TULBURĂRI TULBURĂRI AFECTIVEAFECTIVE

1.Delimitarea conceptuală 1.Delimitarea conceptuală a depresieia depresiei

DSM IV include depresia în secţiunea DSM IV include depresia în secţiunea tulburărilor afective, tulburări al căror tulburărilor afective, tulburări al căror element predominant îl constituie o element predominant îl constituie o perturbare de dispoziţie.perturbare de dispoziţie.

Din acest punct de vedere, depresia este Din acest punct de vedere, depresia este un termen larg, a cărui sferă se întinde de un termen larg, a cărui sferă se întinde de la o tulburare de dispoziţie trecătoare, la o tulburare de dispoziţie trecătoare, până la o boală psihică gravă. Astfel, fiecare până la o boală psihică gravă. Astfel, fiecare persoană poate experimenta pe parcursul persoană poate experimenta pe parcursul vieţii unele stări de tristeţe sau melancolie, vieţii unele stări de tristeţe sau melancolie, stări inerente existenţei umane şi care apar stări inerente existenţei umane şi care apar datorită eşecurilor, pierderilor, frustrărilor, datorită eşecurilor, pierderilor, frustrărilor, având la bază un complex cauzal. având la bază un complex cauzal.

Diferenţa dintre o tristeţe firească Diferenţa dintre o tristeţe firească înţeleasă ca reacţie la o situaţie înţeleasă ca reacţie la o situaţie aversivă şi depresia ca simptom aversivă şi depresia ca simptom este de ordin cantitativ şi nu este de ordin cantitativ şi nu calitativ. calitativ.

Depresia este pentru unii o reacţie Depresia este pentru unii o reacţie de scurtă durată, temporară şi care de scurtă durată, temporară şi care are un impact redus asupra are un impact redus asupra funcţionării sociale şi profesionale, în funcţionării sociale şi profesionale, în timp ce pe alţii simptomele depresive timp ce pe alţii simptomele depresive îi afectează săptămâni sau chiar luni. îi afectează săptămâni sau chiar luni.

2. Criterii de diagnostic conform cu DSM IV2. Criterii de diagnostic conform cu DSM IV

2.1. Criterii de diagnostic pentru episodul 2.1. Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv major.depresiv major.

A. Cel puţin cinci dintre următoarele simptome A. Cel puţin cinci dintre următoarele simptome au fost prezente în cursul aceleiaşi perioade de 2 au fost prezente în cursul aceleiaşi perioade de 2 săptămâni şi reprezintă o modificare de la nivelul săptămâni şi reprezintă o modificare de la nivelul de funcţionalitate anterior; cel de funcţionalitate anterior; cel puţin unul puţin unul dintre simptome este 1) fie dispoziţie depresivă, dintre simptome este 1) fie dispoziţie depresivă, fie 2) pierderea interesului sau a capacităţii fie 2) pierderea interesului sau a capacităţii hedonice. ( Nu vor fi incluse simptome despre hedonice. ( Nu vor fi incluse simptome despre care se ştie că se datorează unei condiţii care se ştie că se datorează unei condiţii medicale generale, idei delirante sau halucinaţii medicale generale, idei delirante sau halucinaţii care nu sunt congruente cu dispoziţia care nu sunt congruente cu dispoziţia depresivă.):depresivă.):

1) dispoziţie depresivă cea mai mare 1) dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată fie prin relatare personală sau indicată fie prin relatare personală sau prin observaţia celorlalţi. La copii şi prin observaţia celorlalţi. La copii şi adolescenţi dispoziţia poate fi iritabilă;adolescenţi dispoziţia poate fi iritabilă;

2) diminuare marcată a interesului 2) diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru majoritatea sau plăcerii pentru majoritatea activităţilor cea mai mare parte a zilei, activităţilor cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, fapt indicat prin aproape în fiecare zi, fapt indicat prin relatare subiectivă ori prin observaţia relatare subiectivă ori prin observaţia persoanelor din proximitate;persoanelor din proximitate;

3) creştere sau scădere a apetitului, 3) creştere sau scădere a apetitului, aproape în fiecare zi, însoţită de pierdere aproape în fiecare zi, însoţită de pierdere semnificativă în greutate, care nu ţine de semnificativă în greutate, care nu ţine de dietă, ori creştere în greutate (o dietă, ori creştere în greutate (o modificare cu peste 5% din greutatea modificare cu peste 5% din greutatea corpului într-o lună). corpului într-o lună).

4) insomnie sau hipersomnie aproape în 4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;fiecare zi;

5) agitaţie sau lentoare psihomotorie 5) agitaţie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi, resimţită la nivel aproape în fiecare zi, resimţită la nivel subiectiv dar şi observabilă de către subiectiv dar şi observabilă de către ceilalţi;ceilalţi;

6) lipsă de energie sau fatigabilitate 6) lipsă de energie sau fatigabilitate aproape în fiecare zi;aproape în fiecare zi;

7) sentimente de inutilitate sau de 7) sentimente de inutilitate sau de vinovăţie excesivă sau inadecvată vinovăţie excesivă sau inadecvată aproape în fiecare zi (potenţial delirantă) aproape în fiecare zi (potenţial delirantă) legate nu numai de faptul de a fi suferind;legate nu numai de faptul de a fi suferind;

8) diminuarea capacitătilor cognitive, 8) diminuarea capacitătilor cognitive, deficit de concentrare sau indecizie deficit de concentrare sau indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată de ceilalţi);personală, fie observată de ceilalţi);

9) gânduri recurente de moarte (nu doar 9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaţie suicidară teama de moarte), ideaţie suicidară recurentă, fară un plan anume ori recurentă, fară un plan anume ori tentativă de suicid sau un plan anume tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului;pentru comiterea suicidului;

B. Simptomele nu satisfac criteriile B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt;pentru un episod mixt;

C. Simptomele cauzează detresă sau C. Simptomele cauzează detresă sau deteriorare semificativă clinic în deteriorare semificativă clinic în domeniul social, profesional sau în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de alte domenii importante de funcţionare;funcţionare;

D. Simptomele nu se datorează D. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei efectelor fiziologice directe ale unei substanţe ori ale unei condiţii substanţe ori ale unei condiţii medicale generale;medicale generale;

E. Simptomele nu sunt explicate de E. Simptomele nu sunt explicate de doliu (pierderea unei persoane doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcţionării, preocupări evidentă a funcţionării, preocupări morbide de inutilitate, ideaţie morbide de inutilitate, ideaţie suicidară, simptome psihotice sau suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie.retardare psihomotorie.

Evoluţia tulburării depresive Evoluţia tulburării depresive majoremajore

Tulburarea depresivă majoră poate Tulburarea depresivă majoră poate apărea la orice vârstă, dar vârsta apărea la orice vârstă, dar vârsta medie de debut a bolii este situată medie de debut a bolii este situată în intervalul 20-25 de ani. Studiile în intervalul 20-25 de ani. Studiile demonstrează o descreştere a demonstrează o descreştere a vârstei de debut a depresiei la vârstei de debut a depresiei la generaţiile mai tinere (DSM IV). generaţiile mai tinere (DSM IV).

Evoluţia tulburării depresive majore Evoluţia tulburării depresive majore recurente este variabilă. Astfel, recurente este variabilă. Astfel, unele persoane prezintă episoade unele persoane prezintă episoade izolate, separate de perioade lungi izolate, separate de perioade lungi de timp fară niciun simptom de timp fară niciun simptom depresiv, la alţii episoadele sunt depresiv, la alţii episoadele sunt grupate iar la o altă categorie, grupate iar la o altă categorie, episoadele depresive survin din ce în episoadele depresive survin din ce în ce mai des odată cu evoluţia ce mai des odată cu evoluţia cronologică.cronologică.

Se poate considera drept predictor Se poate considera drept predictor pentru apariţia unui episod depresiv pentru apariţia unui episod depresiv major ulterior, numărul de episoade major ulterior, numărul de episoade anterioare. Pentru persoanele care anterioare. Pentru persoanele care suferă de tulburare depresivă suferă de tulburare depresivă majoră, riscul de recidivă este foarte majoră, riscul de recidivă este foarte ridicat. Remisia poate fi completă ridicat. Remisia poate fi completă (aproximativ două treimi din cazuri), (aproximativ două treimi din cazuri), parţială sau deloc (aproximativ o parţială sau deloc (aproximativ o treime din cazuri). treime din cazuri).

3. Tulburări depresive unipolare3. Tulburări depresive unipolare

Schimbările în ceea ce priveşte apetitul Schimbările în ceea ce priveşte apetitul alimentar, somnul şi nivelul de alimentar, somnul şi nivelul de activitate în cazul depresiei pot îmbrăca activitate în cazul depresiei pot îmbrăca diferite forme. Unii depresivi îşi pierd diferite forme. Unii depresivi îşi pierd apetitul alimentar, în timp ce alţii apetitul alimentar, în timp ce alţii constată că mănâncă mai mult, poate constată că mănâncă mai mult, poate chiar exagerează cu mâncatul. Unele chiar exagerează cu mâncatul. Unele persoane vor să doarmă toată ziua, persoane vor să doarmă toată ziua, altelor le este foarte greu să doarmă .altelor le este foarte greu să doarmă .

Din punct de vedere comportamental, Din punct de vedere comportamental, depresivii sunt mai înceţi, stare cunoscută depresivii sunt mai înceţi, stare cunoscută sub denumirea de retardare psihomotorie. Se sub denumirea de retardare psihomotorie. Se mişcă mult mai încet, gesturile lor sunt mişcă mult mai încet, gesturile lor sunt încetinite şi posibil vorbesc mai lent, mai încetinite şi posibil vorbesc mai lent, mai încet. E posibil să aibă mai multe accidente încet. E posibil să aibă mai multe accidente deoarece ei nu sunt capabili să reacţioneze la deoarece ei nu sunt capabili să reacţioneze la pericole într-atât de rapid încât să le evite. pericole într-atât de rapid încât să le evite. Multor depresivi le lipseşte energia şi declară Multor depresivi le lipseşte energia şi declară că se simt obosiţi cronic. O subcategorie de că se simt obosiţi cronic. O subcategorie de persoane cu depresie prezintă agitaţie persoane cu depresie prezintă agitaţie psihomotorie, în loc de retardare psihomotorie, în loc de retardare psihomotorie. Se simt agitaţi psihic, nu pot psihomotorie. Se simt agitaţi psihic, nu pot sta locului şi pot fi într-o continuă mişcare, sta locului şi pot fi într-o continuă mişcare, fără un scop precis.fără un scop precis.

