Download - Studiu de Fundamentare Socio-ecomica PUG

PUG Orasul MACIN, Judetul TULCEA Studiu socio-economic

1

Studiu de fundamentare SOCIO ECONOMIC

PUG Orasul Macin, judetul Tulcea


2

CUPRINS

CUPRINS ....................................................................................................................................2 Capitolul I - INTRODUCERE .................................................................................................3

Subcapitolul I.1 - Date de recunoastere ................................................................................3 Subcapitolul I.2 - Prezentare generala ..................................................................................3

Sectiunea I.2.1 - Scurt istoric: ............................................................................................4 Sectiunea I.2.2 - Caracteristicile reliefului: .........................................................................5 Sectiunea I.2.3 - Caracteristici hidrografice: ......................................................................6 Sectiunea I.2.4 - Clima: .....................................................................................................6 Sectiunea I.2.5 - Caracteristici geotehnice: ........................................................................7 Sectiunea I.2.6 - Vegetatia si fauna: ..................................................................................7 Sectiunea I.2.7 - Arii naturale protejate: .............................................................................8

Capitolul II - POPULATIE EVOLUTIE SI POTENTIAL DEMOGRAFIC ..............................14 Subcapitolul II.1 - Numar, densitatea populatiei ..................................................................14 Subcapitolul II.2 - Structura populatiei pe grupe de varsta si sex ........................................16 Subcapitolul II.3 - Structura populatiei pe etnii si confesiuni ................................................24 Subcapitolul II.4 - Structura educationala a populatiei .........................................................25 Subcapitolul II.5 - Structura ocupationala a populatiei .........................................................27 Subcapitolul II.6 - Evolutia populatiei...................................................................................30

Sectiunea II.6.1 - Miscarea naturala a populatiei .............................................................30 Sectiunea II.6.2 - Miscarea migratorie a populatiei ..........................................................34

Subcapitolul II.7 - Concluzii .................................................................................................36 Capitolul III - ACTIVITATEA ECONOMICA IN ORASUL MACIN ...........................................37

Subcapitolul III.1 - Analiza activitatii economice in anul 2008 ..............................................41 Subcapitolul III.2 - Analiza activitatii economice in anul 2010 ..............................................43 Subcapitolul III.3 - Analiza activitatii economice in anul 2012 ..............................................45 Subcapitolul III.4 - Dinamica numarului de angajati din Orasul Macin .................................47 Subcapitolul III.5 - Sectorul PRIMAR...................................................................................49 Subcapitolul III.6 - Sectorul SECUNDAR ............................................................................57 Subcapitolul III.7 - Sectorul TERTIAR .................................................................................63 Subcapitolul III.8 - Invatamantul ..........................................................................................70 Subcapitolul III.9 - Sanatatea ..............................................................................................76 Subcapitolul III.10 - Cultura .................................................................................................78 Subcapitolul III.11 - Constructiile .........................................................................................80

Capitolul IV - PROGNOZA POPULATIEI ...............................................................................82 Capitolul V - IPOTEZE DE DEZVOLTARE ...........................................................................84


3

Capitolul I - INTRODUCERE

Subcapitolul I.1 - Date de recunoastere

Denumirea lucrarii: PUG Orasul MACIN, judetul TULCEA Studii de fundamentare

Beneficiar: Primaria Orasului MACIN

Proiectant general: BIZ ING SRL

Proiectant specialitate: EXELSRV SRL

Data elaborarii: Martie 2014

Zona care formeaza obiectul prezentului studiu este Orasul Macin, judetul Tulcea. Aceast oras are nevoie de o strategie cu privire la imbunatatirea potentialului socio-economic. In acest context lucrarea de fata are drept obiectiv evaluarea indicatorilor socio-economici ai orasului Macin si evidentierea masurilor necesare pentru imbunatatirea calitatii

indicatorilor socio-economici.

Subcapitolul I.2 - Prezentare generala

Macinul, vechi si chiar stravechi asezamant uman pe teritoriul tarii noastre, se afla situat in partea de nord-vest a teritoriului dintre Dunare si Mare, in apropierea 12 km de confluenta dintre Dunarea Veche si Dunarea Noua - punctul Smardan - in partea estica a acestuia. De asemenea, oraul Mcin este situat la confluena unitilor morfologice fluviul Dunrea cu Munii Mcinului, la altitudinea medie de 40 m, n vecinatatea Dunrii Vechi la vest i a Munilor Mcinului (Culmea Pricopanului) la est si nord-est.

Numele antic al asezarii Arrubium este legat de trecerea celtilor prin partile Nordice ale Dobrogei cu aproximativ 300 de ani i.e.n. Urmele arheologice atesta o puternica cetate romana cu rol important in sistemul de aparare a provinciei Moesia Inferioara.

Orasul Macin este asezat pe un platou terasa care are iesirea terestra sau fluviala, spre V catre Smardan si Tulcea, rutiera in partea de E catre Greci, Cerna, Tulcea si Constanta, fluviala in S catre Carcaliu, Turcoaia, Peceneaga si spre N catre Jijila, Isaccea, Tulcea, pe cale rutiera.

Este situat la 4515 latitudine nordica si 2810 longitutine estica, strajuit in partea de NE de varful Suluc, cu o altitudine de 364 m, la SE de vestitele cariere de piatra de la Turcoaia si Iacob-Deal, la Vest de Dunarea Veche, iar la NV de culmea Urliga.


4

Din punctul de vedere al tipologiei functionale si ierarhizarii pe ranguri a localitatilor1, Orasul Macin este incadrat in categoria localitatilor urbane de rangul III.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, potrivit Institutului National de statistica, suprafata administrativa a orasului este de 5.539 ha, intravilanul avand o suprafata de 341 ha, iar extravilanul 5.198 ha. Potivit fisei orasului Macin, in anul 2011, suprafata totala administrativa a fost de 4.548 ha, intravilanul insumand 377 ha, pe cand extravilanul 4.171 ha.

Caile de acces in Orasul Macin sunt de trei feluri:

Rutiere:

- Legatura cu municipiul Tulcea se face prin drumul european E87;

- Legatura cu municipiul Tulcea se face prin drumul european E87, dupa traversarea Dunarii cu bacul la Smardan;

- Legatura cu municipiul Galati se face prin drumul national DN 22E, dupa traversarea Dunarii cu bacul la I.C. Bratianu, apoi in continuarea drumului european E87;

- Legatura cu municipiul Constanta se face prin drumul european E87.

Feroviar: cale ferata pana la Tulcea, Galati sau Tulcea pentru ca nu exista gara in oras;

Nautic: pe Dunare, orasul Macin fiind port chiar pe bratul Dunarii cu acelasi nume.

Sectiunea I.2.1 - Scurt istoric:

Macinul este o asezare antica, datand din sec.III, recunoscuta cu statutul de orasul urbana in documente otomane din sec. XVI. Oraul Mcin s-a constituit n apropiere de castrul roman Arrubium, ridicat de romani n vecintatea unei aezri daco-getice cu nume de origine celtic (de la care a preluat numele).

Originea indepartata a acestui asezamant poate fi identificata in vechiul Arrubium, nume dat de celti in sec. III i.Hr. Se pare ca inca din antichitate acest asezamant sa fi jucat un deosebit rol religios in viata oamenilor acestor locuri si ca tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de la care pare isi trage si numele.

Cetatea era cuprinsa in uniunea tribala condusa de Rhemaxos, sau, poate celei a lui Zyraxes, incluzand si Delta Dunarii. Dupa cucerirea Dobrogei de catre romani "Arrubium" a devenit resededinta unei unitati de cavalerie romana, atestata intre anii 99-241 e.n de doua diplome militare eliberate unor veterani: prima din 14 august 99 cealalta din 2 aprilie 241.

Dupa o perioada de "tacere" a izvoarelor istorice, este readusa in actualitate posibila localizare a "Vicinei" la Macin, de unde provenea primul mitropolit al Tarii Romanesti (1359), Iachint din Vicina. Reputati istorici, precum N. Iorga, Ghe. I. Bratianu, afirma aceasta ascendenta toponimica.

Odata cu cucerirea Dobrogei de catre Imperiul Otoman Macinul devine sediu al unei garnizoane otomane, centru de colectare si tranzit al produselor destinate aprovizionarii Constantinopolului.

Momentele istorice importante in aceasta perioada:

1Conform Legii nr. 351/2001 de aprobare a PATN Seciunea IV Reeaua de localiti


5

In iarna anilor 1461-1462, Vlad epe conduce o campanie militar mpotriva armatei turce peste Dunre, iar atacul cavaleriei muntene in campania din 1462 impotriva armatei turce a restabilit pentru moment controlul romanesc asupra jumatatii de nord a Dobrogei.

Incursiunea armata din toamna 1594 - primavara anului 1595 concertata de domnitorii Aron Voda si Mihai Viteazul, in contextul rascoalei antiotomane a Tarilor Romane, ocazie cu care fortaretele de la Macin, Silistra, Sistov, Nicopol, Rahova au fost tinta unor atacuri fulgeratoare, incununate de succes.

Odata cu declansarea "crizei orientale" cetatea Macinului a fost in mai multe randuri implicata in episoade ale razboaielor ruso-turce.

La 11 octombrie 1771, generalul rus Miloradovici alunga din Macin oastea otomana de sub conducerea lui Abdi Pasa, al carui efectiv se ridica la 7.000 de oameni. Fortificatiile de la Macin si Tulcea aveau sa mai fie jefuite si distruse in anii 1771, 1773, 1790, 1791 in contextul campaniilor tariste. Nu intamalator, in sec.al XIX lea Poarta acorda o atentie speciala consolidarii fortificatiilor de la Macin inconjurate cu santuri adanci si valuri de pamant, sapte bastioane, depozite pentru munitie si armament.

In momentul declansarii razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878, turcii dispuneau la Macin de efective militare compunand 6 batalioane, 4 escadroane si trei baterii.

Macin si zona limitrofa s-au inscris din nou pe harta operatiunilor militare, retinand ca episoade mai semnificative scufundarea cuirasatului turc Luft - i Djelil- una din cele mai importante nave de razboi ale flotei otomane din zona dupa un intens tir al artileriei ruse din Tulcea si asa numitul "atac de la Macin" din 14 mai 1877 cand salupa "Rindunica" comandata de maiorul roman Murgescu, a scufundat pe canalul Macin monitorul cuirasat turc "Duba Seifi".

La 9 iunie, trupele Corpului 14 al armatei ruse comandat de generalul Zimmerman, au inceput trecerea Dunarii in Dobrogea, de la Galati si Reni spre Macin, care a fost ocupat la 11 iunie 1877. Populatia orasului, cifrata la aproximativ 6.000 locuitori a intampinat armata rusa cu evanghelia si crucea.

