drama. jocul ielelor

7/21/2019 DRAMA. JOCUL IELELOR

http://slidepdf.com/reader/full/drama-jocul-ielelor 1/12

PROF. POPA GABRIELA

DRAMA

Defniţie: Specie a genului dramatic, în proză, în care se pot îmbina episoadele triste cu cele vesele. Eaîncearcă să exprime complexitatea vieţii reale. Partea cea mai importantă a dramei este conflictul - complex ş puternic al personajelor, cu situaţii tragice, în care eroii au un destin neericit.

Trăsături:

• amestec de tragic şi comic!" personajul nu mai aparţine exclusive clasei sociale superioare, iind preerat modelul geniului neînţeles!

" personajele au un sulet complex, ilustr#nd adeseori stări de spirit contradictorii, îmbin#nd trăsăturile pozitive cu cele negative, mai aproape de realitate dec#t personajele tragediei şi comediei!

" conlictul este puternic, între orţe adesea egale$a% interior & psi'ologic % şi b% exterior & social %!

" deznodăm#ntul este tragic & se apropie mai mult de tragedie %! mai apropiat de realitatea vieţii!" stilul$ conorm mediului cultural şi social în care se situează acţiunea.

Clasifcare:" (rama socială$ Răzvan şi Vidra de ). Petriceicu-*aşdeu

" (rama istorică$ Apus de soare de de ).+t. (elavrancea" (rama de idei$ Jocul ielelor de . Petrescu" (rama parabolică$ Iona de . Sorescu" (rama mitologică$ Meşterul Manole de . )laga

Caracteristici ale dramei sec. XX ( Teatrul modern )" intererenţa genurilor & teatrul epic, teatrul poetic, drama parabolă, teatrul absurdului %" intererenţa speciilor dramatice & comedie, dramă, tragedie %" procuparea pentru ad#ncurile ps'icului" modiicare structurii dramei şi scăderea importanţei conlictului & teatrul absurd %" deconstrucţia logicii şi a cursivităţii discursului

" mutaţii ăn realizarea personajului" interpretarea modernă a miturilor

JOCUL IELELO de Camil Petrescu

AUTR !I P"R#amil Petrescu & /012 3/145% a ost un romancier, dramaturg, doctor în ilozoie,nuvelist i poet.ș

PI"$" %" T"ATRU&

67ocul ielelor8 &/1/1%, 69ct veneţian8 &/1/1%, 6Sulete tari8 &/1:4%, 6(anton8 &/1:;%6itica Popescu8 &/1:;%, 6ioara8 &/12<% etc. 9duce o importantă contribuţie la

dezvoltarea dramei de idei în perioada interbelică.

VI'IU("A AUTRU)UI A$UPRA )UMIIamil Petrescu este un scriitor analitic at#t în romane, c#t şi în piesele de teatru, construind personajerăm#ntate de idealuri ce răm#n la stadiul de teorie &utopice%, intelectuali lucizi trăind în lumea ideilor pure, caresunt imposibil de aplicat în realitatea concretă. oncepţia lui amil Petrescu despre drama umană evidenţiazăideea că 6o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedereîmbrăţişează zone pline de contraziceri=, că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi



plenare, singurele care pot trăi existenţa ca paradox$ =Câtă luciditate, atâta existenţă şi deci atâta dramă.=rezul literar al lui amil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul 6Versuri. Ideea. Ciclul

mor ii” ț , care are ca moto$ Jocul ideilor e jocul ielelor $ Dar eu, Eu am văzut idei... (... Eu sunt dintre acei Cu oc!i !alucina i i mistui i lăuntric,ț ș ț

Cu sufletul mărit

Căci am văzut idei.

*"("'A P"R"IPrima ormă artistică a dramei 6 Jocul ielelor" datează din +,+-. după care amil Petrescu a realizat mai

multe variante, piesa iind publicată abia în +,/0, în volumul de =>eatru=. El însuşi adept convins al absolutului,nu a ost de acord cu nici o viziune regizorală de punere în scenă a spectacolului, aspiraţia sa de perecţiuneîmpiedic#nd astel reprezentarea acestei piese at#ta timp c#t a trăit.

