Download - Suport de Curs Informatica

INFORMATICĂ ŞI OPERARE PC

SUPORT DE CURS

C U P R I N S

I. STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA UNUI CALCULATOR PERSONAL ( PC ) 3

- Componentele HARDWARE 4

- Componentele SOFTWARE 7

II. UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN SISTEMUL WINDOWS 8

1. Pornire calculator şi încărcare sistem

8

2. Fişiere şi Foldere (directoare) 9

2.1. Organizarea Fişierelor 10

2.2. Crearea unui shortcut (scurtături) 12

2.3. Recycle Bin 12

3. Ce este o fereastră ? 13

4. Oprirea şi restartarea calculatorului 15

III. REŢELE INFORMAŢIONALE 16

1. Intranet, Extranet 17

2. Internetul 17

IV. UTILIZAREA APLICAŢIEI WORD 20

1. Gestionarea documentelor Word 20

1.1. Generalităţi despre Word 20

1.2. Crearea unui document nou 20

1.3. Introducerea unui text într-un document 20

1.4. Trecerea automată de la o linie la alta 21

1.5. Salvarea unui document 21

1.6. Închiderea unui document 21

1.7. Deplasarea cursorului de editare pe un document Word 22

2. Moduri de operare asupra unui text 22

2.1. Mijloace de operare asupra textului 22

2.2. Operaţii cu fragmente de text 24

2.3. Căutare şi înlocuire 26

2.4. Verificarea ortografică a textului 27

2.5. Comutarea între majuscule şi litere mici 29

3. Formatarea de text - atributele unui format 29

Suport de curs Informatica si operare PCMihaela Siderache

3.1. Cum se alege un format pentru caractere 29

3.2. Opţiuni de aliniere în bara cu instrumente pentru format 31

3

3.3. Folosirea poziţiilor fixe tabulator 31

3.4. Crearea listelor marcate şi a listelor numerotate 32

4. Stabilirea parametrilor paginii fizice pentru aranjarea în pagină a textului 32

5. Numerotarea paginilor 33

6. Pregătirea pentru tipărire şi tipărirea documentelor Word 33

7. Lucrul cu tabele 36

7.1. Crearea unui tabel 36

7.2. Deplasarea cursorului de editare într-un tabel 37

7.3. Introducerea informaţiilor într-un tabel 38

7.4. Linii care delimitează celulele (borduri) 38

7.5. Aplicarea umbririlor şi culorilor 39

7.6. Modificarea lăţimii coloanelor şi înălţimii 39

7.7. Pentru a insera una sau mai multe coloane în tabel 39

7.8. Pentru a insera una sau mai multe linii în tabel 40

8. Crearea efectelor speciale cu Wordart 40

9. Crearea unei diagrame pe baza unui tabel 41

V. UTILIZAREA APLICAŢIEI EXCEL 42

1. Lansarea aplicaţiei 43

2. Deplasarea în cadrul documentului 44

3. Crearea unui document nou 46

4. Introducerea datelor 47

5. Modificarea sau ştergerea unei înregistrări 48

6. Mutarea şi copierea datelor pe foaia de calcul 48

7. Formatarea înregistrărilor dintr-un document Excel 49

8. Inserarea foilor de lucru 52

9. Mutarea / Copierea foilor de lucru 52

10. Stergerea foilor de lucru 53

11. Denumirea / Redenumirea foilor de lucru 53

12. Inserarea coloanelor sau a rândurilor 54

13. Ştergerea coloanelor sau a rândurilor 55

14. Utilizarea formulelor de calcul 55

15. Realizarea unei diagrame (grafic) 59

16. Salvarea unui document 63

VI. NORME DE PROTECŢIE ŞI SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA


AUTOMATĂ A DATELOR. 64

Tehnologia informaţiei (TI) reprezintă normele şi procedeele de colectare, memorare, transmitere şi prelucrare a datelor, în vederea obţinerii rezultatelor cu ajutorul calculatorului electronic.

I. STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA UNUI CALCULATOR PERSONAL ( PC )

Luând în considerare particularităţile unui calculator personal (PC), din punct de vedere al mărimii (fizice sau ca şi capacitate de memorare), viteză de lucru, costuri, utilizări specifice, se poate spune că există mai multe tipuri de calculatoare şi anume: Desktop, Tower, Laptop, Palm PC.

- Desktop – calculatorul de tip clasic, la care monitorul este aşezat în general pe carcasa unităţii centrale care se află pe birou.

- Tower – acel calculator la care carcasa unităţii centrale este mai îngustă dar mai înaltă decât la Desktop şi este aşezată lângă monitor sau de cele mai multe ori sub birou.

- Laptop (Notebook) – calculator uşor de transportat construit pentru a fi folosit în afara biroului, având o sursă independentă de alimentare. Au componente uşoare şi mici de ex. afişajul cu cristale lichide, tastatură şi în locuitor de mouse şi sunt cele mai costisitoare (aproximativ preţul a două PC-uri).

- Palm PC (Palmtop, Handhold sau Organizer) – se utilizează ca bloc notes, agendă telefonică, calculator de buzunar, calendar, etc. Facilităţi : posibilitatea transferului de date din PC, recunoaşte scrisul de mână, accesarea Internetului. Datorită dimensiunilor reduse (cât o palmă), procesarea textelor este destul de dificilă.

- PDA (Personal Digital Assistant) – asistent digital personal : dispozitiv de dimensiuni foarte mici, poate fi purtat în mână, combină facilităţi de calcul, telefon / fax cu cele de reţea; sunt penbased – folosesc un stilou special în locul tastaturii, pot deci recunoaşte scrisul de mână (unele recunosc şi vocea!). Au preţuri mari şi aplicaţii limitate.

Din punct de vedere structural, pornind de la diferenţierea modulelor fizice şi logice, calculatorul electronic are două componente :

hardware - ansamblul elementelor fizice şi tehnice

software - ansamblul programelor sistemul de operare şi alte 3


programe utilitare.

Componentele HARDWARE :

1. INTERNE :

Carcasa PC-ului conţine principale componente electronice ale computer-ului; memoria RAM, procesorul (CPU), placa de bază, plăcile video, sloturile de rezervă şi de extensie, hard-discul, sursa de alimentare.

-Placa de bază (Motherboard) componentă esenţială care are ca rol să interconecteze absolut toate celelalte componente interne sau externe.

- Procesorul (CPU) este “creierul” computer-ului. Acesta stabileşte viteza cu care calculatorul poate procesa informaţiile. Performanţele calculatoarelor pot fi îmbunătăţite, prin schimbarea procesorului. Viteza de lucru a procesorului se măsoară în megahertzi (MHz), iar mai nou gigahertzi (GHz).

- Memoria RAM în timpul funcţionării calculatorului, păstrează instrucţiunile sau comenzile programelor sau cele ale sistemului de operare (necesare supravegherii, controlului şi desfăşurării corecte a proceselor de prelucrare şi funcţionării normale a sistemului de calcul) şi datele (iniţiale, rezultate din prelucrare şi finale). Mărimea memoriei interne este exprimată în Kilobytes=1024 octeţi sau Megabytes=1024 Kilobytes)

- Placa video prelucrează şi afişează informaţia grafică, permite accesul către monitor. Există plăci de intrare video şi TV (TV tunner), astfel încât se pot urmări sau înregistra programe TV sau casete video pe computerul personal.

- Placa audio transformă sunetul în informaţie digitală. Plăcile de sunet pot prelua sunete reale, dar şi informaţii MIDI (Musical Instrument Digital Interface) folosite de sintetizatoare.

- Placa de reţea permite accesul la o reţea de calculatoare şi conectarea la Internet.

- Hard disk - HDD este principala unitate de stocare permanentă de programe şi informaţii, cel puţin pentru o perioadă de timp dorită de utilizatorul PC-ului.

2. EXTERNE :

a) Dispozitive de intrare

Prin intermediul dispozitivelor de intrare, utiliztorul introduce informaţii în calculator. Printre cele mai cunoscute sunt :

4


- Tastatura este cel mai utilizat dispozitiv cu ajutorul căruia se introdul datele în calculator şi cuprinde cinci categorii de taste : taste de

introducere text (alfanumerice), taste numerice, taste de deplasare a cursorului, taste funcţionale, taste speciale. Pe marginea de sus a tastaturii se găsesc tastele funcţionale care pot fi folosite ca modalitate rapidă de accesare a unor funcţii speciale (tipărirea unui document sau salvarea unui fişier). Acţiunea fiecărei taste funcţionale diferă de la un program la altul, cu excepţia tastei F1, folosită pentru a accesa funcţia Ajutor (Help). Tasta Escape (Esc), aflată pe marginea de sus a tastaturii, în partea sa din stânga (prima tastă). Dacă se apelează din greşeală o comandă sau o casetă de dialog din menu, apăsând tasta Esc se va anula comanda anterioară.La majoritatea programelor sub Windows, apăsarea tastei F1 (cea mai din stânga dintre tastele funcţionale, sau următoarea la dreapta după Esc), va apela funcţia Help (Ajutor), funcţie de la care se pot obţine informaţii suplimentare asupra modului de funcţionare a programului respectiv.În dreapta tastei F1 se află inca 11 taste funcţionale, pe care programul le foloseşte pentru a oferi acces rapid la funcţii specifice (cum ar fi tipărirea sau salvarea fişierului).

Tastele Print Screen, Scroll Lock şi Pause sunt numite, de obicei, taste DOS (Disk Operating System), deoarece sunt rezervate unor funcţii din sistemul de operare DOS, se folosesc foarte rar când se lucrează sub sistemul Windows. Aceste taste se află plasate tot pe marginea de sus a tastaturii, în dreapta celor 12 taste funcţionale.Există, de asemenea, trei leduri care arată dacă tastele Num Lock, Caps Lock sau Scroll Lock sunt active sau nu. poziţia lor pe tastatură este în dreapta tastei Pause.

Sub cele 3 leduri se află tastele-calculator (Number), care sunt aşezate şi au funcţii similare cu cele ale calculatorului de buzunar. Aceste taste sunt activate prin apăsarea tastei Num Lock. Când tasta Num Lock nu este activată, tastele-calculator dublează funcţiile tastelor Cursor Control.

Tastele Cursor Control (controlul cursorului) permit mişcarea cursorului vertical şi orizontal pe ecran, fără a folosi mouse-ul. Prin acţionarea tastelor Page Up şi Page Down se poate trece pe paginile următoare sau anterioare, iar cu tastele Home, respectiv End, se poate realiza poziţionarea cursorului la începutul sau la sfârşitul unui rând.

Prin acţionarea tastei Backspace se pot şterge caracterele aflate în stânga cursorului. Acţionarea tastei Delete realizează ştergerea oricărui caracter aflat în dreapta cursorului. Acţionând tasta Insert se pot introduce caractere din locul unde se află cursorul la dreapta, între cele două caractere, între care a fost plasat acesta.

Tastele Control şi Alt sunt folosite împreună cu tastele de culegere şi cu 5


cele funcţionale pentru a permite accesul la mai multe funcţii ale programului.

Comenzile din menu-ul Windows pot fi selectate prin apăsarea tastei Alt şi a literei subliniate din denumirea functiei respective.

Pentru scrierea majusculelor trebuie apăsată tasta Shift simultan cu culegerea datelor (literelor). Acţionând tasta Caps Lock, toate caracterele care vor fi scrise în continuare vor fi majuscule, printr-o nouă apăsare a tastei Caps Lock se deselecteaza facilitatea de a scrie majuscule.

Tasta Tab mută cursorul dintr-o coloană în alta (de exemplu, la tabele în care se introduc cifre sau cuvinte in diferite coloane).

- Mouse-ul controlează mişcarea cursorului (pointer) pe un ecran de afişare, pentru poziţionarea şi selecţia unor comenzi. În programele grafice poate fi folosit ca un stilou, creion sau pensulă. Din punct de vedere constructiv şi al utilizării, mouse-ul s-a dezvoltat de la forma cu 1 la cea cu trei butoane funcţionale. Clic înseamnă apăsarea butonului mouse-ului o dată pentru a fixa cursorul într-o poziţie pe ecran sau pentru a selecta un menu. Dublu clic înseamnă a apăsa de două ori rapid butonul mouse-ului pentru activarea unei funcţii sau a unui program din menu.

- Touchpad este o mică suprafaţă sensibilă la atingere, folosită ca dispozitiv de punctare pe unele calculatoare portabile (laptop-uri). Deplasarea pointer-ului pe ecran se face prin mutarea degetului peste pad.

- Scanner este un dispozitiv de intrare care permite conversia oricărui text sau oricărei imagini aflate pe o suprafaţă plană în date acceptate de calculator. Imaginile sunt preluate şi transformate în date, punct cu punct.

b) Dispozitive de ieşire

- Monitorul (Video display) afişează imagini color, pe un ecran cu diagonala de minimum 15" (inches). Constructiv există monitor cu tub catodic sau monitor cu cristale lichide (LCD – Lichid Cristal Display).

- Boxe (difuzoare) dispozitiv de ieşire pentru sunet legate la placa de sunet

- Imprimanta dispozitiv care afişeză pe suport fizic texte sau ilustraţii. În funcţie de tehnologia de tipărire utilizată, imprimantele pot fi :

- matriciale (cu ace) folosind pentru imprimare ribonul şi hârtie specială

- cu jet de cerneală (inkjet) folosind cartuşe cu cerneală şi hârtie normală

- laser, folosind aceeaşi tehnologie ca şi copiatoarele

- Plotter (trasatorul) este un dispozitiv special pentru trasarea pe hârtie a unor planuri şi desene tehnice, în funcţie de comandă folosind o peniţă.

6


c) Dispozitive de intrare / ieşire

- Fax / Modem transmite şi primeşte date prin liniile telefonice, transformă calculatorul într-un fax şi permite conectarea la Internet printr-o linie telefonică.

- Touch screen tip de ecran de afişare, acoperit de o folie transparentă sensibilă la atingere, punctarea comenzilor de pe ecran făcându-se cu degetele.

- CD – ROM unitate ce permite citirea unui CD şi CD WRITTER ce poate citi şi scrie (inscripţiona) CD-urile

- DVD WRITTER poate citi şi scrie DVD-urile

- Floppy disk dispozitiv ce poate scrie şi citi dischete

d) Dispozitive de stocare

- Hard disk - HDD (disc fix) este cel mai sigur mod se stocare datorită faptului că este o componentă internă a calculatorului. Capacitatea de stocare cea mai mare.

- Hard disk-ul extern este un disk care poate fi detaşat fără a desface calculatorul, el fiind situat într-un sertar care are conectori la magistrala de date a calculatorului.

- CD-R (Compact disc) este disc optic pe care pot fi stocate date, cu spaţiu memorie până la 800 Mb şi care nu pot fi scrise decât o dată.

- CD-RW disc cu posibilităţi multiple de scriere şi ştergere

- DVD-R şi DVD-RW au capacitatea de stocare mai mare decât CD-urile.

- Disketa disc cu capacitate mică de stocare, 1,44 Mb.

Componentele SOFTWARE :

1. Programele de sistem (sisteme de operare) sunt esenţiale pentru funcţionarea calculatorului şi are ca rol gestionarea modului cum lucrează componentele fizice între ele şi oferă asistenţă în funcţionarea programelor de aplicaţii. Facilitează utilizarea calculatorului şi oferă instrumentele necesare pentru executarea programelor. Sistemul de operare poate fi considerat interfaţa dintre componentele hard şi utilizator.Exemple de sisteme de operare : Windows, Machintosh, Linux

2. Programele de aplicaţii efectuează prelucrări ale datelor având fiecare funcţii specifice (procesare de text, facturare, prelucrare grafică, etc.)

