Download - Monografie bun
Cuprins
Cap 1. Organizarea şi funcţionarea CEMACON S.A.......................................3
1.1. Scurt istoric.......................................................................................................3
1.2. Obiect/domeniu de activitate.............................................................................4
1.3. Organizare internă(organigramă comentată).....................................................4
1.4. Funcţionalitatea( releții interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității)...6
1.5. Structura de personal.........................................................................................7
1.6. Relaţii externe ale Cemacon S.A......................................................................9
1.7. Structura şi evoluţia principalelor obligații fiscale în perioada 2009-2013 - tabel
comentat cu identificarea factorilor de influenţă...................................................10
Cap 2. Așezarea obligațiilor fiscale................................................................14
2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale.....................................14
2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale..........................................................57
2.3. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale................65
Capitolul 3: Perceperea obligațiilor fiscale.....................................................72
3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale....................................................73
3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale..................................................77
3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale..................78
3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale................79
Bibliografie.................................................................................................87
Cap. 1. Organizarea și funcționarea Cemacon S.A
S.C. CEMACON S.A. este o persoană juridică română ce îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu reglementările contabile aplicabile atât la nivel naţional cât şi la nivel
internaţional.
1.1 Scurt istoric
Întreprinderea ce va fi supusă analizei este o societate cu tradiţie, constituită în anul 1969
la Zalău sub denumirea de Întreprinderea de Produse Ceramice, obiectul de activitate fiind
producerea şi comercializarea de materiale ceramice pentru construcţii.
Anul 1991 marchează momentul în care firma devine societate pe acţiuni şi se
înregistrează sub denumirea de CEMACON S.A., iar din anul 1999 capitalul social devine
privat.
În anul 1994 a fost pusa in functiune sectia de pulberi minerale zeolitice, iar in anul 2007
si-a sporit productia prin achizitia si punerea in functiune a unei linii automatizate de
fabricatie a blocurilor ceramice cu o capacitate anuala de 150.000 mc.
În urma investiţiei efectuate între anii 2008 – 2010, societatea deţine cea mai modernă linie
de producţie de blocuri ceramice din România, cu o capacitate de 400.000 mc/an.
De la înfiinţarea sa şi până în prezent societatea a înregistrat un progres mai ales după anul
1991. Creşterea productivităţii muncii şi de asemenea diversificarea gamei sortimentale sunt
atribute ce caracterizează evoluţia societăţii.
1.2 Obiectul/domeniul de activitate
Obiectul de activitate al societăţii este producerea şi comercializarea de elemente pentru
zidărie din argilă arsă respectiv blocuri ceramice şi elemente de ventilaţie, având utilizare în
lucrări de construcţii civile şi industriale coresunzător codului CAEN 2332. Din septembrie
2012 producătorul de blocuri ceramice şi-a mutat sediul social din Zalău în Cluj-Napoca pe
str. Dorobanţilor nr. 48, Cladirea Silver Business Center, etaj.1, judeţul Cluj.
În ceea ce priveşte procesul de producţie, acesta este modern adaptat tehnologiei actuale în
care factorul uman intervine în cadrul acţiunii de urmărire şi corectare a programelor utilizate.
Beneficiile automatizării proceselor se reflectă în costuri operaţionale mai scăzute şi indicatori
de calitate superiori.
Societatea s-a axat pe optimizarea consumurilor energetice, obţinerea unei calităţi
superioare a produselor ceea ce s-a concretizat în realizarea unei reţete optime, la care s-a
ajuns după testarea mai multor modele de încercare. Tot în acest scop s-a urmãrit calibrarea
noii linii de productie, stabilizând productia de cãrãmizi la un nivel foarte bun calitativ, în
conditiile unor consumuri energetice competitive.
Capitalul social subscris şi vărsat este de 26.287.249, divizat în 262.872.486 acţiuni
nominative având o valoare nominală de 0,1 lei/acţiune. Capitalul societăţii este 100% privat
fiind constituit atât din persoane juridice cât şi din persoane fizice. Astfel, acţionarii societăţii
CEMACOM S.A. sunt KJK FUND II SICAV-SIF, SC CONSULTANŢĂ
ANDREI&ANDREI SRL, SSIF Broker SA, SIF Muntenia, Grupul de Fonduri de Investiţii
ING, Casa de Insolvenţă Transilvania şi persoane fizice.
Managementul executiv al companiei este realizat de Liviu Stoleru, deţinând o experienţă
vastă pe piata materialelor de construcţii, sprijinit de asemenea de o echipa profesionistă de
specialişti împreună cu manageri cu experienţă în Cemacon
1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)
Sursa: CEMACON S.A
Conform Organigramei Emitentului, repartizarea actuala a angajatilor pe departamente
se prezinta astfel:
- departament aprovizionare transport – 5 persoane,
- serviciul intern de prevenire si protectie – 9 persoane,
- sectia cariere materii prime – 9+1/2 persoane.
Directorul tehnic are in subordine 50 de persoane repartizate astfel:
- compartiment mecano-energetic – 4 persoane,
- compartiment tehnic – investitii - 45 persoane,
- atelier mentenanta – 5 persoane,
Directorul productie are in subordine 56 persoane repartizate astfel:
- sectia blocuri ceramice – 54 persoane,
- sectia pulberi minerale – 2 persoane.
Directorul vanzari – calitate are in subordine 9 persoane repartizate astfel:
- compartiment vanzari – 6 persoane,
- compartiment marketing – 1 persoana,
- laborator-incercari – 1 persoana,
- compartiment managementul calitatii – 1 persoana.
Directorul economic are in subordine - 4 persoane repartizate astfel:
- compartiment financiar-contabil – 2 persoane,
- compartiment IT – 1 persoana,
Directorul resurse umane are in subordine 3 persoane repartizate astfel:
- compartiment resurse umane- 1 persoana,
- compartiment normare-salarizare – 1 persoana,
- compartiment secretariat – 1 persoana.
Externalizari:
- oficiul juridic
- auditor financiar – externalizat,
- audit intern – externalizat
Consiliul de administratie este format din cinci membri iar conducerea executiva este
asigurata de sase persoane prezentate in cadrul prezentului Prospect la capitolul
« Organe de administrare, conducere si supraveghere ».
Structura organizatorică este reprezentată de ansamblul persoanelor si subdiviziunilor
constituite la nivelul unei entităţi care asigură îndeplinirea tuturor obictivelor propuse.
Concret, structura organizatorică face referire la componentele acesteia (postul, funcţia,
compartimentul) şi relaţiile dintre aceste componente. În cazul societăţii comerciale
CEMACON S.A.structura organizatorică este funcţională, organizată pe nivele ierarhice.
Acest tip de structură presupune gruparea, ierarhizarea, distribuirea şi coordonarea
activităţilor şi responsabilităţilor personalului după principiul funcţional (funcţiile
întreprinderii).
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității)
S.C. CEMACON S.A. Cluj-Napoca este condusă de Consiluliul de Administraţie ales de
Adunarea Generală a Acţionarilor. Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de
conducere al societăţii, care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică
şi financiară.
În cadrul entităţii supuse diagnosticului, se remarcă următoarele funcţii:
Funcţia comercială presupune aprovizionarea cu materiile prime, materialele consumabile
ce vor fi utilizate în cadrul procesului de producţie şi de asemenea vânzarea bunurilor
rezultate în urma procesului de producţie. Această funcţie este realizată prin următoarele
compartimente: Aprovizionare, Producţie, Marketing.
Funcţia financiar – contabilă se referă în principal la înregistrarea în contabilitate a
tuturor operaţiunilor economice ce intervin în decursul unui exerciţiu financiar (pe baza
documentelor justificative), întocmirea registrelor de contabilitate, elaborarea situaţiilor
financiare anuale. Totodată această funcţie se manifestă şi prin analize şi previziuni
economice. Compartimentul la nivelul căruia se manifestă este cel financiar – contabil.
Funcţia de producţie (tehnică) presupune elaborarea proiectelor de execuţie prin
intermediul unui compartiment propriu de proiectare. Tehnologiile proiectate şi aplicate
respectă standardele şi prescripţiile tehnice interne şi internaţionale. Fişele tehnice pe baza
cărora sunt elaborate proiectele de execuţie cuprind: condiţiile generale de fabricaţie, materii
prime şi materialele necesare, utilajele, metodologia de pregătire a lucrărilor, consumul
specific de material, protecţia muncii. Astfel, se asigură rezolvarea corectă a executării
produsului finit şi scurtarea duratei de execuţie a comenzilor ce urmează a fi onorate.
Activităţile desfăşurate se realizeză în cadrul Departamentului de Producţie.
Funcţia de personal presupune următoarele activităţi: stabilirea necesarului de forţă de
muncă, încadrarea personalului pe posturile corespunzătoare, organizarea cursurilor de
instruire şi perfecţionare a personalului, stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor, atribuţiilor
aferente fiecărui post, elaborarea fişei postului, modul de salarizare, întocmirea documentaţiei
necesare salarizării (completarea carţilor de muncă, înscrierea în registrul electronic de
evidenţă al salariaţilor). Această funcţie se realizează cu ajutorul Departamentului Resurse
Umane.
1.5. Structura de personal
Din punct de vedere al echipei CEMACON, 2014 a fost un an de consolidare și de
construcție a unei baze solide pentru proiectele viitoare de creștere ale companiei. Au fost
create 30 de posturi noi, distribuite echilibrat în cadrul departamentelor, echipa crescând astfel
cu 20%. Această creștere a fost gândită să susțină, pe de o parte, creșterea complexității
operațiunilor și a activității CEMACON și pe de altă parte, redeschiderea liniei de producție
din Zalău. Rata de plecare a fost sub 2%, ceea ce demonstrează că echipa actuală este una
sudată, motivată și stabilă. Pe fondul creșterii de personal, cifra de afaceri / angajat a avut în
continuare un trend crescător față de anii anteriori. Din punct de vedere al distribuției pe
departamente, 57% din echipă este aferentă activității de producție. Număr mediu angajați:
FTE CA / angajat CA.
LIVIU STOLERU – Director general Liviu Stoleru (42 de ani) este cãsãtorit si este tatãl a
douã fetite gemene. Este absolvent al Universitãtii Alma Mater Sibiu, specializarea Relatii
Economice Internationale. S-a format ca manager profesionist în cadrul unor corporatii
multinationale, cum ar fi Philip Morris, OMV si Wienerberger dar si în companii românesti
lideri de piatã, cum ar fi Delta Design. A acumulat aproape 14 ani de experientã în
management de vânzãri, logisticã, distributie si marketing, iar în ultimii 9 ani a dezvoltat si
implementat la nivel national strategii comerciale în piata materialelor de constructii. La
Wienerberger, liderul mondial în productia de cãrãmizi, Liviu Stoleru a ocupat functia de
Director de Vânzãri, Marketing si Logisticã în perioada 2005-2009. Aici s-a remarcat printre
multe altele, prin implementarea strategiei comerciale de introducere pe piata româneascã a
sistemului de cãrãmizi Porotherm, fiind creatorul standardului de merchantizare „Casa
Porotherm”, conceput pentru distribuitori, constructori si clientii finali.
ANA POP – Director economic Ana Pop (56 de ani) absolventã a Facultãtii de Stiinte
Economice „Babes-Bolyai’ – Cluj Napoca. La Cemacon lucreazã din 1981, ocupând, pe rând,
posturile de economist (1981 – 1990), sef birou financiar-contabilitate (1990- 1994) si
director economic din 1994 pânã în prezent. Ca director economic, Ana Pop coordoneazã
activitatea financiar-contabilã, întocmeste balantele de verificare, bilanturile si face analizele
economice ale societãtii. Detine participatii de 0,03% din capitalul Cemacon. SARPATAKI
ALPAR LASZLO – Director productie Sarpataki Alpar Director productie (56 de ani) este
absolvent al Facultãtii de Tehnologie chimicã din cadrul Universitãtii Babes-Bolyai, Cluj-
Napoca. Înainte de a se alãtura colectivului de la Cemacon în 1985, a coordonat activitatea de
productie de la Combinatul pentru lianti Hoghiz, jud. Mures. În cadrul Cemacon, a urmãrit
fluxul tehnologic de productie (1985- 1992), a coordonat activitatea de exploatare a argilei
(1992-2000), a fost seful sectiei de blocuri ceramice (2000 – 2006). Din 2006 este responsabil
de întreaga activitate de productie, detinând functia de director productie. Detine participatii
de 2,6% din capitalul Cemacon.
