Download - Revista Fundaţiilor Regale , Dec 1934

REVISTA

FUNDATIILOR REGALEDECEMBRIE 1934

HORIA FURTUNA .ADRIAN MANIUCAMIL BALTAZAR .MIRCEA DAMIAN .GALA GALACTION . .

. SingurMoartea Kerei Duduka

. .

. . Versuri. . Bucuresti. . Cum incep un veac si o cas-

nicie (II) 525. Din corespondenta lui Alexandru

Odobescu 547. 0 Capitals . . . . . . . 58o. Stiinta natiunii . . . . . 592. Revolutia Romanilor Ardeleni . 6o3. G. Bogdan-Duica 627

483491499503

SCARLAT STRUTEANU.

G. M. CANTACUZINO.

TRAIAN HERSENI . .AL. CHRISTIAN-TELL

.

ERBAN CIOCULESCU

CR ONICIRAYMOND POINCARE de R. Patrulius (64o); LOUIS BARTHOU de MihailSebastian (646); ACTUL CREATOR LA ANDRE GIDE de Emil Gulian (655);REVOLUTIA NAZISTA LITERILE GERMANE de Ion Sdn- Giorgiu (662);CRONICA PLASTICA de G. M. Cantacuzino (671); CARTEA DIN SANMICHELE de Al. Rosetti (673); CONCERTE de Radu Georgescu (675); 0CONCEPTIE DE POLITICA A CULTURII de Traian Herseni (68o); UNFILOSOF ORIGINAL: LUCIAN BLAGA de Constantin Noica (687); VIATASI EDUCATIA TINERIMII AMERICANE IN CRIZA PREZENTA dePetru Comarnescu (692); DICTATURA LUI OLIVEIRA SALAZAR de George

Stroe (697); PROBLEMATICA GENEVEI de Richard Hillard (70o).

REVISTA REVISTELOR

NUMARUL 240 PAGINI 25 LEI

.

.

.

.

.

.

REVISTAFUNDATIILOR REGALEREVISTA LUNARA DE LITERATURA, ARTA

I CULTURA GENERALA

COMITETUL DE DIRECTIE:I. AL. BRATESCU-VOINESTI, 0. GOGA, D. GUSTI,E. RACOVITA, C. RADULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU

Redactor ;eft Redactori tPAUL ZARIFOPOL

(1.1 1.v.1934)CAMIL PETRESCURADU CIOCULESCU

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

R E D A C T IA$1 ADMINISTRATIA:BUCUREVTI III39, B-DUL LASCAR CATARGI, 39

TELEFON 2-40-70IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

ABONAMENTUL ANUAL LEI 300EXEMPLARUL 2 5 LEI

CONT CEC POSTAL NR, 1210ABONAMENTELE SE POT FACE Si ACHITA PRIN ORICEOFICIU POSTAL DIN TARAMANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZA

EDITATA DE SECRETARIATUL GENERALAL FUNDATIILOR CULTURALE REGALE

REVISTAFUNDATIILOR REGALE

ANUL I, No. 12, DECEMBRIE 1934

BUCURE$T1MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA.

SINGURIn mijlocu-ti, Natura,As vrea sA dorm, sa dorm...Prin vremea tuturoraPe clipe trece ora :Pe ochi, pe-obraji, pe gura,Cu pasul uniform.

Mi-e azi gandirea nouni zorii zilei ca 'n

Parae stralucesc,Un \rant moldovenescRostogoleste rouxPe frunza de lipan.

Se limpezesc in zariuvitele de aburi,

Se rupe in fasiiGrabitul soare siPorneste pe carari,Aluneca pe jghiaburi.Pe aurite cangiSe 'nalta norii sus,Un piept de ciocarlieRasuna pe ample,

i clopot de talangiSe duce spre apus.

484 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

0, ciocarlie, cantVuit, suit in vremuri,Ce cald iti pirui focul,Te-ai tintuit cu cioculIn orbitorul vantSi tremuri, tremuri, tremuri!..

In mijlocu-ti, Natura,As vrea sA dorm, s dormSA-mi izgonesc din minte,Canoane si cuvinteSi toate ate filedIn tine sa le-adorm!

Itazbate vantul harnicPrin codrul de stejari.Stai! Lumea nu se 'ndreaptaCu vis turnat in fapta,0, suflete, zadarnicIn tampla mea tresari!

FArAmitata muncaSpre unul, doua, treiSau patru bunuri, vreaUn suflet rupt ca ea,Si trupu 'n ea se-aruncaCu muschii nostri grei ;

Dar stiu ea nici o luptaNu duce la liman,CA gandul meu postumImi lass trupu 'n drumCa picatura suptaDe caldul bolovan.

SINGUR

Si, daca rupt din mine,0, fraged vis dintai,Mi te-ai intors sfielnic :Un nume 'ntr'un pomelnic,Ramai in morti senine,In pieptul meu ramai.

Sunt in comoara lumiiPe-un ban de-argint un zimte,In flacara unicaSunt un ciob mic de mica,Dar cu vecii de mumiiUn mort in mine simte

Ca inima e centruIntregii lumi stelare,Ca 'ntr' insa creste-un gandCa un boboc plapandCe infloreste pentruTarii nesimtitoare.

Nici vorba, fu gresalaDualitatea dintreCunoastere si came,Poetii vor s'o toarneIn vorbe ce nu 'nsalaDar talcul trece printre...

Frantura cu frantura,Intr'un morman diform,Cad zilele de-a randulPe suflet, fulgerandu-1In mijlocu-ti, Natura,As vrea s dorm, sa dorm...

485


In departAri, cocosiiZvonesc bune vestiri;Prin adierea treazAGatlejul for vibreaza ;Ies cantecele rosiiDin trambite subtiri.

Lumina plictisitAA azvarlit in fugaAlama peste culmi,Banuti rotunzi sub ulmi,Sub salcie o sits,Pe plopu 'nalt o gluga.

In aer ratacestePlutind un zbor de muscA,0 viespe duce ourIn albe flori de laur,Un melc argintuesteUn vrej de laurusa.

Privesc shicaciosulDecor de operetaCum vrea sA triumfezePe-aceleasi vechi speteze

i, negasind Frumosul,Intr'una se repeta.

Pe-aceleasi calapoade,De vis sau de arama,Isi zarnisleste fetii,Atomul si profetiiand din vecie roade,Desigur nu-si dA seams

SINGUR

Cum viata iese raraDin cearta si tocmeala ;Cum, sub lumina zilii,In laturi fug umiliiCand cel vanjos omoaraSi lenesul insala.

Cum, sub ursita cruda,Se implinesc in dricNadejdile din leagan ;Cum omenirea 'ntreaga 'nMilenii lungi de trudaN'a savarsit nimic.

0 varsta uriaseS'a prabusit din zborSi iata-ne : flamanziCa lupii si plapanziCa un copil din fae,Nu-s nimanui dator.

Nu pot O. cred a 'n FireTrecu vreun gand divinCand vad atat uritPe lume izvoritDin nedesavarsire,and nu stiu cum sa 'mbin

Si cum sa 'mpac nevoiaDe-a fi nemuritor,Cu zarul hotarindMinuta mortii, candMi-e sfaramata voiaSi n'am sfatuitor.

487


Sta sub enigma soarteiPrivirea rebegita :In mine nu mai genreCopilareasca vreme,Cad telul meu departe-i*i viata ne'ntregita.

Da! Soarele se spuneCA risipind lumina,Pe stol, pe herghelie,Pe balta sinilie,Pe geana, pe genune,Pe 'nsamantata tins,

Domol dospeste 'n tainaCu-al razelor prapad,CA poimaine in slavaLui, firea imbraca-vaStralucitoare hainaPe care n'am s'o vad...

Oricum : putea sa fieCeva mai multa arta.In trupul nostru zilnic,

i Ziditorul silnicSA prinda armonieCu mana lui desarta.

Rosteasca-se inaltiiNauci cu mintea 'ntreaga,Tar foamea si femeeaSA-si ante epopeea,Eu voi Vasa pe altiiSa 'ncerce sa 'nteleaga.

S1NGUR 489

In mijlocu-ti, Natura,As vrea sa dorm, s dorm.Prin vremea tuturoraPe clipe trece ora :Pe ochi, pe-obraji, pe guraCu pasul uniform...

* *

Un vant de vesnicieAdie printre stele,Il simt cum se coboaraPe-o raza secularsIn ziva stravezie,In gandurile mele,

Il simt : am mers alaturiPe ne'ntelese liniiPrin ne'nceputul haosPluteam far'de repaosPrin focuri si omaturiIn gloria luminii

Miscarea mea sterilaPrin lumi cutreera,Invalmasit, frenetic,N'aveam fior estetic,Nici scarba si nici mils,Pe-atuncea nu era

Pe globul teatralTristetea ce vorbeste,In fluvii clocotiteSuit pe cai cotiteSau rupt diametral,Ma supuneam orbeste...

*


Raspanditor tovaras,0, Soare milostiv,Desfa-ma de durere,DA-mi spatiu si putere$i ma ridica iarasiSpre visul primitiv.

Culege-m5, fantanA,Deschide-mi-te, carte,Alina-ma, uitare,0, fire iertatoare,Da-mi golul din Walla,DA-mi pierderea din moarte1

Primesc sa plec de-apururiSpre cele nevazute,SA pArAsesc in urmAA semenilor turmACu searbede contururi,Cu gesturi prevAzute.

Si fara nici o uraIn patul tau enormIn dimineata veriiPe pajistea taceriiIn mijlocu-ti, Natura,As vrea sa dorm, s dorm...

HORIA FURTUNA

MOARTEA KEREI DUDUKAADAOS PENTRU CIOCOII VECHI $I NOI

Pe celalalt tarm al Dunarii, parapetul vechi al cetatii genovezee impodobit cu lanturi grele si ancore de corabii. In fund se vedezarea de apa. Corturi man de postav verde cu taru0 poleiti. Celin care std papa e impodobit cu tuiuri. Din departare se audecantecul pescarilor leganand balada Chirei

4 Harapul bu-zatNegru pi spurcatCu solzii pe capCu solzii de crap *

0 cu un glas ce se ridica in revenire:Floare de gradingRumens copila .Atunci, suind sdrile de piatra sued, chir Kostea, bogasierul,

cu urechea sfartecata de and a fost tintuit la stalp, intraridicand pulpanele antereului i clempanind papucii. Dand ghiesroabei care o insote0e pe Duduca ca s'a i0 fad iertat felulcum a apucat-o de plc' vulpoiul batran spune: Era s cad,m'am poticnit suind sdrile .

Duduca frumoasa ca o lebada, in cosite cu o fulie de dia-mante. Semn eau, chir Costeo semn rau.

Costea. Doar nu crezi acuma in eresuri ca dad iti bateochiul sau iti tiue urechea 0 eke mai tiu babele.

Duduca. Nu, Costeo dar e poticneala i poticneall (dtreroaba care scutura cozile impletite cu icusari). Ce mai vreau


lopatarii bacsis pentru ca m'au adus pasii Cu nu am de cesa dau.

Costea. Asa e turcu s plateasca Haide carati-va, bre (restulpe turceste, apoi revenind adaoga): Cetatile astea vechi sunt atatde inalte, cand te uiti in jos iti vine ameteala. Cats apa catsapa la ce o fi Dumnezeu, el de baut nu e bunspescarii mici cat furnicile la vanat de moruni. (Se uita aplecatpe parapet).

Roaba. Din ce or fi crescand atata morunii jos in cherhanaprinsesera unu de un stanjen.

Duduca. Ia, mananca si ei lesuri 1 Daca se rasturna lotca in caream trecut atat asteptau Curata apa de mortaciuni.

Costea. Mi se face greats cum sa vrea morunii sa inghitaoameni de omenie ca noi. Scarboase dihanii, n'am sa mai manancpeste numai icre alea sunt curate.

Duduca. Turcii tai o fi vestit pe paseCostea. Ei ba bine ca nu ne asteapta ca pe jaratic, dar nu

vrea sa se arate grabit. Nu se cuvine. Asa e felul lui. Fa-te fru-moasa, Chera sfarcurile degetelor cat mai rosii asa le placealor cu fes iar sprancenile ca lipitorile, si arcuite lung noua(ii da tarcoale). Uite minunatie, ai sa traiesti ca o pasare maiastraintr'o colivie de aur, ai s ciugulesti numai fistic si sacaz. (Doiturculeti cu sange harapesc aduc pe o tava mare de arama dul-ciurile pomenite, si Costea, rontaind naut, adaoga.:) mai placutdecat intampina la noi cu paine si sare pacat ca imi sunt ma-selele gaurite si ma dor dulciurile iar legea for nu ingaduiebauturica mea; (catre roaba) gusts si matale. Ce o fi intarziindatat ?

Duduca. Chir Costea, bine ca avem un ragaz, ca ne-am grabitcu venirea atat, de nici nu am avut timp s te intreb despre fireapasei. Ce caracter are ? Dar sa imi spui drept.

