerinte inprivinta formei

- dovedirea de catre reclamant a incalcarii unui drept subiectiv

Tribunalele ordinare judeca revendicari referitoare la responsabilitatea autoritatilor publice,

exproprieri si despagubiri, dispute legate de proprietate

Curtea Constitutionala Federala judeca cazurile de drepturi fundamentale incalcate dupa

ce au fost epuizate toate celelalte recursuri (in fapt se judeca deciile Curtilor de Apel)

Simpla inregistrare a unei obiectii sau o cerere de anulare imiedica punerea in aplicare a

actiunii administrative implicate.

36

VIII.RASPUNDEREA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

A.Formele raspunderii administrative

Raspunderea administrativa

Responsabilitatea sociala a functionarilor – realizarea sarcinilor de serviciu, rezolvarea cu

seriozitate si promptitudine a problemelor cetatenilor.

Raspunderea juridica – abaterea de la lege prin savarsirea unor fapte ilicite, are scop

preventiv-educativ si sanctionator.

Subiectul activ al raspunderii in dreptul administrativ este autoritatea publica, iar in raport

cu fapta autoritatea fata de care se rasfrang consecintele reprezinta subiectul pasiv iar

autorul faptei, persoana juridica sau fizica, subiectul active.

1.Raspunderea administrativ-disciplinara

Conditii:

- fapta savarsita cu vinovatie

- autorii: organul administratie publice, functionarul public, oraganizatii nestatle,

persoane fizice

- subiectul activ – autoritatea publica, subiectul pasiv – are acapacitatea de drept

administrativ si este vinovat

- abaterea disciplinara este incalcarea cu vinovatie a normelor de drept administrativ

(incalcarea unui raport de drept administrativ sau incalcari ale legii penale)

Sanctiuni – amenda, majorarile de intarziere, dizolvarea organului ales (ex.: Consiliul

local), demiterea primarului; nu sunt privative de libertate

Trasaturi:

- situatie juridica

- subiectul activ; aut publica

- subiect pasiv ;organ de stat

- termen obiectiv ; abatere disciplinara

- termen subiectiv; vinovatia cu care a fost savarsita fapta sanctiuni; nu sunt privative

de libertate

2.Raspunderea administrativ-patrimoniala

- angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale se poate face prin:

o actiune indreptata numai impotriva autoritatii parate

o actiunea intrepatat impotriva functionarului public

o actiune impotriva autoritatii si functionarului

Conditii: actul atact sa fie adminsitrativ, prin el sa sa realizeze o activitate de natura

administrativa, in regim de putere publica

37

- solutionarea actiunilor – sectiile de contencios adminsitrativ ale tribunalelor, curtile

de apel si CSJ

- prejudiciile la care va fi obligate autoritatea publica pot fi materiale si morale

Forme ale raspunderii administrativ-patrimoniale

- obiectiva, pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale

(sub regim de drept administrativ)

- o raspundere bazata pe vinovatie pentru prejudicii produse prin acte administrative

de autoritate (sub regim de drept administrativ)

Actiunea in daune este conditionata de actiunea in anulare a actului administratiei sau

obligarea de emitere a unui nou act

- raspunderea administrativ-patrimoniala intervine pentru acte administrative ilegale

nu si in cazul actelor legale sau exceptate de la controlul de legalitate

- conditii speciale – act ilegal, sa fi cauzat prejudicii materiale si morale, prejudicii sa

fie consecinta nemjlocita a actiunii administratiei

3.Raspunderea contraventionala

Definitie:

- contraventia este fapta savarsita cuvinovatie, stabilita si sanctionata de lege,

hotarare de guvern, ale autoritailor administratiei publice

- contraventia poate fi savarsita printr-o actiune sau inactiune sau prin neindeplinirea

obligatiilor stabilite prin norme juridice

- prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea

- periculozitatea sociala a unei fapte trebuie cercetata si apreciata functie de mai

multi factori (norma incalcata, relatia sociala prejudiciata, felul vinovatiei, urmarile

falte, etc.)