Gândurile depresivilor sunt legate de teme Gândurile depresivilor sunt legate de teme cum ar fi inutilitatea, vina, lipsa de speranţă cum ar fi inutilitatea, vina, lipsa de speranţă şi chiar sinuciderea. Adesea au probleme şi chiar sinuciderea. Adesea au probleme când trebuie să se concentreze sau să ia când trebuie să se concentreze sau să ia decizii.decizii.

Peste jumătate dintre oamenii diagnosticaţi Peste jumătate dintre oamenii diagnosticaţi cu depresie majoră sau tulburare distimică cu depresie majoră sau tulburare distimică au şi alte probleme psihologice. Cele mai au şi alte probleme psihologice. Cele mai întâlnite tulburări asociate cu depresia sunt: întâlnite tulburări asociate cu depresia sunt: abuzul de substanţe (de exemplu, abuzul de abuzul de substanţe (de exemplu, abuzul de alcool), tulburările anxioase (ca de exemplu alcool), tulburările anxioase (ca de exemplu panica) şi tulburările legate de alimentaţie. panica) şi tulburările legate de alimentaţie. Uneori, depresia precede şi poate chiar Uneori, depresia precede şi poate chiar cauza celelalte tulburări. În alte cazuri, cauza celelalte tulburări. În alte cazuri, depresia urmează şi poate fi, de asemenea, depresia urmează şi poate fi, de asemenea, consecinţa acestor probleme.consecinţa acestor probleme.

Subtipuri ale depresieiSubtipuri ale depresiei Aceste subtipuri sunt valabile atât în cazul Aceste subtipuri sunt valabile atât în cazul

episodului depresiv major, cât şi în faza depresivă a episodului depresiv major, cât şi în faza depresivă a tulburării bipolare.tulburării bipolare.

În primul rând, în În primul rând, în depresia cu elemente depresia cu elemente melancolicemelancolice,, simptomele fiziologice ale depresiei simptomele fiziologice ale depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simţi plăcerea, plus cel puţin trei dintre a simţi plăcerea, plus cel puţin trei dintre simptomele următoare: o dispoziţie depresivă simptomele următoare: o dispoziţie depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineaţa, trezire dimineaţa devreme, puternic dimineaţa, trezire dimineaţa devreme, imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau agitaţie psihomotorie, anorexie sau pierderi în agitaţie psihomotorie, anorexie sau pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăţie greutate semnificative, sentimente de vinovăţie excesive sau nejustificate. Depresiile de tip excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi determinate de melancolic sunt considerate a fi determinate de cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente de ordin social sau de caracteristici de de ordin social sau de caracteristici de personalitate.personalitate.

În al doilea rând, există În al doilea rând, există depresia cu depresia cu elemente psihoticeelemente psihotice,, în cazul căreia în cazul căreia oamenii experimentează iluzii şi halucinaţii, oamenii experimentează iluzii şi halucinaţii, în timpul episodului depresiv major. Iluziile şi în timpul episodului depresiv major. Iluziile şi halucinaţiile pe care le experimentează halucinaţiile pe care le experimentează depresivii, de obicei, au un conţinut depresiv depresivii, de obicei, au un conţinut depresiv şi negativ. De exemplu, unii au iluzii cu şi negativ. De exemplu, unii au iluzii cu referire la faptul că au comis un păcat referire la faptul că au comis un păcat teribil, că sunt pedepsiţi sau că au omorât teribil, că sunt pedepsiţi sau că au omorât sau rănit pe cineva. Pot avea halucinaţii sau rănit pe cineva. Pot avea halucinaţii auditive în timpul cărora anumite voci îi auditive în timpul cărora anumite voci îi acuză că au comis o atrocitate sau îi acuză că au comis o atrocitate sau îi îndeamnă să se sinucidă.îndeamnă să se sinucidă.

În al treilea rând, indivizii cu În al treilea rând, indivizii cu depresie de tip depresie de tip catatoniccatatonic prezintă o varietate de comportamente prezintă o varietate de comportamente ciudate. Pot dezvolta catatonie, o condiţie ciudate. Pot dezvolta catatonie, o condiţie caracterizată prin rigiditate a muşchilor ca de ceară, caracterizată prin rigiditate a muşchilor ca de ceară, astfel încât, au tendinţa de a rămâne în aceeaşi astfel încât, au tendinţa de a rămâne în aceeaşi poziţie în care se afla. De exemplu, dacă cineva poziţie în care se afla. De exemplu, dacă cineva poziţionează braţul unui cataleptic în aer, ca şi când poziţionează braţul unui cataleptic în aer, ca şi când ar spune „opreşte-te!”, el poate rămâne cu braţul în ar spune „opreşte-te!”, el poate rămâne cu braţul în acea poziţie ore întregi, până când e poziţionat alfel. acea poziţie ore întregi, până când e poziţionat alfel. Oamenii din această a treia categorie, îşi pot asuma Oamenii din această a treia categorie, îşi pot asuma poziţii bizare şi chiar poate fi imposibil să le schimbi poziţii bizare şi chiar poate fi imposibil să le schimbi postura. Pe de alta parte, catatonia poate să implice postura. Pe de alta parte, catatonia poate să implice activităţi motorii excesive, ca de exemplu mişcări activităţi motorii excesive, ca de exemplu mişcări nefireşti ale mâinilor, tropăit, clătinat de pe un picior nefireşti ale mâinilor, tropăit, clătinat de pe un picior pe altul, toate aparent fără niciun scop. Uneori pe altul, toate aparent fără niciun scop. Uneori aceste activităţi pot fi destul de ciudate, incluzând aceste activităţi pot fi destul de ciudate, incluzând mişcări repetitive stereotipe ca şi mişcări largi ale mişcări repetitive stereotipe ca şi mişcări largi ale mâinilor în aer, grimase bizare sau imitaţii spasmice mâinilor în aer, grimase bizare sau imitaţii spasmice ale comportamentului celorlalţi, făcute aparent ale comportamentului celorlalţi, făcute aparent involuntar. involuntar.

În cele din urmă, bolnavii cu În cele din urmă, bolnavii cu catatonie e posibil să prezinte catatonie e posibil să prezinte tulburări în vorbire, să devină tulburări în vorbire, să devină complet muţi sau doar să reproducă complet muţi sau doar să reproducă spusele altora. Catatonia poate spusele altora. Catatonia poate apărea atât în manie, cât şi în apărea atât în manie, cât şi în depresie. Când se întâmplă acest depresie. Când se întâmplă acest lucru, diagnosticul este de tulburare lucru, diagnosticul este de tulburare bipolară cu caracteristici catatonice.bipolară cu caracteristici catatonice.

În al patrulea rând, există o În al patrulea rând, există o depresie cu depresie cu elemente atipiceelemente atipice. Criteriile pentru acest . Criteriile pentru acest subtip îl constituie o varietate de simptome subtip îl constituie o varietate de simptome ciudate. Ca să îi fie stabilit acest diagnostic, ciudate. Ca să îi fie stabilit acest diagnostic, un individ trebuie să manifeste o reacţie un individ trebuie să manifeste o reacţie pozitivă la evenimente negative şi cel puţin pozitivă la evenimente negative şi cel puţin două din următoarele patru simptome: două din următoarele patru simptome: creştere semnificativă în greutate sau creştere semnificativă în greutate sau creştere a apetitului alimentar, creştere a apetitului alimentar, hipersomnie (10 sau mai multe ore de hipersomnie (10 sau mai multe ore de somn pe zi), greutate sau mâini şi picioare somn pe zi), greutate sau mâini şi picioare ca de plumb şi un patern de sensibilitate ca de plumb şi un patern de sensibilitate crescut la respingerea interpersonală. crescut la respingerea interpersonală.

Al cincilea subtip este Al cincilea subtip este depresia post-partumdepresia post-partum.. Acest diagnostic este stabilit în cazul femeilor când Acest diagnostic este stabilit în cazul femeilor când instalarea unui episod depresiv major survine în mai instalarea unui episod depresiv major survine în mai puţin de patru săptămâni de la naşterea unui copil. puţin de patru săptămâni de la naşterea unui copil. În cazuri mai rare, unele femei dezvoltă manie în În cazuri mai rare, unele femei dezvoltă manie în perioada post-natală şi li se pune diagnosticul de perioada post-natală şi li se pune diagnosticul de tulburare bipolară cu instalare postnatală. Este tulburare bipolară cu instalare postnatală. Este important să facem distincţia dintre tulburarea important să facem distincţia dintre tulburarea afectivă post-partum şi ceea ce e cunoscut ca afectivă post-partum şi ceea ce e cunoscut ca tristeţe post-natală. Cel mai des întâlnite simptome tristeţe post-natală. Cel mai des întâlnite simptome în tristeţea post-natală sunt legate de instabilitatea în tristeţea post-natală sunt legate de instabilitatea emoţională (stări instabile, care se schimbă rapid), emoţională (stări instabile, care se schimbă rapid), plânsul facil, iritabilitatea şi oboseala. Pentru plânsul facil, iritabilitatea şi oboseala. Pentru majoritatea femeilor, aceste simptome sunt doar majoritatea femeilor, aceste simptome sunt doar deranjante şi dispar în aproximativ două săptămâni deranjante şi dispar în aproximativ două săptămâni după naştere. Ele pot fi cauzate de schimbările după naştere. Ele pot fi cauzate de schimbările masive care se produc la nivel hormonal în primele masive care se produc la nivel hormonal în primele două săptămâni după naştere. Simptomele pot fi, de două săptămâni după naştere. Simptomele pot fi, de asemenea, cauzate în parte de privarea de somn şi asemenea, cauzate în parte de privarea de somn şi de stresul legat de venirea pe lume a nou-de stresul legat de venirea pe lume a nou-născutului.născutului.