Costea. Iti spun pe norocul fetelor mele stiff cat tin la Aglaitamai ales ca e mai mica,- ce dor i-o fi de mine 1

Duduca. Lass palavrele, ci raspunde, cum it folosim ? ca dacaimi fagaduesti colivie acum, drept sa iti spun stramb nasu. Cumit momim ?

Costea. Pacatu pasii e ca e un om drept strasnic dedrept.

facut-o

1

?

ai

MOARTEA KEREI DUDUKA 493

Duduca. Astia dreptii, cand sunt strasnici, mica stramb. (Ridi-cand o spranceana) Supune-te stapanului cumplit si it faci miel.

Costea (rontaind seminte din care scuipta pojghita). Te iubestecum nu s'a mai pomenit -- de cand te-a vazut am auzit ca facut si cantece pentru tine dar fireste turcesti o stiu delaun enicer cu care am mai avut afaceri. (Se and semnale in ta-bara turceasca). Ca nu e pasa om frumos, nu-i mare pagubabarbatu sa nu fie mai urit ca dracu, atat se cere o spui fiindcasunt patit.

Cu miscarea unor aripi ce se deschid, cortul pasei s'a desfacut.Pasa era mult mai aproape decat se asteptau ei. 0 lungs clipsde tacere in care privirile se masoara, in vreme ce peste paceun copil de cask' vantura in cadenza o coada de paun. Cheraciteste in privirile pasei izbanda ei. E multa durere in ochii cescanteiaza sub turban. Chera inainteaza oblic doi pasi de dans

fluturii de our de pe salvarii ei roz au fulgerat raze delumina joaca pe pieptul ei ce se ridica in respirare cu cadenza defarmec.

Duduca (catre Costea). Ce mai asteapta ? Doar n'o sa-i cadin brate (ii da cu cotu bogasierului), e tare apelpisit.

Costea. Cum vrei sa fie, ca omu cu tabiet. Nu degeaba e ma-rime. Nu-ti dai seams bucura-te, duducuto el asteapta cadiulca sa v sfinteasca Mahomet stie ca vorba lunga e saraciesi cum to nu ii pricepi limba lui, asteapta si el noaptea ca sa vaintelegeti muteste.

Duduca. Ai haz, chir Costeo. A inmarmurit cand m'a vazut 1(Pasa a facut un seam s'a apropiat Costea caruia i-a dat opunga zicand aferim Costea i-a pupat papucul, si meterha-neaua cants in surdina).

Costea (catre Duduca). Nici dumneata n'ai sa ma uiti, ca doarnu pentru strain am pornit eu, om batran, sa trec Dunarea, decredeam el ma innec.

Roaba. Ce minunatii au fost jos la apa, unde ne-au primitoamenii Pasei cu darabanele, cu panglicarii si cu cats maiharapul care sa'rea peste sapte bivoli, Ala om 1 mi-ar placea simie macar ca-s roaba.

a.


Costea. ce-o sa mai vedem ca sfarsitul intotdeauna e ce emai frumos I Pacat ca nu sunt prietenii nostri pe aici sa ne vada.Ca uite, acum e alts sarbatoare, dupa care vine fericirea na-na-na ce bucurie I

Duduca. Stampara-te, Costeo, lass tiganca in paceCostea. Doar nu-i vreau decat binele. Nu cumva crezi ca,

Doamne iarta-ma, eu sa ma gandesc la dracii ce ti-a mai trecutda asa e capu omenesc, crede tocmai ce nu e. Biet pasa nu crede elcu tot dinadinsu ca te-am rapit ? Nu stia el ai fugit din tara ca s sca-Om de alte buclucuri. Vezi, fiecare crede altceva (schimband vorba)and ... bine-a zis cine a zis ca tot turcu plateste bune trebsoare osa punem la cale (iluminat) tot cu strainii mai poti castiga o paine 1

Duduca. i canta meterhaneaua.Costea. Curat ca la o nunta de feti frumosi e doar pace cu

trei cozi de cal Chera Duduca a ajuns la marime, am s'o vad camaine sub mai multe cozi de vizir si (aratand cu mana spre zare)asta e locul de unde se stapaneste tara. Daca nici acum nu ne-apus Dumnezeu mana in cap, nu mai dau in viata mea lumanarela praznice. Mult tineam sa vad nunta turceasca ei da, pe urmasa te Oi I Astamparata Duduco la fereastra cu gratii si giulgiupe cap numai ochii sa se vada cand iesi din harem, pazita de aiafara mustati. Da cu rost si serai I

Roaba. Uite pasa trimete alte odoare. Ce bratari cu flori de olmaz,rnargaritare cat oul de porumbiel, si smaranduri gaurite de Persia!

Costea. Vad ca te pricepi in giuvaeruri cand o vrea sa tevanda Chera Duduca te iau eu (razand cu mainile la burta), laasta nu ma asteptam, asta imi place si flori de lamaita a trimespasa pentru mireasa I Ce galantomie I

Duduca. De ce sa nu imi trimeata ? Altfel nu imi pierdeammintile sa fug dupa el, prostilor. Da, se topeste de doru meu cao bucata de alvita atat ca nu-1 bag in seams. Uite-1 cum pufaedin narghilea. Numai din ochi ne intelegem, ca doar n'o sa invatpaganeste, si turcu, asa e el facut, ca nici greceasca n'o stie I

Roaba. Numai sa nu ii talmaceasca vreunu careva ce spunemca de, zidurile au urechi I

Duduca. Ti-ai gasit, corturile au urechi de p Asia poti sa bati toba.Costea. Daca vrei sa ii spui o urare, i-o intorc in graiul lui Alah.

Uite-1 cum bate din palme ce porunca vrea sa dea ca doar nu

?

I


i s'o fi nazarit sa ghiceasca ce gandim asta e pentru man-catorii de foc I Ce frumos. Cum or fi facand ca nu isi frig buzele ?(Inteadevar cat muzica suna in surdina, au trecut scamatoriisi acum cei din urma inghit jaratic).

Duduca. E mare mestesug am sa pui sa intrebe mai tarziucum se face de nu isi parlesc buzele.

Costea. Mai tarziu, s nu ne uiti nici pe noi, Stapana.Roaba (cu admiratie). Unde e conu Paturica s te vada Mai

ca s'ar bucura de mandrie la ce loc ai ajuns !Duduca. Bietul, la ocna taie bolovani albi dupa ce postelnicu

a dat ortu popii dar nu mai vorbiti de asta ca mi se face mild.Mi-a trimis data veste printr'un negustor de sare nu stiuce cerea, ca nici n'am vrut s ascult asa eau imi facea sa magandesc la el. S'au crezut destepti si au patit-o unu a vrutsa ma cumpere si n'a avut decat ce-a platit, celalalt a pustemei sa se suie prin mine si s'a infundat ducandu-ma laLiman.

Costea (pipaindu-si urechea). Asa e viata! asa le trebuia dape langa cei pedepsiti de cer pe dreptate, uite ca mai pat si ceide pe alaturi vai de urechile mele. Dar toate trec si o rasplatas'o gasi si pentru noi, puss de-o parte. Omu trebue sa se gan-deasca bine la ce face. Eu astept.

Duduca. Mai iavas, Costeo, nu te zori, ca doar nu incepe acusisocoteala. Dumneata azi imi esti un fel de parinte sa nu creadamirele ca sunt singura pe lume, si ca nu mai am pe nimeni. Vatin ala'turi ca un alai, ca s se vada cats cinstire mi se cuvine,ai uitat cand ai baut mastics din condurul meu ?

Costea. Uite-te, face semn turculetu spre mancatorii de focsi spre inima lui, adica-te si in musiu s'a aprins jaragaiul.

Duduca. Las ca suflu eu in taciuni cand trebue s sboare ce-nusa. daca s'o intrece cu gluma nu mi-ai dat sipu de clestar,cu doftorie care stinge iasca si putregaiul.

Costea. Bine bine, dar bags de seams, la ei se mai intamplacand nu intelege familia cum a venit moartea, ca o pofteste pevaduva sa intre intr'un sac in care e o mata, si le inneaca pe aman-doua. Pastreaza cu grije sticla, e ca un fel de apa de flori potizice, ca are miros frumos, dar fereste-te sa nu dai de bucluc lamostenire, eu nu vreau sa te invat nimic de bucurie soarecilor.

as I

1

i


Roaba. Nu l-ai vazut cum ofteaza ?Duduca. Bunatate de barbatel, nu-1 las cu una cu dol.& Si ce

turban cat un bostan are in cap! (ii face bezele).Roaba. Se prapadeste cu firea cand esti atat de galena.Duduca (draceste, lovindu-se cu un deget de frunte). Au nil

sunt destul de frumoasa ? Nu ii e destul ea se poate uita la minecat vrea ? Am sa-i zic o vorba, Chir Costeo, o vorba ha-ha-ha,ce mi-a trecut prin minte ! matale care stii turceste ca un hoge,du-te si spune-i la ureche pentru asta uite iti dau un inel deaur, daca ii talmacesti ca eu nu eram decat copila postelniculuiTuzluc, asa mai din flori, mai de Tanga flori, si ca nu am avutnimic nici cu Paturica Lumea rea a vorbit multe, da asa e lumeacu tot ce e frumos. Hai, vulpe batrank spune-i asa, si eu cu degetulmic la coltul gurii fac pe mironosita. 0 sa creada. Barbatii suntatat de prosti cand iubesc, incat femeile aproape nu au nevoiede desteptaciune ca s rada de ei.

Costea. Apoi de cununata stiu ca nu ai fost cu Postelnicul, astapot sa si jur la icoana. Iar cu bietul Paturica stie o lume ca nuati mers cu logodna decat pans la nunta, ca s'a spart slujba inbiserica, daca a venit nebun boieru batran, ma rog ca un parinte...Ei, n'a fost sa te mariti la biserica, te cununi la giamie.

Duduca. Tot un drac.Roaba. Manca-ti-as vorba, ca bine le torni.Duduca. Spune-i, Chir Costeo, cum te-am invatat. Ca am me-

stesuguri de ma va socoti nevinovata ca o porumbita.Costea. Pai daca stiam dela inceput ca pot sa ii spun de astea,

o luam cu alt plan, faceam altfel vorba dar ai dreptate snu ne lasa'm, cine nu incearca nu castiga. Nu e timp de pierdutniciodata, iar banul cu anevoie se agoniseste, asta o stiu de copil.(Spre pasa apoi:) M'am matofit, am uitat cum se zice crin peturceste, am sa-i zic atunci ca esti ca o iasomie (si pe turcesteCostea explica lung pasei nevinovatia Cherei).

Duduca. Cum sa nu fac din asta tot ce vreau ?Roaba. Iti faci pacate.Duduca. Pacatele or fi in cer.Costea. Aman Cand s'a incruntat si a pus mana pe hanger,

m'a strapuns cu privirea parca ar fi facut cu ochii gauri prin mine.Ii sare artagul netam nesam.

1


Duduca. Vrea sa arate a sufere din dor pentru mine, de-aiai s'a strambat mutra, dar o doaga tot ii lipseste 1

Costea. Cred Ca e o leach' gelos o fi gelos pe mine ? Asa suntturcii de neam, zuliari. Muierile le in coperite. Duduco, pune omarama pe ochi, sa iti dau din boarfele mele # o marama de mi-reasa n ca ti se cuvine sa ti-o dau fa'ra bani.

Duduca. II imbrobodesc eu si asa fail val. SA stii ca asta e buba.Nerodu e gelos ca ma vede norodu. Dar pe mine trebue s mavada toata lumea, de aia traesc. Au nu cumva o sa imi ascundharurile si nurii ca s le in numai pentru dumnealui ?

Costea. Chera Duduca, intre mataluta si turci e potrivire de-a'n-doasele, adica aveti gustul anapoda. Ei sunt obisnuiti sa aiba uncard de cadane.

Duduca. i eu ma socot sa am o ciurda de pasale. Ia uite cumse incrunta bostangiul pana-1 dau pe brazda. Cand i-oi cantadin inima albastra pe tambura, it fac s umble de-a-busile. Acumo sa ma joc mai tare: dau ochii peste cap si am sa it fac s creadaca ii spun toate gingasiile: Pase, nu sta ca un mut, ca din iu-birea mea o sa iti creasca neste coarne prin fes pans la cerul luiAlah, sa se suie ghiaurii sa manance pilaf. Uite-1 ca a pus manape inima, I-a junghiat amoru parca e un tap logodit. Paturica arfi zis ca s'a aprins braga. Iasomie, bre.

Costea (cu admiratie sincera). Tare esti, Chill Duducuto, dacaar sti Paturica pe cat 1-ai intrecut, s'ar cruci.

Turcul (bate din palme).Costea. Tacere (acelasi cuvant pe turceste), opriti muzica, vrea

pasa sa firitiseasca. 0 sa botroganeasca pe limba lui, am sa tal-macesc eu. Acum sa nu pufnesti el nu se cade.

