Download - TEHNICI DE AMPRENTARE - razvantd.files.wordpress.com · Dacă firul este prea lung, suprapunerea capetelor determină o etalare insuficientă a preparației cervicale și o traumatizare

TEHNICI DE AMPRENTARE

Tipuri de amprente

Prof .Univ. Dr. Mihai Romînu, PhD Disciplina de Propedeutică și Materiale Dentare

Material didactic destinal exclusiv uzului si studiului individual al studentilor

Rezultatele bune vin din

experiență

…Exexperiența vine din rezultate negative

Metode de retracție gingivală

• fire

• paste

• electrotomie

• laser

• chiuretaj rotativ

Protezare fixă


Etalarea șanțului gingival și hemostaza gingivală sunt condiții

esențiale în amprentarea de precizie

( Tosches & Salvi 2009) .

Protezare fixă

Tosches N.A., Salvi G.E.: Methoden der gingivalen Retraktion. Eine Literaturübersicht, Schweiz Monatsschr Zahnmed, Vol. 119 2/2009, 121-129.


Deplasarea temporară a gingiei are următoarele obiective

( Tosches & Salvi , 2009) :

- În plan vertical, pentru amprentarea preparațiilor epigingivale sau

subgingivale, precum și a suprafețelor nepreparate localizate apical de

acestea.

- În plan orizontal, în vederea obținerii unui spațiu suficient între gingie

și dinte ( 0,2 mm ), care să permită pătrunderea materialului de

amprentă. În plus, o grosime suficientă conferă materialului rezistența

la deformare și rupere.

Menținerea uscată a preparației dentare în special în cazul

materialelor hidrofobe.

Protezare fixă


Factori critici înainte de amprentare :

- Gingia marginală ar trebui să fie neinflamată . Retracția

gingivală, hemostaza și uscarea excesivă a acestui țesut

poate duce la recesiuni .

- La menținerea unei gingii marginale sănătoase contribuie

și adaptarea cervicală și finisarea optimă a restaurărilor

protetice provizorii.

Protezare fixă


Fire de retracție

Două tehnici

1. Tehnica - un singur fir : Firul trebuie să aibă lungimea

circumferinței dentare . Dacă firul este mai scurt , gingia va fi retrasă

insuficient între cele 2 capete . Dacă firul este prea lung, suprapunerea

capetelor determină o etalare insuficientă a preparației cervicale și o

traumatizare a atașamentului epitelial ( Tosches & Salvi 2009) .

Firul de retracție poate fi îndepărtat din șanțul gingival imediat

înainte de amprentare sau poate fi menținut pe parcursul acesteia. La

îndepărtare,firul nu trebuie să fie deshidratat ( Tosches & Salvi 2009) .

Această tehnică se recomandă dacă șanțul ginival este îngust și

puțin adânc.

Protezare fixă


2. Tehnica cu două fire ( Cloyd & Puri 1999, Perakis și colab.,

2004) : Primul fir ( cu diametru mai mic ), se inseră inițial în șanțul gingival

și rămâne acolo pe parcursul întregului procedeu. Acest fir determină

retracție gingivală verticală și etalează preparația cervicală .

Al 2-lea fir ( de obicei mai mare în diametru) este inserat

deasupra primului fir și îndepărtat din șanț imediat înaintea amprentării .

Acest al doilea fir determină o retracție gingivală orizontala, materialul de

amprentă având ca urmare, o grosime suficientă (Cloyd & Puri in 1999 ,

citati de Tosches & Salvi 2009) . Această tehnică este recomandată mai

ales când este vorba de un șanț gingival mai profund și când se

amprentează simultan mai multe preparații. Capetele celor 2 fire trebuie să

se termine decalat, pentru ca la îndepartarea celui superior cel inferior să

nu fie deplasat accidental. De exemplu, unul se termina mezial și celelălalt

V, O sau D .

Protezare fixă


Timpul de aplicare recomandat : 3 și 15 minute .

Firele de retracție trebuie îndepărtate cât mai repede din șanț .

Consecințele uitării unui fir în șanț :

- inflamație masivă,

- retracție gingivală marcată cu expunerea marginii preparației.

Material de amprentă rupt și uitat în șanțul gingival

Consecințe : inflamații, abcese până la distrugerea severă a osului

alveolar ( în special la preparații subgingivale ) ( O'Leary et al 1973 Shiloah

et al 1988 - , citat de Tosches & Salvi 2009) .