1.6. Relaţiile externe ale Cemacon S.A
Principalele piete de desfacere a produselor Emitentului sunt impartite pe patru zone astfel:
- zona I cuprinde Nord-Vestul Transilvaniei, mai exact judetul Salaj si zonele limitrofe
acestuia: Satu Mare, Maramures, Bistrita, Cluj si Bihor. - zona II cuprinde centrul
Transilvaniei, judetele Mures, Sibiu, Brasov, Alba. - zona III cuprinde judetele Prahova,
Arges, Ramnicu Valcea si Bucuresti, - zona IV cuprinde zona Moldovei in principal judetele
Suceava si Bacau. Piata georgrafica a Emitentului a suferit modificari in decursul anilor 2005-
2007, ea extinzandu-se treptat. Daca in anul 2005 principalele piete au fost Satu Mare si
Maramures, acestea au scazut dezvoltandu-se zona Salajului, Clujul si Bistrita. In anul 2006
piata s-a extins spre centrul tarii (judetele Mures si Sibiu) si in sud in judetul Prahova si in
Bucuresti, urmand ca in 2007 Emitentul sa fie prezent si pe piata din Moldova. . Cresterea
concurentei in zona traditionala Satu Mare, venita mai ales din Ungaria, ca urmare a integrarii
in UE, a avut ca efect scaderea vanzarilor in zona respectiva, in acelasi timp cu scaderea
constructiilor in zona Oasului, aceasta compensandu-se cu cererea crescanda in zonele de
centru cu preponderenta in Cluj. In anul 2007 Emitentul si-a crescut vanzarile externe in
Polonia. Datorita cererii interne foarte mari Emitentul a renuntat la vanzarile pe piata externa,
preturile fiind contracarate in acelasi timp de Wienerberger Polonia.
Clientii principali sunt depozitele de materiale de constructii si firmele de constructii.
Clienti Politica de distributie agreata de Emitent in cursul anului 2008 a fost livrarea
produselor exclusiv catre distribuitori. Pe tot parcursul anului 2008 Emitentul a incheiat relatii
contractuale cu un numar de 73 clienti distribuitori. Primii 10 clienti ai CEON au realizat
vanzari de 40,7% din vanzarile totale ale companiei aferente intregului an 2008. Ponderea
fiecaruia in totalul vanzarilor este urmatoarea:
- SC Micutu 76 SRL Zalau – 6,5% din total vanzari,
- SC Ceramica SA Zalau – 6,4% din total vanzari,
- SC Eco Grup SRL Cluj Napoca - 6,1% din total vanzari,
- SC Miral Com SRL Zalau – 4,7% din total vanzari,
- SC Ambient SA Sibiu – 3,7% din total vanzari,
- SC Pedonis Grup SRL Baia Mare – 3,1% din total vanzari,
- SC Direct SRL Pitesti – 2,7% din total vanzari,
- SC Multicom SRL Zalau – 2,6% din total vanzari,
- SC Bricomat SA Sibiu – 2,6% din total vanzari,
- SC Clar Import Export SRL Cluj Napoca– 2,3% din total vanzari.
Primii 20 de clienti ai Emitentului au realizat 64,1% din vanzarile totale ale Emitentului pe
intregul an 2008. Concurentii Concurentii directi ai Emitentului sunt marii producatori interni
de blocuri ceramice: SC Europoroton SA Biharia, SC Siceram SA Sighisoara, SC Kronberger
SA Targu Mures si SC Ceramica SA Iasi, precum si fabrica de la Triteni a firmei
Wienerberger singurul concurent extern.
1.7. Structura și evoluția principalilor obligații fiscale în perioada 2009-2013 – tabel
comentat cu identificarea factorilor de influiență
Nr.
crt. Impozite, taxe,
contribuţii
ANUL
1. Bugetul de stat 2009 2010 2011 2012 2013
1.1 Impozit pe profit 17227 31823 19875 21987 23008
1.2 Impozit pe venit de
natura
salariilor
18360 17186 21245 20986 22435
1.3 Taxa pe valoare adăugată 13169 10730 11990 12547 14789
1.4 Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
12870 9151 7946 10584 11876
TOTAL 61626 68890 61056 66104 72108
2. Bugetul asigurărilor
sociale de stat
2.1 Contribuţia angajatorului
la fondul asigurărilor
sociale de stat
12419 10090 9174 11234 12567
2.2 Contribuţia angajaţilor la
fondurile asigurărilor
sociale de stat
15870 9699 8900 10765 12555
2.3 Contribuţia unităţii la
asigurările sociale
52924 29815 23980 24567 31256
2.4 Contribuţia personalului
la fondul de şomaj
3652 2168 1923 2345 4532
2.5 Contribuţia unităţii la
fondul de şomaj
5841 4857 3548 4357 3298
TOTAL 90706 56629 47525 53268 64208
3. Bugetul local
3.1 Impozit pe clădiri şi
teren
7080 5345 4305 5678 6788
3.2 Taxe mijloace de
transport
159 167 183 214 199
3.3 Alte taxe 354 107 527 456 567
TOTAL 7593 5619 5015 6348 7554
4. Bugetul fodurilor
speciale
4.1 Alte datorii si creante cu
bugetul statului
─ ─ - - -
4.2 Fond solidaritate ─ ─ - - -
TOTAL ─ ─ - - -
TOTAL GENERAL 159925 131138 113596 125720 143870
Impozitele pe venituri de natura salariilor au scăzut în anul 2011 faţă de 2009 și
2010 deoarece a crescut numărul de salariaţi în acest an, ca măsură principală de creșterii
locurilor de muncă la nivelul firmei .
Taxa pe valoare adaugată (TVA) a crescut de asemenea în anul 2013, fiind stabilită la
un nivel de 24%, crescând cu 6 procente (19%).
Contribuţiile la fondurile asigurărilor sociale de stat au scăzut proporţional de-a
lungul celor cinci ani, contribuţia unităţii având proporţiile cele mai mari.
CAP.2. Așezarea obligațiilor fiscale
2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale
Așezarea obligațiilor fiscale declanşează răspunderi la toţi cei implicaţi în procesul
bugetar potrivit prevederilor actelor normative în materie fiscală. Pe de o parte contribuabili –
persoane juridice pentru care este stabilită iniţiativa de plată, pe de altă parte organele fiscale
cu răspunderi de aşezare şi calcul a obligațiilor fiscale pentru ceilalţi contribuabili.
Persoanele juridice, potrivit cu evidenţele pe care le organizează (statistică, tehnic-
operativă şi contabilă) au obligaţia să comunice informaţii asupra obiectului obligațiilor
fiscale (venit, preţ, bunuri), aflate în consemnările proprii pentru a fi luate în calculul
creanţelor bugetare determinate în baza legii. Unele dintre comunicări se produc pe parcursul
procesului bugetar la anumite termene şi declanşează actul de aşezare şi percepere a
obligaţiilor băneşti către bugetele publice. Principalele forme de prelevarea a veniturilor
bugetare sunt: impozitele, taxele, contribuţiile şi vărsămintele;
Impozitele reprezintă o sumă de bani rezultată din prelevarea unei părţi din veniturile
sau averile persoanelor fizice şi juridice, la dispoziţia statului, în vederea acoperirii
cheltuielilor publice. Astfel, impozitele reprezintă principalele resurse financiare publice
necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Principalele impozite şi taxe reglementate de autorităţile publice şi regăsite în Codul
Fiscal sunt următoarele:
A. Impozitul pe profit;
B. Impozitul pe salarii;
C. Taxa pe valoarea adăugată;
D. Accizele;
E. Taxe vamale
F. Impozite şi taxele locale;
a) Impozitul pe clădiri;
b) Impozitul pe terenuri;
c) Taxe asupra mijloacelor de transport;
d) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate;
e) Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat;
f) Contribuţii la bugetul fondurilor speciale;
g) Alte impozite şi taxe.
Persoanele fizice cu domiciliul în România trebuie să-şi declare veniturile obţinute în
2011, atât în România, cât şi în străinătate, prin completarea şi depunerea Declaraţiei speciale
privind veniturile realizate, formularul 200 şi a Declaraţiei privind veniturile din străinătate,
formularul 201, la Administraţia financiară în a cărei rază au domiciliul.
Formularul 200 trebuie depus de către persoanele care au obţinut, pe parcursul anului
trecut, în România, venituri comerciale, din profesii libere, drepturi de proprietate
intelectuală, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole şi câştiguri din transferul titlurilor
de valoare.
Formularul 201 trebuie depus de către persoanele care au obţinut, în 2011, din
străinătate venituri comerciale, din profesii libere, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea
folosinţei bunurilor, dar şi din pensii, salarii plătite de un angajator sau în numele unui
angajator rezident în România, dobânzi, dividende, premii şi jocuri de noroc, câştiguri din
transferul titlurilor de valoare, precum şi alte venituri.
Persoanele care obţin venituri exclusiv din salarii nu sunt obligate să depună declaraţii de
venit;
A. Realizarea impozitului pe PROFIT
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra beneficiului obţinut din
desfăşurarea unei activităţi economice.
Impozitul pe profit este reglementat prin Legea 571/2003, Titlul II , inclusiv prin Ordonanţele
cu privire la modificările şi completările ulterioare ale acestei legi:
- O.G. 83/2004;
- O.G. 24/24 martie 2005;
- O.G. 138/29.12.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 şi prin
hotărârea Guvernului Romaniei nr. 84/2005 din 03/02/2005, pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.
Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care
realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică,
asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Elemente tehnice folosite în așezarea şi perceperea impozitelor pe profit:
Subiectul impozitului pe profit coincide cu plătitorul şi suportatorul şi este Cemacon S.A
care obţine profit din activitatea desfăşurată.
Obiectul este reprezentat de profitul obţinut de către societatea Cemacon S.A. În cazul
impozitului pe profit baza de calcul se suprapune cu obiectul.
Contribuabilii la impozitul pe profit
Următoarele persoane, conform Codului Fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe
profit:
persoanele juridice române;
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate
în România într-o asociere fără personalitate juridică;
persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în
acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de
către persoana juridică română.
Scutiri de la plata impozitului pe profit:
De la plata impozitului pe profit sunt scutiţi următorii contribuabili:
- trezoreria statului;
- instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003
privind finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;
- persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
- fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
- cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate
pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
- instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr.
84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea
finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
- asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din
activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea
utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
- Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic. Dacă un contribuabil (societate) se înfiinţează sau
încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada de impozitare este perioada anului
calendaristic pentru care contribuabilul a existat (şi a obţinut profit).
Baza de calcul:
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă dintre veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, realizate într-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile la care se adaugă şi cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.
- Pi – profit impozabil.
- V t – venituri totale.
- V ni – Venituri neimpozabile.
- Cht – cheltuieli totale.
- Chnd - cheltuieli nedeductibile.
În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de către contribuabili şi valorificate în baza
unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii
ratelor la venituri impozabile la termenele prevăzute în contractele respective. Cheltuielile
corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente conform
contractelor încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a
contractului. Odată exercitată opţiunea, producătorul nu mai poate reveni asupra acesteia. Din
Pi=(V t−Cht )−V ni+Chnd
punct de vedere contabil, veniturile din vânzarea produselor finite şi descărcarea gestiunii se
înregistrează integral în momentul livrării.
În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza
convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale
stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.
La calculul impozitului pe profit sunt urmărite şi veniturile neimpozabile cum ar fi:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se
deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe
termen lung;
c) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se anulează în
schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin
acte normative.
Pentru a detecta profitul impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate
prin acte normative în vigoare, după cum urmează:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către
contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli
profesionale sau riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor
sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor
necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare etc.
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile,
altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în
România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice,
în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi.
Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabilului
care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, sunt limitate la nivelul
legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra fondului de salarii
realizat. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere, ajutoarele
pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi
cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în
administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe
care le au sub patronaj.