Femeile diagnosticate cu depresie post-partum Femeile diagnosticate cu depresie post-partum întrunesc toate criteriile pentru un episod depresiv întrunesc toate criteriile pentru un episod depresiv major. major.

Depresia post-partum poate interfera negativ cu Depresia post-partum poate interfera negativ cu capacitatea femeii de a avea grijă de nou-născut capacitatea femeii de a avea grijă de nou-născut şi cu dezvoltarea unei legături emoţionale pozitive şi cu dezvoltarea unei legături emoţionale pozitive între mamă şi copil. În cazuri extrem de rare (1 la între mamă şi copil. În cazuri extrem de rare (1 la 500 sau 1 la 1.000 de naşteri), femeile cu depresie 500 sau 1 la 1.000 de naşteri), femeile cu depresie post-partum pot avea manifestări psihotice, cu post-partum pot avea manifestări psihotice, cu iluzii care adesea îl implică şi pe nou-născut. De iluzii care adesea îl implică şi pe nou-născut. De exemplu, femeia poate crede că bebeluşul e exemplu, femeia poate crede că bebeluşul e posedat de diavol, că are puteri supranaturale sau posedat de diavol, că are puteri supranaturale sau că e predestinat să aibă o soartă groaznică. că e predestinat să aibă o soartă groaznică. Halucinaţiile sunt voci care o îndeamnă pe femeie Halucinaţiile sunt voci care o îndeamnă pe femeie să facă rău copilului sau chiar ei înssă facă rău copilului sau chiar ei însăăşi, cu toate şi, cu toate că, din nou, aceste cazuri sunt extrem de rare.că, din nou, aceste cazuri sunt extrem de rare.

3. Teorii asupra depresiei3. Teorii asupra depresiei 1.Teorii biologice1.Teorii biologice La începutul anilor '60 psihiatrii La începutul anilor '60 psihiatrii

britanici urmăreau legătura dintre britanici urmăreau legătura dintre bolile afective şi neurotransmiţătorul bolile afective şi neurotransmiţătorul serotonină. Ipoteza aceasta serotonină. Ipoteza aceasta consideră apariţia şi menţinerea consideră apariţia şi menţinerea depresiei ca urmare a deficitului de depresiei ca urmare a deficitului de serotonină la nivelul serotonină la nivelul neurotransmiţătorilor centrali. neurotransmiţătorilor centrali.

Primele antidepresive eficiente au urmărit Primele antidepresive eficiente au urmărit stimularea de serotonină şi noradrenalină stimularea de serotonină şi noradrenalină în creier. Există câteva dovezi care susţin în creier. Există câteva dovezi care susţin rolul deficitului de serotonină în cazul rolul deficitului de serotonină în cazul depresiei: studierea postmortem a depresiei: studierea postmortem a pacienţilor depresivi şi a victimelor pacienţilor depresivi şi a victimelor sinuciderii au descoperit nivele reduse de sinuciderii au descoperit nivele reduse de serotonină; testele de provocare serotonină; testele de provocare farmacologică care presupun farmacologică care presupun administrarea de medicamente şi administrarea de medicamente şi evaluarea schimbărilor conexe în evaluarea schimbărilor conexe în concentraţia de plasmă a hormonilor a concentraţia de plasmă a hormonilor a căror eliminare este reglată de serotonină. căror eliminare este reglată de serotonină.

Teoria biologică a depresiei oferă o Teoria biologică a depresiei oferă o perspectivă unilaterală în explicarea perspectivă unilaterală în explicarea acestei boli, însă nu fără o importanţă acestei boli, însă nu fără o importanţă deosebită în tratamentul medicamentos al deosebită în tratamentul medicamentos al depresiei, rezultate deosebite obţinându-depresiei, rezultate deosebite obţinându-se în măsura în care etiologia bolii este se în măsura în care etiologia bolii este căutată şi în alte aspecte care fac trimitere căutată şi în alte aspecte care fac trimitere la interacţiunea dintre persoană şi mediu. la interacţiunea dintre persoană şi mediu.

Există cel puţin patru indicii că tulburările Există cel puţin patru indicii că tulburările afective au explicaţii biologice :afective au explicaţii biologice :

În primul rând, depresia şi mania tind să În primul rând, depresia şi mania tind să fie de natură episodică, cum sunt de altfel fie de natură episodică, cum sunt de altfel multe boli psihice.multe boli psihice.

În al doilea rând, multe dintre În al doilea rând, multe dintre simptomele depresiei şi maniei sunt simptomele depresiei şi maniei sunt întreruperi ale funcţiilor vitale, precum întreruperi ale funcţiilor vitale, precum somnul, mâncatul şi activitatea somnul, mâncatul şi activitatea sexuală.sexuală.

În al treilea rând, este cunoscut de În al treilea rând, este cunoscut de mult timp faptul că mania şi depresia mult timp faptul că mania şi depresia se manifestă la membrii aceleiaşi se manifestă la membrii aceleiaşi familii, adică sunt ereditare.familii, adică sunt ereditare.

În al patrulea rând, depresia şi mania În al patrulea rând, depresia şi mania dau rezultat la tratamente biologice, dau rezultat la tratamente biologice, precum terapii cu medicamente şi pot precum terapii cu medicamente şi pot fi induse de anumite stupefiante.fi induse de anumite stupefiante.

Majoritatea terapiilor moderne despre cauzele Majoritatea terapiilor moderne despre cauzele tulburărilor afective se concentrează asupra tulburărilor afective se concentrează asupra anomaliilor şi disfuncţiilor în anumite sisteme anomaliilor şi disfuncţiilor în anumite sisteme neurobiologiceneurobiologice

Rolul geneticii în cazul tulburărilor depresiveRolul geneticii în cazul tulburărilor depresive Studii despre incidenţele medicale în cadrul Studii despre incidenţele medicale în cadrul

familiilor cu tulburări bipolare au demonstrat familiilor cu tulburări bipolare au demonstrat că există incidenţă cel puţin de trei ori mai că există incidenţă cel puţin de trei ori mai mare la rudele lor de gradul I (adică părinţi, mare la rudele lor de gradul I (adică părinţi, copii, fraţi) atât cu tulburări bipolare, cât şi copii, fraţi) atât cu tulburări bipolare, cât şi cu depresii unipolare, decât în cazul rudelor cu depresii unipolare, decât în cazul rudelor oamenilor fără tulburări bipolare.oamenilor fără tulburări bipolare.

Teorii privind neurotransmiţătorii Teorii privind neurotransmiţătorii

Majoritatea teoriilor biochimice în cazul Majoritatea teoriilor biochimice în cazul tulburărilor afective s-au centrat asupra tulburărilor afective s-au centrat asupra neurotransmiţătorilor, acei factori biochimici neurotransmiţătorilor, acei factori biochimici care facilitează transmiterea impulsurilor prin care facilitează transmiterea impulsurilor prin sinapse, între un neuron şi altul. Grupul sinapse, între un neuron şi altul. Grupul specific de neurotransmiţători implicat în specific de neurotransmiţători implicat în tulburările afective este numit monoaminetulburările afective este numit monoamine,, iar iar monoaminele implicate sunt nonepinefrina, monoaminele implicate sunt nonepinefrina, serotonina şi dopamina. Aceşti serotonina şi dopamina. Aceşti neurotransmiţători sunt găsiţi în mari neurotransmiţători sunt găsiţi în mari concentraţii în sistemul limbic, o parte a concentraţii în sistemul limbic, o parte a creierului asociată cu reglarea somnului, creierului asociată cu reglarea somnului, apetitului şi a proceselor emoţionale. apetitului şi a proceselor emoţionale. Deoarece depresia şi mania implică disfuncţii Deoarece depresia şi mania implică disfuncţii ale somnului, apetitului şi emoţiilor, este ale somnului, apetitului şi emoţiilor, este evident că ele sunt cauzate de disfuncţii ale evident că ele sunt cauzate de disfuncţii ale sistemului limbic.sistemului limbic.

Specialiştii sunt de părere că mania Specialiştii sunt de părere că mania este cauzată de un excces de este cauzată de un excces de monoamine sau poate dereglări ale monoamine sau poate dereglări ale nivelului de amine, în special nivelului de amine, în special dopamina. Aceste teorii, luate dopamina. Aceste teorii, luate împreună, sunt cunoscute sub împreună, sunt cunoscute sub numele de teoriile monoaminei în numele de teoriile monoaminei în cazul tulburărilor afective.cazul tulburărilor afective.

Nivelul neurotransmiţătorului în creier nu Nivelul neurotransmiţătorului în creier nu poate fi măsurat direct în cazul fiinţelor poate fi măsurat direct în cazul fiinţelor umane. Poate fi evidenţiat indirect, de umane. Poate fi evidenţiat indirect, de obicei măsurând nivelul produselor obicei măsurând nivelul produselor neurotransmiţătorului rezultate în sânge neurotransmiţătorului rezultate în sânge sau urină. Mii de studii au fost realizate pe sau urină. Mii de studii au fost realizate pe oameni cu sau fără tulburări afective, oameni cu sau fără tulburări afective, comparând nivelul de secreţii produs de comparând nivelul de secreţii produs de nonepinefrină, serotonină şi dopamină. nonepinefrină, serotonină şi dopamină. După cum s-a putut observa, există forme După cum s-a putut observa, există forme diferite de depresie şi manie, şi fiecare diferite de depresie şi manie, şi fiecare formă poate fi asociată cu diferite anomalii formă poate fi asociată cu diferite anomalii biochimice. biochimice.