Turcul. Ba, ghiaur, pe limba voastra am sa vorbesc. Am fostcopil de crestin cand m'au rapit enicerii, stiam limba asta si amtrudit o viata intreaga, ridicandu-ma din treapta in treapta, darnu prin nemernicie ca ciocoii vostri, ci prin munch'. Am invatats fiu drept ca s fiu puternic si tacerea mi-a dat tarie. Acumv'a sosit ceasul. Nu pe cadiu asteptam cand ascultam spovedaniaticalosiei voastre. Inima s'a inchis.

Costea. Lesina, Duducuto sau spune-i ceva daca nu, lesin eu.Chera Duduca. tia romaneste, ticalosul, si habar nu aveam ca

intelege. Caine, de ce m'ai amagit. (Ii smulge hangerul si se apara

32


rotindu-l). Feriti-va in laturi, nemernicilor, misei care numai cuotel in mans prindeti curaj.

Turcul. In Dunare cu el.Costea. Stapane, vrei ca tatal fetelor mele sa fie mancat de moruni ?Turcul. Vrei alts moarte ? Cere Cherei apa cu miros de flori,

tot voiai sa iti dea si ea o rasplata de dragoste.Costea. Nu sunt vinovat cu nimic, nu e dreptate pe lume.Kera Duduca. Voiai sa ma faci fericita, Pave de aceea ma

luai ca si and pentru o faptura ca a mea ar putea fi fericire.Ma iubeai ? E un sange blestemat care in batjocura galgaie, roadesi mistue dintai in inima mea care nu gasea dragoste, si aducenoroc oricui se apropie. Pase, nici tu nu ai sa sfarsesti bine. A,scoti pistolul dela brau ? Crezi ca ai sa fii mai fericit daca te raz-buni ? 0 sa te bucuri sa stiff a ma doare ? Asta ti-e felul dragostei,sa dai moarte ? Uite sub sanul asta alb bate inima, nu pentru tine,pace, opreste, nu e pentru nimeni. Iti tremura mana, pace ba-tran, istovit sa dai altora dreptate si cautand prea tarziu dreptulfericirii tale. Ai o lacrima in ochi care te va orbi, plumbul nu mava atinge, dreptatea o sa treaca Inca odata pe langa mine. (Schim-band tonul). Joc minunat simtirea ? Ai inteles a am glumit,ca ti-am aratat si not un joc, asa cum ne-ai primit tu cu harapii,scamatorii, muzicele, am vrut sa te intampin cu Indoiala dulcea chinului. Pase te iubesc, asta ti-o spune peste buze tot trupulmeu, ochii, parul, tot ce vrea sa fie sarutat de tine, genele, gru-mazul, si cum ai fi crezut ca poti sa ma ucizi and iti sunt ininima ta 1 (Turcul a tintit lung. Bubuitura e urmata de linisteasfarsitului in care Chera mai departe :) din greseala ai nimerit.Hara batrana, nu degeaba esti urit ca moartea. Nu stii sa traesti!Dar tot nu am sa fiu a ta si slugile degeaba se apropie and a cazutaataganul. E prea tarziu pentru tine. Ramaneti in blestem fiinda niciun pacat nu moare si nici o ()sancta nu pedepseste. Ramaneti injugul vietii, nu pentru voi e cantecul. (Cade peste zid in ape).

Pasa s'a prabusit la pamant. Din sipul gasit pe jos, un ienicertoarna lui Costea in gura deschisa cu jungherul. Pescarii peape cants:

Floare de gradinaRumens copal #.

ADRIAN MANIU

VERSURIAGONIE

Cea dintai despartire de suflete ca de trunchiuriadanci in fibrele for s'a intamplat.0 ghionoaie a moarte in dragostea noastra a sunat,ne-ateapta, drags, intaile putregaiuri.Ti-am ateptat minunatele maini, sa mi be daia iertare, ca'n tiutele ceasuri de taina,mare 'n ochii care imi stropeau flori pe hainasau lacrimi dintr'un suflet de rai.

Te-am strigat la ferestre, arhanghelumilit de-a nu mi se auzi glasul,trist pang in rarunchica trece, marele, ceasulcand ai putea sa te rogii sa mai ingenunchi.Inca urea steaua amanduroraultimul ei leat de pur zenit,mana ta poate s'o transforme 'n auroramarii impacari sau intr'un amar sfarit.Inca urea sufletul meu treaptacatre inima ta ca spre un alb chivot,sa te in mai sus de mine as vrea sa potcum as sine inima mea cu dreapta.

82s


Sortii te-au trimis sa fii aleasa,de-ai gresit si este scris pe-a for aripa,ca sa fii din inima mea stearsa,stinge-mi Doamne, inima 'n aceeasi clips.

VEGHEMai veghez in preajma ta; o nadejdefierbinte, ca o lacrima ma 'ncinge,inima mea isi apleacI fruntea si plange;poate nu e Inca primejde.SA te pierd, ma cutremur; nu potsa and cornul acesta de moarte,oricat gol si amar ne desparte,spre tine ca spre un liman innot.

Cu cat creste in urma catranularnaraciunii si ma inneaca,las amintirea in trecut sa te petreacasi dezmierd ziva, ceasul, anul

cand erai cu viata mea imbrAtisata,cu cerul, cu gura, cu fiintata si inima-ti toata;and Inca nu ma sangerase suferinta.

Cu cat se 'nversuneaza mai aprig ghetarulinstrainarii, rechem cu ardoare, fierbinte,zilele cand Imi era daruit harulsa ma saruti cu suave cuvinte.

Ca o urns Inca vie, pastrez aici, hulub,pe umeri, locul unde mainile talesi-au facut cuibsi si-au lasat urmele ca petale.

SI mori in mine nu poti atata timp cat gemeinima mea, cat isi pastreaza miezul si coaja,si cat ma 'nlantue, amara, vrajaamintirii tale far' moarte in vreme.

VERSURI sox

RUGACIUNEA CEA MAI SIMPLA

Doamne, tine sus inima measa nu-i afle draga mahnirea,si precat se 'nteteste in juru-ne vorba reapre-atat fa sa creasca mai curata iubirea.

Da-mi mizeria cotidiana, suava mea branca,cupa de 'nveninare, tainul de sobol,dar creste cu flacari albastre, ca din alcoolimagined ei Mai pull preaf scarba mea mai 'adaricg.

Sa nu stie, Doamne, dureroasa mea tribulatie,unghia care ma pandeste ca un cutit si lasa.Si din ineluctabila mea tristetesa afle doar alba versului fasa.

Tine-i tainuit pumnul de fierecu care 'n fiecare zori ma darui,si lasa ca o albina in farmecul ei sa staruica sa-i inalt, harnic, fagurul de miere.

Si daca zodia mea este de sinucigasstinge-ma, Doamne, in munte, prin genunicand cresc din ger flori de sticla in vagaunisa 'nghet singur, departe de oral.

CANTEC CA SA TE UIT

Tanjesc in jurul tau ca 'n alte dati,mare nu-si mai urca ardoarea auraria;cantec sa te uit vreau sa ma 'nvetiacuma and tovarase mi-i melancolia.

De te-au slavit in laude mainile-mi lauteinteajutandu-se sa-ti urce si mai sus frumsetea,cand vor acuma sa te uite,arcusul for nu mai stie decat tristetea.


i nici un sunet din cantareadorind sa 'nnece amintirea ta si clipacand ni-era iubirea mai mare decat sarutarea,nu poate sali ridice aripa.

Cand sunt sortit sa-ti cant in pururi harivirea, farmecul, apropierea,cum sa preschimb eu lauda i miereaminunii intr'un fagure de-amar ?

Cant sa te uit, cum te cantam odinioarasa-mi amintesc in fiecare clipaca asupra mea se infioaraprezenta ta ca o pura aripa.

Dar cantecul se 'ntoarce greu in zalei mi te-aduce si mai vie 'n sange,

cu cat mai mult caut sa ma rup din a ta calecu atat mai tare zaua dragostei ma strange.

De te-am cantat in ziva diminetiiand curatia noastra s'a imbratipti 'n gurile noastre sufletele s'au sarutat,te cant si -acuma in amarul cetii.

De-a vrea de tine sa ma rup i sa te uitemana asta care n'a mai fost pamantdin clipa cand putui, o, precurata, s te cant,nu pot, atata timp cat degetele ei vor fi laute,de-apururea au s te cante.

CAMIL BALTAZAR

BUCURESTP)TOAMNELE BUCURESTENE

Dela Sosea vine toamna, si dela Vacaresti. Dulce si melancolica,vine intai pe cer. Este mai jos cerul, si mat. Seara cu stele, cuprea multe stele si cu o lung paha, mare si ostenita. Zile le suntmai calme, amurgurile prelungi, noptile betive. Soarele apuneintr'o balta imensa de sange, si e sange peste tot cerul si pestetot orasul. Bucurestenii, neobisnuiti, desi toamna ii invalue odatape an, se uita la cer si la toamna cu telescopul din piata CerculuiMilitar sau dela statuia Bratianu ...

Eu am vazut toamna, ziva si noaptea, din Cismigiu, am vazut-odin Parcul Carol, am vazut-o din cimitirul Bellu, unde m'am dusinadins s'o vad, am vazut-o din tramvai si dela etajul VI. Si amvazut-o in zori, in gara de Nord, din tren. Peste tot, cu ochiulliber. Am vazut-o si dela Vacaresti printre gratii, and coborain oral...

Din nici o parte, toamna nu este la fel, dar este aceeasi: esteliniste peste tot, o liniste blanda, duioasa si blonds, care incepedela pamant si urca pans la stele, si care iti face impresia ca nuse mai ispraveste...

In amurg, nu mai este liniste: e tacere. 0 tacere ingandurata,nostalgica si sangerie. Lumea se uita la soare cum coboara in-rosind cerul si ofteaza. Prea e frumos si prea melancolic ceasulasta, care invalue in tacere si care to indeamna sa-ti aduci amintede lucruri foarte indepartate.

1) Din volumul cu acelai titlu, care va apare in cur and in EdituraFundatiei pentru Literature i Ara Regele Carol II e.a


Uite, un om merge pe strada, singur. Ii miroase a pepene sia porumb copt. Merge tacand i se gande0e, i pe Tanga el seleagana frunze i trec femei frumoase care zambesc. Zambeste iel, tuturor si nimanui. La Bucure0i, toamna, lumea nu rade:zambeste. *i zambetul este vag si vine de departe, vine din toatetoamnele pe care le-a trait omul, cu toate vietile i amintirile.Din ele vine zambetul, i tot la ele merge i la toamna asta, 0la lumea asta, si la femeile astea...

*i omului ii este dor, nu 0ie nici el de ce 0 de cine, dar ii estedor i it chinue dorul asta, si it doare. Ar vrea s se duel undevaprin toamna, ar vrea sa faca ceva ca sa nu-i mai fie dor, insa isida seama ca nu-i este dor de nimic i de nimeni, ca dorul vinetot din el i din toate toamnele, i din toate amintirile, si dintoate iubirile.

se intristeaza...... Noaptea, lumea petrece cu lautari in gradinele desfrunzite,

in care luna, jos de tot, se uita drept i se vede intreaga. La'utariicants si cants numai cantece dubioase i triste. Uneori, se audecate un revolver:

Poc 1Omul isi amesteca sangele cu vinul si se stramba la luna...Atunci se gandeste toata lumea la moarte, i bea...Pica alene frunzele in parcuri si pe bulevarde, se plimba alene

femeile, in toalete de coloarea frunzelor. Ci0nigiul e tacut. Pe-obanca, sau la picioarele unui arbore gola, se isprave0e o iubirecare a fost mare asta primavara i vesnica...

Lacul este numai cer.

CAP*AUnde te gasesc dupa masa ?La Capp.La ora ?Ei... La ora vartului... i mai tarziu... *i mai pe

sears...Daca nu te gasesc ?Ma gase0i.

*i

BUCURESTI 505

*i daca nu pot eu sa viu ?Maine.Tot la Capa ?Tot ... Ce dracu mai intrebi ?Credeam ca te-ai mutat si to la Corso.A.... MI duc si pe la Corso cateodata, dar nu intarziu...

Nu-mi place. E prea peste mans, prea larg, prea ... Nu, nu-miplace... Am impresia el trebue sa intri acolo pieptanat si dichisit,sa stai corect la masa, sa -ti iei nevasta cu tine... i pe uringeste prea nou totul si prea aranjat. Miroase a ulei i a lac ...

Cafeneaua Capa n'avea firma pang anul trecut. Nu-i trebue,pentru el e cunoscuta de toatl lumea: a intrat in istorie. Acumare insa o firma luminoasa, agatata in colt. Mi se pare ca e verde.N'am inteles de ce i-ar fi pus-o. Poate numai aa, pentru decor ?CI a mai primenit-o si pe afara: i-a curatat placile de stejar sile-a lustruit, i-a spglat marmora ...

