dr civil teste rezolvate.[conspecte.md]

7/27/2019 Dr Civil Teste Rezolvate.[Conspecte.md]

1/14

TEST 1

1.Rezolutiunea,Rezilierea si revocarea contractului

1.1 Def notiunile rezilire, rezolutiune si revocare.Rezol-consta in desfiintarea retroactiv a contr cu executarea instantanee si

repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii lui.Rezil-consta in desfiintarea contr cu executarea succesiva avind

efecte numai pt viitor.Revocarea-consta in desfiintarea de catre consumator a contr incheiat cu un intreprinzator in cazul in care

ii revine un asemenea drept conform legii.

1.2 Identificati conditiile exercitarii rezolutiunii.Conditiile:1-una din parti sa nu-si fi onorat obligatiile asumate.Neexecutare

include orice inkalcare a oblig, inclusiv executat necorespunzatoare sau tardiva.Insa nu orice neexecutare a oblig da temei ptrezolutiunea contr, o parte poate rezolvi contr doar daca exista o neexecut esentiala din partea celeilalte parti.Pt a determina in

fiecare caz aparte dac neexecuatr este neesentiala trebuie a fi luate in vedere urmatoarele circumstanete:a)neececuaar sa priveze

substantial creditorul de ceea ce a cesta se astepta de la executarea contr.b)- executarea in tocmai a oblig tine de esenta contr-

aceasta circumstanta nu tine de gravitatea reala a neexecutarii,ci de natura obligatiei contractuale,a carei stricta execuatare poatefiesentiala.c)-neexecutarea sa fie intentioanta sau din culpa gravad)-neexecuatarea sa dea temei creditorului sa presupuna ca nu

poate conta pe executarea inviiot a contr. 2-neexecutarea sa fie imputabilA partii care nu sia indeplinit obligatia- daca

neexecutarea este consecinta unor cauze neimputabile celeilalte parti incetarea contr are loc pt imposibilitatea fortuita de

executare.In cazurile in care nu sunt intrunite conditiile enumerate mai sus creditorul va avea dreptul la o reducere proportionala

a obligatiei sale corelativa.

1.3 Indicati efectele rezilierii si rezolutiunii. Efectele rezolutiunii:a)contr este desfiintat si partile sunt eliberate de obligatia de

a presta in viitor b) partile sunt repuse in situatia anterioara inkeierii contr, restiutuind una alteia prestatiile executate si veniturile

realizabile in temeiul contractului desfiintat.Rezolut se aplica numai pt neexecuatrea contr cu executarea instantanee(de ex:incontr de vinzare-cumparare).Exista cazuri in care restituirea prestatiei in natura nu este posibila, in asa cazuri repunerea partilor

in situatia anterioara are loc prin ofeririea compenstiei in bani(de ex:obiectul primit este instrainat,transformat, grevat sau

obiectul primit este deteriorat sau a pierit).Pe linga restituirea in natura sau prin ekivalent banesc aprestatiilor primite debitorul

este obligat sa restituie si veniturile realizate din folosirea bunului care constituie obiect al prestatiei.Pe linga faptul ca

rezolutiunea are ca efect incetarea contr exista unele clauze care pot supravetui rezolutiunii, acestea sunt de regula clauze care

prin natura lor sunt destinate sa produca efecta si dupa rezolutiunea contr(de ex:contr poate sa contina o clauza care prevede

obligat uneia dintre parti sa nu divulge informatia confidentialacare a primito in cadrul raporturilor contractuale, kiar si dupa

incetarea contr). Efectele rezilierii:a)ca si in cazul rezolutiunii partile sunt eliberate de obligat de a prsta in viitor.b)spredeosebire de rezolutiune in cazul rezilierii partile nu sunt repuse in situatia anteriaoara inkeierii contr si nusi restituie ana alteia

prestatiile executate si veniturile realizate in temeiul contractului desfiintat.Rezilieraea se aplica numai pt neexecutarea contr cu

executare succesiva(de ex:contr de locatiune), lasinduse neatinse prestatiile care au avut loc inaintea rezilierii.

2.Obligatiile de alternativa si faculatative.

2.1Definiti obligatiile de alternativa si facultative.Obligatiile alternative sunt acele oblig care au ca obiect 2 sau mai mute

prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul(ex:debitor se obliga sa predea credirotului fie 100kg

de porumb, fie 100 de griu).Debirotul va fi eliberat de obligatie cind va preda unul dintre cele 2 lucruri la care s-a

obligat.Obligatiile facultative sunt acele oblig care au ca obiect o singura prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat

prin executarea unei alte prestatii(de ex:debitor se obliga sa predea un friginder, aceasta fiind obligatia lui unika, dar prin contr i

se ofera dreptul sase libereze si prin predarea unei sume de bani.

2.2Analizati continutul obligatiei de alternativa si oblig facultative.In cazul oblig alternative debitorul dupa regula generalaeste in drept sa aleaga prestatia pe care o va executa, executarea uneia din prestatii pt a duce la stingerea obligatiei trebuie sa fie

integrala.In cazul in care uneia din prestatii devine imposibil de executat, atunci debitorul este obligat sa exacute prestatia

ramasa.Daca ambele prestatii devin imposibil de executat si aceasta imposibilitate se datoreaza vinovatiei debitorului atunci

acesta e tinut sa despagubeasca creditorul pina la concurenta valorii prestatiei care a ramas ultima.Exista posibilitatea ca partile

sa deroge de la regula generala si sastabileasca dreptul de a alege a prestatiei dupa creditor, situatie in care debitorul va fi obligsa presteze obiectul solicitat de creditor.In caz in care drept de a legere aprtine vcreditorului , ir una din prestatii devine

imposibil de executat atunci debitoul este obligat sa execute prestatia ramasa,daca imposibilitatea executarii se datoreaza culpei

debotor, creditor are dreptul sa pretinda fie executarea in natura a prestatiei ramase, fie plata prejudiciilor aduse prin

neexecutarea obligatiei devenite imposibil..Obligatiile facultative la rindul sau reprezinta o varietate distincta de obligatii

alternative.Deoare obligatiile facultative are un singur obiect rezulta ca creditorul facultative nu poate cere decit executarea

prestatiei principale,care de fapt constituie obiect al obligatiei,cealalta alcatuind doar posibilitatea debitorului de a se elibera dedatorie.Dca obiectul oligatiei piere din caz fortuit sau este scos din circuitul civil, debitor este liberat de oarece el era tinut numai

la aceasta prestatie,care constituie obiect al obligatiei.

2.3Evidentiati deosebirile dintre obligatiile de alternativa si oblig facultative.1.in cazul oblig alternat pierirea fortuita a

uneia dintre lucreuri impiedica posibilitatea de alegere, iar in cazul obligatiei facultative,pieirea foruita a lucrurlui duce la

stingerea acesteia.2in caz oblig alternat creditor poate cere oarecare din lucrurile datorate,iar in cazul oblig facultative poate cere


2/14

numai executarea oblig principale, pt ca aceasta are o singura prestatie, cealalta fiind doar o facultate.3daca obiectul oblig

alternat este ilicit sau imposibil,oblig nu este nula,ea fiind restrinsa la celelalt obiect pe care creditorul poate sal ceara,iar daca

obiectul oblig facultative este ilicit atunci oblig este nula si creditorul nu poate sa ceara executarea.4la obligatia alternativa

prestatia executata determina natura oblig,la oblig facultativa caracterul oblig este cert de la inceput.

3.AMANETUL

1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului.

Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmiterea bunului gajat in

posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat .El are dreptul de a poseda un bungajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-si executa obligatia.

Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o existenta de sine

statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza.

2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor gajate,asupra fiecaruia

dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile.

4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat,identificat.Identificarea caracterizindu-se prin descrierea

trasaturilor individuale sau de gen ale bunului.

5-este un contr constitutive de dr

6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica

1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard.

Lombardul este un mprumuttor de bani. Lombardul mprumut bani contra constituirii unui amanet asupra bunurilor personaleale unui debitor gajist Amanetul exist numai atta timp ct posesiunea exercitat de creditor este continun cazul n carecreditorul gajist nu i ndeplinete n mod corespunztor obligaiile ce i revin cu privire la conservarea i ntreinereacorespunztoare a bunului amanetat, debitorul are dreptul la satisfacerea creanei i restituirea acestui obiect sau poate s solicite

predare bunului unui ter pe cheltuiala creditorului gajist. n cazul n care exist pericolul dispariiei bunului sau a diminuriiapreciabile a valorii acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar trebuie s ofere un alt mijloc de garantare acreanei. Dac debitorul nu ofer creditorului gajist o alt garanie ntr-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorul gajist aredreptul s valorifice obiectul amanetat. n cazul n care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi res tituit ntermen, lombardul are dreptul, n baza unui act notarial cu caracter executoriu, sa vnd, dup expirarea termenului de gratie de oluna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. Dac bunul este vndut, suma de bani rezultatdin vnzare nlocuiete obiectul amanetului i va fi pstrat pn la expirarea termenului contractului efectundu-se totodatcompensarea corespunztoare.Creditorul gajist trebuie s fac toate actele necesare conservrii i ntreinerii bunului pe care l are n posesie. Debito rul gajist

este obligat s ramburseze creditorului cheltuielile necesare fcute de acesta pentru conservarea i ntreinereabunului.Creditorul gajist nu are dreptul s foloseasc obiectul amanetat, n msura n care contractul nu prevede altceva.Creditorul gajist, care folosete bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie s prezinte debitorului gajist o dare de seamncazul n care amanetul se stinge, creditorul gajist trebuie s restituie debitorului obiectul amanetului.