7


Exemple : Pachetul de programe Microsoft Office (Word, Excel, Access, PowerPoint), AutoCad, Adobe, Internet Explorer, Corel, etc.

II. UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN SISTEMUL WINDOWS

1. Pornire calculator şi încărcare sistem

Orice calculator are pe unitatea centrală două butoane : unul mai mare pentru pornire şi altul mai mic pentru restaretare în caz de blocare. Monitorul are şi el un buton pentru pornit / oprit.Pe monitor va apre interfaţa grafică a sistemului de oprare.

Iconuri (pictograme)

Meniu

Butonul de Start Desktop Task-bar (bara de sarcini) Systray (bara de sistem)

Butonul Start este locul de unde începeţi majoritatea lucrurilor pe care vreţi să le realizaţi pe calculator. Butonul Start este poziţionat la capătul Taskbar-ului.

Dacă lăsaţi pointer-ul asupra lui câteva secunde, va apărea mesajul Click here to begin (faceţi clic aici pentru a începe). După clic pe butonul Start se deschide o listă numită Menu. Unele din articolele din Menu au săgeţi în dreptul lor; când se selectează un asemenea articol, lăsând pointer-ul deasupra o secundă, se va deschide un alt Menu.

Taskbar (bara de sarcini) este bara de la baza ecranului unde apar etichetele ce reprezintă ferestrele programelelor sau fişierelor deschise.

Desktop (ecranul) este spaţiul de lucru oferit de sistem pe care se deschid sau se

8


află toate celelalte elemente ale interfeţei grafice.

Systray (Bara de sistem) este porţiunea din dreapta a taskbar-ului unde se află ceasul sau alte iconuri reprezentănd programele deschise automat la pornirea sistemului.

Icon-uri (pictograme, icoane) sunt mici reprezentări grafice pentru recunoaşterea rapidă a directoarelor sau fişierelor, a programelor utilitare, etc,

2. Fişiere şi Foldere (directoare)

Folderele (directoarele)Pe măsura creării a tot mai multe fişiere, este bine ca acestea să fie grupate pentru a putea fi găsite (regăsite) mai uşor. Ele pot fi grupate în foldere. Un folder (director) conţinut în alt folder (director) se numeşte subfolder (subdirector).

Deschiderea folderelor (directoarelor) Pentru deschiderea unui folder se dă dublu clic pe icoana lui. Închiderea unui folder se face prin clic pe butonul Up One Level.

Deschiderea unui fişierSe poate deschide un fişier din fereastra My Computer dând dublu clic pe icoana sa.

Windows ExplorerAcest program oferă un mod alternativ pentru vizualizarea informaţiilor înmagazinate pe calculator. Acest program se lansează dând clic pe numele lui în “menu”-ul Programs.Pentru ca icoanele să încapă în fereastra Windows Explorer, se deschide “menu”-ul View şi se selectează din acesta opţiunea Small Icons.

Fisier Folder

9


Arborii şi ramurileFereastra Windows Explorer este împărţită în două. În partea stângă sunt poziţionate icoanele pentru driver-ele de disc şi unele articole de desktop (Control panel, Printers, Recycle Bin, My Briefcase, ...), aşezate într-o structură

ce seamănă cu un arbore cu linii ca nişte ramuri ce ies dintr-un trunchi. În partea dreaptă a ferestrei Windows Explorer este prezentat conţinutul driver-ului sau al folder-ului evidenţiat în stânga.

ExplorareaPentru a deschide un anumit folder (director) în Windows Explorer se dă clic pe numele acestuia în partea stângă a ferestrei. În acest moment icoana folder-ului / driver-ului ales se schimbă într-o icoană de folder/driver deschis, iar conţinutul său este prezentat în secţiunea din dreapta a ferestrei.

RamificareaUn semn „+” în stânga unui folder arată că acesta are subfoldere. Pentru a vedea subfolderele, dispuse ca şi ramurile unui arbore, se dă clic pe semnul „+”. Acesta se va schimba într-un semn „–“ şi apare un nou set de ramuri (subfoldere, fişiere). Pentru a închide folderul se dă clic pe semnul „–“. Dacă un folder nu are semnul „+”, respectiv „–“ , înseamnă că nu conţine subfoldere.

Deschiderea unui fişierPentru deschiderea unui fişier, din programul Windows Explorer, se dă dublu clic pe icoana sa din partea dreaptă a ferestrei.

2.1. Organizarea Fişierelor

Pentru a păstra toate fişierele create sau preluate este utilă crearea unor foldere (directoare) cu denumiri prestabilite. Organizarea şi reorganizarea fişierelor prin mutare sau copiere cu ajutorul programului Windows Explorer este deosebit de simplă.

Crearea unui folder La crearea unui folder trebuie comunicat calculatorului locul unde să-l pună (driver-ul). În acest scop trebuie mai întâi selectat driver-ul unde se doreşte păstrarea noului folder. Pentru crearea unui folder pe driver-ul C, se lansează programul Windows Explorer şi se dă clic pe driver-ul C. Apoi se selectează din menu-ul File opţiunea New şi se dă clic pe opţiunea Folder în menu-ul care se deschide. Aceste acţiuni fac să apară o nouă icoană de folder în secţiunea din dreapta a ferestrei. Dedesubtul acestei noi icoane este o cutie care conţine cuvintele New Folder selectate. Aceste cuvinte pot fi schimbate cu denumirea dorită pentru noul folder, scriind denumire de la tastatura.

Foldere în foldereCrearea unor subfoldere în folder se realizează utilizând metoda prezentata pentru Crearea unui folder, doar că în locul selectării driver-ului C se selectează folder-ul în care se doreşte plasarea subfolder-ului.

Mutarea unui folder

10


Organizarea diferită a fişierelor în diferite foldere, după cum situaţie o cere, este posibilă utilizând facilitatea programului Windows Explorer.Practic se translateaza icoana fişierului care se doreşte a fi mutat în noul folder.Locul (folder-ul) unde se doreşte mutarea fişierului trebuie să fie vizibil în arborescenţa ferestrei Windows Explorer. Dacă nu este vizibil, va fi căutat, folosind bara de defilare pentru a parcurge lista de foldere şi fişiere.

Mutarea propriu-zisă a fişierului se face prin deplasarea icoanei fişierului selectat (cu butonul din stânga al mouse-ului apăsat) peste icoana folder-ului unde se doreşte mutarea şi se eliberează icoana fişierului prin eliberarea butonului din stânga al mouse-ului. Fişierul a fost mutat astfel în noul folder.

Copierea unui fişierUneori se doreşte efectuarea unor schimbări în organizarea fişierelor pe foldere, fiind necesară mutarea fişierelor, dar se doreşte şi păstrarea formei iniţiale a fişierului. Pentru a copia un fişier se dă clic cu butonul din dreapta al mouse-ului pe numele fişierului şi apoi se dă clic pe opţiunea Copy în menu-ul care apare într-o mică fereastră. După aceasta se face clic cu butonul din dreapta al mouse-ului pe icoana folder-ului în care se doreşte copierea şi se face clic pe opţiunea Paste, realizându-se astfel copierea în folder-ul ţintă.

Copierea pe un disc flexibil ( floppy disk ) Pentru copierea unui fişier pe floppy disk se foloseste aceeaşi metodă prezentata anterior, respectiv de deplasare şi eliberare (drag and drop). Pentru a copia un fişier pe floppy disk trebuie identificată icoana fişierului pe driver-ul şi în folder-ul unde a fost înmagazinat fişierul. Apoi trebuie să ne asigurăm că icoana driver-ului floppy disk-ului este vizibilă în stânga ferestrei. Se va deplasa icoana fişierului deasupra icoanei driver-ului dischetei şi in final trebuie eliberata icoana fisierului.Dacă în unitatea de floppy nu există introdusă o dischetă, calculatorul va solicita introducerea unei dischete printr-un mesaj specific. După introducerea dischetei, calculatorul va copia fişierul precizat. La copierea unui fişier va apare, pe ecran, o imaginea simbolica, zburând între două foldere.

Redenumirea fişierelorLa reorganizarea fişierelor şi folderelor poate apare necesitatea redenumirii acestora. Pentru aceasta se procedează astfel: se identifică icoana fişierului pe care dorim să-l redefinim, se dă clic pe butonul din dreapta al mouse-ului şi din menu-ul care apare se selectează Rename. Ca efect va apare o cutie (un chenar) în jurul numelui în care se înscrie noul nume şi apoi se apasă tasta Enter.Redenumirea trebuie aplicată numai la fişierele şi folderele proprii; cele care aparţin unor programe standard nu trebuie redenumite, deoarece aceasta actiune ar putea împiedica funcţionarea acelor programe.

Găsirea fişierelor

Se selectează programul Find din menu-ul Start şi se dă clic pe Files or Folders din menu-ul care se deschide. În fereastra Find se selectează tab-ul Named & Location, apoi se introduce numele fişierului căutat în cutia Named şi se poate utiliza lista drop-down Look in pentru a preciza pe care driver să se faca cautarea.

11


Apoi se dă clic pe butonul Find Now pentru a începe efectiv căutarea. Numele şi locul tuturor fişierelor rezultate din cautare vor apare în partea de jos a ferestrei.

Dacă nu vă mai reamintiţi numele fişierului pe care doriţi să-l căutaţi – dar se ştie că conţine un anume cuvânt –, atunci se înscrie acel cuvânt în cutia Containg text din acelasi program Fiind. In continuare, se realizeaza căutarea acţionând ca si in metodologia prezentata anterior. Dacă se cunoaşte şi tipul fişierului (extensia = ce este scris dincolo de punct), se selectează această informaţie din cutia Of type.

Ştergerea unui fişierPentru a şterge un fişier se pot folosi programele Explorer sau My computer.În programul Explorer se lucrează astfel: se selectează din partea stângă a ferestrei cu numele Explorer prin dublu clic pe icoana driver-ului C (cel în care se află fişierul pe care dorim să-l ştergem), apoi se deschide folder-ul (directorul) unde se află fişierul de şters şi se selectează icoana fişierului respectiv. In continuare se selectează din menu-ul File opţiunea Delete. După selectarea icoanei fişierului de şters, se poate apăsa (acţiona asupra) tasta Delete de pe tastatură.După această acţiune apare o casetă de dialog în care se întreabă dacă într-adevăr se doreşte ştergerea.Se face verificarea dacă este inscris intr-adevar numele fişierului care se doreşte şters.Dacă totul este corect, se face clic pe butonul Yes al casetei. În acelaşi fel se pot şterge foldere (directoare) întregi, dar atenţie, la ştergerea unui folder (director) se şterge tot conţinutul său.

2.2. Crearea unui shortcut (scurtături)

(acces direct la programul sau fişierul pe care îl accesaţi mai des)Dacă aveţi mai mult de lucrat cu o anumită aplicaţie pentru a vă uşura ajungerea la locul unde a fost salvată sau instalată, este recomandat crearea unui shortcut (scurtături) pe desktop.Daţi un clic dreapta în orice parte a desktop-ului şi alegeţi din meniul deschis opţiunea New / Shortcut, va apărea fereastra Create Shortcut în care va trebui să precizaţi calea unde se află aplicaţia dorită. Apăsaţi butonului Browse, se va deschide o castă de dialog în care selectaţi denumirea aplicaţiei, apăsaţi OK, Next, Finish. Pe desktop va apare o iconiţă cu o sageată în partea stângă jos – acesta este semnul de recunoaştere a unu schorcut. Ştergerea lui nu afectează aplicaţia.

2.3. Recycle Bin

O altă cale de a „şterge” fişiere este aceea de a le arunca (transfera) în Recycle Bin. Pe desktop se găseşte icoana lui Recycle Bin.Pentru folosirea lui Recycle Bin este necesar să fie vizibilă icoana acestuia.Apoi în programul Explorer sau în My computer se face clic pe fişierul la care se renunţă. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului, se deplasează icoana fişierului peste icoana Recycle Bin şi, la suprapunerea icoanelor, se dă drumul butonului mouse-ului. Icoana fişierului va dispare.

12


După transferarea unor fişiere în Recycle Bin, icoana acestuia se schimbă de la imaginea unei cutii goale la una plină, simbolizând că există nişte fişiere transferate acolo.Dacă din greşeală aţi şters ceva important, nu trebuie intrat în panică. Oricare dintre fişierele şterse de pe hard-discul calculatorului este reţinut în Recycle Bin o perioadă, ceea ce înseamnă că este posibilă recuperarea sa.

Pentru a recupera un fişier se dă dublu-clic pe icoana Recycle Bin; va apare o listă cu folderele şi fişierele şterse. Se selectează numele fişierului care se doreşte a fi recuperat şi după aceea se selectează Restore din menu-ul File.

Efectul comenzii Restore este transferarea fişierului din Recycle Bin înapoi în locul original. Din nefericire acest mecanism de recuperare a fişierelor şterse nu funcţionează pentru suportul disc flexibil (floppy-disc); altfel spus, fişierele şterse de pe o dischetă nu mai pot fi recuperate.Recycle Bin nu reţine fişierele şterse pentru totdeauna. programul Windows anuland automat fişierele şterse când acestea ocupă mai mult decât 10% din volumul hardisc-ului respectiv.

Golirea lui Recycle Bin La transferarea fişierelor în Recycle Bin ele continuă să ocupe un spaţiu pe hard-disc. Se poate face mai mult spaţiu pe hard-disc ştergând fişierele pentru totdeauna. Pentru a realiza aceasta, se face clic pe Recycle Bin cu butonul drept al mouse-ului şi se selectează Empty Recycle Bin.La întrebarea dacă se doreşte sigur acest lucru, se dă clic pe butonul Yes. După această comandă vor fi şterse toate folderele şi fişierele din Recycle Bin de pe hard-disc. Tot ce a fost sters cu comanda Empty Recycle Bin nu mai poate fi recuperat.

3. Ce este o fereastră ?

O fereastră este un spaţiu rectangular în care se poate lucra cu un anumit program. Când un program se rulează într-o fereastră, se spune că fereastra este deschisă.Denumirile unor părţi principale ale unei ferestre sunt:

- Bara de titlu – prima bară de sus din ecran (ea conţine butoanele de maximizare (măreşte fereastra), minimizare (micşorează) şi închidere ;

- Bara de meniu – următoarea bară din ecran (în ea sunt înscrise textele: File, Edit, View, Insert, Format, Help).

- Barele de defilare – aşezate în partea de jos şi în dreapta ecranului, şi conţin săgeţi de defilare cu ajutorul cărora se parcurge ecranul în stânga şi dreapta, şi în sus şi în jos.

Butoane standard

închidere

13


maximizare

minimizare

Maximizarea şi restaurarea

Pentru a observa mai clar o fereastră, o puteţi lărgi dând clic pe butonul ei de maximizare. Maximizată, o fereastră ocupă tot desktop-ul, încât nu i se văd marginile. Butonul ei de maximizare dispare, fiind înlocuit de un buton de restaurare (Restore). Când se dă clic pe acest buton, se revine la poziţia şi mărimea ei iniţială pe desktop.

Minimizarea

Dacă o fereastră nu se foloseşte, se poate reduce la o icoană, dispărând în forma totală de pe ecran. În acest scop se foloseşte butonul din stânga, din cele trei din colţul din dreapta al ferestrei. Acest buton reduce dimensiunea ferestrei ca un buton pe Taskbar.Dacă se doreşte să se revină la fereastra iniţială, se da „clic” pe butonul reprezentat prin minimizare pe Taskbar.