BII I Ia uite, se innoete Capp. !...Cafeneaua propriu zisa e mica. Eu am masurat-o: cinci pai

latime, doisprezece lungime. Intrarea prin Victoriei colt cu EdgarQuinet. De-o parte i de alta, cate zece mese de stejar. La fiecaremasa, in partea din launtru, cate doll./ scaune tot de stejar. Pelanga pereti, canapele. lar in fund, cinci mese, tot ap.. Spre CaleaVictoriei, o fereastra enorma. Spre Edgard Quinet, Inca doul,tot atat de maH. Una, este .gg'urita sus, in colt, de un ventilatorminuscul, care se invartqte turbat de dimineata pang' seara tarziu,mereu, ra'ra sa poata birui fumul. In fund, o oglinda cat peretele,in care to vezi Intreg si in care vezi un colt din Calea Victoriei,o bucatl din Sarindar si Cercul Militar, cand intri...

i atat.Ba mai este un ceas, un ceas mic i foarte vechi. Merge Intot-

deauna cum vrea el i uneori sta. Nu-I vede nimeni i cand 11vede .cineva, se mira:

Cand 1-au agatat acolo ?Pai a fost Intotdeauna.Da ? I

Merge ? Ceas este sau un obiect oarecare ? CI dna intrebichelnerul cat e ceasul, nu se uita la el, ci se uita pe fereastra Iacel dela hotelul Bulevard.

$06 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

... Se stie din legenda: Capra este cafeneaua scriitorilor sia artistilor. Aci ii gasesti aproape pe toti cu svartul dinainte,sau cu paharul de apa, sau cu nimic pe masa. Dar nu yin numaiscriitori si artisti. Vin si oameni de treaba: pensionari, profesori,militari... Ba cateodata se rataceste si ate un samsar. Cand itidentifica, chelnerul se uita stramb la el si-1 serveste agresiv.Apoi se apleaca peste masa dumitale, familiar, si se tangue:

Rau a ajuns Capra.Rau ? I Si de ce ? Da faliment ?As.

Si-ti arata pe individ cu coada ochiului:Un samsar !Asa ? I PE ce dracu cauta aici ? IStiu si eu ? I

Si ofteaza.Dumneata esti tank., nu stii cine venea altadata la Capsa...

Toata floarea Capitalei. Uite, la masa aia din colt, sedea Mar-ghiloman ... La ailalta, Printul cutare ... La cea din fund, din-spre strada, cutare om politic...

Numai nume istorice.Chelnerul ofteaza si se uita eau la domnul samsar, care isi

face niste socoteli in gand sau pe hartie...Democratia, Nicolae, democratia...Da-o dracului de democratic...

Si pleaca amarit.... Asa dar, cafeneaua se deschide dimineata pe la sapte. Me-

sele si scaunele, la linie. Si pustii. Doar la una din fund, un domnisi soarbe svartul sau cafeaua cu lapte si se plictiseste. Din candin cand, mai schimba o vorba cu o Madam Ana >>, casierita, caresta langa mestesugul ei, pe salita ce duce in curte, sau cu chel-nerul... Apoi, mai vine unul. Saluta rece si se aseaza la o masade langa use. Nu prea se au bine. Pe urma, vine altul. Asta estecertat cu amandoi. Se face ca nu-i vede, se aseaza la o masa oare-care si striga, uitandu-se pe pereti:

Nicolae IPe la 9, toate mesele sunt ocupate. Dar parca i-a strans dracu

numai p'ai certati: fiecare sta la cate-o masa, singur, si se uitain ceasca sau in gazete. Dupa 1o, zarva e mare: au mai venit

BUCURESTI 507

cativa scriitori, cativa ziaristi, cativa pensionari si un profesorde germana. facut frizura cu apa, fumeaza tacticos din tigaret,saluta si raspunde la saluturi cu o politeta care ingrozeste

La o masa, singur deocamdata si la 9,3o precis, Camil Pe-trescu isi ia cafeaua cu lapte.

Fara frisca domnule Ce Dumnezeu, iti spun in fiecare zi !In fiecare zi, inteadevar, si fiecarui chelner, pe rand, ii spune

ca nu-i trebue frisca. in fiecare zi i s'aduce ca sa-i murda-reasca gazetele....

La o masa din fund, Cazaban ii explica unui colonel in rezervade ce s'a certat el acum zece ani cu Stamatiad, Intr'un turneu literar.

Mergeam, drags, la Braila Sau la Galati ... Undeva,in sfarsit, peste Meagan. Mi-aduc aminte de Baragan, fiindcala o statie neinsemnata, unde trenul oprea numai un minut, aavut timp sa se urce Inca un scriitor unul, Nigrim... sauasa ceva ... In Braila, cand ajungem la hotel, un om de serviciune intreaba :

D-voastra sunteti domnii scriitori ?Noi.Aveti ceva bagaje de adus dela gars?N'avem, raspund ceilalti.

Da' eu:Ba are dumnealui o etajera I si ark inspre Stamatiad,

care a scris o poezie cu titlul astaA fost o cearta mare. Totusi, pe scena stiff ce a cetit Stama-

tiad ?


Nu tiu... Am auzit ca s'a amanat.Stii ce cred eu ? Ca nu se mai face. Am impresia ca. Arde-

leanu a mancat banii pe care i-a strans dela scriitori, ca sa spunaca trawe din literature...

Toata ziva barfqte, i pe toata lumea. Pe unii din rautate,pe altii din obisnuinta. Cum este .si un vanator pasionat, pove-stwe diferite intamplari dela vanatoare, despre oameni, despreanimale qi despre salbataciuni. Si iar barfqte. Barfqte clank' iiepurii, i becatele i potarnichile ...

Masiv i cu ochelari si cu palarie cu boruri largi, poetul Mi-nulescu intra grabit:

Hai, ma, mergi la cinematograf ? Ca am nite bilete.Nu merg.De ce nu mergi ?

Vorbete tare i dracuie.Nu merg pentru ca nu am pofta de cinematograf, pentruca

am treaba, sau pentru ca nu vreau ...De ce nu vrei, ma ?Pentru ca ai bilete de favoare ... Sa ma inviti sand o sa

te hotar4ti sa platwi din buzunarul dumitale de director ge-neral...

Paul atunci s atepti tu... Fir-ai al dracului s fii...Apoi, in gura mare, sa-1 auda cafeneaua:

Auzi, domnule, eu it invit la cinematograf i el refuza...Nu ti-e ruine, ma ?

Si catre altul: Hai, ma, tu.Invite pe oricine. El tutuqte pe toata lumea, se mute dela

o masa la alta si vorbete despre toate: de mancare, de femei,de literature, de politica...

Dace it contrazici, tips la dunmeata, da cu pumnul in masa,te ameninta cu degetul i se congestioneaza, i-i tremura buzelei se uita crunt, cu ochelarii pe frunte, cu palaria pe ceafa...

Sa tii ca nu mai vorbesc cu tine ... Sa tii ca n'am sa maicalc in cafeneaua asta... Fir-ai al dracului de cretin...

Si pleaca repede. Cand a cotit pe Calea Victoriei, se uita pefereastra, se oprqte un moment i te ameninta cu degetul saucu bastonul:

Idiotule 1

BUCURESTI 509

Dar nu tine la suparare...Poetul Gregorian, aprinde un chibrit, da foc romului din ceasca

de svart, mesteca tacticos si zambeste intr'o dunga, ca un dulauprintre uluci. Minulescu ii pastreaza o admiratie plina de respect:

Ce muschi are, ma, fir-ar al dracului de taut. I...La masa lui Camil Petrescu, s'a asezat criticul Serban Ciocu-

lescu. Ii arata niste carti vechi sau discuta, plin de venin, altanoua. Sau face calambururi. Are un cap de vrajitoare: nasulascutit si incovoiat se intalneste aproape cu barbia, ascutita siea si uitandu-se la nas. Isi lasase, candva, barbs: un fel de ciocrar si blond, care nu acoperea nimic...

Batranul Dioghenide, este ocupat cu a treia cafea cu lapte,dubla: doua portii de unt si patru cornuri sau trei briosi. i-apus ochelarii si mananca tihnit, ca la masa. Masoara din ochi ca-feaua, cornurile si untul, si le potriveste pe toate asa fel, incatcu ultima sorbitura a inghitit cel din urma colt de corn manjitde unt. Apoi strange farfurioarele, le pune una peste alta si leaseaza pe Lava, langa serviciu. Sterge masa cu palmele, le scuturauna de alta si scoate un ziar sau o carte...

Ce cafenea infects!Poetul Nanu intra aproape cu teams, se duce pans in fund

salutand pe toata lumea, apoi se intoarce tot cu teams si tot sa-lutand, si plena. Zambeste inteuna, isi freaca palmele ca untarcovnic, i este de o politeta care te umileste, de-o modestiecare te infioara...

Salutare, salutare, ce faci sefule ?... Ghicesti ce am inpachetul asta ?... 0ou'a, drags, oua de gaini de rasa...

Este dramaturgul si de curand romancierul Mihail Sorbul. Radestirb printre mustati i cioc si umbra cla'tinandu-se. Cand iispui o anecdota sau o porcarie, rade tare, lasandu-se pe spatesi batand din maini ca din n4te aripi:

Ia uite, b, fir-ar al dracului !...La o masa, cativa tineri. Ala de sub oglinda, inghesuit intre

umeri si in el, cu un plaivas in mans si cu ochelari, este N. Cre-vedia. A avut un conflict cam neplacut cu o scriitoare tanara.'si asta il cam plictiseste.

Drrraga, imi and creerii 1Are o figura chinuita.


Da-te mai la dreapta Asa ... Inca nitel ... Bun ...nu vreau sa-1 vad pe Cioculescu. Ma enerveaza

(*erban Cioculescu, a scris un foileton cam aspru despre vo-lumul lui de versuri).

Apoi se uita nerabdator spre intrare.Ce om, draga, si Dorul asta

Asteapta de un ceas pe George Dorul Dumitrescu. Sunt prie-teni pang la delir si pang la suferinta

Uite-1Deodata se insenineaza.

Hai, ma, Dorule, ma 1George Dorul Dumitrescu nu se grabeste. Dimpotriva, pared

merge mai incet acum. zambeste larg. Este nesfarsit de lung,poarta si el ochelari, incalecati pe un nas care coboara dintresprincene ca once nas, si merge p aria aproape de varf. Aci seopreste, brusc. Da sa se intoarca, dar se opreste iar, nitel turtit,nice! sumes, innodat parch', intre nari.

M'astepti de mult, Crev ?Asa ii spune : Crev.ySi se uita unul la altul si se privesc in ochi, de parca nu s'ar

fi vazut de ani de zile. Pe urma, pleaca impreunaZaharia Stancu intra incruntat si cu umeri.

La cine ai facut, ma, Zahario, hainele astea ?Lasa-ma dracului 1

Are niste umeri drepti si intinsi si largi si saltati, ca deboxer.

Parca i-am facut eu 1...Se indoaie nitel la stanga si se scobeste atent in buzunarul

de sus al vestei, ca si and s'ar pureca.Ce cauti, ma ?S platesc svartul.Pai ce, vesta to n'are buzunare si jos ?Ba are, dar nu vreau sa mai deschid haina, ca sal le folosesc

Asa m'am invatatSergiu Dan povesteste niste o chestii , ca de obicei. Pove-

steste serios si cauta sa to incredinteze ca, in definitiv, o astea nusunt povesti . Dupa ce a ispra'vit, inchee cu litere cursive:

Asa e 1

I

I

Stii,

Si

BUCURESTI 511

Mititel de -1 iei in palms, cu niste ochi ca doul Omni de ac,si vii, Ion Calugaru lauds o carte aparuta de curand, o carte laintamplare, a oricui, pe care insa n'a cetit-o

Este o carte admirabila, drags.Bine, bine, dar...Admirabila, asculta-ma pe mine.

si -i stralucesc ochii si se uita la tine serios si to nu stii ce screzi...

Mesele din fund, sunt de obicei ocupate de aceleasi persoane,care yin zilnic la aceleasi ore: cativa ardeleni de dreapta carediscuta tare evenimentele la ordinea zilei, un medic, un colonelde cavalerie in rezerv4, un sociolog a carui voce scartaie ca ocaruta incarcata si neunsa, si inginerul Pitulescu, directorul ge-neral al postelor. Tot acolo trage si Ion Sarbu dela Teatrul Na-tional, care rade larg si sgomotos, si ti s'adreseaza peste cafenea:

Tinere... Hei, domnu d'acolo, de langa*i rade iar si te arata cu destiul.In sfarsit, la Capsa mai yin si cativa politiciani: doi-trei sena-

tori, doi-trei deputati, si chiar un fost ministru:Va salut, domnule deputat.Buna ziva 1

Raspunde din gusa, inganat, incet si distins. Are pareri sichiar idei politice. Este prieten intim cu primul ministru, rudacu ministrul comunicatiilor si var primar de alaltaeri, cu cutaresubsecretar de Stat.

Ia uite, domnule, te vaieti... Ia uite, domnule !... *ice om de treaba era, saracul !...