1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de obligatiile de gaj Din

suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare,creditele si procentele pt ele,cheltueiele pt

vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeaza chiar daca suma incasata era insuficienta pt

acoperirea datoriei.

Test 2

1.Raspunderea contractuala

1.1 Definiti rasp contractuala si identificati izvor aparitiei acesteia.

Rsp contractuala este obligat debitorului care izvoraste dintr-un contract, de arepara prejudicial cauzat creditorului prin faptul

neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate. Contr incheiat legat obliga partile contractante saexecute in natura obligatiile asumate si la termenele prevazute in contr, neputind sa desfiinteze contr decit in cazurile prevazute

de lege.In situatia in care debitorul nusi executa oblig asumata prin contract si nic nu realizeaza executarea silita credotorul

poate obitine executarea prin echivalent, angajinduse rsp contractuala.Asa dar, ca rsp sa fie contractuala este nevoie sa existe un

contr inkeiat legal.

1.2 Stabiliti si caracterizati succinct condit angajarii rsp contractuale.Pt angajarea rsp contractuale este necesar sa fieintrunite conditiile:1-fapta ilicita care consta in neexecutarea oblig contractuale pe care si lea asumat debitorul prin contr valabil

inkeiat cu creditoul obligatiei.Prin neexecutarea oblig trebuie sa fie inteleasa nu doar neexecutarea contr ci si executareanecorespunzatoare sau tardiva a obligatiilor.Fapta ilicita se prezuma si creditorul nu trebuie sa prezinte careva probe.2-existenta

unui prejudiciu in patrimoniul creditorului.Prejudiciul consta in consecinte daunatoare de natura patrimioniala sau

nepatrimon,efecte ale inkalcarii de catre debitor a dreptului de cranta apartinid creditorului sau contractual,prin neexecutarea

prestatiilor contractuale.Debitorul va datora nu doar despagubirea pt neexecutarea contr, ci si prejudiciul efectiv cauzat


3/14

creditorului cit si venitul ratat.3-existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudicial creditorului-se

repara doar prejudicial care reprezinta efectul direct al neexecutarii.Importanta raportului de cauzalitate este faptul ca in

dependenta de acesta se determina cuantumul despagubirii.Existenta raportului de cauzalitate in materie contractuala este

prezumata de lege, debitorul nu poate fi obligat la plata despagubirilor daca neexecutarea se datoreaza fortei majore, cazuri

fortuite etc.4-culpa(imprudenta sau neglijenta),dolul(intentia) debitorulu ori alta forma de vinovatie stipulata in contr- intemeiera

rsp pe vinovatie o necessitate sociala pt angajarea rsp contractuale, conditia de culpa trebuie sa existe in mod obligatoriu.Culpa

debitorului este prezumata,debitorul se considera vinovat atita timp cit nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu este

imputabila.

1.3 spetsa a)care este deosebir dintr forta majora si caz fortuit?

b)idicati organul competent in constatarea cazului de forta majoraa)forta majora este un fenomen natural sau social exterior de nebiruit si exclude in intregime angajarea rsp daca a fost cauza

exclusiva a prejudiciului.Forta majora se caracterizeaza prin:este externa, imprevizibila si inevitabila sau irezistibila. Prin caz

fortuit se intelege o imrejurare interna care isi are originea in cimpul de activitate a celui kemat sa rsp sau intro imrejurare

externa care nu are un caracter extraordinar si poate fi prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este in stare omul. C)in cazul data Gh bobu ca fi exonerat de rsp contractuala deaorece cazul fortuit este o circumstanta care il exonereaza pe Gh bobu

de rsp, deoarece este o imrejurare interna si nu are un caracter extraordinar ca forta majora si ea a putut fi prevazuta si evitata de

Petru.

2.Notiunea si principiile executarii oblig.

2.1 Expuneti notiunea de executare a obligat si evidentiati corelatia dintre expresiile executare a obligat, plata si dare inplata.Prin executare a obligatiilor se inteleg acele actiuni pe care debitor treb sa le savirseasca in vederea satisfacerii creantei

crditorului,precum ar fi:transmiterea unui bun, execuatrea unei lucrari , plata unei sume de bani.Notiunea de executare a

obligatiei, din punct de vedere terminologic este sinonima cu notiunea de plata.Sensul juridic al cuvintului plata este unul mai

larg decit cel din vorbirea curenta.A plati in sens jurid inseamna a executa de buna voie o obligatie cum ar fi:a transfera dreptul

de proprietate asupra lucrului vindut,a executa o lucrare sau un serviciu, a plati pretul obiectului cumparat.Darea de plata

presupune transmiterea de catre debitor creditorului in locul prestatiei datorate,a unui alt bun, plata unei sume de bani, prestarea

unor servicii.Darea de plata este un mod de stingere a obligatiilor.

2.2 Enumerati si caracterizati principiile ce stau la baza executarii obligatiilor.Principiile ce stau la bvaza executarii

obligatiilor sunt:1-princ executarii in natura a obligatiilor- acesta desemneaza indeplinirea obligatiei in natura ei specifica, adika

realizarea prestatiei stabilite de catre parti.Partile sunt tinute sa execute prestatiea la care sa obligat,neputinduse libera prin plata

unui echivalent banesc al daunelor cauzate prin neexecutare,executarea prin echivalent are doar un caracter exceprioonal si

subsidear.2-princ executarii corespunzatoare a obligat- obligatiile se considera executate in mod corespunzator daca suntrespectate toate conditiile prevazute in contractul din care a luat nastere, cum ar fi cele referitor al obiect , subeict, loc, timp simod de executare.Respectarea doar a unor din aceste conditii nu este suficienta pt a considera obligatiile executate in mod

corespunzator.Condiitiile cu care trebuie sa corespunda executarea obligatiilor sunt determinate de lege sau contract.

2.3 Speta.In conformitate cu principiile executarii obligatiilor, pt ca prestatia sa fie considerata corespunzatoare, debitorul este

obligat sa plateasca creditorului exact ceea ce datoreaza.Creditorul nu este obligat sa accepte o alta prestatie decit cea datorata,

chiar daca prestatia propusa are o valoare mai mare.Nimik nu se opune insa ca respectivul creditor sa accepte o alta presta tie

decit cea datorata,dar in caest caz obligat nu se mai stinge prin plata,ci prinutrun alt mod de stingere care se numeste darea in

plata.

3.RETENTIA

1.1 Definiti retentia.Dr de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie posibilitatea de a

retine acest bun,in cazul prevazut de lege,atiat timp cit creditotul nu-l despagubeste pt cheltuielele necesare si utile pe care le-a

facut pt acel bun si pt prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.Alti autori definesc retentia ca un dr de garantie imperfecta in

virtutea caruia persoana care detine un bun mobil sau imobil pe care trebuie sa-l restituie creditorului,titular al bunului,are dr saretina lucrul respectiv pina la momentul in care creditorul ii va plati sumele pe care lea chletuit cu intretinerea,conservarea sau

imbunatatire acelui bun.

1.2 Analizati dr de retentie ca mijloc de garantare a execut.oblig.

Retenia constituie unul din noile mijloace de garantare a executrii obligaiilor. acestui mijloc de garantare const n faptul ccreditorul, care este n acelai timp debitor al obligaiei de restituire a bunului altuia, are posibilitatea de a reine acel bun nstpnirea sa i de a refuza restituirea lui pn cnd debitorul su, creditor al bunului, va plti datoria ce s-a nscut n sarcina sa n

legtur cu bunul respectiv. Pentru exercitarea dreptului de retenie, n primul rnd, este necesat ca obiectul reteniei s consteadintr-un bun al debitorului aflat n posesia creditorului. Acest bu n poate fi att un bun mobil, ct i unul imobil, cci legeaopernd cu termenul generic de bun nu face nici o distincie n acest sens. n al doilea rnd, prin retenie se poate garanta doarobligaia de restituire a cheltuielilor necesare i utile suportate de ctre creditor sau a prejudiciilor cauzate de bunul ce constituieobiectul reteniei. n al treile rnd, dreptul de retenie poate fi invocat, doar dac datoria pe care o pretinde deintorul bunului de


4/14

la creditorul restituirii s se afle n legtur cu bunul, adic s fie prilejuit de acesta. n al patrulea rnd, creana retentoruluitrebuie s fie cert, lichid i exigibil; n al cincilea rnd, dreptul de retenie poate fi exercitat doar n cazurile expres prevzutede lege.

1.3 Enumerati situatiile in care CC prevede aplicatii ale dr.de retentie.

1.contr.de deposit-depozitarul are dr. sa retina bunul depozitat peste termenul prev de contr.pina la momentul retribuirii sale si

compensarea cheltuielilor de pastrare.

2.contr de mandat-mandatarul are dr sa retina din sumele pe care tre sa le remita mandantului ceea ce mandantul ii datoreaza pt

executarea mandatului.

3.contr de transport-carausul are dr de retentie asupra incarcaturii atita timp kit poate dispune de incarcatura pt toate costurile

care decurg din contractul de transport.4.contr de vinz-cumpararre-in cazul in care bunul vindut tre conservat,partea obligate sa ia masuri de conservare a bunului are dr

de retentie asupra lui puna kind I se va plati o recompense pt pastrare.

5.contr de antrepriza-antreprenorul are dr de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el,daca in cursul

producerii sau a imbunatatirii bunul a ajuns in posesiunea lui

1.Modificarea contractului

1.1 Indicati modalitatile de modificare a unui contr.Contractul este rezultatul unui accord de vointa in urma caruia iau natere

obligatii contractuale.Modificarea contract se poate produce doar atunci cind partile convin in acest sens sau atunci cind legeaprevede o asemenea posibilitate.Necesitatea consimtamintului partilor pt modificarea contr este regula generala de la care exista

exceptii:astfel dreptul uneia din partile contract pt care executarea contract a devenit prea oneroasa din cauza schimbarii in mod

considerabil a imprejurarilor care au stat la baza inkeierii lui de aceea modificarea contract in vederea ajustarii lui la noileimprejurari.Din cele de mai sus rezulta ca modificarea contractului poate fi de 2 feluri:l1-legala,2-conventionala.

