Download - Monografie Banca Tiriac
Cuprins
I.PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE 3
I.1.Profil 3
I.2.Misiune&Viziune 4
I.3. Scurt istoric 5
I.4. Evoluţia Băncii Ţiriac în sistemul bancar românesc 6
I.5. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului 6
I.6.Reţeaua naţională 11
I.7. Bănci corespondente 11
I.8.Activitatea Băncii Ţiriac: 12
I.9.Activitatea internaţională. 13
I.10.Operaţiuni bancare. 13
I.11.Condiţii generale de afaceri ale băncii “Ion Ţriac” S.A. 13
I. 12. Componentele şi răspunderile conducătorilor băncii,directorilor, directorilor adjuncţi din Centrala conducerilor unităţilor operaţionale şi ale celorlalţi salariaţi care se angajează în operaţiuni financiar-bancare în numele şi în contul Băncii. 19
I.13. Competenţele şi răspunderile conducerii unităţilor operaţionale : 20
I.14. Sistemul de control al Băncii Comerciale “Ion Ţiriac”. 22
II.ORGANIZAREA SOCIETĂŢII BANCARE .SISTEMUL INFORMATIC BANCAR. 24
II.1.Organizarea centralei Băncii : 24
II.2.Organizarea unităţilor operaţionale 32
II.3. Atribuţiile sucursalelor şi agenţiilor. 33
II.4. Organigrama 44
II.5.Sistemul informaţional bancar 45
II.6.Prelucrarea automata a datelor in unitatile bancare 46
II.7.Perspective de modernizare a activităţilor bancare pe linia prelucrării automate a datelor 48
II.8.Sistemul informatic bancar 51Obiectivele sistemului informatic 51Sisteme de codificare 52Pincipalele etape în realizarea unui sistem informatic bancar distribuit. 53Tipurile de date utilizate în sistemul informatic bancar: 54Organizarea datelor 54
Gestiunea datelor 54Infrastructura 54Fazele de elaborare a SIB 55Proceduri efective de lucru 56Consideratii privind conditii tehnice de functionare 56Prelucrarea automata a datelor 58MoneyGram 60
III.CONTURILE BANCARE 61
III.1.Deschiderea conturilor 61
III.2.Operaţiuni prin conturi 64
III.3. Închiderea conturilor 65
IV. PLASAMENTELE BANCAREŞI NON-BANCARE 67
V.DECONTAREA INTRA ŞI INTERBANCARĂ. OPERAŢIUNI CU NUMERAR 68
V.1.Instrumente de plată utilizate 68Cecul 68Biletul la ordin 70Ordinul de plata 70
V.2.SISTEMUL DE DECONTARE AL BCIT 72
V.3.Decontarile intrabancare în cazul BCIT 74
V.4.Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hartie 75
V.5.Activitatea bancară privind operaţiunile cu numerar 85
V.6.Operaţiunile de încasări în numerar 86
V.7.Operaţiuni de plăti în numerar 87
V.8.Moneda electronică 89Scurt istoric al cardurilor. Cardul ca instrument de plată 89Clasificarea cardurilor 90Activitatea de emitere 91
VI. MARKETINGUL BANCAR 97
VI.1.Politica de marketing pe produs şi pe clienţi 97
VI.2.Politica de marketing instituţional 99
VII CREDITAREA BANCARĂ. PERSOANE FIZICE ŞI AGENŢI ECONOMICI 101
VII.1.Criterii luate în coniderare în decizia de creditare 101
VII.2. Principii ce stau la baza activităţii de creditare 102
VII.3.Tipuri de credite acordate de Banca Ţiriac 103A.Persoane fizice 104
2
B. Persoane juridice 114
I.Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie
Banca “Ion Ţiriac” S.A functionează în baza autorizaţiei nr. 427/14.03.1991 ,emisă de Banca Naţională la 11.12.1992 , in baza art.5 din Legea nr.31/1991.
Organizarea si conducerea Băncii este stabilită prin Actul constitutiv al Băncii (statutul şi contractul de societate), in conformitate cu legislaţia comercială şi cu respectarea Legii bancare nr.58/1998.
Durata de funcţionare a Băncii este de 50 de ani de la data emiterii autorizaţiei de către Banca Naţională a Romaniei ,Potrivit art.5 din statutul şi din Contractul de societate .În perioada de funcţionare, Banca trebuie sa se identifice, potrivit art.21 din Legea bancară nr.58/1998 , în toate actele ei oficiale prin : firma sub care Banca este înmatriculată în registrul Comerţului, capitalul social, adresa sediului principal, numărul şi data înmatriculării în registrul bancar.
Banca este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor şi este administrată de Consiliul de Administraţie,potrivit prevederilor Actului constitutive.Regulamentul de funcţionare, structura de organizare a Băncii,numărul de posturi, precum şi normele de lucru privind operaţiile Băncii, sunt aprobate de Consiliul de Administraţie.
Pentru fixarea cadrului care să armonizeze legăturile şi raporturile între structurile pe care le conţine organizarea răspunderii, pe de altă parte, s-a elaborat prezentul Regulament de funcţionare a Băncii Comerciale “Ion Ţiriac”S.A.
I.1.Profil
Recunoscută ca una dintre principalele bănci private din România, Banca Ţiriac se situează în rândul primelor bănci comerciale româneşti din punct de vedere al volumului activelor şi al capitalului propriu. În principal Banca Ţiriac activează pe piaţă ca o bancă de retail oferind o gamă variată de produse şi servicii bancare entităţilor juridice şi populaţiei. Portofoliul de clienţi al băncii este alcătuit din persoane fizice, companii private cu cifra de afaceri medie şi mare, IMM-uri, companii din sectorul de stat si alte instituţii financiare. Banca Ţiriac doreşte să se implice activ pe piaţa bancară din România prin oferirea de produse şi servicii de calitate care să întrunească cerinţele clienţilor. Introducerea de produse noi şi inovatoare adresate unor segmente de piaţa bine determinate şi utilizând canale de distribuţie moderne, constituie o permanentă preocupare a stabilit obiective clare, care să asigure o creştere echilibrată şi o profitabilitate stabilă, un standard ridicat de performanţă şi integritate în toate operaţiunile pe care le derulează. Banca Ţiriac doreşte să fie recunoscută pentru excelenţă, încredere şi spirit inovator în toate acţiunile pe care le întreprinde, şi pentru integritate, flexibilitate şi profesionalism în relaţiile de afaceri cu clienţii.a băncii. Banca Ţiriac este conştientă de responsabilitaţile care îi revin într-o societate aflată în plin proces de tranziţie. În acest sens, banca
3
I.2.Misiune&Viziune
VIZIUNE Banca Ţiriac doreşte să fie recunoscută ca o instituţie de marcă, orientată către client, care oferă produse financiar-bancare integrate, inovatoare şi de calitate adresate deopotrivă persoanelor fizice şi juridice, inclusiv IMM-urilor.
MISIUNE Banca Ţiriac urmăreşte maximizarea valorii acţiunilor, asigurând un optim de convergenţă între interesele clienţilor, ale salariaţilor şi acţionarilor săi.
Cuvânt înainte al Preşedintelui băncii:
„Stimaţi Clienţi,
Bine aţi venit la Banca Ţiriac !
Istoria Băncii Ţiriac începe în anul 1990 când binecunoscutul om de afaceri Ion Ţiriac împreună cu partenerii săi a avut iniţiativa înfiinţării primei bănci cu capital privat din România, în dorinţa de a contribui la succesul tranziţiei la economia de piaţa. Curajul, viziunea şi încrederea deplină în succes a iniţiatorilor au impus Banca Ţiriac pe scena financiar-bancară din România. Într-o economie aflată în plin proces de transformare un rol important revine băncilor atât ca suport al dezvoltării, cât şi ca motor al schimbării. Suntem angajaţi în crearea unor relaţii pe termen lung cu clienţii noştri, bazate pe respect, profesionalism, integritate şi oferirea unor servicii de calitate .Intrarea în noul mileniu a fost marcată de lansarea unui plan de afaceri ambiţios, al cărui obiectiv major de transformare a băncii într-o instituţie modernă şi eficientă aliniată la noua dinamica a pieţii financiar-bancare, a fost atins. În perioada 2003-2005 Banca Ţiriac va continua să îşi consolideze poziţia câştigată de participant major la funcţionarea şi dezvoltarea sistemului bancar din România. Ne vom concentra pe creşterea cotei de piaţă pentru operaţiunile de retail aplicând o strategie bazată pe lansarea de produse noi adresate tuturor categoriilor de clienţi persoane fizice. Companiile vor ramâne o prioritate în strategia băncii şi vor beneficia de servicii financiare integrate, complexe, perfect adaptate necesităţilor de afaceri. Ne concentram toate resursele pentru a oferi clienţior noştri soluţii financiare de calitate la standarde profesionale recunoscute. Implementarea unei noi structuri organizatorice, întărirea echipei de conducere şi reorganizarea activităţii bancare interne au avut ca rezultat oferirea de servicii de calitate ambelor segmente de clienţi ai băncii: persoane fizice şi juridice. În prezent suntem în masură să asigurăm o relaţie directă cu clienţii noştri companii prin echipa noastră de "relationship management". Semnarea acordului de colaborare strategică cu Allianz Tiriac pentru dezvoltarea unui program de bancassurance deschide noi oportunităţi în sensul diversificării produselor şi eficientizării serviciilor oferite de cei doi parteneri pe piaţă financiară românească. Accentuarea competiţiei a schimbat optica asupra modului tradiţional de operare şi a impus băncilor o permanentă preocupare în sensul adaptării la noile tehnologii aflate în continuă dezvoltare. Gama de servicii şi produse a băncii a fost permanent extinsă ca răspuns la cerinţele de servicii financiare ale clienţilor noştri. Banca Ţiriac a implementat în premieră în România un sistem central IT modern care utilizează
4
soluţia universală Equation DBA dezvoltată de Misys. Noul sistem permite procesarea centralizată şi în timp real a operaţiunilor. Am implementat, de asemenea în premieră pentru piaţa românească, o interfaţă on-line între sistemul de carduri şi sistemul central al băncii care permite efectuarea tranzacţiilor pe card direct prin Contul Curent/Contul Central. În plus am extins reţeaua de ATM-uri şi POS-uri. În consecinţă sunt create premisele de a utiliza pentru serviciile si produsele oferite de Banca Ţiriac canale de distribuţie moderne. Noi evaluăm performanţa prin contribuţia adusă la succesul pe termen lung al clienţilor noştri.
Serviciile bancare sunt standard în toată lumea. Totuşi calitatea acestora şi relaţia pe care reuşeşti să o construieşti cu clientul le diferenţiază. Punerea în practică a acestui concept constituie un obiectiv principal al Băncii Ţiriac. Credem că premisa succesului în secolul 21 o reprezintă şi calitatea capitalului uman. Banca Ţiriac a dezvoltat un program de pregătire permanentă a personalului băncii, dublat de preocuparea pentru dezvoltarea carierei. Suntem conştienţi că o forţă de muncă stabilă este esenţială pentru dezvoltarea unor relaţii de lungă durată cu clienţii noştri. Dacă sunteţi in căutarea celei mai bune soluţii financiare pentru dumneavoastră va invităm să ne vizitaţi la oricare dintre sucursalele şi agenţiile Băncii Ţiriac.
Priveşte înainte! “
Selcuk Saldirak Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director Executiv
I.3. Scurt istoric
Banca Ţiriac este cea mai mare bancă privată fondată în România după anul 1989. Înfiinţarea băncii este rezultatul curajului şi viziunii iniţiatorilor săi - Grupul de Firme "Ion Ţiriac". Peste 5500 de investitori, persoane fizice şi companii, s-au alăturat acestei iniţiative. Banca Ţiriac a devenit operaţională în aprilie 1991. Capitalul social iniţial a fost majorat succesiv, atingând în prezent 664 miliarde lei. Înca de la începutul activităţii sale Banca Ţiriac s-a bucurat de o reputaţie internaţionala excelentă, care a fost evidenţiată în Aprilie 1993 când Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a devenit unul dintre acţionarii principali ai băncii - prima participare a BERD la capitalul social al unei bănci din Europa Centrală şi de Est. De la fondarea sa, Banca Ţiriac a evoluat permanent devenind în prezent o instituţie puternică care numară 1000 de angajaţi şi 61 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru situate în aproape toate centrele economice importante ale ţării. Banca Ţiriac se numară printre instituţiile bancare puternice şi performante care activează pe piaţa românească. Ca o recunoaştere a realizărilor sale Agenţia Fitch IBCA a ridicat ratingul băncii pe termen lung de la B la B+ cu prespectiva stabilă şi a
5
reconfirmat rating-ul pe termen scurt B, individual D şi de sprijin 5T. În anul 2000, Banca Ţiriac a intrat pentru prima oară în topul celor mai puternice 75 de bănci din Europa Centrală şi de Est, clasificare efectuată de prestigioasa agenţie americană de rating Standard&Poors. De asemenea Banca Ţiriac s-a situat în rândul primelor cinci bănci comerciale din România care au fost incluse în clasamentul celor mai importante 100 de bănci comerciale din Europa Centrală şi de Est, după revista britanică "The Banker". Banca Ţiriac este permanent preocupată de stabilirea de relaţii de corespondent cu diferite bănci din România şi din întreaga lume pentru a asigura rapiditatea operaţiunilor interne şi externe şi pentru a oferi clienţilor săi servicii de calitate. Banca Ţiriac este membră: SWIFT, VISA, MASTERCARD, AMERICAN EXPRESS, DINERS, JCB, REUTERS si ROMCARD.
I.4. Evoluţia Băncii Ţiriac în sistemul bancar românesc
În cadrul sistemului bancar românesc Banca Comercială Ţiriac se distinge prin calitatea şi diversitatea serviciilor şi produselor bancare oferite clienţilor săi, produse în concordanţă cu standarele europene.Sistemul informatic utilizat de această bancă este de ultimă generaţie în domeniul produselor informatice destinate băncilor, primind accesul la reţeaua internaţională “on-line”, permiţând prelucrarea în timp real a datelor. Banca comercială Ţiriac porneşte de la premise ca secretul bancar privat are un rol esenţial în procesul de dezvoltare a afacerilor. Creşterea susţinută a acestui sector necesită soluţii financiare complexe, acesta necesitând accesul pe piaţa financiară a capitalurilor, precum şi utilizarea instrumentelor şi modalităţilor de plata internaţionale.