Protezare fixă

Protezare fixă

Un om înțelept nu face toate greșelile singur .

El le dă și altora o șansă ( Winston Churchill ).

www.motogp.com

Privire de ansamblu asupra tehnicilor și

materialelor de amprentă

Protezare fixă

Prof .Univ. Dr. Mihai Romînu, PhD Disciplina de Propedeutică și Materiale Dentare

Protezare fixă

Errare humanum est… Perseverare diabolicum

Prin prezentarea acestei lucrări , autorul nu are

nici un interes financiar sau de a face publicitate

( sau opusul ).

Tehnici și materiale de amprentare

Linguri universale

a . lingura cu nervuri sau perforații

b . tehnica Schreinemakers ( proteza totală )

c . portamprente pentru hidrocoloizi reversibili

Rigiditatea portamprentei

Atunci când se utilizează un material chitos sau cu vâscozitate

ridicată, portamprenta se poate deforma. Revenirea trebuie neapărat să

aibă loc dupa inserarea portamprentei, pâna materialul este plastic – linguri

metalice din oțel sau cupru galvanizat, nu linguri din material plastic .

Protezare fixă

Marxkors R.: Lehrbuch der zahnärztlichen Prothetik, Deutscher Zahnärzte Verlag, 5. Auflage, 2010.


Nu se recomandă folosirea lingurilor perforate cu

materiale cu vâscozitate mică sau medie . Utilizarea lacurilor

adezive este obligatorie ( stratul de lac trebuie să fie subțire și

uscat – 5 min ) ! Distanța de la peretele lingurii la arcada

dentară trebuie să fie de trei ori mai mare decât valoarea

zonei retentive ( Gernet și colab. , 2011 ) .

Atenție la alegerea portamprentei !

Protezare fixă


Portamprente individuale ( proteze fixe, parțiale, totale )

- din polimer auto sau fotopolimerizabil, în mod

particular avantajos când pe o arcadă sunt prezenți doar dinți

preparați. ( Marxkors 2010)

Aplicarea lacului adeziv este de asemenea obligatorie !

Grosimea ideală pentru elastomeri este de 2-4 mm.

Protezare fixă


Portamprente individuale

Pentru minimalizarea riscului de perforare a materialului

de amprentă, portamprentele pot fi prevăzute în zone

nerelevante cu stopere ( M : preamprentă cu silicon a palatului,

tripodală sau în zona posterioară , respectiv , m - sprijin

tripodal în regiunea punctului interincisiv si tuberculilor

piriformi) ( Gernet și colab., 2011 ) .

Protezare fixă

Protezare fixă

Piehslinger E.: Grundlagen der zahnärztlichen Prothetik,

Universimed, 2. Auflage, 2006.

Luthardt et al.: Comparison of the three-dimensional correctness of impression

techniques: A randomized controlled trial. Quintessence International,Volume 41,

Number 10, November/December 2010, p. 845-853.


Clasificare elastomeri după consistență ( conform ISO 4823 : 2007)

Protezare fixă

Tip 0

Chituri

Tip 1

Consistență crescută

Tip 2

Consistență medie/regular

Tip 3

Consistență scăzută/ fluidă


Alginate

Pentru transportul în laborator, amprentele cu alginat se trimit într-

un recipient închis ermetic, în care se găsește șervețel sau tifon umezit.

Există produse care permit turnarea amprentei chiar dupa 5 zile (

cu condiția stocării lor într-un recipient închis ermetic ) : Pinkalgin 5 –

Zhermack.

Protezare fixă


Produse alternative pentru alginate

1. Ieftine - siliconi de adiție, în special pentru amprentarea antagoniștilor

sau confecționarea protezelor fixe provizorii ( de ex : Position Penta ™ (

3M ESPE ) , AlgiNot ( Kerr ) .

Avantaje : stabilitate dimensională, suprafața mai netedă care

ușurează prelucrarea lucrărilor provizorii ; se pot confecționa mai multe

lucrări provizorii pe baza aceleiași amprente

2. Siliconi de condensare

Protezare fixă


Polieteri ( Wassell et al . 2002 )

- Stabilitate dimensională foarte bună

–Datorită hidrofiliei, materialul întărit poate absorbi apa prin

depozitarea în atmosfera cu umiditate ridicată și se poate deforma ( se

recomandă stocarea amprentelor în mediu uscat , protejate de razele

solare directe ). Modelele trebuie turnate după maxim 48h.