In temeiul prevederilor Tratatului de la Berlin (1878) care stipula reunirea Dobrogei cu Romania, la 14 noiembrie 1878 o coloana a armatei romane si inalte oficialitati ale Guvernului de la Bucuresti treceau pe sub un arc de triumf ridicat la Macin, marcand si aici implinirea unui moment al reintregirii nationale.

Sectiunea I.2.2 - Caracteristicile reliefului:

Teritoriul studiat presupune trei forme de relief principale: Muntii Macinului, campia marginala, Lunca Dunarii.

Muntii Macinului reprezinta martorul rezidual insular cel mai evident al orogenezei hercinice. Sunt munti cu o inaltime redusa si cu aspect de dealuri, dar care se impun in peisajul geografic general prin varfuri ascutite (vf. Pricopan) si versanti abrupti, plini de grohotisuri, dominand Balta Brailei cu peste 300m.


6

Muntele la Macin e format din lantul dantelat al Pricopanului, incepand de la Urliga (110 m) inconjoara orasul Macin, pe la varful Sulukulak (azi Suluc) de 364 m inaltime. Gneisul de aici ca si cel de la Garvan prezinta filoane de felspate-silicioase bogate in pistacit si apartin aceleasi formatiuni, ca si cele ale ramurii Carpatilor de la Portile de Fier. Din trupul principal al muntelui Macin se despart sisturile de diferite forme, astfel la stanga drumului de la Macin la Jijila se afla roci de gneisbogate in felspat, mica si sisturi amfibolice. La dreapta se gaseste un complex foarte variat de sisturi cristaline si anume: un gneis excelent cu fibre rosii frumoase, alternand cu noduri concretionate de mica alba sau graunte mai mari de felspat ortoclos rosu. Acestea formeaza intaiul pisc de langa drum; urmeaza apoi sisturi de micacee bogate in cuart; apoi un gneis cenusiu cu grauntele marunt si in fine iarasi un strat de gneis bogat in fedspat, ortoclos, mica alba si verzuie, putin pistacit si prea putine placi de fedspat clinoclas.

Orientarea generala a culmilor muntoase este pe directia nord-vest, sud-est, conform structurii geologice. Sub raportul inclinarii pantelor, domina pantele cu inclinare de 25.

A doua forma de relief apartine campiei marginale leossoide. Sub raport altitudinal, valorile medii sunt de 30-40m. Campia este usor valurita si cu pante line.

Lunca Dunarii se prezinta ca o fasie, intrerupta in dreptul orasului Macin de un pinten de granit.

Batrana Dunare care a conditionat de milenii viata oamenilor acestui pamant, atinge o latime in timpul apelor de nivel mijlociu de 150 m, in timp ce in amonte la Iglita, este de 200m, iar in aval la Ghecet-Smardan este de 400 m.

Sectiunea I.2.3 - Caracteristici hidrografice:

Reteaua hidrografica este reprezentata in special de bratul Dunarea Veche care constituie o parte din limita dintre teritoriul administrativ al judetului Tulcea si Tulcea (pe o distanta de 11 km). Reteaua hidrografica a teritoriului analizat se caracterizeaza prin cursuri de apa fara debite permanente, apele pluviale sapand vai torentiale in depoziele leossoide.

Panza de apa freatica se intalneste la nivelul apei din Dunare in zona de lunca a Dunarii si la baza depozitelor leossoide in zona de campie piemontana. Aceste depozite au adancimi de 10-30m, iar apa subterana se afla la aceleasi adancimi, in functie de geomorfologia locului.

Pe teritoriul extravilan, reprezentativ pentru zona de lacuri si balti este Lacul Sarat, inconjurat de balta.

Sectiunea I.2.4 - Clima:

Din punct de vedere al aspectului climatic, teritoriul administrativ al orasului Macin se incadreaza in tipul temperat-continental cu nuante stepice.

In ceea ce priveste clima, temperatura medie pluri anuala are o valoare ridicata de 10 11 grade C. In timpul anului, valorile medii cele mai ridicate se intregistreaza vara in luna iulie - 21 - 23 grade C, iar cele mai scazute in luna ianuarie 0-1C. Timpul favorabil practicarii drumetiilor de vara in muntii Macinului se intinde din luna aprilie pana in luna noiembrie.

Cantitatea anuala de precipitatii care cad in muntii Macinului este de 500 - 600 mm, mai mare decat in restul Dobrogei, iar in orasul Macin este de 455 mm. Vanturile care bat de la NE sau de


7

la NV sunt predominante. Perioada de calm atmosferic se inregistreaza vara si toamna, in rest vanturile sunt frecvente pe crestele muntilor.

Umiditatea relativa a aerului este de 10%. In intervalul de temperaturi ridicate, care corespund partial cu perioada de vegetatie a culturilor, nu se asigura cantitati suficiente de apa pluviala pentru desfasurarea ciclului vegetativ. Numarul zilelor cu sol acoperit de zapada oscileaza intre 25 si 36 de zile, iar grosimea stratului de zapada este de aproximativ 60cm.

Sectiunea I.2.5 - Caracteristici geotehnice:

Terenul de fundare studiat este reprezentat de depozite leossoide si teren aluvionar. In zona aluvionara predomina prafuri nisipoase, prafuri argiloase si argile prafoase.

Nivelul panzei freatice este situat la adancimile la care se gasesc si depozitele leossoide.

Sectiunea I.2.6 - Vegetatia si fauna:

Podiul Dobrogei de Nord se afl sub influena condiiilor climatice cu pronunat continentalism i a unui relief cu o morfologie variat. Vegetaia i fauna sunt specifice zonei de step, silvostep i a pdurilor de foioase.

Vegetaia de step i silvostep propriu-zis e dominat de specii ierboase de talie mic i mijlocie.

Pdurile alctuiesc areale compacte rspndite pe o suprafa de 61.000 ha n Munii Mcinului, Podiul Babadagului i dealurile Niculielului. Ele alctuiesc dou etaje de vegetaie: unul ntre 150m i 250m delimiteaz pdurile exofile i altul cuprins ntre 250-400m formeaz etajul pdurilor mezofile.

Padurile xerotermofile sunt situate in Dealurile Niclitelului, Podisul Slavelor si partile marginale ale Podisului Babadagului, si sunt alcatuite din stejar brumariu uneori in asociate cu garnita iar pe falancul sudic al Podisului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, in aceste paduri se intalneste si teiul argintiu, carpinita mojdranul, jugastrul, cornul si scumpia.

n pdurile mezofile predomin gorunul, n asociaie cu teiul, frasinul, gldiul, iar n pdurile xerofile e frecvent ntlnit stejarul, brumariu n asociaie cu garnia, cerul, carpinita, mojdreanul.

Animalele numara urmatoarele specii: cerbul, capriorul, mistretul, sacalul, vulpea, jderul, viezurele, pisica salbatica, iepurele, nevastuica si dihorul.

Rozatoarele intalnite sunt chicanul comun, oarecele de cmp, oarecele gulerat, oarecele de pdure, obolanul de cmp, popndul, oarecele de miun, oarecele sritor de step, orbetele mic, hamsterul dobrogean, crtia.

Psri un numr forate mare de specii: ghionoaiele, ciocnitoarele, ciuful de pdure, piigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, cneparul, sturzul cnttor, uliul psrar, oarecele comun, porumbelul de scorbur, coofana, gaia, prepelia, potrnichea, ciocnitoarea neagr, ciocnitoarea cu spatele alb, piigoiul sur, silvia de zvoi, pitulicea mic, cnraul, sturzul de vsc, mierla de piatr, orecarul mare (o specie ce cuibrete n podiul de la Babadag i din Munii Mcinului - singurul loc din ar - cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare) si


8

oimul dunrean (Munii Mcinului este singurul loc din ar unde se gaseste aceasta specie).

Reptile: estoasa, estoasa cu coad, oprla de cmp, guterul vrgat dobrogean, soprara, guterul, erpi.

Amfibienii sunt reprezentai de: broasca de pmnt brun, broasca rioas verde, brotcelul.

Sectiunea I.2.7 - Arii naturale protejate:

Reteaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniuni Europene pentru conservarea naturii. Este o retea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile de plante si animale si habitate importante trebuie protejate.

Reteaua Natura 2000 este alcatuita din:

Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) pentru protectia pasarilor salbatice avand ca baza legala Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice transpusa in legislatia prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Situri de Importanta Comunitara (SCI) pentru protectia unor specii de flora si fauna dar si habitate avand ca baza legala Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice transpusa in legislatia prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 n Romania.

Scopul acestei retele ecologice este de a proteja biodiversitatea Europei printr-o dezvoltare durabila, fara a se aduce prejudicii comunitatii locale si de a promova activitatile traditionale, care nu pun existenta acestor animale, plante si habitate in pericol.

In zonele declarate situri Natura 2000, activitatile pot continua daca sunt realizate intr-un mod durabil si nu afecteaza speciile si habitatele de interes comunitar. Pentru reabilitarea si/sau construirea de infrastructura noua se vor respecta cerintele pentru protejarea biodiversitatii specifice Programului Natura 2000.

Pe teritoriul judetului Tulcea n prezent sunt legiferate un numr de 34 de arii naturale protejate de interes naional, doua dintre acestea localizandu-se pe suprafata administrativ teritoriala a Orasului Macin, respectiv:

Parcul Naional Munii Mcinului, declarat parc national prin Legea 5/2000, cu o suprafata de 11.321 ha, aflat sub gestiunea Administratiei Parcului National Muncii Macinului;

Padurea Valea Fagilor, declarata rezervatie forestiera prin Legea 5/2000, cu o suprafata de 154 ha, aflata sub gestiunea Administratiei Parcului National Muncii Macinului.

Din categoria ariilor naturale protejate de interes comunitar ce cuprind si suprafata teritorial administrativa a Orasului Macin, mentionam in continuare:


9

A. Situl Natura 2000 SCI Munii Mcinului

Situl Natura 2000 SCI Munii Mcinului (ROSCI0123) cu suprafaa de 18546 hectare reprezint o arie special desemnat pentru a conserva i proteja habitate prioritare i de importan european, precum i populaiile mai multor specii rare, vulnerabile i periclitate de plante, insecte, amfibieni, reptile i mamifere care se regsesc n anexele Directivei Habitate, lege specific pentru protecia habitatelor i speciilor de interes conservativ cu aplicabilitate la nivelul ntregii Comuniti Europene.

Acest sit se afla sub administrarea Administratiei Parcului National Muntii Macinului.