I.5. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului
Începând cu 19 septembire 2005 Consiliul de Administraţie al Băncii are următoarea structură:
PRESEDINTE Selcuk Saldirak
MEMBRI 1. Haluk Ziya Kurcer
2. Cătălin Vasile Parvu
3. Wolfgang Schoiswohl
4. Christodoulakis Theodorou
5. Ileana- Anca Ioan
6
6. Friedrich Racher
7. Regina Prehofer
8. Andreas Josef Wagner
STRUCTURA ACŢIONARIATULUI BĂNCII LA 30 AUGUST 2005
1. Bank Austria Creditanstalt AG: 50,000005%
2. Vesanio Trading Ltd: 40,80864%
3. Alţii (4.824 actionari): 9,197131%
7
8
9
10
I.6.Reţeaua naţională
Banca Ţiriac are în prezent o reţea de 63 de unităţi formată din sucursale , agenţii şi puncte de lucru. Mai jos găsiţi harta cu judeţele şi oraşele în care suntem prezenţi.
I.7. Bănci corespondente
Reţeaua de bănci corespondente dezvoltată în vederea derulării tranzacţiilor comerciale solicitate de clienţii Băncii Ţiriac, numără în prezent 36 de entităţi pe plan local şi 270 pe plan internaţional. Departamentul Instituţii Financiare continua să contacteze în fiecare an noi bănci şi instituţii financiare relevante pentru tranzacţiile generate de clienţii Banca Ţiriac. În vederea efectuării tranzacţiilor internaţionale în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, Banca Ţiriac a încheiat acorduri SWIFT cu peste 574 de bănci. Banca Ţiriac are 25 de conturi deschise la bănci internaţionale de prim rang şi este membru indirect în Sistemul European de Decontare cu sediul în Frankfurt EAF (European Access Frankfurt) prin Commerzbank Frankfurt. Aceste calităţi fac din Banca Ţiriac un partener de încredere pentru efectuarea oricăror tranzacţii internaţionale. Banca Ţiriac îşi propune să extindă în continuare reţeaua de bănci corespondente din România şi din străinătate, urmărind în acelaşi timp consolidarea cooperării actuale cu diferite instituţii financiare.
AUSTRIABANK AUSTRIA AG, VIENNA (EURO)Cod SWIFT: BKAUATWW
BELGIAFORTIS BANK S.A., BRUSSELS (EURO)Cod SWIFT: GEBABEBB
CANADATORONTO DOMINION BANK, TORONTO (CAD)Cod SWIFT: TDOMCATT
11
DANEMARCADEN DANSKE BANK A/S, COPENHAGEN (DKK)Cod SWIFT: DABADKKK
GERMANIACOMMERZBANK AG, FRANKFURT AM MAIN (EURO)Cod SWIFT: COBADEFF
AMERICAN EXPRESS BANK GMBH, FRANKFURT AM MAIN (EURO)Cod SWIFT: AEIBDEFX
DRESDNER BANK AG, FRANKFURT AM MAIN (EURO)Cod SWIFT: DRESDEFF
ITALIABANCA INTESA, MILANO (EURO)Cod SWIFT: BCITITMM
SUEDIASKANDINAVISKA ENSKILDA BANKEN, Stockholm (SEK)Cod SWIFT: ESSESESS
ELVEŢIAUBS AG, ZURICH USD, CHFCod SWIFT: UBSWCHZH80A
U.S.A.AMERICAN EXPRESS BANK LTD., NEW YORK USDCod SWIFT: AEIBUS33
CHASE MANHATTAN BANK, NEW YORK USDCod SWIFT: CHASUS33
MAREA BRITANIELLOYDS BANK PLC, LONDON GBPCo d SWIFT: LOYDGB2L
I.8.Activitatea Băncii Ţiriac:
Activitatea de creditare se concretizează în atragerea şi sprijinirea firmelor din sectorul privat, în special prin creşterea activităţii de creditare in acest sector.Menţionăm că în 75% din portofoliu sunt reprezentate de credite acordate în valută.Cât priveşte sursele de finanţare pe termen mediu şi lung, Banca Ţiriac a fost aleasă de BERD pentru Programul de dezvoltare industrială.
Pentru îmbunătăţirea activităţii de creditare au fost luate următoarele măsuri: rearanjarea portofoliului bazate pe surse mai bune de rambursare, precum şi
consolidarea garanţiilor materiale; crearea unui Comitet de Credit şi Risc la nivelul fiecărei sucursale; creşterea exigenţei activităţii de control, nu doar înaintea acordării creditului,
ci şi pe toata durata derulării acestuia; organizarea de întâlniri cu Camera de Comerţ sau principalele societăţi
comerciale din fiecare judeţ;
12
crearea unei Direcţii de recuperări Credite, ca unitate distinctă în cadrul centralei băncii;
creşterea plasamentelor pe termen scurt, ceea ce va asigura un randament mai bun al surselor atrase pe acest termen.
I.9.Activitatea internaţională.
Direcţia Internaţională oferă clienţilor o întreagă gamă de servicii bancare în materie de decontări internaţionale:
executarea de ordine de plată simple sau documentare; derularea acreditivelor import-export; emiterea de garanţii şi contragaranţii bancare în devize şi avizarea garanţiilor
bancare primate în favoarea clienţilor, scontarea documentelor de export, a efectelor de comerţ, aerizarea efectelor de comerţ, operaţiuni de fortfating.
Complexitatea operaţiunilor efectuate poate fi relevată de scontarea documentelor de exportul în cadrul acreditivelor, precum şi de emiterea de garanţii.
I.10.Operaţiuni bancare.
De la începutul activităţii sale şi pană în prezent Banca Ţiriac a dezvoltat şi a menţinut un portofoliu solid de clienţi companiilor tradiţionale.
Banca Ţiriac va continua să aibă un rol activ pe acest segment de piaţă, acordând ca şi pană acum o atenţie specială companiilor mici si mijlocii.
Banca Ţiriac urmăreşte să fie un furnizor complet de servicii şi produse bancare de calitate, promovând o atitudine orientată către client.
I.11.Condiţii generale de afaceri ale băncii “Ion Ţriac” S.A.
Condiţiile Generale de Afaceri prezentate în continuare stau la baza relaţiei de afaceri dintre Banca Comercială “Ion Ţiriac”S.A (denumită în continuare Banca) şi clienţii săi.
Condiţiile Generale de Afaceri au caracter obligatoriu atât pentru client cât şi pentru Banca.Banca va executa obligaţii sale cu diligenţa.
Clientul are obligaţia să informeze Banca, în scris şi imediat, prezentând documente, despre orice schimbări semnificative în relaţiile de afaceri şi în special, cele ce se referă la modificarea numelui său, schimbarea adresei, modificarea capacităţii sale juridice, schimbarea unor persoane înputernicite sau anularea unor semnături autorizate, după înregistrarea acestor modificări în registrele publice.Banca nu răspunde în nici un fel de prejudiciile de client sau de terţi ca urmare a comunicării cu întârziere a modificărilor survenite sau a necomunicării lor.
Clientul trebuie să verifice ca ordinele, declaraţiile şi comunicatele către Banca să fie clare şi să conţină date exacte.Acestea trebuie completate în întregime de către client.Orice alt mod de transmitere a datelor sau mod de comunicare agreat de către Banca trebuie să fie folosit de către client în conformitate cu instrucţiunile acesteia.
Banca are dreptul să nu execute ordinele dispuse de client daca au fost date fară respectarea formularelor sau mijloacelor de comunicare aprobate de către Banca sau contravin prevederilor legale, normelor si instrucţiunilor de lucru în vigoare.
13
Orice comunicare scrisă, extras de cont sau notificare trimisă de Banca şi remisă în mod obişnuit va fi considerată ca transmisă daca este livrată la ultima adresă cunoscută de Banca.Daca aceste comunicări nu au fost contestate de către client în termen de cinci zile lucrătoare de la remiterea documentelor către client, aceste comunicări vor fi considerate ca fiind aprobate de către client.Daca aceste comunicari scrise, extrase de cont şi notificări conţin erori de calcul, Banca va avea dreptul sa rectifice astfel de erori.
Orice comunicare scrisă, documente sau notificare trimisă de client către Banca vor fi considerate ca recepţionate în următoarea zi lucrătoare dupa ziua în care au fost primate de Bancă, cu excepţia documentelor remise de client în limita de expirare a acreditivelor sau garanţiilor bancare.
Orice extras din registrele Băncii semnat de Banca va constitui dovada prima faţă de client.
Banca nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte efectele şi consecinţele decurgând din întârzierea, nerecepţionarea, deteriorarea, pierderea sau din alte erori de transmitere a mesajelor, scrisorilor sau documentelor, inclusiv a celor ce se referă la operaţiunile de decontare inter şi intra bancare.
Clientul trebuie să păstreze şi să folosească cu grija cuvenită formularele , mijloacele purtătoare de informaţii şi mijloacele de comunicare puse la dispoziţia sa, de către Banca.Clientul va suporta riscul şi va fi responsabil în cazul în care asemenea formulare, mijloace purtătoare de informaţii sau mijloace de comunicare sunt pierdute, furate sau utilizate în mod necorespunzător, dacă clientul nu dovedeşte că aceasta nu e din culpa Băncii.Clintul va informa Banca despre apariţia unor astfel de cazuri.
În cazul încetării relaţiei dintre Banca şi client, clientul va înapoia Băncii toate formularele nefolosite, mijloace purtătoare de informaţii sau mijloace de comunicare puse la dispoziţia sa de către Banca.
Executarea, de către Banca, a ordinelor clientului şi a contractelor încheiate cu clientul va fi făcută cu diligenăa şi grija necesară, într-un timp rezonabil, daca aceste ordine au fost emise în mod corect.În caz de neîmplinire a cererilor clientului, Banca va fi răspunzătoare numai în cazul de neglijenţă majoră.
Banca nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte efectele şi consecinţele decurgând din încetarea activităţii, ca urmare a unor cazuri de forţă majoră.În astfel de cazuri, Banca va avea dreptul să ia acele măsuri necesare în mod rezonabil, pentru a diminua efectele negative pe care astfel de cazuri le poate avea faţă de client.
Banca nu işi asumă nici o responsabilitate pentru pagubele produse ca urmare a unor omisiuni, erori sau instrucţiuni ilegale înaintate Băncii de către client.
Banca nu are obligaţia (cu excepţia cazurilor care s-au convenit altfel) să informeze clientul asupra eventualelor pierderi suferite şi datorate modificărilor preţurilor pieţei în ceea ce priveşte valoarea sau lipsa de valoare a efectelor de comert, titlurilor depozitate sau asupra oricăror circumstanţe care ar putea afecta în vreun fel valoarea acestora, cu excepţia situaţiei în care aceste evenimente conduc la diminuarea valorii aduse în garanţie de clientul Băncii, a creditelor acordate clientului sau altor angajamente asumate faţă de Banca.
La solicitarea expresă a clientului, Banca poate oferi clientului asistenţă şi consultare în probleme legate de afaceri.Clientul nu este obligat să răspundă de propunerile făcute de Banca, aşa cum nici Banca nu poate fi răspunzătoare în cazul în
14
care ca o urmare a consultanţei bancare, clientul suferă daune directe sau indirecte, cu excepţia cazului în care clientul dovedeşte ca acestea au fost cauzate de intenţia directă a Băncii.
Banca va avea dreptul să folosească serviciile unor terţe părţi în îndeplinirea ordinelor sau instrucţiunilor clientului, sau ale oricăror contracte încheiate cu clientul.Banca nu va fi raspunzătoare pentru neajunsurile acestor terţe părti.În executarea ordinelor de cumpărare sau vânzare de bunuri, titluri, sau certificate, Banca va fi îndreptăţită, la alegerea sa, să se considere faţp de sine sau faţă de terţa persoană ca fiind “cealaltă parte”.
Clintul răspunde pentru:Nerespectarea prevederilor prezentelor Condiţii Generale de Afaceri;Întârzierea plăţilor, datorită nealimentării conturilor de către client;Întârzierea, cu toate consecinţele ce decurg din acestea, a plăţilor efectuate de
către Banca, urmare a intârzierilor sau transmiterii eronate sau incomplete a ordinelor date de client;
Orice eroare care survine în efectuarea operaţiunilor făcute de către Banca, ca urmare a unor ordine sau instrucţiuni greşite sau incomplete ale clientului;
Calitatea şi exactitatea datelor puse la dispoziţia Băncii cu prilejul solicitării de credite în lei/sau valută, sau ori de câte ori pe baza acestor date se face o analiză în vederea acordării unei facilităţi;
Nerespectarea obligaţiilor asumate faţă de Banca.Banca poate deschide pentru clienţii săi, în baza documentaţiei solicitate şi depuse
de către clienţi, conturi curente, conturi de depozite şi de credite, în lei/sau valută, pe baza solicitării clientului şi cu condiţia respectării de către acesta a regulilor cerute de banca pentru deschiderea acestor conturi.Opererea de către Banca a acestor conturi va fi efectuată în conformitate cu legile şi regulamentele aplicabile în vigoare.
Banca va executa în mod corespunzător şi într-un timp rezonabil ordinele clientului, în ceea ce priveşte transferul sumelor în lei sau în valută, dacă:
Ordinul este întocmit în mod corect, este complet şi autorizat corespunzător; Soldul contului este suficient pentru a permite executarea plăţii; Plata nu este blocată de o oprire legală asupra contului clientului; Plata este în conformitate cu legile aplicabile, cu regulamentele şi practicile
bancare;Banca este în posesia tuturor informaţiilor referitoare la transfer, client, client,
beneficiarul transferului, clientul autorizând Banca să transmită astfel de informaţii în scopul executării ordinelor.Clientul poate cere Băncii sau să ia în considerare instrucţiunile de plată date anterior în numele său, în cazul în care :
Instrucţiunile nu au fost executate de către Banca; Respectiva plată nu a fost garantată de către Banca; Plata nu a fost încă confirmată terţelor persoane de către Banca.