(rama, care a purtat iniţial numele 6Jocul ideilor. 1ocul ielelor8, prima creaţie dramaturgică a autoruluiare ca punct de pornire o experienţă de viaţă a lui amil Petrescu, aşa cum airmă în Addenda, revenind într-oseară de mai /1/; de la o bătaie de lori de la şosea &aimoase în acea vreme%, vede cum ete tinere şi emeiaruncau rămăşiţele coşurilor, garoae, bujori, care erau călcate şi amestecate cu ziare în care se citeau titluri

despre gigantica măcinare de la ?erdun. 6 Înţelegeam atunci că lumea asta nu e cea mai bună cu putinţă. În sâmbăta aceea s-a desprins în mine însumi autorul dramatic şi într-o săptămână, lucrândînsetat zi şi noapte, am scris prima versiune din Jocul ielelor care trebuia să fie imperativul violental Dreptăţii sociale. m păstrat mereu în titlu şi în intenţie apropierea !ocul ielelor-!ocul ideilor .8& "ddenda la #alsul tratat ,

în $eatru, Ed./@@A/ Bramar, )ucureşti%

"DD%&D" s.f. "daos la o lucrare cuprinzând note, texte, dia'rame etc. "ddenda corri'e ) addendă prin care se i corecteazăș

're elile dintr*o lucrare. + lat. addenda addo - a adău'a.ș

"2P)ICAR"A TIT)U)UITitlu este

• metaforă pe care o 6descirează8 c'iar dramaturgul 6 Jocul ideilor e jocul ielelor .8 etaora sugereazăde apt, supremaţia conştiinţei &a ideilor% asupra existenţei.

" vedea Jocul ielelor înseamnă o aspiraţie orgolioasă spre cunoaşterea esenţelor, dar şi odramă a iluzionării.8 &Elena Ca'aria-Dilipaş, /etorică şi semnificaţie%.

Sintagma 6 1ocul ielelor. 1ocul ideilor8 trimite către personaje supuse unui dans atidic, cu rădăcini înolclorul rom#nesc$ 6 IÉLE s. f. pl. (Mai ales art.) #iin e imaginare din mitologia popularăț

românească, înfă i ate ca ni te fete frumoase, îmbrăcate în alb, care apar numai noaptea,ț ș ș

vră!ind, prin cântecul i prin !ocul lor, pe bărba i, asupra cărora au puteri nefaste$ vântoasele,ș ț

drăgaicele. Despre cei care le vânează sau le văd întâmplător se spune că fie dispar, fieamuţesc, fie sunt sluţiţi deoarece, c%iar dacă nu sunt socotite a fi genii rele, ielelor nu le place să fie văzute de muritori.” (Gheorghe Lăzărescu, Dicţionar de mitologie). • ale3orie pornind de la semniicaţia ielelor creează şi Penciulescu, unul din personajele secundare ale

dramei$ 6&ine a văzut ielele devine neom... 'rece flăcăul prin pădure, aude o muzicănepământeană şi vede în luminiş, în lumina lunii, ielele goale şi despletite, !ucând %ora. (ămâne înmărmurit, pironit pământului, cu oc%ii la ele. )le dispar şi el rămâne neom. *ri cu faţa strâmbă, ori cu piciorul paralizat, ori cu mintea aiurea. +au, mai rău, cu nostalgiaabsolutului. u mai poate coborâ pe pământ. şa sunt ielele pedepsesc... u le place să fievăzute goale de muritori...8.

T"M" !I MTIV" )IT"RAR"



Tema o constituie drama de conştiin4ă a intelectualului, izvor#tă dintr-un conlict complex şi puternicîn planul ideilor absolute, pe care, dintr-un orgoliu nemăsurat, eroul se încăpăţ#nează să le aplice în realitateaconcretă cu care sunt incompatibile. %estinul neericit al protagonistului este determinat de luciditatea prin careîşi asumă eşecurile, de opacitatea aţă de orice soluţie reală, de reuzul de a abandona lumea ideilor pure, deobstinaţia aplicării în societate a conceptului utopic de dreptate absolută. (e altel personajele se împart în douălumi$ E9F9 & Saru-Sineşti, Praida, Frena, am. ipovici% şi G>HPF9& Belu, Brigore uscanu, Petre )oruga,aria Sineşti-într-o anumită măsură%.