1.2 Descrieti procedura de modificare a unui contract.Modificarea conventionala- acordul de vointa privind modificarea

contractului este supusa aceluiasi conditii de fond si de forma ca si contractul in cauza care este modificat.Modificarea

conventionala poate avea loc pe diferite cai:1-prin manifestarea expresa a vointei de catre ambele parti.In acest caz partile in

urma negosierilor inkeie un act additional la contract sau un nou contract in care sunt stipulate modoficarile contractului2-

printro clauza inserata in cuprinsul contact prin care partile se obliga ca la survenirea anumitor imprejurari sau la anumite

intervale de timp sa reexamineze contract si sa procedeze la ajustarea lui in vederea restabilirii echilibrului contractual.3- printroclauza inserata in cuprinsul contract care atribuie uneia dintre parti dreptul de a modofica,in mod unilateral in sensul si in

limitele convenite, anumite clauze ale contract. Modificarea legala-legea reglementeaza diferite situatii in care una din partile

contractului este indrepatita sa ceara modificarea unui contract in curs de desfasurare,astfel legea reglementeaza ajustarea

contract in cazul modificarii imprejurarilor.Astfel daca imprejurarile care au stat la baza inkeierii contract sau skimbat in mod

considerabil dupa inkeierea acestuia, iar partile prevazind aceasta schimbare nu ar fi inkeiat contract sau lar fi inkeiat in alteconditii, se poate cere ajustarea contract in masura in care nu se poate pretinde unei parti mentinerea neschimbata a contract.Pt aopera modificarea contract, partile sunt obligate la renegocierea contract.Aceasta va incepe cu depunerea de catre partea

indreptatita a cererii de ajustare a contractului, care trebuie sa fie facuta fara intirziere si sa fie motivata.

1.3 Exemplificati clauza de impreviziune(hadship) inserindo intrun contract. (clauza)Obligatia partilor de a proceda la

modificarea continutul contract atunci cind pe parcursul executarii sale se produc,fara culpa partilor,evenimente ce nu puteau fi

prevazute in momentul inkeierii contract dar care schimbind substantial elementele avute in vedere de parti in momnetul

contractarii, creaza unul dintre contractanti o ingreunare substantiala a executarii contract, si care, deci ar fin inekitabil sa fie

suportata numai de partea afectata.

2.Obligatiile divizibilie si indivizibile

2.1 Definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte al caror obiect

nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala

si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii

ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are

drept decit la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2 Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori. Obligatiile divizibile

constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce efecte specifice si anume:1- daca sunt

mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori

fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele

insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitoruluiinsovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti

creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unuidebitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3 Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.


5/14

n cazul n care obligaia este indivizibil aceasta nu poate fi mprit ntre subiectele ei active sau pasive, nici ntresuccesorii acestora. Regula care prevede c obligaia este indivizibil ntre motenitorii debitorilor, fapt care nu se ntmpln cazul obligaiilor solidare, ofer creditorilor un avantaj n plus.Fiecare debitor sau motenitorii acestora pot fi constrnis execute ntreaga prestaie care formeaz obiectul obligaiei, iar fiecare creditor sau motenitorii acestora pot s pretindntreaga prestaie. Plata fcut de oricare dintre debitori oricruia dintre creditori elibereaz pe toi debitorii fa de toicreditorii. Succesorii debitorului vor fi obligai s execute ntreaga prestaie iar motenitorii creditorilor vor putea pretindentreaga prestaie indiferent de cotele lor din motenire.Obligaianu devine indivizibil prin faptul c prile au stipulat ncontract c obligaia este solidar. Este necesar s fie constatat voina expres sau tacit a prilor de a stabili caracterulindivizibil al obligaiei.In cazul n care obligaia are un singur debitor i un singur creditor i caracterul indivizibil alobligaiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezult din natura prestaie prile vor trebui s execute obligaia de parc

ar fi indivizibil. Acest lucru rezult de fapt i din principiul indivizibiitii plii. ntre motenitorii debitorului sau acreditorului ns obligaia va fi divizibil.

3.GARANATIA DEBITORULUI

3.1 Definiti garantia debitorului ca mijloc de garantare de executare a obligatiilor . Garantia debitorului constituie un mijloc

juridic general de garantare a executarii obligatiilor intemeiat pe gajul creditorilor chirografari.este intotdeuna de natura

contractuala intrucit consituie un angajament asumat de debitor si consimtit de creditor privitor la executarea corespunzatoare a

obligatiilor.Acest angajament poate sa constea fie in obligatia debitorului la o prestatie neconditionata fie in obligatia lui la o

prestatie depasind obiectul prorpiu-zis al contractului.

3.2 Analizati asemanarile si deosebirile dintre garantia debitorului si alte MGEO. Ea este intotdeauna de natura

contractuala, ca si celelatle MGEO.2-obiecul garantiei consta in obligatia lui la o prestatie neconditionata sau la o prestatie ce

depaseste obietul propriu zis al contract, pe cind obiectul clauzei penale este o suma de bani sau un alt bun=arvuna, iar obiectul

gajului este orice bun mobil/imobil, corporal/incorporal.3-forma garantiei produce efecte doar daca e facuta in scriss,nerespectarea formei scrise trage nulitatea acesteia=gaj, clauza penala,fidejusiunea, , iar in cazull arvunei nerespectarea formei

scrise nu atrage nulitatea act juridic ci decaderea partilor din dreptul de a acere proba cu martori in caz de litigiu.Garantia,gajul,

arvuna si fidejus garanteaza doar obligatiile contractuale, pe cind clauza penala poate sa garanteze si obligatii de alta natura cum

ar fi de ex cele delictuale. Attit garantia , gaj, clauza penala cit si fidejusiunea au aceleasi functii cum sunt stimularea debitorului

sa execute obligat in mod corespunzator si garantarea executarii obligatiilor, pe cind arvuna mai are si inka un scop-confirmarea

inkeierii contract. In cazul garantiei instanta de judecata, nu are dreptul de a reduce marimea prestatiei exagerate pina la limita incare aceasta ar deveni neexagerata,cum se intimpla in cazul clauzei penale,ci lipseste garantia integral de efecte.In cazul

fidejusiunii se obliga sa execute o prestatie o alta persoana in locul debitorului,iar la garantie insasi debitorul. Arvuna e

reglementata in capitolul mijloace de garantare a executarii obligatiilor,tot asa si Clauza Pen,iar fidejusiunea inCategorii de

Obligatii,iar gajulalte Drepturi reale3.3 Elaborati proiectul unei garantii a debitorului.

Garantie pt executarea obligatiei izvorite din contr de imprumut nr1 din 21.2.98

Eu,(numele)in calitate de debitor in cadrul raportului obligational de intoarcere a imrpumutului de 10000euro catre creditorul

(numele),ma oblig in kalitate de garantie sa prestez servicii

Testu 4

1.CLAUZELE CONTRACTUALE STANDART

1.1 Definit caluzele contactuale standar si identificati caracter unei asemenea clause.Clauzele contractuale standart sunt

clauzele formulate anticipat pt o multitudine de contracte pe care o parte contractanta(utilizator) le prezinta celeilate parti lainkeierea contract.Caracterele:1-este o clauza formulata anticipat-atunci cind aceasta este imrpimata sau fixate intrun al mod pt o

utilizare mutipla.2-clauza este destinata utilizarii in mai multe contracte-nu reprezinta clauzele standart care sunt prevazute doar

pt folosirea intrun singur contract.3-clauza este prezentata celeilalte parti la inkeierea contract-aceasta presupune ca utilizatorul

cere unilateral acceptarea de catre aderent a clauzei contractuale preformulate fara ai acorca posibilitatea influentarii

continutului acesteia.

1.2 Identificati momentul includerii clauzelor contractuale standart.Clauzele standart devin parte a contractului numai cind

acestea au fost valabil incluse in contract de catre partile contactante. Clauzele standart devin parte a contr numai atunci cind

sunt satisfcatute anumite cerinte:1-aducerea expresa a clauzelor la cunostinta aderentului-utilizatorul trebuie sa comunice

aderentului continutul clauzelor in orice forma in scris sauoral in asa mod incit un adherent sa poata lua cunostinta de ele fara

dificultati.2-asigurarea posibilitatii effective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor sandart-acestea pot fi

comunikate prin afisharea mentiunilor respective la locul inkeierii contractelor atunci cind nu este cu putinta aducerea la

cunostinta a clauzelor fiecarui cocontractant in parte, cu conditia ca fishul sa fie suficient de vizibil si clar.La fel utilizatorul trebsa ieie in considerare si handicapul aderentului(de ex:dac o pers are vedere slaba sau este oarba utilizatorul trebuie sa oinformeze intreo forma accesibila ei)3-aducerea la cunostinta a clauzelor la momentul inkeierii contract-la faza precontractuala,

dar nu mai tirziu de momentul in care aderentul isi manifesta vointa de a inkeia contract.4-acordul aderentului-acordul ca exista

cind aderentul a avut posibilitatea de a lua cunostinta la aceste clause si nu sa opus includerii lor in contract.