Redimensionarea unei ferestre

Cât timp o fereastră nu a fost maximizată, i se poate altera dimensiunea şi forma.Pentru aceasta se poziţionează pointer-ul pe marginea ferestrei. Pointer-ul se schimbă într-o săgeată cu 2 capete. Dacă în această situaţie se apasă butonul stâng al mouse-ului, se poate deplasa marginea, modificând înălţimea sau lăţimea ferestrei. Când fereastra a ajuns la mărimea dorită, se eliberează butonul mouse-ului.

Mutarea unei ferestreDacă o fereastră nu a fost maximizată, o puteţi muta pe desktop. Pentru aceasta se poziţionează săgeata mouse-ului pe o parte liberă a liniei de titlu şi, ţinând apăsat butonul din stânga al mouse-ului, se deplasează fereastra la o nouă poziţie. Pentru a aseza fereastra în noua poziţie, eliberaţi butonul mouse-ului.Dacă o fereastră are bare de defilare de-a lungul marginilor din dreapta şi de jos, rezultă că este prea mică pentru a-şi prezenta întregul conţinut. Fiecare bară se poate deplasa în sus sau în jos, la stânga sau la dreapta. Acest mod de deplasare, prin conţinut, este foarte rapid; dacă se doreşte o deplasare lentă, se folosesc săgeţile de la capetele barelor de defilare.

14


Inchiderea ferestreiCând nu se mai doreşte folosirea unei ferestre, se poate închide prin „clic”-area pe butonul cel mai din dreapta, din colţul din dreapta al ferestrei (conţine înscris semnul X).

Schimbarea ferestrelorDacă există mai multe programe în rulare simultana, se poate schimba (trece) de la unul la altul dând clic în Taskbar pe butonul care reprezintă programul dorit. Nu contează dacă fereastra unui program nu este vizibilă, un clic pe butonul ei o va aduce în vârful grămezii de ferestre deschise, gata de folosire. Această acţiune este valabilă pentru orice program, chiar dacă fereastra lui a fost minimizată.

Ferestrele activeDacă pe desktop sunt deschise simultan mai multe ferestre, fereastra utilizată se numeşte fereastră activă. Ea este plasată deasupra celorlalte ferestre. Când o fereastră este activă, butonul ei de pe taskbar arată de parcă ar fi apăsat (la alt nivel decât celelalte butoane). Fereastra activă are bara de titlu de altă culoare decât celelalte ferestre.

AranjareaDeschiderea mai multor ferestre pe desktop creează senzaţia de dezordine. Pentru a ordona ferestrele deschise daţi clic cu butonul drept al mouse-ului pe o parte liberă a Taskbar-ului. Din menu-ul care apare, alegeţi Cascade, această opţiune va aranja ferestrele în ordine, una deasupra celeilalte. Ferestrele se pot aranja şi una lângă cealaltă, selectând Tile Horizontally sau Tile Vertically.

4. Oprirea şi restartarea calculatorului

Procedura corectă de închidere este apelarea butonul Start, apoi Turn Off Computer şi alegera funcţiei Turn off

Există trei posibilităţi de restartare a calculatorului:

- Apelare buton Start, apoi Turn Off Computer şi alegera funcţiei Restart.

15


- Prin apăsarea simultană de două ori a tastelor Ctrl+Alt+Del- Prin apăsarea butonului Restart existent pe unitatea centrală, acestă opţiune fiind

cea mai recomandată, se foloseşte atunci când celelalte două alternative nu funcţionează.

III. REŢELE INFORMAŢIONALE

Reţea (Network) – este un grup de două sau mai multe calculatoare conectate împreună. Calculatoarele dintr-o reţea se numesc noduri.

Local Area Network (LAN) – reţea locală, în care calculatoarele sunt localizate foarte aproape unele de altele, în aceeaşi intreprinderire sau clădire.

Metropolitan Area Network (MAN) – este o reţea metrolpolitană, se întinde pe teritoriul unui oraş sau al unui spaţiu aglomerat.

Wide Area Network (WAN) – reţea de largă acoperire : este comunicarea intre calculatoare aflate la o distanţă foarte mare unele de altele chiar în altă ţară.

Global Area Network (GAN) – este o reţea globală, este reţeaua care cuprinde toată lumea, legând între ele calculatoarele de pe întregul glob. Cea mai renumită reţea GAN este INTERNET-ul.

Pentru a clasifica tipurile de reţele se pot folosi mai multe criterii, printre care:

Arhitectura determină clasificarea reţelelor în reţele :- reţele punct la punct (peer to peer) – fiecare staţie de lucru are capabilităţi şi

responsabilităţi echivalente (fiecare calculator are acces la resursele, programele, bazele de date aflate pe celelalte calculatoare);

- reţele client / server – fiecare calculator este fie client fie server şi anume fiecare calculator este conectat la un calculator central de unde accesează aplicaţiile de care are nevoie şi le foloseşte, calculatorul acela numindu-se server, calculatoarele ce realizează cererile serverului poartă denumirea de client.

Topologia – aranjarea geometrică a sistemului de calculatoare. Conform acestui criteriu sunt cunoscute aceste reţele :

- magistrala (bus) – calculatoarele sunt aşezate analog cu locurile dintr-un autobuz.

- stea (star) – aşezare sub formă de stea a calculatoarelor- inel (ring) – calculatoarele sunt aşezate în cerc

16


Protocolul – este set de reguli şi semnale pe care calculatoarele din reţea le folosesc pentru a comunica. Unul dintre cele mai importante protocoale pentru reţelele LAN este numit Ethernet.

Sunt multiple avantajele utilizării calculatoarelor în reţea. Dintre cele mai importante pot fi enumerate :

permite partajarea utilizării resurselor indiferent de localizarea lor fizică

permite accesul programelor de la distanţă, utilizatorii având la dispoziţie ultimile versiuni ale acestora

permite accesare bazelor de date de la distanţă realizează o comunicare mai rapidă între oameni, comunicarea se

poate realiza sub formă de text, sunet sau imagine se pot realiza videoconferinţe utilizate pentru educaţia la distanţă

posibilitatea pentru anumite persoane de a lucra acasă (teleworking) în funcţie de timpul disponibil

reducerea costului, etc.

1. INTRANET, EXTRANET

Ce este Intranetul şi diferenţa dintre Intranet şi Internet ?

Intranetul este o reţea de comunicare asemănătoare Internetul, ce utilizeză aceleaşi instrumente, în special browser-ele www.

Cuvântul Intranet este format din prefixul intra corespunzător termenului interior şi termenului net ce este folosit în general pentru termenul de reţea.

Diferenţa dintre Intranet şi Internet este aceea că reţeaua Intranet este o reţea privată şi internă a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou şi de aceea nu este foarte bine definit. Există diferite definiţii care afirmă faptul că o reţea Intranet poate fi conectată la Internet, sau poate folosi Internetul, în timp şi alte definiţii subliniază importanţa unor separări totale de Internet, acesta fiind protejat de bariere (firewalls).

Ce este Extranetul şi diferenţa dintre Extranet şi Internet ?

Cuvântul Extranet este format din prefixul extra corespunzător termenului exterior şi termenului net ce este folosit în general pentru termenul de reţea. Extranetul este folosit de obicei în exterior cu scopul de a îmbunătăţi comunicarea între diferite organizaţii, clienţi, fără a prejudicia securitatea electronică.

În concluzie, Extranet-ul este o extensia a unei reţele Intranet, în mod special pe Word Wide Web, ce permite comunicare între anumite instituţii şi a oamenilor din această reţea Extranet, în cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reţeaua Intranet şi a acestor organizaţii.

17


Diferenţa dintre Extranet şi Internet constă în aceea că Extranetul este o reţea exterioară corespunzătoare anumitor firme, reţea ce permite şi accesul limitat la reaţeaua Intranet a acestor firme, pe când Internetul nu permite accesul la reţeaua Intranet a firmelor.

2. INTERNETUL

Internetul este :

un sistem cu o dezvoltare foarte rapidă care cuprinde computere interconectate şi facilitează serviciile de transfer de date cum ar fi poşta electronică, Word Wide Web, transferul de fişiere şi ştiri.

o reţea globală de computere, care leagă guverne, universităţi, companii şi multe alte reţele şi untilizatori.

o reţea globală ce conectează mai mult de 2 milioane de calculatoare, numărul acestora fiind în continuă creştere.

Spre deosebire de serviciile online care sunt controlate în mod central, Internetul este descentralizat prin însuşi modul său de proiectare. Fiecare calculator din Internet numit gazdă sau host, este independent.

Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt :

Word Wide Web (www) – serviciu multimedia, este un sistem de server-e Internet care permite lucrul cu documente formatate special, într-un limbaj numit HTML (Hyper Text Markup Language) ce permite grafică şi legături Hyperlink.

Acest serviciu oferă posibilitatea accesului la o cantitate imensă de informaţii, fapt ce duce la necesitatea stabilirii unei metode de selectare a datelor care ne interesează, cerinţă îndeplinită prin folosirea motoarelor de cautare.

Un motoar de cautare este un program care permite utilizatorilor să găsească diverse informaţii pe Internet. În sens mai larg poate fi definit ca program ce găseşte informaţia cautată într-o bază de date.

Cele mai cunoscute sunt : AltaVista, Yahoo, Infoseek, Hotbot, Lycos, Metacrawler, Google, etc.

E-mail – poştă electronică pe Internet Chat – conversaţie pe Internet, prin introducerea textelor pe calculator Newsgroups – conţine ultimile noutăţi pe o anumită temă ftp – este un serviciu pentru copierea fişierelor sau programelor de pe

Internet pe calculatorul propriu

Între calculatoarele legate la Internet se pot schimba date şi informaţii folosind unul dintre serviciile amintite, prin reţele cablate şi prin satelit numite Datahighway (magistrale de date).

Utilizarea telefonului pentru conectarea la Internet

18


Pentru a se executa o conectare la Internet (folosind o linie telefonică) este nevoie de :

Modem care să transorme informaţiile transmise de calculator în semnale electrice şi invers. Aceste informaţii se transmit pe linia telefonică până la firma care oferă legătura la Internet (Internet Service Provider sau simplu Providerul de Internet), care oferă accesul la Internet.

Linie telefonică – prin intermediul cărei se va realiza conectarea

Providerul de Internet (ISP-Internet Service Provider) – este cel care deţine un contract de oferire a serviciilor de Internet şi care oferă posiblitatea accesării Internetului cu plata serviciilor doar până la sediul acestuia. Chiar dacă se accesează pagini de Internet de la mare distanţă, se plăteşte ca şi când totul s-ar afla la sediul firmei provider

Browser de Web – program folosit la vizualizarea paginilor în format html

Program de poştă electronică – folosit la trimiterea şi primirea de mesaje scrise

Program de telecomunicaţii – utilizat la realizarea teleconferinţelor

Pentru conexiune la Internet prin cablu telefonic se pot folosi mai multe tipuri de conexiuni:

Public Swithed Telephone Network (PSTN) este reţea telefonică, construită pentru a transmite sunete, în format analogic. Pentru a realiza conexiunea calculatorului la reţeaua PSTN este nevoie de un modem

Integrated Services Digital Network (ISDN) este un standard mondial pentru transmiterea digitală de semnal telefonic şi servicii de date către utilizatorii particulari, şccoli şi birouri. Transmite date în semnal digital nemaifiind necesar modemul.

Asymetric Digital Subscriber Line (ADSL) înseamnă linie asimetrică de legătură. Asimetric se referă la faptul că viteza de primire a datelor este diferită de viteza de trimitere a datelor, fiind rentabil pentru cei care vor mai mult să consulte decât să trimită infotmaţii pe Internet. ADSL suportă viteză de până la 1,5 Mbs la primire şi viteză de până la 384 Kbs la trimitere.

19


IV. UTILIZAREA APLICAŢIEI WORD

1. Gestionarea documentelor Word

1.1. Generalităţi despre Word

Word face parte din pachetul de programe Microsoft Office, care conţine următoarele produse: Microsoft Word (pentru editare de documente), Microsoft Excel (pentru editare de foi de calcul), Microsoft PowerPoint (pentru creare de diapozitive pentru proiector şi prezentări multimedia), Microsoft Outlook (pentru folosirea următoarelor instrumente electronice: poştă electronică, calendar de activităţi, agendă de lucru, agendă de adrese, caiet de notiţe ş. a. ), Microsoft Access (pentru prelucrarea bazelor de date relaţionale).

Pentru a putea lansa Word există mai multe metode:

Dacă acesta este instalat ca parte a pachetului Microsoft Office, se poate folosi bara de comenzi rapide Office, executând clic pe pictograma care reprezintă un W;

În caz contrar, cel mai simplu este să se lanseze Microsoft Word din meniul Programs, care apare atunci când se execută clic pe butonul Start;

De asemenea, dacă se execută dublu clic pe orice fişier având extensia .doc sau pictograma specifică programului Word , aflat în meniul Documents al butonului Start, acţiunea va avea ca efect lansarea lui Word, urmată de deschiderea documentului respectiv.

Word este unul din cele mai puternice procesoare de text. Cu ajutorul lui se poate crea un nou document - cum ar fi o scrisoare, o notă sau un raport - sau se poate modifica un document existent. Se poate utiliza Word pentru a introduce text, pentru a edita un text existent, precum şi pentru a formata textul în vederea punerii lui în evidenţă, a sublinierii anumitor idei şi a aranjării cât mai profesionale a textului în pagină. Se pot, de asemenea, insera imagini grafice, tabele şi diagrame.

20


Word asociază documentului o fereastră-document care este prezentă pe ecran tot timpul cât se lucrează cu documentul respectiv şi înregistrează documentul într-un format propriu.

1.2. Crearea unui document nou

La începutul sesiunii de lucru, după lansarea în execuţie a lui Word şi încărcarea lui în memoria internă, este afişată imediat o fereastră-document goală, cu numele “Document1”, care se poate folosi pentru documentul pe care doriţi să-l creaţi.Dacă nu sunteţi la începutul sesiunii de lucru, alegeţi meniul File, urmat de New… şi executaţi dublu clic pe Blank Document.

1.3. Introducerea unui text într-un document

Textul este inserat în locul în care este poziţionat cursorul de editare, iar textul care se află după cursor este decalat spre dreapta şi în jos, caracter cu caracter, pe măsură ce se introduce noul text.

1.4. Trecerea automată de la o linie la alta

Word introduce în fiecare linie atâtea cuvinte câte încap, apoi trece automat la linia următoare. De asemenea, dacă se şterge o bucată de text din linia curentă, textul care se află la dreapta şi în jos se decalează spre stânga şi în sus, pentru a ocupa spaţiul gol. Această proprietate a unui document Word, prin care cuvintele ocupă întreg spaţiul unei linii şi trec automat pe linia următoare, se numeşte în engleză Word Wrap.

Tasta Enter se foloseşte numai atunci când se începe un paragraf nou sau când se doreşte includerea de linii goale.

1.5. Salvarea unui document

La introducerea unui text într-un document, textul este înregistrat în memoria internă a calculatorului (care se mai numeşte şi memorie de lucru). Această memorie este volatilă (la închiderea calculatorului informaţiile înregistrate în ea dispar). Pentru a evita pierderea textului introdus, trebuie salvat documentul

Pentru a salva un document în versiunea curentă de Word sunt posibile următoarele metode:

Pentru salvarea unui document nou în meniul File (fişier) se execută clic pe Save (salvează) din lista derulantă Save in se alege locul în care se doreşte a fi făcută salvarea apoi se scrie numele documentului în File name

Pentru salvarea periodică a unui fişier existent, fără schimbarea

numelui şi în folderul curent se execută clic pe butonul (Save) din bara cu instrumente Standard

În meniul File se execută clic pe Save as…(salvează ca…) - pentru salvarea documentului cu un nume nou sau în alt folder; dacă se doreşte

crearea unui folder nou, se acţionează butonul Create New Folder (creează dosar nou) aflat în partea superioară a ferestrei de dialog.