Teoriile mai recente asupra monoaminelor s-au Teoriile mai recente asupra monoaminelor s-au concentrat asupra numărului şi funcţionării concentrat asupra numărului şi funcţionării receptorilor de monoamine ai neuronilor în cazul receptorilor de monoamine ai neuronilor în cazul oamenilor care suferă de tulburări afective. Fiecare oamenilor care suferă de tulburări afective. Fiecare neurotransmiţător se va adapta unui anumit tip de neurotransmiţător se va adapta unui anumit tip de receptor la nivelul membranei neuronale. Dacă nu receptor la nivelul membranei neuronale. Dacă nu există un număr suficient de receptori pentru un există un număr suficient de receptori pentru un neurotransmiţător sau dacă receptorii pentru acel neurotransmiţător sau dacă receptorii pentru acel neurotransmiţător sunt prea sensibili sau insuficient neurotransmiţător sunt prea sensibili sau insuficient de sensibili atunci neuronii nu vor folosi în mod de sensibili atunci neuronii nu vor folosi în mod eficient neurotransmiţătorul care este disponibil la eficient neurotransmiţătorul care este disponibil la nivelul sinapsei. Câteva studii sugerează faptul că nivelul sinapsei. Câteva studii sugerează faptul că oamenii cu tulburări afective majore sau bipolare pot oamenii cu tulburări afective majore sau bipolare pot avea anomalii ale numărului şi sensibilităţii avea anomalii ale numărului şi sensibilităţii receptorilor pentru neurotransmiţătorul de receptorilor pentru neurotransmiţătorul de monoamine. În cazul tulburărilor afective majore monoamine. În cazul tulburărilor afective majore receptorii de serotonină şi norepinefrină sunt prea receptorii de serotonină şi norepinefrină sunt prea puţini ca număr sau insensibili. În cazul tulburărilor puţini ca număr sau insensibili. În cazul tulburărilor afective bipolare, imaginea este mai puţin clară, dar afective bipolare, imaginea este mai puţin clară, dar este posibil ca receptorii pentru monoamine să sufere este posibil ca receptorii pentru monoamine să sufere modificări în sensibilitate şi acestea pot fi corelate cu modificări în sensibilitate şi acestea pot fi corelate cu schimbările de dispoziţie.schimbările de dispoziţie.

Disfuncţiile endocrine Disfuncţiile endocrine Sistemul neuroendocrin reglează un număr Sistemul neuroendocrin reglează un număr

semnificativ de hormoni care, la rândul lor afectează semnificativ de hormoni care, la rândul lor afectează funcţiile vitale precum somnul, apetitul, instinctul funcţiile vitale precum somnul, apetitul, instinctul sexual şi abilitatea de a simţi plăcerea. Hormonii sexual şi abilitatea de a simţi plăcerea. Hormonii ajută, de asemenea, corpul să răspundă stresorilor ajută, de asemenea, corpul să răspundă stresorilor de mediu. Cele trei componente principale ale de mediu. Cele trei componente principale ale sistemului neuroendocrin – hipotalamusul, cortexul sistemului neuroendocrin – hipotalamusul, cortexul suprarenal şi hipofiza, care funcţionează împreună suprarenal şi hipofiza, care funcţionează împreună într-un sistem corelat care este în strănsă legătură într-un sistem corelat care este în strănsă legătură cu sistemul limbic şi cortexul cerebral. Acest sistem cu sistemul limbic şi cortexul cerebral. Acest sistem este adesea numit axa hipotalamus- cortex este adesea numit axa hipotalamus- cortex suprarenal şi hipofiza, sau axa H.P.A. În mod normal, suprarenal şi hipofiza, sau axa H.P.A. În mod normal, atunci când intrăm în contact cu un stimul, axa atunci când intrăm în contact cu un stimul, axa H.P.A. devine mai activă, crescând nivelul de H.P.A. devine mai activă, crescând nivelul de hormoni, precum cortizonul, care ajută corpul să hormoni, precum cortizonul, care ajută corpul să reacţioneze la stimuli, făcându-l capabil să reacţioneze la stimuli, făcându-l capabil să reacţioneze sau să respingă stimulii. O dată ce reacţioneze sau să respingă stimulii. O dată ce stimulul dispare, axa H.P.A. revine la homeostază.stimulul dispare, axa H.P.A. revine la homeostază.

Oamenii depresivi tind să manifeste Oamenii depresivi tind să manifeste hiperactivitate în axa H.P.A. şi o hiperactivitate în axa H.P.A. şi o incapacitate a axei H.P.A de a reveni incapacitate a axei H.P.A de a reveni la funcţionarea normală anterioară la funcţionarea normală anterioară apariţiei stimulului. În schimb, apariţiei stimulului. În schimb, exccesul de hormoni produşi de exccesul de hormoni produşi de activitatea intensă a H.P.A. pare să activitatea intensă a H.P.A. pare să aibă un efect de inhibare a aibă un efect de inhibare a receptorilor de monoamine.receptorilor de monoamine.

Disfuncţii neuropsihologice Disfuncţii neuropsihologice S-a constatat un număr semnificativ de disfuncţii S-a constatat un număr semnificativ de disfuncţii

neuropsihologice în cazul persoanelor suferind de neuropsihologice în cazul persoanelor suferind de tulburări afective, deşi semnificaţia acestor disfuncţii tulburări afective, deşi semnificaţia acestor disfuncţii nu este clară. Una dintre aceste disfuncţii este nu este clară. Una dintre aceste disfuncţii este activitatea cerebrală afectată în timpul somnului. activitatea cerebrală afectată în timpul somnului. Oamenii depresivi au mai puţine reprize de somn Oamenii depresivi au mai puţine reprize de somn lent, un tip de somn care îi ajută să se simtă odihniţi lent, un tip de somn care îi ajută să se simtă odihniţi şi refăcuţi. Intră apoi într-o altă formă de somn, şi refăcuţi. Intră apoi într-o altă formă de somn, somnul cu mişcări oculare rapide, noaptea, mai des somnul cu mişcări oculare rapide, noaptea, mai des decât oamenii care nu suferă de tulburări afective. decât oamenii care nu suferă de tulburări afective. Alături de aceste modificări cerebrale, ce pot fi Alături de aceste modificări cerebrale, ce pot fi observate într-o electroencefalogramă(EEG), se află observate într-o electroencefalogramă(EEG), se află şi tulburările de somn subiective ale oamenilor şi tulburările de somn subiective ale oamenilor depresivi. Ei acuză dificultăţi de adormire, sau să depresivi. Ei acuză dificultăţi de adormire, sau să doarmă în continuare, ori se trezesc devreme doarmă în continuare, ori se trezesc devreme dimineaţa, sau nu pot adormi la loc, ori nu se simt dimineaţa, sau nu pot adormi la loc, ori nu se simt odihniţi după ce se trezesc. odihniţi după ce se trezesc.

Terapii biologice pentru tulburările Terapii biologice pentru tulburările afective afective

Majoritatea tratamentelor pentru Majoritatea tratamentelor pentru depresie şi manie sunt tratamente cu depresie şi manie sunt tratamente cu medicamente. Litiumul este tratamentul medicamente. Litiumul este tratamentul ales în cazul maniei şi tulburărilor ales în cazul maniei şi tulburărilor bipolare, dar şi anticonvulsivele, bipolare, dar şi anticonvulsivele, antipsihoticele şi calciul sunt utilizate. antipsihoticele şi calciul sunt utilizate. Există şi câteva clase de antidepresive Există şi câteva clase de antidepresive folosite pentru tratarea depresiei. În plus, folosite pentru tratarea depresiei. În plus, pe lângă tratamentul medicamentos, pe lângă tratamentul medicamentos, persoanele care suferă de depresie sunt persoanele care suferă de depresie sunt tratate prin terapie electroconvulsivă, tratate prin terapie electroconvulsivă, ECT. ECT.

Anticonvulsivele şi antipsihoticeleAnticonvulsivele şi antipsihoticele În unele cazuri litiumul nu înlătură mania, nici În unele cazuri litiumul nu înlătură mania, nici

chiar dacă e eficient, unii oameni nu-i pot tolera chiar dacă e eficient, unii oameni nu-i pot tolera efectele secundare. Alte trei clase de efectele secundare. Alte trei clase de medicamente, anticonvulsive, antipsihotice, şi medicamente, anticonvulsive, antipsihotice, şi blocanţii canalelor de calciu sunt alternative ale blocanţii canalelor de calciu sunt alternative ale tratamentului cu litium în cazul maniei.tratamentului cu litium în cazul maniei.

Cel mai des prescris anticonvulsiv este Cel mai des prescris anticonvulsiv este carbamazepina. Carbamazepina poate fi eficientă carbamazepina. Carbamazepina poate fi eficientă în reducerea simptomelor maniei severe şi acute, în reducerea simptomelor maniei severe şi acute, dar nu este atât de eficientă ca litiumul în dar nu este atât de eficientă ca litiumul în tratamentul pe termen lung al tulburări bipolare. tratamentul pe termen lung al tulburări bipolare. Efectele secundare ale carbamazepinei includ Efectele secundare ale carbamazepinei includ ameţeală, urticarie, stări de greaţă şi moleşeală. ameţeală, urticarie, stări de greaţă şi moleşeală. Mecanismul prin care carbamazepina reduce Mecanismul prin care carbamazepina reduce mania nu este încă clar.mania nu este încă clar.

Antipsihoticele ( numite şi Antipsihoticele ( numite şi medicamente neuroleptice) sunt medicamente neuroleptice) sunt folosite şi ele pentru a reprima folosite şi ele pentru a reprima simptomele maniei severe. simptomele maniei severe.

Antidepresivele tricicliceAntidepresivele triciclice Medicamentele antidepresive triciclice Medicamentele antidepresive triciclice

ajută la reducerea simptomeleor depresiei ajută la reducerea simptomeleor depresiei prin prevenirea asimilării transmiţătorilor prin prevenirea asimilării transmiţătorilor de monoamine şi nonepinefrină în sinapsă de monoamine şi nonepinefrină în sinapsă ori prin schimbarea numărului de receptori ori prin schimbarea numărului de receptori pentru aceşti transmiţători. Aceste pentru aceşti transmiţători. Aceste medicamente sunt eficiente: între 60 şi 85 medicamente sunt eficiente: între 60 şi 85 % dintre oamenii care sufereau de % dintre oamenii care sufereau de depresie au simţit ameliorare a depresie au simţit ameliorare a simptomelor depresiei. Printre cele mai simptomelor depresiei. Printre cele mai cunoscute antidepresive sunt imipramina, cunoscute antidepresive sunt imipramina, amitriptilena şi desipramina.amitriptilena şi desipramina.