Astfel n sit gsim suprafee importante ale urmtoarelor habitate prioritare: Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos (91AA) Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. (91I0*) Pduri balcano-panonice de cer i gorun (91M0) Pduri dacice de stejar i carpen (91Y0) Pduri dobrogene de fag (91X0) Tufriuri de foioase ponto-sarmatice (40C0*) Stepe ponto sarmatice (62C0*) Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice (1530) Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe

stncrii silicioase (8230) Peteri n care accesul publicului este interzis (8310)

Totodat situl ofer condiii prielnice pentru urmtoarele specii protejate:

Plante:

Agrimonia pilosa (Turi mare) Moehringia jankae (Merinan) Campanula romanica (Clopoel dobrogean) Himantoglossum caprinum (Oule popii) Echium russicum (Limba arpelui)

Insecte:

Lycaena dispar (Fluturaul purpuriu) Callimorpha quadripunctaria (Fluture tigrat) Lucanus cervus (Rdaca) Osmoderma eremita (Pustnic) Cerambyx cerdo (Croitorul mare al stejarului) Morimus funereus (Croitor cenuiu) Rosalia alpine (Croitor alpin) Pholidoptera transsylvanica (Cosa transilvan) Euphydryas maturna (Fluture maturn)

Amfibieni i reptile:

Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie) Testudo graeca ibera (estoasa dobrogean) Elaphe quatuorlineata (Balaurul dobrogean)


10

Mamifere:

Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu nas potcoav) Spermophilus citellus (Popndu) Mesocricetus newtoni (Hamster dobrogean) Mustela eversmannii (Dihor de step) Vormela peregusna (Dihor ptat)

Descriere general sit:

Munii au o suprafa total de 50 000 ha i sunt localizai n partea de sud-est a Romniei (n judeul Tulcea). Aria int include dou lanuri muntoase principale: Pricopan-Megina (n captul nord-vestic) i Mcin (n partea central i sud-estic) separate prin depresiunea Greci. Aceti muni prezint ecosisteme caracteristice de step ponto-balcanic, pduri sub-mediteraneene i balcanice, i o mare diversitate de flor i faun. Aria int reprezint limita nordic a sute de specii Mediteraneene, Balcanice i Pontice, limita sudic a speciilor central Europene i Caucaziene, i limita vestic de distribuie a ctorva specii Asiatice. n aceast regiune exist aproximativ 1 900 specii de plante. Lista faunei Mutilor Mcin include n jur de 2000 de specii de nevertebrate, 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile incluznd i specii rare i cel puin 187 de specii de pasri i 40 specii de mamifere (incluzand i specii adaptate la step).

Clase de habitate: culturi (teren arabil), pajiti naturale, stepe, alte terenuri arabile, pduri de foioase, vii i livezi, habitate de pduri (pduri n tranziie).

Calitate i importan:

Numrul plantelor superioare reprezint peste 19% din flora European i este comparabil cu flora bogat a insulelor Creta i Corsica. Unul dintre principalele argumente pentru nfiinarea acestui sit este valoarea ecologic remarcabil a acestor muni i prezena multor specii floristice care sunt periclitate att la nivel naional ct i internaional. Munii Mcin i mprejurimile lor sunt singurele zone din Romnia unde nc mai exist suprafee importante de vegetaie natural de step, care nu se gsete nici n Balcani i este foarte rar acum n Europa. Aceast zon protejeaz 27 de specii i subspecii de plante endemice (Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei). O parte din insectele gsite n Munii Mcin sunt noi pentru tiin. De exemplu Polia cherrung a fost descoperit n 1997 lng localitatea Greci. De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta i subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descris numai n 1997. Cteva specii de insecte au fost nregistrate ca vieuind numai n aceast regiune a rii: Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata, etc.

Vulnerabilitate: punat sporadic; colectarea ilegal de animale sau plante, n special primvara; turismul religios.


11

B. Situl Natura 2000 SPA Mcin - Niculiel

Situl Natura 2000 SPA Mcin Niculiel (ROSPA0073) cu suprafaa de 67361,1 hectarere prezint o arie special desemnat pentru a conserva i proteja populaiile mai multor specii de psri care se regsesc pe listele Directivei Psri, lege specific proteciei speciilor de psri rare, vulnerabile i periclitate cu aplicabilitate la nivelul ntregii Comuniti Europene.

Acest sit se afla sub administrarea Administratiei Parcului National Muntii Macinului.

Situl gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate: a) 56 de specii din anexa 1 a Directivei Psri; b) 123 de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor migratoare

(Convenia de laBonn); c) 10 specii periclitate la nivel global.

Situl este important pentru conservarea speciilor din dou puncte de vedere:

pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare: Falco cherrug (oim dunrean) Coracias garrulus (Dumbrveanca) Ciconia ciconia (Barza alb) Accipiter brevipes (Uliul cu picioare scurte) Burhinus oedicnemus (Pasrea ogorului) Oenanthe pleschanka (Pietrar) Circaetus gallicus (erpar) Buteo ruffinus (orecar mare) Emberiza hortulana (Presur de grdin) Caprimulgus europaeus (Caprimulg) Hieraaetus pennatus (Acvil porumbac) Lullula arborea (Ciocrlie de pdure)

pentru perioada de migraie a urmtoarelor specii: Ciconia ciconia (Barza alb) Accipiter brevipes (Uliul cu picioare scurte) Circaetus gallicus (erpar) Buteo rufinus (orecar mare) Hieraaetus pennatus (Acvil porumbac) Lanius collurio (Sfrncioc roiatic) Gyps fulvus (Vultur sur) Ficedula parva (Muscar mic) Galerida cristata (Ciocrlan) Lullula arborea (Ciocrlie de pdure) Falco vespertinus (Vnturel de sear) Neophron percnopterus (Hoitar) Pandion haliaetus (Uligan pescar) Nycticorax nycticorax (Strc de noapte) Ciconia nigra (Barza neagr) Himantopus himantopus (Piciorong)


12

Haliaeetus albicilla (Codalb) Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) Pelecanus crispus (Pelican cre) Ardea purpurea (Strc rou) Plegadis falcinellus (ignu) Platalea leucorodia (Loptar) Chlidonias hybridus (Chirighi cu obraz alb) Pernis apivorus (Viespar) Anthus campestris (Fs de cmp) Aquila pomarina (Acvil ipatoare mic) Aquila heliaca (Acvil de cmp) Aquila chrysaetos (Acvil de munte) Aquila clanga (Acvil ipatoare mare) Circus macrourus (Erete alb) Circus aeruginosus (Erete de stuf) Falco peregrinus (oim cltor) Milvus migrans (Gaie neagr) Egretta alba (Egreta mare) Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Recurvirostra avosetta (Ciocntors) Tringa glareola (Fluierar de mlatin)

Munii Mcinului sunt situai pe calea de migraie Via Pontica i este singurul loc din ar documentat pn n prezent unde pot fi observate anual n migraie peste 30.000 de exemplare de psri cu zbor planat din care peste 10.000 psri rpitoare i restul berze albe. Numrul speciilor de psri rpitoare ce pot fi observate n migraie este mai mare dect oriunde n Europa, cu 29 specii de rpitoare. Numrul speciilor de psri observate n SPA-ul Mcin Niculiel a fost de 236 n perioada 1998 2007.

C. Situl Natura 2000 SCI Bratul Macinului

Situl Natura 2000 SCI Bratul Mcin (ROSCI0012) are o suprafaa de 10235 hectare.

Descriere general sit: intreg situl se ncadreaz n bioregiunea stepic i conine ape dulci continentale, mlatini (vegetaie de centur, stepe), pajiti seminaturale umede, preerii mezofile, pduri caducifoliate pdurile de monocultur (plopi).

Clase de habitate: ruri, lacuri, mlatini, turbrii, culturi (teren arabil), puni, pduri de foioase.

Calitate i importan: situl prezint importan n primul rnd pentru conservarea habitatului Salix alba and Populus alba galleries, ce ocup aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafaa habitatului la nivel naional. Situl reprezint partea nordic a coridorului de migraie a speciilor de plante din Peninsula Balcanic spre Dobrogea de Nord i Delta Dunrii. n plus acesta constituie i o important cale de migraie pentru psri (fiind propus i ca SPA), precum i pentru anumite specii de peti, inclusiv sturioni. Includerea Cursului Dunrii n sit este esenial pentru asigurarea continuitii ct i pentru transportul de ctre apele fluviului a organelor de reproducere (semine, lstari etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaz propagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dunrii.


13

Vulnerabilitate: efectuarea de plantaii n cuprinsul habitatelor intensitate medie; exploatri forestiere i alte tipuri de lucrri silvice n habitat, inclusiv cu specii autohtone (plopi hibrizi) - intensitate medie ; poluri ale apelor Dunrii, ndeosebi cu hidrocarburi (potenial i radioactive sau cu metale grele) - intensitate redus ; perspectivele de instalare a unor centrale eoliene n zona sitului sau n vecintate; ameninarea potenial de efectuare a unor dragri - probabilitate redus ; punat mediu - intens pe suprafee reduse-medii din sit; construcii abandonate n habitat localizate n apropierea cetilor romne de la Turcoaia- Iglia, pe arii reduse.

Acest sit se afla sub administrarea Asociaiei Judeene a Pescarilor Sportivi Galai.

D. Situl Natura 2000 SPA Dunrea Veche Braul Mcin

Situl Natura 2000 SPA Dunrea Veche Braul Mcin (ROSPA0040) are o suprafaa de 18.759 hectarere, si prezint o arie special desemnat pentru a conserva i proteja populaiile mai multor specii de psri care se regsesc pe listele Directivei Psri, lege specific proteciei speciilor de psri rare, vulnerabile i periclitate cu aplicabilitate la nivelul ntregii Comuniti Europene.

Acest sit se afla sub administrarea Asociaiei Judeene a Pescarilor Sportivi Galai.

Descriere general sit: La intrarea n judeul Brila fluviului Dunrea se desparte n trei brae: Dunrea navigabil (n vest), Braul Vlciu (n mijloc) i Braul Mcin (n est). Braul Mcin realizeaz limita dintre judeul Brila i judeele Tulcea i Constana, iar impreun cu Braul Vlciu delimiteaz Insula Mare a Brilei.

Clase de habitate: ruri, lacuri, mlatini, turbrii, pajiti naturale, stepe, culturi (teren arabil), puni, alte terenuri arabile, pduri de foioase.

Calitate i importan: Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Situl este important pentru populaiile cuibritoare i n perioada de migraie.