În cazul operaţiunilor efectuate de către Banca în contul clientului, Banca va emite extrase de cont (însoţite de documente justificative), care vor fi eliberate clienţilor la ghişeu sau prin poşta, în functie de cererea expresă a clientului.Clientul va suporta costurile poştale.
Dacă Banca, la solicitarea clientului, virează bani sau transmite valori mobiliare clientului sau unor terţe părti, aceste operaţiuni vor fi efectuate pe riscul Băncii.Dacă
15
Banca, la solicitarea clientului transmite alte bunuri sau titluri de valoare clientului său unor terţe părţi, aceste operaţiuni vor fi efectuate pe riscul clientului.
Plăţile dispuse de clienţi în favoarea partenerilor lor de afaceri din străinătate se execută în cadrul termenului normal de preluare al documentelor; băcile străne prin care se execută precum şi rata valutei rămânând ţn exclusivitate de competenţa Băncii, în funcţie de politica sa de corespondenţi, respectiv posibilitatea tehnică de acoperire a plăţilor dispuse.Pentru plăţile în valută, numerar pe ghişeu, de valori peste 20000$ (sau echivalentul în alte valute), clientul va solicita eliberarea sumei cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data efectuării plăţii.
La data stabilită de către bancă, dar cel puţin de patru ori pe an, Banca va credita sau debita dobânzile curente în contul clientului.Banca va avea dreptul să modifice nivelul dobânzii percepute sau a celei bonificate, fără consimţământul prealabil al clientului, cu excepţia cazurilor când s-a convenit altfel de către bancă şi client.
Pentru sumele necuvenite şi înregistrate în conturile sale, clientul are obligaţia să sesizeze Banca, dispunând stocarea acestora; în caz contrar, la sesizarea ulterioară a agentului plătitor sau adevăratului beneficiar, sau pur şi simplu în urma descoperirii erorilor de către Banca, dovedită cu documente, Banca este îndreptăţită să debiteze contul clientului cu sumele respective (necuvenite), inclusiv dobânzile aferente, fără vreun accord prealabil.
Banca are dreptul, iar clientul renunţă la orice drept pe care l-ar putea avea în acest sens, să compenseze orice pretenţie,creantă pe care o are faţă de client cu orice contra-prestaţie, creantă clientului faţă de Banca, indiferent de moneda în care este exprimată o astfel de prestaţie sau creantă.Pretenţiile exprimate în valută vor fi compensate la cursul de schimb în lei de la data efectuării compensării.Banca va avea dreptul să notifice clientul în prealabil despre o astfel de compensare.
Clientul va obţine aprobarea prealabilă a Băncii pentru numirea acesteia ca beneficiar al efectelor de comerţ.
Toate bunurile mobile ale clienţilor, inclusive, dar fără a se limita la, sume de bani, conturi bancare, titluri, certificate, valori mobiliare, prezente şi viitoare şi/sau produsele acestora, aflate sau ce se vor afla în posesia Băncii, provenite de la client sau de la un terţ în beneficiul clientului sub orice titlu, şi care sunt sau vor deveni proprietatea clientului, constituie garanţia reală a Băncii pentru orice obligaţii prezente sau viitoare ale clientului faţă de Banca.
Toate conturile de orice tip ale clientului, deschise la banca, odată individualizate, vor fi supuse prevederilor prezentelor Condiţii Generale de Afaceri şi vor fi considerate ca făcând parte din Condiţiile Generale de Afaceri.
În cazul în care clientul nu-şi îndeplineşte vreuna din oligaţiile pe care le are faţă de Banca, sau în cazul în care banca suferă prejudicii cauzate direct sau indirect de client, Banca va avea dreptul, cu notificarea scrisă,în prealabil, să declare debitele clientului faţă de Banca scadente imediat şi exigibile şi să reţină bonurile date în garanţie, precum şi fructele şi produsele acestora.Obligaţiile clientului vor fi astfel reduse corespunzător în condiţiile şi cuantumul stabilite de Banca.
Banca va avea dreptul ca, pe cheltuiala clientului, să efectueze toate actele şi demersurile legate de constituire, executare, luare în posesie, publicitate şi opozabilitate, în condiţiile prevăzute de lege, pentru a asigura valabilitatea garanţiei reale şi rangul de preferinţă şi opozabilitate al garanţiei reale stabilite prin prezenţă.Prevederile paragrafului de mai sus nu vor afecta obligaţia clientului de a
16
furniza, la cererea Băncii şi pe cheltuiala clientului, garanţii suplimentare şi adecvate, de orice natură, pentru îndeplinirea obligaţiilor sale faţă de Banca.
Banca va avea dreptul de a cere clientului comisioane şi speze bancare pentru plata serviciilor sale.Dacă banca şi clientul nu au convenit în prealabil asupra acestor comisioane şi speze, Banca va aplica comisioanele în conformitate cu prevederile Tarifului de Comisioane valabil la data efectuării operaţiunii respective.Tariful de Comisioane al Băncii perceput pentru toate tipurile de operaţiuni va fi afişat pentru consultare.La cererea expresă a clientului, Tariful de Comisioane va fi pus la dispoziţie acestuia contra cost.Orice modificare a nivelului comisioanelor sau spezelor şi stabilirea altor comisioane sau speze pentru noi servicii bancare va fi exclusiv de competenţa Băncii şi va fi afişat pentru consultare.
Clientul va acoperii orice cheltuieli apărute în derularea relaţiilor sale cu Banca, cum ar fi : taxe, speze şi cheltuieli de asigurare, plata telefoanelor, telegramelor, serviciilor poştale, teletext, swift, fax etc.
Banca va păstra confidenţialitatea oricăror informaţii pe care le deţine în legătură cu clientul, şi nu va divulga informaţii în timpul sau după încetarea relaţiilor sale cu clientul, cu excepţia cazurilor stipulate prin lege sau prin prezentele Condiţii Generale de Afaceri sau prin orice alt contract încheiat între Banca şi client.În acest caz, clientul va colabora pentru a furniza toate datele şi informaţiile cerute.
Obligaţia de confidenţialitate a Băncii nu se va aplica în cazul în care:Dezvăluirea informaţiilor se va face în prezenţa clientului sau a reprezentanţilor
acestuia;Banca nu este în culpa pentru dezvăluirea informaţiilor;Dezvăluirea informaţiilor protejează Banca împotriva unei pagube iminente;Informaţiile sunt dezvăluite în conformitate cu prevederile legii în vigoare;Relaţiile de afaceri între Banca şi client vor fi guvernate de legea română.Orice
litigiu apărut între Banca şi client va fi de competenţa non-exclusivă a instanţelor competente din România.Orice cheltuieli suportate de Banca în cadrul sau în afara procedurilor judecătoreşti dintre client şi terţe persoane şi în care Banca este implicată, vor fi suportate de către client.
Banca are dreptul de a impune clientului prevederile Regulilor şi Uzanţelor Internaţionale, precum şi propriile sale norme şi proceduri de lucru în orice diferend decurgând din aplicarea acestora.Clientul nu poate invoca Băncii motivul necunoaşterii acestor norme.
Clientul va acoperi orice pierdere suferită de Banca în cazul în care acesta nu i-a adus la cunostinţă existenţa unor potenţiale restricţii, chiar şi restricţii impuse de autorităţi, sau a unor clauze contractuale care nu sunt opozabile Băncii.
Atât clientul cât şi Banca pot înceta relaţiile de afaceri cu notificarea scrisă prealabil, data cu cinci zile lucrătoare înainte şi transmisă prin scrisoare recomandată.În cazul în care Banca încetează relaţia contractuala, la cererea clientului, aceasta îl va informa de motivul care a dus la încetarea contractului.Dacă Banca şi clientul nu au convenit altfel, după încetarea relaţiilor de afaceri, contractele individuale în derulare încheiate între client şi Banca vor înceta odatî cu încetarea relaţiilor dintre client şi Banca.
Banca poate înceta unilateral, relaţia de afaceri cu Clientul în baza unei notificări scrise, remise Clientului prin scrisoare recomandată în cazul în care Banca are informaţii şi/sau suspiciuni în legatură cu utilizarea contului/conturilor şi/sau sumele din
17
acesta/acestea de către client în/sau în legătură cu activităţi nepermise de lege, precum şi în cazul în care Clientul nu respectă declaraţiile făcute Băncii cu ocazia deschiderii contului/conturilor.Încetarea relaţiilor de afaceri va deveni efectivă de la data la care notificarea Băncii ajunge la adresa Clientului, aflată în evidenţa Băncii.
În situaţia în care timp de şase luni nu se efectueaza nici o operaţiune în/din Contul Curent sau Central deschis de client la bancă, cu excepţia debitărilor sau creditărilor de dobânzi, plăţii comisioanelor/costurilor de administrare, şi dacă:
La momentul expirării perioadei de 6 luni, nu există o tranzacţie angajată/în curs de derulare între Banca şi client;
Clientul nu este posesorul nici unui card emis de Banca şi legat de Contul Curent/Central al Clientului;
Clientul nu are obligaţii faţă de Banca atunci, la expirarea perioadei de 6 luni, Banca va înceta să calculeze şi să perceapă dobânda debitoare aferentă Contului Curent/Central respective şi comisioanele/costurile de administrare a conturilor respective.
Orice operaţiune în/din sau în legătură cu conturile respective va putea fi efectuată dupa expirarea perioadei de 6 luni, numai cu acceptul Băncii.
În plus, în situaţia în care conturile respective au la momentul expirării perioadei de 6 luni:
Soldurile debitoare sau soldurile creditoare mai mici de 100.000 lei sau 25 $ -în cazul conturilor deschise de personae fizice-şi respective;
Solduri debitoare sau solduri creditoare mai mici de 1.000.000 lei sau 100 $ -în cazul conturilor deschise de personae juridice- atunci, de la data expirării perioadei de 6 luni, Banca va înceta calcularea şi plata dobânzilor creditoare aferente.La expirarea unei perioade de 12 luni de la data efectuării ultimei operaţiuni în/din Contul Curent sau Central al Clientului ,în condiţiile paragrafului 1 al prezentului articol, Banca va putea închide conturile clientului.
În situaţia în care oricând înainte de expirarea perioadei de 12 luni, menţionate în paragraful anterior, clientul solicită Băncii efectuarea unei operaţiuni în/din sau în legătură cu conturile sale, atunci Banca va reîncepe să calculeze şi să perceapă, respectiv să plătească dobânzi debitoare şi comisioane, respectiv dobânzi creditoare.
Orice modificare a Termenilor şi Condiţiilor Generale de Afaceri şi/sau a condiţiilor speciale va fi notificată de către Banca clientului, în scris şi/sau prin afişarea la ghişeele Băncii.
Părţile pot deroga de la Termenii şi Condiţiile Generale de Afaceri numai s-a convenit, în scris, expresis verbis, asupra unei asemenea derogări.
În cazul în care vreuna dintre prevederile conţinute în Termenii şi Condiţiile Generale de Afaceri se dovedeşte invalidă sau inaplicabilă, aceasta nu va afecta restul prevederilor aici de faţă, iar drepturile şi obligaţiile clientului şi ale Băncii vor rămâne în vigoare ca şi când aceastea nu ar fi conţinut respectiv clauza inaplicabilă.
18
I. 12. Componentele şi răspunderile conducătorilor băncii,directorilor, directorilor adjuncţi din Centrala conducerilor unităţilor operaţionale şi ale celorlalţi salariaţi care se angajează în operaţiuni financiar-bancare în numele şi în contul Băncii.
1.Competenţele şi răspunderile conducătorilor Băncii:
Conducătorii Băncii, sunt, potrivit Actului Constitutiv şi Legii bancare nr.58/1998: Preşedintele, Primvicepreşedintele şi Vicepreşedinţii Consiliului de Administraţie.Aceştia sunt împuterniciţi prin Actul Constitutiv al Băncii, să conducă şi să coordoneze activitatea zilnică a Băncii şi sunt investiţi cu competenţa generală de a angaja răspunderea Băncii.
2. Competenţele şi răspunderile Preşedintelui: Preşedintele Consiliului de administraţie asigură, potrivit Actului Constitutiv, (art.
31 din Contractul de societate si art.31 din statut), conducerea Băncii, acţionează în toate circumstanţele , în numele Băncii.El este şi Director General, calitate în care conduce Comitetul de Direcţie.
Competenţele Preşedintelui :Angajează patrimonial Banca, împreună cu încă o persoana din conducerea Băncii
sau din personalul Băncii care a primit o astfel de împuternicire, în raporturile cu persoanele juridice sau fizice;
Semnează ordinele de angajare, modificare, suspendare şi încetare a contractului individual de munca, ale salariaţilor din Centrală şi ale conducerii unităţilor operaţionale;
Prezidează Adunările Generale Ordinare şi pe cele extraordinare ale acţionarilor;Conduce Consiliul de Administraţie;Aprobă componenţa Comitetului de Risc, de Administrare a Activelor şi Pasivelor
şi a Comitetului de Credite;Aplică sancţiuni disciplinare salariaţilor Băncii şi emite ordine şi dă dispoziţii în
îndeplinirea atribuţiunilor şi competenţelor sale;Reprezintă Banca în raporturile cu terţii;Semnează corespondenţa potrivit regimului semnăturilor stabilit de Comitetul de
Direcţie;Aprobă fişa postului pentru Primvicepreşedinte şi Vicepreşedinţi ;Aprobă progamarea în concediu a directorilor sucursalelor şi şefilor de agenţii
subordonaţi direct Centralei;Semnează contractele individuale de muncă şi actele adiţionale încheiate cu
Primvicepreşedintele, Vicepreşedinţii, cu ceilalţi salariaţi din Centrală şi cu conducătorii unităţilor operaţionale.