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
e) cheltuielile cu provizioane şi rezerve;
f) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar;
g) amortizarea.
Cheltuielilor nedeductibile :
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit
sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la
sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
România;
b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către
autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate
către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente
în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al
căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub
forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la
sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de
plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru
aceste bunuri, servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune;
g) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
prin acte normative;
h) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi
cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile
reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care
este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing,
potrivit clauzelor contractuale;
i) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii;
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor.
Unitatea tehincă de evaluare - Cota de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplică în cazul societăţii analizate asupra profitului
impozabil este de 16%, începând din anul 2006. Anterior introducerii acestei cote unice,
impozitul pe profit reprezenta 25% din profitul impozabil.
Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit:
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare, adică 15 aprilie inclusiv a anului
următor. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv.
O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi
o declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care
cuprinde scopul şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în
această declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul
internaţional. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
B. Realizarea impozitului pe SALARII
Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (actualizată), aplicabilă de la data de
1 ianuarie 2007, art. 55, sunt definite veniturile din salarii astfel:
„Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a
unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate
temporară de muncă.”1
1 Ordonanţei de Urgenţă nr. 138/29.12.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, art. 55
Sunt asimilate în vederea impunerii, următoarele venituri obţinute de către
persoanele fizice, conform legislaţiei în vigoare:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi
cuvenite personalului militar;
d) indemnizaţia lunară brută şi suma din profitul net cuvenite administratorilor la
companii naţionale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar
majoritar;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale;
f) sumele primite de către reprezentanţii adunării generale a acţionarilor, consiliului de
administraţie, comitetului de direcţie şi comisiei de cenzori.
Nu sunt incluse în categoria veniturilor salariale şi nu sunt impozitate următoarele
sume:
Ajutoarele de înmormântare, ajutoare pentru pierderi produse în gospodăriile proprii
ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, cadourile pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile
oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al
salariaţilor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă; cadourile oferite în
beneficiul copiilor minori ai salariaţilor, precum şi cadourile oferite salariatelor sunt
neimpozabile dacă se înscriu în limita de 150 lei pentru fiecare persoană;
Tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate angajaţilor;
Contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii,
conform legislaţiei în vigoare;
Cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor
publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării;
Contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de
lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare,
precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament acordate de către
angajator;
Contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care îşi
au domiciliul angajaţii şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul
unui abonament lunar;
Sumele sau avantajele primite de persoanele fizice din activităţi dependente
desfăşurate într-un stat străin;
Cheltuielile efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajaţilor legată de activitatea desfăşurată de aceştia pentru angajator;
Costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
Baza normativă
Impozitul pe salarii este reglementat prin Legea 571/2003, Titlul III, Capitolul 3, inclusiv
prin Ordonanţele cu privire la modificările şi completările ulterioare ale acestei legi.
Subiectul este reprezentat de persoana fizică în sarcina căreia este stabilită, prin lege,
obligaţia de plată a impozitului. În cazul impozitului pe venitul obţinut din salarii, subiectul
este angajatul Cemacon S.A.
Suportatorul este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectiv impozitul
plătit şi este reprezentat de angajat, deoarece din salariul cuvenit acestuia se opreşte o anumită
sumă de bani care reprezintă impozitul pe salarii.
Plătitorul este reprezentat de către persoana juridică aflată efectiv în postura de a plăti şi este
în acest caz Cemacon S.A .
Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de „materie impozabilă”. În cazul
impozitului pe salarii obiectul este reprezentat de salarii.
Cota de impozitare, reprezentând unitatea tehnică de impunere pentru determinarea
impozitului pe venituri din salarii este de 16%.
Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se
dimensionează materia impozabilă. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare
valorică, o mărime convenţională, o sumă absolută sau de cele mai multe ori o mărime
relativă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se confundă cu unitatea
monetară a statului respectiv în cazul nostru moneda naţională – RON.
Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la
bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura
veniturilor şi de momentul realizării lor. Termenul de plată se poate găsi fie ca o zi fixă de
plată sau sub forma unui interval de timp. Neplata impozitului până la termenul stabilit
antrenează obligaţia contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în
funcţie de mărimea impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.
Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de
organele fiscale la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv
reglementările prin care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori,
asieta este definită sau interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, ţinzându-se a fi
confundată cu materia impozabilă sau obiectul impozitului.
Baza impozabilă o constituie venitul lunar impozabil, care este egal cu toate veniturile
obţinute de o persoană fizică de la aceeaşi unitate în cursul unei luni, indiferent de perioada la
care se referă.
Fişele fiscale : Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii
se cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele
prevăzute în fişele fiscale pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este
obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal
competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru
anul fiscal expirat.
Modelul şi conţinutul fişei fiscale sunt reglementate de OMFP nr. 425/20.03.2006
pentru modificarea OMFP nr.546/2005. Fişa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii
se completează de către angajatorii/plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor,
denumiţi angajatori, pentru fiecare persoană fizică care realizează venituri din salarii sau
asimilate acestora, la funcţia de bază sau în afara funcţiei de bază, conform legii.
Fişa fiscală poate fi corectată de catre angajator, din proprie initiaţivă, prin depunerea
unei "Fişe fiscale rectificative". Aceasta va fi intocmită pe acelaşi formular ca şi fişa fiscală
care se corecteaza. Sumele înscrise în fişa fiscală se exprimă în lei.
Fişele fiscale se depun de către angajatori la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială
aceştia îşi au domiciliul fiscal sau sunt luaţi în evidenţa fiscală, după caz.
Termenul de depunere a fişelor fiscale este pâna în ultima zi a lunii februarie inclusiv,
a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Fişele fiscale se depun la organul fiscal competent,
în format electronic, însoţite de un borderou privind conţinutul acestora, semnat şi stampilat
conform legii. Formatul electronic al formularului se obţine prin folosirea programului de
asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi se transmite organului fiscal competent
pe dischetă 3 1/2 inch, 1.440 MB compatibilă MS-DOS.
Programul de asistenţă este distribuit contribuabililor gratuit de unităţile fiscale
teritoriale sau poate fi descărcat de pe serverul Ministerului Finanţelor Publice, la adresa
www.mfinante.ro.
Angajatorii editează fişa fiscală în format hârtie, în 2 exemplare:
- un exemplar, semnat şi ştampilat conform legii, se pastrează de către angajator;
- un exemplar, semnat şi ştampilat conform legii, se înmânează angajatului.
Pentru persoanele fizice care încetează să obţină venituri din salarii sau asimilate
salariilor în timpul anului, angajatorii vor înmâna persoanei respective un exemplar al fişei
fiscale, odată cu definitivarea formelor de lichidare sau la încetarea raporturilor în baza cărora
au fost obţinute veniturile din salarii.
C. Taxa pe valoarea adăugată
Cadrul juridic de acţiune:
Taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin Legea 571/2003 privind Codul Fiscal,
Titlul VI, inclusiv prin Ordonanţele Guvernamentale privind modificările ulterioare:
- O.G. 24/24 martie 2005;
- O.G. 138/29decembrie 2004;
- O.G. 83/2004;
- H.G. 44/ianuarie 2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Codului Fiscal;
- Ordonanţa MFP 257, 256/4 februarie 2004.
Taxa pe valoarea adăugată a apărut după anul 1993, când s-a făcut înlocuirea
impozitului pe circulaţia mărfurilor cu taxa pe valorea adăugată. S-a dovedit că aceasta are un
randament mai bun şi valenţe în a preveni evaziunea fiscală potrivit documentaţiei stabilite de
lege.
Ca impozit general pe consum, care se stabileşte cu ocazia operaţiunilor privind
transferul bunurilor şi serviciilor prestate cu plată sau asimilate acestora, taxa pe valoarea
adaugată se caracterizează prin:
- caracter universal, deoarece se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor din economie;
- transparenţă (permite cunoaşterea exactă a mărimii obligaţiei de plată ce revine
fiecărui subiect);
- randament fiscal ridicat (are o bază largă de aplicare);
- neutralitate, deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din
circuitul economic al unui produs.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat,
aceasta aplicându-se asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri, importul de bunuri,
prestările de servicii, precum şi asupra operaţiunilor asimilate acestora.
În calitate de impozit indirect, taxa pe valoarea adăugată combate procesul de
suprastocare şi de realizare a producţiei fără desfacere asigurată. Taxa pe valoarea adăugată
contribuie la realizarea transparenţei şi a încrederii în raporturile dintre stat şi agenţii
economici. Persoanele impozabile achiziţionează mărfurile pe bază de documente pentru a
putea deduce taxa pe valoarea adăugată.
Elemente tehnice ale T.V.A.
Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată cuprinde operaţiunile care îndeplinesc,
cumulativ, următoarele, condiţii:
- constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice.
Subiectul este considerată persoana impozabilă care desfăşoară independent şi indiferent
de loc, activităţi economice de natura activităţilor producătorilor, comercianţilor sau
prestatorilor de servicii. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor
corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de
autorităţi publice, dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni
concurenţiale. Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în
aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în
calitate de autoritate publică, precum şi pentru activităţile următoare:
- telecomunicaţii;
- furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de
aceeaşi natură;
- transport de bunuri şi de persoane;
- servicii prestate de porturi şi aeroporturi;
Suportatorul este reprezentat de persoana obligată în mod direct să suporte plata acestui
impozit. În cazul impozitelor indirecte suportatorul este consumatorul final.
Plătitorul de impozit este persoana juridică obligată să efectueze calculul şi plata
obligaţiei faţa de buget, în acest caz Cemacon S.A .
Plătitorii taxei pe valoarea adăugată
Pentru operaţiunile efectuate pe teritoriul României, plătitorii taxei pe valoarea adăugată
sunt:
persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru
operaţiunile taxabile realizate;
beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite
în străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxă pe
valoarea adăugată.
Obligaţiile plătitorului de T.V.A. vizează îndeosebi înregistrarea sa fiscală, emiterea
facturilor fiscale, evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului, plata T.V.A. la
bugetul statului.
Obiectul impozabil desemnează suma asupra căreia se aplică o cotă de impozit pentru a
se determina cuantumul impozitului datorat. Obiectul este reprezentat de livrările de bunuri,
prestările de servicii, executările de lucrări.
Obiectul T.V.A. îl constituie totalul veniturilor obţinute de către statul român prin
desfăşurarea operaţiunilor impozabile de către persoanele a căror activitate poate fi
impozabilă.
Operaţiunile impozabile pot fi:
- operaţiuni taxabile;
- operaţiuni scutite cu drept de deducere;
- operaţiuni scutite fără drept de deducere;
- operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru care nu
se datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă.
Baza de impozitare este reprezentată de regulă de valoarea bunurilor şi serviciilor care nu
cuprind TVA, dar include accizele pentru bunurile şi serviciile prevăzute cu astfel de taxe.
Baza de impozitare pentru operaţiuni în interiorul ţării este constituită din:
- pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, din tot ceea ce constituie
contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori
prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv
subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
- preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la
momentul livrării;
- suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea
prestărilor de servicii;
Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată:
- impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea
adăugată;
- cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:
- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori
direct clienţilor;
- sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă,
penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a
obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.
Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
- dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de
leasing;
Operaţiuni scutite
În cadrul operaţiunilor scutite cu drept de deducere sunt cuprinse următoarele
operaţiuni:
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării, de către furnizor sau de altă
persoană în contul său;
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării de cumpărătorul care nu este
stabilit în interiorul ţării, sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilor
transportate de cumpărătorul însuşi şi folosite la echiparea sau aprovizionarea
ambarcaţiunilor de agrement şi avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport
de uz privat;
- prestările de servicii, inclusiv transportul şi prestările de servicii accesorii
transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri
vamale suspensive, cu excepţia prestărilor de servicii scutite;
- transportul internaţional de persoane şi serviciile direct legate de acest transport,
inclusiv livrările de bunuri destinate a fi acordate ca trataţie pasagerilor la bordul unui
vapor, avion, autocar, tren;
- prestările de servicii efectuate de intermediari care acţionează în numele sau în contul
unei alte persoane, atunci când intervin în operaţiuni prevăzute de prezentul articol.