Vulnerabilitate: braconaj; vntoarea n timpul cuibritului; vntoarea n zona locurilor de cuibrire a speciilor periclitate; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; deranjarea psrilor n timpul cuibritului (colonii); desecarea zonelor umede; industrializare i extinderea zonelor urbane; pescuitul sportiv n imediat vecintate a cuiburilor speciilor periclitate; electrocutare i coliziune cu linii electrice; pescuitul sportiv n mas care deranjeaz psrile migratoare; arderea stufului; arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor); amplasare de generatoare eoliene; turismul in mas; nmulirea necontrolat a speciilor invazive.


14

Capitolul II - POPULATIE EVOLUTIE SI POTENTIAL DEMOGRAFIC

Subcapitolul II.1 - Numar, densitatea populatiei

Numar

Structura populatiei se refera la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi masurate sau cuantificate, precum varsta, genul, limba, nationalitatea, religia sau activitatea economica, dar si la aspecte calitative, cum sunt cele sociale sau culturale. Analiza acestor caracteristici evidentiaza diversitatea populatiei reflectata atat in plan demografic, cat si in plansocio-economic si cultural. Procesul de evolutie numerica a fost urmarit pentru perioada 2002 2012, bazandu-se pe informatiile oferite de Institutul National de Statistica.

Portivit datelor inregistrate la ultimul Recensamant al Populatiei si Locuintelor din anul 2011, orasul Macin avea un efectiv de 8.245 de locuitori stabili, dintre care 3.987 persoane de sex masculin, si 4.258 persoane de sex feminin.

Potrivid datelor funrizate de Institutul National de Statistica, la 1 iulie 2012, populatia totala a orasului Macin insuma 10.707 persoane. Referitor la structura pe sexe, la 1 iulie 2012, din totalul populatiei orasului Macin, 5.163 de locuitori sunt barbati iar 5.544 de locuitori sunt femei.

Potrivit datelor statistice existente, populatia stabila a orasului Macin la 1 iulie 2012 inregistra 10.707 locuitori, in scadere cu circa 4,36% fata de perioada similara a anului 2002. Astfel de la un numar de 11.195 de locuitori s-a ajuns la un numar de 10.707 locuitori. Aceasta scadere s-a produs pe fondul tendintei generale de scadere a populatiei la nivel national ca urmare a scaderii natalitatii, cresterii ratei mortalitatii, migratiei populatiei si o tendinta accentuata de imbatranire.

Descrierea evolutiei populatiei orasului Macin este realizata comparativ cu cea a populatiei judetului Tulcea folosind datele privind volumul total al populatiei la 1 iulie in perioada 2002 2012.

Tabelul II-1 Evolutia comparativa a populatiei jud. Tulcea - oras Macin 1 iulie 2002-2012

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Judetul

Tulcea 255.816 254.455 253.419 252.485 251.614 250.641 249.022 247.444 245.899 244.103 242.544

Oras

Macin 11.195 11.159 11.125 11.099 11.034 11.011 10.924 10.912 10.830 10.766 10.707

Sursa: INSSE, Baza Tempo-Online 2014


15

Graficul II-1 Evolutia comparativa a populatiei in orasul Macin si judetul Tulcea 1 iulie 2002-

2012

Sursa: date prelucrate dupa INSSE

Situatia evolutiei populatiei la nivelul orasului Macin este caracterizata de o curba descendenta.

Graficul evolutiei populatiei ne arata un parcurs comun al populatiilor celor doua comunitati in perioada 2002 2012: in timp ce populatia judetului inregistra o tendinta constanta de scadere, populatia orasului Macin a inregistrat o scadere oscilanta pe perioada de analiza, cu o tendinta mai accentuata de scadere in intervalul 2010-2012, populatia scazand cu un efectiv de 488 de persoane intre capetele intervalului de analiza, de la 11.195 persoane pana la 10.707 persoane.

Conform datelor furnizate de Recensamantul Populatiei si Locuintelor din martie 2002 populatia totala (stabila) a orasului Macin insuma 10.607 locuitori, pe cand la recensamantul din anul 2011 pupulatia scazuse pana la 8.245 persoane.

Rata sau sporul mediu anual de crestere a populatiei orasului Macin in ultimii 11 ani este negativa.

Densitarea populatiei

Gradul sau intensitatea de populare a unui anumit teritoriu se poate aprecia cu ajutorul acestui indicator prin raportarea numarului de locuitori la anumite suprafete, diferite in privinta modului de utilizare.

Analiza intensitatii de populare a teritoriului orasului Macin, se face in prezentul studiu raportat la suprafata administrativ teritoriala raportata de Institutul National de Statistica pentru anul 2012 si numarul populatiei totale pentru acelasi an din aceeasi sursa.


16

Tabelul II-2 Evolutia densitatii populatiei la nivel UAT Macin 1 iulie 2002-2012

Anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Populatia 11.195 11.159 11.125 11.099 11.034 11.011 10.924 10.912 10.830 10.766 10.707 Suprafata UAT (ha)

5.539 5.539 5.539 5.539 5.539 5.539 5.539 5.539 5.539 5.539 5.539

Suprafata

UAT (km2) 55,39 55,39 55,39 55,39 55,39 55,39 55,39 55,39 55,39 55,39 55,39

Densitate generala

(loc/km2)

202,11 201,46 200,85 200,38 199,21 198,79 197,22 197,00 195,52 194,37 193,30


Graficul II-2 Evolutia densitatii populatiei in orasul Macin la nivel UAT 2002-2012


Analizand tabelul si graficul de mai sus, se observa ca in perioada 2002 2012 valoarea densitatii generale a populatiei variaza intre 202,11 loc/km in 2002 si 193,30 loc/km in 2012, in scadere permanenta.

Datorita trendului descrescator al volumului populatiei orasului Macin in perioada 2002 2012 a scazut in acelasi ritm si densitatea populatiei ajungand la 193,30 loc/km in 2012. Valoarea se situeaza peste media nationala (89,4 locuitori/km in anul 2012) si mult peste cea judeteana (28,5 locuitori/km in anul 2012).

Subcapitolul II.2 - Structura populatiei pe grupe de varsta si sex

Varsta si sexul (genul), numite si caracteristici demografice fundamentale prezinta o importanta deosebita, data fiind semnificatia lor pentru analiza demografica, economica sau sociala. Astfel, natalitatea, mortalitatea sau fertilitatea variaza in functie de varsta populatiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare a populatiei, cat si de mobilitatea acesteia in teritoriu.


17

Structura populatiei pe grupe de varsta

Din datele de evidentiaza pentru anul 2012, sintetizate in tabelul II-3 si in graficul II-4, pe ansamblul orasului, reiese urmatoarea distributie pe principalele grupe de varsta: populatia cu varste cuprinse intre 0-14 ani (populatie tanara) insuma 1.552 de locuitori, reprezentand 14,5% din total, cei in varsta de munca insumau 7.097 de locuitori reprezentand 66,28%, iar cei cu varste de peste 60 de ani varstnicii - reprezentau 19,22%, adica 2.058 de locuitori.

Din analiza comparativa a graficelor II-3 si II-4, reiese ca in anul 2012 comparativ cu anul 2002, ponderea populatiei tinere a scazut cu 2,66%, ponderea populatiei cu varsta de munca a scazut cu 0,46%, iar ponderea populatiei varstnice a crescut cu 3,12%.

Graficul II-3 Structura populatiei pe varste, Orasul

Macin 1 iulie 2002

Graficul II-4 Structura populatiei pe varste, Orasul

Macin 1 iulie 2012

Tabelul II-3 Evolutia structurii populatiei pe grupe de varstasi sexe 1 iulie 2002/2012

ORASUL MACIN 0-14 ani 15-59 ani 60 de ani si peste TOTAL

2002 2012 2002 2012 2002 2012 2002 2012

Total 1920 1552 7.472 7.097 1803 2058 11.195 10.707 Barbati 999 779 3.714 3.515 765 869 5.478 5.163 Femei 921 773 3.758 3.582 1038 1189 5.717 5.544


Din tabelul II-3 de mai sus, se pot trage urmatoarele concluzii:

- In grupa de varsta 0-14 ani, la nivelul anului 2012 proportia barbatilor este de 50,19%, mai mare decat a femeilor, pondere in scadere comparativ cu cea inregistara la nivelul anului 2002 cand ponderea barbatilor era 52,03%;

- In grupa de varsta 15-59 ani, la nivelul anului 2012 proportia femeilor este de 50,47%, mai mare decat cea a barbatilor;

- In grupa varstnicilor, ponderea femeilor este si mai mare decat cea a barbatilor, respectiv 57,77%;

- In toate grupele de varsta, tendinta generala este de crestere a ponderii femeilor si scaderea ponderii populatiei masculine.


18

Tabelul II-4 Populatia pe grupe de varsta Macin, Tulcea, Romania 1 iulie 2012

0-14 ani 15-59 ani 60 ani si peste TOTAL

Romania 3.192.063 13.648.910 4.475.447 21.316.420 Judetul Tulcea 35.726 158.185 48.633 242.544 Orasul Macin 1.552 7.097 2.058 10.707

Sursa: INSSE, Baza Tempo-Online 2014, date prelucrate

Tabelul II-5 Structura populatiei pe grupe de varsta Macin, Tulcea, Romania 1 iulie 2012

0-14 ani 15-59 ani 60 ani si peste

Romania 14,97% 64,03% 21,00% Judetul Tulcea 14,73% 65,22% 20,05% Orasul Macin 14,50% 66,28% 19,22%


La nivelul anului 2012, ponderea populatiei tinere, cu varste cuprinse intre 0 14 ani inregistra la nivel de orasul o valoare de 14,50% fiind situata sub cea inregistrata la nivel judetean (14,73%), dar si sub media nationala (14,97%). In acelasi timp, ponderea populatiei varstnice inregistreaza in anul 2012 o valoare de 19,22%, iar aceasta valoare se gaseste sub cea inregistrata la nivelul judetului Tulcea 20,05%, si sub cea inregistrata la nivel national 21,00%. In ceea ce priveste ponderea populatiei cu varsta de munca, la nivel de orasul aceasta este de 66,28%, valoare superioara celei inregistrata la nivel judetean (65,22%) si la nivel national (64,03%).

Pentru vizualizarea repartitiei pe grupe de varstasi sexe a populatiei, se utilizeaza piramida varstelor. Aceasta nu reflecta numai tendintele pe termen lung ale fertilitatii si mortalitatii, ci si efectele de scurta durata ale migratiilor, politicii demografice ori schimbarilor intervenite intr-un secol de istorie demografica (piramida cuprinde grupele de varsta de la 0 la100 de ani).