6/14

1.3 Explicati controlul clauzelor surprinzatoare.In functie de imprejurari si in raport cu aspectul exterior al contract,

dispozitiile din clauzele contractuale standart pot fi atit neobisnuite incit partea care contracteaza nu trebuie sa presupuna

existenta lor,nu devin clause contractuale. Aceste clause surprinzatoare creaza o discrepanta considerabila intre asteptarile

rezonabile ale aderentului si continutul real al acesteia.Pt a determina daca o dispozitie este sau nu surprinzatoare treb de tinut

cont pe de o parte de dispozitiile care sunt cuprinse in mod obisnuit in clausele standart utilizate in general in domeniul dat, iar

pe de alta parte, de imprejurarile concrete ale cazurilor, in special cu aparenta exterioara a contractului.Odata ce a fost inclusa o

clauza standart in contr urmeaza a efectua un control al acesteia din punct de vedere al echitatii.In primul rind clauza respectiva

se va examina prin prisma unui articol din CC care enumera un sir de clause standart considerate de legiuitor inechitabile prin

insasi natura lor.Daca nici o clauza nu va corespunde conditiilor din acest articol,mai este un articol care enumera o serie de

clause standar care de obicei in practica sunt inekitabile.In cazul in care nici o dispozitie nu cade sub incidenta acestor articole se

va recurge la aplicarea unui alt articol care prevede ca o clauza standart este lipsita de effect daca clauza vizata prejudiciazacealalta parte a contractului si acets prejudiciu este disproportional, contrar bunei credinte.In cazul in care clauzele standart nu

au devenit parte integranta a contract ori sunt nule in tot sau in parte, contract e valabil in partea ramasa.

2.SOLIDARITATEA CREDITORILOR

2.1 Definiti creantele soolidare si enumerate temeiurile de aparitie a acestora . Obligatiile solidare sunt acele obligatii cu

pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari

poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atuncicind prestatia este indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea

trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2 Analizati continutul creantelor solidare.Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide intre subectii RJ

obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre

creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea

datoriei.In caz solidaritatii mixte este impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa

presupune existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde

la intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune existenta a 2 sau

mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate

pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel alR dintre creditori si debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2

grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii

solidari.

2.3 Evidentiati particularitatile reprezentarii creditor solidari.Dupa cum am mentioant mai sus,solidaritatea activa este aceamodalitate a obligatiei indivizibile cin 2 sau mai mutli creditori au drept sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata

pretinda intreaga prestatie,iar plata facuta de debitor unuia din creditori sa duca la stingerea obligatiei.In cadrul acesteia

solidaritati se evidentiaza 2 categorii de RJ: 1-R dintre creditorii solidatii si debitorul lor comun, 2-R dintre creditorii solidari

intre ei.1In R dintre creditorii solidari si debitorul lor comun legiuitorul consacra cu titlul de regula generala dreptul fiecarui

creditor solidar de a pretinde si primi plata integrala a creantei.Pe de alta parte plata facuta de debitor unuia din creditori duce la

stingerea obligatiei solidare si la eliberarea debitorului.Debitorul poate sa execute obligatia fata de oricare creditor atita timp cit

nici unul dintre ei nu a pretins executarea obligatiei.In cazul exercitarii unei actiuni de catre unul dintre creditori debitorul va fi

obligat sa execute obligatia doar afat de acel creditor.2In R dintre creditorii solidari regula este ca creditorii solidari se reprezinta

unii pe altii I n temeiul uniui mandata tacit de reprezentare in ceea ce priveste actele de conservare a obligatiilor.In baza acestui

principiu fiecare creditor solidar este dator sa conserve creanta colectiva,el nu este indreptatit sa intreprinda careva acte care ar

influenta negative asupre drepturilor celorlalti creditori.Creditorii profita de actele care au impact pozitiv asupra lor insa nu vor

putea sa aiba nici o influenta din partea efectelor negative ale actelor savirsite de unul din creditori.Deci, creditorul care a primit

plata intregii creante este obligat sa transmita partea din creanta care se cuvine fiecarui creditor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN COMPENSARE

3.1defintit compensarea ca mod de stingere a obligatiei.Compensarea este stingerea reciproka a uneia obligatii si a uneicreanta opuse, certe,lichide,deaceeasi natura si exigibile.Prin acest mijloc de stingere a oligat existente intre2 pers fiecare din ele

este concomitant creditor si debitor al celeilalte.Prin stingerea oblig prin compensare se vita pierderea de timp,efectuarea a 2

plati cu cheltuielile respective.Compensarea asigura egalitatea subiectelor RJ obligational si este o garantie adaugatoare in

executarea oblig.

3.2 Analizati regimul jurid al compensarii.Compensarea se poate face atunci cind se intilnesc o obligatie si o creanta opuse,de aceeasi natura, care au ajuns la scadenta.Crenatele supuse compensarii se sting integral in caz in care ele sunt echivalente,iar

in caz ca ele nu sunt echivalente, se stinge doar creanta acoperita integral.Pt singerea oblig prin compensare, este necesar cauneia din parti sa faca declaratie fata de cealalta parte sis a fie intrunite cumulative urmatorale conditii:1-obiectul oblig sa fie

sume de bani, sau bunuri de aceeasi natura, in asa mod ca inaintea compensarii san u fie necesar acordul partilor prinvind

achimbarea obiectului prestatiei.2-creantele trebuie sa fie certe(adika san u fie eventuale),lichide(adika valoare sa fie

determinata sau determinabila) si exigibile(adika ajunse la scadenta)sau sa poata fi ceruta executarea.3-pertile sa participe la 2


7/14

oblig reciproce si de aceeasi natura,avind una fata de alta atit calitatea de debitor cit si cea de creditor. NU este admisa

compensarea creantelor daca obiectul prestatiilor este un bun sesizabil;privind plata pensiei alimentare;privind intretinerea pe

viata etc.

3.3speta In cazul dat

Test 5

1.CESIUNEA DE CREANTA SI PRELUAREA DATORIEI

1.1 Definiti cesiunea de creanta si preluarea datoriei.Cesiunea de creanta este contract prin care creditor transmite drept sau

de creanta , cu titlul oneros sau cu titlul gratuit, unei alte persoane.la aceasta participa 2 persoane:creditorul care transmitecreanta, numit cedent;dobinditorul creantei numit cesionar;debitorul creantei cedate numit debitor cedat.Partile contract de

cesiune sunt cedentul si cesionatul, debitorul cesionat fiind tert fata de contr de cesiune. Preluarea datoriei este o operatie jurid

prin care un debitor(debitor initial)transmite datoria sa unui tert(debitor nou)care se obliga in locul sau in fata creditorului.

1.2 Analizati conditiile cesiunii de creanta si a preluarii de datorie.C esiunea de creanta fiind un contract, trebuie sa

indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor.Obiectul contr poate fi orice creanta transmisibila si sesizabila.Cesiuena

de creanta nu trebuie sa aduka atingere drept debitorilor si nici nu poate face obligatia acestuia mai oneroasa.Intrucit debitorul

nu este parte la contract comsimtaminul lui nu este necesar.Titularul unei creante o poate transmite ,fara comsimtamintul debi tor

, unui tert,daca aceasta nu contravene esentei obligatiei intelgerii dintre parti sau legii.Cesiunea treb sa fie inkeiata in forma

ceruta pt actul jurid in al carui temei sa nascut creanta cesionata.Datoria poate fi transmisa printrun contr inkeiat intre creditor si un tert,acesta substiutuindul pe debitorul initial.Datoria poate fi

transmisa si in baza unui accord inkeiat intre terti si debitorul initial cu donditia ca acest accord sa fie acceptat de catre

debitor.Nu se permite schimabera debitor fara comsimtamintul creditorului,pt ca creanta este un R personal.preluarea datorieitrebuie sa fie inkeiata in forma ceruta pt actul jurid in al carui temei sa nascut datoria.Noul debitor poate opune creditorului

exceptiile care rezulta R dintre creditor si debitorul precedent,darn u poate prezenta spre compensare o crenta ce aprtine

debitorului initial.

1.3 Evidentiati particularit dintre:a)cesiunea de creanta si subrogatia; b)cesiunea de creanta si novatia c)cesiuena de

creanta si delegatia. Cesiunea este un mod de transmitere a obligatiei, iar novatia este un mod de transformare a obligatiei.

Deci, spre deosebire de cesiune unde obligatia este transmisa inclusiv cu accesoriile si garantiile ce o insoteau, novatia

presupune stingerea vechii obligatii si nasterea unei noi obligatii care nu este insotita de accesoriile si garantiile vechiiobligatii.Subrogatia- aceasta operatie se realizeaza prin acordul de vointa itervenita intre creditor si tertul care plateste datoria

debitorului.In acest caz nu este necesar acordul debitorului, insa dupa cum se poate ushor de remarca,subrogatia conventionala

comsimtita de creditor trebuie sa feie concomitenta cu plata.Subrogatia realizata anterior platii nu este altceva decit o cesiune de

creanta. Delegatia poate fo perfecta si imperfecta, delegatia imperfecta este operatia prin care creditorul delegatar accept ape

debitorul delegate, darn u consmite la liberarea debitorului delegate,pastrind ambii debitori.Delegatia perfecta si novatia prinschimbare de debitor se suprapun, delegatiea perfecta find o novatie prin schimbare de debitor.

2.ACCEPTAREA OFERTEI

2.1 Dati notiune de acceptare a ofretei.Acceptarea ofertei reprez manifestarea de vointa a unei personae de a inkeia un

contract in conditiile ofertei care ia fost adresat.Acceptarea constituie un act juridic unilateral, pt a produce efecte juridice

accepatrea trebuie sa indeplineasca toate condtiile de validitate a actului juridic impuse de lege.acceptarea in principiu este

libera, nimeni nu este obligat sa accepte oferta.