Trasaturi :

- este o fapta savarsita cu vinovatie

- stabilirea si sanctionarea faptei prin acte normative

- fapta care prezinta un anumit grad de pericol social

Subiectii si conditiile raspunderii contraventionale:

o vinovatia – intentia – prevede si urmareste sau accepta fapta si culpa –

persoana socoteste ca rezultatele faptei sale nu se vor produce sau nu le

prevede desi trebuia s-o faca

o subiect poate fi persoana implicate in savarsirea unei contraventii

- cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei (similare cu cele din

penal):

38

o legitima aparare – fapta de parare sa fie raspunsul la un atac, atacul sa fie

material, direct, injust; sa fie periculos si apararea proportionala cu

intensitatea atacului

o starea de necesitate – pericol neprevazut, iminent, real, inevitabil, fapta

savarsita pentru salvarea vietii, integritatii corporale, altei persoane, un bun

material sau obstesc)

o constrangerea fizica sau morala

o cazul fortuit – intamplare ce nu putea fi prevazuta sau inlaturata

o eroarea de fapt dar nu si cea de drept (necunosterea normei)

o iresponsabilitatea si infirmitatea

o minoritatea (minor sub 14 ani)

o betia involutara

- cauza care inlatura raspunderea contraventionala

1. prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale

2. prescriptia executarii sanctiunii contraventionale

- sanctiuni contraventionala:

o avertismentul – nu are consecinte juridice, este o atentionare verbala (cel

mai des intalnita) sau scrisa (daca actul care stabileste contraventia prevede

expres acest lucru sau s-au produs pagube sau contravenientul nu este de

fata), insotita de recomandarea de respectare a dispozitiilor legale

o amenda – cea mai frecventa sanctiune contraventionala si consta in plata

unei sume de bani (cu limite maxime si minime prevazute prin acte

normative)

o inchisoarea contraventionala – se instituie numai prin lege, are caracter

adminsitrativ, iar in cazul executarii acestei sanctiuni persoana presteaza

activitati in interes social

o confiscarea – retinerea fortata a unor bunuri apartinand contravenientului

(trec in patrimonial statului fara plata)

o suspendarea activitatii si anularea autorizarii de functionare are carcater

complementar, aplicandu-se pe langa sanctiunea cu amenda sau

inchisoarea contraventionala si nu este obligatorie

o inchiderea contului bancar

- stabilirea si constatarea contraventiei – agentii constatatori care pot fi primarii,

ofiterii si subofiterii M.I., alte persoane prevazute d elege

39

o procesul verbal de constatare a contraventiei cuprinde obligatoriu: data si

locul, numele si prenumele, calitatea si institutia din care face parte

constatatorul, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei si se

semneaza pe fiecare pagina de cei doi

- aplicarea sanctiunii contraventionale – daca nu se prevede altfel organul

constatator aplica si sanctiunea, in caz contrar procesul de verbal de constatare se

trimite organului competent sa aplice sanctiunea, care se aplica prin rezolutie scrisa

- sanctiunea se plaice in limitele prevazute de actul normative

- caile de atac impotriva actelor de aplicare a sanctiunii contraventionala:

o impotriva procesului verbal de constatare si de aplicare a sanctiunii se poate

face plangere in 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii

o plagerea suspenda executarea

o hotararea prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacta cu recus in 15

zile d ela comunicare, recursul suspenda executarea hortararii

- executarea sanctiunilor contraventionale

o de catre organul din acre face parte agentul constatator daca nu s-a atact

procesul verbal;

o de instanta de judecata

o impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, in

conditiil elegii

o executarea se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind

executarea silita a creantelor bugetare

B.Principiul legalitatii actiunii administrative in Franta

- administratia trebuie sa actioneze conform legii

- adminsitratia poate fi imputernicita prin statut sa faca reguli in probleme guvernate

de autoritatea parlamantului

- garantia legalitatii actiunii administrative se exercita in primul rand de catre

tribunalele administrative si de Consiliul de Stat

- mijlocul procedural pentru testarea legalitatii actelor administrative est erecursul

pentru excesul de putere – lipsa de jurisdictie, defectele procedurale, formale,

incalcarea statutului sau abuzul de putere

C.Principiul legalitatii actiunii administrative in Anglia

- constrangerile legale asupra administratiei deriva din principiul suveranitatii