Piramida varstelor arata momentele demografice de schimbare. Ingustarea graficului la baza reprezinta nou-nascutii dupa 1990, ingustare care este determinata de liberalizarea avortului si schimbarea comportament demografic al femeilor. La nivelul orasului Macin, la fel ca la nivel national rata natalitatii a scazut si este prognozat un proces de reducere pentru urmatoarea perioada. Istoric, al II-lea moment demografic a fost produs de intrarea in vigoare in 1966 a Decretului prin care a fost interzis avortul. Cresterea numarului de nou-nascuti a fost remarcabila, insa aceasta s-a stabilizat in urmatorii ani. Aparitia decretului a fost precedata de declinul natalitatii inregistrat in perioada (1958-1966).

Populatia orasului Macin va fi afectata de un proces accentuat de imbatranire, asa cum se observa din piramida varstelor in graficele de mai jos (la nivelul anilor 2002, respectiv 2012). In partea superioara a piramidei sunt reprezentate generatiile peste 60 ani care vor semnifica in urmatorii ani o crestere a efectivelor de batrani.


19

Graficul II-5 - Piramida structurala, pe grupe de varsta si sex, in orasul Macin 1 iulie 2002


Graficul II-6 Piramida structurala, pe grupe de varsta si sex, in orasul Macin 1 iulie 2012



20

Piramida varstelor aferenta anului 2012 scoate in evidenta segmentele cele mai bine reprezentate ca fiind cele cu varste cuprinse intre 12-44 ani si o populatie feminina mai imbatranita decat cea masculina. Dupa cum putem observa baza piramidei se ingusteaza, iar populatia din categoria de varsta 0-4 ani este mai slab reprezentata decat cea din categoria de varsta 5-9 ani. Daca proiectam evolutia populatiei in urmatorii 50 de ani (efectivele mari de populatie cu varste cuprinse acum intre 25-39 ani vor ajunge in varful piramidei) in conditiile mentinerii tendintelor actuale de evolutie a volumului populatiei vom putea observa cu usurinta cum piramida varstelor va avea varful indreptat in jos, ceea ce presupune grave dezechilibre demografice si implicit, sociale.

Tabelul II-6 Populatia pe grupe de varsta Orasul Macin 1 iulie 2002/2012

0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani

2002 544 509 867 950 850 847 1178 621 829 2012 461 526 565 476 843 895 774 795 1101 2002 (%) 4,86% 4,55% 7,74% 8,49% 7,59% 7,57% 10,52% 5,55% 7,41% 2012 (%) 4,31% 4,91% 5,28% 4,45% 7,87% 8,36% 7,23% 7,43% 10,28% 2012-2002 -0,55% 0,37% -2,47% -4,04% 0,28% 0,79% -3,29% 1,88% 2,88%

45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani si

peste

2002 947 750 500 517 504 358 259 91 74 2012 600 774 839 644 413 364 319 186 132 2002 (%) 8,46% 6,70% 4,47% 4,62% 4,50% 3,20% 2,31% 0,81% 0,66% 2012 (%) 5,60% 7,23% 7,84% 6,01% 3,86% 3,40% 2,98% 1,74% 1,23% 2012-2002 -2,86% 0,53% 3,37% 1,40% -0,64% 0,20% 0,67% 0,92% 0,57%


Graficul II-7 Evolutia piramidei varstelor in orasul Macin 1 iulie 2002/2012



21

Analizand piramida structurala, pe grupe de varsta, realizata la nivelul anilor 2002 si

2012, pentru populatia orasului Macin, se constata urmatoarele:

In perioada 2002-2012, a scazut procentul populatiei tinere (0-14 ani) cu 2,66% din totalul populatiei, baza piramidei pentru anul 2012, fiind mai ingusta decat cea pentru anul 2002, acest fapt datorandu-se, unei rate scazute a natalitatii cat si fertilitatii, in aceasta perioada. Se observa o scadere la doua din cele trei grupe de varsta din aceasta categorie, 0-4 si 10-14 ani, grupa 5-9 ani iregistrand o usoara crestere de 0,37%. Scaderea la cele doua grupe de varsta este semnificativa, cu circa 0,55%, respectiv 2,47%.

Procentul populatiei cu varsta de munca (15-59 ani) a scazut de la 66,74% in 2002, la 66,28% in 2012, cu 0,46%. Se observa o scadere semnificativa la grupele de varsta 15-19, 30-34 ani si 45-49 ani, unde se inregistreaza o scadere cu 4,04%, 3,29%, si respectiv 2,86% comparativ cu anul 2002. Toate celelalte grupe de varsta din aceasta categorie au inregistrat o crestere in 2012 comparativ cu 2002, in special grupele 35-39, 40-44 si 55-59 ani care au avut o crestere de 1,88%, 2,88% si 3,37% fiecare.

Populatia varstnica formeaza un varf ingust si usor alungit al piramidei, pentru anul 2002 dar, se observa o usoara largire a varfului piramidei, pentru anul 2012, datorita faptului ca procentul acestei grupe, a crescut in 11 ani cu 3,12%, fapt ce releva o crestere a longevitatii populatiei orasului.

Piramida are un aspect neregulat ca urmare a evolutiei diferite a indicatorilor demografici, in perioada 2002-2012. Fata de piramida varstelor din anul 2002, piramida varstelor pentru anul 2012, a evoluat nefavorabil, prin ingustarea bazei, astfel in urmatoarele decenii existind riscul de a vorbi despre o piramida a varstelor cu varful in jos. Pentru a preveni diminuarea excesiva a numarului generatiei de varsta mica, s-ar putea accepta o politica demografica pronatalista, insa aceasta optiune este conditionata mai curand de factori de natura sociala, economica, educativa, culturala, decat de cei strict demografici. Ramane de vazut daca este oportuna o politica demografica orientata spre cresterea numarului populatiei.

Indicele vitalitatii populatiei calculat prin raportarea populatiei tinere la populatia varstnica are valoarea de 0,75 pentru orasul Macin valoare situata mult sub nivelul dorit de 1,5 care asigura inlocuirea generatiilor.

Calitatea, amploarea si ritmul vietii socio-economice in orasul studiat sunt direct influentate de evolutia demografica, in general, si de miscarea naturala si de procesul de imbatranire demografica in special. Efectele acestora pot fi puse in evidenta de raportul de dependenta dupa varsta care exprima raportul dintre populatia tanara si varstnica si populatia in varsta de munca (15-59 ani). Acest raport ne arata sarcina sociala pe care o suporta segmentul populatiei adulte care are cea mai importanta contributie la realizarea bugetului familial si are de asemenea un rol activ in formarea tinerei generatii. Raportul de dependenta dupa varsta, pe baza datelor din 2012, stabilea la nivelul orasului un numar de 508,66 dependenti minori si /sau varstnici ce revin la 1000 de persoane in varsta de munca, fata de 533,29 la nivelul judetului Tulcea si 561,77 la nivel national, ceea ce face ca sarcina sociala a populatiei apte de munca a orasului sa fie mai mica decat cea a populatiei in varsta de munca din judetul Tulcea si cea de la nivel national. Ca o circumstanta agravanta trebuie mentionat ca valoarea mare a


22

indicatorului se datoreaza ponderii mai mari de varstnici decat de copii, ceea ce confirma inca o data manifestarea acuta a fenomenului de imbatranire demografica a populatiei orasului.

Structura populatiei pe sexe

In ceea ce priveste structura populatiei pe genuri la nivelul orasului Macin, atat populatia feminina cat si cea masculina au avut un trend asemanator descrescator.

Populatia totala de sex masculin a scazut cu 315 persoane in intervalul analizat de la 5.478 barbati in 2002, la 5.163 barbati in anul 2012. In acelasi timp, populatia totala de sex feminin a scazut cu 173 de persoane in intervalul analizat de la 5.717 barbati in 2002, la 5.544 barbati in anul 2012. Cea mai mare scadere de la un an la altul a fost inregistrata in anul 2008 comparativ cu anul 2007, scaderea in valori absolute fiind de 56 persoane de sex masculin si 31 persoane de sex feminin.

In ceea ce priveste ponderea fiecarui gen in total, se mentine pe intreg intervalul ponderea mai mare a populatiei de gen feminin fata de cea masculina, tendinta inregistrata si la nivel judetean si national.

Constatam de asemenea ca ponderea fiecarui gen este aproape constanta pe intregul interval, de exemplu populatia de gen feminim osciland ca pondere intre valori de 51,07% in anul 2002 cand a fost inregistrata cea mai mica pondere a intervalului, respectiv 51,78% in anul 2012 cand a fost inregistrata cea mai mare pondere a intervalului.

Ilustrarea grafica a evolutiei dinamicii acestor ponderi se gaseste in graficul de mai jos:

Graficul II-8 Evolutia ponderii pe genuri in orasul Macin 1 iulie 2002-2012



23

Distributia pe sexe a populatiei orasului Macin reflecta, pentru anul 2012, un relativ dezechilibru intre ponderea populatiei feminine 51,78% - 5.544 femei si a celei masculine 48,22% - 5.163 barbati, situatia fiind asemanatoare cu cea observata la nivelul judetului Tulcea unde populatia feminina o devanseaza pe cea masculina populatie feminina (50,3%) si populatie masculina (49,7%), dar si la nivel national unde se inregistreaza aceeasi situatie - populatie feminina (51,33%) si populatie masculina (48,67%).

Tabelul II-7 Distributia populatiei pe sexe, orasul Macin si judetul Tulcea 1 iulie 2002-2012

Localitati Sexe 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Orasul

Macin

Masculin 5.478 5.439 5.384 5.374 5.331 5.299 5.243 5.237 5.210 5.192 5.163 Feminin 5.717 5.720 5.741 5.725 5.703 5.712 5.681 5.675 5.620 5.574 5.544 TOTAL 11.195 11.159 11.125 11.099 11.034 11.011 10.924 10.912 10.830 10.766 10.707

Judetul Tulcea

Masculin 127.213 126.503 125.869 125.327 124.904 124.442 123.599 122.777 122.019 121.202 120.546 Feminin 128.603 127.952 127.550 127.158 126.710 126.199 125.423 124.667 123.880 122.901 121.998 TOTAL 255.816 254.455 253.419 252.485 251.614 250.641 249.022 247.444 245.899 244.103 242.544 Sursa: INSSE, Baza Tempo-Online 2014

Graficul de mai jos ilustreaza evolutia descrescatoare a populatiei orasului Macin, precum si raportul dintre populatia masculina si cea feminina.

Graficul II-9 Evolutia populatiei in orasul Macin, structura pe sexe 1 iulie 2002-2012


La nivelul anului 2012, raportul de masculinitate (numar de barbati la 100 femei) are la nivelul orasului Macin valoarea de 93,13, ceea ce inseamna ca acesta este inferior celor calculati la nivelul judetului Tulcea dar si la nivel national, unde acesta indica 98,81 barbati la 100 de femei, respectiv 94,83 barbati la 100 de femei.