01$234E s. f. 5. nume dat teoriilor fanteziste, irealizabile, care preconizează crearea unei alte ordini sociale, fără a ineț

seama de condi iile concret*istorice date i de le'ile obiective ale dezvoltării societă ii. 6. concep ie, proiect irealizabil, fantezie,ț ș ț ț !imeră, vis.

Motivele sunt$ scrisoarea, care sublinează importanţa cuv#ntului scris, ce poate i olosit în dieritescopuri, motivul dreptăţii absolute şi al dreptăţii sociale, care stabilec limitele dintre cele două lumi, motivulactului sinuci'aş, privit nu din perspectivă religioasă, ca iind inacceptabil, ci dimpotrivă, ca iind singura calede eliberare din această lume, motivul ielelor , alias ideile, care provoacă drama individului.

Alte motive$ motivul patului procustian, nostalgiei, adulterului etc

03rocust este un persona7 din mitolo'ia 'reacă. "cesta ademenea călătorii i le oferea ospitalitatea casei sale. 2dată a7un iș ș

în casă, îi obli'a să se culce pe un pat de aramă. "tunci când călătorul era mai scurt decât patul, 3rocust îi întindea corpul,tră'ându*l de mâini i de picioare, până ce*l lun'ea pe potriva patului. Dacă oaspetele era mai lun' decât patul, 3rocust îi tăia capulș

ori picioarele. Evident, în orice situa ie deznodământul era moartea călătorului '!inionist. Eroul $ezeu a pus capăt vie ii iț ț ș

practicilor sadice ale lui 3rocust, supunându*l acelora i tratamente pe care le rezervase el 8oaspe ilor9 săi. :etaforic, 83atul luiș ț 3rocust9 a devenit simbolul practicilor abuzive de încadrare a oamenilor, a 'ândirii i sim ămintelor lor, în anumite tipareș ț

prestabilite.

$TRUCTURA !I CMP'I5IA T"2TU)UI %RAMATIC&Piesa 7ocul ielelor, de amil Petrescu, este structurată în 6 acte, +7 ta8louri, cele din urmă iind

împărţite în scene9Pe prima pagină a piesei, pe care sunt scrise personajele, autorul amil Petrescu deineşte opera ca iind

6o dramă a a8solutului8, preciz#nd totodată timpul şi locul unde se petrec evenimentele, „mai 1914”, înBucureşti. elaţiile spaţiale sunt complexe, maniest#ndu-se în această dramă at#t spa4iul real şi desc:is alevenimentelor ce se petrec în )ucureşti, precum şi spa4iul ;nc:is, psi'ologic al protagonistului. elaţiiletemporale relieează, în principal, perspectiva continuă, cronologică a evenimentelor care duc la destinul tragic

al personajului. Se distinge totodată şi o discontinuitate temporală, generată de alternanţa evenimentelor,marcate de las'bacI &acţiunea nu este strict lineară%.

EXERCI5III9<ncercuieşte varianta corectă&/.6azul uscanu8 este anticipat, într-o ştire de presă, de cel al lui$a%9ndrei Pietraru! b%moş (umitrac'e! c%Praida.:.Ciarul condus de Belu uscanu se numeşte$a% (reptatea absolută! b% (reptatea socială! c% Gtopia.<.embrii redacţiei au simpatii$

a%socialiste! b%asciste! c%capitaliste.2.Belu uscanu îi cere demisia inistrului de 7ustiţie, pentru că$a%deţine o scrisoare care dovedeşte că a asasinat-o pe bătr#na anitti, însuşindu-şi bunurile acesteia! b%i-o cere aria Sineşti, în numele iubirii dintre ei!c%vrea să îl îndepărteze din calea iubirii lui pe aria Saru-Sineşti.4.Publicarea scrisorii care anunţă s#rşitul carierei politice a lui +erban Saru-Sineşti este am#nată cu o zi larugămintea$a%