Parlamentului si principiul caruia administratia este supusa dreptului comun

40

- actul care afecteaza drepturi legale, indatoriri sau libertati oricarei persoane, trebuie

sa aiba provenienta strict legala, dar persoana poate recurge la Curtile de justitie si

daca provenienta legala nu se dovedeste, Curtea va invalida actul si persoana il

poate ignora in siguranta

- legalitatea actiunii administratiei este garantata partial prin doctrina ultr-vires –

actiunea executivului in afara sferei in care este autorizat – act ilegal

- principiile justitiei naturale limiteaza de asemenea actiunea administratiei si regula

“nimeni nu poate fi judecator pentru cauza sa” sau ca o persoana are dreptul la o

audiere judiciara

D.Principiul legalitatii actiunii administrative in Germania

- autoritatea executiva trebuie exercitata in acord cu statutul si legea, in conformitate

cu principiul general al constitutionalitatii actiunii adminstratiei

- principiul legalitatii are la baza primatul statutului si cerinta statului ca lege emisa de

parlament

- legea scrisa se aplica intregii administratii, iar administratia poate actiona numai

daca este autorizata de lege sa o faca

- pentru a fi legal, actul administrativ trebuie sa fie emis de autoritatea responsabila

prin procedura legala precisa si in forma ceruta

41

IX.DOMENIUL ADMINISTRATIV

A.Notiunea de domeniu administrativ

Ansamblul de bunuri imobile si mobile, proprietate publica, destinate sa foloseasca tuturor

membrilor unei colectivitati umane, fie direct fie prin organe special create spre a le

administra in scopul satisfacerii unor nevoi sociale.

Cuprinde 2 categorii de bunuri : bunuri proprietate publice si bunuri proprietate privata.

Trasaturile bunurilor

- satisfac anumite cerinte ale colectivitatii

- unele bunuri sunt succeptibile de a satisface nevoile sociale

- pot fi utilizate de toti membrii societatii

- por fi utilizate in mod direct (mersul pe strada) sau indirect (prin intermediul unui

organ de stat)

- fac obiectul proprietatii publice

B.Clasificarea bunurilor apartinand domeniului public

- in functie de interesul pe care il reprezinta:dom pub de interes national jud. comunal

- in functie de natura bunurilor :dom pub trestru, aerian, maritim, fluvial, cult.militar

- functie de raportarea la activitatea omului – artificial, natural

- functie de modul de detrminare - nominalizate in Constitutie, in alte acte normative,

de autoritatile administratie publice

- in functie de modul de utilizare de catre public: utilizate direct, indirect

- in functie de natura juridica a dr statului: bunuri ale dom pub ce apartin prop.pulice

a statului sau unit adm terit; bunuri ale dom pub ce apartin prop.private

- in functie de organizarea serv publice: bunuri care sunt puse in valoare printr-un

serviciu public, bunuri care mijlocesc realizarea unui serviciu public

C.Regimul juridic al domeniului public: ansamblu de reguli de fond si de forma care

personalizeaza domeniul respectiv

- bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile, imposibilitatea grevarii

de sarcini si servituti, imprescriptibile

- proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale

Atributele dreptului de proprietate publica – posesia, fosinta si dispozitia, in limitele si in

conditiile legii

Dreptul de prorietate publica se dobandeste pe cale naturala, prin achizitii publice

efectuate in conditiil elegii, prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica, prin acte de

42

donatie acceptate de autoritatea publica, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al

statului in cel public pentur cauza de utilitate publica

Modalitati speciale de dobindire:

- exproprierea pt cauza de utilitate publica

- rechizitiile de bunuri

- schimbarea regimului j al bunurilor

Regimul juridic special

- bunurile din domeniul public pot fi date in administrare regiilor autonome,

prefecturilor, autoritatilor administratiei publice centrale, locale, altor institutii publice

Darea in administrare : se realizeaza prin HG, a consiliului local, judetean,

Concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica, in

conditiile legii. Concesionarea domeniului public

- se pot concesiona bunuri proprietate publica ori private a statului, judetului, orasului

sau comunei, serviciile publice de interes national sau local

- partile contractului de concesiune: concedentul, transmite pe o perioada de

maximum 49 de ani unei late persoane, concesionarul, pe riscul si pe raspunderea

sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun sau serviciu public in schimbul unei

redevente

- pot face obiectul concesiunii, de exemplu: transporturile publice, autostrazile,

serviciile postale, plajele, retele de transport si distributie a petrolului, apei potabile,

etc.