Raportul de masculinitate in 2002 avea la nivelul orasului Macin valoarea medie de 95,82 barbati la 100 de femei, iar in anul 2012 acest raport a scazut la valoarea de 93,13 barbati la 100 de femei, tendinta evolutiva fiind negativa.


24

Subcapitolul II.3 - Structura populatiei pe etnii si confesiuni

Structura populatiei pe etnii

Grupele etnice sunt definite ca subpopulatii ai caror membri au caracteristici comune, cum ar fi: originea nationala, limba, religia sau rasa; la acestea se adauga obiceiurile si traditiile, deci o mostenire culturala orasul, precum si existenta sau mentinerea unei coeziuni de grup.

La Recensamantul Populatiei si Locuintelor din anul 2011, inregistrarea etniei si a limbii materne s-a facut pe baza liberei declaratii, respectandu-se astfel dreptul fundamental al fiecarui individ de a-si declara in deplina libertate si fara nici un fel de constrangere etnia si limba. Datele inregistrate la RPL 2011 privind etnia, pentru orasul Macin sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul II-8 Structura etnica a populatiei, orasul Macin RPL 2011

ETNIA Numar persoane % fata de total

Romani 6.971 84,55% Rromi 321 3,89% Turci 194 2,35% Rusi-Lipoveni 28 0,34% Italieni 12 0,15% Alta etnie 7 0,08% Informatie nedisponibila 712 8,64% TOTAL POPULATIE STABILA 8.245 100,00%

Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor - 2011

Componenta etnica a populatiei orasului Macin la recensamantul din octombrie 2011 releva faptul ca populatia majoritara este detinuta de romani cu 84,55%, iar diferenta de 15,45% (1.274 persoane) este defalcata astfel: 3,89% romi, 2,35% turci, 0,34% rusi-lipoveni, 0,15% italieni, 0,08% alta etnie, iar pentru 8,64% din populatie datele referitoare la etnie nu sunt disponibile.

Structura populatiei pe confesiuni

Religia constituie un element cultural de referinta ce ocupa un loc esential in viata oamenilor. Credintele religioase au determinat sau influentat intr-o anumita masura modul de viata al populatiei, precum si anumite caracteristici demografice sau sociale.

In cadrul recensamintelor din 1992, 2002 si 2011 populatia si-a putut declara fara nici un fel de constrangere apartenenta la o religie.

Datele inregistrate la RPL 2011 privind confesiunea, pentru orasul Macin sunt prezentate in tabelul urmator:


25

Tabelul II-9 Structura confesionala a populatiei, orasul Macin RPL 2011

CONFESIUNEA Numar persoane % fata de total

Ortodoxa 7.291 88,43% Romano-Catolica 23 0,28% Penticostala 3 0,04% Adventista de ziua a saptea 7 0,08% Musulmana 207 2,51% Crestina de rit vechi 6 0,07% Informatii nedisponibile 708 8,59% TOTAL POPULATIE STABILA 8.245 100,00%

Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor - 2011

La Recensamantul Populatiei si Locuintelor din octombrie 2011 la nivelul orasului Macin in distributia populatiei dupa religie, populatia de religie ortodoxa este predominanta, cu 88,43%. Restul de 11,57% (954 persoane) este reprezentat de populatia de etnice: romano-catolica 0.28%, penticostala 0,04%, adventista de ziua a 7-a 0,08%, musulmana 2,51%, crestina de rit vechi 0,07%, iar pentru 8,59% din populatie datele referitoare la confesiune nu sunt disponibile.

Actualmente, lacasurile de cult din oras sunt urmatoarele:

Biserica ortodoxa "Sf. Petru si Pavel"

Biserica ortodoxa "Sf. Nicolae" si "Adormirea Maicii Domnului"

Biserica ortodoxa "Sf. Mihail si Gavril"

Capela ortodoxa "Sf. Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip"

Manasirea ortodoxa "Sf. Paraschiva si Nicolae"

Biserica romano - catolica "Sf. Anton"

Biserica baptista

Subcapitolul II.4 - Structura educationala a populatiei

Rezultatele Recensamantului Populatiei si Locuintelor din anul 2011 ne ofera informatii aferente anului 2011 privind structura populatiei in varsta de 10 ani si peste dupa nivelul de invatamant al ultimei scoli absolvite. Peste 20,31% din populatia cu varste de 10 ani si peste au ca ultima scoala absolvita liceul. Bine reprezentata este de asemenea categoria celor care au ultima scoala absolvita o scoala profesionala sau ucenici 18,08%. Ingrijorator este faptul ca populatia cu studii primare si gimnaziale insumeaza 45,28% din populatia totala. Ponderea populatiei fara scoala absolvita este de 3,42%, iar 1,72% reprezinta populatia analfabeta.


26

Tabelul II-10 Structura educationala a populatiei, orasul Macin 2011

Nivel de invatamant Populatia de 10 ani si peste

Masculin Feminin Ambele sexe

Numar Numar Numar Procent Invatamant superior, din care: 363 355 718 9,71%

Universitar de licenta 329 321 650 8,79%

Invatamant postliceal si de maistri 115 122 237 3,20%

Invatamant liceal 722 780 1502 20,31%

Invatamant profesional si de ucenici 841 496 1337 18,08%

Invatamant gimnazial 897 1237 2134 28,85% Invatamant primar 530 685 1215 16,43% Fara scoala absolvita, din care: 112 141 253 3,42%

Persoane analfabete 44 83 127 1,72%

TOTAL 3.580 3.816 7.396 100,00% Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor - 2011

In perioada 2002 2012 are loc o evolutie negativa a populatiei scolare, aceasta scazand cu aproximativ 23,64%, de la 2.589 elevi in anul 2002 la 1.977 elevi in anul 2012, scadere manifestata in special la nivelul invatamantului gimnazial si invatamantului profesional, desi numarul de elevi inscrisi in invatamantul liceal aproape s-a dublat comparativ cu anul 2002. Populatia scolara a orasului la nivelul anului 2012 este formata din 1.977 de prescolari si elevi distribuiti astfel: copii inscrisi in gradinite 245, elevi in scoli primare - 440 si gimnaziale 411, elevi la liceu 846 si elevi in scoli profesionale - 35.

Tabelul II-11 Evolutia populatiei scolare, orasul Macin 2002-2012

Nivel de instruire 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Copii inscrisi in gradinite 387 349 364 374 361 369 331 326 312 318 245

Elevi inscrisi in invatamantul

preuniversitar, din care: 2202 2072 2056 1861 1815 1790 1801 1826 1829 1766 1732


primar (inclusiv invatamantul

special)

520 494 477 458 435 386 383 411 417 436 440


gimnazial (inclusiv invatamantul

special)

770 690 649 530 485 443 416 425 428 392 411


liceal 474 506 540 532 607 671 706 781 813 898 846


profesional 438 382 390 341 288 290 296 209 171 40 35

TOTAL 2589 2421 2420 2235 2176 2159 2132 2152 2141 2084 1977


Personalul didactic care deserveste aceasta populatie scolara este compus din 124 de cadre didactice distribuite astfel: 17 cadre didactice in gradinite si 107 cadre didactice in invatamantul preuniversitar.


27

Tabelul II-12 Evolutia personalului didactic, orasul Macin 2002-2012

PERSONAL DIDACTIC 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Invatamant prescolar 17 18 19 18 19 18 16 19 18 20 17

Invatamant preuniversitar,

din care: 119 124 129 121 119 133 158 126 115 116 107

Invatamant primar (inclusiv

invatamantul special) 25 26 32 28 24 25 24 26 27 24 24

Invatamant gimnazial (inclusiv

invatamantul special) 46 48 45 38 45 39 42 44 33 33 35

Invatamant liceal 22 26 28 30 30 48 61 56 55 59 48

Invatamant profesional 26 24 24 25 20 21 31 : : : :

TOTAL 136 142 148 139 138 151 174 145 133 136 124

: date nedisponibile


Subcapitolul II.5 - Structura ocupationala a populatiei

Institutul National de Statistica ne pune la dispozitie informatii privind distributia populatiei pe grupe de varsta care arata ca in orasul Macin proportia populatiei in varsta de munca (15-59 ani) era de aproximativ 66,28% in anul 2012.

In tabelele II-13 si II-14 este prezentata structura ocupationala a populatiei angajate din orasul Macin in intervalul 2010-2012. Datele sunt culese din Fisa Localitatii.

Tabelul II-13 Structura ocupationala a populatiei, orasul Macin 2010-2011

Nr. Crt.

Activitati ale economiei nationale 2010 2011 2012

1. Agricultura, silvicutura si pescuit 127 126 134 2. Industrie, din care: 1344 1327 1327 2.1 Industria extractiva 48 32 32 2.2 Industria prelucratoare 1209 1201 1201 2.3 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa

calda si aer conditionat 35 41 41

2.4 Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

52 53 53

3. Constructii 132 184 184 4. Comert cu ridicata si amanuntul , repararea autovehiculelor si

motocicletelor 163 135 135

5. Transport si depozitare 119 6 6 6. Hoteluri si restaurante 18 18 51 7. Informatii si telecomunicatii 16 3 3 8. Intermedieri financiare si asigurari 31 25 25 9. Tranzactii imobiliare 24 2 2 10. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 25 2 2 11. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 33 48 48 12. Administratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public 116 101 101 13. Invatamant 207 205 198 14. Sanatate si asistenta sociala 229 176 171 15. Activitati de spectacole, culturale si recreative 9 7 9 16. Alte activitati ale economiei nationale 18 2 2

TOTAL 2.611 2.367 2.398 Sursa: Fisa orasului Macin 2014


28

Distributia populatiei ocupate pe sectoare ale economiei nationale in cazul orasului Macin ilustreaza un sector secundar foarte bine reprezentat circa 55,34% din populatia ocupata, un sector tertiar destul de bine reprezentat care inregistreaza 31,40% din totalul populatiei ocupate a orasului. Populatia ocupata in sectorul primar reprezinta mai putin de 6% din totalul populatiei ocupate.

Primele trei locuri ca pondere in totalul populatiei ocupate le ocupa urmatoarele activitati ale economiei nationale: industria prelucratoare 50,1%, invatamant 8,3% si constructii 7,7%.