Din păcate antidepresivele triciclice Din păcate antidepresivele triciclice au şi efecte secundare. Dintre cele au şi efecte secundare. Dintre cele mai frecvente: gura uscată, mai frecvente: gura uscată, transpiratie excesivă, înceţoşarea transpiratie excesivă, înceţoşarea privirii, constipaţie, retenţie urinară şi privirii, constipaţie, retenţie urinară şi disfuncţie sexuală. În plus, unele disfuncţie sexuală. În plus, unele antidepresive triciclice, în special antidepresive triciclice, în special amitriptilena poate duce la creşterea amitriptilena poate duce la creşterea în greutate şi la sedare. în greutate şi la sedare.

Terapia electroconvulsivăTerapia electroconvulsivă Poate că cea mai controversată formă de Poate că cea mai controversată formă de

tratament pentru depresie este terapia tratament pentru depresie este terapia electroconvulsivă, sau ETC, care a fost electroconvulsivă, sau ETC, care a fost introdusă în secolul al 20 lea, fiind iniţial introdusă în secolul al 20 lea, fiind iniţial tratament pentru schizofrenie. Medicii italieni tratament pentru schizofrenie. Medicii italieni Ugo Cerlettii şi Lucio Bini au hotărât să Ugo Cerlettii şi Lucio Bini au hotărât să experimenteze folosirea ETC pentru tratarea experimenteze folosirea ETC pentru tratarea schizofreniei, considerând că ECT putea schizofreniei, considerând că ECT putea calma schizofrenia, aşa cum un atac de calma schizofrenia, aşa cum un atac de epilepsie ii poate calma şi seda pe epileptici. epilepsie ii poate calma şi seda pe epileptici. În cele din urmă, medicii au demonstrat că În cele din urmă, medicii au demonstrat că ECT nu era eficientă în cazul schizofreniei, ECT nu era eficientă în cazul schizofreniei, dar că era eficient în cazul depresiei.dar că era eficient în cazul depresiei.

ECT constă într-o serie de tratamente în ECT constă într-o serie de tratamente în care criza cerebrală este indusă prin care criza cerebrală este indusă prin mişcarea curentului electric prin creierul mişcarea curentului electric prin creierul pacientului. Pacienţilor li se dau calmante pacientului. Pacienţilor li se dau calmante pentru relaxarea musculară şi sunt pentru relaxarea musculară şi sunt anesteziaţi, astfel încât să nu conştientizeze anesteziaţi, astfel încât să nu conştientizeze momentul crizei, şi pentru a nu suferi momentul crizei, şi pentru a nu suferi distorsionări ale muşchilor în timpul crizei. distorsionări ale muşchilor în timpul crizei. Electrozi de metal prin care trece curent de Electrozi de metal prin care trece curent de 70 la 130 volţi, îi sunt ataşaţi de cap 70 la 130 volţi, îi sunt ataşaţi de cap pacientului, iar curentul trece printr-o parte pacientului, iar curentul trece printr-o parte o creierului timp de o jumătate de secundă. o creierului timp de o jumătate de secundă. Pacienţii intră în convulsii care durează Pacienţii intră în convulsii care durează aproximativ 1 minut. Tratamentul complet aproximativ 1 minut. Tratamentul complet ECT constă în 6 – 12 şedinţe.ECT constă în 6 – 12 şedinţe.

ECT se prescrie pacienţilor care nu ECT se prescrie pacienţilor care nu au reacţionat la tratamentul au reacţionat la tratamentul medicamentos, şi el uşurează medicamentos, şi el uşurează depresia în 50–60% dintre aceste depresia în 50–60% dintre aceste cazuri.cazuri.

Nu este încă clar dacă ECT înlătură Nu este încă clar dacă ECT înlătură depresia. Crizele pot creşte depresia. Crizele pot creşte permeabilitatea barierei sangvine permeabilitatea barierei sangvine cerebrale, permiţând cerebrale, permiţând antidepresivelor să pătrundă în antidepresivelor să pătrundă în creier. creier.

2. Teoria psihanalitică asupra 2. Teoria psihanalitică asupra depresieidepresiei

Teoria psihanalitică l-a avut ca părinte pe Teoria psihanalitică l-a avut ca părinte pe Sigmund Freud, iar explicaţia din Sigmund Freud, iar explicaţia din perspectiva psihanalitică asupra depresiei a perspectiva psihanalitică asupra depresiei a depins în mare măsură de dezvoltarea depins în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. paradigmei psihanaliste în general.

Astfel, depresia este explicată prin apariţia Astfel, depresia este explicată prin apariţia unor frustrări grave în perioada 0-1 an, unor frustrări grave în perioada 0-1 an, corespunzătoare stadiului oral de corespunzătoare stadiului oral de dezvoltare, ceea ce determină fixaţia la dezvoltare, ceea ce determină fixaţia la nivelul acestui stadiu precum şi nivelul acestui stadiu precum şi redobândirea neajutorării specifice copilului redobândirea neajutorării specifice copilului aflat în această fază a dezvoltării. aflat în această fază a dezvoltării.

Autoacuzarea întâlnită în depresie este explicată Autoacuzarea întâlnită în depresie este explicată prin mecanismul identificării inconştiente cu o prin mecanismul identificării inconştiente cu o anumită persoană care în trecut a fost iubită.anumită persoană care în trecut a fost iubită.

Abraham (1911, 1916, 1924), pornind de la teoria Abraham (1911, 1916, 1924), pornind de la teoria freudiană, a extins-o prin cercetările şi observaţiile freudiană, a extins-o prin cercetările şi observaţiile sale asupra unui număr de cazuri clinice de fixaţie sale asupra unui număr de cazuri clinice de fixaţie orală la copii şi adulţi. Astfel, el consideră că adulţii orală la copii şi adulţi. Astfel, el consideră că adulţii ori copiii obţin gratificaţii orale prin adicţia laptelui ori copiii obţin gratificaţii orale prin adicţia laptelui sau consumul dulciurilor (care nu trebuie sau consumul dulciurilor (care nu trebuie mestecate), iar aceste comportamente au fost mestecate), iar aceste comportamente au fost numite mecanisme defensive menite a numite mecanisme defensive menite a preîntâmpina apariţia unei depresii sau preîntâmpina apariţia unei depresii sau ameliorarea uneia deja existente. Atunci când ameliorarea uneia deja existente. Atunci când melancolicul experimentează devreme şi melancolicul experimentează devreme şi retrăieşte dezamăgiri în iubire, înainte de a-şi retrăieşte dezamăgiri în iubire, înainte de a-şi rezolva complexul oedipian (exprimat în dorinţe rezolva complexul oedipian (exprimat în dorinţe incestuoase faţă de părintele de sex opus), autorul incestuoase faţă de părintele de sex opus), autorul remarcă formarea unei relaţii între libido şi remarcă formarea unei relaţii între libido şi tendinţele ostile şi distructive, relaţie copleşitoare tendinţele ostile şi distructive, relaţie copleşitoare pentru individ, care va determina ca dezamăgirile pentru individ, care va determina ca dezamăgirile ulterioare să fie urmate de ură şi autoacuzare, ulterioare să fie urmate de ură şi autoacuzare, distrugându-se sentimentele pozitive de dragoste, distrugându-se sentimentele pozitive de dragoste, iubire ceea ce face ca melancolia sau depresia să iubire ceea ce face ca melancolia sau depresia să fie pe cale de a se instala . fie pe cale de a se instala .

Neopsihanalista Melanie Klein, a scos Neopsihanalista Melanie Klein, a scos de sub imperiul inconştientului de sub imperiul inconştientului psihismul uman, considerând în dreptul psihismul uman, considerând în dreptul problematicii depresiei că aceasta nu problematicii depresiei că aceasta nu depinde atât de mult de experienţele depinde atât de mult de experienţele traumatice timpurii, cât de relaţia traumatice timpurii, cât de relaţia mamă –copil în primii ani de viaţă. mamă –copil în primii ani de viaţă. Apare astfel o abordare care face Apare astfel o abordare care face trimitere la aspecte sociale ale trimitere la aspecte sociale ale dezvoltării care implică în principal dezvoltării care implică în principal stima de sine care cuprinde elemente stima de sine care cuprinde elemente de factură cognitivă şi afectivă. de factură cognitivă şi afectivă.

3.Modele cognitiv-3.Modele cognitiv-comportamentale asupra depresieicomportamentale asupra depresiei

Teoriile comportamentale asupra Teoriile comportamentale asupra depresiei îşi au punctul de plecare în depresiei îşi au punctul de plecare în cercetările psihofiziologului rus Pavlov cercetările psihofiziologului rus Pavlov asupra condiţionării răspunsurilor. asupra condiţionării răspunsurilor. Condiţionarea clasică este o formă de Condiţionarea clasică este o formă de învăţare în care asocierea unui stimul învăţare în care asocierea unui stimul neutru cu un stimul care declanşează neutru cu un stimul care declanşează un anumit tip de răspuns determină ca un anumit tip de răspuns determină ca şi stimulul neutru să dobândească şi stimulul neutru să dobândească această proprietate, adică să această proprietate, adică să declanşeze reacţia respectivă.declanşeze reacţia respectivă.