Operaţiuni scutite fără drept de deducere(din interiorul ţării)
- spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de
acestea, etc;
- prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi
tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi
de tehnicienii dentari;
- transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate
în acest scop;
- activitatea de învăţământ prevăzută de Legea învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, desfăşurată de unităţile
autorizate, inclusiv activitatea căminelor şi a cantinelor organizate pe lângă aceste
unităţi, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările
de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de către instituţiile publice sau de
către alte entităţi recunoscute, care au aceste obiective;
- prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a
tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau alte entităţi recunoscute ca având
caracter social;
- prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,
efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică
sportul sau educaţia fizică;
- realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune,
cu excepţia celor de publicitate, efectuate de unităţile care produc şi/sau difuzează
programele audiovizuale, precum şi de unităţile care au ca obiect de activitate
difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;
- vânzarea de licenţe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la
agenţiile internaţionale de ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinate
activităţii de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;
- activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor,
subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de
cercetare-dezvoltare şi inovare, în programele-nucleu şi în planurile sectoriale,
prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
324/2003, cu modificările ulterioare, precum şi activităţile de cercetare-dezvoltare
şi inovare finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral;
- livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli
individuali şi asociaţiile fără personalitate juridică ale acestora;
- operaţiunile de asigurare şi/sau reasigurare, precum şi prestările de servicii în
legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele
care intermediază astfel de operaţiuni;
- jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare
astfel de activităţi;
- livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de unităţile din sistemul de
penitenciare, utilizând munca deţinuţilor;
- arendarea, concesionarea şi închirierea de bunuri imobile;
Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată
deductibilă devine exigibilă. Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării
în folosul operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de
taxă pe valoarea adăugată are dreptul să deducă:
- taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost
livrate sau urmează să îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost
prestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;
- taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.
Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de TVA, care realizează sau urmează
să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât si operaţiuni care nu dau drept de
deducere, este denumita plătitor de taxă pe valoare adăugată cu regim mixt.
Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt se referă la următoarele:
- achiziţii de bunuri si servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept
de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării unor astfel de operaţiuni, se
înscriu într-un jurnal pentru cumpărări, care se întocmeşte separat pentru aceste
operaţiuni, şi taxa pe valoare adăugată aferenta acestora se deduce integral;
- achiziţii de bunuri şi servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau
drept de deducere, precum şi de investiţii destinate realizării unor astfel de operaţiuni,
se înscriu în jurnalul pentru cumpărări, care se întocmeşte separat pentru aceste
operaţiuni, şi taxa pe valoare adăugată aferenta acestora nu se deduce;
- bunurile şi serviciile pentru care nu se cunoaşte destinaţia în momentul achiziţiei,
respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea operaţiuni care dau drept de deducere
sau operaţiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina
proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere
şi operaţiuni care nu dau drept de deducere, se evidenţiază într-un jurnal pentru
cumpărări întocmit separat. Taxa pe valoare adăugată aferentă acestor achiziţii se
deduce pe bază de pro-rată. Prin excepţie, în cazul achiziţiilor destinate realizării de
investiţii, care se prevăd că vor fi utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau
drept de deducere, cât şi pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, este permisă
deducerea integrala a taxei pe valoare adăugată pe parcursul procesului investiţional,
urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în conformitate cu procedura stabilită prin
norme.
Pro-rata se determină în felul următor:
Pro-rata se determină ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de
deducere, inclusiv subvenţiile legate direct de preţul acestora, la numărător, iar la numitor
veniturile de la numărător plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de
deducere. În calculul pro-rata, la numitor se adaugă alocaţiile, subvenţiile sau alte sume
primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finanţării de activităţi scutite fără
drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată.
Pro-rata se determină anual, situaţie în care elementele prevăzute la numărător şi
numitor sunt cumulate pentru întregul an fiscal.
T.V.A. de dedus este determinată prin aplicarea pro-ratei asupra TVA deductibile.
Unitatea de impunere-Cotele de taxa pe valoare adăugată :
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24%.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9%.
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată de 24% se aplică asupra bazei de
impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea
adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată de 9% se aplică asupra bazei de impozitare,
pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente
de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;
- livrarea de ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;
- medicamente de uz uman şi veterinar;
prorata=venituridinoperatiunicu
dreptde
deducere
vendinoperatiunitotale
x100
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
- livrarea de manuale şcolare şi cărţi, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;
- livrarea de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care
intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.
Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul ţării pentru livrarea
aceluiaşi bun.
Perioada fiscală
Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.
D. Accizele
Accizele sunt reglementate prin Legea 571/2003, Titlul VII, inclusiv prin Ordonanţele
cu privire la modificările şi completările ulterioare ale acestei legi.
Accizele apar în structura veniturilor bugetare în categoria impozitelor indirecte.
Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat,
pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import :
bere; vinuri; băuturi fermentate, altele decat bere şi vinuri; produse intermediare; alcool
etilic; produse din tutun; uleiuri minerale şi electricitate.
Produsele prevăzute sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România sau
la momentul importului lor în ţară. Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru
consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv
sau într-un regim vamal de import cu exceptarea de la plata tuturor sumelor aferente
drepturilor de import, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale
de import.
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă
o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabila autorizaţia de antrepozit fiscal,
indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize
se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă răspunderea pentru
calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru
depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă.
Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale, pe baza
competenţelor lor, aşa cum sunt precizate în Codul Fiscal şi în legislaţia vamală.
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci când sunt destinate pentru:
a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale
României, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun bazele
acestor organizaţii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu
excepţia Forţelor Armate ale României;
d) rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
Plătitori (contribuabili): orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă
şi indiferent de loc, activităţi economice, producătoare de produse accizabile.
Obiectul impunerii: orice operaţiune prin care produsele accizabile sunt fabricate,
procesate sau modificate sub orice formă.
Baza de impozitare a accizelor o reprezintă:
- pentru produsele din producţia internă – preţurile de livrare, mai puţin accizele,
respectiv preţul producătorului, care nu poate fi mai mic decât suma costurilor
ocazionate de obţinerea produsului respectiv;
- pentru produsele din import – valoarea în vamă stabilită, la care se adaugă taxele
vamale şi taxele speciale.
Produsele menţionate sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România
sau la momentul importului lor în ţară.
Acciza devine exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi
sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum este considerată:
- orice ieşire a produselor accizabile în regimul suspensiv;
- orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
- orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim
suspensiv;
- utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal astfel decât ca
materie primă;
- orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost
introduse în sistemul de accizare.
Mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un alt antrepozit fiscal în
România sau către o altă ţară nu se consideră eliberare pentru consum.
Importul este considerat orice intrare de produse accizabile în România cu excepţia:
- plasării produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în România;
- distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
- plasării produselor accizabile în zone libere.
Importul mai include: scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv,
în cazul în care produsul rămâne în România, utilizarea în scop personal în România unor
produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv; apariţia oricărui alt eveniment acre
generează obligaţia plăţii drepturilor vamale de import.
E. Taxe vamale
Taxele vamale se încadrează în categoria impozitelor indirecte, ele se percep asupra
mărfurilor doar la trecerea graniţei sau vămii unei ţări.
Plătitori (contribuabili): orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă
activităţi economice, ce presupun exportul sau importul unor mărfuri.
Obiectul impunerii: acţiuni, atitudini şi proceduri de realizat prin implicarea
autorităţii vamale şi a persoanelor care trec graniţa având în posesie mărfuri.
Taxele vamale pot fi structurate, aşa cum prevede şi literatura de specialitate după mai
multe criterii, dintre care menţionăm: obiectul impunerii, modalităţile de aşezare şi impunere,
scopul pentru care au fost instituite.
În raport cu obiectul impunerii taxele pot fi:
- taxe vamale de import, pentru produsele importate din altă ţară;
- taxe vamale de tranzit , la trecerea mărfurilor printr-o ţară;
- taxe vamale de export, privind mărfurile exportate.
În funcţie de modalităţile de aşezare şi calcul taxele vamale se regăsesc astfel:
- specifice, stabilite pe unităţi cu exprimare naturală: kilograme, bucată, metru liniar,
metru cub, etc.;
- ad-valorem, prin aplicarea de cote asupra preţurilor mărfurilor;
- mixte, prin îmbinarea celorlalte două.
În funcţie de scopul urmărit la instituire, taxele vamale privesc:
- mobilizarea de venituri pentru stat;
- protecţia prin crearea de bariere în trecerea mărfurilor între state.Pentru o bună
desfăşurare a activităţii de colectare a taxelor vamale trebuie să stabilim înţelesul unor
concepte cum ar fi: autoritate vamală, operaţiuni prealabile vămuirii sau regimul vamal.
Autoritatea vamală este instituţia care este îndreptăţită să exercite o anumită
prerogativă ce ţine de politica vamală a statului în vederea aplicării de taxe asupra bunurilor
care trec prin vamă.
Operaţiunea se mai numeşte şi vămuire şi se exercită de către personalul operativ,
prin birouri şi puncte de lucru organizate prin direcţii regionale şi Direcţia Generală a
Vămilor.
Dintre responsabilităţile şi competenţele autorităţii vamale se menţionează: controlul
mărfurilor şi a mijloacelor de transport, controlul corporal al persoanelor fizice, controlul
bunurilor trecute prin vamă în orice loc de pe teritoriul ţării.
Operaţiunile prealabile vămuirii reprezintă acţiuni, atitudini şi proceduri de realizat
prin implicarea autorităţii vamale şi a persoanelor care trec graniţa având în posesie mărfuri.
Regimul vamal vizând mărfurile care intră şi ies din ţară presupune un cadru juridic
procedural cu referire la normele ce se aplică operaţiunilor comerciale privind scopul şi
destinaţia lor.
Regimurile vamale pot fi: definitive sau/ şi suspensie.
Importul reprezintă intrarea mărfurilor străine în ţară şi introducerea lor în circuitul
economic. Taxele vamale la import se determină pe baza tarifului vamal practicat în România
ce se aplică asupra valorii exprimate în lei, în vamă, cu privire la mărfurile importate.
Valoarea în vamă este elementul tehnic cunoscut sub denumirea de bază de calcul a
taxelor vamale aşa cum sunt ele prevăzute în Tariful vamal de import al României şi Legii
nr.141 din 1997.
Determinarea definitivă a valorii în vamă presupune şi situaţii particulare posibile
ţinând de documente şi de dreptul de a ridica mărfurile din vamă la cererea importatorului.
Exportul apare în legătură cu mărfurile româneşti care ies definitiv din ţară, mărfuri
care au fost produse în ţară, cu excepţia celor care se află sub influenţa unor măsuri de
prohibiţie sau restricţie.
În ceea ce priveşte aspectul procedural acesta trebuie să parcurgă mai multe etape în
legătură cu deplasarea mărfurilor şi trebuie să se ţină cont de reglementările specifice legii.
Valoarea în vamă a mărfurilor exportate consemnată în declaraţia vamală se exprimă în
valuta agreată de Banca Naţională a României şi se consideră franco frontiera română.
Mărfurile importate se află în situaţie de interdicţie la trecerea graniţei şi figurează cu
sensul de prohibiţie sau în sens mai lejer în sensul permiterii circulaţiei apar mărfuri
restricţionate, pentru care exist condiţii speciale.
Tariful vamal se adaugă la import şi export pentru bunurile care nu se încadrează în
limitele cantitative şi valorice prevazute de lege.
Regimurile vamale suspensive sunt definite ca operaţiuni cu titlu temporar care au ca
şi efect suspendarea plăţilor vamale. Aceasta se solicită în scris de către titularul operaţiunii
comerciale, iar autoritatea vamală poate aproba cererea numai în cazul existenţei condiţiilor
de suraveghere şi control. Se solicită şi constituirea unei garanţii care să asigure încasarea
drepturilor de import ce ar putea fi datorate.
F. Impozite şi taxele locale
a) Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri este datorat de orice persoană care are în proprietate o clădire
situată în România, fiind destinat bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care
este amplasată clădirea. Dacă o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe
persoane , fiecare din proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate
în partea din clădire aflată în partea sa.