Răspunderile Preşedintelui: Răspunderile Preşedintelui, derivă din calitatea sa de administrator, de
Preşedinte al Consiliului de Administraţie, de Director General în care conduce Comitetul de Directie, precum şi din atribuţia pe care o are potrivit Actului Constitutiv, de a asigura conducerea operativă a Băncii împreună cu Primvicepreşedintele şi Vicepreşedinţii, astfel:
Ca administrator răspunde de:
19
Realitatea vărsămintelor efectuate de acţionari ;Existenţa reală a dividendelor plătite ;Existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;Exacta îndeplinire a hotărârilor Adunării generale ale acţionarilor;Hotărârile luate în Consiliul de Administratie la care nu a participat, în termen de o
luna de când a luat cunoştinţă de acestea nu a acţionat potrivit Legii nr.31/1990 art.144;
Respectarea dispoziţiilor referitoare la mandat;Daunele produse de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi
produs daca s-ar fi exercitat supravegherea impusă de funcţia de Preşedinte;Acceptarea, în cunoştinţă de cauză, de a se prezenta Adunării generale a
acţionarilor a unui bilanţ inexistent sau a unor fapte imprecise asupra situaţie economico-financiare a Băncii;
Ca preşedinte al Consiliului de Administraţie răspunde de:Convocarea Consiliului de Administraţie cel puţin o dată pe lună;Punerea în aplicare a cererii a cel puţin 2/3 din totalul membrilor consiliului, de
convocare a acestuia;Îndeplinirea condiţiilor legale pentru declanşarea ca deschise a şedinţelor
Consiliului de Administraţie;Respectarea prevederilor Legii bancare nr.58/1998 cu privire la procedura de
urmat în cazul în care Consiliul de Administraţie dezbate operaţii sau tranzacţii în care membrii Consiliului au un interes material sau o relaţie materială în sensul legii;
Luare măsurilor pentru buna funcţionare a Consiliului de Administraţie şi a Comitetului de Direcţie, constănd din elaborarea şi îmbunătăţirea regulamentului de funcţionare şi a oricăror alte măsuri pe care le apreciază necesare în îndeplinirea atribuţiei de a asigura, conducerea operativă a Băncii, răspunde de:
stabilirea responsabilităţior pentru stabilirea strategiilor de dezvoltare, a bugetelor de venituri ş cheltuielilor pentru urmăirea realizării lor ;
stabilirea responsabilităţilor pentru elaborarea normelor şi procedurilor pentru activităţile pe care le desfăşoară Banca, precum ţi pentru urmărirea aplicării lor;
luarea de măsuri privind respectarea hotărârilor Adunării generale , ale Consiliului de Administraţie şi deciziilor Comitetului de Direcţie;
stabilirea în ceea ce priveşte organizarea activităţilor Băncii şi urmărirea desfăşurării ei în conformitate cu regulile de prudenţă bancară, cu respectarea Legii bancare nr. 58/1998 , a regulamentului şi ordinelor Băncii Naţionale şi a celorlalte norme legale;
neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor ce-i revin, din motive care îi sunt imputabile.
I.13. Competenţele şi răspunderile conducerii unităţilor operaţionale :
Conducerea unităţilor operaţionale este formată la sucursală din : director , director adjunct şi contabil şef, iar la agenţii din şeful agenţiei.
20
Conducătorii unităţilor operaţionale nu pot, membrii ai Consiliului de Administraţie, dar ei sunt răspunzători, potrivit Legii nr.31/1990, art.147 , faţă de Banca şi faţă de terţi, ca şi administratorii pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor.
Competenţele conducătorilor unităţilor operaţionale: au împuternicirea să angajeze patrimonial Banca împreuna cu alta persoana
împuternicită, pentru actele şi operaţiunile stabilite de Consiliul de Administraţie, în raport cu persoane juridice sau fizice, precum şi în faţa organelor de justiţie;
semnează rapoartele care se transmit Centralei şi orice corespondenţă; au libertatea de a lua orice măsura şi de a organiza orice acţiune în cadrul
unităţii pe care o conduc pentru realizarea activităţilor efectuate, urmărind protejarea intereselor Băncii şi respectarea regulilor de prudenţă bancară în toate activităţile;
semnează contractele individuale de muncă şi actele adiţionale încheiate cu salariaţii din subordine;
semnează corespondenţa, potrivit regulamentului semnăturilor aprobat de Comitetul de Direcţie;
cer rapoartele de activitate din partea compartimentelor din structura organizatorică din partea unităţii şi din partea unor salariaşi, pe anumite probleme sau pe întreaga activitate şi stabilesc măsurile de perfecţionare a activităţilor, în scopul creşterii randamentului la nivelul fiecărei structuri;
urmăresc recuperarea creanţelor Băncii şi încasarea veniturilor din dobânzi, comisioane şi taxe;
iau măsuri de sancţionare a salariaţilor din subordine; aprobă fişa postului pentru funcţiile din unitate; reprezintă Banca în cadrul şi în limitele împuternicirii şi a mandatului primit; propune sistemul informaţional pentru activităţile care se derulează în
unităţile operaţionale, pentru a fi avut în vederea lor elaborarea sistemului informaţional al Băncii;
stabilesc modalităţile şi formele de pregătire a personalului şi înaintează Centralei propunerile pentru perfecţionare şi specializare;
iau măsuri privind îndrumarea şi controlul activităţii.
Răspunderea conducătorilor unităţilor operaţionale:
întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli şi urmărirea îndeplinirii acestuia; elaborarea propunerilor pentru modificarea bugetului de venituri şi cheltuieli,
acest lucru este impus de schimbări importante a condiţiilor în care au fost elaborate;
cunoaşterea şi aplicarea corectă de către toţi salariaţii, a normelor interne ale Băncii, a Legii bancare nr.58/1998 , a celorlalte legi cu caracter financiar şi bancar;
solicitarea de completare şi/sau modificarea normelor interne în cazul în care acestea nu corespund sau sunt neclare;
luarea măsurilor prin care să se asigure cunoaşterea de către toţi salariaţii a obiectivelor şi a sarcinilor de îndeplinit din strategia şi politica Băncii;
21
dezvoltarea reţelei Băncii în cadrul sucursalei pe care o conduc, a serviciilor şi produselor oferite şi atragerea de noi clienţi;
luarea măsurilor pentru pregătirea personalului , pentru cunoasterea şi dezbaterea normelor interne ale Băncii şi de îndrumare şi control a activităţii acestora;
organizarea şi exercitarea controlului în formele şi condiţiile stabilite prin norme;
luarea măsurilor în situaţiile în care se constată disfuncţionalităţi în relaţiile dintre compartimentele din cadrul unităţii, cu consecinţe asupra operativităţii şi calităţii serviciilor pentru clienţii Băncii;
luarea măsurilor pentru asigurarea şi păstrarea secretului bancar şi controlul respectării normelor privind secretul professional.
I.14. Sistemul de control al Băncii Comerciale “Ion Ţiriac”.
Sistemul de control intern al Băncii este organizat pentru a asigura: oprirea, înainte de a se produce, a oricărei încălcări a normelor privind
utilizarea fondurilor şi a mijloacelor financiare proprii, privind efectuarea operaţiunilor în relaţiile Băncii cu clienţii ei, precum şi a operaţiunilor ordonate de către aceştia, în relaţiile cu terţii;
informarea ,la timp, a conducătorilor Băncii, a conducerii direcţiilor din Centrală şi a conducerii unităţilor operaţionale cu privire la modul cum sunt folosite fondurile proprii şi cele atrase, precum şi a rezultatelor financiare realizate;
combaterea normelor şi a oricărei dispoziţii legale, care au produs sau pot produce prejudicii Băncii de orice natură şi luarea măsurilor necesare;
perfecţionarea, în permanenţă a organizării Băncii, a normelor şi procedurilor de lucru şi a conlucrării înauntrul fiecărui compartiment din structura de organizare a Băncii şi a conlucrării între Centrala şi unităţile operaţionale.
Sistemul de control intern al Băncii Comerciale “Ion Ţiriac”S.A cuprinde: controlul financiar preventiv ; controlul bancar preventiv; controlul financiar şi de gestiune.
1.Controlul financiar preventiv se organizează în Centrala şi unităţile operaţionale şi are ca scop să oprească, înainte de a se produce, orice încălcare a dispoziţiilor legale, în vederea prevenirii pagubelor.
Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor care conţin operaţiuni prin care:
se angajează cheltuielile ; se angajează patrimonial Banca în raporturile cu persoanele juridice sau
fizice;
22
se efectuează cheltuielile de interes general.
Modul de organizare se stabileşte prin norme aprobate de Consiliul de Administraţie.Prin norme se stabilesc de asemenea, documentele supuse controlului, răspunderile conducătorului compartimentului de specialitate în care se întocmesc acestea precum şi răspunderile persoanelor împuternicite să exercite controlul financiar preventiv.
Organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv se face, la Centrala Băncii, prin Ordin al Preşedintelui, iar la unităţile operaţionale, prin decizie a directorului unităţii.Prin Ordinul respectiv decizia pentru organizare şi exercitarea controlului financiar preventiv se vor stabili, cel puţin:
persoanele împuternicite să exercite controlul financiar preventiv pe fiecare operaţiune în parte şi înlocuitorii acestora;
persoanele care întocmesc şi verifică documentele care vor fi supuse controlului financiar preventiv şi înlocuitorii acestora;
termenele de reprezentare a documentelor supuse controlului financiar preventive în vederea exerciării acestui control şi termenele în care persoanele împuternicite acordă sau după caz, refuză acordarea vizei de control financiar preventiv.Directorul Direcţiei de Contabilitate, din Centrala Băncii şi contabilii şefi ai unităţilor operaţionale, răspund de organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv.
2. Controlul bancar preventiv se exercită asupra operaţiunilor efectuate de
Banca în relaţiile cu clienţii şi se organizează în unităţile operaţionale şi la Centrala în compartimentele în care se efectuează asemenea operaţiuni.
Controlul bancar preventiv are ca scop să oprească, înainte de a se produce încalcarea dispoziţiilor legale şi a normelor interne ale Băncii pentru a se evita orice eroare şi greşeală în efectuarea operaţiunilor în relaţiile cu clienţii săi.
Controlul bancar preventiv se exercită asupra documentelor care se referă la:operaţiunile dispuse de clienţi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care au
conturi deschise la unităţi ale Băncii;operaţiuni care intervin între clienţi şi Banca, privind acordarea de credite, alte
facilităţi şi alte genuri de operaţiuni.Controlul bancar preventiv se exercită în condiţiile şi potrivit regulamentelor
stabilite prin norme aprobate de Consiliul de Administraţie, de persoane cu pregătire si experienţă corespunzatoare.
Organizarea controlului bancar preventiv se face la unităţile operaţionale prin decizii a directorilor, iar la Centrala prin ordin al Preşedintelui, prin care se vor stabili persoanele care exercită controlul bancar preventiv, precum şi orice alte prevederi şi reguli în aplicarea normelor de organizare şi exercitare a controlului bancar preventiv.
Conducerile unităţilor operaţionale împreună cu şefii compartimentelor în care se primesc documentele de la clienţi privind operaţiunile care trebuie executate şi cu sefii compartimentelor în care se întocmesc documentele care privesc relaţii între Banca şi clienţi, răspund de organizarea şi exercitarea controlului bancar preventiv.
3. Controlul financiar şi de gestiune este controlul ulterior, el se efectuează după efectuarea operaţiunilor şi desfăţurarea activităţilor şi urmăreşte în principal:
23
informarea la timp, a organelor de decizie ale Băncii cu privire la modul cum sunt folosite fondurile proprii şi cele atrase şi asupra rezultatelor financiare obţinute;
luarea măsurilor privind îmbunătăţirea organizării Băncii, a normelor şi procedurilor de lucru şi a conlucrării înăuntrul fiecărui compartiment din structura de organizare a Băncii şi între Centrala şi unităţile operaţionale ;
respectarea de căre salariaţii Băncii a normelor interne şi a oricăror dispoziţii legale şi luarea măsurilor.
Controlului financiar şi de gestiune se exercită prin Direcţia Control şi Revizie din Centrală.În funcţie de necesitate şi de posibilitate se organizează, prin decizia Comitetului de Direcţie, şi la nivelul sucursalelor.
Regulile privind organizarea activităţii de control, procedurile privind efectuarea controlului, regulile de încheiere şi de valorifcare a actelor de control precum şi responsabilităţile celor care controlează şi a celor a căror activitate este controlată sunt stabilite prin norme aprobate de Consiliul de Administraţie.
Controlul financiar şi de gestiune se exercită de persoane cu pregătire şi experienţă corespunzatoare.
II.Organizarea societăţii bancare .Sistemul informatic bancar.
Banca funcţionează ca persoană juridică şi are în componenţa sa unităţi operaţionale sub formă de sucursale şi agenţii, fără personalitate juridică, care funcţionează în limita mandatului primit.
Banca are următoarea organizare:Centrala băncii,organizată pe direcţii, servicii, birouri, compartimente funcţionale;Unităţi operaţionale ca sucursale şi agenţii.
Înfiinţarea direcţiilor în Centrală, a sucursalelor şi agenţiilor- ca unităţi operaţionale- şi modul lor de organizare pe servicii şi birouri se aprobă de Consiliul de Administraţie potrivit actului constitutiv.
Înfiinţarea sucursalelor şi a agenţiilor vor fi comunicate Băncii Naţionale a României, potrivit normelor.
II.1.Organizarea centralei Băncii :
În centrală sunt organizate, la data aprobării Regulamentului, 13 direcţii, un serviciu independent, un birou independent şi Secretariatul General ca un compartiment independent.
În Centrală sunt organizate , potrivit Legii bancare nr.58/1998, Comitetul de risc, Comitetul de administrare a Activelor şi Pasivelor cat şi Comitetul de Credite.Aceste comitete funcţionează potrivit regulamentelor aprobate de Consiliul de administraţie.
24
În cadrul direcţiilor,activitatea este organizată, pe servicii, pe birouri care funcţioneaza în cadrul serviciilor şi pe birouri independente, care sunt coordonate direct de conducerea direcţiilor.
În situaţia în care pentru anumite activităţi nu se justifică înfiinţarea unor birouri independente, iar activităţile în cauză nu pot fi încadrate în alte servicii sau birouri,sunt organizate compartimente de lucru subordonate direct conducerii direcţiei, denumite ţn continuare “Compartimente funcţionale”.
Nomenclatorul sunt funcţii utilizate în structurile de organizare ale Băncii si limitele de salarizare se aprobă de Comitetul de Direcţie.
