REVISTA

FUNDATIILOR REGALE1 APRILIE 1934

N. IORGA Literatura romans necunoscuta" 3LUCIA MANTU Strada 19BARBU BREZIANU . . Versuri 30COLONEL LACUSTEANU Amintiri (IV) 35GALA GALACTION . . 0 lectie asupra lui J. S. Mill (IV) 66GEORGE MAGHERU . Profesorul Cantacuzino . . . . . 87Z. PACLISANU Iredentismul in seoalele din Ungaria 103AL. MIRONESCU . . . Tineretul o noun categoric socials 127

Teoria si practica plebiscitului in-ternational 136

SERBAN CIOCULESCU . Poezia romaneascA in 1933 . 157ION BUDU . . . . . Petre Mavrogheni 173

CRONICICULTURA de Paul Zarifopol (186); ROMANE CEREBRALE de SerbanCioculescu (189) ; TREI LUPTATORI PENTRU DESROBIREA ARDEALULUIde Alex. 1-lodo (195) ; DUNARE, DUNARE! de Emil Riegler (202) ; RE-VAN$A DOAMNEI BUTTERFLY de George Stroe (213) ; CONCERTE deRadii Georgescu (220) ; CRONICI IESENE de George Millail-Zamfireseu (227).

REVISTA REVISTELOR

NUMARUL 240 PAGINI 25 LEI

7

'2

1.1

. .

.

.

.

.

. :

.

,

z

GEORGE SOFRONIE

. . .

. .

REVISTA FUNDATIILOR REGALEREVISTA LUNARA DE LITERATURA,ARTA $1 CULTURA GENERALA

Comitetul de directie :I. Al. BrAtescu-Voinesti, 0. Goga, D. Gusti, E. Racovita,

C. Radulescu-Motru, I. Simlonescu.

Redactor fef :Paul Zarlfopol

Secretar de redacliefi administrator:

Radu Cloculescu

REDACTIA $I ADMINISTRATIA :BUCURESTI, I39, B-dul Lascar Catargi

Telefon 241/97

300 LEI ABONAMENTUL ANUAL LEI 300

25 LEI EXEMPLARUL 25 LEI

EDITATA DE FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTAREGELE CAROL AL II-lea"

REVISTAFUNDATIILOR REGALE

ANC1L 1, No. 4, A ?RILIE 1934

BUCUREET IIMPRIMERIA FUNDATIILOR CULTURALE REGALE

LITERATURAROMANA NECUNOSCUTA

I

Cum nu cunoastem nici amanuntele cele mai interesante dinistoria noastra politica a secolului din urma, pe care o scriem dupaasa de putine izvoare, dupa citeva colectii de discursuri tiparite,neglijind atitea, de importanta acelora ale lui Kogalniceanu, care suntralzatite in enormele volume, asa de rare, ale oMonitorului Oficial*,Jar memoriile, cite s'au injghebat, se pierd de mostenitori fara inte-ligenta sau macar fara pietate, asa ca n'avem aproape nimic dinscrisorile care servesc asa de mult pentru redactarea istoriei Apu-sului, tot astfel, mai ales dela 1860 inainte, literatura romaneascaeste, in mare parte, necunoscuta ; cunostinta ei este risipita pnngramada unor foi, unele foarte trecatoare, pe care nici bibliotecaAcademiei Romine nu le poseda complet.

Atit de meritoasele cercetari, mergind si pans la ultimul de-taliu, ale d-lui G. Bogdan-Duica se intind, pentru vremea mai noun,asupra unor valor) literare ca ale lui Alecsandri si Eminescu, acestadin urma fiind prezentat deosebit de bogat de harnicul sau biograf,d. G. Calinescu. In acest domeniu al gloriilor literaturii noastre se vamai gas) probabil foarte putln. Dar o recolta imbielsugata se poateafla cu siguranta, mai ales intre anii 1860 si 1890, pentru altii.

Pentru aceia can apartin la doug categorii : cei necunoscuti sicei despretuiti sau, iarasi, partea necunoscuta sau despretuita aacelora can se bucura de notorietate.

Noi n'am avut si se poate zice ca n'avem nici astazi o criticsliterara in sensul urmariril atente, nepartenitoare a tot ceea ce aparepentru a deslusi, a retinea si a interpreta ce are valoare si chiar ceeste caracteristic. Ca si pentru politica, traim in piing 0 mahala *.Simpatii interesate scot la lumina si magulesc ; salbatece un neme-ritate cauta sa caricatureze, sa bagatelizeze si sa compromita pealtii sau, cand este mai multa prudenta, sa-i acopere si sa-i ascunda.

4 RE VISTA FUNDATIILOR RE GALE

Tot asa de rar ca si curajul de-a descoperi si de-a proclama este sigustul de a face alegerea.

Astfel sint atitia scriitori, de un adevarat merit, cari pare an'au fost. Ramii uimit cind to gasesti intimplator in fata lor si aiparerea de Mu ca ei s'au trecut asa nesuuti, neincurajati, nemin-giiati. Mi-a rasant astfel inainte un Codru Draguseanu, om deorizonturi apusene, de cugetare personala si adinca, de vioiciune side spirit, ale calm scrisori, din deosebite colturi ale Europei, sintpe atit de placute la cetire, pe cit de instructive. Alta data m'amoprit asupra unui Gheorghe Melidon, din epoca Unirii, pe care1-am cunoscut la Roman in copilaria mea, desfigurat de un oribilcancer la buza, dar plin Inca de viata si de avint, care a lasat bunepagini de calatorie, prin # Zimbrul >> lui Codrescu. De calatoriiprin Romania e plina asa de nerasfoita s Familie * a lui Vulcan,incepind cu amintirile lui Vulcan insusi. Acolo am gasit o intreagaepopee a Tiganilor, scrisa cu foarte mult umor popular de cinevacare da, altfel, obisnuitele palide versuri sentimentale. $i n'am avutvreme sa umblu prin haosul de gazete, pins la cele din provincie,

..in care nu stn. ce poti gasi.Sint apoi literatori cari, data intrati in gura oamenilor, stau

la Indemina oncarui copilandru care li arunca in treacat des-pretul sau. A apucat data* Maiorescu sa-si rida de niste frazestrimbe ale acelui Pantazi Ghica, insusi fratele lui Ion Ghica, siavem a face cu un om care primise o instructie aleasa, statuse un timp,la Paris, cunoscuse personal pe cei mai mari scriitori si artisti aitimpului si avea de sigur mai multa lectura decit atitia din vre-mea lui : un Slavici II pretuia ; de atuncea nimeni nu mai pescuiestein romantismul lui difuz amintiri pretioase, observatii juste, opiniiindreptatite. Pana si la bietul de Pelimon, din aceeasi vreme, cindera foarte popular, gasesti in namolul de pagini moarte atitea de-scrieri de locuri, atitea schitari de tipun, nistoriceatitea inomenteprinse. Cu cita placere m'am oprit la plasticele scene si actiuni dinepopeia descalecarii Moldovii scnsa de Bucovineanul Vasile Bum-bac, pe care I-am apucat alb, sfios, complet izolat de lume, in patriar-hala lui Suceava I Un contemporan si prieten al lui Eminescu, VasileDimitrescu, care si -a zis apoi Paun si a fost supt acest nume unrespectat profesor in Bucuresti si invatatorul de romaneste al Prin-tului Ferdinand, avea idei de om in adevar cult si-si stapinia sigurversul. Ce frumoase traduceri si uneori si versuri originale a datla inceput acel magistrat Ciru Oeconomu ale arm romane sintde sigur mult mai putin atragatoare in molcoma for deslinard $ialtii atitia, ale caror nume singure plutesc, provocind doar un cretde ironic in coltul gurii.

Dar, intre aceia carili au biografia si analiza operelor in istorialiteraturii romanesti, cei mai multi sint cunoscuti numai Intr'un

IATERATURA ROILTINA. NECIINOSC MA 5

anume domeniu si dela o bucata de vreme numai. Ramii uimitcind ii gasesti cine stie unde, in cine stie ce rost, ascunsi prin foiobscure, pierduti prin unghere, necercetate chiar atunci,si totusi va-{lind talentul for sau macar inceputurile lui. Un Delavrancea, def apt complet neurmarit, un Vlahuta, luat in coarne de obrazniciamodernists si cu manuscriptele nestudiate, poate pierdute, asteaptaInca o atentie care de sigur li se datoreste. Ii putem vedea uneoriin atitudini care dovedesc cite iluzii isi face fiecare generatie innaivul ei orgoliu cu privire la ceea ce crede cg aduce nou-nout sinebanuit Inca de nimeni...

In u Istoria literaturii rominesti contemporane * pe care aminceput a o tipart, semnalez nu odata astfel de descoperiri, carese imbulzesc. Dar in proportiile ce mi se impun, potrivit cu planulgeneral al istoriei scrisului romanesc, ce pot da acolo decit doarciteva rinduri, putine versun sau linii de proza mai caracteristicasi trimeterea din nota, pe care numai un

binecercetator de amanunte o

va culege ! Atunci m'am gandit ca ar fi s dau in intregime, puin-du-le in cadrul cuvenit, poezii intregi, complet nestiute sau uitate,si macar extrase dintr'o proza care a avut aceeasi soarta. Le inti-tulez a Pagini uitate din literatura noastra*.

Pentru acest numar am placerea sa dau ceva necunoscut din scrii-tori ca Eminescu, Caragiale, Duiliu Zamfirescu si Delavrancea.

II

In 0 Foaia sotietatii * din Bucovina, interesanta publicatie perio-(ilea, pe care o desfigureaza ciudata ortografie a lui Aron Pumnul, seafla, la cutare paging din primul volum, o poezie neiscalita, La o mama,dupa care urmeaza versuri populare si numai dupa acestea o bucataa unui scriitor fara importanta, care semneaza. Versurile, in metrulobisnuit atunci, dar pe alocun cu cautarea onesta a unei rime maigrele decit a formelor gramaticale care-si corespund in verbe onin sufixe substantivale sau adjectivale, infatiseaza durerea pentruo femeie ncabolnava care e chemata in cer de cei doi copii, pe i-apierdut. Tara ei, pamintul cu tot ce cuprinde si poate sa dea ca min-giere cauta sa opreasca # muma cu durere, inima. cernita )>, gatasa zboare ca qfloarea din cimpuri, ca roua din flori )), si farmeceleacestei lumi a noastre, care cauta s o retie, sint asa de puternice de secoboara si ingerii, vrapti, spre dinsr-le :

Ca ingerii insisi din cer se coborSi dau pentru ele nemurirea lor I..

Cum se vede, e insusi germenul ideii care va provoca mult maitarziu splendidul poem al Luceafifrului. Dar atribuirea catre Eminescu

6 RE VISTA FUNDATLLLOR REGALE

care nu s'a folosit doar de aceste gingaviri ale unui talent abia.in-cepator, se hotar4te prin alte doua versuri, in care icoana i .nmaamintesc Mortua Est, care e, cum se she .astazi, din comparatia cumanuscrisele poetului, una din cele d'intam incercari ale lui, facandparte din volumul de tinereta pe care-1 pregame de tipar. Acesteversuri iata-le :

$i-ar vrea ca sa treaca de -al lumii hotar,Scuturind din aripi al vietii amar.

Eminescu n'a publicat nimic inaintea 41acrimioarelor a pentrumarele lui dascal Pumnul,. ncare sint din 1866, urmind in-data, 'apoi, inseilanle de romantism dupa ale lui Bolintineanuin

LITERATURA 11011iNi NECUNOSCOTA

Ski arata'n stele, ca sA sbori la ei,Doi copilai tineri, doi albi ingerei !..Cerul n'are mils!.. El in veci rApeteTot ce'n viata noastra ne inveselete,Visiri, tinerete, flori iAi inimii noastre oaspeti dragalai.

Astfel te atrage acum i pe tineSpre acele plaiuri de armorni pline,

Unde se naltA tot ce pe p5mintE mai blind, mai falnic, mai frumos, mai sfint !

Dar, cind te atinge negrul vint de jale,N'auzi tot data glasul tAni tale,

Care te desmiarda, cu lacrimi zicind :Fuca mea aleasa, o suflete blind!