- Datorită rigidității ( modul de elasticitate ridicat ) este necesară o

forță considerabilă atât la dezinserția din cavitatea bucală cât și la

îndepartarea de pe model ( atenție la zonele retentive ).

- Sunt posibile turnări repetate ale modelului.

- Polieterii au un potențial alergen ridicat ( dermatite de contact la

pacienți și personalul medical ) . ( Strub et al. 2011)

Protezare fixă


Polieteri

Datorită hidrofiliei, polieterii au o fidelitate ridicată chiar și în

prezența umidității ( salivă sau sânge ). ( Hamalian et al 2011 ).

Fractura bonturilor de gips este posibilă la demulare.

Se recomandă dezinfecția amprentei cu un antiseptic pe bază de

hipoclorit de sodiu ( Hamalian et al 2011 ) .

Protezare fixă


Siliconi A ( cu reacție de adiție )( Wassell et al . 2002).

Siliconii A sunt considerați ca având cea mai bună stabilitate

dimensională datorită absenței produșilor secundari de reacție ; stabilitatea

dimensională se pastrează. Modelele pot fi turnate după mai multe zile,

până la 1-2 săptămâni (Hamalian et al 2011) .

Contaminarea siliconilor A în timpul manipulării este consecința

contactului cu mănușile de latex sau digilor ( sulful contaminează acidul

cloroplatinic din activator ) ( Hamalian et al 2011) .

Protezare fixă


Siliconi A

Inhibarea indirectă a reacției de adiție poate apărea intraoral după

contacul manușilor de latex cu preparațiile ori gingia sau după utilizarea ca

mjloace de retracție gingivală a soluțiilor cu conținut de sulf (Hamalian et al

2011).

O altă sursă de contaminare îl reprezintă stratul subpolimerizat de

pe suprafața compozitelor, polieterii și polisulfurile. Se recomandă

decontaminarea dinților și țesuturilor moi cu clorhexidina 2%. (Hamalian și

colab., 2011).

Datorită elasticității mai mari comparativ cu a polieterilor,

amprentele pot fi dezinserate mai facil și stocarea în frigider a siliconilor A

cu consistență scăzută permite prelungirea timpului de lucru cu aproximativ

1,5 minute (Hamalian et al 2011).

Protezare fixă


Materiale hibride

Identium , Kettenbach ( vinilsiloxaneter ) , materialul

elastomeric bazat pe o structură combinată silicon A – polieter.

EXA'lence , GC ( vinil polieter silicon, VPES ) , molecule

de polieter funcționalizate, înglobate în structura spațiala a

unui silicon A .

Protezare fixă


Incompatibilități

- Siliconii A și polieterii pot reacționa cu apa oxigenată ( în cazul

siliconilor A rezultă o spumă ) ( Hamalian et al.2011 , Piehslinger

2006)

- Sărurile conținute în soluții astringente sau utilizate la retracție ( cu

adrenalină sau sulfat de fier ), pot inhiba reacția de întărire a

siliconilor A și a polieterilor ( Hamalian et al.2011 ) .

- Compozitele incomplet polimerizate, utilizate pentru reconstituirile de

bont sau restaurările provizorii din metacrilați pot inhiba reacția de

întărire( se recomandă decontaminarea cu alcool și apoi cu apă )

( Hamalian et al.2011 ) . Atenție la dinții vitali și preparațiile din

apropierea pulpei !

Protezare fixă


Incompatibilități

Lingurile individuale din PMMA autopolimerizabil nu pot fi folosite

pentru amprentare mai devreme de 12 ore de la confecționare (cu exceptia

unor materiale).

Contactul mănușilor de latex cu dinții și țesuturilor moi învecinate

inhibă reacția de întărire a siliconilor A ( mănuși de vinil ! ) ( Hamalian et

al.2011 ) .

Uleiul de portocale, etanolul sau cloroformul au același efect

nedorit ( Piehslinger 2006) .

Protezare fixă


Tehnici de amprentare

Într-un singur timp, monofazice

- Pe dinții preparați se aplică cu ajutorul unei canule materialul de

amprentă iar lingura de amprentă încărcată cu același material, de aceeași

consistență , se inseră imediat (Gernet și colab . 2011 ).

Portamprentele universale sunt inadecvate, utilizarea lingurilor

individuale fiind obligatorie ( Marxkors 2010) .