- prin concesiune se instituie o modalitate de atragere de fonduri bugetare

- concesionarea se poate realize prin licitatie publica sau prin negociere directa

Solutionarea litigiilor cu privire la delimitarea domeniului public este de competenta

instantelor de contencios administrative.

Modul de incorporare a bunurilor in componenta sa:

- domeniul public natural

- domeniul public artificial

Procedee folosite in dr public pt constituirea domeniului public:

- incorporarea

- afectarea

43

X.CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

A.Contenciosul administrativ – totalitatea litigiilor dintre administratia publica si cei

administrati, indiferent de natura juridica a litigiilor

Conditiile exercitarii actiunii in contencios administrativ

- reclamantul intr-o actiune in contencios adminsitrativ trebuie sa aiba capacitate de

a putea sta in justitie

- vatamarea unui drept subiectiv sau un interes legitim

- vatamarea dreptului sa fie urmarea uni act administrativ

- actul administrativ atacat sa fie susceptibil de executare (produce efecte juridice)

- respectarea procedurii administrative prealabile

- introducerea actiunii in termen de 6 luni de la comunicarea solutiei dupa procedura

administrativa prealabila

B.Actele exceptate de la controul judecatoresc

Nu pot fi atacate in justitie urmatoarele categorii de acte:

- actele ce privesc raportutile dintre Parlament sau presedintele Romaniei si Guvern

si alte autoritati publice

- actele de comandament cu caracter militar

- actele adm pt care legile speciale prevad o alta procedura judiciara

- actele adm emise pt aplicarea regimului starii de razboi al starii de asediu sau al

celei de urgenta cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise

pt restabilirea ordinii publice precum si pt inlaturarea condecintelor cal;amitatilor

naturale epidemiilor si epizotiilor

C.Procedura actiunii in controlul judecatoresc

Competenta instantelor de judecata

- Materiala a tribunalelor administrativ fiscale

- Materiala a curtilor de apel ca instante de contencios adm

- Teritoriala a instantelor de contencios adm

Solutionarea litigiilor de contencios administrativ este de competenta puterii judecatoaresti

prin instantele de drept comun, care au pe langa alte sectii (civile, comerciale) si sectii de

contencios adminsitrativ.

Procedura prealabila

Recurs administrativ gratios

Recurs adm ierarhic

44

Obiectul actiunii in contencios adm :

Reclamantul are posibilitati :

- Sa solicite doar anularea in tot sau in parte a ct

- Sa solicite anularea ct si repararea pagubei

- Sa ceara solutionarea litigiilor care apar in faza permergatoare incheierii ct adm

Parttile implicate in litigiile de contencios adm :

- Reclamantii - Reclamant subiectiv ; i s-a incalcat un dr

- Reclamantii - Reclamant obiectiv ; cel care apara un interes

- Paratul - Autoritatea parata ;cel care a incalcat de sau interesele legitime

Sesizarea instantei de contencios adm :

- Termenul in care se poate formula actiunea

- Cererea de chemare in judecata

- Documente necesare

- Problema despagubirilor

- Taxa de timbru

- Citarea partilor

Judecarea actiunii in contencios administrativ :

- Suspendarea actului adm : suspendarea executarii actului prin actiune separata ;

solicitarea suspendarii prin actiune principala

- Probele folosite in fata instantei de contencios administrativ

- Judecarea cererilor introduse la instanta de contencio administrativ

Solutionarea actiunii in contencios administrativ graviteaza in jurul leglitatii actelor adm

- Solutionarea actiunii privind actul adm unilateral

- Solutionarea actiunii privind ct administrativ

Procedura in fata instantei de recurs :

- Recurs

- Judecarea recursului in situatii deosebite

Executarea hot judecatoresti definitive si irevocabile :