Patria cereasca este o minuneCe ochii rapete i mintea rapunePrin a sale raiuri pline de 'ncintari,Ce-alm copilaii cu dulci legAnari.Nu e destul insa ca i-ai dat doi ingeri ?Ah I n'asculta glasul noptilor de plingen!

i eu am raiuri, eu te iubesc,

III

7

Acel Caragiale pe care-1 cunoatem, obiectiv, hipercritic, cautandcu durere o formula de preciziune matematica, in a carii urmarirearunca indarat desgustat, desperat aproape, forme care aveau,desigur, mai multAspontaneitate, reducAtorul la scheme de o aproapeabstracts

RE% ISTA FUNDA 4 ILLOR REGALE

mantic si un sentimental. Sub stapanirea unei mode care ne facesa zimbim la cite o singura manifestare, dar ne umple de un furios

,

tabricapidesgust cind aceste lincede cad in serif asupra noastra,statea once tinar. Atunci cind Eminescu, aspru criticat, si nu faradreptate, chiar cind era acuma departe in evolutia lui eapede, deun v Gellian * de la Revista Contemporand, care e, cum o arat in ((sto-ria literaturii contemporane *, clasicul, foarte cultul om de gustAnghel Demetnescu, isi facea de lucru cu c mnii conrupti*.si versa

rmlacrimi,si el poate..nu fara a fi cunoscut Canteen' carnasn* al hnHood, asupra pinzii pe care o umezise a plinsul sarmanei copilecare face rochii de bal pentru bogatele doamne, ii era iertat aceluicare va nota exact si crud ridiculele unei societati Inca nefixate saporneasca in public cu byroniene blastame, ca ale nedreptatituluiScurtescu, ca ale lui Mihail Zamphirescu, N. Georgescu si Grandea,contra epocei < materialiste *, care pnveste de sus cugetarearide de mice simtire. In aceiasi Revista contemporana b pe care

.1aoneael se pare a o fi servit, in al si al treilea an, ca tinerel secretar

de redactie, Caragiale, iscalind deplin, da astfel o bucata de ver-sun din care nu lipseste energia 1) :

VERSURIamicului C. D.

Ce-mi spui de poesie, d'acea chimera trista,Cind lumea d astazi, rece si materialists,Isi ride de chimere si de puterea tor?Credintile d acuma condamna poesiaCa ratacirea, crima pacatul, eresia,Ce merits sa poarte despretul tuturor.Asculta-ma si crede : de vei simti veodataCa pieptul tau nutreste scinteia cea sacrata,SA stiff ca miserabil vei trece pe pAmint ;In timpurile noastre, deck sa cinti, mai bineDe pietre sparge-ti lira sufoca'n tineFugoasa-ti inspirare si-al tau nebun avint.De-acum, stai noaptea singur, citeste, studiaza,Si, de veghiarepalid, mereu, mereu veghiaza,Plecat pe carti batrine uanconsume -ti toti,Sacrifice -ti vederea, catind fara 'ncetareCa sa gasesti ideia funesta pentru careS alerge 'n valuri sute de miff de sacerdoti ;

1) 0 gasesc semnalata i de d-ra Anna Maria Colombo, in studiul sdudespre Caragiale (revista L'Europa Orientate, XIV, I-II, p. 65).

u

si-si

8

ai -apoi

LITERATIIRA BOMANA NECUNOSCUTA.

Obiectul ei sa fie, de sigur, omenirea,Iar scopul, abrutirea, misena, timpirea!- Acolo sacerdotn cu too vor atinti. -Ideia ta pamintul in lung si

'ncetulncetul'n lat sa'ncinga,

Prin vorba sau prin spada cu ea s'atingaSi polul miazanoapte si polul miazazi.

Sau nu! Munceste-ti mintea, gindeste-te, combing,Invent`o monstruoasa, teribila marina,Concepere fatala, ce demn'a se chemaFlagelul omenini, pornind intro clipire,Ca fulgerul turbata, si numai c'o lovireArmate formidabil sa poata sfarima.

Atunci tiranii lumii, vazind a ta lucrare,Vor alerga cu tool sa-ti dea, prin admirare,

n man si nume, s'ajungi nemuntor ;Iar bietele popoare, nenumarate brute,Timpite d o nedemna si lunga servitute,Te vor man, fu sigur, ca si tiranii lor.

Adesea ma concentru si cuget cum, data,In Grecia, multimea, de cintu-o fermecata,Tacuta, strinsa 'n juru-ti, Omere, .te-asculta.Asa, batrin rapsode!.. Si te numia : Poetul,Caci intre too mortaln tu posedai secretulCum se 'nstruneaza lira, cum trebuie -a cinta.

Erai batrin, dar mindru ; pe fruntea ta seninALucia'n splendoarea toata scinteia cea diving

nzeii,Ce spre-a for fala, voisera sa-ti dea.Umblai dupa ntimplare, si numai a ta musaSi cultul ce-ti dau Grecii le-aveai drept calAusa.Orb, tu nu vedeai lumea, dar lumea te vedea.

Rapsode, vino si-astazi, i, de mai poti, te 'nspira,Te ncearca s5 mai farmeci multimea cu-a ta liraSi Cu scinteia sacra ce-aveal pe fruntea ta!Dac'ai tra'1, de sigur, ti-ai renega si musa,Si geniul, si lira, si muta ti-ar ft buza ;Minia Jul Achile ma jur de-ai mai cinta.Caci, de cumva, batrine, nevrind sa stii delume,Cintind, ai vrea si-acuma sal sapi frumosu-ti numePe-a timpilor eterna columns de granit,

0

10 liEV1bTA FCTICDATILLOR REGALE

Amar ti-ar fi platita sublima nebunie :Multimea, Cara mils, ti-ar zice'n ironieSi fare sa tei-asculte : < Sarmanul e sminti t

$i, chiar data p'alocuri, prin lunga cautare,S'ar mai gasi fiinte ce sacra to cintareAr mai putea 'ntelege si-ar mai putea si mtiInvidia nedemna, barbara si perfidaOn ignoranta cruda, profana si stupidaVirtutile moderne pe loc te-ar amuti.Ce-mi spui de poesie, de-acea himera trista,Cind lumea d astazi, rece si materialistsIs' ride de himere si de puterea lor?Credintile d acuma condamna poemCa ratacirea, crima, pacatul, ereziaCe merits sa poarte despretul tuturor. 1)

Nu e insa numai atit. Odata ce ne-am deprins cu acestalaltCaragiale, nu ne vom mai da inlaturi, uimiti si indignati, in fatanuvelei n Patima unui calugar *2), iscalita C***, care infatiseazape un calugar ce-si uita datoria fata de haina lui si se arunca sal-batec asupra unei iubiri, de nobila jupaneasa, care era pastratapentru oamenii neinfrinati de asemenea obligatii. De sigur surizicand e vorba de suferinta din manastire, de puterea unasa a pa:time', insa, cind cutitul fetei strapunge inima rapitorului se poate giciincotro se va indrepta, in drama de teatru si in povestirea drama-tics, talentul mijind al autorului.

Dar pnmele acorduri, pe care le reproducem mai jos, aratainstinctul care stie sa umple de la inceput spatiul cu o notatie sigurasi sobra, creind astfel mediul, si nu odata formule de energie in-cearca a fixa o atitudine :

LITERATI:IRA ROMANI. NECUNOSCLYIA 1I

Exageratia care statea in chiar atmosfera timpului si de care,cum se va cunoaste cindva, e atins Eminescu insusi, acest barocde idei incordate peste masura, de figuri contaminate, veniade altfel ca si la fostul sufler si figarant Eminescu de la prac-tica, atita timp avuta supt ochi, a unei meserii, cu puternicainfluents asupra oricArui suflet tin5r, care nu era numai a ta-tAlui, ci si a unchiului acestui tinAr smuls de viata din mediul luicunoscut si, putem crede, si atita vreme favorit. De altfel tema ne-potrivirii stridente, tragice, dintre ce iscodeste in chinuri geniul poeticsi ce ofera o societate nechematA pentru a intelege se va intilni insatira aceluiasi Eminescu, unde atita comp5timire se revars5 asupramuncii, menita sa fie z5darnic5, a batrinului dascal

Si in dialog este ceva din obisnuinta ml5ditei de actor :Coconita, jur pe Maica Precista c5 gindurile mele sunt cu-

rate. SA nu-ti fie fria: Nu striga : sunt din manastire.Vii din man5stire, atunci esti un Pentru ce dar

to -ai imbracat astfel?Mama este colo... Poate ca cu dumneaei voiesti sa vorbesti.

Asteapta-m5 ; m5 due sa o chem.Nu o chema, coconita.Dar cine esti d-ta?

$i apoi vine tirada : N Uit5-te la acele pietre, la acele ferestrestrimte si ingrAdite. Dupa acele ziduri, dupa acele ferestre sint, colo,fiinte care la fiecare gindire simt o suferint5, care scot la fiecare ru-gAciune un gem5t si ea nu e decit fireasca la cine a trebuit saaud5 in copil5ria si adolescenta lui atitea si, mai rele.

Si mai departe, in aceast5 declaratie, este acel tremur de gindire,de sentiment care vAdeste oricind, in once, pe adevaratul scnitor :

Ne-ai vAzut in biserica, nu este asa ?, plecati pe ceaslovelenoastre, nemiscati ca niste stilpi de piatra, si to mirai, d -ta Inger curat,de acei oameni cari uit5 tot pentru a nu se gindi decit la Dumnezeu.Copil5rie! Daca ai fit masurat city urA rece era in acele capete ple-cate, cit5 desnAd5jduire si aprindere era supt acea rasa de ling' neagrasau cafenie, ai fi fugit de acolo spAimintata 5.

E in violenta de aici fara indoial5 povestirea scenei sAlbatecedin Fdclia de Patti.

Caragiale, n5scut la 1853, avea in acest an 1875, cind, in numarulde la Februarie din revista citata, ii apare blastamul aruncat socie-tAtii, vre-o douAzeci si unul de am.

VI

Se stia c5 Delavrancea a inceput nu numai cu criticile de arts,uitate, din ziarul Drepturile Omului, in care a trecut o prima tinereta de

*.

calug5r...

4

12 RE VISTA FUNDATIILOR RE GALE

socialist, dar gi cu poezii, pe care le amintegte el insugi, dar nu mi-areugit sa le descopar. 11 regasim insa, deplin stapin pe o forma deo maestria desavarita, plina de avint, de pitoresc, de eleganta ca gide humor, in raspunsul pe care-I da, prin Familia dela 1885, luiDuiliu Zamfirescu, care iscalia 0 Don Padil * cronici rimate, de omai mica varietate de ton, in aceiagi revista, dupa ce Inca de la 1883incepuse, foal te tinar, o cariera literara, menita sa fie lunga gi aga defecunda 1). Dam pe rand ambele bucati :

SALONCrania rimatd

Azi moda este sa se scrieNimicuri maxi in versuri mici ;Deci, cetitor, ca sa ..nu ziciCa gazetarn sunt menu,Poftimu-ti moda : stiharie 1

Nu-i nou, in iernile de-acugi ;Sa vezi ca.' nu cade zapada ;Dar ar fi nou ca sa se vada0 lama 'n care sa nu cadaCocoanele pe-alunecug.

Aga, la opera, spre pilda,Printese cu tram monoton,Jucind in gindul for o Gil' 2),Cu nasul cad, spre-a fi in ton,Pe nasul unui bariton.

Sau pe la ghiata (ca'ci se ziceCa sfatul nou comunalA pus hamal IMO' hamalSa stearga ghiata pentr un balCu bere, crenvirgt gi popice),Acolo, fetigcane 'n ,sir,Alunecind cu domni prin ceata,Rimeaza ceata cu musteata.0! Julietta lui Shakespeare!Si ca gi tine cad... pe ghiata.

1) Pp. 236-7, 266.2) Rigoletto.

LITERATURA ROMANA NECIINO$CUTA 13

Aa e lumea... nu-i nimic!Unii mai cad, altii se scoala,

fierbem in aceeap oala ;Cacl suntem.to de-aceiasi coala :Al plapomel colegiu unic.

0! daca omul ar fi demnDe-a tl .de mic ce-l. este scris,Ar tot mph la cruel de lemn,SA alba ce s5 pule semnLa capul fiecann vis.

Cad, on ce-ar face, on ce-ar drege,La urma, desilusu sint...

pentru vulg sau pentru RegeS aplica tot aceiap legeC un singur paragraf : mormint.

Cind iti arunci privirea caldaIn lumea .sufletelor reci

vezi tot swill de zevzeciCum mintea i-o scaldsIn nemurirea cea de veci,Te - apuc'un dor de a fi o stand,Un virf de munte, un copac,Decit di mai eti DacDin Dacia acelm veacCind lumea 'n tot era romans.

Dar iata-ma filosofieInomolit pins la briuSi gindul mien .era. fluUn cronicar ma! cilibm,Cu cronica in poesle.

Deci, Rosinanta, stai pe loc!Sau to intoarce la..balun,Strabate prin a' lumn valurl,Ca oarecit prin cacavalun,Si intrA 'n grajd ; eu intru'n joc!E. bal de facere de bine51 e cu port national.Cocoanele sunt intr'un hal. .

linistit

sa zici

'n

sg

!ar

Si

$i

$i

74 RCVLSTA FUNDATLILOR REGALE

Cum numai cine-a mers la balLe va 'ntelege ca si mine.

Sint imbricate tArAnete$i lac lanciers cu balancez,Vorbesc turcete, pasarete,$1 se ganteaza frantuzete,BAtind mAsura : do, mi, re.Nenecele par a le pierde,DrAgutele de copilite,$i ca si ele port altitePe cap cununi de lamiiteSau cite-un castravete verde.

Depe sub fote cite-o labsSe'ntinde, sluts, pe parchet$1 apatind o glezna slabs,E inodata de o babaUscata" ca un }met pesmet.

Industria national'De-ar merge pe aa picioare,Te-ai pomeni in patru oareC'a si trecut peste hotareSi la strilini a dat naval'!

0! Alphonse Karr avea dreptate!La rochii, coada .este totul,Precum la advocao e botul,Precum la deputati e votul :Mistere, farmece, pacate.