21


1.6. Închiderea unui document

Sunt posibile următoarele metode:

a) Se execută clic cu mouse-ul pe pictograma aflată în stânga meniului File (dacă fereastra document este maximizată), sau în stânga barei de titlu a ferestrei document (dacă aceasta este restaurată); această acţiune desfăşoară un meniu din care se selectează Close.

b) Se execută clic cu mouse-ul pe butonul x din colţul din dreapta sus al ferestrei document.

c) În meniul File se execută clic pe Close. dacă documentul nu a mai fost modificat după ultima operaţie

de salvare, el este închis imediat; dacă s-au efectuat modificări după ultima operaţie de salvare,

apare o fereastră de dialog în care se pune întrebarea “Do you want to save

changes made to fişier?” (Doriţi să salvaţi documentul modificat?); se poate răspunde executând clic pe unul din butoanele:

Cancel - fereastra de dialog dispare, iar documentul rămâne deschis pentru lucruNo - fereastra de dialog este închisă imediat, fără a se executa salvarea documentuluiYes – fereastra de dialog este închisă, Word salvează documentul şi apoi închide şi fereastra document.

1.7. Deplasarea cursorului de editare pe un document Word

cu ajutorul tastelor de direcţie , , , , care deplasează cursorul peste un caracter la stânga sau la dreapta, sau cu o linie în sus sau în jos; acestea nu pot fi folosite într-un document gol, sau dincolo de marginile documentului; încercarea de deplasare dincolo de marginea stângă a unei linii din document cu tasta , sau dincolo de marginea dreaptă a unei linii din document cu tasta , duce la mutarea cursorului în sus, la sfârşitul liniei precedente, sau în jos, la începutul liniei următoare;

cu tastele Ctrl+ (un cuvânt la dreapta) sau Ctrl+ (un cuvânt la stânga);

cu tastele PgUp (în sus cu un ecran), PgDn (în jos cu un ecran); cu tastele Ctrl+PgUp (la începutul paginii anterioare faţă de cea

afişată în fereastră), Ctrl+PgDn (la începutul paginii următoare faţă de cea afişată în fereastră);

cu tasta Home (la începutul liniei curente), End (la sfârşitul liniei curente);

cu tastele Ctrl+Home (la începutul documentului), Ctrl+End (la sfârşitul documentului);

cu ajutorul barelor de deplasare verticală şi orizontală (documentul este parcurs fără modificarea poziţiei cursorului; pentru a rămâne în porţiunea vizibilă, se transferă cursorul prin clic de mouse în ecranul curent);

22


2. Moduri de operare asupra unui text

2.1. Mijloace de operare asupra textului

Tastatura - anumite taste sau combinaţii de taste sunt asociate unor operaţii care se pot efectua asupra textului.

Meniuri - aflate în partea superioară a ecranului. Pentru a desfăşura un meniu, se acţionează cu mouse-ul asupra lui sau se apasă combinaţia de taste Alt+literă, unde cu literă am notat litera subliniată din numele meniului.

Bare cu instrumente - implicit sunt afişate două bare cu instrumente, care conţin butoane asociate facilităţilor folosite mai frecvent: bara cu instrumente standard şi bara cu instrumente pentru format.Pentru a alege care bare cu instrumente să fie disponibile pe ecran, se procedează astfel: se execută clic cu mouse-ul pe meniul View (vizualizare), apoi se selectează Toolbars (bare cu instrumente).

Se desfăşoară imediat un submeniu cu toate barele de instrumente care pot fi afişate la cerere. Fiecare opţiune din submeniu are asociată o bară cu instrumente. Sunt afişate pe ecran numai barele cu instrumente pentru care opţiunile corespunzătoare din submeniu sunt marcate.

Standard - bara cu instrumente standard, care conţine butoane asociate unor operaţii uzuale asupra documentelor Word.Formatting - bara cu instrumente pentru format, care conţine butoane asociate unor elemente de format pentru text.AutoText - bara cu instrumente pentru AutoText, care conţine butoane pentru inserarea unor formule de politeţe sau informaţii predefinite şi personalizarea acestora.Database - bara cu instrumente pentru baze de date, care conţine butoane pentru sortarea listelor, pentru editarea unei baze de date, adăugarea sau eliminarea coloanelor într-o bază de date, inserarea datelor dintr-o bază de date exterioară programului Word.Drawing - bara cu instrumente pentru desenare, care conţine butoane pentru desenerea, umplerea, modificarea formei şi gruparea obiectelor din document.Forms - bara cu instrumente pentru forme (formulare) conţine butoane pentru inserarea casetelor de editare, de validare, a listelor şi tabelelor.Picture - bara cu instrumente pentru imagini, care permite aplicarea unor modificări de contrast, luminozitate, dimensiune pentru imaginile inserate în document.Reviewing - bara cu instrumente pentru Reviewing, care permite inserarea, modificarea, vizualizarea, ştergerea comentariilor, evidenţa modificărilor în document, păstrarea sau renunţarea la ele, evidenţierea unor porţiuni de text, salvarea versiunii documentului sau efectuarea unei copii pentru poşta electronică.Tables and Borders - bara cu instrumente pentru tabele şi chenare, care permite aplicarea rapidă a chenarelor, modificarea grosimii şi culorii acestora, aplicarea unei culori de fond pentru celulele tabelului, alinierea textului în celule,

23


schimbarea direcţiei textului, ordonarea informaţiilor din tabel, divizarea sau fuzionarea celulelor.Visual Basic - bara cu instrumente pentru Visual Basic, care permite crearea, executarea unei macroinstrucţiuni, intrarea în editorul Visual Basic.WordArt - bara cu instrumente WordArt, care permite inserarea în document a unui text căruia i se aplică efecte speciale.Customize - se foloseşte această opţiune pentru modificarea sau crearea unei bare cu instrumente proprii.

Observaţii : Executarea unui clic pe meniul File urmată de selectarea comenzii Print Preview permite vizualizarea prealabilă a imaginii tipărite a unui document şi aduce pe ecran bara cu instrumente Print Preview, pentru diferite efecte de vizualizare.Barele cu instrumente pot fi poziţionate oriunde pe ecran, prin tragere cu mouse-ul.

2.2. Operaţii cu fragmente de text

Cu Word se pot efectua anumite operaţii asupra unui fragment de text sau a unui obiect inclus în document (desen, imagine, cadru, grafic ş. a. ), care trebuie selectat în prealabil. Aceste operaţii sunt: copiere, transfer, ştergere, asocierea unui format şi altele. Pentru o astfel de operaţie se parcurg doi paşi:

Selectarea fragmentului de text asupra căruia se operează; Lansarea comenzii care operează asupra fragmentului de text.

Selectarea unui fragment de text

a) Cu tastatura:1. Se poziţionează cursorul de editare la unul din capetele fragmentului de text;2. Se ţine apăsată tasta Shift, apoi, folosind tastele de direcţie, se parcurge

fragmentul de text spre celălalt capăt.

b) Cu mouse-ul:1. Se poziţionează cursorul de editare la unul din capetele fragmentului de text;2. Se apasă butonul stâng al mouse-ului, apoi se parcurge fragmentul de text

spre celălalt capăt cu butonul apăsat; textul selectat apare scris cu alb pe fond negru. Se eliberează butonul mouse-ului atunci când se ajunge la capătul fragmentului pe care dorim să-l selectăm. Dacă am depăşit zona şi am selectat mai mult, nu se eliberează butonul mouse-ului şi se trage înapoi până când fragmentul este selectat corect.

c) Pentru a selecta întregul document: se execută clic cu butonul stâng al mouse-ului pe Edit apoi pe Select All sau se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+A.

d) Selectări speciale:

pentru a selecta o linie - clic la marginea stângă a liniei, în coloana de selecţie.

24


pentru a selecta mai multe linii, se parcurge cu mouse-ul coloana de selecţie în dreptul liniilor respective, ţinând butonul stâng al mouse-ului apăsat.

pentru a selecta un cuvânt se execută dublu clic cu mouse-ul pe acel cuvânt.

pentru a selecta un paragraf se execută de trei ori clic în interiorul paragrafului.

pentru a selecta întregul document se execută clic de trei ori în coloana de selecţie

Fragmentul de text selectat este afişat în video invers (alb pe negru).

Observaţie:

Coloana de selecţie se găseşte în fereastra document, în stânga zonei de scriere a textului, acolo unde pointerul mouse-ului are forma unei săgeţi cu vârful spre dreapta.

Comenzile care operează asupra unui fragment de text

a) Copierea unui fragment de text

Se parcurg următoarele etape:

1. se selectează fragmentul de text2. se efectuează una din operaţiile:

din meniul Edit se face clic pe Copy

clic cu mouse-ul pe butonul Copy din bara cu instrumente standard

se apasă combinaţia de taste Ctrl+C

Fragmentul de text este copiat în Clipboard (rămânând şi în poziţia sursă de unde s-a făcut copierea)

3. se deplasează cursorul de editare în poziţia destinaţie4. se efectuează una din următoarele operaţii:

din meniul Edit se face clic pe Paste

clic cu mouse-ul pe butonul Paste din bara cu instrumente standard

se apasă combinaţia de taste Ctrl+V

Fragmentul de text este copiat din Clipboard în poziţia de destinaţie, dar rămâne în continuare în Clipboard, disponibil pentru o nouă introducere într-un document.

25


b) Transferarea (mutarea) unui fragment de text

1. se selectează fragmentul de text2. se efectuează una din operaţiile:

din meniul Edit se face clic pe Cut

clic cu mouse-ul pe butonul Cut din bara cu instrumente standard

se apasă combinaţia de taste Ctrl+X

Fragmentul de text este transferat în Clipboard (fiind şters din poziţia iniţială).

3. se deplasează cursorul de editare în poziţia destinaţie4. se efectuează una din următoarele operaţii:

din meniul Edit se face clic pe Paste

clic cu mouse-ul pe butonul Paste din bara cu instrumente standard

se apasă combinaţia de taste Ctrl+V

Fragmentul de text este copiat din Clipboard în poziţia de destinaţie, dar rămâne în continuare în Clipboard, disponibil pentru o nouă introducere într-un document.

Observaţie:Punctele 3) şi 4) din operaţiile de transfer sau copiere se pot repeta pentru mai multe poziţii destinaţie, aflate în acelaşi document sau în documente diferite.

c) Ştergerea unui fragment de text

Pentru a şterge câteva caractere se procedează astfel:

Cu tastele săgeţi sau cu un clic de mouse se poziţionează cursorul de editare lângă caracterele care trebuie şterse; alege una din următoarele modalităţi:

cu tasta Del se şterge caracterul din dreapta cursorului de editare;

cu tasta BackSpace se şterge caracterul din faţa cursorului de editare.

Pentru a şterge un fragment de text mai mare se parcurg următorii paşi:

se selectează fragmentul de text;

se apasă tasta Delete sau tasta Backspace, sau se execută clic pe Clear din meniul Edit.

d) Renunţarea la anumite operaţii

Dacă unele operaţii efectuate în text s-au dovedit a fi greşite sau inutile, se poate renunţa la ele, prin una din următoarele modalităţi:

26


Se execută clic pe butonul (Undo) de pe bara cu instrumente standard, pentru a renunţa la cea mai recentă operaţie executată. Pentru a reveni asupra mai multor

operaţii, se desfăşoară lista ascunsă (Undo) din bara cu instrumente standard. În această listă sunt păstrate numele ultimelor operaţii efectuate, în ordine inversă, începând cu cea mai recentă.. Din listă se pot selecta comenzile care vor fi anulate, începând cu cea mai recentă. Operaţia se poate repeta de câte ori este cazul.

Dacă, după ce s-a anulat o comandă, dorim să o refacem, se execută clic pe Redo

din meniul Edit sau butonul din bara standard, care are forme specifice, în funcţie de comanda asupra căreia dorim să revenim: Redo Typing, Redo Clear, Redo Paste etc.

2.3. Căutare şi înlocuire

Găsirea şi înlocuirea unui fragment de text, a unor formatări, stiluri şi caractere, reprezintă o importantă economie de timp, datorită faptului că se depistează fiecare apariţie a ceea ce trebuie găsit şi înlocuit.

Căutare

Comanda Find din meniul Edit, sau apăsarea combinaţiei de taste Ctrl+F, are ca efect apariţia ferestrei de dialog Find and Replace (găseşte şi înlocuieşte), în care este activ tab-ul Find din partea superioară. În câmpul Find what se introduce fragmentul de text care trebuie căutat. Se acţionează apoi butonul Find Next pentru a căuta prima apariţie a textului introdus în Find what. Prin acţionarea repetată a butonului Find Next, se găsesc următoarele apariţii ale acestui text.

Înlocuire

Dacă a fost lansată o operaţie de căutare şi este deschisă fereastra de dialog Find and Replace, se acţionează tab-ul Replace pentru a apărea în fereastră parametrii de înlocuire.

Dacă nu a fost lansată operaţia de căutare, se poate lansa direct operaţia de căutare şi înlocuire cu ajutorul comenzii Replace… din meniul Edit. În continuare se efectuează următoarele operaţii :

1. Se introduce textul care trebuie căutat şi înlocuit

2. Se introduce în câmpul Replace with (înlocuieşte cu) textul cu care trebuie înlocuit textul găsit

3. Se acţionează Find next pentru a găsi următoarea apariţie a textului căutat. Căutarea se face în ordine secvenţială

4. Textul găsit este selectat. Dacă se doreşte înlocuirea textului selectat cu noul text, se acţionează butonul Replace, iar dacă nu se doreşte înlocuirea se revine la punctul 3 pentru o nouă căutare.

5. Dacă nu se doreşte o parcurgere pas cu pas a documentului, se acţionează butonul Replace all. Toate textele găsite de la poziţia curentă până la sfârşitul documentului vor fi înlocuite cu noul text.

27


6. Când s-a ajuns la sfârşitul documentului se execută clic pe butonul Close (dacă s-a efectuat cel puţin o înlocuire) sau pe butonul Cancel (dacă nu a fost realizată nici o înlocuire), sau se apasă tasta Esc, sau se închide fereastra.

2.4. Verificarea ortografică a textului

Când este activată verificarea ortografică automată, Word subliniază cu o linie roşie ondulată cuvintele pe care le consideră greşit ortografiate, permiţând corectarea lor.

Verificarea ortografică automată a documentului

Această verificare este realizată numai când această facilitate este activată. Pentru a activa verificarea ortografică automată, se procedează astfel:

1. În meniul Tools se execută clic pe Options….2. În fereastra Options se selectează eticheta Spelling&Grammar.3. Se selectează caseta de validare Check spelling as you type.

Pentru a verifica ortografic cuvintele subliniate cu o linie roşie ondulată, se procedează astfel:

1. Se execută clic cu butonul drept pe un cuvânt subliniat. Apare un meniu contextual, care afişează o listă de cuvinte propuse şi câteva opţiuni suplimentare.

2. Se poate opta între:

- corectarea cuvântului- alegerea unui cuvânt sugerat în lista de cuvinte propuse- ignorarea sugestiei de eroare pentru toate apariţiile acestui cuvânt (clic pe

Ignore All)- adăugarea cuvântului în dicţionarul care apare în caseta de text Custom

dictionary (dicţionar personalizat) din fereastra de dialog Spelling- adăugarea cuvântului în lista de cuvinte AutoCorrect

3. Se repetă această procedură pentru toate cuvintele pe care dorim să le verificăm.

Verificarea ortografică cu ajutorul comenzilor

1. Se selectează fragmentul de text sau secţiunea din document pe care dorim să le verificăm. Dacă nu este nimic selectat, programul verifică tot documentul, începând cu acel cuvânt pe care este poziţionat cursorul.