Teoriile comportamentale consideră depresia ca Teoriile comportamentale consideră depresia ca fiind o reacţie învăţată. In 1928, Ivanaov-fiind o reacţie învăţată. In 1928, Ivanaov-Smolenski, un fizician care a lucrat în laboratorul Smolenski, un fizician care a lucrat în laboratorul lui Pavlov, relatează în observaţiile sale asupra lui Pavlov, relatează în observaţiile sale asupra experimentelor cu un câine, că depresia apare experimentelor cu un câine, că depresia apare consecvent cu inabilitatea animalului de a face consecvent cu inabilitatea animalului de a face discriminări fine într-o sarcină de condiţionare discriminări fine într-o sarcină de condiţionare clasică. Aceste observaţii nu au constituit un clasică. Aceste observaţii nu au constituit un interes deosebit pentru cercetători decât după 20 interes deosebit pentru cercetători decât după 20 de ani, când s-au făcut eforturi ca aceste de ani, când s-au făcut eforturi ca aceste modele ale învăţării să fie aplicate în explicarea modele ale învăţării să fie aplicate în explicarea fenomenului depresiei. fenomenului depresiei.

Peter Lewinsohn, abordând din Peter Lewinsohn, abordând din perspectiva teoriilor comportamentale perspectiva teoriilor comportamentale fenomenul depresiei, a dezvoltat idei fenomenul depresiei, a dezvoltat idei similare şi a studiat implicaţiile similare şi a studiat implicaţiile teoriei în cercetările clinice. Autorul teoriei în cercetările clinice. Autorul arată că depresia este rezultatul arată că depresia este rezultatul întăririlor deficitare sau lipsei acestora întăririlor deficitare sau lipsei acestora în domeniile majore ale vieţii, ceea ce în domeniile majore ale vieţii, ceea ce crează disforie şi o micşorare sau crează disforie şi o micşorare sau reducere a răspunsurilor. Lewinsohn reducere a răspunsurilor. Lewinsohn identifică trei moduri în care poate identifică trei moduri în care poate apărea tulburarea depresivă înţeleasă apărea tulburarea depresivă înţeleasă ca întărire insuficientă:ca întărire insuficientă:

1) observarea inexactă a mediului în sensul 1) observarea inexactă a mediului în sensul că acesta poate fi inadecvat în producerea că acesta poate fi inadecvat în producerea de întăriri suficiente să menţină de întăriri suficiente să menţină funcţionarea adecvată a individului funcţionarea adecvată a individului

2) lipsa unor abilităţi personale cu ajutorul 2) lipsa unor abilităţi personale cu ajutorul cărora persoana să extragă întăriri din cărora persoana să extragă întăriri din acele medii în care acest fapt este posibil acele medii în care acest fapt este posibil sau alte persoane o pot realiza; (slabe sau alte persoane o pot realiza; (slabe abilităţi de comunicare ale unei persoane abilităţi de comunicare ale unei persoane poate determina un nivel scăzut al poate determina un nivel scăzut al satisfacţiei maritale)satisfacţiei maritale)

3) persoana nu se poate bucura de întăririle 3) persoana nu se poate bucura de întăririle pe care le primeşte .pe care le primeşte .

Lewinsohn abordează depresia şi din Lewinsohn abordează depresia şi din perspectiva relaţiilor sociale ale persoanei perspectiva relaţiilor sociale ale persoanei depresive cu ceilalţi. El susţine că depresive cu ceilalţi. El susţine că persoanele depresive se caracterizează persoanele depresive se caracterizează printr-un nivel scăzut sau chiar absenţa printr-un nivel scăzut sau chiar absenţa capacităţii individului de a fi receptiv la capacităţii individului de a fi receptiv la întăririle sociale, el caracterizându-se prin întăririle sociale, el caracterizându-se prin pasivitate, sentimente de vinovaţie, nivel pasivitate, sentimente de vinovaţie, nivel scăzut de activism.scăzut de activism.

Odată ce depresia este instalată, persoana Odată ce depresia este instalată, persoana este respinsă sau evitată de persoanele care este respinsă sau evitată de persoanele care anterior au constituit o sursă de întărire anterior au constituit o sursă de întărire pentru el şi concomitent cu atitudinea lor de pentru el şi concomitent cu atitudinea lor de evitare este pierdută şi sursa de întărire. evitare este pierdută şi sursa de întărire.

Teoria autocontroluluiTeoria autocontrolului Teoria autocontrolului se Teoria autocontrolului se

concentrează asupra modului în care concentrează asupra modului în care oamenii îşi controlează oamenii îşi controlează comportamentul în vederea atingerii comportamentul în vederea atingerii unor scopuri .unor scopuri .

Astfel au fost identificate trei etape ale Astfel au fost identificate trei etape ale autocontrolului pe care oamenii le autocontrolului pe care oamenii le traversează atunci când doresc să obţină traversează atunci când doresc să obţină scopuri pe termen lung: automonitorizarea scopuri pe termen lung: automonitorizarea propriului comportament şi a elementelor propriului comportament şi a elementelor mediului (clientul îşi observă sistemantic mediului (clientul îşi observă sistemantic sau nesistematic comportamentul, de sau nesistematic comportamentul, de exemplu numărul de ţigări fumate); exemplu numărul de ţigări fumate); compararea informaţiei monitorizate cu compararea informaţiei monitorizate cu propriile standarde şi judecăţi (are loc propriile standarde şi judecăţi (are loc elaborarea unei judecăţi asupra valenţei pe elaborarea unei judecăţi asupra valenţei pe care comportamentul respectiv o deţine în care comportamentul respectiv o deţine în evaluarea de sine) şi autoîntărirea evaluarea de sine) şi autoîntărirea (comportamentele pozitive sunt întărite, (comportamentele pozitive sunt întărite, cele negative sunt pedepsite). cele negative sunt pedepsite).

Rehm consideră că în depresie Rehm consideră că în depresie oamenii sunt lipsiţi de speranţa oamenii sunt lipsiţi de speranţa pentru a-şi propune scopuri pe pentru a-şi propune scopuri pe termen lung şi neajutoraţi în termen lung şi neajutoraţi în controlul propriului comportament. controlul propriului comportament. Astfel persoana depresivă poate face Astfel persoana depresivă poate face faţă solicitărilor cotidiene, dar faţă solicitărilor cotidiene, dar comportamentul pentru atingerea comportamentul pentru atingerea unor scopuri îndepărtate, în afara unor scopuri îndepărtate, în afara recompenselor imediate nu este recompenselor imediate nu este unul de succes. unul de succes.

Potrivit teoriei autocontrolului comportamentul Potrivit teoriei autocontrolului comportamentul persoanei depresive poate fi caracterizat de unul sau persoanei depresive poate fi caracterizat de unul sau mai multe din cele şase deficienţe posibile ale mai multe din cele şase deficienţe posibile ale autocontrolului:autocontrolului:

-focalizarea atenţiei asupra evenimentelor negative -focalizarea atenţiei asupra evenimentelor negative de viaţă, fiind excluse sau minimizate cele pozitive; de viaţă, fiind excluse sau minimizate cele pozitive; Beck a denumit fenomenul ca atenţie selectivă în Beck a denumit fenomenul ca atenţie selectivă în depresiedepresie

-focalizarea atenţiei pe imperativele imediate ale -focalizarea atenţiei pe imperativele imediate ale comportamentului, concomitent cu excluderea celor comportamentului, concomitent cu excluderea celor pe termen lung;pe termen lung;

-utilizarea unor standarde autoevaluative -utilizarea unor standarde autoevaluative perfecţioniste, mult mai severe decât faţă de ceilalţi ;perfecţioniste, mult mai severe decât faţă de ceilalţi ;

-stil atribuţional depresogen;-stil atribuţional depresogen; -tendinţa de autoadministrarea recompenselor care -tendinţa de autoadministrarea recompenselor care

sunt insuficiente pentru menţinerea sunt insuficiente pentru menţinerea comportamentelor;comportamentelor;

-autopedepsirea excesivă având ca efecte -autopedepsirea excesivă având ca efecte suprimarea comportamentelor productive.suprimarea comportamentelor productive.

Această teorie susţine, în cele din Această teorie susţine, în cele din urmă, că depresivul nedispunând de urmă, că depresivul nedispunând de deprinderi adecvate de autocontrol şi deprinderi adecvate de autocontrol şi fiind dependent de sursele externe fiind dependent de sursele externe de întărire, el nu va reuşi să atingă de întărire, el nu va reuşi să atingă scopuri pe termen lung constituindu-scopuri pe termen lung constituindu-se un cerc vicios în care neatingerea se un cerc vicios în care neatingerea scopurilor determină depresie, starea scopurilor determină depresie, starea de depresie conducând la de depresie conducând la neatingerea scopurilor.neatingerea scopurilor.

4. Modelele social -cognitive asupra 4. Modelele social -cognitive asupra depresieidepresiei

Teoria neajutorării învăţateTeoria neajutorării învăţate Autorul consideră că teoria neajutorării Autorul consideră că teoria neajutorării

învaţate poate avea o largă aplicabilitate şi învaţate poate avea o largă aplicabilitate şi în cazul oamenilor, în special pentru în cazul oamenilor, în special pentru explicarea tulburării depresive la aceştia. explicarea tulburării depresive la aceştia. Astfel, simpla observaţie asupra Astfel, simpla observaţie asupra persoanelor depresive remarcă tendinţa persoanelor depresive remarcă tendinţa acestora de a generaliza din înregistrarea acestora de a generaliza din înregistrarea unui singur eşec într-o situaţie specifică la unui singur eşec într-o situaţie specifică la mai multe situaţii, eşecul determinând mai multe situaţii, eşecul determinând sentimente de inadecvare şi neajutorare.sentimente de inadecvare şi neajutorare.

Seligman consideră că neajutorarea este Seligman consideră că neajutorarea este generată de credinţa potrivit căreia nu este generată de credinţa potrivit căreia nu este important ce vom face pentru că rezultatele important ce vom face pentru că rezultatele vor fi aceleaşi, adică rezultatul nu este vor fi aceleaşi, adică rezultatul nu este contingent cu răspunsul. contingent cu răspunsul.

În cazul oamenilor, expunerea repetată la În cazul oamenilor, expunerea repetată la evenimente aversive şi a căror control sau evenimente aversive şi a căror control sau anticipare nu poate fi monitorizat de către anticipare nu poate fi monitorizat de către persoană duce la învăţarea neajutorării persoană duce la învăţarea neajutorării care se exprimă prin deficite ale imboldului care se exprimă prin deficite ale imboldului motivaţional, deficite emoţionale motivaţional, deficite emoţionale (anxietate, depresie) cu implicaţii (anxietate, depresie) cu implicaţii psihosomatice, deficite de gândire.psihosomatice, deficite de gândire.