La bal mascat femei in fireIi pun turnure pe obrazAdes, spre marea multumire,A celora ce din nestireSe gudurA i ii fac haz.

Aici obraze respectateSint tara'st domnu. deputati.Din spirit de majoritateSint too prezenti, i au dreptate :Pot tine spiciuri nemascati.

LITLRATURA ROMANA NECUNOSCUTA 15

Ei se inspirg din dantele,Interpelatn fauresc,

gindurile ce-1 muncescLe neaca 'n Tokay unguresc,

Pacind .sonete la trei stele.Cei mal batrim stau la o partePrivind la camarazii forc ,,

zic meet Amor, amor,De ce pacatele esti chior,Si nu-ti iei drumu 'n alts parte!*.

$i astfel lumea se 'ncilceste$1 se afunda n sama .ei,Cu draci Intregi, cu sermzei,De nu-1 mai dal de capateiIn mu de am...

Si se sfirseste.DON P. \DIL

SALONOdd bar3ard la o t Cronicd rimatd

hit DON PADIL

Tu, Don Padil, mi-aduci aminteC'aveam in vremuri un Pegaz,De care

ss-misingur f'aceam haz

Ca insel al mieu necaz :Pe cind, de sigur, nu'aveam minte.

$i de-i puneam picioru 'n scars,MI se parea c a si zburatPe alt tarim neturburat ;Dar publicul neinduratImi da cirlanul de mail.0! ce desgust1 pozna de calEra beteag de trei picioare,Si -al patrulea e de mirare

avut chiar Ducipal ;Cit pentru-al mieu, nu fac prinsoare.

Aveam o scripts loc de hada,$1 asudind ca un TantalCercam a-1 da glas de cristal.

Si

16 REV1STA FUNDATIILOR REGALE

(In lumea noastra de metal,Citi n'au vindut astfel de marfa 0Crezuiu a dorul o sa:mi treacaDe 1 as topi in plins de lira ;Dar, scirtimd o doina seaca,Am priceput de ce se 'neacaAtiti poet' can delira!

Iar, cind nu mai putuiu cinta,Stingind .a versului festr15,Ecoul mintu, far de mile,Ma palmui cu doina mea :0 pa, vo, ga, zi, ke, zo, nr, pa )).

Atunci vazuiu ca psaltichiaFusese doica musei mele ;Lasaiu dar lung printre steleS'alunece cu poemCe n'o g5sesti in versuri rele.

Asa fu scris rimelor vechi.:A raposa perechi,

ruins,perechi.

De. piere -un grerere, 'nOn un brotac intr o roving,E un cistrg pentru urechi.Dar tu, .Padil,. ce7asterni in rinduriAcorduri dulci din alte lumi,Lass realul 'n patru scinduriSa oclihneasca 'n vecr ; sr du-miDesgustul mm p a tale gindun.

As vrea sa rizi, sa cinti, sa plingiPe alte veacuri de =rum,Cind mai tra'iau ilusiuni :Sa uit si lumea. de Waling',Si adevarul de murmur.

Tu n'ai putut vedea in baluriDecit surton de stirpitun ...Ce zguduia aste fapturi,Incit sa pars ruste valuriCe mor spargindu-se de maluri?

LITERATI:MA ROMANA NEULNOSCUTA

Tu ai zArit pe luciu de ghiataCa acel sir de frumuseteAu sub patine ce-au si. 'n ele,Facind petrecerea o plataCu-acelasi verb : 4 s5 nel, s5 nsele >>.

De ce to miri d'o decoltataCu manusi pal ce-i trec de cot?Lozinca modei-i constatata :

Ce-1 de vazut s'ascunde tot,Ce-ar fi d'ascuns, usor s'arata )).

Si, daca. tn.ris scoti in izvoadePe deputatn cacofoni,Esti un ingrat, eaci alti bufoniN ar face ca acesti CleoniProgrese marl cu leg' neroade.

Arunca u cronica rimata *Pe contul domnului Banville,Bietul parnasian abil!Acum, pe lira-1 sfarimata,Indruga versuri de copil.

La pragul lumii e. gunoiu,Si viata noastra e playaEtern suflata ca o pleavaIntr un posomorit puhoiu.

Poete, nu trai cu not ;ViseazA cintul lui LevanteMort p'al ilusiei hotar ;Te du din nou pe term la Zante,RedA-rn versul solitarDe bronz si de margaritar.

De cap de plumb si inimi reciMi-e greu, mi-e sila si mi-e frig ;Tu, dind,in turma dezevzeci,In .loc s o las' dormind de veci,Amice, to ma faci s5 strig

77

2

RENISTA FUNDATULOR REGALE

Ca n'am declt un idealS spinzur un poet ce oneA vinde sferele senineP o secAtura de real.

Dar n'a voi sencep cu tine.DE LA VRANCEA

Se poate mai multi{ fantasie i in erpuirea versului mai multi{wurinta?

N. IORGA

gi

:

STRADAIn orasul nostru amortit, o stradg mica isi trgeste viata zi cu zi.

Fiecare anotimp si fiecare ceas schimbg ceva din lumina $i din aerulstrgzii 'i -i imbraca in aspecte felurite personalitatea real&.

Pe once vreme, mult dups miezul noptii, se and incA pasi detrecaton intarziati. Uneori, prin fereastra deschisa, ajung pans lamine f raze cu Inteles, on vorbe razlete, absurde in izolarea lor.

Drumeti. necunoscuti - well anonime - trimit din treacgt, pestepragul portii, ()data cu neasteptate amanunte, cite o falfaire din valulimpalpabil al misterului for multiplu.

*

...dela doi berbeci?Da, de-acolo cumpgr eu acuma... dela # Doi Berbeci *.Iaca nu-i buns... cg-i prea grasg.

Cei doi vorbitori, doi domni care s'au vestit Inca din vale princiocanitun alternative cu bastoanele in pietre, s'au oprit acuma indreptul portii mele.

Strada, in pants repede, pavata cu pietre mici, cu colturi ascutite,scoase bine in afarg, are in dreptul portii o platforma ospitalierg.Rar drumet - mai ales dacg are si tovargs - sA nu poposeascg aid,ca sg-i vie suflet.

Ce spui dom'le! E o bunatate.As! nu-i bung. SS bagi de seams... e prea grass.Lasa-mg, nene, ca nevastg-mea is in fiecare zi. E strasnicg!Ascultg-mg pe mine, cand iti spun. Dela Doi Berbeci a e

prea grasg... ti s apleacg.Celalt tace, impresionat in sfarsit ; apoi, fans veste, sughite.

laca, nu-ti spun eu? Ti-a cgzut greu. Ati luat si azi, nu-i asa?Da! raspunde cu glas lesinat celalt. Da, am avut . si la

amiazg. si sara.Hm! iaca nu-i bun. Eu mai bine prefer dela femei... Nu-i

asa de grasg... Cea dela (Doi Berbecia e prea grasg, din cale-afarg..Ti s'apleacA, - negresit!

4.

e

.

20 REVD :TA FUNDATLILOR RE 'ALE

Hac! face celalt, imediat.Da, da, ti s'a aplecat, nu vezi? Daca-ti spun eu!. Era prea

grass... Hai sa mergem.Au pornit, la brat. Se desluseste bine, dup5 zgomot, un pas ho-

t5rit si altul sovaitor, care tradeaz5 un moral zdruncinat. Cioanitulpasilor descreste spre deal si glasul cicglitor se stinge si el, treptat :

Asculta-ma pe mine... mai bine dela femei... prea grasa...

4 *

0 trasura de tars s'a oprit sus, pe deal. S'a stricat, se vede, cevaVizitiul s'a dat jos si se tot invarte pe lang5 roate.

...Tor, de drumuri! n'am bear o frangluuta... Cucoanadin trAsur5 stapana parc5 atata asteptase :

Apoi sigur, dac5 pleci la drum mahmur si f5r5 franghieVizitiul nu ramane dator cu raspunsul, dar it mormae, de nu se

intelege nici o vorb5.Strains de toga intamplarea, st5 in fundul.trasurii o fan'. Luna

lumineaza din plin. Cu privirile lasate pe o scrisoare, fata zambeste.i simpla ei prezenta, nemiscat5 si mut5, creeaza o oaza de poezie

in mijlocul vietii.*

* *

De multi vreme, in seara asta, z5resc dou5 umbre in fata portii.Deschid fereastra, s5 vad mai bine.

E o seara de Noembrie, cand lumea se inneaca in ceatA, ca intromare rasturnata din cer peste p5mant.

Cele doua umbre sunt doi vardisti. Stau razimati de stalpul fe-linarului si bodog5nesc incetisor, fAr5 intrerupere. Fiecare tine citeun carnetel in mana.

Asa... Maria Panfile...Unul din cei doi vardisti e Bros si batran. Lumina ii bate uneori

drept in obraz accentueala exagerat nasul mare si must5tile zbur-lite. Silabiseste rar, cetind din carnet : dicteaza. Cel tanar scrie.

Aha! (silabiseste si el, dupa dictate) : Ma-ri-a Pan......file. Panfile... Asal.. fi Frant Iohan...

Vardistul cel batran lass celuilalt vreme ca sa silabiseasca dup5el si sa scrie. Ste el bine ca asta treaba usoar5. Si urmareste toat5operatia cu multi rabdare intelegAtoare.

Maria Panfile ,si Frant Iohan...Asa! Bun.

Acestedou5 vorbe, batranul le spune cu tonul lui firesc. Apoi,deodat5, ridica glasul, i i schimba timbrul si urmeaz5 dictarea pe toncantiltor :

...la pretentia domnului Ingineri...

51

*

nu-i

STEADA 2I

. . . domnului Ingineri.

. . . domnului Ingineri chefere.. .Aha, dela caile ferate... stiu! Vra sa zica Ingineri chefere...Asa. Ingineri chefere Ne Boqan.Ne Bogan. (apoi cu glas natural) :Care-i aista, bre?Li, care! Cuconu Nicu... ingineriu dela Carter... cd i-a

bdtut in. . .in . .Asa! in u5d.

Glasul celui ce dicteaza se schimba deodata, sunAnd gros siinfundat. :

.. in ufd, pela unsprezece noaptea. . .Cel ce scrie ridica brusc ochii de pe carnet, sa vada pricina acestei

schimbari de glas. Vardistul eel gros scauase condicuta din manesi asa cum se g5.sea, cinchit jos ca s'o ridice, continua dictarea dinmemone :

unsprezece noaptea... UfiGlasul s'a limpezit. Vardistul cel batriln e iar in picioare.

...si i-a cerut bani.. .

. . .cerut bani. . .E tarziu: Umezeala se face tot mai patrunzatoare. Inchid

nBarierafe-

reastra. stravezie imatenalapared a geamurilor, stingeinstantaneu murmurul de glasun. Inainte de a lasa storul, mai arunco privire spre cei doi vardisti care, pierduti in ceata tot mai deasa,muncesc, cu forte unite, la redactarea definitive a raportului inceput.

Peste vreo doua ceasuri, and ridic iar storul, ii vad tot acolo...

0 fata urea repede.la deal. Si-a.scos palaria. Vantul serii joacApm par. In mersul se simte .tineretea intreaga.

Inga'na cu gura inchisa, cu strinsi, un c5ntec nelamurit.Cantecul se urzeste inauntru fare voe, in intregime : melodie, intor-satun, cuvinte... {gra veste, in tafata ca e pe.stracia, glasul aprinsrape zagazul buzelor si al dintilor intro izbucnire impetuoasa :

Vot potelui poslednii um,S .toboi v hram v grob s toboi!

Pasul fete' isi mlache miscarea, in lumina de amurg, dupe ca-denta leganata a cintecului. Rochia subtire i se modeleaza cu grapepe inept, iar pe inguste face cute nestatornice. Pe nesim-tite i se funseaza in glas o melancolie, care nu pare a . si can-tecul.strain se pierde usor, in cuvinte neintelese, printre gradinilestrazii noastre :

S toboi v hram, - i v grob s toboi...* *

:

uld...u.-1d.

. .

si

** 4

iiviu ei

dintii

si,

- i

soldurile-1el.

*

22 REVISTA FUNDATILLOR REGALE

In noaptea.caldg si grea a pornit deodatg furtuna. Ploaia cadeplina, naprazmeg zgomotoasg, cu hanger-1 opriri capricioase,dupg schimbarile repezi ale vintului. Copacii se zbuciumg ; sarmeleelectrice s'au rupt ; strada e intunecatg.

Apele de pe toatg coasta s'adung ngvalesc pe aici. Au umplutulicioara din gard in gard. Fulgere trgznete amestecate in vajaireaapelor au izgonit ()nice vietate : om, trasurg, vardist...

Dar vintul mans furtuna mai departe, tunetul bubue tot maiinabusit spre miazg-noapte, apele iii schimbg zvonul : mai domol,mar catifelat, subliniaza doar linistea mare. Dintre nouri s'arata lung.

.Neverosimil, pitiggiat, nevestit de nici un zgomot preggtitor,rasung un glas androgin :

. eu fasole nu marline, eu dovlecei nu marline, mazare noun -nu, veche mci atata Eu d'astea nu mananc.