Centrala Băncii are următoarea organizare: Direcţia Strategie Metodologie
1. Strategie-compartimentul funcţional;2. Bugetul de Venituri şi Cheltuieli-compartimentul funcţional;3. Sistemul informatic al Băncii-compartimentul funcţional;4. Serviciul Metodologie.
Direcţia Organizare şi Resurse Umane1.Serviciul Organizarea Muncii2.Serviciul Resurse Umane şi Salarizare3.Pregătire Personal-compartiment funcţional
Direcţia Trezorerie1.Serviciul Trezorerie în lei2.Serviciul Trezorerie în valuta3.Serviciul Arbitraj Valutar4.Serviciul Tezaur
Direcţia Credite1.Serviciul Politica de Creditare2.Serviciul Analiza Economică-Financiară
Directia Recuperări Creanţe
1. Serviciul Recuperări Creanţe
Direcţia Pieţe de Capital1. Serviciul Consultanţă ţi Investiţii Financiare2. Serviciul Operaţiuni de Pieţe de Valori Mobiliare3. Serviciul Acţionariat
Direcţia Internaţională1. Serviciul Acreditive, Încasări şi Compensaţii2. Serviciul Garanţii Bancare, Forfetări, Scontări3. Serviciul Ordine de Plată4. Corespondenţi Bancari-component funcţional5. Birou Cifru Telex
Direcţia Operaţiuni Necomerciale
25
1. Serviciul Ordine de Plată Necomerciale2. Serviciul Cecuri3. Serviciul Carduri (emiteri) şi Relaţia cu American Express4. Serviciul Carduri VISA, EURO-CARD, MASTERCARD
Direcţia Contabilitate1. Serviciul Contabilitate2. Serviciul Financiar3. Serviciul Sinteza Contabilă şi Audit4. Serviciul Statistică Valutară şi Raporturi B.N.R
Direcţia Informatică1. Serviciul Informatică2. Serviciul SWIFT3. Serviciul Reţea Comunicaţii Sucursale4. Birou exploatări şi întreţinere5. Direcţia Juridică6. Serviciul Juridic
Direcţia Investiţii1. Serviciul Urmărirea Execuţiei Investiţiilor2. Analize Economice, Devize-compartiment funcţional
Direcţia Control şi Revizie1. Serviciul Control Gestiune şi Operaţii Bancare
Secretariatul General2. Birou Presa-Publicitate3. Serviciul Administrativ
Pentru fixarea cadrului care să armonizeze legăturile şi raporturile între structurile
pe care le conţine organizarea Băncii, pe deoparte,şi atribuţii, componente şi răspunderi, pe de altă parte, s-a elaborat prezentul Regulament de funcţionare a Băncii Comerciale “Ion Ţiriac”S.A.
Atribuţiile compartimentului din Centrală sunt stabilite în raport cu locul, rolul şi funcţiile pe care aceasta le are în activitatea Băncii.
În structura Băncii Comerciale “Ion Ţiriac”S.A, centrala îndeplineşte funcţia de organizare şi coordonare a tuturor activităţilor şi cea de reprezentare juridică.
Pentru a-şi realiza această funcţie, compartimentele din Centrală au următoarele atribuţii:
Atribuţii generale (activităţi)
În această categorie intră atribuţiile la îndeplinirea cărora participă toate compartimentele din Centrală, în funcţie de domeniul lor de activitate, astfel:
Elaborarea strategiilor, a politicilor de dezvoltare şi urmărirea realizării lor;Elaborarea normelor de lucru şi urmărirea aplicării lor;Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi urmărirea îndeplinirii lor;
26
Organizarea sistemului informaţional, a sistemului informatic şi al statisticii Băncii;Dezvoltarea activităţii şi diversificarea serviciilor şi a produselor oferite de Banca,
perfecţionarea organizării Băncii şi a tehnicilor de lucru corespunzătoare evoluţiei Băncii;
Pregătirea si perfecţionarea profesională;Organizarea, îndrumarea şi controlul unităţilor operaţionale;Rezolvarea problemelor primate de la unităţile operaţionale;Stabilirea măsurilor pentru îmbunătăţirea activităţii şi eliminarea deficientelor, ca
urmare a concluziilor şi respectiv, a consecinţelor organelor interne de control, de supraveghere şi control ale Băncii Naţionale a României, precum şi ale altor organe de control.
Atribuţii specifice:În această categorie intră atribuţiile pe care le are fiecare direcţie, serviciu sau
birou independent, corespunzător domeniului său de acţiune, astfel:Domeniul Strategie-Metodologie.Domeniul de activitate al Direcţiei:elaborarea pe baza analizelor primite de la celelalte compartimente din Centrală,
precum şi pe baza proiecţiilor proprii a strategiei şi politicilor de dezvoltare;elaborarea, pe baza propunerilor celorlalte compartimente din Centrală şi a
unităţilor operaţionale, precum şi a analizelor proprii, a bugetului de venituri şi cheltuieli;
analiza periodică a situaţiei patrimoniului Băncii şi a realizării veniturilor şi cheltuielilor pe baza analizelor primite de la celelalte compartimente;
coordonarea elaborării normelor de lucru şi asigurarea unităţii de concepţie metodologică;
asigurarea sistemului informaţional al Băncii.În desfăşurarea activităţii în domeniul său, direcţia are urmatoarele relaţii:
de subordonare:faţă de persoana din conducerea Băncii care coordonează activitatea;
de colaborare : cu toate celelalte compartimente din Centrală şi cu unităţile operaţionale
de îndrumare: cu unităţile operaţionale pe probleme din domeniul său de activitateActivitatea Direcţiei se realizează printr-un serviciu şi trei compartimente
funcţionale care au următoarele atribuţii:Compartimentul funcţional “Strategie”:Organizează şi coordonează întocmirea de către celelalte direcţii şi de unităţile
operaţionale a lucrărilor pentru elaborarea strategiei privind dezvoltarea activităţii Băncii;
Asigură corelarea obiectivelor cu caracter general cu cele sectoriale propuse de direcţii, precum şi a planurilor de acţiune elaborate pentru realizarea obiectivelor din strategia aprobată;
Elaborează strategia Băncii, în colaborare cu direcţiile din Centrală şi o prezintă pentru a fi supusă Comitetului de Direcţie care după însuşire o prezintă Comitetului de Administrare ;
Monitorizează şi urmăreşte realizarea planului strategic aprobat;Actualizează de câte ori este nevoie planul strategic al Băncii sau părţi din acesta;
27
Informează periodic Conducerea Băncii asupra stadiului de realizare a planului strategic şi propune măsuri.
În realizarea atribuţiunilor sale, Compartimentul Strategic intră în relaţii cu compartimentul din Centrală şi cu unităţile operaţionale cărora le transmite strategia de dezvoltare a Băncii şi planurile de realizare a acesteia.
Compartimentul funcţional”Buget de Venituri şi Cheltuieli”:
Întocmesc lunar, pe baza analizelor primite de la celelalte direcţii, situaţia patrimoniului Băncii şi realizarea veniturilor şi cheltuielilor;
Elaborează normele şi instrucţiunile privind întocmirea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi urmăreşte respectarea lor de către unităţile operaţionale;
Elaborează sistemul de indicatori pentru ierarhizarea şi evaluarea performanţelor unităţilor operaţionale ale Băncii şi întocmeşte trimestrial situaţia privind clasificarea acestora;
Propune indicatori minimi de performanţă pentru toate unitţăile Băncii şi urmăreşte încadrarea în limitele aprobate.
Serviciul Metodologie :Propune metodologia de elaborare a actelor interne cu caracter normative;Coordonează elaborarea normelor de lucru şi asigură unitatea de concepţie
metodologică, precum şi caracterul unitar al normelor;Avizează proiectele normelor de lucru elaborate de direcţii,privind activitatea şi
operaţiunile efectuate de Banca şi le supune Comitetului de Direcţie, care după insuşire le prezintă spre aprobare, Consiliului de Administraţie;
Urmăreşte concordanţa între normele interne şi legile, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, normele, deciziile şi instrucţiunile date de organele de specializare ale administraţiei publice şi reglementările şi ordinele elaborate de Banca Naţionala a României nou apărute, formulând propuneri pentru modificări şi completarea normelor interne ca urmare a modificărilor apărute în legislaţia economică şi financiar-bancară;
Ţine evidenţa tuturor reglementărilor şi ordinelor elaborate de Banca Natională intrate în bancă şi a normelor interne, păstrează câte un exemplar din acestea şi asigură primirea de către conducerea Băncii şi de către compartimente a normelor care le interesează;
Transmite Băncii Naţionale, în copie , normele interne privind reglementarea activităţilor interne desfăşurate de Banca, precum şi amendamentele la acestea, în conformitate cu prevederile Legii bancare nr.58/1998, art. 54
Acordă , împreună cu celelalte compartimente, consultanţă unităţilor operaţionale în scopul aplicării corecte şi unitare a normelor interne.
Compartimentul funcţional”Sistemul informaţional al Băncii”:Propune, în colaborare cu celelalte compartimente din Centrală si cu consultarea
unităţilor operaţionale componentele sistemului informaţional al Băncii ;Coordonează elaborarea sistemului informaţional;Participă împreună cu celelalte compartimente ale Băncii la transpunerea
sistemului informaţional în sistem informatic al Băncii;În realizarea atribuţiunilor sale, Compartimentul funcţional “Sistem Informaţional”
intră în relaţie cu toate celelalte compartimente din Centrală şi cu unităţile operaţionale, cărora le transmite scadentarul situaţiilor şi rapoartele periodice.
28
Direcţia “Organizare şi Resurse Umane”Domeniul de activitate al Direcţiei:Organizarea Băncii şi perfecţionarea ei pe baza propunerilor primite de la celelalte
compartimente din Centrală şi de la unităţile operaţionale,precum şi pe baza analizelor proprii;
Elaborarea proiectului Regulamentului de funcţionare al Băncii şi actualizarea lui;Elaborarea şi, dupa caz, actualizarea normelor de Resurse Umane şi Salarizare;Politica de personal corespunzător necesităţilor Centralei şi unităţilor operaţionale;Pregătirea şi perfecţionarea personalului;Sistemul de salarizare şi motivare al personalului;Aplică sau, dupa caz, coordonează aplicarea şi exercită controlul aplicării
regulamentelor, normelor şi măsurilor stabilite în domeniile prevăzute la literele a-f.
În desfăşurarea activităţii în domeniul sau,Direcţia are următoarele relaţii:De subordonare: faţă de persoanele din conducerea Băncii care coordonează
activitatea;De colaborare: cu toate celelalte compartimente din centrală şi cu unităţile
operaţionale;De îndrumare: cu unităţile operaţionale;
Activitatea Direcţiei se realizează prin două servicii şi un compartiment funcţional:Serviciul :“Organizarea Muncii”“Resurse Umane şi Salarizare”Compartiment funcţional “Pregătire Personal”
Direcţia TrezorerieDomeniul de activitate:
Atragerea de surse de pe piaţa bancara internă şi externă pentru păstrarea nivelului optim al lichidităţii Băncii;
Gestionarea prudentă şi profitabilă a resurselor Băncii, prin plasarea lor,bine fundamentată;
Asigurarea echilibrului trezoreriei,monitorizând relaţia dintre maturitatea resurselor şi a plasamentelor;
Promovarea politicilor de dobânzi, fundamentale în funcţie de existenţa mediului concurenţial.
Activitatea Direcţiei se realizează prin patru servicii şi un birou:Serviciul :“Trezorerie în lei”“Trezorerie în valut㔓Arbitraj valutar”“Tezaur-Caserie”
Direcţia CrediteDomeniul de activitate:
29
Strategia şi politicile în activitatea de creditare şi a celorlalte categorii de facilitate ;Coordonarea activităţii de creditare a unităţilor operaţionale;Gestionarea riscului plasamantelor în credite,analiza portofoliului de credite şi
construirea provizioanelor;Analiza proiectelor de creditare a căror valoare depăşeşte competenţa unităţilor
operaţionale şi propune spre aprobare Comitetului de Direcţie şi Consiliului de Administraţie, în funcţie de competenţă;
Urmărirea,prin unităţile operaţionale a ranbursării creditelor şi încasarea dobânzilor aferente,la termenele prevăzute în contractele de credit încheiate cu clienţii ;
Stabilirea conţinutului principalelor programe de pregătire profesională din domeniul creditării ;
Activitatea Direcţiei se realizează prin două servicii:Serviciul “Politica de Creditare”Serviciul “Analiza Economico-Financiară”
Direcţia “Recuperări Creanţe”Domeniul de activitate al Direcţiei:
Coordonarea activităţii de recuperare a creanţelor desfăşurate în unităţile operaţionale;
Participarea la acţiunile de recuperare a creanţelor organizate de unităţile operaţionale;
Găsirea cailor şi a modalităţilor de lucru în vederea eficientizării acţiunilor de recuperare a creanţelor;
Activitatea Direcţiei se realizează printr-un singur serviciu, Serviciul Recuperări Creanţe.
Direcţia Pieţe de CapitalDomeniul de activitate al Direcţiei:Promovarea produselor şi serviciilor financiar-bancare noi de pe piaţa de capital;Gestionarea relaţiilor cu acţionari Băncii şi organizarea Adunărilor generale.
Activitatea Direcţiei se realizează prin 3 servicii: “Consultanţă şi Investiţii Financiare”“Operaţiuni pe Pieţe de Valori Mobiliare”“Acţionariat”
Direcţia InternaţionalăDomeniu de activitate:Efectuează operaţiunile privind exportul şi importul de mărfuri şi prestarea de
servicii internaţionale;Efectuează operaţiunile scontări, avalizări şi forfetări;Iniţiază şi menţine relaţiile de corespondenţi bancari
Activitatea direcţiei se desfăşoară prin 3 servicii, un birou şi un compartiment funcţional.