2. Se execută clic pe Tools, Spelling and Grammar sau se apasă tasta F7 sau se

execută clic pe butonul din bara cu instrumente Standard. Word parcurge documentul şi compară fiecare cuvânt cu dicţionarul principal. El selectează cuvintele pe care nu le recunoaşte şi afişează caseta de dialog Spelling and Grammar. Cuvântul care este considerat

28


greşit este scos în evidenţă (scris cu roşu) şi afişat în caseta de text Not in Dictionary

3. Se corectează cuvântul sau se selectează unul din lista Suggestions. Atenţie! Dacă opţiunea Always Suggest Corrections (întotdeauna corecţiile sunt sugerate) este dezactivată, lista Suggestions (sugestii) este goală. În caz că se alege o variantă din lista Suggestions, se execută clic pe butonul Change (înlocuieşte) pentru a înlocui cuvântul selectat cu cel din lista Suggestions, sau se execută clic pe Change All (înlocuieşte peste tot), pentru a înlocui toate apariţiile cuvântului ortografiat greşit în document.

4. Se poate alege Ignore pentru a lăsa cuvântul aşa cum este sau Ignore All pentru a ignora toate apariţiile viitoare ale cuvântului respectiv în document; se poate executa clic pe Add pentru a adăuga cuvântul respectiv în dicţionarul selectat.

5. Se poate executa clic pe AutoCorrect pentru a introduce cuvântul în lista de cuvinte corectate automat de Word.

6. Word continuă căutarea. Se execută clic pe Cancel pentru a întrerupe verificarea ortografică. Se pot anula corecturi anterioare executând clic pe butonul Undo.

7. Când corectorul ortografic ajunge la sfârşitul selecţiei, apare o casetă de dialog care întreabă dacă se doreşte verificarea restului documentului. Se poate alege Yes sau No.

Configurarea opţiunilor de verificare ortografică

Se execută clic pe opţiunea Options… din meniul Tools, şi apoi se alege Tab-ul Spelling&Grammar care deschide fereastra Spelling&Grammar, în care putem configura opţiunile de verificare ortografică în orice moment, prin selectarea sau deselectarea casetelor de validare, prezentate în tabelul de mai jos.

Opţiuni Funcţie

Check spelling as you typeSubliniză cuvintele pe care nu le găseşte în dicţionarul curent cu o linie roşie ondulată

Hide spelling errors in this document

Ascunde sublinierile cuvintelor negăsite în dicţionar

Always suggest corrections Word sugerează întotdeauna variantele corecte

Suggest from main dictionary onlySugestiile vor fi făcute prin consultarea exclusiv a dicţionarului principal

Ignore words in UPPERCASE Ignoră cuvintele scrise exclusiv cu majuscule

Ignore words with numbers Ignoră cuvintele care conţin numere

Ignore Internet and file addressesIgnoră adresele din Internet, numele de fişiere şi adresele de poştă electronică

29


2.5. Comutarea între majuscule şi litere mici

Pentru a efectua această operaţie de la tastatură, se parcurg următoarele etape:

1. Se selectează fragmentul de text care trebuie modificat sau se poziţionează cursorul de editare în stânga cuvântului căruia vrem să-i modificăm tipul literelor (mari sau mici).

2. Se ţine tasta Shift apăsată şi apoi se apasă tasta F3 pentru a schimba tipul literelor. Se pot parcurge ciclic trei opţiuni: primul caracter cu majusculă, numai majuscule sau numai litere mici. Se apasă succesiv tasta F3 până când se obţine formatul dorit.

3. Formatarea de text - atributele unui format :

Opţiunile de formatare a caracterelor vizează:

Forma caracterelor (Font); Dimensiunea caracterelor (Font Size); Stilul caracterelor (Font Style); Culoarea caracterelor (Color); Caracterele subliniate (Underline) Alte efecte (Effects) Spaţiul dintre caractere (Character Spacing); Poziţia caracterelor (Position) Animaţia (Animation)

3.1. Cum se alege un format pentru caractere

Se pot formata caracterele pe măsură ce se tastează sau după ce se termină de tastat.Formatarea textuluise poate executa în două moduri :

1. Bara cu instrumente de formatare este un instrument util pentru formatarea rapidă a caracterelor. Pentru a formata caractere folosind bara cu instrumente Formatting, se parcurg etapele:

- Se selectează textul de formatat sau se poziţionează cursorul de editare în locul în care dorim să înceapă formatarea.

- Se pot selecta oricât de multe opţiuni doriţi din cele oferite de bara cu instrumente de formatare, executând clic cu mouse-ul pe butoanele corespunzătoare de pe bară. Formatarea este imediat aplicată textului selectat, sau textului care va fi introdus după cursorul de editare. Dacă cursorul de editare se află în interiorul unui cuvânt, formatarea se aplică întregului cuvânt, chiar dacă acesta nu este selectat.Indiferent în ce mod s-au aplicat formatări unui fragment de text, dacă textul respectiv este selectat sau cursorul se află în interiorul lui, bara cu instrumente Formatting afişează formatările care i-au fost aplicate.

Subliniat30


Italic (înclinat)Aldin Boldat)

Lista stilurilor Lista fonturilor Lista mărimii fonturilor

2. În meniul Format se execută clic pe Font , apare fereastra Font, care are în partea de sus trei tab-uri : Font, Character Spacing şi Animation şi în partea de jos butoanele Default…OK, Cancel.Când tab-ul Font este activ, în fereastra de dialog apar parametrii cu ajutorul cărora se pot defini atributele care interesează:

Font - o listă cu formate pentru caractere;Font Style - o listă de caracteristici (aldin, italic, aldin italic, normal)Size - o listă din care se poate selecta dimensiunea caracterelorUnderline - o listă care conţine facilităţi de subliniere Color - o listă din care se poate alege culoarea textuluiMai jos, în zona Effects, se află câteva casete de validare, prin care se pot obţine efecte speciale:

Strikethrough - text tăiat cu o linieDouble strikethrough - text tăiat cu două liniiSuperscript – text înălţat deasupra liniei de bazăSubscript - text coborât sub linia de bazăShadow – scriere cu caractere umbriteOutline – scriere cu caractere conturateEmboss – scriere cu caractere în reliefEngrave – scriere cu caractere gravateSmall caps - scriere cu majuscule reduseAll caps – toate literele sunt majusculeHidden - text care nu este afişat; el poate fi tipărit dacă se doreşte acest lucru

Observaţie:

Majoritatea comenzilor de formatare a caracterelor se comportă ca nişte comutatoare, adică se activează în acelaşi fel în care se dezactivează, prin “apăsarea” repetată a butoanelor de pe bara cu instrumente de formatare.

3.2. Opţiuni de aliniere în bara cu instrumente pentru format

Align LeftCenterAlign RightJustify

Cu ajutorul mouse-ului se pot alege anumite opţiuni de aliniere pentru text, acţionând asupra butoanelor din bara cu instrumente pentru format.

Se poziţionează cursorul de editare la începutul paragrafului şi se apasă tasta Tab de câte ori este necesar.

Se foloseşte opţiunea Paragraph… din meniul Format Se optează pentru enumerarea sau numerotarea unor paragrafe, care pot fi apoi

indentate corespunzător.

31


Se utilizează următoarele butoane din bara cu instrumente pentru format:

Decrease Indent - pentru descreşterea indentării (deplasare la stânga) Increase indent - pentru creşterea indentării (deplasare la dreapta)

Se utilizează rigla din fereastra documentului

3.3. Folosirea poziţiilor fixe tabulator

Marcaj pentru indentarea primei linii din paragraf

Marcaj de indentare pentru prima linie şi pentru marginea stângă a paragrafului

Marcaj de indentare pentru marginea stângă a paragrafului

Buton model pentru tipul alinierii în poziţiile fixe tabulator

Pentru a introduce poziţii fixe tabulator cu ajutorul riglei orizontale, se procedează astfel:

1. Se selectează paragraful sau paragrafele în care dorim să introducem poziţii fixe tabulator.

2. Dacă tipul de aliniere indicat de butonul model care se află în partea stângă a riglei orizontale este cel dorit, se execută cu mouse-ul un clic pe rigla orizontală în poziţia în care se doreşte introducerea unei poziţii fixe tabulator cu acelaşi tip de aliniere.

3. Dacă se doreşte un alt tip de aliniere, se acţionează cursorul mouse-ului pe butonul model, care se transformă, indicând un alt tip de aliniere.

Pentru a modifica distanţa dintre poziţiile fixe tabulator cu ajutorul riglei orizontale, se procedează astfel :

1. Se poziţionează cursorul de editare în paragraful la care se modifică distanţa dintre tabulatori. Pentru a se modifica distanţa dintre tabulatori în mai multe paragrafe succesive, trebuie selectate toate paragrafele respective.

2. Se poziţionează mouse-ul pe indicatorul de indentare, aflat pe rigla orizontală.3. Se apasă butonul stâng al mouse-ului. Dacă în vârful cursorului apare o linie

verticală, se trage spre dreapta sau spre stânga pentru a mări sau micşora indentarea. Dacă nu apare linia verticală, se eliberează butonul mouse-ului şi se reia încercarea de la punctul 2.

Pentru a elimina poziţii fixe tabulator cu ajutorul riglei orizontale, se procedează astfel:

1. Se poziţionează mouse-ul pe simbolul de pe riglă care indică poziţia fixă tabulator care trebuie eliminată.

2. Se apasă butonul stâng al muse-ului, apoi se trage cursorul în exteriorul riglei. Poziţia fixă tabulator dispare de pe riglă.

32


3.4. Crearea listelor marcate şi a listelor numerotate

Pentru a crea liste marcate sau numerotate se poate proceda în două feluri:

se scrie textul listei şi apoi i se aplică formatarea; se plasează cursorul de editare într-o linie liberă, se aplică formatul de listă

numerotată sau de listă marcată liniei respective şi apoi se tastează lista.

Crearea listelor marcate sau numerotate folosind meniul

1. Se selectează paragrafele care trebuie marcate sau numerotate sau se plasează cursorul de editare într-o linie liberă, începând cu care urmează să fie introdusă lista de paragrafe marcate sau numerotate.

2. În meniul Format se execută clic cu butonul stâng al mouse-ului pe Bullets and Numbering… Pe ecran apare imediat fereastra de dialog Bullets and Numbering, care are în partea superioară tab-urile Bulleted, Numbered şi Outline Numbered.

3. Se face alegerea dorită şi apoi butonul OK

4. Stabilirea parametrilor paginii fizice pentru aranjarea în pagină a textului

Pentru a avea acces la toate opţiunile de configurare a paginii, în meniul File se execută clic pe Page Setup… care deschide fereastra de dialog Page Setup. În partea superioară sunt patru tab-uri care permit precizarea a patru grupe de parametri:

Tab-ul Margins

Dacă se execută clic pe tab-ul Margins, în fereastra de dialog Page Setup apar parametrii cu care se pot stabili valorile exacte ale marginilor logice ale paginii documentului, în următoarele câmpuri:Top – distanţa dintre marginea fizică

superioară a foii de hârtie şi marginea superioară a primului rând de pe pagină.Bottom - distanţa dintre marginea fizică inferioară a foii de hârtie şi marginea inferioară a ultimului rând de pe pagină.Left – distanţa dintre marginea fizică din stânga a foii şi marginea din stânga a textului neindentat.Right - distanţa dintre marginea fizică din dreapta a foii şi marginea din dreapta a textului neindentat. Gutter - marginea suplimentară pentru îndosariere care se adaugă la marginea logică stângă Portrait (portret) - dimensiunea pe verticală este mai mare decât dimensiunea pe orizontală;Landscape (peisaj) - dimensiunea pe orizontală este mai mare decât dimensiunea pe verticală.

33


5. Numerotarea paginilor

Pentru a obţine o numerotare automată a paginilor se procedează astfel:În meniul Insert se execută clic pe Page Numbers…, care deschide fereastra de dialog Page Numbers. Apoi se modifică valorile pentru parametrii de numerotare (poziţia şi alinierea numărului paginii) se încheie dialogul cu clic pe butonul OK.

6. Pregătirea pentru tipărire şi tipărirea documentelor Word

Pentru a previzualiza documentul se foloseşte una din următoarele metode:

- Din meniul File se execută clic pe Print Preview.- Se execută clic pe butonul (Print Preview) din bara cu instrumente standard.Se obţine pe ecran o fereastră al cărei nume conţine, pe lângă numele aplicaţiei şi al documentului, cuvântul (Preview); în această fereastră se poate vizualiza o pagină sau mai multe, cu imaginea documentului aşa cum va arăta tipărit. Pentru a putea opera direct asupra acestei imagini, între meniu şi fereastra Preview a documentului apare bara cu instrumente Print Preview, care conţine următoarele butoane:

Print (Tipăreşte) – tipăreşte fişierul activ sau elementele selectate; pentru a selecta opţiunile de tipărire, în meniul File se execută clic pe Print.

Magnifier (Lupa) – măreşte lizibilitatea paginii, prin mărirea ei, dacă este prea micşorată, sau prin micşorarea ei, dacă nu încape pe ecran. Se execută clic pe lupă şi apoi clic pe pagina din document căreia dorim să-i modificăm mărimea. Dacă controlul Zoom este mai mare sau egal cu 100%, cursorul se va transforma într-o lupă care va conţine semnul – (minus). În caz contrar va conţine semnul + (plus). Dacă se execută clic cu acest cursor pe pagina respectivă, aceasta va fi micşorată sau mărită până la 100%. Prin repetarea acestei acţiuni se revine la dimensiunea de

pagină dată iniţial de controlul Zoom. Mărirea sau micşorarea unei pagini nu schimbă aspectul paginii tipărite.

One page (O pagină) – reduce sau măreşte la scară pagina curentă, astfel încât să se poată vedea în întregime în fereastra Preview.

Multiple Pages (Pagini multiple) – afişează două sau mai multe pagini pe

ecran; pentru aceasta, se execută clic pe acest buton şi apoi, prin glisare, se selectează numărul de pagini care vor fi afişate simultan; cu cât numărul de pagini este mai mare, cu atât procentul afişat de controlul Zoom va fi mai mic.

Zoom (Control micşorare/mărire) – prin intermediul acestui buton se introduce o micşorare/mărire între 10% şi 500% sau se selectează din lista ascunsă procentul dorit de afişare al paginilor documentului; opţiunea Whole Page

34


duce la dimensionarea paginii curente în aşa fel încât să poată fi văzută în întregime; opţiunea Page Width dimensionează pagina în aşa fel încât lăţimea ei să intre în ecran; opţiunea Two Pages duce la afişarea în fereastra Preview a două pagini simultan.

View ruler (Vizualizare riglă) – dacă se execută repetat clic pe acest buton, se afişează sau se ascunde rigla, instrument care poate fi folosit la schimbarea indentării paragrafelor, la modificarea lăţimii marginilor logice de pagină sau la poziţionarea obiectelor.

Shrink to fit (Micşorare pentru a potrivi) – dacă se execută un clic pe acest buton, se reduce cu o pagină numărul de pagini din document, pentru a împiedica apariţia unei ultime pagini, foarte puţin ocupată.

Full screen (Ecran complet) – dacă se execută clic pe acest buton, elementele ecranului sunt ascunse, astfel încât să se poată vedea mai mult din document. Pentru a reveni la modul anterior de vizualizare, se execută din nou clic pe acest buton, sau se execută clic pe butonul Close Full Screen din caseta Full Screen care apare în urma selecţiei acestei opţiuni, sau se apasă tasta ESC.