Las' ca nu tine mult, zice altul. Cum o trece in opozitie,s vezi ce om cum se cade...

Cafeneaua Capsa are jurnalistul ei: it chiama Lambru. Sadepe pragul ferestrei dinspre Calea Victoriei, langa jurnale, le ce-teste si le comenteaza cu voce tare.

LambruNu raspunde. Se uita peste cafenea ridicandu-si ochelarii pe

frunte, sa vada cine I-a strigat, si fled sa mai intrebe, ii aducegazeta favorita.

Cate unii cetesc toate gazetele si ii platesc chirie: i leu, 2 lei,3 lei. In felul asta, castiga si Lambru si cetitorul: cel dintai,

use

1

5 z 2 REVISTA FUNDATULOR REGALE

incaseaza trei lei si gazetele; cel de-al doilea, a dat 3 lei si a cetitto jurnale...

Jurnalistul nostru, are un mic viciu: bea I Uneori vine laCapsa, cherchelit.

Iar te-ai imbatat, ma ?Iar ? I se mill. N'am mai baut de-o saptamana.

Cand e beat, discuta cu clientii, cu ziarele si cu el insusi, sigesticuleaza. Adeseori se intampla sa bea mai mult decat castiga.Atunci intra in capital si nu mai vine pe la Capsa cate trei zile,fiindca nu are bani sa cumpere gazete. A patra zi, apare.

Unde-ai fost, ma ?La dracu I

Este moracanos si plictisit.Tr ... traiasca Cuza I... Tr ... traiasca Goga I... Ura 1...

J . . . jos jidanii.Virgilica striga.Virgilica este omul Capsei si al tuturor localurilor. Poarta

mustata a la Hitler, svastica la rever si spune ca e antisemit sipartizan al dictaturii. Cala des si apasat si Intinde Inaintecapul trage indarat, cu fiecare pas, ca un cocostarc in balta.

C... c coane tr traiasca Goga ... tr... traiascaMusolini I...

Scoate fiecare vorba cu eforturi marl, si in rate. La fiecaresilaba inchide ochii si se gatuie, de parca Il inneaca lacramile.Uneori clipeste des si scutura violent capul, si face cum fac ca-prele cand le intra praf in nail. Daca ai chef sa Injuri un scriitor,dar nu ai curajul sa faci treaba personal, da-i lui Virgilica 3 leisi invata-1 cum sa spuna. De multe on se intampla sa incasezecate-o palms, daca domnul scriitor e nervos. Dar se intampla s in-caseze Inca 3 lei, ca sa duck' indarat Injuratura, celui ce-a trimis-o . . .

Din asta traeste el.Are taxe: pentru i leu, te saluta; pentru z lei, te saluta

spune multumesc; pentru 3 lei, injura pe cine vrei si -1 injuradin partea lui ca s nu-ti pricinuiasca necazuri; pentru 4 lei, isde gusa pe un scriitor foarte onorabil, ii spune ca-1 iubesteface bezele; iar pentru 5 lei, saruta o femee pe Calea Victoriei.Se duce frumos dupa ea, pandeste un moment prielnic, si deodata:

Toe 1

3i -1

...

1i -31

3i-i

BUCURE$T1 513

Pe obraz. Femeea se sperie si se uita dupa Virgilica : fuge derupe pamantul si se uita inclarat, clipind. Dar treaba asta mi separe ca nu o mai face nicipe ntru un pol: a mancat data bataie

... Si fiindca veni vorba de bataie, trebue sa stiti ca la Capsaau uneori loc batalii in toata regula. Intre scriitori, bataia izbuc-neste din pricini foarte neinsemnate pentru muritorii de rand:o recenzie nu tocmai favorabila, un articolas cam perfid, o bar-feala Ca.'teodata si o virgula, o simply virgula, este pricing debataie

Nu trebue, domnule, virgula aci.Serios ? Si de ce nu trebue, desteptule ?

Urmeaza o discutie foarte amply asupra gramaticii, se citeaza,de o parte si de alta, dictionare si nume celebre de scriitori siacademicieni, si deodata :

PleoscPoftim ? Da, palms a fost. Celalalt riposteaza :

Plici 1... Na, virgula Cretinule !...ImbeciluleScriitor roman esti to ? ! Nu cunosti nici cele mai elemen-

tare notiuni de ortografie Agramatule !... 'A doua zi, in gazete :Eri a avut loc la Cana o bdtaie 'intre prozatorul X fi poetul Y,

iscatd dintr'o discutie in contradictoriu. Combatantii au fost des-pdrtiti de confrati, dupd un schimb violent de palme >>.

Cateva zile, nici unul din cei doi nu se mai abate pe la Capsa.Pe urma se impaca si despart ei pe altii care se incaiera.

Cand au loc mars evenimente politice, cand, de pilda, cadeguvernul sau cand se descopera o mare panama sau un corn-plot, cafeneaua e tixita de lume. Atunci yin aci foarte multipoliticiani din toate partidele, yin oameni care nu fac nici odar care sunt curiosi sa auda o parere )). Se formeaza douagrupuri sau mai multe, care discuta aprins evenimentul, fac prono-sticuri si se cearta. Iar pe trotuare si in fata intrarii, sute de elec-tori si oameni de casa ai celor dinlauntru, coboriti din mahala,asteapta infrigurati

Va fi o combinatie AverescuIa lasa-m in pace, domnule, cu Averescu al dumitale

Vom avea un guvern Argetoianu

33

...

...

1

1

...

1

...

politica,

.. .

...

...


Eu am informatii precise ca vine Goga...As, yin national-taranistii cu Vaida la Presedintie

Se observa foarte multi provinciali si ardeleni, adusi inCapitals de evenimente. Se amesteca si ei in vorba timizi,vsauasculta numai si isi dau parerea, in gand...

Dumneata sa taci, tips cineva... ca nu ai flerNas, don-mule 1 sare altul. Nas, nu are... L-a purtat prin

toate partideleLa un moment da:t, striga toata lumea si se agita ingramadin-

du-se printre mese. 0 zi, doua zile, trei zile ... Cat dureaza criza.Pe urma, lucrurile intra in normal...

Nu ti-am spus eu ? 1 se lauds unul.Personal, n'a castigat insa nimic: nu face politica. Sunt foarte

multi, care nu fac nici un fel de politica si carora le este perfectegal cine vine la putere. Dar ii pasioneaza discutiile...

Toate evenimentele se desbat la Capsa. Si lumea este incre-dintata ca lucrurile se vor desfasura cum s'a hotarit aci.

Iti spun, drags, ca asa va fi.De unde ai to informatiile astea ?Dintr'o sursa foarte sigura.De unde, frate ? Dela vreun club ?As... dela Capsa.Dar de unde se stie la Capsa ?Dar ce nu se stie la Capsa ? !...

Inteadevar: Capsa stie tot, vede tot, hotaraste tot. Capsa nueste numai o simpla cafenea unde se bea svartul cel mai bunsi se mananca cele mai bune prajituri. Este un birou or-matii politice, literare, artistice si mondene. Este o Isto ie Capsa,o cronica si o pasiune

MAHALAUAAm auzit ca unele orase din occident nu au mahala. Acolo

este centru peste tot, cu oameni mai mult sau mai putin subtiri,cu trotuar la poarta, cu lumina electrica... pe scurt: oamenicare se bucura de toate binefacerile civilizatiei si de atentia foarteparinteasca a primariei.

BUCURESTI 515

Dar cum se poate una ca asta, domnule 1 ? m'am mirat.Ce oras e ala fara mahala ?

Uite se poate.Glumesti ... Sau n'ai fost dumneata pans la margine unde

incep gropile si...Ce vorbesti de gropi ? Nu se pomenesc. Asfalt peste tot...

i lumina electrica...La Bucuresti... nu prea este asa.In unele locuri, mahalaua se intinde pans aproape de centru.

Jar in alte locuri, se invecineaza cu cartierele boieresti.De altminteri, capitala noastra este atata de intinsa si s'a con-

struit, pans acum cativa ani, atat de anapoda, incat va trebuiun timp foarte indelungat pentru ca orasul sa fie strans, ca sazic asa, impartit si aliniat. Pe scurt: orasul trebue mai intaigasit ...

Poate ca din pricina asta, mahalaua a fost mereu amanata.Iar cand s'a inceput pe undeva vreo lucrare in ajun de alegeri,a fost lasata in parasire a doua zi, dupa sfarsitul campaniei elec-torale. Astfel incat se mai gasesc si astazi cativa kilometri destrazi nepavate si fara lumina electrica, la zece minute departarede uriasul palat al telefoanelor si in vecinatatea atator blockhau-suri. Asa ca, din punct de vedere edilitar, capitala este ca o dom-nisoara foarte frumoasa si mai ales foarte nostima, cu rochieintoarsa si vopsita, dar totusi eleganta, insa cu pantofii nitel camTari, nitel cam scalciati, nitel cam peticiti...Desi bucurestene, mahalalele nu se aseamana. Fiecare mahala

are specificul ei, # specialitatea # ei, moravurile si naravurileei. Locuitorii mahalalei se intalnesc doar in mandria de a fibucuresteni. Pe once om din centru, indiferent daca esteproprietar sau chirias, daca il intrebi de unde este, iti varaspunde:

Din Bucuresti.Omul dela mahala, iti raspunde cu o mandrie pe care nu se

cazneste s'o ascunda...Sunt bucurestean.

Se indreapta de sale, ridica fudul capul si se uita drept in ochiidumitale, ca si cand te-ar intreba:

Ma intelegi ? Sunt bucurestean...

33.

5i6 REVISTA FUNDATULOR REGALE

In orasele de provincie, nouazeci la suta din mahalagii viseazasa se pricopseasca si 4 sa se traga mai spre centru Cei care izbu-tesc, isi cumpara case chiar in inima orasului si omoard cu dis-pretul pe domnii burghezi. La Bucuresti, dimpotriva: omul delamahala este legat de mahalaua lui, de strada lui, de casuta side vecinii lui, ca taranul de brazda. Nu s'ar muta cu nici un chipsi nu s'ar muta mai ales in centru.

In mahalaua bucuresteana, casatoriile se fac oarecum in familiesi dupa rang, ca la aristocrati. Fata se marita cu un flacaudin cartierul ei si de seama ei. De seama ei socials. Flacaul, lafel. Cel mult data domnisoara se va casatori cu un mic functionar,in loc sa is un negustor ambulant, un parlagiu sau un meserias.Atunci, lucrurile se complica nitel, si in mahala se produce omica revolutie, fiindca... se ciocnesc rangurile :

Eu sunt functionar IEu sunt proprietareasa I

Tata socru isi rasuceste mustata mai intai, apoi tuseste ame-nintator si intra in vorba:

Ia asculta, ba, parlitule, data esti functionar, de ce nu te-aiinsurat cu o functionareasa , si mi-ai cazut in vatra ?

Eu ti-am introdus fata in lume !se lauds domnul functionar.Tata socrul rade amuzat:

Pai dar !Daca lucrurile nu raman aci, domnul functionar sboara adesea

pe fereastra cu geamantanul dupa el si in chiotele vecinilor, carenu 1-au putut suferi din capul locului

Prea facea pe grozavul, draga.Daca insa fata este epatata de rangul * sotului, pe care

il tine totusi in casa, si it tine pe mancare si-i mai da si bath debuzunar, pentru ca domnul functionar are leafs mica din careabia se imbraca, lucrurile iau aka intorsatura. Femeea este sotiede functionar si se uita cam de sus, cam prea de sus, nu dabuns ziva, se lauds ca merge Ia teatru

Ia uite, fa, cum s'a boierit I auzi pe cate-o vecina.Cand spune asa, se bate cu palma peste obraz si are un cap

atat de jalnic, de parca femeea nu s'ar fi boierit, ci ar fi lovit-ocine stie ce nenorocire.

Vai de mama ei 1 raspunde alta.

.

BUCURE5TI 517

Situatia domnului functionar este mult mai tragica.Uite-11

Vecinele it arata cu degetul, printre uluci sau peste gard.Ma, da mandru mai este, bats -1 focu!Si frumosSi spilcuitPtiu, nu i-ar fi dedeochi

Femeile vorbesc tare si rad. Copiii rad de asemeni si se tindupa el. Domnul functionar se face Ca n'aude. Cala drept, cucravata in regula, barbierit si mirosind a colonie. La subtioaratine cu importanta o servieta din piele maron, cu monograma dealpaca, mare si stralucitoare, intr'un colt.

Doamna nevasta it asteapta de obicei in balcon, coafata siin capot, pudrata si cu buzele vopsite, in pantofi de casa, pe caretnfloresc, rosu sau albastru sau si albastru si rosu, niste ciucuriimensi. Cand el se apropie de poarta, femeea ii face bezelespune tare:

Ia to uita, parca ar fi ministru, nu altceva, manca-l-ar mamaEl zambeste distins si se fereste de praf. Cand intra pe poarta,

dumneaei coboara doua trepte, it asteapta fericita, si-1 saruta pegura. Vecinele aplauda:

Foarte frumos 1 Inca odata, bis si cu repetitie...Doamna sotie a domnului functionar se uita crunt la ele si

tace. Sau incepe sa strige:Ce vreti, fa ? Ce vreti ? Fira-ti ale dracului sa fiti de ...