D.Particularitati privind controlul jurisdictional al actului administrativ

Controlul instantelor de contencios adm asupra ordonantelor Guvernului :

- Actiunea in justitie care are ca obiect anularea unei ordonante sau dispozitii poate fi

introdusa de persoana f sau j a carui dr a fost incalcat

Exista confrom L554/2004 2 categorii de actiuni in contencios impotriva ordonantelor :

- Actiune care are ca obiect or dau dispozitii ale acesora considerate a fi

neconstitutionale

45

- Actiune care are ac obiect or sau disp ale acestora declarate neconstitutionale

Controlul instantelor de contencios adm asupra altor cauze decat cele prevazute de

L554/2004 :

- Cauze prevazute in legea privind institutia prefectului

- Cauze prevazute in Legea Functionarilor publici

- Cauze regementate de alte legi

Jurisdictii speciale administrative :

- Jurisdictie speciala administrativa : facultative,gratuite

- Act adm jurisdictional : act juridic emis de un organ cu atributii jurisdictionale

- Exercitarea cailor de atac impotriva actelor adm jurisdictionale : prin 2 modalitati

(calea jurisdictiei adm speciale si calea instantelor de contencios administrativ)

Controlul actelor administrative exercitat de alte instante de judecata decat cele de

contencios administrativ:

- Conform L119/1996 acte de stare civila primaria refuza in favoarea judecatoriei

competente

- Conform OG2/2001

- Conform L64/1991

- Conform L129/1992

E.Restrictii legale si libertarea de decizie a autoritatilor administrative in Franta

- conceptul libertatii de actiune exprima libertatea de decizie si actiune de care se

bucura executivul

- administratia singura are autoritatea de a determina oportunitatea unui anume

directii de actiune (atunci cand o cere un principiu de drept administrativ sau in

circumstante particulare)

- libertatea de decizie este una din caile prin care puterea legii poate fi moderata de

catre administratie

- exista si situatii de urgenta cand se pot face abateri de la dreptul aplicabil si situatii

in care masurile guvernului nu se supun controlului judecatoresc

- controlul judecatoresc al deciziilor discretionare ale administratie se poate clasifica

astfel:

o controlul minimal, care implica investigarea erorilor procedurale si formale,

acuratetea faptelorcare vin in sprijinul si constatarea ca nu exista abuz de

autoritate

o controlul normal - - evaluarea legala a faptelor

46

o controlul maximal – poate include o verificare a necesitatii si proportionalitatii

masurii administrative

F.Restrictii legale si libertarea de decizie a autoritatilor administrative in Anglia

- in dreptul administrativ englez nu existao doctrina elaborate a libertatii de decizie,

gradul de libertate al administratie in luarea deciziilor este proportional cu intinderea

puterilor de control pe care tribunalele le considera necesare in fiecare domeniu al

autoritatilor administrative

- doctrina ultra vires – daca o autoritate publica actioneaza in afara scopului

autoritatii sale atunci actioneaza ultra vires

o ultra vires procedurala implica o actiune a unei autoritati constituita gresit sau

ii lipseste autoritatea potrivita

o ultra vires cu substanta proprie se refera la substanta deciziilor oficiale

o ultra vires identificate in cazurile cand o autoritate publica isi limiteaza in mod

illegal limitele propriei utilizari si a libertatii de decizie

o lipsa de rezolvabilitate - decizii inechitabile sau neporivite, deci ultra vires

- principiul justitiei naturale – are caracter pur procedural si se refera la

circumstantele in care este facuta si produce efecte o actiune administrativa avand

la baza principiile: nimeni nu poate fi judecator pentru cauza sa proprie si o

persoana are dreptul la o audiere judiciara

G.Restrictii legale si libertarea de decizie a autoritatilor administrative in Germania

- doctrina germana a libertatii de decizie isi are baza jurisprudenta tribunalelor

administrative

- decizia administrativa este libera de constrangerile statutare si de controlul

judecatoresc daca este legala si adecvata unui scop

- autoritatile publice trebuie sa isi exercite puterea discretionara in conformitate cu

scopul pentru care autoritatea a fost investita si trebuie sa respecte limitele

statutare alelibertatii de actiune

- puterile discretionare sunt indicate prin utilizarea cuvintelor: “poate”, “are voie”, “ar

trebui”, iar acolo unde ele lipsesc puterea discretionara este limitata

- reglementarile de procedura pentru tribunalele administrative se refera la aspecte

materiale sau la continutul unei decizii discretionare (autoritatile administratiei

trebuie sa posede autoritatea corespunzatopare si sa respecte procedura si forma

precise, sa nu depasesca limitele si sa folosesca grasit puterile discretionare)

47

- abuzul si esecul exercitarii libertatii de actiune sunt si ele erori in exercitarea puterii

discretionare.