Close (Închide) – dacă se execută clic pe acest buton, fereastra de previzualizare (Preview) este închisă, documentul rămâne vizibil pe

ecran în vederea curentă.

Lansarea tipăririi unui document

a) Folosind bara cu instrumente standard

1. Se acţionează butonul (Print) din bara cu instrumente standard. Tipărirea documentului este lansată imediat pe imprimanta instalată, fără nici un dialog, cu parametrii care au fost pregătiţi dinainte.

2. Această metodă se foloseşte dacă se doreşte folosirea opţiunilor curente de tipărire.

b) Folosind meniul

În meniul File se execută clic pe Print…, care deschide fereastra de dialog Print, ce conţine următoarele elemente:

Chenarul Printer, care conţine următoarele informaţii în legătură cu imprimanta care se foloseşte:

Name - o casetă de text în care se vede numele imprimantei

35


selectate pentru tipărire. Acesta trebuie să corespundă imprimantei pe care se face tipărirea.Anumite caracteristici ale imprimantei selectate: (Idle: funcţională sau Busy: ocupată; Type: tipul imprimantei; Where: portul imprimantei sau locaţia, dacă aceasta este partajată în reţea; Comment: informaţii adiţionale despre imprimantă, care pot fi introduse folosind fereastra Printers din meniul Settings al butonului Start; se execută clic cu butonul drept al mouse-ului pe pictograma imprimantei şi se selectează opţiunea Properties. În fereastra care apare se pot introduce informaţiile dorite în caseta Comments). Properties – buton de comandă care permite schimbarea anumitor opţiuni pentru imprimanta aleasă: dimensiunea hârtiei, orientarea paginii, magazia de hârtie, rezoluţia pentru imaginile grafice, fonturile folosite, calitatea imprimării şi altele.Print to file - un comutator care se activează pentru ca rezultatul tipăririi să fie introdus într-un fişier în loc să iasă la imprimantă. Acest fişier poate fi tipărit la imprimantă ulterior, pe un calculator care are imprimanta care a fost selectată.

Chenarul Page range, care conţine următoarele butoane radio pentru a alege care parte din document să fie tipărită: All – se tipăreşte întregul document;Current page - se tipăreşte pagina curentă;Selection – se tipăreşte numai porţiunea de text selectată;Pages - se tipăresc anumite pagini, sau intervale de pagini, care se precizează în câmpul alăturat, cu formatele indicate în exemplul aflat sub caseta de text.

Chenarul Copies, care conţine următoarele elemente în legătură cu numărul de copii care trebuie tipărite:Number of copies - o casetă de text în care se precizează numărul de copii care se tipăresc;Collate - un comutator care decide secvenţa de tipărire a paginilor în cadrul mai multor copii. Dacă acest comutator este activat, se tipăreşte câte o copie completă înainte de a începe tipărirea copiei următoare.

Print what - listă ascunsă cu ajutorul căreia se precizează ce anume se tipăreşte în legătură cu documentul: documentul în sine, proprietăţile documentului, comentarii etc.

Print - listă ascunsă în care se precizeză dacă se tipăresc toate paginile documentului, numai paginile impare (Odd pages) sau numai cele pare (Even pages)

Options… - buton care deschide fereastra de dialog Options, în care apar diferiţi parametri pentru imprimare, care pot fi modificaţi. Dialogul de opţiuni se încheie cu OK dacă se doreşte ca opţiunile să rămână valabile sau cu Cancel dacă se renunţă la ele.

Dacă operaţia de imprimare este bine pregătită, se apasă butonul OK, iar dacă se mai doreşte o verificare, se selectează butonul Cancel.

7. Lucrul cu tabele

36


7.1. Crearea unui tabel

Un tabel este o reţea de coloane şi linii în care se pot introduce liste cu date, informaţii numerice, ilustraţii, text şi grafică. Un tabel se poate crea cu ajutorul Comenzilor din meniu sau barele cu instrumente specifice lucrului cu tabele simplifică aranjarea şi formatarea tabelelor.

a) Crearea unui tabel cu ajutorul meniului

1. Se poziţionează cursorul de editare în locul unde se introduce tabelul;

2. În meniul Table se execută clic pe Insert Table…, care deschide fereastra de dialog Insert Table;

3. În fereastra de dialog Insert Table există următoarele câmpuri în care se pot introduce valori pentru parametrii care definesc tabelul:

Number of Columns - se introduce numărul de coloaneNumber of Rows - se introduce numărul de liniiColumn Width - se introduce lăţimea coloanelor din tabel; cu opţiunea Auto, lăţimea paginii se distribuie în mod egal la numărul de coloane.

4. Aceşti parametri nu sunt definitivi. Ulterior valorile lor se pot modifica cu uşurinţă, chiar dacă tabelul conţine informaţii. Dialogul se încheie cu OK.

În documentul curent este inserat imediat un tabel care nu conţine încă informaţii.

b) Crearea unui tabel folosind bara cu instrumente standard

1. Se poziţionează cursorul de editare în locul unde se inserează tabelul;

2. Se acţionează butonul (Insert Table) din bara de instrumente Standard. Este afişată o structură de tabel cu mai multe rânduri şi coloane (asemănătoare cu cea afişată în figura alăturată).

3. Se trage indicatorul mouse-ului în interiorul structurii de tabel în jos şi la dreapta, cu butonul stâng apăsat, pentru a selecta dimensiunea tabelului care urmează să fie inserat (structura se extinde dacă indicatorul mouse-ului depăşeşte bordura dreaptă sau cea inferioară).

4. După ce se eliberează butonul mouse-ului, în document apare o structură de tabel cu numărul ales de coloane şi rânduri iar cursorul de editare clipeşte în prima celulă (celula din colţul stânga-sus al tabelului).

5. Pentru a renunţa la o operaţiune de inserare a unui tabel începută, fără să se elibereze butonul mouse-ului, se deplasează indicatorul mouse-ului la stânga sau în sus până se iese din structura de tabel selectată.

7.2. Deplasarea cursorului de editare într-un tabel

Pentru a introduce cursorul de editare într-o celulă (celula devine activă şi în acest

37


fel se pot introduce în ea informaţii) se pot folosi două procedee :

Se execută clic cu butonul stâng al mouse-ului în celula respectivă.

Se foloseşte tastatura pentru deplasare prin tabel până la celula respectivă.

Tastele şi acţiunile lor sunt prezentate în tabelul următor.

Taste Efectul de deplasare

Tab

Mută cursorul de editare în celula din dreapta, dacă această celulă este goală; dacă în celulă există informaţie, aceasta este selectată.Dacă tasta se apasă în timp ce cursorul de editare se află în celula din dreapta-jos (ultima celulă din tabel), în tabel se inserează o linie nouă şi cursorul de editare se mută în prima celulă a acestei linii.

Shift+TabMută cursorul de editare în celula din stânga, dacă această celulă este goală; dacă în celulă există informaţie, aceasta este selectată.

Alt+HomeMută cursorul de editare în prima celulă a linie curente, la începutul textului existent în celulă

Alt+EndMută cursorul de editare în ultima celulă a liniei curente, la începutul textului existent în celulă

Alt+PgDnMută cursorul de editare în ultima celulă din coloana curentă, la începutul textului existent în celulă

Alt+PgUpMută cursorul de editare în prima celulă din coloana curentă, la începutul textului existent în celulă

Tastă direcţională dreapta

Mută cursorul de editare cu câte un caracter la dreapta în celulă şi în celula din dreapta, atunci când cursorul de editare ajunge la sfârşitul celulei curente.

Tastă direcţională stânga

Mută cursorul de editare cu câte un caracter la stânga în celulă şi în celula din stânga, atunci când cursorul de editare ajunge la începutul celulei curente.

Tastă direcţională în sus

Mută cursorul de editare cu câte o linie în sus în celulă şi în celula de deasupra, atunci când cursorul de editare ajunge pe prima linie a celulei curente.

Tastă direcţională în jos

Mută cursorul de editare cu câte o linie în jos în celulă şi în celula de dedesubt, atunci când cursorul de editare ajunge pe ultima linie a celulei curente.

7.3. Introducerea informaţiilor într-un tabel

Într-o celulă activă (celula în care se găseşte cursorul de editare) se pot introduce informaţii. Dacă textul este mai lung decât lăţimea celulei, Word trece automat la linia următoare în cadrul acelei celule, mărind înălţimea celulei. Nu trebuie apăsată tasta Enter decât dacă se doreşte demararea unui nou paragraf. Pe măsură ce se introduce sau se şterge text în interiorul unei celule, înălţimea celulei se adaptează automat la dimensiunea textului.

7.4. Linii care delimitează celulele (borduri)

Există două tipuri de linii care delimitează celulele unui tabel:

1. Linii de ghidare, mai şterse, vizibile numai pe ecran, dar care nu apar la imprimantă; aceste linii conturează celulele tabelului şi simplifică lucrul în tabel.

2. Linii mai pronunţate, vizibile atât pe ecran cât şi la imprimantă, numite borduri.38


Linii vizibile numai pe ecran : - pentru a afişa liniile de ghidare, în meniul Table se execută clic pe Show

Gridlines - pentru a ascunde liniile de ghidare dintr-un tabel, în meniul Table se execută

clic pe Hide Gridlines

Linii mai pronunţate vizibile pe ecran şi la imprimantă

Pentru a selecta formatarea bordurilor se pot folosi butoanele de pe bara Tables and Borders prezentată mai jos, sau comenzi din meniu.

Draw Table (desenează tabel) Shading Color (culoarea de fond a celulei)

Eraser (radieră) Outside Border (chenar)Line Style (stil linie)

Border Color (culoarea bordurii)Line Weight (grosimea liniei bordurii)

1. Dacă se doreşte aplicarea de borduri întregului tabel, se poziţionează cursorul de editare undeva în interiorul tabelului, apoi se selectează întreg tabelul cu ajutorul comenzii Select Table din meniul Table. Dacă se doreşte aplicarea de borduri unei anumite porţiuni din tabel, se va selecta numai porţiunea respectivă.

2. Se alege din lista ascunsă Line Style stilul de linie care va fi folosit (o singură linie sau mai multe, linie continuă, punctată, întreruptă, etc.)

3. Se alege din lista ascunsă Line Weight grosimea liniei (de la ¼ pt. până la 6 pt.). 4. Se execută clic pe butonul Border Color şi din paleta de culori care

apare se alege culoarea bordurii.5. Se execută clic pe butonul următor din bara Tables and Borders, care va deschide

caseta cu optiuni Borders

6. Se acţionează butonul (Outside Border) pentru a încadra tabelul sau zona selectată într-un chenar.

7. Se acţionează butonul Inside Border din aceeaşi casetă cu opţiuni pentru a face vizibile liniile care delimitează celulele din interiorul tabelului sau zonei selectate.

8. Dacă se doreşte omiterea anumitor linii care delimitează celulele din tabel, se selectează porţiunea din tabel în care se fac modificările, apoi se folosesc următoarele butoane din caseta de opţiuni Borders, pentru a obţine efectele dorite:

7.5. Aplicarea umbririlor şi culorilor

Aspectul unui tabel poate fi îmbunătăţit folosind umbriri, sau culori de fond, care scot în evidenţă anumite porţiuni selectate din tabel. Dacă punctul de inserare este plasat într-o celulă a tabelului fără selectarea ei, umbrirea sau culoarea de fond este

39


aplicată întregului tabel. Pentru a aplica umbriri sau culori se pot folosi:a) bara cu instrumente Tables and Borders

Se desfăşoară lista ascunsă Shading Color din bara cu instrumente Tables and Borders, apoi se execută clic pe culoarea dorită din paleta de culori care apare.

a) opţiuni din meniuÎn meniul Format se execută clic pe Borders and Shading…; în fereastra Borders and Shading se execută clic pe tab-ul Shading, care va aduce în fereastră elementele necesare alegerii mai sofisticate a modelelor şi culorilor pentru umplere şi haşurare:

7.6. Modificarea lăţimii coloanelor şi înălţimii

Modificarea se face cu ajutorul mouse-ului

1. Se poziţionează pointer-ul mouse-ului pe latura din dreapta a unei celule aflată în coloana a cărei lăţime trebuie modificată; dacă celula este selectată din greşeală, va fi modificată numai lăţimea acestei celule şi nu a coloanei care o conţine.

2. Când indicatorul mouse-ului îşi schimbă forma într-o bară dublă verticală însoţită de două săgeţi orizontale, se apasă butonul stâng al mouse-ului.

3. Ţinând butonul apăsat, se trage spre dreapta sau spre stânga, pentru a mări sau a micşora lăţimea coloanei.

7.7. Pentru a insera una sau mai multe coloane în tabel se parcurg următorii paşi

1. Se selectează coloana la stânga căreia dorim să inserăm o coloană nouă; pentru a insera mai multe coloane, se selectează numărul de coloane dorit.

2. În meniul Table se execută clic pe Insert Column sau se execută clic pe butonul Insert Columns care ia locul butonului Insert Table de pe bara cu instrumente standard; coloana sau coloanele noi vor fi inserate la stânga celor selectate, care vor fi deplasate la dreapta.

7.8. Pentru a insera una sau mai multe linii în tabel se parcurg următorii paşi:

1. Se selectează linia sau se poziţionează cursorul într-o celulă din linia deasupra căreia dorim să inserăm o nouă linie; pentru a insera mai multe linii, se selectează un număr de linii egal cu cel dorit.

2. În meniul Table se execută clic pe Insert Rows sau se execută clic pe butonul Insert Rows care ia locul butonului Insert Table de pe bara cu instrumente standard; linia sau liniile noi vor fi inserate deasupra celor selectate, care vor fi deplasate în jos.

40


8. Crearea efectelor speciale cu Wordart

Cu WordArt se pot realiza imagini din cuvinte obişnuite. Textul poate fi „turnat” într-o formă, literele pot fi oglindite sau deformate, spaţierea literelor poate fi mărită sau micşorată, cuvintele pot fi rotite sau înclinate, se pot adăuga umbriri, culori sau chenare textului.

WordArt este un program de completare bazat pe OLE (Object Linking and Embedding – legarea şi înglobarea obiectelor) care se livrează gratuit împreună cu Word. Datorită tehnologiei OLE, obiectele WordArt inserate în document, rămân legate la programul WordArt şi pot fi editate cu uşurinţă în orice moment. Deoarece WordArt este încorporat în Word, el nu poate fi rulat de sine stătător şi nu poate crea fişiere WordArt separate, imaginile WordArt fiind parte integrantă a documentelor Word.

Crearea unui obiect WordArt

Pentru a crea un obiect WordArt trebuie parcurse două etape: se tastează textul care urmează să fie inclus în imagine, apoi acestuia i se adaugă efectele speciale dorite. Întrucât obiectele WordArt sunt texte formatate într-un anume mod, fonturile reprezintă elementele esenţiale în realizarea acestor imagini. Orice font instalat în dosarul de fonturi al calculatorului este disponibil în WordArt.

Pentru a porni programul WordArt se procedează astfel:

1. Se plasează punctul de inserare în locul în care dorim să apară obiectul WordArt în document.

2. Se alege una din următoarele variante:

În meniul Insert, se execută clic pe Picture (Imagine) şi apoi pe WordArt

Se execută clic pe butonul WordArt în bara Drawing, cu instrumente de desenare.