Teoria neajutorării reformulată atribuţionalTeoria neajutorării reformulată atribuţional

La trei ani dupa elaborarea iniţială a teoriei (1978), La trei ani dupa elaborarea iniţială a teoriei (1978), datorită evoluţiei cercetărilor s-au constatat datorită evoluţiei cercetărilor s-au constatat anumite inconveniente ale teoriei ceea ce a stârnit anumite inconveniente ale teoriei ceea ce a stârnit cercetări mai amănunţite, astfel că Abramson, cercetări mai amănunţite, astfel că Abramson, Seligman si Teasdale au reformulat teoria. Seligman si Teasdale au reformulat teoria.

Reformularea teoriei include câteva aspecte din Reformularea teoriei include câteva aspecte din domeniul psihologiei sociale. Contribuţia majoră a domeniul psihologiei sociale. Contribuţia majoră a celor ce au revizuit teoria constă în faptul că ei au celor ce au revizuit teoria constă în faptul că ei au legat concepţia iniţiala a teoriei de teoria atribuirii legat concepţia iniţiala a teoriei de teoria atribuirii a lui Wiener. Autorii susţin că neajutorarea a lui Wiener. Autorii susţin că neajutorarea generată de perceperea noncontingenţei dintre generată de perceperea noncontingenţei dintre comportamentul persoanei şi rezultat se datorează comportamentul persoanei şi rezultat se datorează atribuirii de către persoana unor cauze interne sau atribuirii de către persoana unor cauze interne sau externe, stabile ori instabile, globale sau specifice. externe, stabile ori instabile, globale sau specifice.

Abramson si colaboratorii (1978) explică Abramson si colaboratorii (1978) explică depresia prin atribuirile cauzale pentru depresia prin atribuirile cauzale pentru evenimentele incontrolabile, stilul depresiv evenimentele incontrolabile, stilul depresiv de atribuire fiind caracterizat de de atribuire fiind caracterizat de dimensiunile intern-stabil- global. dimensiunile intern-stabil- global. Dimensiuni ale stilului de atribuire:Dimensiuni ale stilului de atribuire:

a) intern versus extern : a) intern versus extern : incontrolabilitatea este plasată în interiorul incontrolabilitatea este plasată în interiorul persoanei, prin asumarea responsabilităţii persoanei, prin asumarea responsabilităţii personale pentru evenimente, fapt asociat personale pentru evenimente, fapt asociat cu stima de sine scăzută şi pierderea cu stima de sine scăzută şi pierderea motivaţiei; neajutorarea învăţată pentru motivaţiei; neajutorarea învăţată pentru evenimente incontrolabile este atribuită evenimente incontrolabile este atribuită altor oameni sau circumstanţe;altor oameni sau circumstanţe;

b) stabil versus instabil: caracterul stabil al b) stabil versus instabil: caracterul stabil al atribuirilor duce la generalizarea şi atribuirilor duce la generalizarea şi cronicizarea expectanţei în viitor, fapt care cronicizarea expectanţei în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilităţii şi la reacţii duce la evaluarea inutilităţii şi la reacţii cronice de neajutorare;cronice de neajutorare;

c) global versus specific : atribuirile globale c) global versus specific : atribuirile globale duc la generalizarea expectanţei asupra duc la generalizarea expectanţei asupra situaţiei, fapt asociat cu neajutorare situaţiei, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului atribuţional este considerată a fi stilului atribuţional este considerată a fi responsabilă pentru deficitele emoţionale, responsabilă pentru deficitele emoţionale, motivaţionale şi cognitive ale persoanei cu motivaţionale şi cognitive ale persoanei cu tulburare depresivă. tulburare depresivă.

Teoria deznădejdii sau a disperăriiTeoria deznădejdii sau a disperării

Această teorie aduce o serie de Această teorie aduce o serie de completări şi lămuriri legate de completări şi lămuriri legate de problematica depresiei, conceptul de problematica depresiei, conceptul de deznădejde fiind definit deznădejde fiind definit ca ,,expectanţa negativă că ca ,,expectanţa negativă că rezultatele viitoare dorite nu se vor rezultatele viitoare dorite nu se vor produce ori că rezultatele aversive se produce ori că rezultatele aversive se vor produce, iar persoana nu are vor produce, iar persoana nu are abilităţile necesare pentru a schimba abilităţile necesare pentru a schimba aceste rezultate”.aceste rezultate”.

În cazul acestei teorii accentul nu cade pe În cazul acestei teorii accentul nu cade pe perceperea incontrolabilităţii evenimentelor, perceperea incontrolabilităţii evenimentelor, ci mai degrabă pe posibilitatea apariţiei ci mai degrabă pe posibilitatea apariţiei evenimentelor aversive. Acest fapt rezolvă evenimentelor aversive. Acest fapt rezolvă contradicţia apărută în cadrul teoriei contradicţia apărută în cadrul teoriei neajutorării învăţate, contradicţie legată de neajutorării învăţate, contradicţie legată de faptul că persoanele depresive se faptul că persoanele depresive se învinovăţesc pentru evenimente percepute învinovăţesc pentru evenimente percepute ca incontrolabile.ca incontrolabile.

Aspectele critice ale unui eveniment Aspectele critice ale unui eveniment constau în: 1) cauza percepută a constau în: 1) cauza percepută a evenimentului; 2) consecinţele judecate ale evenimentului; 2) consecinţele judecate ale evenimentului; 3) statutul eului dat de evenimentului; 3) statutul eului dat de evenimentul perceput. evenimentul perceput.

Unii autori susţin că cu cât persoanele Unii autori susţin că cu cât persoanele percep mai stabil şi mai global consecinţele percep mai stabil şi mai global consecinţele negative ale unui eveniment şi caracteristicile negative ale unui eveniment şi caracteristicile negative ale eului dat, cu atât este mai negative ale eului dat, cu atât este mai probabil ca persoana respectivă să devină probabil ca persoana respectivă să devină deznădăjduită şi depresivă, trebuind să existe deznădăjduită şi depresivă, trebuind să existe un echilibru între conţinutul domeniului un echilibru între conţinutul domeniului particular al stilului atribuţional negativ al particular al stilului atribuţional negativ al individului şi evenimentul negativ de viaţă. individului şi evenimentul negativ de viaţă. Stima de sine scăzută este văzută acum ca Stima de sine scăzută este văzută acum ca derivând din stilul atribuţional depresiv derivând din stilul atribuţional depresiv (intern-stabil-global), iar din combinaţia (intern-stabil-global), iar din combinaţia stabilităţii şi globalităţii rezultă cronicitatea şi stabilităţii şi globalităţii rezultă cronicitatea şi generalitatea deficitelor depresive. generalitatea deficitelor depresive.

Există trei diateze/predispoziţii Există trei diateze/predispoziţii constituţionale pentru depresia constituţionale pentru depresia disperată: 1) stilul de atribuire disperată: 1) stilul de atribuire intern-stabil şi global al persoanei intern-stabil şi global al persoanei pentru evenimentele negative de pentru evenimentele negative de viaţă considerate ca importante; 2) viaţă considerate ca importante; 2) tendinţa generală de a face deducţii tendinţa generală de a face deducţii iraţionale în privinţa consecinţelor iraţionale în privinţa consecinţelor negative ale evenimentelor negative ale evenimentelor negative; 3) tendinţa generală de a negative; 3) tendinţa generală de a trage concluzii negative despre sine. trage concluzii negative despre sine.

Au fost identificate trei tipuri de inferenţe Au fost identificate trei tipuri de inferenţe pe care persoanele le pot face, aceste pe care persoanele le pot face, aceste inferenţe modulând măsura în care inferenţe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea şi persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea şi apoi simptomele deznădejdii depresive în apoi simptomele deznădejdii depresive în faţa evenimentelor negative faţa evenimentelor negative experimentate: a) inferenţe în legătură cu experimentate: a) inferenţe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) motivul producerii evenimentelor; b) inferenţe în legătură cu consecinţele ce inferenţe în legătură cu consecinţele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferenţe despre sine date de c) inferenţe despre sine date de evenimentele care i s-au întâmplat evenimentele care i s-au întâmplat persoanei. persoanei.

Depresia la care se referă teoria disperării sau a Depresia la care se referă teoria disperării sau a deznădejdii ar putea fi caracterizată de cel puţin deznădejdii ar putea fi caracterizată de cel puţin trei simptome majore care ţin de trei dimensiuni trei simptome majore care ţin de trei dimensiuni majore ale psihicului:majore ale psihicului:

-o întârziere a apariţiei răspunsurilor voluntare -o întârziere a apariţiei răspunsurilor voluntare (simptom motivaţional);(simptom motivaţional);

-dificultatea întâmpinată de subiect în a realiza -dificultatea întâmpinată de subiect în a realiza că răspunsurile sale pot avea un efect asupra că răspunsurile sale pot avea un efect asupra acestor rezultate negative, rezultate aflate în acestor rezultate negative, rezultate aflate în legătură cu disperarea sa (simptom cognitiv);legătură cu disperarea sa (simptom cognitiv);

-tristeţe (simptom emoţional)-tristeţe (simptom emoţional) Concluzionând, putem spune ca această teorie Concluzionând, putem spune ca această teorie

aduce în discuţie un posibil subtip al depresiei şi aduce în discuţie un posibil subtip al depresiei şi anume ,,depresia deznădăjduită” şi că teoria anume ,,depresia deznădăjduită” şi că teoria mediază relaţia dintre stilul atribuţional pentru mediază relaţia dintre stilul atribuţional pentru evenimentele şi rezultatele negative şi depresie.evenimentele şi rezultatele negative şi depresie.