aria Sineşti! b%mătuşii lui Belu! c%lui Praida.;.Penciulescu îl numeşte pe uscanu$a%(anton! b%Saint-7ust! c%Platon.5. aria Sineşti îi propune să lase totul în urmă şi să ugă în lume$



a%lui Belu! b%soţului său! c%mai înt#i lui

+erban Saru-Sineşti şi apoi lui Belu.0.>oate principiile lui Belu despre dreptatea absolută şi iubirea absolută se prăbuşesc$a%atunci c#nd ală de la mătuşa sa că tatăl lui a ost ajutat de +erban Saru-Sineşti să acopere suma delapidată deacesta şi pierdută la jocurile de cărţi! b%

atunci c#nd ală că tatăl lui s-a sinucis, nu a murit într-un accident de v#nătoare, aşa cum ştia el!c%atunci c#nd o înt#lneşte pe Jora, actriţa iubită c#ndva de Brigore uscanu.1.Belu uscanu renunţă la publicarea scrisorii$a%ca să nu o distrugă pe aria Sineşti!

b%c#nd +erban Saru-Sineşti îl asigură de eliberarea lui Petre )oruga!c%pentru că Praida îl convinge de absurditatea luptei sale, de a elimina răul din lume în numele unei justiţiiabsolute./@.Scena sinuciderii lui Belu are loc$a% în prezenţa Jorei! b% sub oc'ii mariei!c%în timpul unei discuţii aprinse cu Praida şi Penciulescu.

II9=ormulează răspunsuri pentru următoarele cerin4e&/.Precizează timpul şi locul desăşurării acţiunii.:.Jumeşte două aspecte ale realităţii social-politice asupra cărora insistă dramaturgul.

<.Stabileşte două similitudini între destinul lui Belu şi cel al tatălui său.2.enţionează două scene care evidenţiază rolul personajului Petre )oruga în evoluţia acţiunii piesei.4.ezumă o scenă care să relecte condiţia tragică a clasei de jos, a muncitorimii în epoca prezentată în piesă.;.omentează, în 4-; r#nduri, ce înseamnă să ii prins în jocul ielelorKideilor, conorm conruntărilor dintrePraida, Penciulescu şi uscanu.

TIPURI %" C(=)IC">emplifica4i cele două tipuri de conflict

C(=)ICT "2T"RIR C(=)ICT I(T"RIR

la nivel sentimental

la nivel etic

la nivel politic

CARACT"RI'AR"A P"R$(AJ")R

Stabileşte statutul social în piesă al următoarelor personaje$Personaj Statutul social Personaj Statutul socialBelu uscanu aria )oiu+erban Saru- Sineşti PraidaPenciulescu Frena omescuPetre )oruga Jora Fonescu



Gn mijloc speciic dramaturgiei de caracterizare a personajelor, un procedeu olosit într-un c'ip cu totulnou în stilistica genului dramatic, îl constituie la amil Petrescu indicaţiile scenice de la începutul unui act,tablou, a unei replici. 9cestea au multiple valori$

(idascalie ?aloarea didascaliei raida /ctul 0 +cena 12 ) un bărbat voinic, frumos, ca de treizeci şi cinci,

patruzeci de ani, cu o barbă pătrată blondă,

îngri!ită. #ire de un calm episcopal, cu gesturi foartelegate, are o autoritate sigură, fără să ridiceniciodată tonul.

'abloul 30/camera 4ariei +ineşti2 -5n budoar, nu lipsit de

stil. În stânga, o canapea mare de tot cu spătartrilobat, ca şi cum ar fi făcută din fotolii imense...oglindă mare, obiecte de toaletă... cărţi multe,neaşteptat de multe, flori de asemenea. e masă unde!un abia început, un serviciu de cafea, altul delic%ior...

6elu /pustiit sufleteşte, frânt în el, se înc%ide cuun soi de îndâr!ire în el însuşi, nu mai ascultănimic...palid, înmărrmurit, e7tenuat2.