In clipa urmgtoare tacerea cuprinde iar strada pustie si intunecata.

...si 1-am batut, mai, asearg, la not in grading... 1-am batut...L-ai batut bine, mai!?D'apoi !Cum dracu' de-a venit el singur in grading la tine?Hei 1 Ionics mi I-a adus. Anume, ca sg-I bat. I-a spus asa :

Haide, ma, cu mine in grading la Mihutg, ca are agude coaptedulci ca nierea o. Si eu mi-am tarat doug vergi grosute de corn siam statut ascuns in iarba. and 1-am vazut sus, in copac, numa' ce-amsgrit la el... si da-i! i trage-i!

Da' dece l-ai batut, bre, Mihutg ?PAi... el nu m'a batut pe mine eri? S'au adunat vre-o cinci

baeti and m'am dus dupg pane, m'au incongiurat, m'au trantitla pgmant Si m'au batut cu calcaile in cap

Dupa o scurta tacere glasul lui MihutA urmeaza cu multa satis-factie si veselie.

laca, am si un cucui in cap - cat nuca!*

* *

N'a rAsArit Inca soarele. Casele dorm somnul adanc din zori,cu storurile lasate la ferestre. Strgduta, singur cu ea insasi, pared' eschimbatg. La adapost de privirile oamenilor, iii arata in aceste clipefgptura el cea adevaratg, de lucru neinsufletit. In celelalte ceasuriale zilei to arnggeste neincetat cu infatisari de imprumut.

Tacut ca strada, un motan cenusiu stA sculptat, sus, pe stalpulportii. Nu cred sg fie singur. Ma uit mai bine... In strada mai eunul stg pe-o piatrg, cu capul ridicat strambat intro parte, si

i si

sii

si

si da -i!

si,

i

si

a

STRADA 23

se uitg neclintit la cel de pe stalp. Iar in salcam, dominand situatia,pisica mea multicolorg izbutit o pozg de desavarsita indiferentg.

Scena se prelungeste, asemenea ei ca un peisaj imuabil,Cu stanci.

Dar un harsiit uscat pune sfarsit acestui moment pretios deliniste si de singurgtate. Sunt mAturatorii Primarici, care se ivescdata cu soarele.

Sculptura de pe stalpul portii s'a animat subit sageteazg aerul,ca o rachetg. Se and de jos pufnituri scurte : motanii se scuipg dupgritual, dar la repezealg, ca pentru despgrtire ; - naluci unduioaseale noptii - taie drumul, dispar...

Pisica cu pricina se coboarg, in sfarsit, si ea din salcam, tacticos,e la ea acasg doar, scartaind cu ghiarele pe scoarta asprg.

Tree doi batrani, pe inserat.Cred cg din tinerete bat impreung acelasi drum spre casg, la

aceleasi ceasun.Vai de mine, cum am uitat! zice unul.Ce?.. Ce-ai uitat, crate? intreabg celalt repezit, ca desteptat

din somn.Pgsesc amandoi rar, pe sub copacii cu frunza jilava de ploaia care

abia a stat. Un abur cenusm apropie cerul de pgmant creeazg oatmosferg de adgpost restrans si intim.

Batranii targsc picioarele in acelasi ritm vorbesc peltic,aproape la fel :

Dacg am uitat, am uitat, na! Mi-a spus sg-i cumpar atg...Aha, ace! intgreste celalt, inviorat subit de acest detaliu de

vials femining.Da, atg. . atg de cusut.Inteleg eu! Ace... ace de cusut... Da' trebue sA gAsim not

pe aicea, ace... Parcg la Simca tiam cg tine si ace...Asa? Iaca, ii trebue atg. Da' ce? Capu'meu la atg ii acuma?Ei, lass c'om intreba. Intru eu la Simca intreb. Parcg-i

mare lucru sg aibg ace?*

4 4

Ne oprim putin aici, sg ne-ajungg dumnealor...Doug doamne poposesc chiar in poartg urmeazg o conver-

satie inceputg :Dragg, eu i-am spus : tu, acuma, esti cum e mai rau... Dacg

nu te maritai, calea-valea. Da' acu? Maritatg dupg o lung, de-odatg, tranc 1 te lasg.

Da' si el... s'o lese dupg o lung! Barem un an sg mai fi traitcu ea... de!

si

ai-ainstgi,

a *

lei

gi

aigi -ti

5i

24 REIISTA FUNDATHLOR REGALE

Un ticalos! Ea zice ca nu-i pasa. Da' eu i-am spus : dragA,jjucanu te cu.orgarnsmul!.. Iaca eu, cand eram fata, vorbeam, dan-

Sam Cu baietn - nisi capul nu ma durea. Da' acuma... n as maiputea sa suport.

Taci, drags !Ce sa tac? Asta -i lucru natural. Am fost dou5 sapiamani,

asta toamna, la Bucuresti, lara Taxa% Pop fax! Klee Tantica sa mg distreze, mg tot ducea pe la ceamn... pe la senate...Mai r5u!

Taci, dragalCe sa tac? Mal ales dupa ce dansam, tin'te insomnie si

pe urma visun tii! ce visun!Din vale s'aud pa.si si glasuri amestecate. Vorbitoarea din poartg

scoboara brusc tonul si inchee in grabaDupa o sgptgming a trebuit sa-z dau telegrams lui

e Lasg tot si vino )).*

drumu', ma! Ce ma tii? - se aude din strada un glasstarnit.

0 rata curat el imbracata se lupta Cu un baietan, care se clatin5pe picioare s s'a A de bratul ei, ca sa-si pgstreze, cat de cat,echilibrul.

Fata e cu spatele spre fereastra ; el, cu fata. Un reflex dela as-fintit ii lumineaza obrazul searbad, ca dupa boala. Cu ochii prea taredeschisi, se uitg fix la fats si 11.11 spune o vorba. Apoi sughite dinadanc, da ochii peste cap si incearca sa se apropie mai mutt. Gatasa cada grgmadg, se agatg cu putere si de celalt brat al fetei.

Da-mi drumu', mai, n'auzi? Din seara asta, s'o stiff, s'a distrustoata chestia intre noi!

Cu o smunciturg neasteptatg, fata se desface din mainile luicu hatarire apriga la vale.In urma ei baiatul se clatina, descumpanit, nemereste cu umarul

in gard fe:icit cg a ggsit un sprijin, ramine acolo, nermscat.Dupa cativa pasi fata se cpreste in josul strazii si, induiosata, catA

indarat, spre betivul scaldat in lumina asfintitului.*

Doua cumetre s'au asezat pe bancuta dela poartl. Si-au pusjos legaturile cu targueli din piata si stau la vorba.

Lash', cucoana, nu te mai suparaDa' stii dumneta ce de bani cheltuiti, ce de nacazuri cu pro-

ces ul ista?Te cred, drags, te cred... Da' Dumnezeu poart5 de grijg.

Pict* *

is

ci

st-ti

t

Da-mi

ti

ci-o

ci,

*

STRADA 25

Uite, eu, cand am vre-un nacaz, irrii aduc aminte de saraca mama...Blanda si miloasa mai era, Dumnezeu s'o ierte! Daca vedea ca setale o pasare, nici nu mai manta in ziva aceea. Jar cand ii facea ci-neva vre-un rau, unde se pomenea sa spue ea vreo vcrba urata, onsa se sfadeasca? Numai truce isi facea si se ruga lui Dumnezeu insoapta.

Hei, acuma... pgng la Dumnezeu, te mananca sfintii!Alei, cucoana draga, nu vorbi mata asa. Imi aduc eu aminte

cand a plccat Hristea din ,casa, fargsa plateasca china pe o lung,biata mama, Dumnezeu s o ierte, nimicuta n'a zis, fara decat s'ainchinat si a dat si o slujba la biserica,

.Si i-a plait?Nu i-a platit! Da' n'a ramas Hristea olog de am3ndouri

cioarele? A ramas! 5i ologu-i si pana'n ziva de azi!Auzi dumneta!D'apoi! Puterea lui Dumnezeu.. $i cucoana Aneta, ceea

de ne-a mutat hoteste gardul la viisoara nu luat Dumnezeusi ei toti copiii intr'o lung? A dat scarlatina intr'insii in scurt, dupachestia cu gardu'. Vecinii ne indemnau la proces, da' pe mama n'alasat-o inima... Numa' niste rugaciuni a trimes la Manastirea Neam-tului, unde era caluggr un frate de-a dumneei - si gata!

A fi cam tarziu... zice cu glas schimbat ceealalta. Si se ri-dica pripit sa piece. Dumneta mai stai si te odihneste, ca eu mgduc acasa, sa pun la foc.

Da' stai ca merg si eu cu dumneta . mai vorbim de una,de alta..

Cealalta inghite si tace.Pornesc arnandoua.

De Mardaroaia iti mai aduci aminte mata? Ceea care umbla-sa strice casa soru-mi... n'a murit si ea nebuna in,Socola? Tot ru-gaciunile. Eh! Dumnezeu nu bate cu ciomagu

Bucovineanca de peste drum are doua prietene in vizitg, la poartg.E Duminica si abia s'a inserat. Stap3mi sunt dusi de-acasa si ele

atau pe indelete la vorba.Am vgzut-o azi pe Floarea, fa! zice una.Unde ai vazut-o? intreaba cea de gazda.Am vazut-o la crasma din colt, dela medean.D'apai... clue nu-i acolo? Toti cei dela not din sat s'aduna

acolo, la Luigi-.Una din fete nu desclesteaza gura. Sta mai ferita, razimata de

atalpul portii, si se uitg tinta intr'un punct. Para nici nu-i impreunacu celelalte.

si...pi,

I-a.

.

s *

26 REV1STA TONDATIILOR REGALE

giuca cu Marin, zice iar cea dint5i.Cine? Floarea?D'apai ! giuca cu Marin, avan.Am s'o zdrobAsc! s'aude deodata raspicat, un glas de con-

tralto, stApanit.E glasul fetei care sta intepenita l'ang5 st31p. Numai pentru aceste

putine vorbe a descAtuat buzele apoi sufletul ei s'a zavorit iar,in adinc, i fata i s'a fOcut ca de plata.

* *

Mendel nu admite influenta mediului. Dace se incrucieazA,de pildO, un individ alb cu...

Ese mulatru! izbucnete, plin de entuziasm, un glas subtirede fate.

Nu, Marussia.... E vorba de Ipomoea Jalapa.Glasurile foarte tinere se ingana in joc de octave : unul mai

timbrat, al baiatului ; celalt, de fats muzical i alintat.A, $tiu, tiu acuma.Nu Salapa, drags : Jalapa!

Jalapa e o plants din Mexic. Baiatul i fata sunt, de buns seams,students. La ceas tarziu din noapte se indreapta spre gazdele for deprin fundul

Momentul e tulburator : primavara s'a copt ; cerul i pamintuldesfaoara splendorile inceputului de vara.

..la Jalapa... incruciez cel ro, A, cu cel roz, B. Ies cinci-zeci Toii, la fel cu A, cincizeci galbene, la fel cu B...

Ai zis roz intaiN'are aface... roz. Eu vorbesc in general.

Au ajuns in dreptul portii i,, inevitabil, se opresc. Stele farenumar clipesc una care alta, punctind cu strafulgerari polare discutiacelor doi.

Incruciez pe cel ro cu cel galben i obtinem cincizeci roii,cincizeci albe .

Serioja, nu vezi ca iar to 'ncurci cu galbenul cela?Lasa-ma, frate, ce ma tot intrerupi ? Imi pierd irul. Acuma

incruciez din cele obtinute intelegi? p.vom avea, dintr'o suta,cincizeci dou5zeci i cinci galbene, cincizeci roze...

DragO incearca iar fata sa zice ceva ; dar se opretesingurg, descurajata.

Ei, Marussia, cred c5 acuma ai inteles.Fata vrea sa porneasca. Baiatul nu se clintete din loc.

Asta lucrez eu de doi ani! Acuma, dace 'au o gaing albs...Au sO iasO gOini de diferite culon-Pai, nu e vorba numai de culoare... raspunde el, pornind in

;

.5alapa...

rose,

Si

*

-

cartierului.

..

- -

STRADA 27

sfarit. Eu urmaresc i alte probleme : dimensiunea corpului, lungimeaparului...

La gains, Serioja ? !N'are aface, Marussia, raspunde exasperat baiatul. Voi,

fetele, n'aveti spirit tiintific... Eu discut problema in general...i tu...Au ajuns in deal. Glasul lui tot se mai aude, rostind :

Iau o gains alba, intelegi ?...Dar cele doua umbre au cotit repede dupa colt. ,Si niciodata nu

voi mai ti ce s'a intamplat cu gaina.*

*

0 pereche se ivete in vale. A intrat in zona de lumina a beculuielectric i se desluete bine de departe : un barbat zdravan, in ji-letc5, cu p'alarie mare in cap ; o femeie marunta, cu mers neegal defiint5 nervoasa. Merg tacuti, el inainte, ea mai in urm5, i intra treptatin umbra stradelei.

Sa ma muti! izbucnete dinteodata femeea i, cu o micareinfrigurata ii indreapta berta de pe umeri.