Serviciul:Acreditive Încasări şi CompensaţiiGaranţii Bancare, Forfetări, Scontări
30
Ordine de platăCompartimentul funcţional “Corespondenţi bancari”.Birou Telex-Cifru
Direcţia “Operaţiuni Necomerciale”Domeniu de activitate:
Emiterea, primirea şi decontarea ordinelor de plata în valută pentru operaţiuni necomerciale;
Efectuarea operaţiunilor cu cecuri de călătorie şi carduri;Activitatea Direcţiei se realizează prin 4 servicii:
“Ordine de Plată Necomerciale”“Cecuri”“Carduri (Emiteri) şi Relaţia cu American Express ”“Carduri VISA, EURO-CARD, MASTERCARD
Direcţia ContabilitateDomeniul de activitate al Direcţiei:
Organizarea contabilităţii în unităţile operaţionale şi pe întreaga Banca, în conformitate cu Legea contabiliăţii a planului de conturi şi a normelor metodologice de utilizare a acestuia;
Gestionarea patrimoniului Băncii;Organizarea inventarierii şi valorificarea rezultatelor;Ţinerea registrelor de contabilitate prevăzute de lege şi întocmirea bilanţului
contabil;Organizarea şi exercitarea controlului asupra operaţiunilor patrimoniale şi a
acelora făcute pentru clienţii Băncii prin controlul financiar preventiv, controlul bancar preventiv şi prin controlul de gestiune.
Activitatea Direcţiei se realizează prin 4 servicii:“Sinteza rezultatelor şi audit”“Contabilitate”“Statistica Valutară şi Raportări BNR”.
Direcţia InformaticăDomeniul de activitate:
Organizarea, coordonarea şi realizarea într-o concepţie unică a sistemului informatic al Băncii;
Dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemului informatic al Băncii;Analiza solicitărilor de la celelalte compartimente pentru informatizarea unor
activităţi sau îmbunătăţirea aplicaţiilor informatice în exploatarea şi proiectarea de noi aplicaţii.
Activitatea Direcţiei se realizează prin 3 servicii şi un birou:Informatică SWIFT
31
Reţea Comunicaţii SucursaleBirou Exploatare-Întreţinere
Direcţia juridicăDomeniul de activitate:
Asigură reprezentarea juridică a intereselor Băncii în faţa instanţelor judecătoreşti, a instanţelor publice sau a persoanelor private;
Avizează din punct de vedere a legalităţii măsurile ce urmează a fi luate de Banca şi actele ce urmează a fi încheiate care pot angaja răspunderea patrimonială a acesteia.
Acordă asistenţa de specialitate compartimentelor din Banca la elaborarea normelor;
Acordă consultanţa juridică compartimentelor din Centrală şi unităţilor operaţionale;
Activitatea Direcţiei se realizează printr-un singur serviciu : Juridic
Direcţia Control şi Revizie Domeniul de activitate:Efectuarea controlului ulterior în Centrală şi în unităţile operaţionale;Urmărirea modului de organizare şi de exercitare a controlului financiar preventiv
şi a controlului bancar preventiv;Îmbunătăţirea normelor interne ca urmare a constatărilor cu ocazia controalelor
efectuate;Activitatea Direcţiei se realizează printr-un singur serviciu: “Control Gestiune şi
Operaţii Bancare” .
Direcţia investiţiiDomeniul de activitate:
Organizarea activităţii de investiţii şi de reparaţii capitale;Elaborarea programelor de investiţii şi de reparaţii capitale şi urmărirea realizării
lor;Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru investiţii;Avizarea documentaţiei tehnico-economice pentru investiţii şi pentru reparaţii
capitale.Activitatea direcţiei se realizează printr-un singur serviciu şi un compartiment
funcţional: Serviciul “Execuţia investiţiei ”Compartiment funcţional “Analize Economice, Devize”
II.2.Organizarea unităţilor operaţionale
Activitatea Băncii, stabilită prin actul constitutiv, se desfăşoară în relaţiile cu clienţii prin unităţile operaţionale.
Acestea efectuează în mod direct toate sau o parte din activităţile Băncii, în limita mandatului primit la înfiinţare.
32
Înfiinţarea unei unităţi a Băncii nu se poate face decăt dacă, prin volumul de activitate previzionat se justifică numărul şi nomenclatorul de funcţii minime stabilite prin norme ale Băncii.
În funcţie de mandatul primit cu privire la activităţile pe care le efectuează şi a volumul acestora, unităţile operaţionale ale Băncii sunt organizate sub forma de sucursala şi agenţii.
Sucursalele nu au personalitate juridică, sunt subordonate Centralei ,au buget de venituri şi cheltuieli proprii şi conducerea numită de Comitetul de Direcţie.
Agenţiile nu au personalitate juridică, sunt subordonate unei sucursale sau direct Centralei, au buget de venituri şi cheltuieli proprii, defalcate din bugetul sucursalei sau, dupa caz, repartizat de centrală şi conducerea numită de Comitetul de Direcţie.Prin actul de înfiinţare al agenţiei se va stabili cui îi este subordonată; sucursalei sau direct Centralei.
Unităţile operaţionale sunt organizate, în funcţie de volumul operaţiunilor şi numărul de personal în: servicii, birouri şi compartimente funcţionale pentru următoarele activităţi:
Credite ;Decontări pentru operaţiuni comerciale şi necomerciale ale persoanelor fizice
şi/sau juridice ;Activităţi pe pieţe de capital ;Contabilitate Financiar ;Caserie-Tezaur ;Decontări interbancare şi intrabancare ;Juridică;Informatică ;Resurse Umane şi Salarizare ;Administrativ-Pază.
La sucursale se organizează Comitetul de Credite şi Risc, care funcţionează potrivit Regulamentului aprobat de Consiliul de Administraţie.
II.3. Atribuţiile sucursalelor şi agenţiilor.
Atribuţiile sucursalelor şi agenţiilor denumite unităţi operaţionale derivă din rolul, locul şi funcţiile pe care acestea le au în activitatea şi în organizarea Băncii.
În structura de organizare a Băncii, unităţile operaţionale au funcţia de operatori pentru activităţile care se desfăşoară în relaţiile cu clienţii Băncii, corespunzător, obiectului de activitate stabilit prin Actul Constitutiv cu respectarea Legii bancare nr.58/1998.
Pentru a-şi realiza această funcţie, unităţile operaţionale au următoarele atribuţii:În ceea ce priveşte activitatea de creditare :Întocmesc documentele pentru acordarea creditelor şi a altor facilităţi în lei şi
valută, cu respectarea Normelor ;Desfăşoară activităţi în vederea atragerii de clienţi ;Încheie contracte de credit, garanţii şi alte facilităţi de creditare cu beneficiarul
acestora, cu respectarea legalităţilor, regulilor de prudenţă bancară şi a normelor Băncii, pe baza cererilor de credit, a situaţiei financiare şi a capacităţilor de rambursare şi de garantare ;
33
Acordă consultanţă clienţilor, atât în momentul solicitării unei facilităţi, cât şi pe parcurs şi au obligaţia să semnaleze orice deteriorare a condiţiilor inţtiale luate în calcul la aprobare sau orice eveniment care ar duce la scăderea capacităţii de rambursare şi/sau de plată a dobănzilor ;
Analizează la solicitare facilităţile de credit, periodic situaţia economico-financiară a beneficiarilor creditelor, pe baza documentaţiilor prevăzute de Norme ;
Verifică şi propune tipul de garanţie, ( ipoteca, gaj, poliţe de asigurare, asigurări de creanţe etc.) ,precum şi condiţiile de constituire şi de păstrare a bunurilor luate în garanţie ;
Negociază cu clienţii, pentru creditele acordate, dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente, în conformitate cu nivelul stabilit de Centrala Băncii şi alte condiţii necesare pentru derulare a convenţiilor/contractelor încheiate cu clienţii şi informează operativ asupra modificărilor intervenite ;
Eliberează la solicitarea clienţilor, certificate de bonitate şi scrisori de garanţie în lei, conform competenţelor ;
Analizează solicitările clienţilor privind scontarea şi/sau analizări de efecte de comerţ ;
Exercită periodic potrivit Normelor, controale la clienţii beneficiari ai creditelor acordate ;
Urmăresc respectarea destinaţiei creditelor acordate şi analiza schimbării intervenite în situaţia economico-financiară a clienţilor, beneficiari de credite ;
Întocmesc sau solicită, dupa caz, rapoarte de evaluare a valorilor materiale aduse în garanţie ;
Analizează portofoliu de credite, îl încadrează în categoriile de risc potrivit normelor şi actionează pentru îmbunătăţirea acestuia şi constituirea de provizioane ;
Iau măsuri pentru încasarea veniturilor din dobănzi ;Iau masuri de urmărire şi recuperare a creditelor neperformante ;Păstrează secretul operaţiunilor din conturile clienţilor ;Informează clienţii asupra serviciilor bancare noi privind facilităţile oferite de Banca Identifică, analizează şi promovează proiecte în cadrul liniilor de creditare obţinute
de la organisme şi instituţii financiare internaţionale;Propune Centralei posibilitatea de diversificare a activităţii de creditare ;Întocmesc rapoarte şi situaţii potrivit scadentelor şi răspund de exactitatea datelor
transmise ;În ceea ce priveşte activitatea de decontare pentru operaţiunile comerciale şi
necomerciale ale persoanelor fizice şi/sau juridice:Deschid şi administrează conturile în lei şi în valută ale persoanelor fizice/juridice,
cu respectarea normelor Băncii ;Urmăresc si răspund de existenţa tuturor documentelor prevăzute de Norme la
deschiderea conturilor, precum şi de actualizarea acestora ori de câte ori este cazul ;Primesc de la clienţii persoane fizice sau juridice, documentele care stau la baza
operaţiunilor solicitate a fi efectuate (ordine de plată, cecuri, etc.) ;Verifică exactitatea datelor din documentele prezentate de clienţi, asigurând
decontarea lor în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României şi Normele Băncii ;
34
Înregistrează în conturile clienţilor operaţiunile efectuate pe baza ordinelor de plată, a cecurilor şi a cardurilor cu respectarea normelor interne şi a reglementărilor legale în vigoare.
Urmăresc justificarea în termen a ordinelor de plată în valută în avans, în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României ;
Efectuează tranzacţii valutare de vânzare-cumpărare în numele clienţilor în conformitate cu prevederile Regulamentului Valutar ;
Vând clienţilor (titulari sau netitulari de conturi la Banca) la ghişeele lor, cecuri de călătorie în valută, cu respectarea Normelor Băncii ;
Schimbă în lei şi/sau valută cecurile de călătorie prezentate de clienţi, Băncii (titulari sau netitulari de conturi la Banca), cu respectarea Normelor Băncii ;
Trimit la Centrală, pentru încasarea de la extern, cecuri bancare sau personale în valută, primită de la clienţi, precum şi cecurile de călătorie ;
Recrutează recrutanţi pe piaţa românească şi încheie cu aceştia contracte în vederea acceptării la plata a cardurilor VISA, Eurocard/Mastercard şi American Express ;
Emit cecuri în valută ,(VISA, American Express) şi lei (Eurocard/Mastercard) ;Efectuează operaţiuni de decontare pe baza de carduri în lei sau valută, conform
normelor ;Efectuează operaţiuni de schimb valutar prin casa de schimb ;Recuperează de la clienţi spezele şi comisioanele cuvenite Băncii, prevăzute în
tariful intern de comisioane, precum şi spezele datorate de bănci corespondente ;Predau clienţilor-sub semnătura- extrasele de cont, la care anexează documentele
justificative ale operaţiunilor efectuate ;Verifică calculul şi corecta înregistrare a dobânzilor în conturile clienţilor ;Urmăresc zilnic soldurile conturilor şi rezolvă operaţiunile înregistrate eronat,
soldurile debitoare sau eventualele reclamaţii primite din partea clienţilor, care se dovedesc a fi justificate ;
Efectuează operaţiuni de închidere a conturilor clienţilor în evidenţele Băncii, cu respectarea strictă a Normelor Băncii ;
Efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi cash în lei şi/sau valută, urmând respectarea strictă a normelor interne, a Normelor Băncii Naţionale şi a actelor normative în vigoare ;
Efectuează operaţiuni de caserie pentru clienţi, care nu au conturi deschise la Bancă, în relaţiile acestora cu clienţii care au conturi deschise la Bancă ;
În ceea ce priveşte activitatea pe pieţele de capital . Întocmesc contracte de decontare cu societăţile de valori mobiliare care
efectuează decontări cu valori mobiliare prin Bancă ;Asigură transferul de disponibilităţi băneşti între conturile de decontare a societăţii
de valori mobiliare deschis la sucursala şi contul colector deschis la Centrală, pentru efectuarea în bune condiţii a operaţiunilor de decontare la nivelul Băncii ;
Comunică cu Direcţia “Pieţe de Capital” , pentru calculul activului net la fondul de investiţii şi încasarea comisioanelor de încasat cuvenite Băncii (se referă la sucursala care are în evidenţa sa contul colector al unui fond deschis de investiţii, pentru care Banca este societate de depozitare a activelor ) ;
35
Sucursalele implicate în activitatea de distribuire a titlurilor de participare a fondurilor deschise de investiţii, comunică cu Direcţia “Pieţe de Capital”, pentru derularea în bune condiţii a acestei activităţi, soluţionarea eventualelor neîntelegeri apărute între sucursala şi societatea de administrare a investiţiilor, modificarea unor prevederi contractuale sau de procedură atunci când situaţia o impune ;
Colaborează cu “Direcţia Pieţe de Capital” ,la prestarea de servicii bancare (depozitare, distribuire, decontare, custodie, administrarea de portofoliu, etc.) , conexe operaţiunilor cu valori mobiliare, pentru clienţii din teritoriu ;
Distribuie (eliberează şi preschimbă acţiuni către acţionarii Băncii sau, după caz, a certificatelor de acţionar, ori a altor titluri sau certificate cumulative de acţiuni).
