Rolul substanţelor anorganice în viaţa cotidiană

Rotaru CristianGurschi Ion

Ungurean Ion

Diamantele

Istoric800 î.Hr. - descoperirea primelor diamante.320-296 î.Hr. - Cea mai veche mărturie scrisă asupra diamantului ce face parte dintr-o însemnare budistă, numită" Anguttara Nikaya"( un fel de cod al impozitelor asupra pietrelor preţioase). Cam tot în această perioadă diamantul este cunoscut și de greci, de la care ne-a rămas o statuetă de bronz care are, încrustate, în chip de ochi, două diamante neșlefuite, obiectul putînd fi admirat astăzi în vitrina de la British Museum din Londra. În această perioadă diamantele erau folosite ca si talismane.327 î.Hr. - Alexandru Macedon aduce primele diamante în Europa din India.

1074 - Crearea unuia din primele exemple de bijuterie cu diamante, coroana reginei ungare.1456 - Lodewyk van Berken, un tăietor de diamante din Anvers, creează primul diamant tăiat in faţete.1477- Maximilian de Austria face cadou un inel cu un diamant Mariei de Borgogna, începând astfel tradiţia inelului de logodna.1642 - reapare în Europa diamantul Hope, adus de un negustor francez, Jean-Baptiste Tavernier.1726 - Diamantul este descoperit în Brazilia, ce devine principalul producător de diamante din lume.1797 - Chimistul englez Smithson Tennant descoperă că diamantul este format din carbon, "arzând" un diamant într-un mediu de oxigen și găsind doar resturi de dioxid de carbon.1867 - Depozite de diamant sunt descoperite la Kimberly în Africa de Sud.

martie 1888 - "South Africa's Kimberley Central Mining Company" și "De Beers Mining Company" se unesc și formează "De Beers Consolidated Mines Limited."26 ianuarie1905 - Se descoperă în Africa de Sud cel mai mare diamant din lume, Cullinan. În stare brută cântărea 3.025 carate.1958 - diamantul Hope este donat Institutului Smithsonian din Washingtonde către Harry Winston. Valoarea actuală a acestui diamant, considerat ca fiind un purtator de ghinion, este estimată în jurul cifrei de 250 milioane de dolari

1958 - Diamantul se descoperă în Siberia.1967 - Diamantul Darya-i-Nur, un diamant de culoare roșie ce cântărea între 175-195 carate este purtat de ultimul șah al Iranului la încoronarea sa.1990- Numeroase depozite de diamant sunt descoperite în nord-vestul Canadei.mai 2000 -După o serie de reuniuni interguvernative, guvernul din Africa de Sud creează "Kimberley Process" pentru a discuta și a înfrunta problema "diamantelor de conflict"( numite și "diamante de sânge")5 iulie 2000 - Consiliul de Siguranţă al Naţiunilor Unite votează pentru a impune un control riguros al comerţului cu diamante provenite din Sierra Leone, cu scopul de a reduce utilizarea diamantelor în susţinerea războaielor din zonă.

StructuraDiamantul este o substanţă anorganică formată din atomi de carbon (C). Structura diamantelor diferă. Structura moleculară a diamantelor obţinute pe cale naturală este reprezentată în imaginea din fundal, iar a celor obţinute din industrie în imaginea alăturată. De asemenea şi proprietăţile acestora diferă, cum ar fi duritatea.

Răspândirea

Țările unde se găsesc diamante în cantităţi mai importante sunt: Botswana, Australia, Congo, Canada, Africa de Sud, Angola, Rusia, Namibia, Sierra Leone, Ghana, Tanzania și Brazilia. În Europa s-au găsit diamante în Arhanghelsk.

FormareaDiamantele iau naștere la adâncimi mari (150 km), unde sunt temperaturi (1200-1400 °C) și presiuni ridicate. Rocile mamă (de însoţire) a diamantului sunt Peridotit și Eklogit sau in vulcani, sunt roci bogate în gaze Kimberlite și Lamproite; acestea transportă la erupţia vulcanului și diamant (topit) sau fragmente din mantaua scoarţei pământului. Formându-se în aceste condiţii, grafitulul sau diamantul, aceasta este determinată de timpul de răcire.