Hotararea judecatoresca prin care se solutioneaza actiunea in contencios administrativ

- anularea totala sau partial a actului administrativ

- recunoasterea dreptului pretins

- instanta poate sa oblige autoritatea publica parata sa emita un act administrativ,

sainlocuiasca sau sa modifice un act administrtaiv ori sa elibereze un certificate, o

adeverinta sau un inscris pentru realizarea dreptului pretins de reclamant

- in cazul actiunii in contencios administrtaiv imptriva unui act administrativ

normative, nu se va proceda la anularea intregului act normative cid oar a

dispozitiei din ele care a stat la baza actului administrativ individual contestat

- constatarea ilegalitatii actului administrativ suspus judecatii echivaleaza cu anularea

lor

- actiunile in justitie pot fi formulate si personal impotriva functionarului autoritatii

parate care a elaborate atul sau care sa face vinovat de refuzul revolvarii cererii,

daca se solicita plata unor despagubiri

- daca actiunea se admite, persoana ca fi obligata la plata daunelor in solidar cu

autoritatea publica si poate chema in garantie pe superiorul ierarhic de la care a

primit ordin scris sa semneaze actul, a carui legalitate totala sau partiala este

supusa judecarii

- actiunea in daune se poate folosi si separate de actiunea in anulare a actului

administrativ atunci cand intinderea prejudiciului nu este cunoscuta reclamantului la

data judecarii

- temeiul hotararii judecatoresti – culpa administratiei exprimata in ilegalitatea actului

administrativ emis sau refuzul

- reclamantul prefera sa-si recupereze paguba de la autoritatea publica (solvabila) iar

autoritatea publica are actiune in regres contra functionarului vinovat

- recursul se introduce la Curtea de Apel iar impotriva hotararii pronuntate in prima

instanta de Curtea de apel recursul se introduce la Sectia de Contencios

Administrativ a CSJ

Efectele hotararii judecatoresti pronuntate in contencios administrativ

- hotararea va produce efecte juridice fata de partile in litigiu

- cand contenciosul administrativ are un caracter obiectiv, hotararea instantei este

opozabila erga omnes

48

- autoritatatea publica este obligata sa inlocuiasca sau sa modifice actul

administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris,

executarea hotararii definitive se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei sau in

cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii

- in cazul nerespectarii termenului, conducatorul autoritatii publice este amendat iar

reclamantul poate solicita daune pentru intarzierea executarii

Controlul judecatoresc asupra legalitatii actelor administrative pe cale exceptiei de

ilegalitate

- caracteristica acestei forme de control este declararea ilegalitatii actului

administrativ pe caleaincidentului de process

- se invoca ilegalitatea actului si se solicita ca acest act sa nu produca efecte juridice

in cauza dedusa judecarii

- exceptia de ilegalitate poate fi ridicata oricand in proces, fiind un mijloc de aparare,

de catre orice parte (chiar si din oficiu)

- exceptia de ilegalitate poate fi ridicata atat cu privire la actele administrative cat si

cu privire la operatiunile administrative

- instanta are dreptul si obligatia pe calea incidentala sa aprecieze legalitatea unui

act administrativ sau operatiune administrativa

- constatarea ilegalitatii actului de catre instanta pe calea exceptiei de ilegalitate nu

duce la desfiintarea actului iar hortararea este opozabila doar partilor in cauza.

49

XI ADMINISTRATIA PUBLICA SI INTEGRAREA EUROPEANA

A.Idealul modelului european de administratie publica

O administratie publica de tip ideal nu exista iar daca ar exista ar trebuie sa atinga si sa

nu se abata de la dezideratele: rationalitate, eficacitate, servire optima a cetatenilor in

slujba carora este.