Apare această caseta de dialog

3. Se alege unul din modelele prezentate în fereastră şi se execută clic pe butonul OK.

9. Crearea unei diagrame pe baza unui tabel

Pentru a folosi instrumentul ChartWizard în vederea creării unei diagrame pe baza unui

tabel, se procedează astfel:

1. Se creează tabelul care conţine datele care vor apărea în diagramă.2. Se selectează tabelul.3. În meniul Insert, se execută clic pe Object, Create New.4. În caseta cu listă Object Type, se alege Microsoft Graph Chart şi se execută clic pe

butonul OK.

41


5. Se alege un tip de diagramă în grupul Select a chart type (selectare tip diagramă) şi se execută clic pe butonul Next.

6. Se specifică modul de reprezentare a datelor şi se execută clic pe Next.7. Dacă se doreşte, se adaugă o legendă, un titlu pentru diagramă, titluri pentru fiecare

axă, după care se execută clic pe Finish.Microsoft Graph reprezintă grafic datele sub forma unor figuri geometrice în diagramă (linii, bare, coloane, triunghiuri, conuri, cilindri, puncte în diagramele X-Y, sau felii într-o diagramă circulară). Cu parametrii prestabiliţi ai lui Microsoft Graph, un rând de date apare în diagramă sub forma unei serii de figuri de aceeaşi formă şi culoare.

Nume şi prenume Punctaj realizat Valoare premiu (mii).

Popa Marian 1250 3000

Papa Lucian 2000 4000

Marin Moraru 1500 3500

Florin Călinescu 2305 4100

V. UTILIZAREA APLICAŢIEI EXCEL

Este un program de calcul tabelar. Ţine evidenţa mai multor date (numerice, de tip text, calendaristice etc.) şi realizează diverse operaţii cu acestea. Este programul visat de toţi contabilii.

1. Lansarea aplicaţiei

Se poate face în două moduri :

42


executând clic pe Start apoi Programs, Microsoft Office, Microsoft Office Excel

executând dublu clic pe pictograma (icoana) shorcut a aplicaţiei, aflată pe desktop

Programul Microsoft Excel deschide o fereastră de aplicaţii numită registru de lucru (Book1). Acest registru este format din mai multe pagini, care se numesc foi de calcul (Sheet-uri).

Un registru, adică un document Excel, poate avea maxim 256 de foi de calcul. Fiecare foaie de calcul reprezintă o pagină dintr-un document şi este imparţită, în coloane (identificate prin litere A,B,C, ....) şi rânduri (identificate prin numere 1,2,3,4 ....) O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane şi aproximativ 65.000 de rânduri.

Bara de titlu

Bara de titlu, o vom regasi în toate aplicaţiile din pachetul Office. Aşa cum se poate vedea din imagine, bara de titlu din Microsoft Excel afşeazã numele programului urmat de numele documentului activ. Dacă documentul nu a fost salvat, atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar. Microsoft Excel păstreaza acest nume până când documentul este salvat şi redenumit.

Bara de meniuri

Bara de meniuri se află sub bara de titlu. Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. Pentru a accesa meniurile, trebuie să dam un clic pe numele meniului. Excel-ul nu afişează întregul meniu, ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. După un clic pe numele meniului coborâm cursorul puţin în meniu aşteptăm câteva secunde şi vom observa că lista se completează cu celelalte comenzi.

43


bara de titlu

bara de meniuri

bara de instrumente

bara de formatare

bara de formule

Bara de instrumente

Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Excel se regăsesc pe bara de instrumente standard. Principalele comenzi din bara de instrumente standard sunt :

44

linie

coloană

celulă activă

foaie de calcul

bare de defilare

săgeţi de navigare


New Blank Document - crează un document nou

Open - deschide un document existent

Save - salvează documentul curent

Print - printează documentul activ sau selecţia facută

Print Preview - afişează documentul activ aşa cum va fi printat

Cut - ia selecţia facută în cadrul documentului activ şi o duce in Clipboard

Copy - copiază selecţia din documentul activ în Clipboard

Paste - copiază conţinutul Clipboard-ului în cadrul documentului activ

Undo - anulează ultima comandă facută

Redo - reface ultima comandă anulată cu Undo

Programul Microsoft Excel are, în mod implicit, 18 bare de instrumente. Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afişată astfel: din meniul View, alege submeniul Toolbars, iar apoi bifează bara de instrumente care vrei să apară în suprafaţa de lucru.

Bara de formatare

Cu ajutorul barei de formatare, putem schimba aspectul documentului activ.

Barele de defilare

Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa în cadrul documentului. Sunt două bare de defilare: una orizontală, situatã în partea de jos a ecranului, deasupra barei de stare, iar cealaltă verticală, situată în partea dreaptă a ecranului. Dacă dăm clic pe săgeţile de la fiecare capăt al unei bare de defilare, sau chiar şi pe zona gri din jurul barelor de defilare, ne putem deplasa în cadrul documentului în sus sau in jos, la dreapta sau la stânga.

2. Deplasarea în cadrul documentului

Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta, folosim butoanele de navigare din partea stânga jos a documentului.Fiecare celulă se află la intersecţia unei coloane cu un rând, astfel fiecare celulă va avea un nume şi va putea fi identificată uşor pentru adăugarea, modificare sau ştergerea datelor. De exemplu celula din stânga sus este A1, fiind situată la intersecţia primei coloane (A) cu

primul rând (1). Dacă nu mai ştiţi în ce celula sunteţi, uitaţi-vă în caseta de nume din stânga sus.

45


Deplasarea de la o celulă la alta se poate face fie cu mouse-ul, executând clic în celula dorită, fie de la tastatură. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos:

Apasaţi: Deplasare:

la stânga cu o celula

la dreapta cu o celula

în sus cu o celulă

în jos cu o celulă

în sus cu un ecran

în jos cu un ecran

+ în foaia următoare

+ în foaia anterioară

la începutul liniei curente

46


+ la stânga în ultima celulă ce conţine date

+ la dreapta în ultima celulă ce conţine date

+ în sus în ultima celulă ce conţine date

+ în jos în ultima celulă ce conţine date

+ în prima celulă din foaia de lucru care conţine date

+ în ultima celulă din foaia de lucru care conţine date

3. Crearea unui document nou

Pentru crearea unui document nou folosiţi una din cele două metode pentru lansarea programului Excel menţionate mai sus (Start, Programs, alegem opţiunea New Office Document sau dublu clic pe iconiţa Excel).

Dacă avem deja un document creat şi mai dorim crearea unui alt document executăm următorii paşi :

• Din meniul File alege optiunea New...sau• Clic pe butonul din bara de instrumente

Până când vom salva documentele create, Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un numar, în ordinea creării documentului.

4. Introducerea datelor

Într-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere, formule şi text.

47


Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule, inclusiv datele calendaristice.

Formulele sunt calcule, de exemplu: suma, produs, medie etc.

Textul este o înregistrare care nu este numar sau formulă.

Pentru a introduce date într-o celulă, mai întâi activăm celula respectivă (efectuăm un click în interiorul celulei). Apoi începem introducerea datelor. După ce am introdus datele dorite în celulă, apăsăm tasta Enter pentru a finaliza şi a merge la următoarea celulă pe verticală sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celulă pe orizontală. Se observă că textul introdus în celula activă apare şi în bara de formule.

Pentru a anula o înregistrare poţi efectua un clic pe butonul Revocare formulă (X roşu) sau poţi apasa tasta Esc.

În Excel există comanda AutoComplete (Completare Automată) care urmareşte procesul de introducere a textului într-o coloană şi poate completa alte înregistrări în aceeaşi coloană. De exemplu, dacă ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucrează într-o anumită firmă, iar una dintre coloane este oraşul, dacă ai introdus Bucureşti la o persoană, automat la următoarea persoană la care vei începe cu litera B, Excel va completa automat cu fragmentul lipsă. Dacă Bucureşti este înregistrarea corectă, apeşi tasta Enter.

Vă poziţionaţi pe celula dorită şi tastaţi :

Observaţi că valorile de tip text sunt aliniate în mod automat în stânga celulei, iar valorile numerice sunt aliniate în mod automat în dreapta celulei!Acest fapt este foarte important, deoarece vă oferă posibilitatea de a verifica dacă s-au introdus corect valorile numerice. Valoarea numerică nu este tastată corect dacă este aliniată în stânga celulei. Tastarea greşită a valorilor numerice va duce ulterior la erori în formule.

Atenţie!!! Folosiţi blocul numeric al tastaturei pentru a tasta valorile numerice (pentru a evita ca în loc de cifra zero să tastaţi litera o – în blocul alfanumeric zero şi « o » sunt unul sub altul); pentru separator zecimal este indicat să folosiţi tasta din din blocul numeric;evitaţi să lăsaţi spaţii între cifre – ca separatoare între grupele numerice (de exemplu este greşit: 1 234 567).

48

Cancel

.Del


Introducerea datelor pe mai multe rânduri într-o celulă

Dacă doriţi să tastaţi într-o celulă pe mai multe rânduri de exemplu

tastaţi Calcul, apăsaţi simultan tastele Alt şi Enter, tastaţi cost total, apăsaţi simultan tastele Alt şi Enter, tastaţi produs.

Sau, selectaţi domeniul de celule pentru care doriţi să introduceţi datele pe mai multe rănduri, şi mergeţi la comanda Format, Cells eticheta Alignment şi activaţi caseta

.

Corectarea depăşirilor de celulePentru a redimensiona lăţimea coloanelor avem la dispoziţie 2 metode. Prima şi cea mai simplă, este efectuarea unui dublu clic pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem să o modificăm. Excelul va modifica lăţimea coloanei astfel încât să fie puţin mai mare decat cea mai extinsă înregistrare din coloană.

A doua metodă, cea manuală, presupune poziţionarea pointer-ului mouse-ului pe chenarul casetei de titlu a coloanei pe care vrem să o modificăm, în partea dreaptă. Pointerul va lua forma unui instrument de modificare, reprezentat printr-o săgeată bidirecţională, ca în imaginea alăturată. Tragem apoi marginea chenarului casetei de titlu a coloanei modificând până la laţimea dorită.Asemănător cu modificarea lăţimii coloanelor, se poate redimensiona şi

înălţimea rândurilor. Tot două metode avem şi aici. Asftel, prin poziţionarea pointerului în partea de jos a chenarului casetei de titlu a rândului, acesta va lua forma unei săgeţi bidirecţionale, după care modificăm înălţimea rândului respectiv prin tragere de marginea ghenarului. De asemenea, putem redimensiona înălţimea rândurilor printr-un dublu clic în partea de jos a chenarului casetei de titlu a rândului.

5. Modificarea sau ştergerea unei înregistrări

Dacă ai greşit ceva, te poţi oricând întoarce pentru a modifica.

Dacă vrei să modifici datele dintr-o celulă, activează celula respectivă printr-un simplu clic şi apasă tasta Delete sau scrie direct, de la tastatură, noile date pe care vrei să le adaugi. Înregistrarea iniţială va fi înlocuită automat.Atunci când vrei să efectuezi modificări minore la o înregistrare mai lungă, efectuează un clic pe celula respectivă şi în bara de formule modifică înregistrarea din celula. De asemenea, poţi efectua un dublu clic pe celula dorită, pentru a edita conţinutul direct în celulă.

Dacă vrei să ştergi conţinutul unei celule este de ajuns să o selectezi şi apoi să apeşi tasta Delete. Pentru a şterge toate înregistrările dintr-un rând sau dintr-o coloană va trebui să selectezi rândul sau coloana respectivă (efectuează un click în caseta cu titlul rândului sau al coloanei), apoi apasă tasta Delete. Foloseşte mouse-ul pentru a selecta mai multe celule, iar dacă acestea nu sunt apropiate, ţine apasată tasta Ctrl şi selectează celulele sau zonele dorite.

6. Mutarea şi copierea datelor pe foaie

Mutarea datelorSelectez datele pe care doresc să le mut şi trag de conturul zonei selectate. Pentru

49


aceasta operaţie cursorul mouse-ului are forma şi în colţul din dreapta sus apare şi semnul

Sau aminteşte-ţi mutarea informaţiei cu comenzile CUT şi PASTE!

Copierea datelor Selectez datele pe care doresc să le copiez şi trag de conturul zonei selectate cu tasta CTRL ţinută apăsată.

Sau aminteşte-ţi copierea informaţiei cu comenzile COPY si PASTE!

Copierea datelor dintr-o celulă sau domeniu selectat se poate face şi cu ajutorul Mânerului Auto Fill

Mânerul Auto Fill

În momentul în care vă poziţionaţi cu mouse-ul pe acest mâner,

cursorul mouse-ului va lua forma +.

Copierea textului în celulele alăturate

Dacă observaţi că textul pe care l-aţi tastat se repetă în celulele alăturate puteţi să trageţi de mânerul Auto Fill al celulei unde aţi tastat textul peste celulele pe care doriţi să le completaţi.

7. Formatarea înregistrărilor dintr-un document Excel

a) Formatarea textului După ce ai ales celula în care vrei să apară textul şi ai scris textul dorit, va trebui să îl formatezi. Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare.

• Alege fontul şi mărimea dorită

• Alege unul dintre atributele Bold, Italic, Subliniere

• Stabileşte alinierea textului: Stânga, Centru, Dreapta Excelul aliniază textul în mod implicit la stânga.

• Alege culoarea textului

50

se află în colţul dreapta - jos al fiecărei celule sau domeniu selectate


• Dacă vrem să aliniem textul şi pe verticală în interiorul unei celule, efectuăm un clic dreapta pe celula respectivă, apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule).

Din caseta care apare alege opţiunea Alignment (Aliniere). Apoi, la secţiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticală opţiunea dorită.

Putem bifa opţiunea Wrap Text (Incadrare text). Astfel, oricât de lung ar fi textul introdus într-o celulă acesta se va încadra pe mai multe rânduri în celula respectivă.

Pentru a scrie pe verticală, în loc să scriem pe orizontală, vom alege din partea dreapta unghiul de înclinare a textului. Alege - 90. Sau cu ajutorul mouse-ului ridicăm sau coborâm punctul roşu din caseta de orientare (Orientation) pănă la unghiul dorit.

Dacă au fost făcute toate setările dorite apăsăm buton OK.

b) Formatarea numerelor

În Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi. Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare. Unde vom găsi următoarele butoane:

Simbol monetar (Currency Style)Afişează şi aliniază simbolurile monetare, separatorii şi punctele zecimale: 25.7 ca $25.7 sau 25.7 LEI

Stil procent (Percent Style)Afişează numerele ca procentaj: 25 ca 25%

Separator mii (Comma Style)La fel ca stilul monetar, dar fara simbolul monetar: 12450.7 ca 12,450.7

Marire zecimală (Increase Decimal)Afişeaza înca o cifra după zecimală: 7.25 ca 7.250

Micşorare zecimală (Decrease Decimal)Afişeaza cu o cifra mai puţin după zecimală: 3.450 ca 3.45

Tot pentru formatarea numerelor putem apela, din nou, la caseta Format Cells.

51


De data aceasta alegem opţiunea Number, apoi din meniul din partea stângă alegem a doua opţiune (Number). Aici putem seta locul zecimalelor, dacă se foloseşte sau nu separatorul de mii şi dacă vom include şi numerele negative.

La încheierea setărilor apăsăm butonul OK

c) Formatarea datelor calendaristice

Formaturile de tip Dată (Date) sunt utilizate pentru dată şi oră. Tot din caseta Format Cells, alegem din meniul din partea stângă (de la opţiunea Number), categoria Date (Data).

De aici putem alege formatul de data dorit.