Aplicarea materialului de amprentă în șanțurile gingivale etalate

este obligatorie. Se recomandă elastomeri cu consistență medie ( tip ll ) .

Protezare fixă



Într-un singur timp , bifazice

1. Amprenta dublului amestec. Materialul din seringă și cel din lingură se

utilizează concomitent, în faza plastică. Materialul de amprentă poate fi chitos sau

cu consistență crescută ( heavy body, în acest caz amprenta se numește “de

spălare “ ). Materialul din seringă este de consistență fluidă ( light body ) (Gernet și

colab., 2011) sau cu consistență medie.

Avantaj : deformarea materialului de amprentă este mai mică (Gernet et al 2011).

Dezavantaje: La amprentarea mai multor preparații , reacția de întărire începută la

nivelul primilor dinți determină apariția de tensiuni interne și redarea micșorată a bonturilor.

(Gernet et al 2011).

Prin utilizarea materialelor chitoase care nu pot pătrunde în spații înguste , apar cute

la nivelul materialului fluid. În plus, materialul chitos deplasează gingia liberă în direcția dintelui

(Marxkors 2010).

Presiunea de amprentare insuficientă în cazul preparațiilor subgingivale (Piehslinger

2006, Marxkors 2010).

Protezare fixă



Într-un singur timp , bifazice

Amprenta dublului amestec (continuare)

La amprentarea arcadelor scurtate unilateral se utilizează

portamprente universale pentru arcade dentate. În cazul arcadelor scurtate

bilateral, se folosesc portamprente universale pentru arcade parțial dentate.

În ambele cazuri, materialul de amprentă refluează spre distal lipsind astfel

presiunea necesară amprentării.

Remedii : ( Marxkors 2010) . Modalități de îmbunătățire a

amprentării ( Marxkors 2010) .

1. Cu lingura universală se ia o amprentă preliminară în zona

distală ( edentată ) ( cu material chitos )

2. Se realizează o portamprentă individuală .

Protezare fixă



Într-un singur timp, bifazice

2. Tehnica Sandwich – materialul fluid nu este aplicat prin injectare

la nivelul preparațiilor ci se aplica pe materialul chitos din portamprentă,

aflat în stare plastică.

Avantaj: timpul de aplicare redus diminuează tensiunile endogene (

Gernet et al 2011 ) .

Dezavantaj: formarea frecventă a incluziunilor de aer, în special la

preparațiile subgingivale ( Gernet et al 2011 ) .

Tehnicile într-un singur timp permit o bună amprentare a

preparațiilor epi și supragingivale. Amprentarea preparațiilor subgingivale

poate fi problematică pentru că presiunea de amprentare asupra

materialului fluid este scazută .

Protezare fixă



În doi timpi , bifazice

3. Amprenta de corecție presupune o preamprentă cu material

chitos, urmând apoi a 2-a amprentă cu materialul fluid. La nivelul

preamprentei se îndepărtează zonele retentive ( subecuatoriale, spații

interdentare ) și se prevăd șanțuri de refluare pentru materialul fluid.

În a 2-a fază materialul fluid îl deformează pe cel chitos,

deformarea dispărând abia după dezinserția amprentei, ceea ce determină

o redare micșorată a preparațiilor ( Gernet et al . 2011 ) .

De aceea în a 2-a fază, amprenta se menține sub presiune în

poziția finală între 3 și 5 secunde. Observatie : la nivelul preparațiilor se

poate aplica prin injectare material fluid înainte de faza a 2-a ( Piehslinger

2006 , Marxkors 2010).

Protezare fixă


În situația iritării gingiei în cursul preparării trebuie să se aștepte

7-14 zile ( atenție și la adaptarea și finisarea restaurărilor provizorii ).

A se evita deshidratarea preparațiilor înainte de amprentare;

curentul de aer nu trebuie niciodată orientat în direcția șanțului gingival

( risc de emfizem, mai ales la dintii cu pungi parodontale ) ( Piehslinger

2006).

Protezare fixă

Marxkors R.: Lehrbuch der zahnärztlichen Prothetik, Deutscher Zahnärzte Verlag, 5. Auflage, 2010.


Recomandări ( Marxkors 2010)

Spațiile interdentare și corpurile de punte trebuie deretentivizate

( în special în cazul siliconilor A și polieterilor )

Materiale : ceara, materiale de obturație provizorie, nu vată !