El ii sopteste:Lasa-le in pace, drags. Fii calms Ce-ti pui mintea cu

ele ?... Tu tine-ti rangul !...Vara, perechea is masa in balcon sau in chioscul din curte.

Dumnealui in pijama, dumneaei tot in pijama sau in capot,in papuci si Para ciorapi. La cafea, fumeaza amandoi regalecu carton *, si se giugiulesc. Daca trece pe strada o vecina, ea itintreaba in gura mare:

Diseara unde mergem, draga ?La Sosea raspunde dumnealui.Eu as bea un tap de bere la o Monte Carlo >, in Cismigiu.Foarte bine, incuviinteaza el. Mergem unde vrei to

1

1

1

si-i

I

5 t 8 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Fiecare mahala are un erou. Sau mai multi. Eroul are fisela politic. Nu-i stie nimeni drumurile, dar i le banue toata lumea.Eroul poarta in permanents la el un cutit sau un revolver in-carcat, sau si un cutit si un revolver. In mahala, nu opereazadecat din razbunare, ceea ce se intampla foarte rar. Campul luide operatii este in centru si in cartierele oamenilor bogati.

Mahalaua it admira, iar femeile it iubesc in taina. Fiindca tipuleste, de cele mai multe ori, un barbat bine si, fireste, foarte cu-rajos. Cand intra intr'o carciuma, consumatorii se feresc dincalea lui, sau it poftesc la mass amabili.

Cum insa bautura aduce aminte de lucruri aproape uitate siintArata, tipul bags de seams ca printre consumatori se afla oveche dusmanie. Adica, o veche amintire. Si are chef s se fa-fuiasca acuma cu el, da, chiar acuma, fiindca.' are ocazie si timpsa-i aduca aminte individului de chestiuni amoroase, sau de altsnatura, petrecute cu multi ani in urma.

Si it provoaca.Celalalt, nu este nici el de mamaliga, si pe urma a baut vreo

2-3 kilograme. Ii raspunde artagos. Asta inseamna ca va fi pe-trecere...

Va sa zica, nu recunosti ? ! it intreaba eroulCe anume trebue sa recunoasca rivalul, nu stie nimeni. Stiu

numai ei amandoi... Daca stiu... Oricum, intrebarea sunk'cam asa:. Ce cauti, ma, prin dreptul meu ? I

Celalalt raspunde darz:Nu recunosc nimic.Biiineee !

Si se asterne tacere.Consumatorii se impart, din ochi si in gaud, in doua tabere.

Raman insa in pasivitate. Cel mai speriat este carciumarul: inorice tabara ar intra, tot eau va fi de el, pentru ca tot va figubit. De aceea cauta sa previna, ca sa zic asa, scandalul. S nucredeti cumva ca umbra dela un combatant la altul, lini-steasca. Nu. Pentru ca ar fi inutil.

El are alts tactics. Vreau sa spun: are mai multe tactici. Maiintai, cauta sa scape de unul. De oricare. Face el ce face si-1lu:taraste pe individ sa plece, chit ca nu. si-a platit consumatia.

>>.

pa-

sa-i

BUCURESTI 519

Dar individul, de cele mai multe ori, nu pleaca. Uite, nu vrea.Atunci, carciumarul cauta sa-i aproprie. Sau, impreuna cu aju-toarele, arunca, asa pe neasteptate, peste prag, pe unul din doi.Pe oricare. $i inchide usa. Apoi trimite dupa un sergent si-1 dain primire

Dar asta se intampla foarte rar. Fiindca scandalul, la mahala,izbucneste ca focul: deodata. Bagi de seams tarziu, cand juma-tate din lumea care sedea la mese, este incaerata. Se and focuride revolver, grabite parca, se vad sticle si pahare zburand sioameni tavalindu-se insangerati pe sub mese si printre scaune.Cand batalia este mai mare, se alege praful de carciuma: nuramane nimic intreg, nici chiar capul domnului carciumar, carezace Para cunostinta, colo sub tejghea...

Pe teren au ramas: un mort, doi gravi raniti si cinci raniti maiusor. Ca pe un camp de lupta adevarat, unde batalia a fostcrancena...

Pe langa alte femei cu care traeste, eroul mahalalei are o amantape care o iubeste cu pasiune si cu violenta. 0 iubeste

si o bate. Ea it iubeste si mai mult, pentru ca in iubirea ei estesi admiratie si respect. Se uita la el ca la o icoana, ca la un Dum-nezeu si ca la un diavol. Dna se intampla sa fie prins asupravreunui fapt si sa fie condamnat, amanta it cauta de doul oripe saptamana, Joia si Sambata, la Vacaresti.

, Am avut prilejul sa \Tad acolo, intre gratii, astfel de eroi. N'asputea sa afirm ca am cetit in fata for suferinta sau revolts. Amobservat mai degraba un dor destul de nelamurit, pentru caindivizii sunt tari, un dor nu de libertate, ci de mahala, un dorcare era si o mandrie invinsa, pentru ca locurile for au fost ocu-pate de altii, care terorizeaza, care petrec, care iubesc.

Si asta nu convine.Oamenii nu se plang insa nimanui. Ofteaza numai.0 admiratie mare am avut pentru amantele lor. Vesele si cu

bratele pline de pachete, erau la Vacaresti in fiecare Joi si in.fiecare Sambata, dupa pranz. Iubirea for ramanea intreaga,intreg devotamentul si intreaga admifatia. De altfel, ei se price-peau de minune s conserve aceste sentimente. N'am vazut macarunul, macar odata, emotionat. Fiecare isi primes iubita dincolo

oficiall,

52o REVISTA FUNDATULOR REGALE

de gratii, ca si acasa, dincolo de gard. Diferenta era ca la Vaca-resti nu putea s'o imbrOtiseze. Se interesa, nepasator, de pa'rintisi de rude, de vecini si de mahala, asa, in general.

Dar to cum o duci, draga ? intreba femeea plangand.Bine, cum vrei s'o duc ?I

Era oarecare mirare in glasul lui, oarecare dojana: ce I si-ainchipuit ea un singur moment, ca ar putea s'o duck' rau, onunde s'ar afla ?

Femeea se intoarce acasa fericita si mandra. Si-1 asteapta in-crezatoare

Alte mahalale au alti < specialisti Cartierul Grant, bunaoar5,este vestit in... bOieti destepti. Dau si ei cu cutitul, la nevoie,si se pricep si la revolver. Specialitatea este, insa, alta: se pricepal dracului s faca sa-ti dispara portofelul sau ceasul cand te-aigandit mai putin la eventualitatea asta. Procedeul este in fondcat se poate de simplu.

Tata.Sunt, sa zicem, doi insi. Doi asociati, ca sa vorbim negusto-

reste. Au pus ochii pe un u fraier Unul dintre ei, face pe omultopit de bautura, care umbra clatinandu-se sau se face ca seimpiedica tocmai in dreptul K fraierului si -i cade in piept.Zice:

Pardon!Si isi vede de drum dupa ce 1-a buzunarit. Peste cativa pasi,

se incruciseaza cu tovarasul pe care, fireste, se face ca nu-1 cu-noaste. Asa, in trecere, ii vary in buzunar portofelul sterpelitdela

BUCURESTI 521

Mi 1-ai furat adineauri and te-ai facut ca to impiedici.Am simtit eu ceva pe la piept, dar credeam ca in cadere te-aiagatat cu mainile de haina. Da-mi portofelul, ma intelegi ?

Pe onoarea mea, daca nu eti nebun, domnule.Si da sa plece.Pagubaul it apuca de brat, hotarit sa nu-1 sloboada, pans and

nu i-o inapoia avutul. Si se gandqte, binevoitor: nu-1 mai ducla politie, d-1 dracului; cel mult, ii trag doug perechi de palmeca sa-1 invat minte

Hai, efule ! zice. Portofelul!Domnule, repet: nu ti-am luat nici un portofel.

Intre timp, s'a adunat lume. Lumea comenteaza si glumqte.Ba, unul intreaba pe domnul paguba:

I-ai facut cruce, efule ?Bine ! ofteaza. Daca nu vrei sa mi-1 dai de buns voie,

fii dragut si insotete-ma pang la circumscriptie.Cu placere.

Si pleaca la politie. Aci, tipul este bine inteles cunoscut.Iar ma ? ! se mira comisarul.Da de unde domnu sef ?... Dumnealui pretinde ca i-am

luat portofelul.Pretinde ?Inchipuiti-va!Si nu 1-ai luatFirwe ca nu.

Din siguranta cu care neaga, comisarul a inteles ca portofelulse afla la tovar4. Totu0 se rastqte:

Golqte buzunareleOmul se executa.

Nu mai ai nimic ?Nimic.

Comisarul ii cerceteaza minutios buzunarele i ii calla O. insan: nimic. Apoi se uita dezolat la paguba, inaltand din umeri.Acesta e mai mult mort decat viu. Cand venea cu el pe drum,ar fi putut s jure ca va recapata portofelul...

Domnule comisar !se plange el. Sunt gata s jur ca asta e hotul.Asta o pot face i eu, raspunde comisarul. Dar ajunge

numai atata ca pui in fiare ? Spune si dumneata

1

sa-1

t.

I


Apoi, domnul comisar scrasneste:Dar lass ca-mi pica el in mans 1...Multumesc ! se vaita omul. Dar eu ce ma fac acum?!

Ca m'a lasat fail un ban.Hotul se gandeste ca pagubasul exagereaza: mai are niste

maruntis in buzunarul drept al pantalonilor. A simtit el cand1-a pipait: doua monete de cate o sued si cativa poli. Ii vine sse tavaleasca de ras. Dar se stapaneste...

Imi pare foarte rau, dar nu NI pot fi de nici un folos!regreta comisarul. De ce nu aveti si dumneavoastra mai multagrije de bani ?

Dar unde dracu era sa-i tin ? I... In gura ?! Ca doar aveamportofelul in buzunarul din dos al hainei.

Se pricep al dracului 1 zice comisarul admirativ... Dartot ii descoperim noi...

Altii au specialitatea # intorsului . Pun, adica, ochii pe unulcu bani in tren, sau in salile de asteptare, sau in parcuri. Omuldoarme. Tipul ii da ocol si cauta s-1 buzunareasca. Dar nu-ieste la indemana. Fraierul doarme pe partea unde este porto-felul. Atunci individul scoate un ac si-1 inteapa usor. Il pisca,numai. Omul maraie si se misca. Alta piscatura. Omul se intoarcenitel si se scarping...

i tot asa, pans cand se intoarce cum trebue. Restul e fleac ...

La mahala, se iubeste ca la tara: simplu. Dar cu mai multapasiune si cu mai multe unelte: cu revolverul, cu cutitul, cutoporul... # Vesnicia * dureaza mai mult aci si se ispraveste inmajoritatea cazurilor la ofiterul starii civile. Nunta tine trei, patruzile sau o saptarnana si omul nu cruta banii. Inchiriaza un salonmare, unde lumea petrece, danseaza si se incaera. Inchiriazaautomobile luxoase si coboara cu ele in sir pe Calea Victoriei casa se pozeze la un fotograf din centru.

Ginerele sta tapan si cu frizura si cu floare la butoniera infundul masinii. Este rosu ca focul si i s'a lasat o suvita.' de parpe frunte. A baut cam mult. Nu pentru ca ii sta in obicei, dara baut de bucurie...

()data se insoara omul, si ()data moare...

-

BUCURE$TI 523

Duminicile dupa pranz si in zile de sarbatoare, mahalauacoboara in centru. Tramvaiele si autobuzele sunt incarcate. Domniitineri, cu haine negre si in pantofi de lac, tin fetele de brat. Dom-nisoara dela mahala, se imbraca dupa jurnal. Colorile le asor-teaza insa dupa fantezie. Rochia verde-crud cu garniture dinrosu aprins, palaria albastra cu panglica neagra, ciorapi maronla pantofi tenis.

Seara petrec pans tarziu in localurile de mina a doua dincentru. Comanda mititei si halbe si alune americane. Se strangla o masa ate zece, douasprezece persoane, si beau, si vorbesc.Pe urma danseaza. Domnul tanar, cu cravata arzand, se inclinefrumos in fata doamnei sau domnisoarei:

Imi dati voie ?ySi svacneste capul la stanga aranjeze frizura.

Cu placereDupe ce dansul se ispraveste, o conduce frumos si la brat la

loc, si iar se incline. Ea zambeste si zice :Mersi.