2.2 Analizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea. 1-sa fie conforma ofertei-adika sa dea raspuns la toate

conditiile expuse in oferta,.orice modificare a ofertei este considerate o noua oferta si va produce efecta juridice numai daca va fi

acceptata de catre ofertantul initial.2-acceptarea trebuie sa fie neindoielnika.3-acceptarea trebuie sa prvina de la justa persoana-daca oferta a fost adresata unei anumite personae , numai aceasta persoana o poate accepta.Daca insa este cazul unei oferte

publice , oferta poate proveni de la orice persoana care doreste sa inkeie contractul.4-acceparea trebuie sa fie facuta inainte ca

oefrta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata in termen sau daca este stinsa.

2.3 Care sunt sit enumerate inCC cind acceptarea produce efecte jurid fara ca ofertatnul sa fie notficat.In ce conditii

produce efecte jurid acceptarea tacita. Legea nu prevede anumite cerinte speciala referitor la forma acceptarii, ea poate fi

expresa sau tacita.Acceptarea este tacita atunci cind rezulta cu certitudine din comportamentul destinatarului oefrtei.In virtutea

ofertei, a practicii stabilite intre parti si a uzantelor,acceptantul poate sasi manifetse comsimtamintul prin savirsirea unor actiuni

fara notificarea ofertantului.Aceste actiuni deseori marcheaza inceputul derularii contractului: clientul urca in autobus,

furnizorul expediaza marfa comandata etc. In legatura cu acceptarea tacita legea prevede ca tacerea nu valoreaza acceptarea d aca

din lege, din practica stabilita intre parti si din uzante nu reiese altfel.Un exemplu de prevedere legala care confera taceriivalenta de acceptare este tacita reconductiunii a contract de locatiune.Astfel daca R contractuale continuu in mod tacit dupa

expirerea contract de locatiune, acesta se considera prelugit pe un termen nedeterminat.Un alt exemplu ar fi prevederea lacontractul referitoare de prestari servicii sau atunci cind intre parti sa statornicit deja o practica pt acelasi tip de contract,se

considera ca partea contractului care primeste o noua comanda trebuie sa protesteze imediat daca intentioneaza sa refuze

comanda, altfel tacerea ei va valora ca acceptare.Partile prin contract lor pot sa convina ca simpla tacere dupa primirea ofertei

valoreaza ca cceptare.


8/14

3..ACTIUNEA OBLICA(SUBROGATORIE)

1.1 definiti actiunea oblica.Actiunea oblica este acel mijloc judiciar prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cind acesta

refuza sau neglijeaza sa le exercite.Esenta actiunii oblice consta in aceea ca in cazul in care debitorul din neglijenta,din

nepricepere sau cu rea-credinta nu exercita anumite drepturi pe care le are asupra unor terte personae,prin aceasta micsorindu-si

patrimonial sau devenind insolvabil legea permite creditorului chirografar dreptul de a le exercita in numele debitorului sau

anumite actiuni.Actiunea oblica mai este numita si actiune subrogatorie pt ca este exercitata de creditor in loculdebitorului,avind acelasi rezultat ca si cum r fi fost exercitata nemijlocit de catre debitor.

1.2 Caracterizati conditiile inaintarii si efectele exercitarii actiunii oblice.

Pentru a putea inaintata actiunea oblica este necesar ca sa fie intrunite cumulativurmatoarele conditii:1deboitorul trebuie sa fieinactive,adica el trebuie sa neglijeze sau sa refuse intentarea actiunii,micsorind prin aceasta gajul general al creditorilor

chirografari.2-Creanta creditorului sa fie:a)certa-adica ea trebuie sa fie ferma,adica san u fie eventuala deoarece in asa caz

creditorii nu au acces la exercitiul actiunii oblice,pt ca dr si interesele debitorului care sunt nascute din asemenea creante nu au

de suferit din cauza pasivitatii.b)lichida-sa aiba cuntumul sau volumul determinat.c)exigibila-adica sa se poata executa(ajunsa la

scadenta).3-creditorul trebuie sa aiba un interes legitim si serios pt a exercita actiunea oblica.-de ex exista un interes atunci cind

spre neglijenta sau refuzul debitorului de a exercita actiunile corespunzatoare acesta devine insolvabil,in caz contrar actiuneaeste lipsita de interes.

Efectele-n cazul exercitrii cu succes a aciunii oblice, se evita micorarea patrimoniului debitorului, cci prin efectul aciunii

oblice, bunurile asupra crora purta dreptul ce era ameninat cu pieirderea este readus n patrimoniul debitorului. Drept urmare,aceste bunuri vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari, fr ca creditorul care a exercitat aciuneaoblic s aib vreun drept de preferin fa de ceilali creditori. De aceea aciunea oblic prin efectele sale conserva gajulgeneral, garanie comun a tuturor creditorilor aceluiai debitor.

1.3 Speta cu un contract de imprumut si ca secundus a depus cerere din numele lui pt accepta mostenirea lui primus.Dupa cum am mentionat mai sus actiunea oblica este acea actiune in care creditorul exericta dr si actiunille debitorului sau

atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Insa legislatia prevede anumite cazuri cind actiunea oblica nu se poate

inainta,unul dintre care este prezent si in speta data si anume Creditorul(primus)nu are dreptul de a inainta actiunea oblica in

cazul actiunilor cu caracter patrimonial care implica o apreciere subiectiva din partea titularului sau,cum este in situatia dataacceptarea unei mosteniri.

Testul 8

1.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

1.1 deosebiti notiunea de contr unilateral si act jurid unilateral. Este important nde deosebit actul juridic unilateral de actul

jurid unilateral.Astefel act jurid unilateral este rezulattul manifestarii vointei unei singure parti,de ex:testamentul procura.Contr

este intotdeauna un act jurid bi sau multilateral,adika un acod a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind ob ligatia

contractuala ii revine numai uneia din parti.

1.2 analizati clasificarea contr in dependenta de scopul urmarit de parti. In functie de scopul urmarit de parti,contr se

clasifica in:1-contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajul patrimonial pe care o parte il procura celeilalte partisau unui tert

ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(deex:contr de vinz cumpar, schimb).Cont cu titlul oneros la rindul lor se clasifica

in:a)contr commutative-acele in care existenta si intinderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul

inkeierii cint, (de ex:contr de vinas cumparare, contr aleatorii)in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor de pinde de uneveniment incert care poate sa aiba loc sau nu(de ex:cont de asigurare);2-contr cu titlul gratuity-acele contr in care avantajul

patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului corelativ(de ex:donatia, depozitul)Contractele cu

titlul gratuity se clasifica in;contr dezinteresate-in care dispunatorul face un serviciu gratuir gratificatului,dar nusi micsoreaza

patrimonial propriu(de ex:comodatul), si liberalitati-care dispunatorul face un serviciu gratuity gratificatului in urma caruia se

diminueaza patrimonial dispunatorui(de ex:contr de donatie).

1.3 descrieti importanta practica a clasificarii contr dupa scopul urmarit de parti. Importanta practica a acestei clasificari

se manifesta sub urmatorele aspecte:1-in scop protejarii intereselor persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu sau cu

capacitate de exercitiu restinsa, legea interzice inkeierea contr cu titlul gratuity in numele acestor personae de catre tutore sau

corator.2-in cazul contr cu titlul oneros obligatiile partilor si rsp lor contractuala sunt reglementate mai sever decit in cazul contr

cu titlul gratuity.incheierea contr cu titlul gratuti este supusa unor reguli mai stricte. (De ex:pt a proteja comsimtamintul

donatarului, legea stabileste ca contract de donatie sa fie inkeiat in forma autentica).4-in mod diferit se solutioneaza problema

revendicarii de catre proprietar a bunurilor aflate in posesiuneaunui dobinditor de buna credinta in functie de faptul daca bunul afost dobindit cu titlul oneros sau cu titlul gratuity.


9/14

2.Obligatiile divizibilie si indivizibile.

2.1definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte al caror obiect

nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala

si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii

ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare credito r nu are

drept decit la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori. Obligatiile divizibile

constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce efecte specifice si anume:1- daca sunt

mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori

fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecinteleinsolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului

insovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti

creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui

debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.n cazul n care obligaia este indivizibil aceasta nu poate fi mprit ntre subiectele ei active sau pasive, nici ntresuccesorii acestora. Regula care prevede c obligaia este indivizibil ntre motenitorii debitorilor, fapt care nu se ntmpl

n cazul obligaiilor solidare, ofer creditorilor un avantaj n plus.Fiecare debitor sau motenitorii acestora pot fi constrnis execute ntreaga prestaie care formeaz obiectul obligaiei, iar fiecare creditor sau motenitorii acestora pot s pretindntreaga prestaie. Plata fcut de oricare dintredebitori oricruia dintre creditori elibereaz pe toi debitorii fa de toicreditorii. Succesorii debitorului vor fi obligai s execute ntreaga prestaie iar motenitorii creditorilor vor putea pretindentreaga prestaie indiferent de cotele lor dinmotenire.Obligaia nu devine indivizibil prin faptul c prile au stipulat ncontract c obligaia este solidar. Este necesar s fie constatat voina expres sau tacit a prilor de a stabili caracterulindivizibil al obligaiei.In cazul n care obligaia are un singur debitor i un singur creditor i caracterul indivizibil alobligaiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezult din natura prestaie prile vor trebui s execute obligaia de parcar fi indivizibil. Acest lucru rezult de fapt i din principiul indivizibiitii plii. ntre motenitorii debitorului sau acreditorului ns obligaia va fi divizibil.

3. ARVUNA

3.1Definti arvuna si enumerate functiile. Este o sum de bani sau un alt bun pe care o parte contractant o d celeilalte pri

pentru a confirma ncheierea contractului i a-i garanta executarea. Mrimea arvunei nu este limitat dup valoare, ns esteevident, c aceasta constituie doar o parte din prestaia pe care trebuie s-o execute partea care d arvuna.

Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei.

2-de confirmare a incheierii contractului- arvuna este de natur s probeze ncheierea contractului, atunci cnd nu existnscrisuri sau alte dovezi n acest sens. Aceasta nseamn c dac prile contractante nu contest faptul transmiterii arvunei saudac chiar i-l contest, ns acest fapt este probat prin dovezile corespunztoare, contractul se consider ncheiat. Pe de alt

parte, dac contractul prevede plata arvunei, ca o condiie esenial, atunci contractul nu se va considera ncheiat, pn cndpartea obligat nu-i va onora obligaiunea n cauz, chiar dac celelalte condiii sunt respectate.3-de garantie- arvuna estemenit s tempereze interesul fiecrei pri contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvun s seexecute, cci n caz de neexecutare a contractului, partea vinovat va suporta consecinele negative, manifestate fie prin

pierderea arvunei de ctre partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de ctre partea care a primit-o.4-de compensare-inipoteza in care partea culpabila de neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate

cocontractantului.In acets caz prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei.

3.2-Descrieti efectele neexecutarii obligatiilor garantate prin arvuna si evidentiati deosebirile dintre arvuna si avans.

Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contine prevederi exprese in

acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei a avut loc in virtutea unei intelegeri intre

parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul imposibilitatii fortuite de executare. dac pentru neexecutareaobligaiei rspunde partea care a dat arvuna, ea va fi inut s repare prejudiciul, n partea ce depete valoarea arvunei. Dac

pentru neexecutarea contractului rspunde partea care a primit arvuna, atunciea va fi obligat s plteasc dublul arvunei isuplimentar la aceasta s repare prejudiciul n partea ce depete valoarea ordinar a arvunei.

Arvuna se deosebete de plata n avans, care la fel ca i arvuna constituie o plat preventiv, ns nu este n stare s confirmencheierea contractului i s garanteze executarea obligaiei, cci partea care a efectuat o plat n avans este n drept s pretindrestituirea, practic n toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea care a primit av ansul, nu poate fi obligat nici ntr-un caz s restituie dublul plii primite. Din acest considerent, pentru a evita eventualele litigii, prile trebuie s stip uleze ntermeni exprei, c plata preventiv a fost efectuat anume cu titlu de arvun. n caz de dubii, se va aplica prezumia potrivit

creia, suma pltit este considerat avans.

3.3Speta


10/14

Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede nulitatea ca sanctiune pt

nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza va atrage decaderea partilor din

dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic.

Testu 9

1.STRCTURA rj CIVIL OBLIGATIONAL

1.1Definiti obligatia in sens larg in sens ingust si in sens tehnik. In sens larg prin obligatie se intelege Rj in virtutea caruia

creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, de

regula sub sanctiunea constringerii de stat.In sens restrins termenul de obligatie desemneaza indatorirea debitor de a executaprestatia promise creditorului.In sens ethnic termenul de obligatie deriva de la cuvintele latine ob si ligareceea ce inseamnaa lega pe cineva pt ceva.

1.2 Analizati strctura RJ de obligatie. RJ obligational, la fel ca si orice alt RJ este compus din 3 elemente:1-subiect2obiect3continut.Subeictele RJ obligational-pot fi atit PF cit si PJ au o calitate speciala-cea de creditor si

debitor.denumirile de creditor ai debitor pe care le poarta subeictele obligatiei sunt notiuni de gen utilizabile in toate RJ

obligationale.In divesre materii obligationale calitatea de debitor si creditor este desemnata pe termini speciali, cum ar fi vizator

comparator,antrepenor client etc.Marea majoritatea Rj obligationale sunt R complexe,adika fiecare parte are atit calitatea de

creditor cit si calitatea de debitor.2Obiectul RJ obligat il constit prestatia,adika conduit ape care creditorul o p[oate pretinde de la

debitor sip e care acesta este obligat sa o execute.prestatia poate consta in a da, a aface sau anu face ceva.prestatia de a da constain obligat debitor de a constitui sau a tranmsite un drept real(de ex:contr de vinz cyumparare,donatia)oblig de a aface consta in

indatorirea debitorui de atransmite un bun,a aexecuta o lucrare sau a presta un serviciu.obligatia de a nu face costa in inda toriea

debitor dean u face ceea c ear fi putut face in cazul in care nu siar fi asumat o asemenea obligatie.3Conitutul Rj obligational esteformat din dr de creanta a creditor si oblig corelativa a debitorului.Din faptul ca dreptul de creanta si obligatia corelativa au un

character obligational rezulta ca si continutl Robligational are un character patrimonial.

1.3 Expuneti prpria opinie referitor la sanctiunea obligatiei.Argumentati pozitia. Sanctiunea este un element inerent al RJ

obligational, kiar daca CC nu pomeneste nimik dsp sanctiune sau dsp executarea silita al obligatiilor in caz de necessitate, din

dispozitiile C rezulta ca in caz de neexecutare benevola a obligatiei din partea debitor creditor poate recurge la forta de

contringere a statului pt aducerea la indeplinire a obligatiei.Sanctiunea obligatiei consta in mijloacele offensive pa care de regula

creditorul le poate exercita prin intermediul fortei de constringere a statului, pt a obtine executarea prestatiei ce I se da toreaza,iar uneori doar posibilitatea legala de a refuza restituirea prestatiei execuatat voluntary de catre debitor.Anume sanctiunea

obligatiei sta la baza criteriului de clasificare intre obligatiile civile perfecte si obligatiile naturale.

2.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

2.1 definit notiunea de contr. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se

modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii de contract.Din definitie rezulta ca contr

este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte personae , prin urmare este un a ct

juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta

rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

2.2 Analizati tiputirle contractelor dupa criteriul continututi lor. Dupa continutul lor contr se impart:sinalagmatice,

unilaterale.Un contr este sinalagmatik daca fiecare dintre parti se obliga reciproc astfel incit obligatia fiecaruia din ele sa fie

corelativa obligatiei celeilalte.In contractele sinalagmatice exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce ale

partilor: obligatia ce revine unei parti isi are cauza juridica in obligatia reciporca a celeialte parti.Fiecare parte are concominet

atit calitatea de creditor cit si calitatea de debitor fata de cealalta parte, (de ex, contr de vinz cumparare)Contractele unilateralesunt acelea care genereaza obligatii doar pt una din parti, in aceste contr o parte este numai creditor iar cealalta numai

debitor.(de ex comodatul, depozitul, mandatul etc).Clasificarea contr dupa continutul lor are importanta practica dupa regimul

juridic al efectelor produse de aceste 2 categorii de contracte.Caracterul reciproc si interdependent al oblig in contr

sinalagamatice determina anumite efecte sprecifice care nu pot fi gasite la contr unilaterale: de ex daca una din Partile

contractului sinlagmatik nu executa obligatiile sale contractuale, cealalta parte este indreptatita sa rezolutioneze contractul; dacao prestatie din contr sinalagmatik devine imposibila din motive independente de parti, partea care treb sa execute prestatia

devenita imposibila pierde dreptul de a cere executarea oblig corelative.

2.3 Corelati notiunuile:obligatie-contract,act juridic unilateral-contr unilateral,obligatie complexa-contract

complex,inkeierea contr-kemare la oferta,contr-anticontr. 1o conexsiune strinsa exista intre notiunile contr si obligatie

deoarece contr este ptincipalul izvor al oblig civile, aceste notiuni sunt interdependente.Astfel reglementarile din CC Dspobligatii in general sunt aplicabile obligatiile contractuale.2Noitiunile de contr unilateral si act jurid unilateral nu suntidentice.Actul jurid unilateral este rezultatul manifestarii vointei unei singure parti (de ex testamentul), iar contr este intotd unact jurid bi sau multilateral, adika un acord a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii

revine numai uneia din parti.3Contr cmplexe sunt acele contr care imbina elemente ale unor contr diferite, numite sau nenumite,

pe cind obligatiile complexepot fi obligatii cu pluralitate de subiecte, obligatii cu pluralitate de obiecte si obligatiiindivizibile.4.Prin incheierea contr se intelege realizarea acordului de vointa asupra clauzelor lui esnetiale, acordul se realizeaza


11/14

prin propunerea unei personae de a inkeia un contract facut unei alte personae-oferta,si consimtamintul destinatarului acestei

oferte de a incheia contr respective in conditiile preose de ofertant-accepatera ofertei, iar chemarea la oferta este o prepunere

adresata unui crec nedeterminat de personae si daca aceasta propunere nu contine nic o manifestare expresa a vointei de afi legat

prin acceptare.oasemena prepunere este o kemare la oefrta deoarece nici un cionsimtamint nu este inka dat, autorul prepunerii

voind sa exploreze posibilitatea de a initia negocieri in vederea inkeierii unui contract.5 Contr este acordul de vointa realizat

intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ, pe cind anticontractul este un accord de vointa pe

care una din parti sau ambele parti se oblige sa inkeie in viitor un anumit contr, al carui continut essential este determinat in

present.