Dezinserția cu forța a amprentei poate duce la desprinderea

materialului din portamprentă .

Protezare fixă

www.gcamerica.com


Recomandări pentru o amprentare optimă

1. Gingia nu trebuie să fie inflamată.

2. Retracție gingivală adecvată și hemostază. Soluțiile sau pastele

utilizate la retracție trebuie îndepartate complet prin spălare cu apă și

preparațiile uscate.

3. Portamprenta trebuie să aibă mărimea adecvată.

4. Adezivul trebuie să fie uscat.

5. Mănușile de latex inhibă întărirea siliconilor A și polieterilor .

6. La aplicarea prin injectare vârful canulei trebuie să se găsească

permanent în masa de material deja aplicat.

Protezare fixă

www.3mespe.at


7. După inserarea portamprentei pe câmpul protetic și atingerea

poziției finale, se evită orice deplasare a portamprentei.

8. Se recomandă menținerea amprentei în cavitatea bucală încă

1-2 minute peste timpul recomandat de producător.

9. La dezinserția amprentei se evită tracțiunile unilaterale.

10. Materialul de amprentă trebuie să acopere întreg intradosul

amprentei.

11. La amprentele bifazice se evaluează calitatea adeziunii celor 2

materiale.

12. Dezinfecția amprentei, spălarea, uscarea și trimiterea în

laborator.

13. Informații pentru laborator : tipul materialului, denumirea

comercială și modalitatea de dezinfecție .

Protezare fixă

www.3mespe.at

Cele mai frecvente inexzactități ale amprentelor

1. Amprentare incompletă a preparației cervicale

Cauze : - contaminarea preparației cu sânge sau salivă,

- retracție gingivală insuficientă,

- cantitate insuficientă de material fluid,

- împingerea materialului fluid de materialul din lingură,

- depășirea timpului de lucru.

Protezare fixă

www.3mespe.at

2. Incluziuni aerice în zona cervicală.

Cauze : - aplicare inadecvată a materialului fluid,

- canula trebuie să se găsească permanent în masa de

material iar materialul extrudat trebuie să fie în sensul deplasării canulei,

- contaminarea preparației cervicale cu sânge sau salivă,

- material insuficient,

- lingura de amprentă inserată inadecvat ( se recomandă

inserarea lentă pe verticală , timp de 5 sec până la atingerea poziției finale )

Protezare fixă

www.3mespe.at

3. Material cervical rupt

Cauze: - retractie laterală insuficientă

- rezistența la tracțiune a materialului scăzută

- la polieteri- material incomplet întărit datorită adrenalinei

sau sulfatului de fier

- la siliconi A – inhibarea reacției de poliadiție prin

contaminarea cu sulful din mănușile de latex

- contaminarea preparației cu cimenturi provizorii sau

reziduuri acrilice din restaurările provizorii

- dezinserția prematură a amprentei

- omogenizare incompletă a materialului

- material expirat

Protezare fixă

www.3mespe.at

4. Preparațiile cervicale amprentate complet ,dar inexact

Cauze : - contaminare marcată cu sânge sau salivă a preparației cervicale,

- retracție gingivală insuficientă,

- la polieteri- material incomplet intărit datorită adrenalinei sau

sulfatului de fier.

- A nu se transporta împreună cu amprente din alginat.

Amprentele nu trebuie transportate și păstrate în recipiente închise ermetic.

Amprentele se păstrează la temperatura camerei în loc ferit de radiațiile solare

directe.

- la siliconi A – inhibarea reacției de poliadiție prin contaminarea cu

sulful din mănușile de latex,

- utilizarea unei soluții de dezinfecție inadecvată influentează

negativ calitatea suprafeței și stabilitatea dimensională,

- materialul de amprentă depozitat la temperatura prea mare sau

prea mică.

Protezare fixă

www.3mespe.at

5. Deformări

Cauze: - la amprenta de corectare s-a folosit un material prea

vâscos , care deformează materialul din lingură sau la reinserția amprentei

cu al 2-lea material s-a exercitat o presiune prea mare,

- deplasarea amprentei în timpul întăririi materialelor,

- tehnica de dezinserție deficitară ( tracțiuni intempestive

unilaterale ),

- pătrunderea materialului de amprentă în spațiile

interdentare sau sub corpurile de punte – se recomandă deretentivizarea (

Wasell et al . 2002 ),

- existența unor zone retentive apical de preparația

cervicală. Se recomandă reprepararea în sens apical ( Wasell et al . 2002 ).