Singuri la o masa, cativa o cavaleri > discuta in gura mare lucruridin mahala sau dela fabrics. Sunt asudati si aprinsi la fata siar avea chef de cearta. Prilejul se iveste. Sau dace intarzie, itcauta. Solidari, navalesc deodata toti asupra rivalilor. Darincaerarea nu is proportii, pentru ca in localurile din centru suntchelneri mai multi, iar sergentii de strada mai desi, prefecturapolitiei mai aproape

Tot mai bine la not in mahala

Altfel, mahalaua e patriarhala si cu oameni tare de treaba sicu femei gospodine. Cam rele de gura, nu-i vorba, si carcotase.Dar nu tin la suparare. Dusmancele de ieri sorb azi impreunacafeaua si stau de vorba ca dou'a." prietene adevarate.

Aproape fiecare case are o gradinita cu cativa pomi, si trei,patru trupini de vie. ySi un rond de flori aranjate frumos. i cateun nuc se mai &este. ySi cate-un visin. La poarta suntsi in batatura sunt gaini si caini

Bine inteles ca oamenii dela mahala fac politica. Mai mult :au idei politice. ySi sunt foarte entuziasmati: isi lass treaba sise duc la vot, si sunt gata on de cate on o omul for vrea o sa

sa-si

banci,

I


aranjeze o mica manifestatie )). Se strange o ceata mare de ale-gatori cat ai bate in palme, ridica pe u sef )) in sus i-I aeaza peumeri striga u ura! >> de nu se mai aude zgomotul tranivaielor

Seful #, care de cele mai multe on este un consilier comunaloarecare sau un ef de sectie, tine urmatorul discurs:

Fratilor Traiasca partidul nostru... Hotii la pucarie,ban' !...

Iar oamenii:Bravo, qefule I... Ura I Ural...

Cand trec prin dreptul clubului partidului advers, rasucescbastoanele in aer, se uita cu dumanie intr'acolo, racnesc:

Huo I...Apoi li se da cate-un pol si cate o paine, sau nu li se da nimic,

si oamenii se intorc acasa.u Seful s'abate pe la o gazeta unde cunowe bine pe un re-

porter:Stii, cateva randuri... Si poza, daca se poate...

Apoi, da fuga la mai marii lui:Ati vazut ce manifestatie ? Ati vazut ce scriu gazetele ?...

Tot sectorul e cu noi...... Si oamenii weapta mereu, asteapta cu entuziasm sa le

faca trotuar la poarta i sa le instaleze lumina electrica... Dincand in cand, publics la gazeta cate-o rugaminte, care sulfa' asa(citez):

Cetdtenii din sectorul Galben roagd pe domnul primar sd seinformeze asupra mizeriei in care se afld strada Sf. Nicolae dincartierul Tei.

Cdnd vin ploile nu mai poate nimeni pdrdsi casa, iar dupd cese scurge apa rdmdn gropi cu nomol broacte care dau concertein fiecare sears, in apa verde pe care mai mifund tdntarii.Cetdtenii nu se pot aproviziona cu lemne cu zarzavaturi, pentrucd pe aceastd stradd nu intrd cdrufe.

Acum cdnd au inceput cdldurile, cetdfeanul trebue sd stea tottimpul in casd din cauza mirosului unit emanat de acest ndmol .

MIRCEA DAMIAN

i

I

si

fi1i

fi

CUM INCEPUN VEAC $1 0 CASNICIE

VI

Sa traesti, Nina mea drags I Noroc si viata l u n g a ! . . Sa-titraiasca barbatul ! . . E acasa si el ?

Elvira arunca pe canapeaua din veranda un pachet alb, delaCapsa, o jerba de flori, dela floraria Gunesch, si o invalui pe An-tonina inteo imbratisare lunga si patimasa.

N'am venit 'Ana acum in casuta voastra, fiindca ... numi-a sosit Inca darul de casa noun pe care vreau sa vi-1 fac. Darn'am putut sa mai astept .

Antonina o dojeni ca pe o sora :Si to tii la aceste forme si conveniente ? . Ce pacatele I .

Vino Incoace in chilia noastra Doru te-a ochit prin fereastrasi a fugit dincolo, sa-si rectifice uniforma .

Ei, poftim 1.. Astea sunt forme si conveniente !..Nu, Elviro 1.. Asta este elementary cuviinta

Intrara in odaia cu ferestrele spre strada, plina de miros derasing proaspat aprinsa si de insinuarea dulce a primului focfacut in sobs.

Ce chilie dragalasa !.. Se putea altfel ! Sunt in lume legi miste-rioase care ne subjuga cu Inalta si mascata for armonie Chilia todela Varaticu trebuia sa-si gaseasca un echivalent si o prelungirela Bucuresti ... Si nici mirosul de rasina nu putea sa lipseasca 1..

Da... dar pentru un cuvant cam prozaic Soba e vechesi cam miroase Si atunci am aprins putina rasina

..

...

...

...


Doru Filipache intra, cu mainile intinse spre Elvira:Bine-ai venit in schitul nostru!Asa e ?.. Asta e cuvantul situatiei... Noroc si sanatate I..

Flori multe in calea voastral.. ySi pans cand le yeti face voi sarasara, ingaduiti-mi mie sa vi le aduc asa, din cand in cand.

Iti multumesc cu adanca plecaciune, d-ra Elviro !.. Ramaneacum sa ne explici de ce ne-ai adus si aceste prajituri.

Cineva batu la usa. Antonina iesi o clips sa vorbeasca. Elviraprivi pe Doru din ascunzisul genelor ei lungi si languroase:

Trebue o explicatie ?.. Va veni mai tarziu Vei inventa-osingur.

Filipache se dojeni el pe el insusi: Asta inseamna a cauta penaiba in canepa !..

Antonina reveni si propuse:Fiindca avem prajituri, nu ne mai trebue decat apa...

Renuntam la dulceata, asa este ?.Da, Nino ... Cum vrei tu... Imi dai voie, d-le Filipache,

s ma uit prin cartile d-tale ?..Cum de nu, domnisoara I.. Dar nu se mai vede bine ...

Asteapta sa ne aduca lampa.Servitoarea aduse, pe o tava, cateva pahare si o sticla cu apa.

Elviro, am introdus si in strada Semicerc apa fiarta siracita in sticle, la pivnita... Pune tava pe masa, fetito, si adu-nelampa

Tot d-ta ai invatat-o pe Antonina si nevoia asta, cu apafiarta ?

Ti se pare un lucru rau, d-le Filipache ?D-ra Elviro, cred ca este un lucru bun, dar trebuesc uriase

cheltuieli de vointa si de sta.'ruinta, s introduci intre barbari unobicei civilizat.

Asta insemneaza ca Nina noastra este o brava tovarasa dincaravana lui Stanley... Dar iata-ma fail de veste, tocmai laun pas de al doilea motiv al vizitei mele ... Pe langa dorintamea sa vad cuibul vostru, mai este ceva... Am venit sa va pof-tesc, pe main sears, in loja mea, la reprezentatia Agatei Bar-sescu

Filipache intreba, dinteodata, fara nici-o rasgandire:Care reprezentatie?

i

...

CUM INCEP UN VEAC 0 CASNICIE 527

Magda lui Sudermann ... Am cetit piesa mai de mult sio in minte destul de bine, dar n'am vazut-o jucata pans scum..Cei ce au vazut-o pe Agata Barsescu in Magda sunt entusiasmatica niste hagii, care se inapoiaza dela Locurile Sfinte ... Am oloja pentru reprezentatia de maine ... Maine, marea noastra tra-gediand apare Inca odath." in rolul acesta, zice-se rolul ei favoritCe ziceti ?.. Imi faceti aceasta bucurie pe care v'o cer ? Veniticu mine s vedeti Magda ? .

Filipache fu gata s5." deschida gura si sa raspunda afirmativ,dar se intalni, ochi in ochi, cu Antonina si ramase fara glas.Antonina lua, dupa prajitura, paharul cu apa si, tinandu-1 Intredegete, puse aceasta problems :

Nu putem sa mergem la Agata Barsescu, decat cu soacra-measi cumnata-mea ba socotesc ca si cu d-na Calfaiani, matusalui Doru Toate au auzit de Agata Barsescu si vor s'o vazaE cu neputinta sa jicnim familia si sa mergem numai noi doi.

Filipache Incepu sa protesteze:Fugi de-acolo, Ninusco !.. Atunci ar trebui sa chemam

telegrafic si pe nenea 'Huta si pe rata Varvara !..Antonina replica, lucida si categorica:

Gandeste-te mai bine si vezi ca am dreptate. Si mai estealts chestiune Putem s'o luam pe Clarita cu noi, sa vadaaceasta reprezentatie ?

Elvira interveni:Aici lass -ma pe mine sa-ti raspund, care cunosc piesa

Doru nu avu rabdare sa asculte parerea Elvirei si se ridica cualt protest:

Nino drags, Clarita este eleva in cursul superior de liceu ..Ce temeri si ce prohibitiuni vrei to sa institui pentru ea ?Lag-ma pe mine sa cercetez situatia si sa fac cum va fi maiintelept Domnisoara Elviro, negustoreste, care este ofertad-tale ? .

Va ofer trei scaune, maine, in loja mea Adica si maibine: Poftim, aveti aci biletul cu numarul lojei Ocupati lojasi apar si eu mai tarziu

Foarte bine I Restul ne priveste Pentru numeroasa meafamilie, din Bucuresti si din Urlati, raspund argintii mei . . . lar d-ta,d-ra Elviro, primeste un potop de multumiri si de complimente


Cu conditia ca Antonina sa nu faca opiriie separata ...Antonina avu un gest larg si dezinteresat:

Elviro drags, eu nu pot sa uit niciodata ce reguli de deli-cateta ma leaga de rudele mele.

Filipache raspunse cu ironica zburdalnicie, dar pe urma isidadu seama ca a facut o gresala:

Te-am inteles... Ar fi singurul caz cand putem admiteca oarecine sa fie mai catolic decat Papa.

Elvira avu aerul ca n'a auzit cuvantul lui Filipache.... Ce vad aici ?.. Portretul lui Sar Peladan si autograful

lui ?.. De unde le ai ?Ai uitat ca a trecut prin Bucuresti, acum doi ani ? .. Fireste

ca n'am fost eu primul destinatar .Ce mai fac prietenii d-tale, acei baieti inteligenti pe care

i-am cunoscut anul trecut ? Nu i-am mai intalnit in drumurilemele si nici prin reviste n'am mai dat de numele for .

Boruzescu, cel mai pretios dintre ei, e bolnav de ftizie...Ma doare inima de el, bietul baiat, si-1 jelesc ca pe un frate...Cat despre Bujoreanu, daca n'ai fi fost prea absorbita de me-dicina d-tale, ai fi auzit ca el e sef de cabinet.

El este ?.. Iata ce noutate 1.. Am crezut Ca noul sef decabinet este vreun frate mai mare sau vreun neam al poetuluiBujoreanu ...

De loc. Este chiar bardul nostru.Elvira se aseza din nou pe scaun si incepu sa-si puna

manusile.Copii, ma duc. Ca s fiu libera maine sears, trebue s

inlocuesc azi pe colegul care va face maine acelasi lucru pentrumine ... Cred, d-le Filipache, ea nu vei mai gasi bilete pentruMagda . . . Spre siguranta si spre linistea constiintii d-tale, du-tesi intreaba chiar acum... ySi pe urma vei putea sa te destainuestifamiliei d-tale, fie ca ai gasit bilete, fie ca n'ai gasit...

Ideea este buns... Dar ce facem daca inteadevar nu maisunt locuri ?

Spui acasa toata povestea ... Invitatia mea, demersul d-talesi... perspectiva unei viitoare reprezentatii ...

Ce te face sa crezi ca nu voi mai gasi locuri ?Mai ramasesera foarte putine... Dar du-te si verifica ...

CUM INCEP UN VEAC *I 0 CASNICIE $29

In momentul plecarii, Antonina propuse urmatoarea deslegare:Dna Doru nu &este Inca o loll, sau Inca doua staluri,

nu putem aduce cu not nisi pe Clarita fara mama, nisi pe mamafall Clarita ... ySi atunci, Elviro, sa ne dai voie O. venim cu amicanoastra Sanda ...

Filipache raspunse Antoninei cu oarecare nerabdare:Si clack' Sanda nu este acasa ? .. OH este acasa si are mo-

safiri, sau migrena, sau necazuri mai tan decat celebritatea AgateiBarsescu ? .. Nu putem sa gasim asta seara oglinda situatiei demaine seara ... SA asteptam pans maine ...

** *

In seara urmatoare, Sanda, Elvira, Antonina si Doru erau totilaolalta, cu cinci minute mai nainte de ridicarea cortinei. Cutoate ca Magda nu era la prima reprezentatie, totusi teatrul eraplin, pans la strapontine. Dupa lumea speciala a premierelor,veneau acum s priveasca pe marea comedians interprets profe-sorii, functionarii, negustorii, cite un mic sau mai mare boieragricultor si pe ici pe colo profesionistii criticei teatrale si ai zia-rului. Elvira recunostea, prin loji, unele figuri din breasla dofto-riceasca. Filipache observa Intr'un fotoliu de orhestra pe amiculsau Silviu Bujoreanu. Fiind o reprezentatie ordinara, cei maimulti dintre spectatori venisera imbracati in tinuta de oral.Doamnele insa erau mai protocolare si cu putine exceptii (intreexceptii Sanda si Antonina) purtau toalete de circurnstanta.