Scutiri:
Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:
- clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ teritoriale sau a oricăror
instituţii publice, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;
- cladirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologie,
muzee ori case memoriale, cu exceptia celor care sunt folosite pentru activităţi
economice;
- clădirile care constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de
lege;
- clădirile instituţiilor de învaţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu
sau acreditate;
- clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
- construcţiile şi amenajările funerale din cimitire, crematorii etc.
În cazul persoanelor juridice, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote asupra
valorii de inventar a clădirii. Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Local şi
poate fi cuprinsă între 0,5 si 1% inclusiv. Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de
intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrata în contabilitatea proprietarului clădirii, conform
prevederilor legele în vigoare. În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe
calea aomortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică
următoarele reguli: impozitul pe clădire se datorează de proprietar, valoarea care se ia în
considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrata în contractul de
leasing financiar.
Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patru rate egale, pâna la datele de 15 martie,
15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
b) Impozitul pe terenuri
Impozitul pe teren apare în structura veniturilor proprii ale bugetelor locale şi este
datorat de persoanele care au în proprietate terenuri situate în România, atât în mediu urban,
cât şi în cel rural.
Subiectul (plătitorul) impozitului pe teren este deţinătorul terenurilor.
Obiectul impozitului: toate suprafeţele de teren aflate în proprietatea societăţii.
Unitatea tehnică de evaluare este metrii pătraţi de teren pentru care se stabileşte
anual o sumă fixă.
Baza de calcul este reprezentată de suprafaţa de teren diferenţiată pe categorii de
localităţi, iar în cadrul localităţii, pe zone; în intravilan sunt patru zone: A, B, C, D. Încadrarea
terenurilor pe zone, în cadrul localităţii se face de Consiliul Local Cluj în funcţie de poziţia
terenului faţă de centrul localităţii, de caracterul zonei (zonă locuită sau industrială ) precum
şi de alte elemente.
Plata se face anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului, datorată pentru
întregul an, până la data de 15 martie a anului respectiv se acordă o bonificaţie de 10%,
stabilită prin Hotărâre a Consiliului Local.
Sunt scutite de la plata impozitului pe teren :
- terenurile aferente unor clădiri, pentru suprafeţele ocupate de clădiri;
- orice teren al unui cult religios;
- orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar acreditată sau
autorizată provizoriu;
- orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia
suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
- orice teren degradat sau poluat;
- terenurile care prin natura lor sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice
terenuri ocupate de iazuri, bălti, lacuri de acumulare sau căi navigabile;
- terenuri ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale;
- terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice etc.
c) Taxe asupra mijloacelor de transport
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare
aduse prin O.G. nr.83/2004 pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal şi prin O.G.
nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.
Hotărârea Guvernului nr.783/19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile
impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru
amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în
anul fiscal 2005, publicată în M.O., nr. 482 din 23 mai 2004.
Subiectul taxei asupra mijloacelor de transport este reprezentat de orice persoană care
are în proprietate un mijloc de transport care este înmatriculat în România. Această persoană
datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care se prevede
altfel.
Obiectul impozitului este reprezentat de mijlocul de transport aflat în posesia
persoanei fizice sau juridice.
Perioada fiscală: este un impozit anual.
Plătitorul varsă la Trezorerie taxa asupra mijloacelor de transport pe care le deţine în
proprietate pe baza sumelor calculate de Consiliul Local şi trecute în declaraţia de impunere
pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport.
Unitatea de impunere: este stabilită în sumă fixă, în codul fiscal în funcţie de
numărul de axe şi de tonajul maşinii.
Baza de calcul se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a autoturismului, prin
înmulţirea fiecărei grupe de 200cm3.
Scutiri:
Impozitul pe mijloace de transport nu se aplică pentru:
- autoturisme, motociclete cuataş şi motociclurile care aparţin persoanelor cu handicap
locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
- navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folisite pentru transportul persoanelor
fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
- mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
- mijloace de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de
transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în
afara localităţii, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public.
d) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate
Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi
promovării sănătăţii populaţiei care asigură acordarea unui pachet de servicii de
bază.Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, pe
baza următoarelor principii:
- alegerea liberă a casei de asigurări de sănătate;
- solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor;
- alegerea liberă de către asiguraţi a medicului de familie, a medicului specialist din
ambulatoriu şi a unităţii sanitare, e.t.c
Subiectul este reprezentat de totalitatea asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale
de sănătate.
Au calitatea de asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii
străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. În această calitate au obligaţia
plăţii contribuţiei de asigurare. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează o dată
cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reşedinţă în România.
Documentele justificative privind dobândirea calităţii de asigurat se stabilesc prin
ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, la propunerea CNAS. Calitatea de asigurat se
dovedeşte cu un document justificativ - adeverinţă sau carnet de asigurat - eliberat prin grija
casei la care este înscris asiguratul.
Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei:
- toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă
sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
- soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane
asigurate;
- persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi
se află în îngrijirea familiei;
- pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. şi alte
categorii de pensionari;
- persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii
nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,
e.t.c.
Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia,
cu plata contribuţiei din alte surse, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă:
- satisfac serviciul militar în termen;
- se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie sau în
concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;
- execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;
- persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alocaţie de
sprijin.
Contribuţia angajatorului:
În cazul angajatorilor, obiectul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate este
reprezentat de fondul total de salarii brute realizat lunar, egal cu baza impozabilă.
În normele metodologice a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se consideră
angajator persoana fizică sau juridică la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, pe bază de
contract individual de muncă sau în baza unui statut special prevazut de lege.
Angajatorii au obligaţia să calculeze, să reţină şi să vireze lunar în contul deschis la
unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de
impozite şi taxe, contribuţia de 5,2% datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din
unitatea respectivă, raportat la fondul de salarii realizat.
Prin fond de salarii realizat se înţelege totalitatea sumelor constituite şi utilizate de persoanele
fizice şi juridice pentru plata drepturilor salariale sau/şi drepturilor asimilate salariilor, aşa
cum sunt definite in legislatia fiscala.
Orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor va fi evidenţiată în declaraţia lunară
privind obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, depusă de angajator
la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care este luat în evidenţă ca plătitor de impozite
şi taxe.
Contribuţia asiguraţilor
Baza impozabilă este reprezentată de salariul brut lunar, corespunzător funcţiei
îndeplinite, la care se mai adaugă, după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi
alte drepturi salariale, în cazul contribuţiei individuale
Contribuţia lunară a persoanelor asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%,
aplicată asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse
impozitului pe venit. Angajatorul are obligaţia calculării, reţinerii şi virării lunare integrale a
contribuţiei datorate de catre persoana asigurată în contul deschis pe seama Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază
angajatorii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe.
Persoanele juridice şi persoanele fizice, în calitate de angajator, care, potrivit legii, au
obligaţia de plată către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, declară aceste
obligaţii la organele fiscale teritoriale la care sunt luate în evidenţă ca plătitori de impozite şi
taxe. Listele nominale cu salariaţii se depun la casele de asigurări de sănătate la care aceştia
au optat.
Începând cu data de 1 ianuarie 2011 cota de contribuţie pentru concedii şi
indemnizaţii, destinată plăţii indemnizaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, este de
0,85% aplicată la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentând indemnizaţie de
somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit şi se achită la bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Angajatorii şi asiguraţii care nu respectă obligaţia plăţii contribuţiei datorează
majorări pentru perioada de întârziere, egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării
debitelor către bugetul de stat.
e) Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de şomaj
Contribuţia la fondul pentru ajutorul de şomaj este reglementată prin:
Lege 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei
de muncă, publicată în M.O. nr. 103 din 6.02.2002 ;
Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale.
În România fiecărei persoane îi este garantat dreptul de a-şi alege liber profesia şi
locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj.
Prin Legea76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă, publicată în M.O. nr. 103 din 6.02.2002 se reglementează măsurile pentru
realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor pentru riscul
de şomaj;
Măsurile prevăzute în această lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pe
piaţa muncii:
- prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia;
- încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
- sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale
populaţiei;
- asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii;
- stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă.
Obiectul contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj este constituit din:
- salariul de baza lunar, în cazul angajaţilor;
- fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi, în cazul angajatorilor.
Subiectul este reprezentat pe de o parte de către angajator, care are obligaţia de a plăti
lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar pe de altă parte de angajat.
Baza impozabilă este reprezentată de:
- salariul brut lunar, corespunzător funcţiei îndeplinite, la care se mai adaugă, după
caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi alte drepturi salariale, în cazul
contribuţiei individuale;
- fondul total de salarii brute lunare, în cazul angajatorului.
Contribuabilii la fondul pentru ajutorul de şomaj sunt reprezentaţi de:
- persoanele fizice care realizează venituri sub forma salariilor;
- persoanele juridice şi fizice române şi străine cu sediul în România care angajează
şi utilizează personal angajat.
Beneficiarii acestei contribuţii sunt persoanele care au calitatea de şomeri.
Noţiunea de şomer semnifică persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la
îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
- starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate
potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaţia de şomaj ce i s-ar cuveni potrivit
prezentei legi;
- este înregistrată la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, e.t.c.
Şomerii sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaţii:
- le-a încetat contractul individual de muncă din motive neimputabile lor;
- le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi, dacă anterior nu au fost
încadraţi în muncă sau dacă reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza
încetării definitive a activităţii angajatorului, e.t.c.
De asemenea sunt consideraţi şomeri persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
- sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 18 ani, care
într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă
potrivit pregătirii profesionale;
- sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenţi
ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de 16 ani, care, în cazuri justificate, sunt
lipsite de susţinători legali sau ai căror susţinători legali dovedesc ca sunt în
imposibilitatea de a presta obligaţia legală de întreţinere datorată minorilor;
- sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în
muncă şi care într-o perioada de 30 de zile de la data lăsării la vatră nu s-au putut
încadra în muncă.
Asiguratul este persoana fizică care realizează venituri şi este asigurată pentru riscul
pierderii locului de muncă, prin plata contribuţiei de asigurări pentru şomaj.
Asiguraţii pot fi:
- cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România, în
condiţiile legii;
- cetăţeni români care lucrează în străinătate, în condiţiile legii;
- străini care, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt
încadraţi în muncă sau realizează venituri, în condiţiile legii.
În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
- persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă sau
persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe baza de convenţie civilă de
prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu
9 salarii minime brute pe ţară;
- funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de
numire;
- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prezentei legi,
următoarele persoane:
- asociat unic, asociaţi;
- administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
- persoane autorizate s desfăşoare activităţi independente, e.t.c.
Cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
Pentru anul 2011, pentru angajatori cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
este de 0,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.
Pentru anul 2011, pentru angajaţi, cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
este de 0,5% aplicată asupra salariului de bază lunar brut. Venitul lunar pentru care se
asigură persoanele nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe ţară.
f) Contribuţii la bugetul fondurilor speciale
Fondurile speciale, reprezintă, în general, acele contribuţii sau taxe plătite de
contribuabili persoane fizice şi juridice, în contextul unei legislaţii speciale, cu scopul de a se
constitui surse bugetare a căror utilizare este strictă numai pentru asigurarea funcţionării sau
dezvoltării anumitor activităţi bugetare.
În general, aceste legi speciale reglementează pe de o parte modalităţi de constituire şi
utilizare a fondului, iar pe de altă parte aspecte ce trebuie cunoscute de contribuabili
referitoare la modalităţi de determinare a bazei impozabile, termene de plată, cine
administrează fondul, care sunt plătitorii, cine controlează fondul, care sunt penalităţile de
întârziere etc.
1. Fondul de mediu
Administrare
Acest fond este administrat de către Administraţia Fondului pentru Mediu, sub
autoritatea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.
Baza de calcul:
- veniturile realizate din vânzarea deşeurilor feroase şi neferoase de către deţinătorii
de astfel de deşeuri, persoane fizice / juridice (se aplică o cotă de 3% din aceste
venituri);
- taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, încasate de la agenţii economici;
- veniturile încasate de la agenţii economici din utilizarea de noi terenuri pentru
depozitarea deşeurilor valorificabile;
- valoarea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de producătorii şi importatorii de
bunuri ambalate, cu excepţia celor utilizate pentru medicamente;
- valoarea substanţelor chimice periculoase comercializate de producători şi
importatori, mai puţin cele utilizate la producerea medicamentelor etc.