Protezare fixă

www.3mespe.at

6. Defecte de curgere liniare

Cauze: - portamprenta nu asigură o presiune asupra materialului

de amprentă. Soluție : realizarea de stopuri din silicon C chitos în zonele

distale și palatul dur sau confecționarea unei linguri individuale

- material insuficient

- repozițonarea amprentei după atingerea poziției finale

- depășirea timpului de lucru

Protezare fixă

www.3mespe.at

7. Vizibilitatea portamprentei

Cauze: - portamprenta prea mică

- material insuficient

Protezare fixă

www.3mespe.at

8. Întărire insuficientă a materialului de amprentă

Cauze : - siliconi A : inhibarea reacției de intarire prin contaminarea

materialului, țesuturilor moi sau preparațiilor cu sulf din mănușile de latex. Remediu:

curățirea țesuturilor contaminate cu apă oxigenată apoi spălare cu apă și uscare.

- polieteri : inhibarea reacției de întărire datorită adrenalinei sau

sulfatului de fier. Remediu : spălare abundentă a țesuturilor contaminate cu spray

aer- apă, apoi uscare.

- contaminarea preparației cu cimenturi provizorii sau reziduuri

acrilice din restaurările provizorii

- dezinserția prematură a amprentei

- omogenizare incompletă a materialului

- material expirat

Protezare fixă

www.3mespe.at

9. Adeziune deficitară între materialele de amprentă

Cauze : - depășirea timpului de lucru la unul sau ambele materiale

- temperatura prea ridicată a materialelor.

- la amprenta de corecție:

- preamprenta incomplet curățată de urme de salivă

ori sânge sau incomplet uscată

- contaminarea preamprentei cu sulf .

Protezare fixă

www.3mespe.at

10. Aderența deficitară a materialului de amprentă la

portamprentă

Cauze: - nu s-a folosit adeziv sau acesta a fost incomplet uscat

- suprafețe contaminate ( de ex. ceara ) ale portamprentei

individuale. Remediu: curățirea cu acetonă sau sablare

- deformarea portamprentei la dezinserție

ACEASTA GREȘEALĂ APARE FRECVENT LA DEZINSERȚIE ȘI

TRECE ADESEORI NEOBSERVATĂ

- la alginate se recomandă îndepartarea materialului în

exces cu un bisturiu .

Protezare fixă

www.3mespe.at

EXA`lence

TEHNICA- DOUBLE MIX

Protezare fixă

www.gcamerica.com

Nu există nici o modalitate rapidă de a obține amprente bune .

Există însă metode rapide doar pentru a obține eșecuri !

Protezare fixă

Bibliografie

1. Piehslinger E.: Grundlagen der zahnärztlichen Prothetik, Universimed, 2. Auflage, 2006.

2. Marxkors R.: Lehrbuch der zahnärztlichen Prothetik, Deutscher Zahnärzte Verlag, . Auflage,

2010.

3. Gernet W. et al: Zahnärztliche Prothetik, Thieme, 4. Auflage, 2011.

4. Wassell et al.: Crowns and other extra-coronal restorations: Impression materials and

technique, BRITISH DENTAL JOURNAL, VOLUME 192, NO. 12, JUNE 29, p.679-690, 2002.

5. Hamalian et al.: Impression Materials in Fixed Prosthodontics: Influence of Choice on

Clinical Procedure, Journal of Prosthodontics 20 (2011), p. 153–160.

6. www.3mespe.at

7. Strub JR et al.: Curriculum Prothetik, Quintessenz Verlag, 4. überarbeitete und erweiterte

Auflage, 2011.

8. www.motogp.com

9. www.gcamerica.com

10 . Tosches N.A., Salvi G.E.: Methoden der gingivalen Retraktion. Eine Literaturübersicht,

Schweiz Monatsschr Zahnmed, Vol. 119 2/2009, 121-129.

11. Luthardt et al.: Comparison of the three-dimensional correctness of impression

techniques: A randomized controlled trial. Quintessence International,Volume 41, Number 10,

November/December 2010, p. 845-853.

Download - TEHNICI DE AMPRENTARE - razvantd.files.wordpress.com · Dacă firul este prea lung, suprapunerea capetelor determină o etalare insuficientă a preparației cervicale și o traumatizare

Top Related