*")U RU$CA(U ? !"R@A( $ARU $I("!TI

Gelu Ruscanu Trăsăturilepersonajului şimodalităţi decaracterizare

Şerban Saru- Sineşti Trăsăturilepersonajului şimodalităţi decaracterizare

Didascalii/autr - Gelu e un !ăr!atca de "#-"$ de ani, de o %rumuseţe maicur&nd %eminină, cu un soi de melancolie

'n priire, chiar c&nd %ace acte deenergie. re nerozitatea insta!ilă aanimalelor de rasă. *rieşte totdeaunadrept 'n ochi pe cel cu care or!eşte, şiasta-i dă o autoritate deose!ită. +estulde elegant 'm!răcat, deşi %ără preocupărianume”

Didascalii/autr - !ăr!atca la patruzeci şi şase de ani,

'nalt, lat 'n umeri, cu oase tarişi totuşi cu aspect uscat ....mul %umează şi g&ndeşteaproape nemişcat, d&nd oimpresie de concentrare durăca o carapace. re o priireputernică şi m&inile mari,agitate. /n conul de lumină cure%le0e erzui, trăsăturile %eţei

au o duritate de graură”.!raida şi !enciulescu el este 1aint-2ust”, omul care ede idei”,arhanghelul dreptăţii”.

"aria - el este un monstru”

"aria Sineşti# h, 'ntre inima ta şiinima mea simt mereu, mereu, lama recea minţii tale...”.34rei să str&ngi totul 'n căma a de %or ăș ț

a ideilor tale3.

Gelu -un asasin”

Şerban Saru- Sineşti -5ine e de ină !enciulescu 'l consideră una



că iei %umurile dumitale drept realitate6” dintre cele mai in%ernalecanalii spe care le-a 'nt&lnit şiun cr&ncen jucător”,

$utcaracteri%area# m putut greşi,dar mască nu am purtat niciodată”3*ereat mundus, %iat justitia73 (31ă piarălumea, numai să se %acă dreptate3).5ătă luciditate, at&ta e0istenţă şi deci

at&ta dramă”3m socotit totdeauna că dreptatea estea!solută. +acă lupt pentru o cauză,aceasta este dreptatea 'nsă i3ș

m dorit %emeia aproapelui i amș

min it... am min it mult.... am silit si peț ț

al ii la minciună... cu&ntul dat mi l-amț

călcat... am m&hnit ad&nc pe cei care m-au iu!it... purtarea mea a st&rnit m&niacelor din jurul meu... 8ertare nu am tiutș

ce este... am loit cr&ncen... %ără 'ndurare3.3'n atotputernicia lui +umnezeu nu amcrezut3 3memoria părin ilor nu mi-amț

cinstit-o33eu nu pot să scriu dec&t ceea ce g&ndesc.9u alorez cu condeiul at&t c&t aloreazăconingerile mele3.

*entru m&tuşa 'rena, 1ineştieste salatorul onoarei luiGrigore :uscanu.

!raida# aut tru%ia să judece totul...1-a depărtat de cei asemenea lui, careerau singurul lui sprijin...”.

"aria Saru!Sineşti, soţia ministrului justiţiei, lui Gelu :uscanu ; 5&nd te -am 'nt&lnit< după acestdemon< =er!an 1aru-1ineşti am 'nt&lnit un st&lp de lumină < %aţă de arhanghel < 9l era 'n iaţa mea onoapte grea, tu erai un răsărit nou de soare<”Sine ti" 'nsu i 'i poeste te lui Gelu despreș ș Gri(re Ruscanu, care-i %usese mentor 'n pro%esia de aocat, pecare-l admirase pentru 3'nspăim&ntătoarea inteligen ă3, a&nd 3aceea i ne!unie a a!solutului3ț ș

C)A$I=ICAR"

BJocul ielelor este considerată&dramă modernă de idei dramă modernă psi'ologică,

de conştiinţă

dramă socială

pentru că



I(T"RPR"TAR"A =I(A)U)UIBelu uscanu$ 6ăul e în noi... >otul în lume este coruptibil... Jimic nu e întreg i rumos... i nici nuș ș

poate deveni L...M. ai merita via a asta să ie trăită, dacă totul i se dă at#t de c#rpit i de îndoielnicN...=.ț ț ș

Criticul Marian Popa consideră însă că Belu uscanu 6nu este un învins$ ar i ost învins dacă ar icontinuat să trăiască, dar moartea sa este moartea cauzei sale=.