În ceea ce priveşte activitatea de contabilitate financiarăDeschid în evidenţele proprii conturi analitice, pentru efectuarea tuturor
operaţiunilor derulate de unităţi, în conformitate cu Planul de Conturi ;Ţin evidenţa contului correspondent deschis la sucursalele din judeţ ale Băncii
Naţionale a României ;Ţin evidenţa conturilor interbancare, în lei şi în valută ;Ţin evidenţa conturilor de debitor şi de creditor, alte decat cele ale clienţilor ;Efectueză punctajul zilnic al operaţiunilor din conturile prin care se derulează
decontările intrabancare şi întocmeşte la finele lunii “situaţia de control”, urmărind lichidarea posturilor în expediţie ;
Organizează şi urmăresc înregistrarea în contabilitate a documentelor anexa la extrasele de cont privind conturile de decontări intrabancare, colaborând cu celelalte compartimente pentru lămurirea eventualelor neconcordanţe ;
Urmăresc înregistrarea contabilă corectă a operaţiunilor, evidenţa în Balanţa mişcării soldurilor conturilor, pe care o remit zilnic la Centrală ; Ţin evidenţa patrimoniului, veniturilor şi cheltuielilor, viând lunar la Centrală soldul contului de profit şi pierderi ;
Întocmesc, verifică şi transmit la Centrala raportări trimestriale/semestriale potrivit normelor ;
Urmăresc zilnic concordanţa dintre evidenţa contabilă şi situaţia faptică, comunicată de Casierie ;
Urmăreşte corectă codificare (simbolizare) a operaţiunilor din jurnalul statistic ;Întocmeşte machete corecţiilor statistice ;Verifică corectă preluare a tuturor notelor contabile din ziua precedentă în jurnalul
contabil ;Ţin evidenţa conturilor închise pe categorii de conturi şi pe compartimentele care
au solicitat în scris închiderea conturilor respective ;Calculează şi înregistrează cheltuielile cu amortizarea ;Efectuează inventarierea anuală li întocmesc notele contabile de regularizare pe
baza proceselor verbale de evaluare a inventarierii aprobate ;Întocmesc proiectul de venituri şi cheltuieli în colaborare cu celelalte
compartimente din sucursala /agenţie ;Gestionează fişele conturilor tranzitorii în lei şi în valută (conturile persoanelor
juridice şi fizice, netitulari de cont ai Băncii), efectuează operaţiuni pe baza notelor întocmite de serviciile operative şi întocmesc lunar “situaţii de control” care urmează să fie analizate de serviciile iniţiatoare a operaţiunilor ;
36
Organizează şi exercită controlul financiar preventiv şi controlul bancar preventiv, potrivit normelor ;
Întocmesc documentele privind calculul şi plata salariilor, a impozitului pe salarii, C.A.S, contribuţia pentru somaj, pentru pensia suplimentară şi alte sume legale reţinute ;
Eliberează avansurile spre decontare şi urmăresc justificarea lor, conform legislaţiei şi normelor interne ;
Ţin evidenţa şi efectuează înregistrările la mijloace fixe şi obiecte de inventar, verifică calculul amortizării lunare, întocmesc fişele mijloacelor fixe şi gestionează extrasele de cont ;
Urmăresc termenele şi întocmesc documentele de plată pentru cheltuieli administrative ;
Urmăresc evidenţa şi concordanţa mişcărilor de materiale din magazine (fişa de magazie), cu evidenţa contabilă ;
Asigură desfăşurarea inventarierii patrimoniului şi înregistrează rezultatele valorificării proceselor verbale de inventariere după aprobarea acestora ;
În ceea ce priveşte activitatea de casierie-tezaurAsigură manipularea, recepţionarea, înregistrarea, verificarea, împachetarea,
eliberarea, primirea şi predarea valorilor băneşti şi a altor valori, în conformitate cu prevederile legale şi normele proprii ale Băncii ;
Zilnic, înainte de inceperea programului de lucru, toţi salariaţii caseriei vor preda, în mod obligatoriu, întregul monetar pe care îl au asupra lor, unei personae desemnate potrivit normei, care îl va păstra sub cheie, până la terminarea programului de lucru ;
Verifică zilnic înaintea începerii programului de lucru, funcţionarea sistemului de alarmă ;
Încasarea depunerii în numerar de la persoane juridice, persoane fizice, precum şi din operaţiunile interne ale Băncii numai pe baza foilor de vărsământ şi a ordinelor de încasare ;
La sfârşitul zilei operative, totalizează sumele încasate pe grupe de verificare pe baza documentelor de casă, întocmesc situaţia încasărilor şi o confruntă cu jurnalele de casă a gupelor operative ;
Efectuează plăţi în numerar către persoanele juridice, persoane fizice, precum şi alte plăţi interne (dividende, salarii, etc.), numai pe baza cecurilor şi a ordinelor de plată;
La sfârşitul zilei operative, întocmesc situaţia plăţilor pe grupe de încadrare în plafonul stabilit de Sucursala Băncii Naţionale a României ;
Efectuează operaţiuni de citire a banilor, după care operează în registru de casă;Efectuează operaţiuni de citire a banilor, după care operează în registrul de casă ;Întocmesc “Registrul pentru evidenţa valorilor din casa de circulaţie” ;Întocmesc zilnic, dosarul cu documente de casă, separate în lei şi separate în
valută-conform normelor ;Efectuează operaţiuni de vânzare a imprimatelor cu regim special, cu respectarea
dispoziţiilor legale ;Asigură respectarea dispoziţiilor legale privitoare la angajarea gestionarilor şi la
constituirea de garanţii ;Asigură manipularea valorilor în/din tezaur ;Asigură numeralul necesar plăţilor ;
37
Asigură necesarul de valute covertibile, la casa de schimb valutar, conform Regulamentului Valutar al B.N.R ;
Asigură trimiterea excedentului de valută către Centrala Băncii către sucursala/agenţie, în caz de deficit ;
Întocmesc raporturile cĂtre B.N.R şi Centrala Băncii în conformitate cu reglementările şi ordinele B.N.R şi respective cu normele interne ale Băncii.
În ceea ce priveşte activitatea de decontări interbancare şi intrabancareUrmăreşte însuşirea şi respectarea termenilor şi a intervaleleor obligatorii pentru
plăţi interbancare fără numerar, pe supor de hârtie, compensate multilateral;Primesc prin grupa operative documente de încasări şi plăţi, le sorteaza pe bănci
de beneficiari şi pe circuite, conform reglementărilor B.N.R ;Aplică codificările interbancare pe documentele de plată ;Înregistrează plăţile şi verifică corectitudinea înregistrărilor pentru decontările
interbancare ;Pregătesc pachetele şi plicurile cu acte pentru Casa de compensaţie şi pentru
Buget ;Participă la compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe
suport de hârtie ; Verifică modul de completare conform cu Regulamentul cecurilor remise spre
încasare prin case de compensaţie ;Aplică codificările pe bănci plătitoare şi pe circuite pe cecurile remise spre
încasare Întocmesc documentele de participare la compensare a plăţilor interbancare ;Înregistrează în conturi încasările din cecuri, la data compensării ;Verifică corectitudinea înregistrării în conturi a plăţilor prin Casa de compensaţie,
pentru asigurarea concordanţei cu formularul de compensare ;Codifică plăţile din cecuri pe bănci beneficiare ;Înregistrează plăţile din cecuri şi verifică corectitudinea înregistrărilor ;Întocmesc refuzurile de plată din cecuri şi justificările de refuz ;Întocmesc formularul de compensare ;Ţin evidenţa conturilor de plăţi compensabile din cecuri şi efectuează înregistrările
la data compensării ;Asigură remiterea litric şi prin fax a cecurilor emise de unităţile Băncii din ţară ;Colaborează cu unităţile băncii din ţară pentru respectarea termenelor şi a
circuitelor de decontare a plăţilor interbancare fără numerar pe suport de hârtie ;Sortează ordinele de plată pe circuitul interbancar ;Primesc telexuri de la unitaăţile Băncii din ţară şi verifică corectitudinea aplicării
“cheilor” telex ;Întocmesc dispoziţii centralizatoare de încasare pentru cecurile remise la încasare
sucursalelor/agenţiilor Băncii din ţară ;Întocmesc, transmit şi păstrează documentele privind începerea sau încetarea
aplicării regulamentului privind Centrala Incidentelor de Plăţi ;
În ceea ce priveşte activitatea juridiăAcordă consultaţii juridice compartimentelor în probleme, care antrenează
răspunderea patrimoniala a Băncii şi în operaţiunile efectuate de Bancă ;
38
Participă la activitatea de acordare a creditelor şi altor facilităţi bancare prin:Analiza şi verificarea actelor de proprietate privind bunurile propuse a fi aduse în
garanţie de către solicitanţii de credite sau alte facilităţi bancare ;Avizarea notelor de propuneri privind acordarea de credite, emiterea de scrisori de
garanţie bancară şi alte facilităţi bancare ;Avizarea contractelor de credit, de emitere de scrisori de garanţie bancară şi alte
facilităţi bancare, precum şi oricăror altor convenţii sau contracte prin care Banca este angajată patrimonial, propunând stipularea unor clause de natură să asigure siguranţa în recuperarea creditelor acordate şi să protejeze interesele Băncii.
Participă la activitatea de recuperare a creanţelor prin :Analiza dosarelor privind creditele neperformante şi propunerea de soluţii în
vederea recuperării lorÎndeplinirea formalităţilor necesare pentru investirea cu formula executorie a
contractelor de credit şi contractelor de garanţie, în scopul pornirii executării silite ;Îndeplinirea formalităţilor necesare transcrieii comandamentelor în registrul de
publicaţii ţinut de judecători, după obţinerea titlului executorului ;Indicarea surselor necesare întocmirii listei de sarcini în scopul pregătirii licitaţiei
imobilului ;Realizarea publicităţii şi afisarea, inclusiv publicitatea vânzării, în colaborare cu
executorul judecătoresc ;Colaborarea cu executorul judecătoresc în scopul vânzării prin licitaţie a bunurilor
ipotecare sau gajate ;Îndeplinirea formalităţilor necesare şi colaborarea cu executorii judecătoreşti
pentru aplicarea sechestrului obligatoriu sau executoriu asupra bunurilor debitoare răilor platnici ;
Reprezintă interesul Băncii, în procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau arbitrarea în scopul recuperării creanţelor sau al apărării drepturilor sale în orice fel de litigiu, prin :
Redactarea cererilor de chemare în judecată, de exercitare a căilor de atac şi extraordinare şi întâmpinărilor, precum şi plângerilor penale atunci când există indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni ;
Redactarea interogatoriilor şi răspunsurilor la interogatoriu pe baza proiectelor întocmite de serviciul care a efectuat operaţiunea din care s-a născut litigiu ;
Redactarea concluziilor scrise, notificărilor şi a oricăror acte procedurale ;Prezentarea în instanţă a probelor în dovedirea dreptului sau apărării intereselor
Băncii.
Avizează, cu respectarea prevederilor Legii 58/1998 cererile privind furnizarea de informaţii referitoare la titularii de conturi şi operaţiunile efectuate în conturi ;
Studiază evoluţia legislaţiei financiar-bancare şi informează atât conducerea cât şi compartimentele din cadrul acestora asupra sarcinilor care le revin.
În ceea ce priveşte activitatea de informaticăAsigură prelucrarea automată a datelor privind operaţiunile bancare comerciale şi
necomerciale în lei şi în valută, pe baza programelor primite de la Centrala Băncii ;
39
Răspund de prelucrarea cu exactitate a informaţiilor din documente ;Asigură editarea tuturor situaţiilor la perioadele stabilite ;Asigură înregistrarea recuperării zilnice a dobânzilor şi comisioanelor de încasat ;Lunar, asigură calculul dobânzilor la conturile de disponibilităţi, calculul dobânzilor
la conturile de credit, calculul şi virarea profitului, editarea extraselor, notelor contabile şi scărilor dobânzi, editarea situaţiilor centralizatoare la sfârsit de luna ;
Asigură efectuarea oricăror modificări intervenite în programe, ca urmare a solicitărilor venite din partea celorlalte compartimente de lucru sau ca urmare a unor comunicări din partea Centralei Băncii ;
Asigură buna funcţionare a reţelei de PC-uri şi exploatare corectă a tuturor aplicaţiilor ;
Elaborează aplicaţii ca urmare a solicitării locale a unor servicii ;Realizarea închiderilor contabile zilnice şi obţinerea situaţiilor zilnice, a extraselor
şi a fişelor de cont ;Urmăreşte funcţionarea normală a legăturii reţelei locale cu Centrala prin X 25 sau
modul şi transmiterea zilnică a datelor între sucursale/agenţii şi Centrala în ambele sensuri ;
Colaborează cu celelalte servicii/birouri din cadrul sucursalei/agenţiei în vederea stabilirii modului de lucru şi a circuitului documentelor ;
Asigură securitatea datelor prin restricţionarea accesului utilizatoriior doar la datele şi aplicaţiile specifice fiecărui compartiment ;
Asigură integritatea datelor şi salvarea acestora pe support magnetic (dischete, CD-uri, etc.) în vederea arhivării ;
Instruiesc utilizatorii de calculatoare din sucursala şi/sau agenţie ;Asigură asistenţa necesară în procesul de pregătire profesională a personalului în
domeniul utilizării calculatorului.
În ceea ce privesşe activitatea de resurse umane şi salarizareÎntocmesc documentele şi formalităţile necesare în vederea angajării, integrării
profesionale, definitivizării, promovării, transferării, delegării, detaşării şi încetării raporturilor de munca pentru personalul sucursalei şi/sau agenţiei (exclusiv conducerea sucursalei şi/sau agenţiei), în limita posturilor prevăzute în statutul de functionare şi organigramei aprobate ;
Întocmesc, păstrează şi ţin evidenţa carnetelor de muncă ale salariaţilor (exclusiv ale conducerii sucursalei),îin conformitate cu prevederile legale ;
Gestionează contracşile individuale de muncă ale personalului sucursalei şi/sau agenţiei (exclusive ale conducerii lor);
Gestionează baza de date privind personalul ;Certifică durata în zile,a concediilor de odihnă ;Întocmesc şi eliberează pentru personalul unităţii, legitimaţii de serviciu şi
adeverinţa pentru calitatea de angajat al unităţii ;Elaborează “Fişa Postului” pentru fiecare salariat al unităţii, împreuna cu şeful
compartimentului în care se află postul, urmărind actualizarea lor ;Întocmesc şi supun avizării Direcţiei Organizare şi Resurse Umane, propuneri de
modificare a statutului de funcţionare şi a organigramei unităţii şi le înaintează Direcţiei Organizare şi Resurse Umane din Centrala Băncii ;
40
Organizează baza de candidate pentru angajarea în unitate, potrivit Normelor privind Resursele Umane ;
Întocmesc periodic situaţia posturilor vacante şi fac propuneri de ocupare a lor, în funcţie de necesităţi ;
Răspunde de organizarea şi desfăşurarea concursurilor (examenelor), pentru ocuparea posturilor vacante, în conformitate cu prevederile Normelor privind Resursele Umane ;
Elaborează şi prezintă Direcţiei Resurse Umane din Centrala Băncii, programe de pregătire şi perfecţionare profesională şi de limbi straine, pentru salariaţii unităţii, luând în considerare necesităţile dezvoltării carierei fiecărui salariat şi evoluţia previzibilă a activităţii unităţii ;
Analizează oferta de cursuri sau de strategii de pregătire profesională şi de limbi străine, primite de la Centrala Băncii şi întocmeşte pe baza solicitarilor primite de la celelalte compartimente, propuneri pe care le transmite Direcţiei Organizare li Resurse Umane ;
Organizează li asigură buna desfăşurare şi participare la cursurile de pregătire profesională ;
Gestionează fişele de cont ale salariaţilor.