Plata obligaţiilor la fondul de mediu se face lunar, până pe 25 ale lunii următoare
celei în care s-a desfăşurat activitatea, într-un cont de trezorerie al Fondului pentru mediu.
2. Fondul special al drumurilor publice
Acest fond asigură completarea resurselor de finanţare necesare proiectării,
constituirii, modernizării, reabilitării, reparării, întreţinerii şi exploatării drumurilor publice.
Administrare - Ministerul Finanţelor Publice
Plătitori
Persoanele fizice şi juridice care produc sau importă carburanţi auto sunt obligaţi să
contribuie la acest fond special.
Baza de calcul:
Sursele Fondului special al drumurilor publice se constituie prin aplicarea unei cote
unice egale cu echivalentul în lei a 110 EUR/tonă la motorină şi 125 EUR/tonă la benzină,
asupra:
Cantităţilor de carburanţi auto livraţi la intern de producători, precum şi de
carburanţii auto consumaţi de aceştia pentru alimentarea autovehiculelor
proprii;
Cantităţilor de carburanţi auto importaţi.
Termen de plată: achitarea sumelor se poate face zilnic sau nu mai târziu de data de
10 a lunii următoare pentru care sunt datorate sumele respective. Virarea sumelor datorate se
face prin ordin de plată emis de persoanele juridice în contul bugetului de stat deschis la
Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică a Municipiului bucureşti, pe seama Ministerului
Finanţelor Publice.
3. Fondul de garantare constituit potrivit legii privind asigurările şi reasigurările
în România
Acest fond este constitui în vederea protejării asiguraţilor, beneficiarilor asigurării şi
terţelor persoane despăgubite, în cazul constatării insolvabilităţii asigurătorului.
Începând cu anul 2005, acest fond se separă în două fonduri corespunzător celor două
categorii de asigurări, respectiv:
Fondul de garantare pentru asigurările de viaţă şi
Fondul de garantare pentru asigurările generale.
Administrare
Acest fond este administrat de către Comisia de Supraveghere a asigurătorilor.
Contribuabilii la acest fond sunt agenţii economici din domeniul
asigurătorilor şi asigurătorilor – reasiguratorilor.
4. Fondul cinematografic
Administrare
Administrarea acestui fond se face de către Centrul Naţional al
Cinematografiei.
Plătitori :
- Agenţii economici care vând sau închiriază către public casete video
înregistrate şi care sunt autorizaţi ca atare;
- Agenţiile de publicitate sau agenţii economici cumpărători ai minutelor de
publicitate;
- Societăţile de televiziune etc.
5. Fondul cultural naţional
Acest fond este constituit în vederea protejării, punerii în valoare a moştenirii culturale,
dezvoltării şi promovării valorilor culturale contemporane.
Administrare – Ministerul Culturii şi Cultelor
Baza de calcul:
- încasările realizate de agenţii economici din vânzarea reproducerilor, copiilor
sau mulajelor realizate, în condiţiile legii, după bunurile culturale mobile,
proprietate publică, ori după monumentele sau componente ale monumentelor
istorice, proprietate publică (se aplică o cotă de 5% asupra încasărilor realizate);
- încasările realizate de agenţii economici din vânzarea la licitaţie publică a
bunurilor culturale mobile (5%);
- încasările realizate de agenţii economici din vânzarea imobilelor monumente
istorice (2%);
- încasările realizate de agenţii economici din vânzarea calendarelor sau a cărţilor
poştale ilustrate, afişelor, posterelor, imaginilor autocolante sau a tipăriturilor
mixte (3%) etc.
Termen de plată: agenţii economici au obligaţia să calculeze şi să vireze sumele
datorate fondului până la data de 15 a lunii următoare. Sumele se virează Ministerului Culturii
şi cultelor cu ordin de plată tip trezorerie în contul deschis la Trezoreria Municipiului
Bucureşti.
6. Fondul special pentru sănătate publică
Acest fond este constituit pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate.
Administrare – Ministerul Finanţelor Publice
Baza de calcul:
- încasările realizate din acţiuni de publicitate la produsele de tutun, ţigări şi
băuturi alcoolice (cotă de 12%);
- veniturile realizate din producţia de produse din tutun, ţigări şi băuturi alcoolice,
după deducerea accizei şi a taxei pe valoarea adăugată (cotă de 2%);
- adaosul comercial practicat la produsele din tutun, ţigări şi băuturi alcoolice, de
comercianţii care realizează venituri din vânzarea acestor produse.
Termen de plată: sumele datorate de agenţii economici se virează lunar, până la data
de 15 a lunii următoare pentru luna precedentă.
Alte fonduri speciale:
- Fondul pentru protecţia socială a salariaţilor din activitatea de construcţii;
- Fondul naţional de solidaritate în metalurgie;
- Fondul special al aviaţiei civile;
- Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru
trecerea frontierei şi a celorlalte unităţi vamale;
- Fondul naţional de solidaritate;
- Fondul special pentru produse petroliere;
- Timbrul monumentelor istorice;
- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.
g) Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat
Baza legală: Ordonanţă de urgenţă nr. 139/2004 privind modificarea art. 26 alin. (1)
din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004 (Monitorul Oficial,
Partea I nr. 1280 din 30/12/2004)
Subiectul acestui venit bugetar este pe de o parte Cemacon S.A iar pe de altă parte
fiecare salariat în parte.
Plătitorul este numai Cemacon S.A .
În sistemul public sunt contribuabili:
- asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
- angajatorii;
- persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;
- Agenţia Naţională de ocupare şi Formare Profesională care administrează
bugetul fondului pentru plata asigurărilor de şomaj;
- persoanele care încheie contract de asigurare.
Obiectul impunerii este reprezentat de fondurile de salarii acordate de întreprindere,
cât şi de veniturile salariale (inclusiv sporul de vechime în muncă, sporul pentru condiţii
grele, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei
funcţii suplimentare etc.).
Cotele de contribuţii sociale:
- 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuala
si 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
- 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
- 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală
şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
- CAS angajator 20,8%;
- CAS angajat 10,5%.
Unitatea de impunere: în sistemul public, pe teritoriul României, contribuţiile şi
prestaţiile de asigurări sociale se plătesc în RON.
Baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale o reprezintă salariile
individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile şi adaosurile reglementate prin lege şi prin
contractul colectiv de muncă.
Prin salarii individuale brute realizate lunar se înţelege:
- salariul de bază negociat brut corespunzător timpului efectiv lucrat;
- îndemnizaţii de conducere, sporuri şi adaosuri acordate;
- sume plătite pentru concedii de odihnă, evenimente familiale deosebite, zile de
sărbători religioase;
- sume plătite pentru pensionari;
- sume plătite pentru disponibilizări;
- gratuităţi acordate personalului;
- diurne de deplasare peste nivelul celor aprobate prin lege.
CAS datorată de salariat = BCA * N, unde :
BCA – baza de calcul a contribuţiei salariatului, ce nu poate depăşi valoarea a cinci
salarii medii pe economie şi reprezintă venitul brut.
N – cota de contribuţie la asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă (10,5%).
În cazul în care venitul realizat de asigurat este mai mare decât valoarea a cinci salarii
medii brute pe economie, venitul luat în calcul pentru contribuţia la asigurarile sociale este
egal cu valoarea a cinci salarii medii brute pe economie.
Societatea nu datorează CAS pentru : concediile medicale, diurnele de deplasare care
se încadrează în limitele legale, sume primite pentru participarea salariaţilor la profit,
premiile, prestaţii de asigurari sociale care se suportă din fondurile asigurarilor sociale,
îndemnizaţiile de transfer etc.
Baza de calcul a contribuţiei societăţii la asigurarile sociale este limitată ca mărime,
ea neputând fi mai mare decât numărul de salariaţi * valoarea a cinci salarii medii brute pe
economie.
CAS datorată de societate = TVN * NA + TVD * DA + TVS * SA, unde:
TVN – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii normale de muncă;
NA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii normale de muncă;
TVD – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii deosebite de muncă;
DA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncă;
TVS – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii speciale de muncă;
SA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă.
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată atât de salariaţi cât şi de
societate se face lunar de către societate, pe baza declaraţiei sau contractului de asigurare
odata cu plata chenzinei a doua, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru
care se datorează plata.
Neplata contribuţiei de către asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare la
termenele stabilite atrage:
- neacordarea drepturilor la prestaţii până la achitarea contribuţiilor datorate;
- majorări de întârziere aferente.
Colectarea şi evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale se asigură prin Casele
teritoriale de Pensii şi Asigurari Sociale, pe baza codului personal de asigurări.
În cazul în care contribuţia lunară achitată de contribuabil este mai mare decât
contribuţia datorată, suma plătită în plus se regularizează ulterior,conform procedurilor
stabilite de CNPAS.
2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale
A. Model de calcul a impozitului pe profit
Cemacon S.A are obligaţia să plătească în contul impozitului pe profit pe trimestrul
IV, până la data de 25 ianuarie a anului următor o sumă egală cu impozitul calculat şi
evidenţiat pe lunile octombrie şi noiembrie, iar pentru luna decembrie se adaugă o sumă
echivalentă cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmând ca regularizarea să se facă pe
baza datelor definitive din bilanţul contabil.
Obligaţii:
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului inclusiv, urmând ca după definitivarea impozitului pe
profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual să depună declaraţia de impunere pe anul
fiscal expirat până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanţului contabil. Răspunderea
pentru calculul impozitelor declarate şi pentru depunerea la termen a declaraţiei de impunere
revine contribuabililor. Declaraţia de impunere se semnează de către directorul general sau
orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil şi se depune la
organul fiscal din raza căruia îşi are sediul contribuabilul.
În cazul în care orice sumă reprezentând o obligaţie fiscală nu este plătită la data
stabilită prin lege, contribuabilul este obligat să plătească majorări de întârziere la această
sumă pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut la Codul Fiscal şi data la care
obligaţia fiscală este efectuată, inclusiv.
Exemplu de calcul :
Venituri totale : 75 250 RON
Cheltuieli totale : 53 825 RON
Venituri din provizioane : 2 100 RON
Donaţii : 3 200 RON
Cotizaţii : 3 680 RON
Cheltuieli cu prime de asigurare : 3 345 RON
PI= (Vt – Ct ) – Vni + CN
P net = Pbrut – Imp pe profit
Vt- Ct = 75 250 – 53 825 = 21 425 RON
Pnet = 21 425 – 2 526,4 = 18898,6
Vni = 2 100 + 3 200 + 3 680 = 8 980 RON
CN = 3 345 RON
PI = 21 425 – 8 980 + 3 345 = 15 790 RON
Impozit pe profit = 16%
PI * 16% = 15790 * 16%= 2526.4 RON
B. Model de calcul a impozitului pe salarii
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în
fişa fiscală. Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere,
până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor
fiscale pentru salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.
Fişa fiscală este completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale
contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute
în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub
formă de salarii.
Cemacon S.A are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durată a plăţii
salariilor, să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii. Câte o copie a fişei
fiscale pentru fiecare an se transmite până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru
anul fiscal expirat organului fiscal competent şi salariatului .
Datele personale din fişele fiscale se completează pe bază de documente justificative
(certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de
expertiză medicală, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute).
Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară
activitatea este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data
începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi respectiv a încetării acesteia în termen
de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Cemacon S.A are obligaţia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor
fiecarei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Exemplu de calcul
Se calculează impozitul pe salarii pe luna martie 2010, datorat de angajatul Popescu Ioana
care are 2 copii (studenţi, fără venit) în întreţinere şi are funcţia de farmacist primar diriginte.