Da... chiar avem i bani de mutat 1 raspunde moale i rarbarbatul.

Ba sa ma muti, cum ii ti - pacatosule! Plati-ti-ar Dumnezeu!Barbatul incetineaza pasul i se lipete de ea. Vorbete tot domol,

dar apasat :Taci, fal.. Ai innebunit iar ? Ce batjocoreti ? Ce blestami?

Femeea simte primejdia aproape. Se mladie intr o clipita, schimbatonul i pornete ca 'ntr'un bocet :

Da' ce? Sa stau acolo, sa-mi rupa inima? Ca muncesc dedimineata 'Ana sara la balie, i seara intru acolo ca in mormant...Toata noaptea nu inchid ochii de caul plopitelor. Sa tiu ca maculc aici, subt un gard, - acolo nu ma mai duc!

Si chiar se oprete i se reazima de gardul de peste drum. Unsalcam ii face bolts moale de struguri parfumati, i luna, eWa parcaanume de sub noun, o bate in fats. Femeea e palida i firava. Cumainile ei mici aeaza mereu, in netire, dantela neagra de pe umeri.Ochii ei fici parca vad aevea odaita intunecoasa i umeda, cu peretiipatati de plonite.

Nu ma duuuc, nu ma duc! Raman aici...Barbatul nu intelege nimic. E ostenit, cade de somn, i abia

asteapta s'ajunga acasa, sa se culce, ca sa doarma trunchi pang di-mineata.

Haida! Ori vrei s5 te lege i sa te duca la balamuc?data cu vorba, o impinge hotarit i cu umarul. Si pornesc aman-

doi pe cararea de lumina, coborita din luna pe intunericul strazii

28 REvisTA. FUNDATIILOR REGALE

B5rbatul si femeea isi mina din urma spre cas5 umbrele for neegalesi invrAjbite, ducand fiecare povara unei dusm5rui grele, fara leac.

Struguri! Struguri tamaiosi!Glasul acesta copilaresc, izbucnit deodata in veselia diminetii,

imi starneste o amintire lamuritA. Intocmai cu aceleasi cuvinte, in-tocmai cu aceleasi modulatii, numai cu glas de om mare, se vesteacu atatia ani in urma Dina Olteanul. Dina s'a prilpadit de mult,dar traditia negotului oltenesc se p5streaz5 cu sfintenie.

De cum d5 primavara, toata mahalaua se trezeste in zarva puilorde Olteni, rasAriti nu stiff de unde, cu totii deodata, dud iarba dacolt si se desfac frunzele din muguri.

Cate doi, cite trei, urea pe intrecute panta strazii, cumpanindu-sicu mestesug cosurile striga cu glasuri aprige marfa, dup5 vreme :

Zarzavat ! Oual d5 gains, ou5!Cate unul mai istet maguleste spiritul local, strigfind

Zarzavat !.. Verdeturi verdeturi!Nu mi s'a intamplat s5 vad pui de Oltean uricios. Toti suet

naltuti si subtiri, cu picioarele goale, cu arnAsi vechi, dar curStele.Din fata dogorit5 iscodesc ochi negri, a aror stralucire pared' infruntacu anticipatie tot greul vietii. Rar cfind sub fruntea vre-unuia luneao privire cu lumina verde, invaluita de o tristete neprecisa.

Struguri! Strugurii tarnaiosi ! zbiar5 chiar sub fereastr5Ionics, eel mai vajnic dintre toti Oltenii din anul acesta.

Glasul ii tremurg de graba mare si de ciuda ca nu ma arat indatA,s5-si asigure v5nzarea.

Din strada strigate multiple, la fel cu ale lui Ionia, se intetescunele pe altele, umplu aerul de viata, ca zarva amplificata a unuistol de vrabii.

Acuma, pe vremea fructelor, e toiul eel mare al Oltenilor. S'arp5rea ca cunt distribuitorii predestinati ai acestor amintiri concreteale Paradisului.

Prunele cu miez de our zaharos sub pielita violets, merele veselein fel de fel de fete, strugurii care au inchis in sfere mici de chilimbartot soarele verii, numai prin mainile for subtiratice si *lite ajungpang la noi.

Ai venit, Ionia ?.. Da' nu te-ai prea spalat azi, mi se pare.Ei, ba nu... V5 dam un chil de trimaioas5? imi rAspunde el

repezit, argand ca trebue sa ne cautam de treat* nu sa pierdem vre-mea cu fleacuri.

Bine, da. Dar uite ce murdar esti pe fats... on te-aibatut cu careva?

Ei, batut!..

si-ti

:

mi.1

STRADA 29

Joaca din picioare ca un manz i-i sticlesc ochii de nerabdaresi de cm&

Pere, prune, luati? Faine! cat sa va dau?Iaca, MI iau. Spune-mi dece esti asa murdar azi?Zapueala mare, dudue, nu vezi? raspunde omul, scos din

fire. Curge nadueala pe fata - praf pe ulite de te'neaca asta-i!Du-te de to spala la robinet.Deseara I raspunde el scurt, - ca facui numai trei curti... i

nu vandui mai nimica.Iese pe poarta ca un Vartej i, din drum, se indura sa-mi mai

arunce o vorba :Deseara, ca acuma, imi iau ailalti inainte... Hai cu strugurii!

Struguri tarnalosi!LUCIA MANTU

SKI

Luneci - arc alb, alb corb,iizbutitSub cer orb,

Purtat de curataDa Ita si sageataSpurner deslanate,Ruptelor carate.

In sclipitor nesters,Plutg xnuta de mers.

0 PR1V1RE

Cea xnai frurnoasa din orae,Frurnoasa stea .enoriaeDin darnice cutii de mildImparte - obrazul de copila :Lumini cApriilor castane ;Corabii albe ; - vraji sultane.

TOROPEALA

Frunze le din fireSovaind vre-o stireLuneca prin vantAbia fail gandAbia fail gandAbia prin .vantVis de prinsoareLinistita zareIncet impresoar5,Asa, bunaoarg.

NESOMN

Lune, ornement et l'honneur du silenceRONSARD

Cum? - strabuna lung,Lucia nebuna,Urca-vei prin om,In chiar vadul de sornn.

Valurita mareVinete cantare,Roate, temenele,Roble inele.

Ciuta mea trezita,Soarbe, garnisita,Ochi de aur, grau,Fumegat prin rau.

Iar multi caini dogiti- Co lti afurisiti.-Zabrele de furiiArd in cerul guni.

0 pats senina :

Cununa vecina.

3

RONDEL(Atribuit lui Villon)

Zi bung, an bun Si bung sAptamang,Cinstire, trai, bucurii ce nu se amang -,Te strgduie din bine 'n mai bine, mereu,Si raiu'n iubire va sg-ti dee Dumnezeu.Astizi - aduca-ti mult norocul, pornang.Ea - mi -o intreacg p'a basmelor Ileang.Punga nicicand fie argintilor spang ;Zi bung, an bun, i bung saptamang.Iar dupg astA vials, lurneascg,Ai i bucuria mutata, dornneascg,Ingltat and, preste nouri Si lungVeseli zgbovi-vorn, numai impreung,Mantuiti de necaz, i-a pgdurilor mums ;Zi bung, an bun, Si bung saptamang.

BARBU BREZIANU

AMINTIRILEColonelului Grigore Lacusteanu

(Urmare)

REVOLUTIA DELA 1848

In anul 1847 se coalizara dascaletii, avocatii si ciocoii rapaci,aspirand la o rasturnare generala a tarei cu scop de a se urca pesteruinele boerilor si celor avuti. Pe de alts parte ex-domnul AlexandraGhika, prin feciorii de boeri (can erau clasa cea mai inteligenta inaparenta) si prin bani, avand de instrumente pe fratii Goleti, Niculaei Stefan, uneltea rasturnarea lui Voda Bibescu cu scop de a re-veni pe tronul Romaniei. Ruii nu numai ca nu le displacea, ba Incain anul 1848 luna lui Mai au trimis pe generalul Duhamel ca sa-idea mai multa impulsie, cu scop -ca vecina - sa is de pretext ca laportile ei s'au aprins un rezbel civil si cu acest chip sa poata intrain tara sa deschida 0 chestia orientului t.

Generalul Duhamel, sau Rusia, aveau de unelta pe loan Ghika.ginerele generalului Mavros, un fanariot pripasit in tara 1), generalcivil rusesc iar la .noi general inspector al carantinelor pe amandouaPrincipatele. Boerii cei marl iarai, cari nu vedeau mai departe cleatvarful nasului, cu aspiratii la mostenirea tronului secondau revolutia,deli dansii se

tariara ramanea statornici in principiile si legile

reglementare, pe fii for ii impingeau sa se coalizeze cu revolutio-narii. Astfel alimentandu-se, revolutia mergea progresand cu pal

.

aurli,. numai poporul sau tara sta impasibila la toate aceste machi-natii deli se slujea cu numele lui fara ca el sa stie. Ii auzeai strigand :t In numele poporului! Natia decreteaza! Dorinta poporului )! sialtele ..

1) De fapt generalul Mavros era fiul lui Gheorghe lkilavros, mare hatmanto Moldova, *i at Marioarei Ventura.

prefaceau

36 REVISTA TTINDATILLOR REGALE

Din toate aceste particle, numai partidul lui Eliad Rgdulescuavea imensa majoritate de prozeliti care se compunea, cum am zismai sus, de dascaleti, de advocati, ciocoi, armeni, tzganz ovrei,caci prin proclamatia sa, dupa cum se va vedea mai la vale, a tiutsa flateze i sa maguleascA toate clasele.

Vodg Bibescu, din parte-4 se adormea de iluzii care ii procuraugolanii, ca urzesc o revolutie cu Moldova si cu Transilvania sa -1proclame de imparat al Daciei: Fie politica exterioara, fie slabi-ciune sau inerne, nu lua mgsun coercitive.

Generalul Duhamel, deli pe sub mans urzea revolutia, insa infata lui Vodg Bibescu stgruea sa facg arestatii spre a ingbusi rascoala,i dacg are trebuintg de ostire (caci zicea ca nu are incredere in ostireaOrel) sa-i faca o cerere si in doua zile sA-i aducg oricate regimentede cazaci va voi. Bine era sa -1 fi ascultat!

Generalul ii aducea pildg pe confratele sau dela Moldova, MihailSturza, care au ngbusit revolutia in 24 de ore, caci i acolo se rAscu-lase, si au trimis intro sears pe aga cu dorobantii pe fiul sau spa-taru cu soldatii i-au legat pe top si a doua zi 1-au adus in CurteadomneascA sz 1-au batut cu nuele la spete pe toti fara osebire, fieboer, fie comersant, fie supus strain. Intre complici au mincat. siVodg Cuza bgtae, dupg cum o spunea singur dupg ce deveniseDomn. Si astfel au inteleptit pe toti nebunii.

lar Vodg Bibescu, drept toate mijloacele de nabusire a revolu-tiei, au chemat un ciocoi de peste Olt anume Magheru, 1-au fgcutcirmuitor la Mehedinti si i-au dat trei, patru mii de galbeni ca sarecruteze citevamii de panduri la cea dintii chemare sa vie cupandurii in capitalg.

In capitalg au dat iarasi ordine severe ca maiorii comandanti debatalioane sa stea pe rind in cazarma i la semnalul dat sa fie cubatalionul la palat, avind fiesicare soldat cite 60 de patroane cuglont (din nenorocire eu comandam batalionul al doilea - caci in anulacela am fost mutat in regimentul III dupg cererea mea maiorulPandele Cerchez comanda batalionul ; asezase doua tunuriin curtea palatului.

Dupg aceste masuri Domnul dormea pe trandafiri, iar capii re-volutiei lucrau ziva noaptea cu iuteala fulgerului.

La 6 Iunie 1848 comitetul revolutionar, sub numire de a na-tional *, s'au constituit in satul Celeiul, din districtul Teleorman 1).Comitetul era compus de Eliad Rgdulescu, dela gazeta a Curierulroman *, de maiorul Tell, comandirul batalionului din regimentulal II-lea, de o familie cu totul obscura, de fratii Niculae Stefan

1) Celei e In jud. Romanati.

-

intai)

si

si

sisi

si

si

sisi

si si

si

AMINTIRLLE COLONELITLIII GRIGORE LACUSTEANIT 37

Goletii, de Magheru 1), un ciocoi din Valahia mica si de popaSapca, preotul acelei comune, discipol patentat al lui Bachus ; carecomitet a doua zi au lansat in toata tars urmatoarea proclamatie :

(Unneazd textul cunoscutei proclamagi de la Islaz)

La 10 Iunie, catre seara, Voda impreuna cu Doamna eise la plim-bare pe osea. Patru vagabonzi disperati,.thntre care unul era. Gh-gore Paleologu, Gligore Peretz (de ceilalti do' nu-mi aduc aminte),calan fund, au tras cu pistoalele asupra lui Voda. Din norocire nus'au ramt lumen', numai epoletul lui Voda 1-au zdrelit un glont 2).

Politia de indata s'au lust in urma for ; in seara aceia s'au facutmai multe arestan... Tarziu!