Ar trebui identificate caracteristicile comune diferitelor administratii europene, pentru un

ipotetic model European, liniile majore ale administratiei publice.

Ruptura dintre Europa de Vest sic ea de Est a dezvoltat paractici administrative diferite,

sistemul administrativ al statului totalitar a cazut iar tarile cu regim totalitar au revenit la

principiile democratice ale statului de drept.

Administratia publica a devenit astazi o prezenta de prim ordin in toate tarile si la toate

nivelurile organizarii struturilor statale si ale colectivitatilor locale.

Factorii de asemanare dintre administratiile publice europene

Factorii de ordin politic

- modelul occidental se caracterizeaza prin trasaturi ale modelului liberal si din teoria

weberiana

- tezele de baza sunt subordonarea administratiei fata de puterea politica si

separarea politicului de administratie

- subordonarea administratiei fata de putearea politica est eexprimata constitutional

de subordonarea puterii executive fata de puterea legislativa democratic aleasa

(reprezentativa)

- din teoria weberiana s-au imprumutat conceptele de profesionalizare si de

neutralitate a administratiei, pastrarea unei anumite autonomii a administratiei in

raport cu puterea politica

Factorii de ordin istoric

- de-a lungul evolutiei statelor europene se remarca rolul modelului administrativ

napoleonian, caracterizat printr-o administratie centralizata si ierahizata

- revolutia industriala a transformat administratia publica intr-o administratie

economica (investitii economice ale puterii politice); o administratie de prestari

servicii, o administratie specializata in noile probleme sociale, de mediu

Elementele unei potentiale schite de model european de administratie publica

- asemanarea structurilor administratiei publice - desi nu exista institutii absolute

comune in diferite tari europene exista totusi cateva tendinte de apropiere:

o relansarea autonomiei locale – corolar al democratiei politice

50

o multiplicarea structurilor de coordonare si de consiliu la nivel general,

datorata de exemplu complexitatii problemelor administrative in anumite

domenii (economia); segmentarea structurilor de decizie la nivel de central

(specializari, consideratii politice de moment)

o aparitia autoritatilor administrative independente in raport cu Guvernul, in

diverse domenii: activitati economice, activitati administrative noi

- asemanarea mecanismelor de actiune

o mijloacele de personal – functia publica

o procedeul concursului este o exigenta a democratiei si o garantie a

neutralitatii administratiei

o notiunea de cariera, in unele tari europene, ofera o alta modalitate de

recrutare a agentilor publici

o formarea agentilor este organizata dupa metode ca scoli nationale de

administratie sau sistem de stagii

- mijloacele juridice

o comuna in cele mai multe state europene este ideea ca administratia trebuie

sa utilizeze actul unilateral

o administratia este condusa de un drept special, derogator de la dreptul

comun si supusa unui judecator special, judecatorul administrativ

o in anumite state (Franta, Spania) notiunea de contract administrativ permite

administratiei sa-si conserve prerogative de genul reziliere unilaterala,

sanctiune unilaterala, etc si sa supuna litigiile sale contractuale judecatorului

ei firec

o si metodele care permit cetatenilor sa joace un rol activ au un loc deosebit

iar informatizarea va facilita acest tip de relatii

- asemenarea sistemelor de control

o administratia este supusa regulii dreptului intr-un stat de drept

o controalele jurisdictionale sunt foarte diverse

o succesul sistemului jurisdictiei administrative specializat in unele tari

cuprinde recursurile privind administratia privesc legalitatea actiunii

administrative unilaterale sau alte activitati ale administratiei publice,

contracte, responsabilitate

o recursul pentru excesul de putere, in cea ce priveste anularea actelor

administrative abuzive este cel mai bun exemplu

51

B.Regionalizarea si cooperarea interrregionala in procesul de integrare europeana

In procesul de integrare europena se ridica noi probleme ca cele legate de statutul

regiunilor in cadrul statelor federale si unitare, repartitia puterii de luare a deciziilor pe

palierul local-regional-central, frontierele statale.