3.CLAUZA PENALA

1.1 Definti Clauza Penala. Cp e o prevedere contractuala princare partile anticipat evalueaza prejud stipulind ca debitprul in

cazul neexec oblig urmeaza sa remita creditorlui o suma de bani sau un alt bun. ) Clauza penal constituie unul din cele maifrecvent ntlnite mijloace de garantare a executrii obligaiilor. Dup cum rezult din definiia dat n alin.1 al acestui articol,clauza penal constituie o evaluare convenional i prealabil a eventualelor prejudicii pecare debitorul va fi obligat s le

plteasc n cazul neexecutrii prestaiei la care s-a ndatorat. Ea poate fi stipulat fie n contractul ce d natere raportuluiobligaional, fie ntr-o convenie ulterioar ncheiat nainte de momentul n care intervine neexecutarea prestaiilor datorate dedebitor. Condiiile de fond ale clauzei penale snt aceleai ca i ale contractului principal la care se refer, inndu -se ns seamai de caracterul ei accesoriu, de vreme ce validitatea obligaiei principale constituie o condiie esenial pentru existena clauzei

penale. Dac obligaia principal este nul ori se stinge, atunci i clauza penal va fi nul ori se va stinge. Nulitatea clauzeipenale nu duce la nulitatea obligaiei principale.

1.2 Analizati continutul clauzei penale..Continutul CP este in mod usual o suma de bani determinata sau determinabilanumiate penalitate. ) Obiectul clauzei penale l formeaz o sum de bani determinat fie global, fie procentual, n raport cuvaloarea obiectului contractului la care se refer. Se consider c clauza penal este stabilit n mrime fix, cnd contractul

prevede o anumit sum de bani (de exemplu, 1000 lei) pe care debitorul este obligat s-o plteasc creditorului n cazul n carenu-i execut obligaia asumat. Cea de-a doua modalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea unei coteprocentualedin valoarea total a obligaiei sau doar a prii neexecutate. Spre exemplu, n cazul n care antreprenorul executlucrarea de o calitate inferioar celei convenite, va fi inut s achite o clauz penal n mrime de 20 % din valoarea contractului.Pentru cazurile n care obligaia se execut cu ntrziere, plata clauzei penale se stabilete n dependen de perioada dentrziere. Spre exemplu, n cazul n care vnztorul nu transmite cumprtorului bunul n termenul stabilit de contract, va achitao penalitate de 0,1 % din valoarea bunului, pentru fiecare zi de ntrziere.

Elementele-1este o prevedere contractuala,2-prin Cp partile evalueaza anticipat prejud cauzat prin neexecutare.3-CP este o

garantie personala-nu confera creditorului anumite drepturi preferentiale in raport cu alti creditori ai aceluiasi debitor,dar

totodata nui confera acestuia nici dr de a urmari bunul sau suma prevazuta in contract in calitate de CP indiferent de faptul la

cine s-ar afla.

1.3 Evidentiati particularitatile CP Inclusive,alternative si exclusive.O prim regul cu caracter general, acord creditoruluidreptul de a pretinde repararea prejudiciului n partea neacoperit prin clauza penal (clauza penal inclusiv). Aceast regul se

justific prin faptul c partea vinovat de neexecutarea obligaiei este inut s repare prejudiciul nu numai n cazul n careobligaia este garantat prin clauz penal, dar chiar i n cazul n care aceasta n-ar fi fost garantat. Pentru a obine repararea

prejudiciului n partea neacoperit prin clauza penal, creditorul va trebui s dovedeasc toate elementele rspunderiicontractuale i, n primul rnd, existena i ntinderea prejudiciului a crui reparare o pretinde. Numai n aa fel se va putea destabilit dac prejudiciul ntrece valoarea clauzei penale i respectiv suma cu care se depete clauza penal.

Prin derogare de la regula general susmenionat, n cazurile prevzute de lege sau contract, creditorul poate cere saudespgubiri, sau penalitate (clauz penal alternativ), poate cere repararea prejudiciului peste penalitate (clauz penal

punitiv) sau poate cere doar penalitate (clauz penal exclusiv). Este de remarcat faptul c, n toate cazurile n carecreditorul va cere plata despgubirilor, el va fi inut s probeze, dup regula general, existena i ntinderea prejudiciului, iar

n cazul n care va cere plata clauzei penale, va fi inut s dovedeasc numai existena obligaiei contractuale i faptul c aceasta nu a fost executat, fiind astfel scutit de sarcina de a proba mrimea prejudiciului, deoarece prejudiciul a fost evaluatcu anticipaie nc la momentul ncheierii contractului.

Test 6

1.OFERTA DE A CONTRACTA

1.1dati notiunea de oferta.Oferta este propunerea adresata unei sau mai multor persoane care contine toate elementele esentiale

ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.Oferta este un act juridic unilateral-o

manifestare de voita facuta cu scopul de aproduce efecte juridice.In acest sens oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile

actului juridic(obiect, cauza, capacitate, comsimtamint).

1.2 analizati conditiile de valabilitate a ofertei.Pt valabilitatea ofertei sunt necesare aceleasi conditii de valabilitate ca si pt

oricare act juridic civil.Conditiile sunt:1-oferta treb sa fie ferma-adika ea trebuie sa exprime vointa neindoielnika a utorului ei de

a se oblige in sens juridic in caz de acceptare.2-oferta trebuie sa fie precisa si completa-ea trebuie sa cuprinda toate elementele

necesare pt realizarea acordului de vointa, astfel incit contract sa fie inkeiat prin simpla ei acceptare.3-treb sa fie univoka- oefrtaeste univocal atunci cind nu este facuta cu careva reserve , in asa fel incit san u creeze careva stari de echivoc.4-treb sa fie


12/14

serioasa-nu va fi oferta propunerea facuta in gluma sau in orice alt mod din care ar rezulta cu certitudine dupa imprejurari sau

obiceiuri ca persoana respective nu a intentionat sa se angajeze juridic

1.3 care sunt conditiile revocarii ofertei prevazute in CC?care oferta este irevocabila?dar care oferta este caduca? Revocarea ofertei se solutioneaza diferit in functie de faptul daca propunerea se face unei personae prezente,sau daca ea se face

unei personae absente,precum si daca intre oferta si acceptare curge un interval de timp:1in caz in care oferta este facuta unei

personae prezente adika ofertantul si destinatarul ofertei se afla in acelasi loc, fara sa se fi acordat un termen pt a o accepta,

oferta il oblige pe autorul ei numai daca a fost acceptata imediat, integral si fara reserve.Daca oefrta nu este acceptata imediat,

ofertatnul nu are nici o obligatie.2In cazul in care oferta e facuta unei personae absente distingem 2 situatii:a)oferta poate fi

revocata de catre ofertant daca revocarea ajunge la detinatar cel tirziu odata cu oferta;b)daca oferta include un termen pt

acceptare, ea nu poate fi revocata pina la expirarea acestui termen;daca termenul pt acceptare nu este stability sau daca acesttermen este nejustificat de mik,oferta nu poate fi revocata in termenul necesar pt ca destinatarul sa poata exprima acceptarea si

ca raspunsul sa ajunga la ofertant conform circumstanelor cauzelor.Oferta este caduca:1 daca nu a fost acceptata in termen;2daca

oferta este respinsa.

2.SOLIDARITATEA DEBITORILOR

2.1Definiti obligatiile solidare si enumerate temeiurile de aparitie a obligatiilor solidare. Obligatiile solidare sunt acele

obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre

debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin

lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actelejurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2Analizati continutul obligatiilor solidare. Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide intre subectiiRJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity

intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea

datoriei.In caz solidaritatii mixte este impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa

presupune existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde

la intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune existenta a 2 sau

mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate

pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al

R dintre creditori si debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii

solidari.

2.3descrieti efectele incapacitatii de plata a unuia dintre debitorii solidari.In ce situatii se admite reprezentarea

codebitorilor solidari? In raporturile dintre creditor si detorii solidari regula este ca fiecare codebitor este obligat fata decreditor ca si cum el ar fi singurul debitor al acestuia.Debitorul solidar actioenaza fata de creditorul comun si pt ceilalticodebitori.fiecare codebitor solidar este tinut sa execute obligatia fata de creditorul comun.debitorul fata de care a fost

promovata actiunea nu poate opune diviziiunea creantei si va fi obligat sa plateasca in intregime. Daca unul din codebitorii

solidari este in incapacitate de plata, atunci riscul insolvabilitatii va fi suportat de catre ceilalti codebitori, din caest punct de

vedere lit de spec analizeaza solodaritatea ca o garantie de executare a obligatiilor. In R dintre debitorii solidari regula este ca

debitorul solidar care a platit intreaga creanta este in drept sa promoveze o actiune de regres fata de ceilalt i codebitori.La nivelul

acestor legaturi dintre debitori obligatia nu poarta un caracter indivizibil, ea este divizibila corespunzator cotelor parti din datorie

a fiecarui debitor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN EXECUTARE

3.1Enumerati conditiile care trebuie sa le intruneasca executarea pt a atrage sintgerea obligatiei. Obligatia treb executata

in modul corespunzator cu buna credinta , la locul si in momentul stabilit. Cel mai important mod de stingere a obligatiilor esteexecutarea obligat efectuata in mod corespunzator.RJobligational inseamna drept creditorului de a pretinde debitorului sad ea, sa

faca sau san u faca ceva,prestatii pe care acesta din urma este indatorat sa o execute,sub sanctiunea constringerii de

stat.executarea acestui raport are ca effect eliberarea debitorului de datorii si stingerea obligatiei.Executarea oblig poate fi

directa sau in natura si indirecta sau prin echivalent.