Diamantele se pot exploata din rocile însoţitoare prin minerit de exemplu Namibia, Africa de sud sau se separă din aluviunile (depunerile) apelor curgătoare (deșertul, sau ţărmul african).Microdiamantele iau naștere la căderea meteoriţilor mari pe Pământ (ex. craterul Barringer), creându-se condiţiile necesare pentru formarea diamantului, prin existenţa unor presiuni și temperaturi ridicate și prezenţa dioxidului de carbon. Vârsta diamantelor este foarte diferită, fiind diamante vechi de peste 3 miliarde de ani, dar și diamante mai noi, care au vârsta de câteva sute de milioane de ani.Circa 250 de tone de minereu trebuie să fie trecute printr-un procedeu de filtrare pentru ca, la final, să se poată ajunge la un cristal cu tăietura specifică, de un carat.

Într-o cameră dintr-o clădire din Boston, opt maşinării mari fabrică diamante. Diamante adevărate, care nu pot fi deosebite de cele formate de-a lungul a milioane de ani.Compania care conduce această operaţiune se numeşte Appollo Diamond şi este înfiinţată de un fost savant de la Bell Labs. Dacă priveşti în interiorul laboratorului companiei, poţi vedea efectiv cum cresc diamantele printre gaze de culoare rozalie.

ProprietăţiDiamantul, incolor și străveziu , când este pur, cristalizează în sistemul cubic. Densitatea este 3,51 g/cm3. Indicele de refracţie, neobișnuit de mare, dă naștere jocului de lumină specific al acestei pietre preţioase. Diamantul este bun conductor de lumina și izolator electric.

Fizice:

Proprietatea chimică a diamantelor este foarte stabilă. La temperatura camerei nu reacţionează cu vreo substanţă. Suprafaţa diamantelor poate fi oxidată doar la temperaturi foarte mari (+ 1000o C). Acizii pot fi folosiţi pentru a rafina diamantele sintetice.

Chimice:

UtilizareAtenţie:

Medicii au propus o nouă metodă de tratament a cancerului prin chimioterapie, scrie Science Translational Medicine. Această metodă constă în introducerea în organismul bolnavului a unui medicament, ce conţine diamante în dimensiuni nanometrice. Diamantele vor fi acoperite cu o substanţă activă, ceea ce va spori eficienţa şi siguranţa procedurii, mai scrie sursa.

Potrivit cercetătorilor din statul Illinois, SUA, substanţa poate fi introdusă în organism în cantităţi mai mari sub forma nano-diamantelor, decât în formă pură. Astfel, microelementele de 2 nanometri rămân mai mult timp în organism şi se alipesc doar celulelor afectate de cancer.

Cercetătorul şef al grupului de lucru, Dean Ho, afirma că testele făcute pe şoarecii de laborator au demonstrat, că un astfel de preparat nu provoacă reacţii adverse ale organismului.„Rezultatele au demonstrat incredibilul potenţial al nano-diamantelor în eficienţa metodelor de tratament. Noi am ales în mod intenţionat, forme grave ale cancerului, rezistent la chimioterapie, care până în prezent rămâne a fi cel mai complicat de tratat”, a declarat Dean Ho.

Nano-diamantele au fost alese de către cercetători, deoarece acestea sunt materiale carbonice şi sunt inofensive organismului. Dimensiunile lor de la 2 până la 8 nanometri nu vor permite sistemului imunitar să le detecteze şi să le scoată în afara corpului, însă ficatul cu uşurinţă le poate curăţa din sânge.Cercetătorii mai susţin că acest tratament va costa ieftin, când va fi pus în vânzare. Până atunci, însă, ei planifică să testeze medicamentul pe animale mai mari decât şoarecii.

Întrucât diamantele diferenţiază lumina strălucesc puternic. De aceea sunt utilizate ca elemente decorative. Datorită structurii lor diamantele sunt foarte dure, chiar cel mai dur material de pe Pământ. Acestea sunt utilizate la săparea catacombelor pentru extragerea mineralelor aflate sub Pământ. De asemenea el este utilizat la tăierea sticlei și la armarea elementelor de foraj.

Diamantele ţinute la temperatura de peste 1500°C devin mai dure și sunt folosite pentru șlefuirea altor diamante.

Cel mai mare diamantCel mai mare diamant descoperit vreodată este, deocamdată, Cullinan. El avea 3 106 carate si a fost extras, in 25 ianuarie 1905, din mina Premier din Africa de Sud. Cullinan a fost tăiat in doua diamante mai mici, care fac parte din bijuteriile Coroanei britanice.