Doru Filipache se simtea cuprins si invaluit de acea falsificarespeciala sufleteasca, pe care o cunosc artistii and plutesc pelacul multimilor. Dar mai era in subconstientul lui si o \raga siobscura incantare, pe care nu voia s'o cheme la lumina. IntreAntonina, sotia lui, Sanda, vara-sa si aceasta enigmatica si stra-lucitA Elvira spre care Incepeau sa se intoarca jumelele dinsala Doru se simtea usor ca un fluture, magulit si erou debalada inedita ... ySi i se parea, in fantazia lui, imbiata de lumi-nile din sala si biciuita de zumzetul asistentei, ca sub leganareaatotcapricioaselor sale ganduri it asteapta, dornice si sclaveAntonina, Sanda, Elvira ... razoare de busuioc, vetre derozeta si cordoane de chiparoase ...

34

53o REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Cortina se tidied' si incepe actul introductiv. Suntem in casalocotenentului-colonel in retragere Schwartze. E un batran aspru,un ireductibil reprezentant al vechii mentalitati germane, casa-torit a doua oars si muscat de un prim atac de paralizie. Prin viatalui au trecut in galop pustiitor, de cateva ori, Walkyriile destinului.Dela prima lui sotie i-au ramas doua fete. Cea dintai, Madgalina,nevoind sa" primeasca de sot pe teologul viitor pastor Heffterdingk,a parasit casa parinteasca si a plecat in toata lumea. A ramasacasa blajina Maria, logodita azi cu un ofiter, var cu ea, darlogodna lunga, la capatul careia nu prea se zarea dota ceruta delegea militara. BatrAnul Schwartze a smuls din inima lui pe fatafugara si nu sufere sal i se mai pomeneasca numele ei.

In aceasta casa traditionalista, austera, deschisa celor mai im-portanti oameni din localitate, doamnelor devotate operelor cari-tabile si mai ales deschisa sfantului pastor Heffterdingk, razbatintr'o zi semne premergatoare de turburare. Mai intai, nu stiucine incepe sa trimita niste buchete uriase de flori, cum nimeninu mai vazuse vreodata in acest coltisor de provincie Toatalumea se alarmeaza. Maria e logodita I permite sa ispi-teasel pe logodnica lui Max de Wendlowski ? .. Pe urma, seaude ca tot orasul e zguduit de frigurile curiozitatii si ale entu-siasmului. 0 celebra artista straina, o cantareata din Milano,invitata de autoritatile provinciale, a venit sa dea un marefestival, in orasul acestor placizi burghezi.

Pana una alta, doctorul Keller, consilier de stat, vine sa facacunostinta cu acest Caton german, locotenentul-colonel Schwartze...Keller mans inaintea lui reputatia unui om de mare viitor . . .

KELLER: Sunt fericit ea ma tratati ca pe o veche cunostintaa casei.

SCHWARTZE : daca ar atarna de noi, ar fi sa zicem incurand : un prieten al casei . nu este o vorba in aer, cadv5 cunosc, domnule Consilier ... In vremea noastra, cand toatelegaturile moralei si ale autoritatii stau sa se desfaca, este foartemult de dorit ca toti oamenii partizani ai vechilor moravuri (acelea pecare le-as numi moravurile familiale) sa se simta strans uniti laolalta.

KELLER: Frumos cuv ant, si atat de adevarat Nu se maiand asemenea cuvinte, in acest urias iarmaroc, unde ideile zileise prefac in mica moneda circulanta

Cine-si

SiSi

CUM INCEP UN VEAC $I 0 CASNICIE 531

SCHWARTZE: Ideile zilei !.. hahahaha ... Da, dal.. Darpoftiti in oraselele pasnice si intime, unde crestem soldativiteji pentru rege si sfioase logodnice pentru d-voastra... Aicinu facem atata tapaj cu ereditatea, cu lupta pentru existentssi cu dreptul individualitatilor Aici nu se petrece nisi o istoriescandaloas'a.' Aici ne batem joc de ideile zilei, dar aici se ga-sesc floarea sanatatii si vartutea patriei Uitati-va la acestcamin ! Nici un lux... poate abia aceea ce se numeste bunulgust ... Covoare in colori stinse, mobile de nuc, gravuri ingal-benite ... Si cu toate acestea, cand prin dalbele perdele vezisoarele, in amurg, cum resfira lumina-i amicala pe acestebatranesti odoare, un singur sentiment to incearca si iti sopteste :aici salaslueste fericirea.

Dar fericirea aceasta se pregateste sa-si schimbe domiciliul !..Matusa Francesca si pastorul Heffterdingk yin si destainuesc luiSchwartze ca misterioasa persoana care trimetea buchete de flori(nu Mariei, dar tuturor celor din casa) si marea artists care a re-volutionat tot targul sunt una si aceeasi persoana: fata fugarade acum doisprezece ani, celebra diva de azi Maddalena Dail'Orto !..

Acum incepe rascolitoarea drama. Cum va primi rigidul mos-neag pe aceasta soil a Fiului Risipitor, care vine in oraselul natal,nu saraca, nu pocaita, nu strivita de umilinta, ci bogata ca o prin-cipesa, sarbatorita de columnele moralitatii si ale ordinei socialesi purtata in carul celebritatii ca invingatorii din istoria antics L.

Stapanita de dorul sa-si revada cuibul copilariei si pe cei lasatiacasa acum doisprezece ani, Magda vine intre ai sai AparitiaAgatei Barsescu rascoleste publicul spectator cu aceeasi vehe-menta cu care Magda rascoleste pe bietii provinciali din casaparinteasca. Inalta, bine legata, falnica femee, Agata Barsescupurta o stralucita toaleta de concert, de matase verde brodatacu aur, iar pe umeri o mantie superba, garnisita cu blan'a alba.0 explozie interminabila de aplauze taie in doua jocul actorilorsi zgudue tot teatrul. Vigurosul actor Ion Petrescu interpretape colonelul Schwartze.

Incep dibuirile, conflictele si pe urrna convulsiunile... Ce bunsintelegere si ce convingeri comune mai pot fi descoperite intreaceasta artists, parguita sub latitudinea artei si a Italiei, si

30

...

.


colonelul prusac in retragere ?.. Magda trebue sa zboare inapoispre Cara adoptiva, spre succesele, spre libertatea si spre lumeaei de estetism si de miraje. Taal ei nu intelege de ce s'a maiaratat in casa parinteasca, data voieste sa porneasca din nouprintre streini.

Nadejdea bietilor provinciali este ca poate sfantul for pastorva avea atata putere si atata trecere, in Eta Magdei, incat s'oinduplece sa mai ramana catva timp in casa parinteasca. Urmeazao lungs scena intre Magda si pastorul Heffterdingk. ConstantinNottara, cu imensul si variatul sail talent, interpreta pe sfantulprotestant.

Magda a fost gonita de fatal ei fiinda n'a voit sa is in Casa-torie pe acest cucernic personaj. Magda ii spune intr'un moment: Ei bine, te voi lua in serios si iti voi spune ca n'am putut sate sufar niciodata..., da, cu simplitatea d-tale bine jucata, cublandetea d-tale elegiacs... Dar din ziva cand ai pogorit si ti-aiaruncat ochii asupra mea, sarmana neroada, si cand prin iscusintad-tale m'ai gonit din casa, din ziva aceea te urasc ! .

Pastorul raspunde: Mi se pare ca, mai degraba, prin faptulacesta, am fost determinantul inaltarii d-tale .

Magda izbucneste: Da, adevarat, ai dreptate... Aici m'as fivestejit si m'as fi uscat... Nu, nu... nu te urasc... Si de cete-as uri atata ?... Toate acestea sunt departe, foarte departede mine... A, de-ai sti cat de departe ! D-ta ai ramas aicinemiscat, zile dupa zile, in aceasta atmosfera caldicica, unde sesimte miros de alivantica, de tabac si de ceai de pojarnita...In vremea aceasta, suflul furtunii imi biciuia obrazul I.. Dacaai putea sa banuesti macar, domnule pastor, ce insemneaza viatalarga si libera, ce insemneaza sa-ti pui in functie toate facultatile,sa savurezi toate greselile, sa te ridici si sa sorbi placerea oatunci, domnule pastor, te-ai gasi pe d-ta insuti grozav de comic,in aceasta convorbire sacerdotala... Ha, ha, ha, ha... 0, iar-ta-ma... Cred ca de doisprezece ani asemenea explozie de rasn'a mai rasunat in aceasta venerabila locuinta....

Doru Filipache inghiti aceasta tirada ca pe un pahar de sam-panie. Se scutura in fotoliu, se simti deodata transpirat si dupace-si plimba batista pe frunte si pe ochi vazu, in feeria salei, pro-filul de statue al Elvirei.

CUM INCEP UN VEAC $1 0 CASNICIE 533

Dar mandra si razvratita Magda afla cateva lucruri care oincovoaie adanc ... Pastorul, dupa fuga ei de aeasa, a /limas neca-satorit, iar inflexibilul ei parinte, cand Magda i-a scris a se des-parte definitiv de ai sai, a avut un atac de apoplexie ... Asa dar,acest pastor n'a uitat-o, nu va uita-o niciodata, iar acest tats defier a fost cat pe aici s se franga... Magda se indupleca. Eava mai ramanea o zi, &ma, intre tats -sau si sora-sa, dar cu con-ditiunea ca nimeni 81 n'o intrebe nimic despre trecutul ei.

In actul urmator, Magda ne apare in sanul familiei. Dar ceabisuri de nepotrivire! Mama-sa vitrega si matusa-sa sunt tainicscandalizate de servitorii Magdei, de multimea bagajelor pe carele meal dupa ea si mai cu seams de camasile ei de matase ... Magdaa inteles ca logodna sora-si se prelungeste fiindca lipseste zestrea...Magda va inzestra pe sora-sa. Dar este singura tramba de soaresi de fericire care taie oblic cerul din ce in ce mai posomorit alsituatiei. Pastorul Heffterdingk are o noua confruntare cu Magda.Artista se simte stingherita, napadita de amintiri si de obisnuintesufletesti pe care le credea moarte si mai ales este nedomiritasi subjugata de sufletul acestui pastor, atat de deosebit de toatalumea intalnita pang acum.

Magda se lupta, rezista: Eu sa cedez ? .. Nu sunt obisnuitacu asa ceva. Am in mine o pornire spre distrugere, spre impu-nere prin cantecul meu ... Cant, adica traesc ... fiindca, pentrumine, a canta si a trai este acelasi lucru ... Subjug pe oameni,ii leg in lanturi, pans cand ajung sa iubeasca si sa sufere, sa strigede bucurie sau sa geama de durere, ca si mine ... Si vai de acelacare socoteste sa-mi stea impotriva ! . . Sa biruesc prin canteculmeu, sa paltrund prin cantec pang in fundul unui suflet, facandu-1sclavul meu, o jucarie in mainile mele I.. *

i mai departe, Magda declara pastorului ametit : o Mai esteInca ceva prietene: pacatul. Trebue sa fii vinovat ca sa ajungimare ... SA to ridici peste gresala ta: aici este mai mult meritdecat in aceasta curatie pe care o predici 1 .. *

Elvira scapa din mans o batista. Doru se apleca, o culese siinapoindu-i-o cu stangacie simti cat de fierbinte era mana Elvirei.

Lucrurile se complica. Banuielile, nelinistea, durerile severuluiparinte care voeste sa cunoasca trecutul fiicei sale, sunt impinsespre o nefasta clarificare. Consilierul Keller, omul decorativ,


considerat si considerabil, sealpul alcatuirii sociale, proprietarulunei mar* barbi negre este un groaznic fatarnic, un seducatorordinar, un ahtiat dupa fatada si dupa ascensiune. Intre el si Magda,odinioara la Berlin, a intervenit un roman studentesc, urmat deobisnuita napustire, dar si de un copil, pentru care Magda aajuns mama eroica si mare cantareata.

Magda, azi celebra, it face pe Keller amabil, duios, incantatde reintalnire si fermecat de poezia amintirilor. Dar afla cal glumadin zilele studentiei a iesit tragica. E la mijloc un copil.

Falsul si afectatul personaj, calculatul arivist, sinistrul camu-flat in mare* barbs neagra se desumfla si se descumpaneste.C. Costescu, care-1 interpreta, izbutea sa redea cu maestrie aceastarapids deconfitura a tipului abject si gol, intr'o lasa degradare,intr'o grabita fasaiala a falnicei barbi de adineaori...

Dar locotenentul-colonel Schwartze a prins de veste el intrefiica-sa si acest von Keller s'au petrecut lucruri grave. Trebuesa le

Download - Revista Fundaţiilor Regale , Dec 1934

Top Related