Salariu bază realizat : 1700 RON, Spor toxicitate : 0, Ore lucrate : 184, Ore noapte : 0,
Sume ore noapte : 0, Ore suplimentare (175%) : 0, Sume pt. ore suplimentare(175%) : 0, Ore
(200%) : 0, Sume pt ore suplimentare (200%) : 0, Indemnizaţii concediu de odihnă : 0, Sume
plus/ premii : 272 RON, Penalizări : 0, Ind sănătate unitate :0, Ind sănătate buget : 0, şomaj
(0,5%) : 8,5 RON, CAS (10,5%) : 178,5 RON, Sănătate(5,5%) : 93,5 RON, Deducere
personală : 240 RON, Impozit datorat( 16%) : 224 RON, Salariu net : 1 416 RON, Sume
încasate în avans: premii : 272 RON ; Reţineri temporare (garanţii materiale) : 80 RON.
Total Venit Brut= salariu realizat+prime=1 700+272=1 972 RON
Venit Net= TotalVenitBrut – şomaj- CAS- Sănătate= 1 972-8,5-178,5-93,5= 1691,5 RON
Venit bază de calcul = venit net- deducere personală= 1691,5- 240= 1451,5 RON
Rest de plată= salariu net-sume în avans- reţineri temporare= 1416-272-80= 1064 RON.
Cemacon S.A nu acordă salariaţilor nici un fel de spor, ci doar un bonus din vânzări .
C. Model de calcul al taxei pe valoarea adăugată
La sfârşitul anului “z” au loc operaţiuni din care se realizează următoarele venituri:
a) operaţiuni taxabile:
intrări:
baza de impozitare: 43.610
valoare TVA deductibilă: 24% * 43.610 = 10.466,4
ieşiri:
baza de impozitare: 265.000
valoare TVA colectată: 24% * 265.000 = 63.600
TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată = 53.133,6
b) operaţiuni scutite cu drept de deducere:
intrări: cumpărări cu TVA (24%)
baza de impozitare: 43.610
valoare TVA deductibilă: 10.466,4
ieşiri: vânzări cu TVA (TVA = 0)
baza de impozitare 265.000
valoare TVA colectată = 0
TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată = 0 – 10.466,4= - 10.466,4 ► TVA
de recuperat
c) operaţiuni scutite fără drept de deducere:
TVA colectată = 0
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă (nu se poate efectua operaţiunea)
Suma de 10.466,4 reprezintă o cheltuială pt. firmă ► se trece pe cheltuieli
d) toate categoriile (a, b, c ) de operaţiuni
vânzări: 21.000
operaţiuni scutite fără drept de deducere: 6.000
export: 7.000
achiziţii: 16.000
TVA colectată = 3.990
TVA colectată aferentă exportului = 0
TVA colectată aferentă operaţiunilor scutite = 0
TVA deductibilă = 3.040
PRO – RATA TVA = Operaţiuni cu drept de deducere : Total operaţiuni = (7.0 00 +
21.000) : (21.000 + 7.000 + 6.000) = 0,82
TVA de dedus = PRO-RATA TVA * TVA deductibilă = 0,82 * 3.040 = 2.492
TVA de plată = TVA colectată - TVA de dedus = 3.990 – 2.492 = 1.498
TVA deductibilă – TVA de dedus = 3.040 – 2.492 = 548 (se trec la cheltuieli)
E. Model de calcul a taxelor vamale
Conform declaraţiei vamale de import şi a facturilor de la furnizorii externi, se
înregistrează achiziţia unui bun care va fi folosit de întreprindere ca mijloc fix. Cunoaştem
următoarele informaţii:
preţ extern (care include şi transportul) 25.000 USD;
asigurarea pe parcursul extern: 350 USD (plătită din avansuri de trezorerie în
devize);
taxa vamală 22%;
comisionul vamal 0,5%;
acciza 9%;
TVA 24%;
cursul de schimb de pe declaraţia vamală este de 3,2557 lei/USD.
Presupunem, de asemenea, că organul vamal calculează obligaţiile fiscale pe baza
valorii în vamă rezultate din documentele externe puse la dispoziţie de importator, nefiind
necesară folosirea valorii statistice. Obligaţiile fiscale se achită în vamă, cu cecuri.
Pe declaraţia vamală de import avem toate calculele:
preţ din factura furnizorului 25.000 USD x 3,2557 lei/USD = 81392,5
asigurare pe parcursul extern 350 x 3,2557 lei = 1139,5
valoare în vamă 82531,99
taxa vamală 22% x (81392,5 + 1139,5)= 18157,03
comision vamal 0,5% x 82531,99 = 412,65
baza de calcul pentru accize (rd.3 + rd.4+ rd.5) 101.101,67
acciza (9 % x rd.6) 9099,15
baza calcul TVA (rd.6 + rd.7) 110.200,82
TVA 24% x rd.8 = 26448,19
cost de achiziţie (rd.3 + rd.4 + rd.5 + rd.7) 110.200,82
obligaţii fiscale în vamă (rd.4 + rd.5 + rd.7 + rd.9) 54.117,02
F. Model de calcul a impozitelor şi taxelor locale
a) Impozitul pe clădiri
Clădire farmacie: Valoarea de inventar a clădirii deţinute de Cemacon S.A este de 90000
RON după ultima evaluare iar cota de impozitare este de 1,5%. Clădirea nu este amortizată
integral deci cota se aplică la întreaga valoare a clădirii, nu doar la 85% din valoarea de
inventar:
Impozitul pe clădire = 1,5%* 90000 = 1350RON
b) Impozitul pe terenuri
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/ sau categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării Consiliului Local.
În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin
înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în
următorul tabel :
Zona Rangul localităţii (lei/ mp)
0 I II III IV V
A 7 404 6 148 5 401 4 681 636 509
B 6 148 4 648 3 768 3 180 509 382
C 4 648 3 180 2 385 1 511 382 254
D 3 180 1 511 1 261 880 249 127
Exemplu de calcul :
Suprafaţa terenului : 1580,95 mp
Suprafaţa construită la sol a clădirii : 670,55 mp
Baza impozabila : 1580,95 mp – 670,55 mp = 910,4 mp
Zona localitatii – B, rangul I ; cotă fixă de impozitare : 4 648 lei
Impozitul anual pe teren : 910,4 mp * 4 648 lei/mp = 4 231 539,2 lei
Impozitul trimestrial : 4 231 539,2 : 4 = 1 057 884,8 lei
c) Taxe asupra mijloacelor de transport
Cemacon S.A deţine un autoturism marca daewoo cu o capacitate cilindrică de 796 cm3 ,
adică un autoturism cu o capacitatea cilindrică sub 1600 cm3deci se va plăti un impozit de 28
RON calculat astfel:
Număr unităţi de impunere=
Capacitateacilindrica
200cm3= 3,98 = 4 unităţi de impunere
Impozit pe mijlocul de transport = 7 RON * 4 unităţi de impunere = 28 RON
d) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate
Angajat: 615 lei x 5,5% = 33,82 lei
Angajator: FTS = 365.464 – 43.625 (fond pentru concedii) = 321.839 lei
x 5,2% = 16.735,62 lei
CAS total: 48.962+ 16.735,62 = 65.697, lei
Departament Financiar=
Calculează impozitul pe profitDeclaraţie de
impunere
Administraţia financiară
OP
Trezoreria
2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor fiscale
A. Impozitul pe profit
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevazut pentru depunerea situaţiilor financiare. În cursul anului fiscal,
contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al
impozitului pe profit, inclusiv.
O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi o
declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde
scopul si suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această
declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul
internaţional. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
Flux informaţional
Sefi secţii Serviciul resurse umane
Fişă de pontajFoi colective de prezenţă
Concedii medicaleListă concedii odihnă
Departament financiar-contabil
State de salarii
Administraţia financiară
Declaratie privind obligatiile de plata la
bugetul de stat general consolidat Ordin de plată
Trezoreria Finanţelor Publice
Salariaţi
Declaraţii pe propria răspundere
Contract individual de muncă
Reţineri din salarii Imp pe salarii
B. Impozitul pe salarii
C. Taxa pe valoarea adăugată
Documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adaugată sunt: factura fiscală, nota
de intrare- recepţie, jurnalul de vânzări-cumpărări, decont TVA, avizul de livrare, recepţie şi
decontare.
Pe baza facturilor de la furnizori, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc în
două exemplare Nota de Intrare Recepţie (NIR) în care sunt specificate: numărul chitanţei
fiscale, numărul facturii pe baza căreia s-a făcut recepţia, data expedierii, denumirea
furnizorului şi a mărfurilor expediate, cantitatea, preţul cu amănuntul fără TVA, TVA – ul,
valoarea cu TVA inclus.Un exemplar de NIR rămâne la gestionar şi unul este transmis
ImportatorPlata taxei
OP
Banca BCR
Bugetul statului
Dovada plăţii taxei
Vamă
Declaraţie vamală
Valoarea mărfurilor
Coeficient tarifar
departamentului de contabilitate. Ulterior, NIR-urile sunt transmise la oficiul de calcul, unde
se înregistrează în baza de date, iar la sfârşitul lunii în jurnalul de cumpărări.
La ieşirile de bunuri, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc avizul de
intrare-recepţie şi decontare care se prelucrează la casierie şi se emite factura în trei
exemplare: unul care însoţeşte marfa, unul este transmis la contabilitate (se înregistrează) iar
unul rămâne la casierie.
Pe baza facturilor se întocmeşte la sfârşitul fiecărei luni Jurnalul de vânzări şi cel de
cumpărări. Pe baza jurnalelor se completează Decontul privind TVA care se depune la oganul
fiscal până la data de 25 a lunii următoare. După verificarea de către organul fiscal, dacă nu se
constată neconcordanţe, formularul este restituit societăţii. La nivelul departamentului
Financiar Contabil se întocmeşte ordinul de plată către bancă care este predat la casierie spre
depunerea la B.C.R. Cluj-Napoca.
Plata sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat se face
prin Trezoreria Finanţelor Publice.
D. Taxe vamale
E. Impozite şi taxele locale
a)Impozitul pe clădiri
În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute
toate clădirile, proprietate a contribuabilului. Acesta se întocmeste pe baza documentelor care
justifică achiziţia imobilului, respectiv documentele care justifică darea în funcţiune a clădirii.
Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului specializat de impozite şi taxe din cadrul
Consiliului Local unde se stabileşte impozitul pe clădiri, potrivit cotelor de impozitare
stabilite. Consiliul Local trimite Biroului financiar înstiintarea cu suma datorată, reprezentând
impozitul pe clădiri.
b)Impozitul pe terenuri
În cadrul Departamentului Financiar Contabil pe baza datelor privind valoarea
terenurilor din documentele contabile (fişa mijloacelor fixe, balanţa analitică a mijloacelor
fixe), la valoarea lor de înregistrare se completează declaraţia de impunere.
Administratorul semnează această declaraţie şi o depune la Direcţia Impozite şi Taxe Locale
Cluj-Napoca.
La nivelul Biroului de impozite şi taxe locale are loc verificarea actelor, modificarea
acestora dacă este cazul şi completarea formularului cu date specifice. Un exemplar al
declaraţiei se păstrează iar unul se înapoiază societăţii.
Administratorul depune ordinul de plată emis de serviciul contabil la bancă pentru
virarea impozitului datorat. Suma trece din contul curent deschis la bancă în contul deschis de
Consiliul Local la Trezorerie. Societatea primeşte confirmarea plăţii pe un extras de cont.
Impozitul pe teren se varsă la bugetul local reprezentând sursa de venit asemenea
celorlalte impozite şi taxe locale.
c)Taxe asupra mijloacelor de transport
În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute
autoturismele, proprietate a contribuabilului. Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului
specializat de impozite şi taxe din cadrul Consiliului Local unde se stabileşte impozitul asupra
mijloacelor de transport, potrivit cotelor de impozitare stabilite. Consiliul Local trimite
Biroului financiar înstiintarea cu suma datorată, reprezentând impozitul asupra mijloacelor de
transport.
d)Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate
Obligaţia virării contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate revine
angajatorilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata drepturilor
salariale.
Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de
sănătate generează dobânzi şi penalităţi de întârzire.