**

In seara de 10 Iunie era randul meu sa fiu de serviciu la ca-zarma i m'am culcat la polcovnicul Solomon, fiindca locumta erapeste drum de poarta cazarmei i la once alarms eram Bata.

A doua zi, 11 Iunie, m'am gait de dimineata sa ma duc la ca-zarma. Vrand sa ies, gasesc pe polcovnicul Solomon in balcon, cuciubucu in gura, bea cafea, i inconjurat de toti ofiterii regimentului.Dupa ce i-am dat buna dimineata, it intreb : 0 Prin ce intamplareacest consiliu ostaesc pans 'n ziva, i eu nu tm nimic s?

Polcovnicul imi zice : oEi, maiorule, se petrec lucruri mari! Revo-lutie! Vine Eliad cu Magheru cu zece mii de panduri i Tell cuPleoianu cu un batalion de soldati! la spune-i, Farcasene, ca elvine de acolo )).

1) Gheorghe Magheru, n. in 1802 la Barzeiu de Gilort. Comand5. Incadin timpul Eteriei, un grup de panduri in Oltenia. In fruntea acestora is parte,alaturi de armata rusa a generalului Geismar, la razboiul din 1828-29, repur-tand asupra Turcilor izbanda dela Baile*ti. Pre*edinte de tribunal *i prefectde Romanati intre 1840 *i 5848, cand pregate*te, impreuna cu Hr. Tell, mi*carearevolutionarA in Oltenia. Membru. al guvernului provizoriu revolutionar *iinspector al garzilor nationale in Iunie 5848. Parase*te capitala in urma resta-bilirei ordinei, incearca sa organizeze rezistenta military pe Oh, la campul luiTraian, *i se refugiaza in fine In Septembrie al aceluia*i an, In Turcia *i apoiin Italia. Relators In tara. sub Voda $tirbei, este ales membru al Divanuluiad-hoc. Deputat *i senator liberal in numeroase randuri. Mai poate asista Incain 5877, alaturi de Domnitorul Carol, la trecerea Dunarei de catre armateleroman. Mort in Martie 1880.

2) V. fotografia acestui epolet In G. Bibescu, Regne de Bibesco, vol. II,Pg. 424.

38 REVISTA FUNDATILLOIt REGALE

FArcAanu, plin de praf, caci atunci se coborise din carucioarade potie, care venea de acolo sa faca propraganda, incepe sa-mispue. Eu it intrerup i ma adresez la polcovnic zicfindu-i : *Cum,domnule, dumneata tolerezi ca un capitan comandir de companiesa faca o asemenea propaganda in regimentul dumitale? * Capi-tanul Farcaanu, care nu tiu ce bilbiia din gull cu ofiterii, ma in-torc la dinsul i ii zic : *Asculta domnule cApitan daca vei indraznis vorbeti o vorba de asemenea propaganda, ma jur pe onoare caiti trasnesc creerii la minut !*

Colonelul imi raspunde : * Nu te mai necAji maiorule ca i dacavor yen', sunt frati de-ai noOri, stint rom5ni, nu stint nici turci niciMari *.

Atunci ii zic : *Aa? SA tiidar ca in cazarm5 eu nu mai intru,i ma duc la Voda sa-1 rog sa-mi primeasca demisia astAzi chiar, cAciintr'un regiment de panduri, eu nu slujesc *1)... i incalecand pecal m am dus.drept la palat, i zicfind unui lacheu sa ma anunte luiVoda, intimpm pe Vilara care eea din camera lui Voda cu o hirtiein mina.

Dupa o strinsoare de mini imi zice :Hairola (vorba turceasca, cum obicinuesc francezii de zic :

a la bonheur *)! Ce intimplare te aduce aa de dimineata aici?Ii spusei intimplarea dela cvartira polcovnicului i ca am venit

sa-1 rog pe Voda sa-mi primeascA demisia. Imi zise : *Mai .teaptaputin *, reintrA in camera lui Voda i peste un quart de ora eind,imi zice sa intru la Voda.

Intrind, Voda imi zice : *Ce este LAcustene *? I-am zis ca prevado revolutie ostaeasca i care nu o poate nabui dacit numai Dum-nezeu, spuindu -i conduita polcovnicului din acea zi, it rugam sa -miprimeascA demisia.

Nu poci draga Lacustene sA primesc in asemenea circumstance,dar tot ce te rog este sa primeti regimentul lui Solomon i de in-data dau ofisul.

I-am multumit de onoarea care-mi facea, dar i-am zis c5 nu pocisa o primesc inteo vreme aa anormala si cfind morala ostgeasca estealteratA, i mai virtos cand Solomon comandeaza regimentul de20 de am, unde ii are simpatiile sale. Eu nu mai zic cA tot regi-mentul este format numai de olteni.

Ai dreptate, imi zise, bine rezonezi ; dar trimite indatA pe or-donantA sa-mi theme pe Odobescu (eful otirei), i to du-te la Ca-zarma de cavalerie i infanterie i spun ca am ordonat ca la 10 oresa fie toatA ezitirea in front inaintea cazarmei, in mica tinuta, fiindcAam sA le vorbesc.

I) Inainte de formarea ostirei romine, Solomon fusese colonel de panduri

e

AAHNTIRILE COLONELEUATI GRIGORE L.ACUSTEANU 39

M'am dus indata la cazarma, am introdus ordinul Mariei Sale,si apoi m'am intors la batalionul meu.

La orele 11 au aparut Domnul, insotit numai de colonelul Odo-bescu. Ostirea 1-au primit prin numeroase aclamatii de urale.

Voda apropiind batalioanele, le-au tinut un discurs lung, princare le fa.cea morals si al carui sens era ca au venit s multumeascAostirei, fiindc5 s'au incredintat c5 au luat parte de mahnire pentrunenorocitul accident intamplat la sosea, cand au tras vagabonzi inMaria Sa. Dup5 aceasta, dand slobod soldatilor, au plecat carepoart5 la pasul calului, unde se grupasera ofiterii batalionului I.

Capitanul Farcasanu iese inainte, palid st tremurand, st zice :S5 tr5esti Maria Ta! SA* to milostivesti sa primesti constitutia,

care au decretat-o poporul roman !Voda, in loc de a-1 pune sub judecata la minut si a-1 impusca

in caeva ceasuri pentru o asemenea insolent5 revolutionar5, spre ada un exemplu ostirei, le-au tinut un discurs, recitandu-le istoriauniversals, ca not romanii suntem coboritorii lui Traian, st trebuesa fim o natie tare si prudenta spre a da exemplu si la alte natii, ter-minand cu aceasta ca, de nu vom fi prudenti, un regiment de ca-zaci ne face rusine...

Un ofiter, Enache Dimitriu, de natie roman din Transilvania,fiind de serviciu in acea zi in cazarma, se repede in cancelaria rep-mentului unde erau steagurile st luand un steag, iese cu dansul stii zice Domnului :

Jura Maria Ta pe steag ca nu vor intra muscalii in tail!Domnul scoate sapca, saruta steagul st zice : Jur pe a mea viata

si pe a Ma'riei Sale Doamnei ca nu vor intra muscalii in tail ))! Apoi,strigandu-i urale, Domnul au plecat. Apoi au strigat : Sa traiascAcolonelul Odobescu ))! bar dansul le striga infuriat :

Taceti! 0 vorba sa nu auz caci descalec (si au si facut o miscarede a descaleca) si in doug ceasuri yeti fi impuscati, sa va arat eu ceva sa zica disciplina ostaseasca! V'a slujit norocul a am fost cuVoda, a va aratam eu!

Vagabonzii, can urmAreau pasurile Domnului, asteptau pe laulucile cazarmei sa vaza.rezultatul, indata ce au vazut pe Voda c5au jurat in sensul de mat sus, au alergat prin targ fa.cand propagandaca Voda au primit constitutia st sa mearga norodul la palat s5-1 mul-tumeasca.

Eu, tulburat pans la exces de o asemenea anarhie din partea ofi-terilor st mertie din partea Domnului, dela cazarma m'am dus dreptla stabul ostirei de unde land o copie de demisie m'am dus acasiis5 pranzesc. Dupg pranz am plecat cu demisia la palat, sa o dauDomnului s5-1 pue rezolutie, spre a dobandi un rezultat mai grabnic.

Era pe la orele patru. Ajungand la podul garlei dup5 ulita Fran-

ti

40 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

tuzeasca, care duce Ia podu Calitei 1), deodata vad sute de grope dedesculti cu steaguri tricolore si cu cocardele la piept, unit strigande Uta! alti 4 SA traiascA constitutia! * Toti se duceau la palat.

Eu am stAtut in loc, neputand trece trasura din cauza acelui fur-nicar de crai. In vremea aceasta au sosit si colonelul Florescu 2),ginerele lui Voda, care mergea si dansul Ia palat. Aci, oprindu-selanga trasura mea imi zice :

Bine maiorule, asta este revolutie in toatA forma... SaraculVoda, it omoaral..

Ei, ii zic, cum? ati gandit ca este gluma? . Dece nu au span-zurat craii la vreme?..

In fine, vazand neputinta de a razbi la palat, m'au rugat sa-.1las acasa, sa nu se sperie domnita 3), fiind lehuza. L-am si lasat side acolo m'am dus la cazarma, am are:tat polcovnicului ce intampi-nasem i, cu consimtimantul sau, am dat ordin si au esit batalionulal II-lea la front, in mantale, sepci, patrontaA 4) si pusti. Dupa cele-am revizuit patroanele, am comandat sa umple. pustile ; in vre-mea aceasta, intra i colonelul Odobescu in cazarma (venea dela viacumnatului sau Iacovesco, it chemase Voda la palat).

Intreaba : Cine a poruncit s umpleti pustile*?I-am raspuns : Eu, ca sa fiu gata la orice moment *.Atunci au ordonat : SA descarce pustile si s intre in cazarma.

S5 iasa batalionul I sa vie impreunA cu mine la palat. Nu intelegimi zise epentru ce sa fie cu pustile pline, nu sunt nici turcii nicitatarii, s5 vedem mai intai ce vor rasculatii acestia s, si au plecat cuostirea la palat. Eu am ramas in cazarma cu rezerva.

Para sa ajunga ostirea la palat, descultii strabatusera in inte-riorul palatului. Domnul, inconjurat de dansii, ilsileau sa iscaleascaconstitutia de mai sus descrisa si s confirme ministerul alcatuit de

intre cari primul-ministru si ministru de interne era NicolaeGolescu 5).

Domnul cam ezita. Un unterofiter Magheru 6) fiul celui descris

1) Adica uncle ar fi astazi sfaritul strazei Sean, podul mentionat fiindactualul pod al Justitiei, ulita Frantuzeasca, strada Carol i podul Calitei (recce

Calicilor calea Rahovei.2) Viitorul general i prim-ministru.3) Caterina, soda lui Florescu i fiica lui Voda Bibescu.4) Cartuiera.5) Fiul lui Dinicu i frate cu Stefan, Radu i Alexandru Golescu. Major in

1857, colonel in 1841, unul din capii revolutiunei in 1848, prim-ministru in1859, candidatul a rusilor la domnie in acelai an, locotenent domnesc in1866, iargi prim-ministru in x868 (1810-1877).

6) Gheorghe Magheru, licentiat in drept dela Paris, consilier la Curtea deApel din Craiova i prefect liberal de Gorj, dela 1866 la 186g (1828-I875).

#

*,,

dansii,

)e

AM1NTIRILE COLONELIILIII GRIGORE LACUSTEANII 4I

mai sus, scoate un stilet si vrand sa loveascg .pe Domn striga :4 ISCalete 4! Voda, fare sa-si pearza cumpAtul 11 zice

Soldatule, respecteaza epoletul de general! $i apoi, luandcondeiul au iscalit.

In momentul acela intral si colonelul Odobescu si intreaba peDomn :

Maria Ta, poruncesti sa-i impusc?Sa nu dai Odobescule, ii zise Voda. Odobescule, to inalt in

rang de general si iti vei pgstra postul de ministru de rezbel.Colonelul Odobescu multumindu-i ii zise o Acum este tarziu

si nu poci sa primesc Maria Ta Si apoi au esit si au zis maioruluiP. Cerkez sa se intoarc5 cu batalionul la cazarma si sa stea toatgostirea concentrate acolo.

Dup5 aceia r5sculatii au rugat pe Domn ca guarda ostaseascg deonoare sa fie inlocuita cu guarda nationala ; Voda au primit si s'autrimis soldatii la cazarma, oranduind santinele de coconasi pe lausile lui Voda.

Poporul s'au retras dela palat si s'au dus cu muzica acasa la N.Golescu, pe carele, luandu-1 in triumf, I-au dus la vornicie.

Noaptea aceia s'au petrecut in liniste.A doua zi, 12 lunie, m'am dus la Odobescu si nu 1-am g5sit acasA ;

era la vornicie cu ministerul revolutionar. M'am dus acolo, am intratin sale, vgz pe Odobescu cu un cordon tricolor pe dup5 gat sezandintre ceilalti colegi. II salut ; imi zice : o Mai asteapt5 putin *.

Peste cateva minute au exit, insg uimit cu totul : o Mergemimi zise.