Tabelul II-14 Structura ocupationala a populatiei, orasul Macin 2012

ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE PERSOANE PROCENTE

Agricultura, silvicultura si pescuit 134 5,59% Industrie, din care: 1.327 55,34%

Industria extractiva 32 1,33%

Industria prelucratoare 1.201 50,08%

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda

si aer conditionat 41 1,71%

Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de

decontaminare 53 2,21%

Contructii 184 7,67% Servicii, din care: 753 31,40%

Comert cu ridicata si amanuntul , repararea autovehiculelor si

motocicletelor 135 5,63%

Transport si depozitare 6 0,25%

Hoteluri si restaurante 51 2,13%

Informatii si telecomunicatii 3 0,13%

Intermedieri financiare si asigurari 25 1,04%

Tranzactii imobiliare 2 0,08%

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2 0,08%

Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 48 2,00%

Administratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public 101 4,21%

Invatamant 198 8,26%

Sanatate si asistenta sociala 171 7,13%

Activitati de spectacole, culturale si recreative 9 0,38%

Alte activitati ale economiei nationale 2 0,08%

TOTAL 2.398 100,00% Sursa: Date prelucrate.

Salariatii reprezentau, in anul 2002, aproximativ 29,40% din populatia totala a orasului. Dupa cum se poate observa in tabelul II-15, numarul de salariati a cunoscut o evolutie oscilanta pe toata perioada analizata, cea mai mare valoare a fost atinsa in anul 2006, la nivelul anului 2012 ajungandu-se la un numar de 2.398 de salariati. Ponderea salariatilor din populatia totala a scazut cu aproximativ 7% in perioada 2002 2012, in valori absolute insemnanad o scadere a efectivului de salariati cu 893 de persoane intre cele doua capete ale intervalului analizat.

Tabelul II-15 Structura salariatilor in orasul Macin 2002-2012

Orasul Macin

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Populatia

totala 11.195 11.159 11.125 11.099 11.034 11.011 10.924 10.912 10.830 10.766 10.707

Salariati 3.291 3.224 3.313 3.294 3.294 2.992 2.477 2.268 2.611 2.367 2.398


29

Pondere

salariati 29,40% 28,89% 29,78% 29,68% 29,85% 27,17% 22,67% 20,78% 24,11% 21,99% 22,40%


Graficul II-10 Evolutia ponderii salariatilor in populatia totala, Macin 2002-2012

Sursa: Date prelucrate

In contextul crizei economice mondiale, o atentie deosebita trebuie acordata manifestarii somajului, fenomen cu implicatii directe asupra nivelului de trai al populatiei si indirecte asupra vietii economice a orasului. Evolutia somajului in perioada ianuarie 2011 decembrie 2013 este una oscilanta. Ca valori absolute, se remarca la inceputul sau sfarsitul celor trei ani consecutivi variatii mari ale numarului de someri (28.02.2011: 320 de someri, 31.12.2012: 299 de someri, 31.01.2013: 335 de someri). Ca pondere in populatia totala situatia este urmatoarea: somerii inregistrati reprezinta 2,05% din populatia totala in 2012 (valoare situata peste media judeteana de 1,82% someri in populatie totala).

O analiza mai atenta este cea bazata pe evolutia numarului de someri in ultimii doi ani, perioada ianuarie 2011 decembrie 2013.

Tabelul II-16 Numarul de someri din orasul Macin 2011-2013

Luna ian

2011

feb

2011

mar

2011

apr

2011

mai

2011

iun

2011

iul

2011

aug

2011

sept

2011

oct

2011

nov

2011

dec

2011

Someri 315 320 294 264 235 231 232 225 216 207 220 244

Luna ian

2012

feb

2012

mar

2012

apr

2012

mai

2012

iun

2012

iul

2012

aug

2012

sept

2012

oct

2012

nov

2012

dec

2012

Someri 239 234 233 192 181 164 182 199 217 230 267 299

Luna ian

2013 feb

2013 mar 2013

apr 2013

mai 2013

iun 2013

iul 2013

aug 2013

sept 2013

oct 2013

nov 2013

dec 2013

Someri 335 332 319 286 282 261 270 247 252 270 287 293 Sursa: INSSE, Baza Tempo-Online 2014


30

Graficul II-11 Evolutia numarului de someri, Macin - ianuarie 2011 - decembrie 2013


Dupa cum se poate observa, numarul de someri este in scadere in intervalul februarie 2011-iunie 2012 (atunci cand a fost inregistrat cel mai redus numar de someri - 164), perioada urmata de o crestere alarmanta a numarului de salariati in perioada iulie 2012 ianuarie 2013 (atunci cand a fost inregistrat cel mai mare numar de someri - 335).

In luna aprilie 2012 se inregistreaza cea mai mare scadere a efectivului de someri de la 233 persoane in luna martie 2012 la 192 persoane in luna aprilie, in timp ce luna noiembrie 2012 este cea in care se inregistreaza cea mai mare crestere a efectivului de someri de la 230 persoane in luna octombrie 2012 la 267 de someri in luna noiembrie 2012.

Subcapitolul II.6 - Evolutia populatiei

Dintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca importanta cele doua tipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde natalitatea si mortalitatea si miscarea migratorie.

Sectiunea II.6.1 - Miscarea naturala a populatiei

Miscarea naturala a populaiei defineste schimbarile survenite in numarul si structura populaiei numai ca urmare a nasterilor, deceselor, casatoriilor si divorurilor. In analiza noastra am utilizat date statistice pentru perioada 2002 2012 pe baza carora s-au calculat diferii indicatori demografici.

Natalitatea

Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic).

In anul 2012, conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo - Online), in orasul Macin rata natalitatii avea valoarea de 7,10, aceasta fiind inferioara atat celei inregistrate la nivelul


31

judetului Tulcea (8,38) cat si celei inregistrate la nivel national (9,43) pentru acelasi an de analiza.

Evolutia ratei natalitatii a avut o evolutie descrescatoare in perioada 2002 2012, cu mici exceptii, dupa cum se poate observa si in Tabelul II-17 si in graficul II-12. Incepand cu anul 2007, aceasta fiind intr-o scadere permanenta. Rata natalitatii a atins valori peste 10 in anii 2002, 2003 si 2004. Cea mai mare valoare a fost atinsa in anul 2003 10,93, iar cea mai mica in anul 2005 7,21.

Tabelul II-17 Evolutia ratei natalitatii in orasul Macin, judetul Tulcea si Romania 2002-2012

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Orasul Macin

Nascuti vii 116 122 113 80 107 107 100 96 91 78 76

Rata natalitatii

10,36 10,93 10,16 7,21 9,70 9,72 9,15 8,80 8,40 7,25 7,10

Judetul Tulcea

Nascuti vii 2.532 2.488 2.452 2.416 2.470 2.431 2.349 2.274 2.171 2.022 2.032

Rata natalitatii

9,90 9,78 9,68 9,57 9,82 9,70 9,43 9,19 8,83 8,28 8,38

ROMANIA

Nascuti vii 210.529 212.459 216.261 221.020 219.483 214.728 221.900 222.388 212.199 196.242 201.104

Rata natalitatii

9,66 9,78 9,98 10,22 10,17 9,97 10,32 10,36 9,90 9,19 9,43


Graficul II-12 Evolutia ratei natalitatii, orasul Macin 2002-2012


Mortalitatea

Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic), iar importanta acestui fenomen demografic deriva din faptul ca el este si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentat de factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici.


32

In anul 2012, conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo - Online), in orasul Macin rata mortalitatii avea valoarea de 11,39, aceasta fiind inferioara atat celei inregistrate la nivelul judetului Tulcea (12,54) cat si celei inregistrate la nivel national (11,99) pentru acelasi an de analiza.

Evolutia ratei mortalitatii a avut o evolutie oscilanta in perioada 2002 2012, dupa cum se poate observa si in Tabelul II-18 si in graficul II-13. In intervalul 2004-2007 rata mortalitatii a fost in scadere, dar incepand cu anul 2008, aceasta se afla intr-o continua crestere. Rata natalitatii a atins valori sub 10 doar in anii 2007 si 2008. Cea mai mare valoare a fost atinsa in anul 2002 12,24, iar cea mai mica in anul 2008 9,06.

Tabelul II-18 Evolutia ratei mortalitatii in orasul Macin 2002-2012

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Orasul Macin

Decedati 137 117 125 118 113 106 99 120 128 123 122 Rata mortalitatii

12,24 10,48 11,24 10,63 10,24 9,63 9,06 11,00 11,82 11,42 11,39

Judetul Tulcea Decedati 3.195 3.154 2.940 2.779 2.919 2.895 2.929 3.019 3.141 3.005 3.042 Rata mortalitatii

12,49 12,40 11,60 11,01 11,60 11,55 11,76 12,20 12,77 12,31 12,54

ROMANIA Decedati 269.666 266.575 258.890 262.101 258.094 251.965 253.202 257.213 259.723 251.439 255.539 Rata mortalitatii

12,37 12,27 11,95 12,12 11,96 11,70 11,77 11,98 12,12 11,77 11,99


Graficul II-13 Evolutia ratei mortalitatii, orasul Macin 2002-2012


Sporul natural

Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul existent intre cele doua fenomene: natalitate si mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta intre numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc intr-un an raportata la volumul populatiei.


33

Pentru orasul Macin, observam ca in intervalul analizat, rata natalitatii s-a situat aproape in permanenta sub rata mortalitatii ceea ce a determinat un spor natural preponderent negativ la nivelul orasului, in intervalul de timp analizat.

Graficul II-14 Evolutia ratei natalitatii si mortalitatii, orasul Macin 2002-2012


Pentru orasul Macin sporul natural inregistreaza in perioada analizata valori negative destul de mari, la nivelul anului 2011 inregistrandu-se un minim de -4,18, pentru ca in 2012 sa se atinga cea mai scazuta valoare din intervalul analizat, respectiv -4,30.

Valori pozitive ale sporului natural au fost inregistrate in anii 2003, 2007 si 2008, in fiecare din acesti ani, valoarea sporului fiind subunitara.

Tabelul II-19 Evolutia sporului natural in orasul Macin 2002-2012

Orasul Macin

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Rata natalitatii

10,36 10,93 10,16 7,21 9,70 9,72 9,15 8,80 8,40 7,25 7,10

Rata mortalitatii

12,24 10,48 11,24 10,63 10,24 9,63 9,06 11,00 11,82 11,42 11,39

Spor natural

-1,88 0,45 -1,08 -3,42 -0,54 0,09 0,09 -2,20 -3,42 -4,18 -4,30



34

Graficul II-15 Evolutia sporului natural, orasul Macin 2002-2012


Sectiunea II.6.2 - Miscarea migratorie a populatiei

Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea migratorie. In conditiile unei miscari naturale negative devine foarte importanta miscarea migratorie prin intensitatea manifestarii fenomenului si prin sensul acesteia. Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu resedinta inregistrate la nivelul unei unitatia administrativ-teritoriale.

Sporul migratoriu pentru orasul Macin inregistreaza in anul 2012 o valoare negativa de -4,58, care se adauga valorii negative a sporului natural al populatiei.