Dormulează răspunsuri la următoarele cerinţe$/.>ranscrie c#te o structură care să ilustreze dimensiunea spaţială, respectiv dimensiunea temporală a cadrului piesei.:.Explică rolul următoarelor elemente de decor în conturarea personajului Belu uscanu, directorul ziarului(reptatea socială.(osare, cărţi, ziare..................9işe de lansare ale cotidianelor socialiste, ranceze............

9işe cu (reptatea socială.............<.omentează, în patru-cinci r#nduri, semniicaţia pe care o are imaginea tatălui în evoluţia personajului Beluuscanu, cu reerire la tabloul descris în incipit, în relaţie cu sinuciderea eroului din inal.2.Dormulează c#te o idee pentru modul în care percepe sinuciderea lui Belu uscanu iecare dintre personajeledin ultima scenă a dramei.

R"CAPITU)AR"

F.

PRAIDA PENCIULESCUS)*+'DR$

*' G*

R*S+$)*



Dormulează răspunsuri la următoarele cerinţe$/.enţionează tipurile de conlict pe care le declanşează scrisoarea de amor, primită de Belu uscanu de laaria Sineşti.:.Selectează şi precizează rolul didascaliilor în ragmentul citat.

<.Prezintă relaţia dintre Belu şi Praida din perspectiva analizei psi'ologice realizate de dramaturg în indicaţiilescenice.2.omentează, în patru-cinci r#nduri, airmaţia lui Belu$ 6 De asemeni, eu sunt, cum ştii, altul .8

FF.



Dormulează răspunsuri la următoarele cerinţe$/.Selectează din text o perec'e de antonime.:.Precizează care este concepţia celor trei personaje despre dreptate.<.Selectează două citate semniicative pentru iecare personaj, preciz#nd trăsăturile ce se desprind şimodalităţile de caracterizare.2.(emonstrează prin două argumente că textul de aţă se încadrează în genul dramatic.



FFF.

Dormulează răspunsuri la următoarele cerinţe$/.Explică modul în care Belu uscanu, alat în pragul unui eşec în a impune dreptatea absolută în realitate,analizează şi reevaluează trecutul$(in perspectiva iubirii pentru aria Sineşti................(in perspectiva relaţiei cu destinul tatălui său................(in perspectiva rolului pe care îl are individul pentru a lupta cu răul social, model iind aici Petre )oruga...........

:.omentează, în trei-patru r#nduri, airmaţia lui Belu uscanu$ 6 ) deosebire de la trăire laconştiinţă...dică, totul...drama...&âtă luciditate, atâta e7istenţă şi deci atâta dramă.8

$TI)U)$tilul lui amil Petrescu este anticalofil &împotriva scrisului rumos% i se particularizează prin ormuleș

estetice moderne, care se concretizează prin interesul pentru stările diuze ale eroilor, prin exaltarea trăirilor,sondarea p#nă în zonele cele mai ad#nci ale subcon tientului. on tiin a eroului selectează acele apte care vorș ș ț



duce la op iunea inală a sinuciderii.ț Monolo3ul interior constituie un mijloc artistic de ilustrare a trăirilorlăuntrice, de relectare asupra existentei.

)im8a1ul artistic este remarcabil prin imaginile intelectuale, introspectarea nuan elor sulete tiț ș

claritatea limbajului analitic. =i3urile de stil se rezumă la compara ii i epiteteț ș , dar =ără ortograie, ărăcompozi ie, ără stil i c'iar ără caligraie=. &amil Petrescu%ț ș

>EO- ESEG

elizaţi un eseu, de /-: pagini, în care să demonstraţi apartenenţa textului ;ocul ielelor de amiPetrescu la specia literară dramă.

drama. jocul ielelor

Documents