Mergand acasg si intrind in cabinetul &au, au inchis usa cu cheiape dinauntru si apoi ma intreaba ce am sa-i zic. I-am spus ca amvenit sa-1 consult ce sa fac cu demisia, cad eu un minut nu mai slu-jesc. Ba Inca maine plec peste granita,"caci eu nu voi se ma gasescimplicat intre revolutionari. Odobescu deschise o cutie dela mass,scoase demisia sa si ma intreaba :

Aceasta buns o fi ? (Pe demisia sa era pusg rezolutia lui VodaPrimita ).

Ii zic :

42 LEVIS'1A FCNDATIILOR REGAEE

Domnul, cu un glas duios, it zise : x Te rog Odobescule, aibiputina rabdare fiindca am sa-ti vorbesc mai la urma *. Apoi intor-candu-se la mine imi : Trage scaunul mai Tanga mine, is hartiesi acne *.

Ordin de zi care Ostire!Dam voe maiorului din regimentul no. 3, Cr. ,.LScusteanu

pentru trei saptarnani a merge peste granita la apele minerale pentruc5utarea sanAtatei *. Si luand-o, au iscalit-o.

Acum imi zise, cla-mi si demisia*! I-au pus rezolutie pri-mita * si au iscalit-o.

lea*, Lacustene, pe amandoua, dar eu te sfatuesc sa dai mi-nisterului numai ordinul de zi pentru voe, sl sa si pleci, cAci pestetrei sau patru zile muscalii intra in Bucuresti de sigur, sl indata sate intorci. Iti urez calgtorie !Duna si daca voi trai voi rAsplati cre-dinta ta!

M'am retras, lasand pe Odobescu cu Voda.

Iunie 13, la orele douasprezece la miezul noptei, auz batand lapoarta. Deschiz ferestrele, intreb cine este, imi raspunde un aproddela vornicie ca ma pofteste guvernul provizorm sa merg indata.Ma imbrac, incing sabia si ma duc.

Intrand in sala de seanta, era o masa lung5 acoperita cu postavrosu, imprejurul ei sedeau atat ministrii cei not cat si membrii comi-tetului revolutionar. Adunarea se prezida de Costache Cretulescu(var bun cu mine prin alianta). Invitati ca mine erau si altii, precumcolonelii Solomon, Voinescu si altii. Dupa ce i-am salutat m'auinvitat sa-mi iau un loc, apoi presedintele imi zise :

D-le maior, fiindca si dumneata faci parte a unei ramure deostire care se afla in garnizon, v'am invitat ca sa va aratam ca Ma-ria Sa Voda au abdicat si va rtiearn ca sa fiti cu priveghere a nu seintampla neorandueli in capitals.

Le-am zis : u Domnilor, eu am congediu de trei saptamani a mergepeste granita la apele minerale pentru cautarea sanatatei, si suntsa plec

Domnule maior, imi raspunde, acum nimeni nu se poatedeparta dela steagul sau! Atunci fusei constrans sa le arat demisia,zicandu-le : o D-lor, dar eu nu mai apartin drapelului, fiindca mi-amdat demisia, si iat-o, cu primirea si iscalitura domneasca! * Maimulte glasuri atunci, s'au ridicat zicand :

Dar cine se mai uita la asemenea iscalituri!Atunci, luand un ton imperios, le-..am zis :

Domnilor, bagati de seams ce ziceti, caci daca nu cunoastetiaceasta iscalitura, nici eu nu va cunosc cine sunteti! Si va rog sit

zis3

a

a

n.

AMINTIRILE COLONELULUI GRIGORE LACUSTEANO 43

ma liberati din wire, caci vg mgrturisesc ca o sa vg fiu un scandal b.Atunci colonelul Niculae Golescu imi zice : Bine, d-le maior, notte rugarn ca pe un roman si fiu al patriei ca sa ne dai concursul, dardaca nu voesti, apoi colonelul Voinescu, sa o obsteascg pe ostire

Asa D-lor, le zisei, nici nuprimesc si nici nu voesc sa va dauconcursul! Si salutandu-i am esit.

A doua zi de dimineata ma duc la stabul ostirei si rog pe colo-nelul Voinescu sa obsteasca demisia pe wire sau s5-mi dea un cer-tificat, caci nu voesc sa plec ca un dezertor si nu au voit sa-mi dea,zicand ca voesc sa -1 spanzure revolutionarii ; dar sa mai astept pangmaine, sa mai is intelegere prealabila cu dansii (colonelul Voinescuera seful statului major). Atunci am adaogat :

Te rog domnule colonel a be aminti ca mg umbresc subt omie de baionete si in timp de revolts sunt set; absolut, si sa ma slo-boaz5 din wire ca le rgstorn capitalal.

De acolo m'am dus la Odobescu carele cum m'au vgzut iar auinchis usa cu cheea si imi zise :

Bine ai venit, mg gandeam sa trimit sa te cheme, si iata dece este vorba : este netagaduit ca cei mai multi dintre dumneavoastraati intrat in wire copi nevarstnici, v'am crescut, v'am inaintat, insfarsit v'am condus ca un bun pgrinte, si mai cu osebire pe dum-neata. Acum va reclam si eu sa mg recompensati cu serviciul dumnea-voastra si sa nu mg 15sati in aceste momente critice, cand nadajduescsa aduc lucrurile de astgzi la un rezultat bun, si sa nu mg in.trebatipang unde o sa mergem si unde o sa ajungem. .. Si eu am dat de-misia, ca si dumneata si asi putea pang maine sa dispar. Dar ceraspuns voi da mai la urma Orel si mai cu osebire orasului, care estelegat de gatul meu? Nu uita, domnule maior, ca sunt sef al ostireisi cand am vgzut tara in nevoe sa o las pe mana crailor care vor sase urce peste ruinele noastre si sa fug? Nu! Lacustene, te rog sa-midai concursul dumitale si tara iti va rasplati. Iar cat pentru aceia cgne .va gasi strainul slujind cu rasvratitorii, de aceia sa nu te temi,ego sl strainul cunoaste ca si pamanteanul principiile fiecaruia iin sfarsit nu va conduc eu niciodata la un .compromis. Acum tre-bue te initiez despre comandantul regimentului dumitale : peSolomon 1-am convertit, este prozelitul meu, este cu trupul si cusufletul de principiile noastre.

Dupa atatea sfatuiri si invitgri si eu din partea-mi i-am multumitcu o vie recunostinta si am conchis rugandu-1 sa-mi dea voe de doua,trei zile sa mg gandesc si apoi m'am retras.

Viind acasa gasesc trei copilasi ai nostri bolnavi de vgrsat (scar-latina) (sic). Ii spusei nevestei-mele conversatia intretmuta cu Odo-bescu si imi zise ca si dansa este de Were sa secondez pe Odobescu,atat pentru recunostinta si deferenta ce trebue sa am pentru dansul,sl cu cat mai vartos ca copiii hind bolnavi si in neputinta de a se

s5

a.

si

44 RRVLSTA FUNDATIILOR REGALE

expune la vant, nu putem pleca ; i mai bine la asemenea evenimentesa ma aflu in otire, caci am reazem, iar ca civil, ezand in Bucu-reti, ma expui la toate intamplarile.

M'am convins i am luat ferma hotarire sa raman i sa merg pan'a-colo pana unde voi socoti ca trebue sa ma opresc.

La 18 Iunie catre sears m'am dus la cazarma. Acolo au venit iOdobescu : au intrebat data s'au primit un ordin de zi la regimentca maine toti tab i oberofiterii in plina uniforms sa ne adunamla tabul otirei de unde vom merge impreuna sa felicitam guvernulprovizoriu care au sosit la Bucureti. I-au raspuns Solomon ca s'auprimit i diseara it va transmite la toti ofiterii regimentului.

Dupa aceasta Odobescu ma cheama la o parte i ma intreeaba incare din capitanii sau comandirii de companie am incredere. I-amspus ca in comandirul companiei a 6-a, capitan Costaforu i in co-mandirul companiei a 8-a capitan Boboc. Imi zise : 4 Dupa ce mavoi duce, sa zici lui Boboc ca diseara sa vie acasa la mine*.

In ziva aceia circulau foi volante in capitals 4 ca clacaii fiindemancipati sa nu mai fats claca proprietarului, pang se va aduna oconstituanta, aleasa din toate clasele, ca sa hotareasca reciproaceleintre proprietar i sateanul claca*.

Seara am pus i eu mana pe o asemenea proclamatie.A doua zi, la 19 Iunie, ne-am adunat toti stab i oberofiterii

aflati in garnizon la 5tabul otirei i la orele 12 am plecat cu totiila palat, avand pe Odobescu in cap. (Casele Goletilor fiind cum-parate de guvern, Voda Ghika domnise intr'insele i li se dedesenumirea de palat ; acolo se .ezase i guvernul provizoriu).

In sala palatului ne-au primit Eliad, Magheru, Stefan Golescui Tell.

Dupa ce au schimbat cateva cuvinte de felicitari Odobescu cudanii, ne-am retras sa mergem. Eind afara din sala, Odobescu erafoarte agitat i s'a rezemat de capul scarei, ca i cand ar fi ateptatceva. Eu scosei din buzunar proclamatia lui Eliad, prin care inter-zicea clacailor de a mai munci proprietarilor, i ii zic : 4 Ce facem,domnule polcovnic in urma unei asemenea proclamatii?* Eram in-conjurat de mai mult de treizeci de ofiteri cand tineam aceasta con-vorbire. Odobescu ne zise : 4 Reintrati in salon i intrebati pe d.Eliad ce inseamna aceasta lovire care face proprietatei?*

Reintrand in salon, m'am adresat lui Eliad :Domnule, cu aceasta proclamatie (aratandu-i proclamatia)

dumneata ai intentia a ne reduce la mizerie, amenintand proprie-tarn a ramanea muritori de foame, caci arendaii nu ne mai dauarenda *1

El ne zise ca aceasta este o eroare a tipografiei i in curand se vaindrepta, astfel Inca vom fi satisfacuti.

In aceasta intervorbire, auzim deodata un zgomot mare de pass

AMINTIRILE COLONELITLIII GRIGORE LACIISTEANII 45

BSI un sunet de arme. Cand ne intoarcem, ce vedem? 0 multime desoldati deborda in palat cu pustile la mini, cu Odobescu in cap in-furiat ca un leu si strigand cu un glas de stentor : 4 La acest guvernul *!(Soldatii erau din divizionul al II-lea din batalionul meu, sub co-manda capitanului Boboc).

Eu, care ma aflam fata 'n fata cu Eliad, indata ce am auzit acestcuvant sacramental dela Odobescu, am pus mina in pieptul luiEliad si tragand sabia afara i-am zis :

0 sa te tai caine, sa te invat s mai dai asemenea proclamatii!Odobescu pusese mina in pieptul lui Tell si ii striga :

0 s5 te impusc talharule! Sa vie un of iter sa-lduca la arestulcazarmei I

Tell plangea si se ruga s5-1 ierte. Frate-meu Iancu Lacusteanu,lufindu-i sabia, 1-au luat si it ducea la cazarma intre pusti, numaicu doi soldati.

Magheru i cu Stefan Golescu, indata ce au vazut soldatii, aualergat si s'au inchis intr'o odae pe dinauntm. Solomon se zmuceasa sparga usa, sa omoare pe Magheru caruia ii pasha o veche ran-curia.

Odobescu, vazandu -ma infuriat si ca din moment in momento sa rapui viata lui Eliad, imi zice : s D5-1 Cornescului sa tie peacest talhar si dumneata du-te de aeaza in graba cordon de sol-dati imprejunil palatului si .apoi repede-te la hotelul Momulo 1),unde sunt adunati proprietani si spune-le sa vie in graba incoace.Eu m'am coborit cu soldatii jos sm i-am asezat cite doi, doi, la distantede zece pasi, imprejurul palatului, fiindca numarul soldatilor eranumai de doua sute. Apoi, luand doi soldati cu mine, m'am dus sachem pe proprietarii.

Ajungand la Momulo, in adevar am gasit ca la trei patru sute deproprietari tiind discursuri. Le-am strigat sa vie la palat, caciguvernnl este arestat. Dansii auzind de o asemenea reactie sm nestiindce sfarsit poate aduce, s'au speriat si se imbulzeau sa lasa mai cu-rand Jail, sa fugal care incotro putea ; mai vartos dud au exit in ulit5si au vazut gol5nimea armata, care cu pusti, care cu cutit, altii cutopoare, pang si cu ciomege, alergand la palat (tabacii si macelariiau jucat principalul rol in revolutia dela 1848).

Niculae Golescu alerga pe ulita intr'o birja, stand in picioare custeag tricolor desfasurat, strigand : 4 La arme! La arme! Sa alergepoporul la palat !* Iancu Bratianu pe jos asemenea zbiera din toateputerile lui : s La arme fratilor caci guvernul este arestat! s

1) Actualul Capp. Ieronim Momulo, bucatar italian fost in serviciul luiGrigore Voila Ghica, deschisese aci un restaurant de lux. La etaj, o sail mareera destinata pentru Intruniri, nunti, banchete, etc. Acelaxi Momulo era tot-data xi antreprenorul teatrului vecin.