3.2Caracterizati darea in plata ca mod de stingere a obligatiilor prin executare.Stabiliti asemanarile si deosebirile dintre

darea de plata si novatie. Obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul accepta o alta executare in locul celei

datorate.Acest mod de stingere este denumit darea in plata.Darea in plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului, in

locul prestatiei datorate a unui alt bun, plata unei sume de bani,prestarea unor servicii etc.Termenul, modalitatea executarii prin

darea in plata sunt stabilite de parti.Esential este ca creditor si debitor obligatiei au convenit asupra acestui mod de executare cu

ocazia executarii,sin u in momentul contractarii obligatiei.darea in plata stinge R de obligatie cu toate accesoriile si gantiile salepersonale sau reale.daca oblig a fost inkeiata in forma scrisa si executarea ei urmeaza sa fie stinse cu probe scrise.In urma

executarii obligatiilor creditor treb sa confirme executarea obligatiei prine eliberarea chitantei;restituirea titluilui original cuconfirmarea executarii.Restituirea de catre creditor a documentului constatator a executarii creantei confirma o plata reala si

semnifica elibereea debitor de prestatie si stingere a obligatiei sale.Novatia spre deosebire de darea in plata nu inceteaza RJ

dintre parti, deoarece obligatia care se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectii obligatiei raminind aceiasi.Atit darea


13/14

in plata cit si novatia stinge si obligatiile accesorii.In cadrul novatiei partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie

noua, ceea ce nu este in cazul darii in plata.

3.3speta. Conform regulii generale, stingerea obligatiei se legalizeaza prin aceleasi modalitati ca si adoptarea ei,cum este in caz

dat contr de imprumut, respective din aceasta reiese ca stingerea obligatiei a trebuit consemnata printrun inscris indifferent de

faptul cine sun t partile contr si de suma act juridic.Primus nu a profitat de dreptul ce ia fost acordat pt a cere ca prmirea

executarii sa aiba loc in forma indicate de lege(dr de a primi kitanta si de a cere titlul original) si sia asumat riscul efectelor

nerespectarii formei scrise a actului juridic si anume dreptul de a cere proba cu martori pt a dovedi ca executarea a avut

intradevar loc., el va trebui sa dovedeasca ca a achitat datoria in marime de 5000lei prin alte mijloace.

Testul 7

1.NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONNTRACTELOR

1.1 Dati notiunea de contr civil si evidentiati elementele acesteia. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe

personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii decontract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte

personae , prin urmare este un act juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi

sau multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

1.2 Analizati criteriile de clasificare a contr enumerate in CC. Exista mai multe criterii de clasificare a contractelor:1-dupa

continutul lor se impart in:a)sinalagmatice;b)unilaterale. Contr sinalagmatik este sinalagmatik atunci cind fiecare dintre parti seobliga reciproc, astfel incit obligaita fiecareia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In aceste contr exista o corelatie si o

interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor.Fiecare parte are concomitent atit calitatea de creditor cit si cea de debitor

fata de cealalta parte(contr de locatiune, vinzar-cumparare).Contr unilaterale sunt acele contr care genereaza obligatii doar ptuna din parti,in aceste contracte o parte este numai creditor iar cealalta numai debitor(comodatul, mandatul etc) 2-dupa scopul

urmarit de parti:a)contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajului patrimonial pe care o parte il procura celeilalte parti sau

unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(contr de vinzarcumparare, locatiune etc).Contr cu titlul oneros larindul lor se clasifica in:-contr comutative- contr in care existenta si intiderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata

kiar la momentul inkeierii contr; -contr aleatorii- in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor depinde de un eveniment

incert, astfel incit la moment incheierii contr nu se poate cunoate si nu se poate aprecia cu certitudine cistigul sau pierderea

fiecarei parti.b)contr cu titlul gratuit- acele contr in care avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea

avantajului corelativ(donatia,comodatul).Contr cu titlul gratuit la rindul lor se clasifica in :- contr dezinteresate- in caregratificatorul nu-si micsoreaza patrimoniul propriu (comodatul); -liberalitati- cntr prin care se opereaza un transfer de valori

patrimoniale de la dispunator la gratificat, transfer care diminuiaza patrimonial dispunatorului(donatia). 3-dupa modul de

formare: a)consensuale-care se inkeie prin simplul accord de vointa a partilor;b)solemne-care pe linga acordul de vointa mai este

nevoie de indepilinirea unor formalitati impuse de lege sau conventite de parti; c)inregistrate- pt a fi valabile sau opozabile

tertilor trebuie sa fie inregistrate in modul stabilit de parti d)reale-contr pt a caror formare pe linga acordul de vointa mai estenecesar trimiterea unui bun de catre una dintre parti catre cealalta. 4-dupa modul de executare:a)cu executare instantanee-acelecontra care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa dintr-o data(contr de vinzare cumparare) b)contr de

executare succesiva-a caror executare se desfasoara in timp fie ca o prestatie continua fie ca o succesiune de prestatie(contr de

asigrare,locatiune)

1.3 Care este continutul reglementarilor din CC referitoare la forta obligator a contr si la obligatia de a contracta.Obligativitatea contr prezinta o importanta fundamentala atit pt raporturile dintre partile contractante cit si pt certitudinea si

eficientii RJ. In conformitate cu acets principiu partile contractante sunt tinute sa execute in tocmai prestatiile la care s -au

obligat, obligatiile contractuale trebuie sa fie efectuate cu buna credinta, care intruneste in sine obligat de loialitate si oblig de

cooperare.Obligat de loialitate impune partilor contractante abtinerea de la savirsirea oricaror actiuni dolosive sau culpabile in

executarea obligatiilor.Obligatia de cooperare consta in indatorirea partilor de a facilita reciproc executarea contr in vederea

asigurarii echilibrului prestatiilor.Forta obligatorie a contractului mai presupune ca contr nu poate fi modificat sau desfiintat prin

vointa uneia dintre partile contractante. Conform CC obligarea la inkeierea unui contr este interzis, cu exceptia cazurilor cindoblig de a contracta este prevazuta de CC, de lege sau daca reiese dintro obligatie asumata benevol.CC prevede cazuri cind

inkeierea contr de catre anumite categorii de subiecti este obligatorie, de ex:daca detine o pozitie dominata pe piata una dintre

partile contractante este obligata sa contacteze in acest domeniu, legea la fel prevede si alte cazuri de inkeiere obligatorii a unor

contr:de ex:legea cu privire la asigurari, prevede inkeierea obligatorie a contr de asigurare a detinatorilor de autovehicule.

2.CLASIFICAREA OBLIGAT

2.1 Enumerati criteriile ce stau la baza clasificarii obligatiilor.Care din criteriile de clasificare a obligat au fost

reglementate in CC. Multitudinea obligatiiilor impune necesitatea clasificarii dupa mai multe criterii:1-dupa izvorul

lor:a)obligatii izvorite din acte jurid, care se subclasifica in :-obligat nascute din contr; -oblig nascute din acte jurid

unilaterale;b)oblig izvorite din fapte juridice, se grupeaza in :-obligatii ce rezulta din fapte juridice licite;-obligatii ce rezulta dinfapre juridice ilicite. 2-dupa obiectul lor:a)preluat din dreptul roman:de a da, da a face, da a nu face, b)pozitive , negative,c) in

literatura moderna: obligatii determinate si obligatii de mijloace.3-dupa sanctiunea lor: a)civile;b) naturale, care se subclasificain:- obligatii civile degenerate si obligatii civile avortate.4- dupa opozabilitatea lor: a)obligatii obinuite ,b) reale, c)opozable

tertilor. IN CC, obligatiile se clasifica dupa obiectul lor, dupa izvorul lor si dupa santiunea lor.


14/14

2.2Analizati urmatoarele categorii de obli:a)de a da, de a face si de a nu face; b)obligatii naturale si civilie;c)oblig de

rezultat si mijloace. A)obligatia de a da inseamna indatoriea debitor de a constitui sau de transmite un drept real(deex:oblig

debitor gajist de a constitui in favoarea creditorului sau un drept de gaj sau de ipoteca),obligatia de a face este indatoriea subiect

pasiv de a efectua o lucrare un serviciu sau orice prestatie pozitiva inafara celor care se incadreaza in categoria prestatiilor de a

da(de ex:oblig de a executa o lucrare,obligat vonzator de a preda lucrul vindut).obligatia de anu face consta intr-o condutia

negativa, adika in abtinerea debitor de la ceva ce ar fi putut face daca nu sar fi obligat fata de creditor(de ex:obligatia autorului

care a inkeiat un contr de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituri dr la difuzarea operei sale.) b)obligatiile civile

sunt acele obligatii a caror executare este garantata prin forta de constinfgere a statului atunci cind deboitorlul refuza sau

neglijeaza sasi onoreze obligatiile asumate, obligatiile naturale sunt acele obligatii in privinta carora nu se poate pretinde

executarea silita, acestea la rindul lor se clasifica in 2 subcategorii:- obligatii degenerate-acele care initial sau nascut ca obligatii

civlie perfecte; iar ulterior prin efectul prescriptiri extinctive sia pierdut sanctiunea cu care erau inregistrate.- obligatiile avrotate-acele care sau nascut de la bun inceput fara a fi insotite de santiunea in justitie( de ex:obligatii care rezulta din jocuri de noroc

neautorizate) c)obligatiile derezultat- acele indatoriri juridice care au ca obiect procurarea de catre debitor a unui rezultat

determinat in folosul creditorului sau a persoanei desemnate de acesta.In cazul acestei categorii este obligatoriu atingerea

rezultatului indiferent de mijloacele depuse de debitor pt Atingerea rezultatului respectiv.Debitor va rsp pt neexecutareaobligatiei kiar daca a depus intreaga sa diligenta pt obtinerea rezultatului,insa rezultaul nu a fost obtinut.Obligatiile de mijloaceacele in care debitor are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intraga diligenta pt a obtine u n

anumit rezultat insa fara indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat

2.3 descrieti semnificatia nasterii obligatiei la negocierea contrct si evidentiati particularitatile aparitiei obligatiei la

negocierea contr si aparitia obligatiei din anticontract. O obligatie se poate naste prin inrtierea si des

dr civil teste rezolvate.[conspecte.md]

Documents