Tabelul II-20 ne arata ca bilantul migratoriu in ultimii 11 ani, in orasul Macin inregistreaza preponderent valori negative, cu maxime negative inregistrate in anii 2009 si 2010 (71, respectiv 67 de mutari ce implica mutarea resedintei), ceea ce raportat la numarul populatiei stabile inregistrate in anii precedenti reprezinta totusi mai putin de 1%. Valori pozitive ale sporului migratoriu au fost inregistrate doar in anul 2004, respectiv 0,09.

Tabelul II-20 Evolutia sporului migratoriu in orasul Macin 2002-2012

Anul Persoane

Bilant migratoriu

La 1000 de locuitori

Stabilite Plecate Persoane stabilite

Persoane plecate

Spor migratoriu

2002 90 114 -24 8,04 10,18 -2,14 2003 95 118 -23 8,51 10,57 -2,06 2004 94 93 1 8,45 8,36 0,09 2005 84 107 -23 7,57 9,64 -2,07 2006 68 100 -32 6,16 9,06 -2,90 2007 86 106 -20 7,81 9,63 -1,82 2008 90 104 -14 8,24 9,52 -1,28 2009 46 117 -71 4,22 10,72 -6,51 2010 38 105 -67 3,51 9,70 -6,19


35

2011 40 92 -52 3,72 8,55 -4,83 2012 33 82 -49 3,08 7,66 -4,58


Graficul II-16 Evolutia sporului migratoriu, orasul Macin 2002-2012


Luand in considerare atat miscarea naturala, cat si miscarea migratorie, sporul anual al orasului Macin inregistreaza in 2012 o valoare negativa ingrijoratoare de -8,87.

Tabelul II-21 Evolutia sporului anual in orasul Macin 2002-2012

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Spor natural

-1,88 0,45 -1,08 -3,42 -0,54 0,09 0,09 -2,20 -3,42 -4,18 -4,30

Spor migratoriu

-2,14 -2,06 0,09 -2,07 -2,90 -1,82 -1,28 -6,51 -6,19 -4,83 -4,58

Spor anual

-4,02 -1,61 -0,99 -5,50 -3,44 -1,73 -1,19 -8,71 -9,60 -9,01 -8,87


Graficul II-17 Evolutia sporului anual, orasul Macin 2002-2012



36

Subcapitolul II.7 - Concluzii

Din punct de vedere al evolutiei populatiei si al potentialului demografic, orasul Macin este caracterizata cu urmatoarele disfunctionalitati:

Tendinta de scadere a volumului populatiei de la 11.195 locuitori in 2002 la 10.707 locuitori in anul 2012 conform INS, si la 8.245 locuitori inregistrati la Recensamantul Locuintelor si Populatiei din anul 2011 (scadere cu circa - 3,38%, respectiv -26,35% fata de anul 2002);

In urma analizei dinamicii populatiei orasului Macin intre anii 2002-2012, putem determina urmatoarele cauze ale variatiei populatiei: sporul natural si sporul migratoriu (schimbari de domiciliu/resedinta), precum si structura pe varste a populatiei, si evolutia acesteia in timp.

Despre Piramida Varstelor, proiectia evolutiei populatiei in urmatorii 50 de ani, in conditiile mentinerii tendintelor actuale de evolutie a volumului populatiei arata cum aceasta va avea varful indreptat in jos, lucru ce prevesteste grave dezechilibre demografice si implicit, sociale.

Ponderile grupelor de varsta 0-14 ani si 15-59 de ani au avut o evolutie descrescatoare de-a lungul timpului, in anul 2012 proportia primei grupe situndu-se deasupra mediei judetene si nationale, cea de-a doua fiind sub cele doua medii;

Ponderea grupei de varsta peste 60 de ani a avut o evolutie crescatoare de-a lungul timpului, in anul 2012 situndu-se deasupra mediei judetene si nationale;

In ceea ce priveste structura pe sexe a populatiei, pentru grupele de varsta 15-59 ani si peste 60 ani, proportia femeilor este mai mare decat cea a barbatilor, singura grupa unde proportia barbatilor este mai mare decat cea a femeilor este grupa 0-14 ani. In toate grupele de varsta tendinta generala este de crestere a ponderii femeilor si scaderea ponderii populatiei masculine.

Din grupa celor cu varsta de munca, evolutia acestora a fost descrescatoare, iar numarul de femeilor este mai mare decat cel al barbatilor;

Indicele vitalitatii populatiei calculat pentru anul 2012 este egal cu 0,75 si se afla sub pragul de 1,5 care asigura inlocuirea generatiilor;

Raport de dependen dup vrst calculat pentru anul 2012 este inferioara ca valoare mediei judeene si nationale, ceea ce presupune o sarcin social mai mica asupra populaiei orasului fa de cea suportat de populaia judeului si la nationala;

Spor natural si migratoriu este negativ aproape in intreg intervalul analizat, exceptie fiind anii 2003, 2007 si 2008 pentru sporul natural, si anul 2004 pentru sporul migratoriu. Chiar si atungi cand acesta este pozitiv, acesta este subunitar.

Cresterea numarului de someri in perioada iunie 2012 decembrie 2013; Ponderea ridicata a populatiei fara scoala absolvita; Slab nivel educational al populatiei orasului corelat cu scaderea continua a volumului

populatiei scolare.


37

Capitolul III - ACTIVITATEA ECONOMICA IN ORASUL MACIN

Teritoriul administrativ al orasului Macin este situat pe un platou terasa pe malul drept al Bratului Dunarea Veche. Amplasarea orasului intr-o zona cu precipitatii putin peste media din zona Dobrogea, dar si amplasarea sa pe malul unei surse de irigatii au facut ca sectorul agricol din zona sa cunoasca o dezvoltare in ultimii ani. Din analiza detaliata pe sectoarele de activitate se va observa ca cel mai dezvoltat sector de activitate si principalul motor al economiei orasului este Industria.

Pentru a analiza in detaliu activitatea agentilor economici din orasul Macin, am constituit o baza de date cu firmele inregistrate dupa anul 1990 la Registrul Comertului, avand sediul social in aceasta localitate si care in anii analizati erau active. Aceasta baza de date contine un numar de 266 de firme active in anul 2008 un numar de 293 de firme active in anul 2010 si 319 firme active in anul 2012.

Pentru a ilustra evolutia principalilor indicatori economici in ultimii ani, pentru care exista date disponibile, si anume anii 2006-2012, am grupat aceste societati pe tipuri de activitati economice, conform clasificatiei CAEN.

Inainte de a trece la o analiza pe domeniile de activitate vom face o foarte scurta analiza a principalilor indicatorilor economici la nivelul intregii economii a orasului pe 6 ani si anume anii 2006- 2012.

Cifra de Afaceri

Analizand Cifra de Afaceri a intregii activitati economice desfasurate in Macin intre anii 2006 -2012 se poate constata o crestere accentuata din anul 2006 pana in anul 2008 a acesteia. Dupa anul 2008 pe baza crizei economico-financiare mondiale cifra de afaceri a cunoscut o usoara scadere timp de 2 ani consecutivi. In anul 2011 aceasta a crescut cu aproximativ 25% urmand ca anul urmator sa cunoasca o usoara scadere. Nivelul maxim al cifrei de afaceri in perioada analizata a fost atins in anul 2011 cand aceasta era in jurul valorii de 170 de milioane de lei iar nivelul minim a fost inregistrat in 2006 cand aceasta avea o valoare de aproximativ 70 de milioane de lei. Evolutia acesui indicator se poate in graficul urmator:

Graficul III-1 Evolutia cifrei de afaceri, total firme active Macin 2006-2012

Sursa: Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Tulcea, (prelucrari proprii)


38

Capitaluri proprii

In perioada analizata acest indicator a cunoscut o scadere intre anii 2006 si 2007 de 44 % urmand apoi ca pe intreaga perioada de analiza din anul 2007 pana in anul 2012 acesta sa cunoasca o evolutie semnificativa. Acest indicator a inregistrat cea mai mica valoare a sa si anume 23 de milioane de lei in anul 2007 iar cea mai mare valoare a fost inregistrata in anul 2012 cand valoarea sa depasea 68 de milioane de lei. De asemenea, pentru a evidentia evolutia acestui indicator, am intocmit urmatorul grafic:

Graficul III-2 - Evolutia capitalurilor proprii, total firme active Macin 2006-2012


Activele imobilizate

Acest indicator ne arata cantitatea de active care sunt in patrimoniul societatilor comerciale. O scurta analiza a acestui indicator ne arata ca activele imobilizate ale societatilor comerciale din orasul Macin au crescut considerabil din anul 2006 pana in anul 2012 inregistrandu-se insa un usor declin la nivelul anului 2012. Activele imobilizate au crescut de la o valoare de aproape 24 de milioane in anul 2006 pana la o valoare de peste 90 de milioane de lei in anul 2012. Activele imobilizate au crecut cu peste 66 de milione in valoare absoluta si cu 378% in valoare procentuala. Usoara scadere la nivelul anului 2012 precum si evolutia acestuia se pot vedea in graficul urmator:


39

Graficul III-3 - Evolutia activelor imobilizate, total firme active Macin 2006-2012


Datorii

Acest indicator ne arata datoriile totale ale entitatilor economice. In cazul orasului Macin acest indicator a avut o evolutie oscilanta dar totusi in crestere astfel ca acesta a cunoscut o crestere de la nivelul anului 2006 pana la nivelul anului 2009 urmata de o evolutie oscilanta in anii urmatori dar inregistrand totusi o usoara scadere fata de anul 2009. Daca la nivelul anului 2006, cand inregistram cea mai mica valoare a acestui indicator, aveam datorii de aproape 12 milioane de lei in anul 2012 valoarea datoriilor era de peste 27 de milioane de lei. Evolutia acestui indicator intre anii 2006- 2012 se poate vedea in graficul urmator:

Graficul III-4 - Evolutia datoriilor, total firme active Macin 2006-2012


Rezultatul financiar

Am incercat sa inglobam cei trei indicatori foarte importanti din punct de vedere al rezultatului financiar al activitatilor economice desfasurate in orasul Macin si anume: profit brut, profit net si pierdere. Indicatorul de profit net a cunoscut de asemenea, in perioada analizata o evolutie oscilanta, dar asa cum era de asteptat, avand in vedere evolutia celorlalti indicatori analizati,


40

acesta a crescut in perioada analizata de la 4.261.939 de lei in anul 2006 la 9.404.986 in anul 2012. Anul de varf in perioada analizata a fost anul 2011 cand profitul net a fost de 12

Download - Studiu de Fundamentare Socio-ecomica PUG

Top Related