Termenul de regiune caracterizeaza o unitate administrativ-teritoriala sustatala si nu o

zona geografica suprastatala, formata din state ce prezinta anumite caracteristici

commune.

Regiunea este un fenomen marcant al ultimilor trei decenii. Afirmarea regionala conduce ,

la nivelul institutional la relatii pe care le dezvolta regiunile cu institutiile europene si

relatiile directe intre regiuni. Regiunea s-a transformat intr-un al treilea punct care participa

la integrarea europeana, fiind intermediara intre autoritatile centrale si cele locale.

Regiunea

U.E. o defineste ca fiind esalonul imediat inferior celui al statului, care in functie de

competentele care i-au fost acordate (stat centralizat) sau pe care si le-a acordat (sisteme

federaliste), gestioneaza pe plan administrativ si politic o comunitate teritoriala a carei

dimensiune variaza in limite foarte largi.

Si Adunarea Regiunilor defineste regiunile ca acele entitati politice de nivel imediat inferior

statului, care dispun de anumite competente exercitate de un guvern, care la randul lui,

este raspunzator in fata unui adunari alese in mod democratic.

Realitatile regionale au trei directii clare:

- regiunile contribuie la dezvoltarea economica si la realizarea obiectivului de

coeziune economica si sociala

- regiunile contribuie la apropierea cetatenilor de UE, facand posibila democratizarea

institutionala

- regiunile sunt exponentele unei UE pluraliste

Regionalizare si regionalism

Fenomenele regionale prezinta patru probleme esentiale:

- dezechilibre regionale

- alienari etno-culturale

- centralism

- cresterea importantei statului

Procesul regional cunoaste trei faze:

- aparitia constiintei regionale

- miscarile regionale sau actiunile regionaliste

- dezvoltarea institutiilor regionale sau puterile regionale

52

Regionalismul : miscare care vine de jos in sus, reprezentand constientizarea intereselor

comune si capacitatrea comunitatii regionale de a rezolva lucrurile mai bine decat statul.

Regionalizarea este o miscare care vine de sus in jos.

Procesul regionalizarii parcurge si el mai multe etape:

- recunoasterea de catre stat a unei identitati regionale;

- existenta unor dezechilibre regionale, constientizarea lor si elaborarea unor strategii

ale aparatului statal sau supra-statal (UE) si incercarea de planificarii,

descentralizarii si deconcentrarii activitatilor economice

- obtinerea puterii decizonale

Scopul regionalizarii: repartitia echilibrata a bogatiilor; ridicarea niveluliu zonelor mai putin

dezvotate; puterea de decizie in toate componentele regiunii

Principiul subsidiaritatii

Noile tendinte sunt de diminuare a rolului statului si reducerea functiilor lui la diplomatie,

aparare, politica monetara, mentinerea marilor echilibre.

Principiul subsidiaritatii incearca sa raspunda nevoii de participare mai activa a cetatenilor

la luarea unor decizii prin coborarea nivelului de luare a acestora cat mai aproape de

problemele concrete, invitand la regandirea relatiilor sociale.

Principiul poate fi interpretat ca:

- un principiu de organizare sociala – subsidiaritatea aducand o recunoastere

autonomiei particularilor in raport cu structurile organizatorice si institutionale ale

vietii sociale, iar partile sunt vazute ca niste elemnete ale unui tot si nu pot avea alte

aspiratii decat binele comun

- ideea de supleanta (de suplinire) – limitarea puterilor fara ca prin acesta principiul

sa impuna un caracter normative si ideea de subsidiu (ajutor) - incurajarea si

autorizarea autonomiei

- este un principiu general d organizare institutionala care tinde sa favorizeze baza in

raport cu varful (Uniunea trebuie sa fie construita cu contributia cetatenilor ei)

Principiul subsidiaritatii transpus institutional poate fi privit astfel:

- o regula de repartitie a competentelor prin care se incearca coborarea nivelului de

luare a deciziei cat mai aproape de problemele ce trebuie rezolvate pentru

realizarea unei administratii cat mai eficiente;

- un principiu politic - exercitarea competentelor la un nivel pe cat posibil mai

aproape de cetatean cu incredintarea competentelor retrase statului numai

autoritatilor conduse sau controlate de autoritati alese la nivel local.

53