Teoria cognitivă asupra depresiei Teoria cognitivă asupra depresiei – Aaron T. Beck – Aaron T. Beck

Teoria lui A. Beck(1975) asupra Teoria lui A. Beck(1975) asupra depresiei îşi are punctul de plecare în depresiei îşi are punctul de plecare în teoria psihodinamică, însă autorul teoria psihodinamică, însă autorul ulterior devine nemulţumit de ulterior devine nemulţumit de explicaţia psihanalitică asupra explicaţia psihanalitică asupra depresiei descoperind în depresie pe depresiei descoperind în depresie pe lângă reprimarea ostilităţii, găndurile lângă reprimarea ostilităţii, găndurile negative legate de sine, lume şi negative legate de sine, lume şi viitor. viitor.

Teoria cognitivă a depresiei formulată de Teoria cognitivă a depresiei formulată de către Beck consideră depresia ,,o lipsă a către Beck consideră depresia ,,o lipsă a înţelegerii vieţii”, mai degrabă decât un înţelegerii vieţii”, mai degrabă decât un dezechilibru biochimic sau ca stare dezechilibru biochimic sau ca stare patologică a minţii, iar ,,erorile cognitive” patologică a minţii, iar ,,erorile cognitive” au ca sursă atitudinile negative si au ca sursă atitudinile negative si asumpţiile eronate despre sine, viitor şi asumpţiile eronate despre sine, viitor şi experienţele curente în lume. experienţele curente în lume.

Teoriile cognitive asupra depresiei acordă o Teoriile cognitive asupra depresiei acordă o importanţă deosebită în explicarea importanţă deosebită în explicarea patologiei schemelor cognitive ale patologiei schemelor cognitive ale persoanelor. persoanelor.

Schemele cognitive sunt în parte derivate Schemele cognitive sunt în parte derivate din experienţa trecută, însă ele nu din experienţa trecută, însă ele nu constituie reprezentări pasive ale trecutului; constituie reprezentări pasive ale trecutului; o dată constituite ele determină percepţia şi o dată constituite ele determină percepţia şi interpretarea evenimentelor. interpretarea evenimentelor.

În raport cu patologia depresivă, Beck În raport cu patologia depresivă, Beck evidenţiază perturbarea conţinutului evidenţiază perturbarea conţinutului gândirii unei persoane, acest fapt fiind gândirii unei persoane, acest fapt fiind concretizat în gânduri automate, concretizat în gânduri automate, perturbări în direcţia de prelucrare a perturbări în direcţia de prelucrare a informaţiei sau distorsiuni cognitive, toate informaţiei sau distorsiuni cognitive, toate având la bază schema cognitivă având la bază schema cognitivă sau ,,şablonul” care dă sens lumii.sau ,,şablonul” care dă sens lumii.

În cadrul teoriei sale pot fi identificate În cadrul teoriei sale pot fi identificate câteva elemente fundamentale:câteva elemente fundamentale:

-gânduri automate, distorsiuni cognitive şi -gânduri automate, distorsiuni cognitive şi scheme cognitive depresogene scheme cognitive depresogene

-triada cognitivă negativă-triada cognitivă negativă

Astfel, unele credinţe pot duce la Astfel, unele credinţe pot duce la depresie, cum ar fi: ,, Pot fi fericit depresie, cum ar fi: ,, Pot fi fericit numai dacă persoanele importante numai dacă persoanele importante pentru mine mă apreciază”. Schemele pentru mine mă apreciază”. Schemele includ cunoaşterea, emoţia şi motivaţia includ cunoaşterea, emoţia şi motivaţia persoanei. persoanei.

Despre starea latentă a acestor Despre starea latentă a acestor scheme cercetările demonstreză scheme cercetările demonstreză existenţa lor prin efectele pe care le au existenţa lor prin efectele pe care le au asupra proceselor psihice, cum ar fi asupra proceselor psihice, cum ar fi memoria sau asupra memoria sau asupra comportamentului.comportamentului.

Triada cognitivă negativă include Triada cognitivă negativă include viziunea negativă asupra propriei viziunea negativă asupra propriei persoane, viziunea negativă asupra persoane, viziunea negativă asupra experienţelor curente în lume şi experienţelor curente în lume şi perspectiva negativă asupra viitorului. perspectiva negativă asupra viitorului. Viziunea negativă asupra propriei Viziunea negativă asupra propriei persoane se referă la autopercepţia persoane se referă la autopercepţia persoanei depresogene în termeni de persoanei depresogene în termeni de incapacitate, lipsă de merite, deficienţă incapacitate, lipsă de merite, deficienţă fizică sau morală. Această viziune fizică sau morală. Această viziune asupra sinelui are la bază biasări în asupra sinelui are la bază biasări în memoria persoanei depresogene memoria persoanei depresogene legată de prezent şi trecut.legată de prezent şi trecut.

Viziunea negativă asupra experienţelor Viziunea negativă asupra experienţelor curente din lume este relevată de termeni curente din lume este relevată de termeni ca: suprasolicitant, cu obstacole, dificil de ca: suprasolicitant, cu obstacole, dificil de întreprins. Studiile indică faptul că întreprins. Studiile indică faptul că persoanele depresive percep o rată mai persoanele depresive percep o rată mai înaltă a evenimentelor negative din lume şi înaltă a evenimentelor negative din lume şi văd problemele mult mai severe decât sunt văd problemele mult mai severe decât sunt ele în realitate. ele în realitate.

Perspectiva negativă a viitorului este redată Perspectiva negativă a viitorului este redată în termeni de eşec sau faliment. Persoana în termeni de eşec sau faliment. Persoana depresivă susţine un slab aliniament la depresivă susţine un slab aliniament la expectanţele legate de viitor care ar putea fi expectanţele legate de viitor care ar putea fi asociate cu feedback pozitiv. Viziunea asociate cu feedback pozitiv. Viziunea negativă asupra viitorului nu exclude negativă asupra viitorului nu exclude prezentul şi trecutul persoanei depresive.prezentul şi trecutul persoanei depresive.

Gândurile negative automate sunt un produs Gândurile negative automate sunt un produs cognitiv al schemei depresogene; sunt acele cognitiv al schemei depresogene; sunt acele gânduri care apar spontan, pe care persoana nu gânduri care apar spontan, pe care persoana nu le conştientizeazaă şi care produc reacţii le conştientizeazaă şi care produc reacţii emoţionale. Conceptul subliniază fluxul emoţionale. Conceptul subliniază fluxul involuntar, continuu şi constrângător de imagini involuntar, continuu şi constrângător de imagini şi gânduri experimentate în depresie sau alte şi gânduri experimentate în depresie sau alte psihopatologii. Ele sunt numite automate dat fiind psihopatologii. Ele sunt numite automate dat fiind faptul că persoana nu realizează o interpretare faptul că persoana nu realizează o interpretare critcă a situaţiilor cu care se confruntă, astfel că critcă a situaţiilor cu care se confruntă, astfel că ea nu este conştientă de propriile gânduri, ci mai ea nu este conştientă de propriile gânduri, ci mai degrabă de consecinţele emoţionale ale degrabă de consecinţele emoţionale ale gândurilor. Sunt uşor de recunoscut după aceste gândurilor. Sunt uşor de recunoscut după aceste emoţii care le însoţesc şi care sunt de durată emoţii care le însoţesc şi care sunt de durată mult mai mare decât ele. Gândurile automate mult mai mare decât ele. Gândurile automate sunt legate în depresie de pierdere, spre sunt legate în depresie de pierdere, spre deosebire de situaţiile de câştig care declanşează deosebire de situaţiile de câştig care declanşează euforia în afara contextului depresiv.euforia în afara contextului depresiv.

Distorsiunile cognitive în procesarea informaţiei sunt:Distorsiunile cognitive în procesarea informaţiei sunt:

1) gândirea dihotomică –persoana vede evenimentele 1) gândirea dihotomică –persoana vede evenimentele în termeni de ,,totul sau nimic’’; în termeni de ,,totul sau nimic’’;

2) inferenţa arbitrară - sunt trase concluzii fără a fi 2) inferenţa arbitrară - sunt trase concluzii fără a fi susţinute de evidenţe sau în ciuda evidenţelor susţinute de evidenţe sau în ciuda evidenţelor

3) abstractizarea selectivă - persoana 3) abstractizarea selectivă - persoana conceptualizează o situaţie în conformitate cu setul conceptualizează o situaţie în conformitate cu setul sau cognitiv negativ, ignorând alte posibile explicaţii; sau cognitiv negativ, ignorând alte posibile explicaţii;

4) minimalizarea şi maximizarea - evenimentele şi 4) minimalizarea şi maximizarea - evenimentele şi experienţele personale sunt văzute mai semnificative experienţele personale sunt văzute mai semnificative sau mai puţin semnificative decât sunt în realitate;sau mai puţin semnificative decât sunt în realitate;

5) personalizarea- evenimentele negative sunt 5) personalizarea- evenimentele negative sunt atribuite eronat propriei persoane, ducând la atribuite eronat propriei persoane, ducând la autoblamare chiar şi pentru evenimentele autoblamare chiar şi pentru evenimentele incontrolabile sau în care nu este implicat în mod incontrolabile sau în care nu este implicat în mod direct; direct;

6) suprageneralizarea - persoana extrage reguli 6) suprageneralizarea - persoana extrage reguli generale sau emite judecăţi globale din 1-2 generale sau emite judecăţi globale din 1-2 evenimente izolate.evenimente izolate.

În privinţa teoriei lui Aaron Beck În privinţa teoriei lui Aaron Beck putem concluziona faptul că modelul putem concluziona faptul că modelul explică cum în cazul depresiei sunt explică cum în cazul depresiei sunt deteriorate memoria şi funcţionarea deteriorate memoria şi funcţionarea cognitivă adecvată, reuşind să cognitivă adecvată, reuşind să contureze modul în care va creşte contureze modul în care va creşte sau se va menţine depresia, precum sau se va menţine depresia, precum şi desfăşurarea tulburărilor depresive şi desfăşurarea tulburărilor depresive în funcţie de gradul acestor deficite în funcţie de gradul acestor deficite cognitive. cognitive.