La încheierea setărilor apăsăm butonul OK

d) Îmbinarea celulelor

Dacă vrei ca un titlu, de exemplu, să se desfăşoare pe mai multe rânduri, mai multe celule de lângă celula cu titlul respectiv, din bara cu instrumente de formatare efectuăm un clic pe butonul Îmbinare si centrare.

e) Borduri si culori

Cu ajutorul bordurilor şi culorilor putem reliefa informaţiile importante din cadrul documnetului Excel. Bordura este o linie trasată în jurul unei celule sau al unui grup de celule. De asemenea, putem stabili şi culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule.După ce am selectat celula sau grupul de celule, alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). Alegem apoi din lista care apare, tipul de bordură pe care care vrem să îl aplicăm.

Asemănător, după ce am selectat celula sau grupul de celule care ne interesează, pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare.

Apoi alegem culoare dorită.52


Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond, se poate folosi şi caseta Format Cells. De aici, alegem opţiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond.

8. Inserarea foilor de lucru

Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru într-un fişier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a opţiunii Worksheet (foaie de lucru).

Tot pentru a insera o nouă foaie de lucru poţi efectua un clic dreapta pe una dintre foile existente în cadrul documentului, iar

apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert.

Din caseta de dialog care apare, alege tipul foii de lucru, cel mai adesea, Worksheet (foaie de lucru).

9. Mutarea / Copierea foilor de lucru

Pentru a muta o foaie de lucru în cadrul aceluiaşi registru

53


de lucru, va trebui să tragi, cu ajutorul mouse-ului, tabul foii de lucru în noua locaţie.

Pentru a copia o foaie de lucru în cadrul aceluiaşi registru de lucru, va trebui să procedezi la fel ca şi la mutare, dar să ţii apasată tasta Ctrl.

Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei.

Dacă vrei să muţi sau să copiezi o foaie de lucru în alt registru de lucru, trebuie mai întâi ca acel registru să fie deschis. Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei să o muţi / copiezi şi alegi din meniul Edit opţiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie). Pentru a selecta mai multe foi de lucru, trebuie să ţii apasată tasta Ctrl şi apoi să selectezi foile dorite.

De asemenea, poţi efectua un clic dreapta pe tabul foii respective sau să selectezi mai multe foi de lucru, iar apoi să alegi opţiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide.

În ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy

(mutare sau copiere) din care poţi alege locul unde vrei să se facă mutarea sau copierea foii respective. Alege mai întâi registrul în care vrei să muţi/copiezi foaia de lucru. Poţi alege dintre registrele deschise sau un registru nou. După ce ai ales registrul de lucru, va trebui să alegi şi locul foii de lucru în cadrul registrului. Pentru copiere,

trebuie activată opţiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog.

10. Stergerea foilor de lucru

După ce ai selectat foaia de lucru pe care vrei să o ştergi, fie alegi din meniul Edit opţiunea Delete Sheet (ştergere foaie), fie efectuezi un clic dreapta pe foaia selectată şi alegi din meniul de comenzi rapide opţiunea Delete (ştergere).

54


11. Denumirea / Redenumirea foilor de lucru

Pentru a organiza mai bine informaţiile în Excel este nevoie să denumim fiecare foaie din registrul de lucru. Poţi denumi o foaie de lucru prin două metode: efectuezi un dublu clic pe tabul foii şi scrii noul nume sau efectuezi un clic dreapta pe tabul foii, iar apoi scrii noul nume al foii respective.

12. Inserarea coloanelor sau a rândurilor

Pentru a insera o coloană, în cadrul unui document Excel, trebuie să selectam mai întâi coloana înaintea căreia vrem să inserăm o nouă coloană. De exemplu, dacă vrei să inserezi o coloană între coloana C şi coloana D, va trebui să selectezi coloana D.

Daca vrei să inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar că va trebui să selectezi un număr echivalent de coloane. De exemplu, pentru a insera trei coloane în faţa coloanei C, va trebui să selectezi coloanele C, D şi E. La fel vei proceda şi atunci când vrei să inserezi unul sau mai multe rânduri. Apoi alege din meniul Insert (inserare) opţiunea Columns (coloane) sau Rows (rânduri). După ce ai făcut selecţia, în loc să mai utilizezi meniul Insert, poţi efectua un clic dreapta pe unul dintre rândurile sau una dintre coloanele selectate şi din meniul de comenzi rapide alegi opţiunea Insert.

55


13. Ştergerea coloanelor sau a rândurilor

La fel ca la inserare, înainte de a şterge o coloana sau un rând trebuie mai întăi să le selectezi. Pentru a selecta mai multe coloane sau rânduri, trebuie să ţii apăsată tasta Ctrl în timp ce faci selecţia.

După ce ai selectat coloanele sau rândurile pe care vrei să le ştergi, alege din meniul Edit opţiunea Delete (ştergere). De asemenea poţi efectua un clic dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre rândurile selectate, iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (ştergere).

Pentru a şterge decât conţinutul coloanelor sau rândurilor selectate, fără a le elimina, apasă tasta Delete.

14. Utilizarea formulelor

Formula începe întotdeauna cu semnul =

Într-o formulă apar:

operatori matematici: + pentru adunare; - pentru diferenţă; * pentru produs; / pentru împărţire

56


^ pentru exponenţială.

adresele celulelor care conţin datele implicate în calcule; aceste adrese se pot tasta, sau se obţin automat la un clic cu mouse-ul pe celula respectivă

paranteze rotunde; pentru a controla ordinea operaţiilor, veţi avea nevoie de paranteze; nu folosim decât parantezele ( ); puteţi deschide oricât de multe paranteze, cu condiţia să le şi închideţi la un moment dat.

Formula se finalizează întotdeauna cu Enter

Este suficient să introduceţi formula doar pantru prima înregistrare, iar pentru celelalte înregistrări putându-se copia (copy şi Paste sau selectaţi celula care conţine formula, apoi poziţionaţi mouse-ul în colţul din stânga jos al celulei şi când apare crucea neagră (mânerul Auto Fill) apăsaţi şi trageţi peste celulele în care vreţi să copiaţi formula) dacă celulele sunt alaturate, sau aceeaşi operaţie dar şi cu tasta CTRL apăsată dacă celulele nu sunt alăturate. Din acest moment ar fi bine să vă organizaţi modul de lucru în Excel şi să respectaţi urmatorii paşi:

1. introduc datele – verific corectitudinea lor (Atenţie la tastarea valorilor numerice care, dacă sunt introduse corect, trebuie să se alinieze în dreapta celulelor);

2. Introduc formulele – verific corectitudinea lor;3. formatez şi execut bordurile tabelului.

Calculul unei medii aritmetice

Acum apăs pe tasta Enter şi apoi revin pe celula unde am introdus formula şi agăţ şi trag de mânerul Autofill (sau fac dublu clic pe acest mâner). Iata rezultatul:Automat a calculat media pentru toţi

candidaţii. În momentul în care copiez formula (cu agăţ şi trag de mâner sau cu dublu clic pe mâner), adresele celulelor implicate în formule se vor modifica după cum urmează:

1. pentru operaţia executata pe verticală, se modifică, crescator (pentru operaţia executată în jos) şi descrescător (pentru operaţie executată în sus) numarul liniei pentru fiecare adresă din formulă;

2. pentru operaţia executată pe orizontală, se modifică ascendent (pentru operaţia executată spre dreapta) sau descendent (pentru operaţia executată spre stânga) litera coloanei pentru fiecare adresă din formulă.

57


Acest lucru se întâmplă, în mod convenabil, deocamdată, deoarece am utilizat în această formulă

Adrese relativeSunt adresele pe care le obţinem atunci când facem clic pe celula respectivă (A2,

B4, etc.). Aceste adrese se modifică la copierea formulei. Dar există şi alte tipuri de adrese:

Adrese absoluteSunt adrese pe care le vom tasta ($A$2, $B$4, $B$8 etc.). Aceste adrese nu se

modifică la copierea formulei. Sunt un fel de constantă în cadrul formulei.

Adrese mixteSunt adrese pe care le vom tasta ($A2, $B4, etc.). În aceste adrese nu se modifică, la copierea formulei, litera coloanei. Numarul liniei se va modifica.

Modificarea numarului de zecimale si rotunjirea valorilor numerice

În siuaţia în care doriţi să aproximaţi şi să modificaţi numărul de zecimale pentru valorile numerice obţinute sau tastate procedaţi astfel:

1. selectaţi valorile numerice dorite, dar numai valorile numerice; nu selectaţi valori de tip text sau celule goale

2. folosiţi butoanele de pe bara de formatare: Increase Decimal – creşte numărul de zecimale, făcând şi aproximarea valorii

numerice Decrease Decimal – scade numărul de zecimale, rotunjind valoarea numerică

sau mergeţi la comanda Format, Cells eticheta Number:

58


Pentru a aplica simbolul monetar

Selectaţi valorile numerice pentru care doriţi să aplicaţi simbolul monetar, faceţi clic pe Currency Style de pe bara de formatare. Va aplica simbolul monetar setat în Control Panel la aplicaţia Regional Settings, eticheta Currency.

În situaţia în care doriţi să aplicaţi un alt simbol monetar decât cel oferit de , procedaţi astfel:

1. selectaţi valorile numerice

2. mergeţi la comanda Format, Cells eticheta Number:

59

indicaţi aici că valorile sunt numerice cu clic pe Number

specificaţi aici numărul de zecimale

activaţi această opţiune pentru a aplica simbolul separator dintre grupele numericeadica pentru a scrie 1.234.567

indicaţi aici că valorile sunt de tip monetar cu clic pe Currency

specificati aici numarul de zecimale

selectaţi de aici simbolul monetar dorit


Realizarea totalului

Pentru totaluri Excelul vă pune la dispoziţie un instrument de calcul.Faceţi clic pe celula în care doriţi rezultatul, şi apoi clic pe . în jurul valorilor selectate vor aparea nişte “furnicuţe”. Apăsaţi tasta Enter.

Sau selectaţi valoile numerice pentru care doriţi totalul, se poate face selecţia şi pe mai multe coloane, faceţi clic pe . Apăsaţi tasta Enter.

Pentru calculul procentajului formula se va obţine cu regula de trei simpla:daca 1450.................................................................100%atunci 200.................................................................X%

obţinem X=200*100/1450.Formula în Excel arată astfel:

Observaţi că am folosit o adresă mixtă ($G2) pentru celula care conţine totalul. De ce? Pentru că urmează să agăţ şi să trag de mânerul Autofill, pe orizontală spre dreapta, şi adresa celulei G2 nu trebuie să se modifice.

Dacă nu folosim aici adresa ($G2) rezultatul ar fi:

#DIV/0! apare atunci cand se face impartirea cu 0.

15. Realizarea unei diagrame (grafic)

Rostul diagramelor este acela de a prezenta sub o formă mai accesibilă anumite date. Este foarte important să ne fixăm de la început obiectivul, adică ce anume dorim să reliefeze diagrama şi sub ce formă pentru a fi cât mai sugestivă. În caz contrar vom reuşi să obţinem o diagramă din care nimeni nu va înţelege nimic. Pentru exemplul de mai sus există

60

=SUM(B2:F2)


posibilitatea de a construi 2 diagrame foarte sugestive:

Diagrama 1

se poate realiza după numele candidaţilor şi numărul de voturi. Pentru a putea compara cantitativ aceste date se poate realiza o diagrama sub forma de coloane (column).

Selectez datele pe care doresc să le reprezint

Pe bara Standard veţi gasi butonul Chart Wizard. Faceţi clic pe el. Apare fereastra:

61

de aici selectati tipul graficului

de aici selectaţi forma graficului

clic şi menţineti apăsat pentru a previzualiza diagrama

clic pentru a continua


Mergem mai departe cu clic pe

62

aici apare adresa domeniului selectat

modul de reprezentare a datelor: pe linie, sau pe coloana; (încercaţi şi columns, s-ar putea să fiţi mai multumiţi de rezultat)

activaţi această obţiune dacă doriţi ca graficul să fie inserat într-o noua foaie Excel


.

Incheiem operatia cu clic pe . Iată rezultatul obţinut:

Fiecare obiect din acest grafic poate fi modificat din meniul de comenzi aparut la clic cu butonul drept al mouse-ului.

Diagrama 2

se poate realiza după numele candidaţilor şi procentaj, sub forma unei placinte (pie).

Selectez « Nume candidat » (fără TOTAL), şi apoi, ţinând tasta CTRL apăsată, selectez şi valorile procentuale corespunzatoare:

Graficul va arata astfel:

63

activaţi această obţiune dacă doriţi ca graficul să fie inserat în una din foile existente şi selectati foaia dorita


16. Salvarea unui document

Din bara de instrumente standard, clic pe butonul Save

Din meniul File, alege opţiunea Save

Din meniul File, alege optiunea Save As... Va apare caseta Save As:

Clic pe sageata orientată în jos, de la rubrica Save in.

64


Din lista autoderulantă care apare, poţi alege directorul unde vrei să salvezi documentul. Prin dublu-clic deschizi orice director pentru a putea vedea orice director pentru a putea vedea fişierele conţinute. Dacă vrei să salvezi documentul într-un director nou, atunci poţi

crea un nou director folosind butonul Create New Folder.După ce te-ai hotărât în ce director vrei să salvezi documentul Excel, scrie numele documentului la rubrica File name, iar apoi clic pe butonul Save sau apasă tasta Enter.

Atunci când salvăm pentru prima data un document Excel, indiferent de metoda folosită va apare fereastra Save As.

VI. NORME DE PROTECŢIE ŞI SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR.

În această categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sănătos de lucru, şi anume:

- păstrarea unei distanţe optime faţă de monitor, pentru a evita afectarea ochilor folosind ecranele de protecţie;

- poziţionarea adecvată a monitorului, mouse-lui şi a tastaturii;- utilizarea unor scaune reglabile;- distanţa adecvată dintre genunchi şi coapse de la birou sau terminal;- tastaura ergonomică cu un design ce permite o poziţionare corectă a mâinilor;

65


- luminozitate şi aerisirea bună a încăperii;- pauze de 10 min. după fiecare 50 de minute în faţa calculatorului.

Folosirea calculatorului necesită realizarea unor mişcări stereotipe (mişcări dese ale gâtului, coatelor, etc.), ce pot duce la anumite afecţiuni ale gâtului, umerilor, coloanei vertebrale, etc. Se pot enumera câteva din problemele de sănătate cauzate de lucrul cu calculatorul :

- răniri ale ochilor şi slăbirea vederii- oboseala- probleme cu spatele- dureri de umeri- dureri de cap, etc.

Câteva norme de protecţie, care ajută la crearea unui mediu de lucru sănătos pentru utilizatorii de computere sunt :

- folosirea unei tastaturi detaşabile pentru a evita durerile în mâini şi braţe, etc.- scaunul utilizat să fie reglabil, confortabil, cu un spătar comod;- folosirea unui suport pentru cabluri;- cablurile de alimentare să fie bine legate şi protejate;- se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătura la

pământ;- genunchii trebuie să fie la o înălţime maximă de 70 cm faţa de sol;- aşezarea monitorului la o distanţă potrivită, pentru a împiedica afecţiunile ochilor;- asigurarea existenţei unei surse de lumină pentru a evita oboseala ochilor;- dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita strălucirea sau refexia luminii;- folosirea unui ecran ce nu trebuie să prezinte reflexii care să provoace disconfort

utilizatorului. Este de preferat ca el să fie tratat din fabricaţie împotriva reflexiilor;- tastatura trabuie să fie detaşabilă, pentru a evita accidentarea mâinilor şi a braţelor;- întreruperi frecvente ale lucrului la computer.

Norma Specifică de Securitate a Muncii pentru prelucrarea automată a datelor este NSSM nr. 37 / 1996.

66

Download - Suport de Curs Informatica

Top Related