46 REN1STA FUNDATULOR REGALE

Eu, intorandu-ma la palat prin mijlocul furnicarului de craisi trecincl pe dinaintea casei lui Peret 1), la fereastra erau vreo citivacoconasi de trampa lui care au si intins o pusca pe fereastra o luasela catare ca sa ma loveasca. Soldatii car! erau cu mine imi striga

Fereste-te domnule ca to impusca de sus ))! Atunci am stat le-amstrigat.

Sa nu dati ticalosilor, caci ma jur a nu va raminea platapeste piatra din aceasta casa!

Ajungind la palat, era atita craime adunata incit nu am pututrazbi la Odobescu, ca sa-i spui ca proprietarii au fugit asa amcomandat soldatilor umplerea pustei. Cind deodata and glasul Odo-bescului printre norod strigind

SA nu umple pustile!Atunci, vazind o asemenea tradare din partea Odobescului (a

nu stiam ca in lipsa mea, and m am dus sa them pe proprietari,craii, ca SA insele pe Odobescu, it proclamasera presedinte si dictatoral Wei) eu, pe cat eram infuriat, dar atunci am turbat st am strigatla vreo citiva ofiteri soldati sa se tie bine caci ma duc vin cutoti soldatii din cazarma cu artilerie sa pui tunurile intr saispravesc odata cu tradatorii.

Toata pasarea dupa limba el piece!Apoi m'am aruncat intr'o birja sloboda, care sta acolo, strigindu-i :

0 La cazarma! Sa apuci prin dosul caselor lui Filipescu > 2)Un numar de rasculati, condusi de Iancu Bratianu unul Te-

legescu 3), auzind ca ma duc la cazarma sa viu cu tunurile, au' aler-gat inaintea birjei and au vazut ca s'au departat birja de palatca vreo 40-50 de pasi asa Inca sa nu fie vazuti de soldatii careerau la palat - s'au napustit inaintea trasurei, unil tinind caii, altiilovindu-i in cap cu bastoane, cu topoare, somind pe birjar sa se deajos, care au si facut-o. Eu m'am aruncat pe capra, pe de o parte apa-rindu-rna cu sabia de dinsii, iar pe de alts inpungeam caii ca samearga. Unul mai curajos dinteinsii au sarit in trasura pe la spateau pus mina pe sabie sa mi-o ia, insa tragindu-i sabia prin minai-am taiat degetele.

In fine, dupa atitea lovituri ce au dat tailor, au cazut. Atuncim'am vazut silit m'am aruncat in mijlocul tor. Apoi Bratianu pede o parte, Telegescu pe de alts parte, puind mina in portepeul

1) Astazi casa cu no. 6o al Cali Victoriei (colt cu str. Regala), unde a fosttimp indelungat clubul Conservator.

2) Actuala administratie a domeniilor Coroanei, str. Stirbei VodA.3) Cunoscut agitator, dintr'o familie de mosneni din Telega. Fusese con-

damnat sub domnia lui Alexandru Voila Ghica la so ani ocna pentru a fi luatparte la complotul revolutionar din 5840 Impreuna cu Nic. Balcescu, DumitruFilipescu, Serghiescu, etc.

i:

i

i

:

i 1i inii,

i

i,

i

i

a

AM1NTHULE COLONELULUI GRIGORE LACUSTEANU 47

dupa ce mi-au luat sabia, ma duceau la vornicie, escortat.de cinci-sase sute de vagabonzi cari strigau : Moarte tradatoruluiAltii, sa ma omoare indatal.. Altii ma cereau lui Bratianu ca sa masfasie! Iar copii le strigau sa aiba rabdare pans ma vor duce la vor-nicie, caci poate sa vie soldatii sa ma scape.

Asadar, ducandu-ma spre vornicie, in ameteala for au uitat catrebuia sa treaca pe acasa pe la mine.

Vecinii mei, vazand aceasta scena grozava, au alergat mai inainteacasa si au zis nevestei-mele ca : u Poporul trece pe domnul maiorla vornicie sa-1 omoare 0!

Mititica Marita - era insarcinata in opt luni - au esit la poartatipand...

Cand am ajuns in dreptul portei, doi soldati care aveam in curte,avand pustile pline, au pus una in pieptul Bratianului si alta in pieptulTelegescului strigandu-le : Lasati pe domnul maior ca tragem invoi ! Cari de frica, m'au si lasat, intorcandu-se inapoi cu toata crai-rnea.de

Jar eu am intrat in curte, soldatii au inchis portile punandu-sesantinela la poarta.Urcandu-ma sus, se incepe o alta scena! Copiii, spaimantati,

plangeau, pe Marita au gasit-o un isterism, care ii ramasese patimai 1-au avut multa vreme, apucandu-o din cand in cand.

In fine, dupa ce i-am consolat si i-am linistit am luat toti baniicare aveam in casa, am luat asupra-mi aurul, iar moneda in argint

50-60 de galbeni puind-o inter) batista, am dat-o Maritei.Apoi, luand carabina cu mine, care era plina cu vreo douazeci degloante, am poruncit sa-mi pue in graba seaua pe cal si sa-1 aduca-peste drum la Pana Buescu ; apoi lasand copii acasa cu guvernantai cu toti oamenii din curte, m'am dus cu Marita peste drum la NicuManu, care sedea in casele lui Pana Buescu, sa astept acolo sa-miaduca calul sa ma duc la cazarma sa-mi realizez planul.

Nu au trecut cinci minute dupa venirea noastra in casa Buesculuisi auzim doua detunaturi de plwi si apoi foc de randuri. Am so-cotit ca Odobescu au devenit stapan pe situatie si tara este scapatade crai, caci cunosteam lasitatea lor !..

Eu tremuram de nerabdare si disputam cu Marita sa ma lase sama duc la palat, care cu lacrami ma ruga sal nu ma duc. Cand iatadi' vine lancu Russet 1) cu Nicu Manu dela palat, si asemenea seopuneau voinlei mele de a ma duce, incredintandu-ma ca Solomons au retras cu ostirea la cazarma in urma unuj ordin ce au primadela Odobescu si ca planul meu ar fi fara nici un efect, daca nu fatal.In putine cuvinte voi descri istoricul intamplarei acelor momente :

1) Fiul marelui clucer Constantin Rosetti, si var bun cu C. A. Rosetti.Niscut in 1800, deputat la 1831, aga si membru al Inaltului Divan in 1846,vel logofit In 1855, membru la Inalta Curte in 1858.

.sAbiei,s!..

-

la

48 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Revolutionarii, dupg ce au proclamat pe Odobescu prezident sicarmuitor al afacerilor statului, 1 -au rugat sa ordone ostirei a seretrage. Odobescu au chemat pe Solomon si i-au zis sa se retragacu ostirea in dosul palatului, unde era o ulitg foarte stramta, i saatepte acolo pin5 ce va primi ordinul sgu de ceea ce are a face. Apois a urcat in palat.

Revolutionarii, vizandu-1 izolat; 1-au amenintat Cu pistoale, cucutite, sa -I omoare indatg dacg nu va da ordin in scris lui Solomonsa se retraga cu ostirea la cazarmA. Odobescu, vgzandu-se cu o mul-time de stilete in pieptul sau au scris i au iscglit ordinul.

In intervalul celor petrecute in palat, un unterofiter Davidescu,din regimentul al III-lea, trecut in tabgra revolutionarilor, au trascu pusca pe fereastra palatului in Solomon, ins5 au impucat unsoldat in mini, care era alaturi cu Solomon (soldatul s'au vindecatsi au fost bine recompensat).

Atunci.Solomon au comandat foc de divizion >> in sus, cu scopde a-i speria numai. Rgsculatii, vgzand ca nu cade nici unulau luat mai mutt curaj.

Dupg aceasta Solomon indatg au comandat foc de randuriin came, si lute() chi:4 au cazut noug morti i unsprezeceVgzand rebelii ca nu este.glumg, s'au rgspandit fugind toti in toatepgrtile, incat nu i-ar fi prins nici cu calul. Inca cinci minute sa maifi prelungit focul si eram stgpani pe situatie, insg din nenorocire So-lomon, indata ce au primit ordinul Odobescului, s'au retras la ca-zarma cu ostirea.

Pe Odobescu, dupg ce au iscglit ordinul 1-au arestuit.Dupg ce s'au retras soldatii, o grupg de rebeli, avand in cap vreo

cativa coconasi, precum lancu Balgceanu 1), Dadu Filipescu 2) fiullui Iordache Filipescu, locotenent in ostire, feciorii lui IordacheFlorescu (afarg de Iancu Florescu care era foarte cuminte), Canta-cozinestii ai lui Costache Cantacuzino, Miltiad Costiescu, unter-ofiter la.pompieri 3), si altii multi, cautandu-mg acasg neggsindu-mg,coconasn strigau sa dea foc casei ca sa lasS, insa un tigan rob, anumeDumitru, m'au trgdat, spuindu-le ca sunt peste drum la Buescu.Unii au sarit peste zidul imprejmuirei si au deschis portile de auintrat multimea.

Sluga lui Nicu Manu intra speriat in camera in care eram cu Ma-

1) Emigrat la Constantinopol, in urma revolutiei, este trimis de aci in Tran-silvania spre a organiza impreuna cu Nic. Balcescu o legiune romans. Prefectde politie in timpul lui Cuza, apoi agent diplomatic si ministru plenipotentiarla Viena, Constantinopol, Roma, Paris si Londra (1828-19..).

2) Gheorghe Filipescu (1811-188g), is parte, ca ofiter rus, la rizboiulCrimeei, si apoi, ca ofiter roman, la razboiul pentru independenta.

3) Ajuns in urma director al Monitorului Oficial , (m, 1872).

raniti.

si

s

a,

5

AMINTIRILE COLONEL17LITI GRIGORE LAC CTSTEANII 49

rita ne spune ca : Revolutionarii au intrat in curte i vin cu to-poarele sa omoare pe domnul. Dar veniti curand sa va ascund

Malta, in zapaceala acem au aruncat batista cu bani in soba ;feciorul au vazut, dupa ce au begat pe Marita in una din cameriledupa galerie, mai pe urma s'au intors sz au furat banii, iar pe minem'au dus la scara podului i mi-au zis sA ma urc sus. Era o scaralungs dar foarte stramta, incat nu incapea decal un om.

M'am urcat in capul scarei de sus i cu carabina in mane stamIa meterez. Oamenii curtei i-au ghidat drept la acea scara, care, viind,imi ziserA : a In numele legei, eti arestuit t I Le-am raspuns a josnu ma dais, si a nu indrazneasca vreunul sa se urce pe scara ca slobodcarabina In fine, dupa mai multe incredintari, prin jura-mmte care mi-au facut ca nu ma va atinge nimeni 1 nici carabinavor sere -o, m'am coborit jos, tinandu-i la distanta de cinci, ase pao,*i am intrat in salon. Atunci ei numai de cat au pus santinele la uii la scara.

Care sears au venit eful garditilor Aristia - pina atunci un. .

smmut profesor de deciamatn teatrale i cu unul Apoloni 2), armatiOra in dinti i impanati cu pene la palarie.

Mi-au zis ca au ordinul guvernului sa ma dual la palat unde suntarestuiti i ceilalti doi, adica Odobescu i Solomon.

Am plecat cu danii i vre-o cativa crai de ulita armati cu puti.Trecand pe la locuinta lui Costache Cretulescu care edea pestedrum de casa Buescului, in casele lui lonita Carciumarul d'asupracimelei roii 2), in raspantie, am rugat pe paznici sa intram putinla Cretulescu ca sa-i zic doua vorbe. Paznicii, au primit. Urcandu-masus, am rugat pe vara mea Luta sa-mi dea o camera sa sez, caci uuvoi sa merg la palat (Cretulescu nu era acasa).

Paznicii, auzind ca voesc a raminea acolo, au repetat ca au ordinsa ma duce la palat. Le-am raspuns ca pe cata vreme tut carabinain mans trebue sa predomineze vomta mea, la nu a crailor, i amintrat in camera.

1) Actor grec, trimis de tartar la Paris de Domnita Ralu Caradgea ca sase perfectioneze in arta dramatics. Ajunge dupa zaverA institutor la copiiilui Nicolae Scarlat Ghica si apoi profesor de declamatie la Sf. Sava. Ia o parteactive la revolutia din 5848, inlocuind un timp pe Const. Cretulescu in functiade sef at garzei nationale. Semneaza apoi la 50 August, dupa fuga guvernuluiprovizor, declaratiunea de adeziune fait rezerve la noul regim, ceea ce nu-1

dupa rasturnarea caimacamiei, sA fie printre principalii organizatoriai ceremoniei arderei Regulamentului organic. Autorul mai multor opere li-terare printre care prima traducere in limba romans, a unor fragmente dinIliada (5800-588o).

2) Cunoscut pentru rolul jucat in timpul revolutiei. Exilat printr'un decretal lui Fuad effendi din 25 Sept. 5848, se refugiaza in Turcia impreuna cu Eliad,Tell, Balcescu, fratii Golesti si Bratieni, Boliac, etc.

3) La coltul calei Victoriei cu str. Gene