(1)
(2) (3)
BCR
Ordin de plată
Extras de cont
Cont aferent bugetului asigurărilor sociale de
sănătate
Trezoreria Finanţelor publice
Departament finaciar-
contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a
achita suma aferentă contribuţiilor sociale de sănătate, atât pentru angajator (Cemacon S.A),
cât şi pentru angajaţi;
(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis pentru
BASS la trezorerie;
(3)- BCR remite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plaţii;
e) Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat
(1)
(2) (3)
BCR
Extras de cont
Cont aferent bugetului asigurărilor sociale
Departament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
Trezoreria Finanţelor publice
Ordin de plată
CAP.3. Perceperea obligațiilor fiscale
Bugetele publice necesită încasarea obligațiilor fiscale într-o anumită mărime şi
ritmicitate, corelate cu necesitatea acoperirii cheltuielilor aprobate. Nevoia de acoperire a
cheltuielilor pe parcursul unui ciclu bugetar şi condiţiile concrete în care se găsesc în spaţiu şi
timp subiectele şi obiectele veniturilor bugetare determină pe lângă mărimea cotelor
proporţionale, progresive sau fixe şi anumite termene şi modalităţi de plată.
Ca modalităţi de vărsare şi plată apar în practica fiscală : calculul şi plata directă,
reţinerea şi vârsarea la buget a impozitului datorat de către o terţă persoană, impunerea şi
debitarea de către organele fiscale, anularea de timbre fiscale şi emiterea de recipise CEC.
Calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului de venit bugetar presupune evaluarea
materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi vârsarea, respectiv plata către organul
fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice.
În acestă categorie se pot încadra: taxa pe valoare adăugată, accizele, impozitul pe profit,
obligaţiile băneşti la frontieră.
Metoda stopajului la sursă este caracteristică impozitului pe salarii, unde calculul,
reţinerea şi vârsarea la buget trece de la subiect (angajatul) la o terţă persoană care este
angajotorul.
Plata obligațiilor fiscale se realizeză de Cemacon S.A prin ordin de plată în contul de
la Trezoreria Finanţelor Publice, aferent bugetului fiecărui venit bugetar datorat.
Plata impozitului pe salarii, a impozitului pe profit şi TVA-ului se realizează către
bugetul de stat; impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloce de transport,
taxa asupra folosirii mijloacelor de reclamă şi publicitate, taxa de sport , taxa de salubritate
sunt venituri la bugetul local iar contribuţiile obligatorii se virează cele pentru asigurări
sociale de stat la BAS, cele pentru asigurări sociale de sănătate la BASS, iar cele pentru şomaj
la Fondul pentru ajutor de şomaj.
3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale
Impozitul pe salarii
Contribuabilii au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe salarii lunar la
bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat
venitul, direct (prin stopaj la sursă) sau printr-un reprezentant fiscal.
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe salarii se cuprind în fişele fiscale.
Plătitorul are obligaţia să completeze formularele pe întreaga durată de plată a salariilor, să
păstreze fişele pe întreaga durată a angajarii şi să transmită organului competent o copie
anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Impozitul pe profit
Cemacon S.A are obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Începând cu
anul 2008 se va aplica şi în cazul agenţilor economici sistemul de plată anticipat, cum este
prevăzut în prezentul Cod fical pentru societăţile bancare la articolul 34.
TVA
Persoanele înregistrate Conform art.153 din Codul fiscal trebuie să depună decont de
TVA până la data de 25 a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală. Decontul
de taxa va cuprinde suma taxei deductibile, pentru care ia naştere dreptul de deducere în
perioada fiscală de raportare, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada
fiscală de raportare. Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin
decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.
În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate
de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe
valoarea adăugată colectată, aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de
raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată.
În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile, exigibilă
într-o perioadă fiscală, denumită taxă colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată
aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o
diferenţă denumită taxă pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare.
Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are
obligaţia depunerii decontului.
Impozitele şi taxele locale
Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale:
Rata I – până la 31 martie inclusiv ;
Rata II – până la 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pe întregul an de către
contribuabili până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10% stabilită prin hotărârea consililui local.
Impozitului pe teren
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi
30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către
contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de
până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Impozitul anual pe teren, datorat bugetului local de către contribulabili de pâna la 50
lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.
Impozitului pe mijloacele de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte anual, în 2 rate egale, până la datele de
31 martie ,respectiv 30 septembrie inclusiv.
În vederea stabilirii taxei asupra mijloacelor de transport, Cemacon S.A completează o
declaraţie de impunere pe care o depune la Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară
a mijloacelor de transport în România, au obligaţia să achite integral, la data solicitării,
impozitul datorat pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei care se
înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
Impozitul anual pe mijlocul de transport datorat aceluiaşi buget local de către
contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral, până
la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe
mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi
administrativ- teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul cumulat pe acestea.
Taxa se datorează începând cu data de 1 a lunii următoare dobândirii mijlocului de
transport.
Taxei pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii
administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate.
Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, ea se plateşte
anual în patru tranşe egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15
noiembrie inclusiv.
Taxa de salubritate
Taxa de salubritate se calculează la număr de persone şi se achită in 4 tranşe egale:
- până la 15 martie inclusiv;
- până la 15 iunie inclusiv;
- până la 15 septembrie inclusiv;
- până la 15 noiembrie inclusiv.
Accize şi taxe vamale
Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care devine exigibilă în cazul produselor din producţia internă.
Pentru alte produse accizabile, provenite din teritoriul comunitar sau din import, plata
accizelor se face în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate
produsele sau în momentul înregistrării decalarţiei vamale de import.
Neîndeplinirea obligaţiei de plată a accizelor cu mai mult de 5 zile calendaristice de la
termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei de antrepozit autorizat şi închiderea activităţii
până la data plăţii sumelor restante.
Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat
Termenele de plată ale contribuţiei la asigurările sociale de stat sunt următoarele:
data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor
care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plata;
data stabilită pentru plata chenzinei a-2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata
drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plată;
Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate
Obligaţia virării contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
revine angajatorilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata
drepturilor salariale.
Contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
Angajatorii au obligaţia de a reţine şi de a vira lunar contribuţia individuală la bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în cota de 0,5%, aplicată asupra salariului de baza lunar brut. De
asemenea angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor
pentru şomaj, în cotă de 0,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare
realizate de asiguraţi.
3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale
Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Astfel se
deosebesc mai multe modalităţi de realizare a veniturilor bugetare, unde iniţiativa revine
societăţii comerciale şi organelor fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:
a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit
bugetar care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de
plată şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la
unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se
încadrează: TVA, accizele, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.
b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare,
fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de
la subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea Cemacon S.A )
c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea
dispun, mai sigur şi mai economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea
în cadrul exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în
momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe
locale)
d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de
calcul şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care
acţionează în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzite de
lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii
prestate, prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul
anulării obligaţiei de plată (ca urmare a serviciilor prestate).
3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale
Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei
bugetare, în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea
comercială are obligaţia să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie
să procedeze la constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la
recalcularea şi regularizarea veniturilor bugetare.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se
va cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.
În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, Cemacon S.A
poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul aici
fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea
pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului.
Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul
veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde
propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei,
pentru Cemacon S.A se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri
bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al
trezoreriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.
3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale
Impozitul pe salarii
Plata se realizează prin virament bancar de la BCR, unde are Cemacon S.A principalul
cont deschis, în baza unui ordin de plată emis de la departamentul financiar-contabilitate-
preţuri.
(1)
(3)
(2)
BCR
Departament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
Trezoreria Finanţelor publice-Cluj
Ordin de plată Extras de cont
Cont aferent bugetului de stat
(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri emite un ordin de plată pentru o suma
reprezentând impozitul pe salarii.
(2)- BCR în baza ordinului de plată virează suma din contul societăţii în contul aferent
bugetului de stat, deschis la Treazoreria finanţelor publice.
(3)- După efectuarea operaţiunii extrasul de cont remis dovedeşte plata;
Impozitul pe profit
Plata se realizează prin virament bancar de la BCR, unde are Cemacon S.A principalul
cont deschis, în baza unui ordin de plată emis de la departamentul financiar-contabilitate-
preţuri.
(3)
(1)
(2)
(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri emite un ordin de plată pentru o suma
reprezentând impozitul pe profit.
(2)- BCR în baza ordinului de plată virează suma din contul societăţii în contul aferent
bugetului de stat, deschis la Trezoreria finanţelor publice.
(3)- După efectuarea operaţiunii BCR remite un extras de cont care confirmă efectuarea plăţii;
BCRDepartament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
Trezoreria Finanţelor publice- Cluj
Ordin de plată
Extras de cont
Cont aferent bugetului de stat
TVA
Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite se plăşte la organul
vamal. Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi
plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat.
(1)
(4) (2) (3)
(1) – emiterea unui ordin de plată, la primirea căruia BCR va vira din contul societăţii suma
aferentă TVA de plată în contul Trezoreriei în cazul în care TVA colectat este mai mare decât
tva deductibil- (2);
(3) - în cazul în care TVA deductibil e mai mare decât TVA colectat atunci Trezoreria
Finaţelor publice va vira în contul agentului economic TVA de recuperat.
(4) – Extrasul de cont eliberat de bancă către Cemacon S.A care confirmă opraţiunile
efectuate.
BCRDepartament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
Trezoreria Finanţelor publice-Cluj
Ordin de plată
Extras de cont
Cont aferent bugetului de stat
Impozitelor şi taxelor locale
Taxa de salubritate
Impozitele şi taxele locale se plătesc prin virament bancar către Trezorerie, în contul
aferent bugetului public local, prin ordin de plată.
(1) (3)
(2)
BCR
Trezoreria Finanţelor publice-Cluj
Ordin de platăExtras de cont
Cont aferent bugetului local
Departament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
(1) – Departamentul financiar contabilitate- preţuri completează ordin de plată
pentru viramentul fiecărui impozit local datorat;
(2) –BCR virează în contul deschis autorităţilor locale la trzoreria finanţelor
publice suma aferentă obligaţiilor de plată.
(3) – BCR remite societăţii un extras de cont prin care se confirmă realizarea
plăţilor către bugetul local.
Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat
Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de stat
generează dobânzi şi penalităţi de întârziere.
(1)
(2) (3)
BCR
Ordin de plată
Extras de cont
Cont aferent bugetului asigurărilor sociale
Departament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
Trezoreria Finanţelor publice-
Cluj
(1)-Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a
achita suma aferentă contribuţiilor sociale, atât pentru angajator(Cemacon S.A), cât şi pentru
angajaţi;
(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis
bugetului asigurărilor sociale la trezorerie şi confirmă plata prin extras de cont-(3).
Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate
Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de
sănătate generează dobânzi şi penalităţi de întârzire.
(1)
(2) (3)
(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a
achita suma aferentă contribuţiilor sociale de sănătate, atât pentru angajator (Cemacon S.A),
cât şi pentru angajaţi;
(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis pentru
BASS la trezorerie;
BCR
Ordin de plată
Extras de cont
Cont aferent bugetului asigurărilor sociale de
sănătate
Departament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A Trezoreria Finanţelor publice
(3)- BCR remite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plaţii;
Contribuţia la fondul pentru ajutorul de şomaj
Constituirea resurselor şi efectuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj
se realizează prin trezoreria statului.
(1)
(2) (3)
(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a
achita suma aferentă contribuţiilor la fondul de şomaj, atât pentru angajator (Cemacon S.A),
cât şi pentru angajaţi;
BCR
Ordin de plată
Extras de cont
Cont aferent fondului pentru ajutor de şomaj
Departament finaciar-contabilitate-preţuri
Cemacon S.A
Trezoreria Finanţelor
publice-Cluj
(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul aferent Fondului
pentru ajutor de şomaj, deschis la Trezoreria finanaţelor publice;
(3)- remite un extras de cont întreprinderii pentru confirmarea plăţii.
Bibliografie
1. Gabriel Ştefura, Procese Bugetare publice, Ed.”Universităţii Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2008.
2. Legea nr. 500/11 iulie 2002, privind Finanţele Publice;
3. Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală;
4. Codul Fiscal al României – 2006;
5. Documente interne ale societăţii Cemacon S.A
6. www.cnas.ro .
7. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/2929/calculul-cotele-si-declararea-
contributiilor-sociale.html;
8. http://www.mfinante.ro ;
9. http://cemacon.ro .