În ceea ce priveşte activitatea administrativăAdministraţia şi întreţinerea clădirii sucursalei/agenţiei :Asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor aferente imobilului, prin lucrări
efectuate atăt de personalul sucursalei/agenţiei, cât şi de firme angajate în acest scop;Urmăreşte încheierea şi executarea contractelor de furnizare a utilităţilor, inclusive
mărimea consumurilor facturate (energie electrică, apă, gaze etc.);Asigură perfectarea şi urmăresc realizarea contractelor de servicii pentru
instalaţiile şi aparatura din dotare ;Asigură gestionarea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar, potrivit normelor
legale în vigoare;Întreţin curăţenia în clădirea sucursalei/agenţiei şi în jurul acesteia;Organizează colectarea deşeurilor din hârtie care nu reprezintă documente care
se păstrează sau arhivează şi distrugerea lor ;
Aprovizionare:Asigură stocul de materiale necesare derulării normale a activităţii ;Gestionează materialele, carburanţii si lubrifianţii, rechizitele de birou, obiectele de
inventar, şi mijloacele fixe, efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a intrărilor acestor bunuri pe baza facturilor emise de furnizori, sau pe baza documentelor emise de la Centrala Băncii ;
Ţin evidenţa cantitativă şi valorică a mişcarilor şi stocurilor de materiale existente în magazine ;
Transport:Asigură şi răspund de buna funcţionare a mijloacelor de transport din dotare, pe
baza foilor de parcurs, ţin evidenţa consumului de carburanţi şi lubrifianţi ;
41
Efectuează reparaţiile capitale ale autovehiculelor din dotare, în baza avizului de către Centrala Băncii ;
Planifică şi urmăresc efectuarea reparaţiilor şi reviziilor autovehiculelor din dotare ;Întocmesc fişa activităţii zilnice pentru autovehicule şi ţin evidenţa cheltuielilor de
întreţinere şi reparaţii.
Arhiva:Asigură amenajarea spaţiului corespunzător şi arhivarea documentelor în
conformitate cu normele legale ;Urmăresc şi verifică, constituirea, inventarierea, predarea, înregistrarea, păstrarea
precum şi scoaterea din evidenţă a documentelor conform normelor interne ;
Xerox:Efectuează multiplicarea materialelor solicitate de compartimente şi asigură
întreţinerea în stare de funcţionare a aparaturii Xerox ;Ţine evidenţa numărului de copii efectuate zilnic şi a numărului de copii efectuate
de la punerea în funcţiune a fiecărui copiator, justificând astfel hârtia consumată şi consumabilele necesare (toner, developer, etc.)
Registratura:Primesc, sortează,înregistreaza, distribuie/expediază corespondenţa care
intra/iese din/în sucursala/agenţie, respectând normele pentru acest sector de activitate ;
Urmăresc respectarea prevederilor contractelor de prestaţie încheiate cu serviciile de poştă.
Serviciile telefonice:Asigură legăturile telefonice în/din sucursala/agenţie şi buna funcţionare a
centralei telefonice (prin salariaţii proprii sau unităţi specializate);
Protecţia muncii:Întocmesc fişele de protecţie a muncii pentru angajaţi ;Prelucrează actele normative privind protecţia muncii şi ţine instructajele prevăzute
de normele legale ;
Paza:Controlează posturile de pază şi iau măsurile necesare pentru asigurarea
securităţii sucursalei/agenţiei ;Elaborează şi răspund de aplicarea planului de pază şi apărare;
42
Conform planului de pază şi apărare, intervin prin mijloace legale ce le au la dispoziţie, asupra persoanelor ce încearcă să atace, să intimideze personalul, să se pericliteze siguranţa patrimoniului; în caz de necesitate se face un de armamentul din dotare, numai în condiţiile prevăzute de lege;
Ţin evidenţa armamentului şi muniţiei din dotare, asigură păstrarea, întreţinerea, depozitarea şi folosirea acestora, potrivit legii ;
Însoţesc şi protejează casierii la scoaterea ori transporul de valori ;Supraveghează circulaţia publicului în incinta unităţii şi nu permit accesul în zonele
interzise ;Verifică încăperile după terminarea programului cu publicul în scopul depistării
unor eventuale colete suspecte ce conţin substanţe explozive şi iau măsuri corespunzatoare ;
Armează şi dezarmează sistemele de protecţie electronice pe zone sau în totalitate, în funcţie de necesităţi ;
Asigură aplicarea în practică a reglementărilor ce apar cu privire la activitatea de pază şi securitatea băncilor; execută programe de pregătire profesională ;
Colaborează cu organele de poliţie şi jandarmi ţn ce priveşte pregătirea de specialitate şi instrucţia tragerii cu armamentul din dotare .
Activitate P.S.I:Organizează şi instruiesc echipele de intervenţii în caz de incendiu sau calamităţi
naturale potrivit normelor legale ;Se îngrijesc cu dotarea de materiale necesare, de buna funcţionare a dispozitivelor
din dotare şi urmăreşte respectarea de către toţi salariaţii a normelor P.S.I ;Ţine evidenţa militară a personalului.
43
Documentaţie Juridică şi de Creditare
MANAGER OPERAŢIUNI
Secretariat
Relaţii cu clienţii
Analiză credite
MANAGEROperaţiuni Bancare Companii şi Pers. Fiz.
Manager relaţii cu clienţii pers.jurid.
Manager relaţii cu clienţii pers.fiz.
Op. cu clienţii
Retail Banking
PlăţiAdmin. Credite
Pers. juridice Pers. fizice
Informatică
Casierie
Contabilitate Compensare
Servicii generale
II.4. Organigrama
Organigrama sucursalei Băncii Ţiriac este prezentată în graficul următor:
44
II.5.Sistemul informaţional bancar
În exercitarea activităţilor sale omul realizează o cunoaştere prealabilă a fenomenelor şi proceselor ce au loc în natură şi societate. Cunoaşterea se poate realiza fie nemijlocit, cand omul ia contact direct cu obiectul, fie prin intermediul informaţiei.
"Informatica apare ca rezultat al unui complex proces prin care anumitor date li se atribuie semnificaţia stării sau dinamicii unui obiect, fenomen sau eveniment, în cadrul unor proceduri formale de prelucrare". Informaţia se va prezenta deci sub forma unei "ştiri, a unui mesaj cu privire la fapte şi evenimente de orice fel care trebuie înţeles, folosit şi transmis pentru a facilita realizarea obiectivului cuantificat".
Putem face deci o distincţie clară între noţiunea de dată şi cea de informaţie. "Datele sunt concepute ca un set de caractere acceptate ca intrare într-un sistem informaţional, ele fiind memorate şi prelucrate, iar informaţiile se referă la ieşirile proceselor de prelucrare a datelor, procese concepute să satisfacă din punct de vedere informaţional persoanelor ce le vor foloi în luarea deciziilor".
În contextul sporirii complexităţii operaţiilor bancare , devine necesară cunoaşterea fenomenelor şi proceselor economice, implicaţiile lor de natură financiară atât în timpul desfăşurării lor cât şi ulterior, după ce fenomenele s-au produs. Realizarea acestui obiectiv necesită organizarea unui sistem informaţional care să asigure un flux continuu de informaţii.
Activitatea bancară în general, conducerea acesteia şi exercitarea controlului se derulează ca efect al deciziilor. Legatura între procesul de decizie şi cel de execuţie se realizează prin fluxul continuu de informaţii specifice sistemului bancar. Fluxul informaţional bancar este dat de circulaţia informaţiilor bancare, atât în cadrul unitaţii bancare, cat şi în afara acesteia, informaţii ce se obţin în urma prelucrării datelor elementare.
Sistemul informaţional bancar este constituit din ansamblul mijioacelor şi metodelor prin care se realizează colectarea şi prelucrarea datelor sau transmiterea informaţiilor şi reprezintă premisa organizării şi desfăşurării eficiente a activităţii de conducere, coordonare şi control, cât şi a celei operative. Sistemul informaţional bancar trebuie să asigure depozitarea datelor şi informaţiilor, realizarea de sinteze, obţinerea de variante pentru fundamentarea deciziilor şi strategiilor.
Datele ce stau la baza sistemului informaţional bancar au ca sursă atât evidenţa contabilă, operativă şi statistică a bancilor, cât şi a clienţilor acestora în calitate de titulari de conturi.
Datele prelucrate în sistemul informaţional bancar se transformă în informaţii bancare. Informaţiile bancare sunt structurate din punctul de vedere al gradului de prelucrare în informaţii elementare (fenomenul sau procesul primar direct măsurabil - numerarul încasat, cecuri achitate, credite acordate) şi informaţii complexe (sunt rezultatul prelucrării datelor primare -volumul creditelor pe feluri, activitatea de decontare). După momentul desfaşurării operaţiilor bancare informaţiile pot fi: operative (care evidenţiază starea curentă a proceselor şi fenomenelor şi oferă posibilitatea urmăririi directe a evoluţiei activităţii băncilor), post-operative (se manifestă după efectuarea operaţiilor pe care le reflectă, avand ca sursă de date
45
evidenţa contabilă şi statistică şi servesc la luarea de măsuri menite să asigure eliminarea unor deficienţe) şi previzionale (se referă la operaţiile ce se vor produce în viitor, utilizându-se în activitaţi de programare şi prognozare bancară).
Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile bancare se constituie într-un flux informaţional ce se manifestă în interiorul unităţii bancare cât şi în afara acesteia, pe filiera filială -sucursală - bancă şi invers sau între bancă şi titularii de conturi.
La baza organizării şi functionării sistemului informaţional bancar stau o serie de principii:
■ conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura organizatorică a unităţii bancare;
■ ierarhizarea informaţiilor bancare în funcţie de importanţa şi gradul de operativitate; în cadrul acestui principiu unele informaţii se impun a fi transmise mai rapid, funcţie de efectele pe care le determină;
■ concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare, acţiuni ce contribuie la înlăturarea paralelismelor, la asigurarea informării operative şi sporirea eficienţei activitătii bancare;
■ tipizarea documentelor bancare în funcţie de forma şi elementele pe care acestea le conţin;
■ aprecierea sistemului informaţional bancar funcţie de timpul de prelucrare a datelor şi costul prelucrării;
■ conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de eficienţa lui economică, aceasta putând fi apreciată în mod direct prin utilitatea şi operativitatea informaţiilor culese, prelucrate şi transmise, prin promptitudinea şi calitatea deciziilor luate.
In concluzie, eficienţa sistemului informaţional bancar este determinat de efectele economice ale activitatii unităţilor bancare, a titularilor de conturi.
II.6.Prelucrarea automata a datelor in unitatile bancare
Prelucrarea automată a datelor a devenit inseparabilă de procesul managementului şi de desfaşurarea normală a activitaţii agenţilor economici. În acest context informatica a fost definită ca o "ştiintă a prelucării raţionale, îndeosebi cu maşini automate, a informaţiei, considerat ca suport al cunoştinţelor şi comunicărilor în domeniul tehnic, economic şi social.”
La nivelul societăţilor bancare, prelucrarea automată a datelor se concretizează sub forma sistemului informatic. Cea mai generală definţie abordează sistemul informatic ca "un sistem de colectare, memorare, prelucrare si distribuire a informaţiilor care utilizează calculatoarele electronice". Sistemul informatic constituie "infrastructura tehnică a sistemului informaţional, partea automatizată a acestuia".
Urmare a reformei sistemului bancar din Romania, unităţile bancare sunt preocupate de dezvoltarea si perfecţionarea folosirii tehnicii electronice de calcul, a produselor program specializate în operaţii bancare.
Prelucrarea automata a datelor se realizeaza prin doua procedee: "integrat", ce presupune înregistrarea si prelucrarea simultan a tuturor datelor la sursă si procedeul "regrupat" cu ajutorul căruia gruparea datelor se face simultan, dar în mai multe locuri.
Avand în vedere importanţa tot mai mare pe care o are prelucrarea automată a datelor în derularea activitaţilor economice în general, a desfăşurării operaţiilor
46
bancare în particular, activitatea de proiectare si realizare a informaţiei moderne trebuie sa urmrească sporirea continuă a eficienţei introducerii si extinderii automatizării operaţiilor ceea ce va conduce la economie de timp, de forma de muncă şi la reducerea cheltuielilor de prelucrare.
Un prim element prin care se poate aprecia operativitatea obţinerii informaţiilor este indicele de operativitate care se exprimă ca raport între timpul necesar obţinerii informaţiilor ca urmare a introducerii unui nou sistem de prelucrare şi timpul anterior (relatia 1):
iaP=tn/ta (1)unde: tn = timpul necesar obtinerii informatiilor în noul istem; ta = timpul anterior de
obţinere a informaţiei; 0 altă mărime cuantificabilă este economia de formă de munca (relatia 2):Efmunca=Npa* ta - Npn*tn (2)unde: Npa = numărul de personal existent anterior;Npn = numărul de personal folosit în cadrul noului sistem;tn = timpul necesar obţinerii informaţiei cu noul sistem;ta = timpul anterior de obţinere a informaţiei;Cu cât se vor economisi mai multe ore de muncă pe persoană cu atât activitatea
de prelucrare automată a datelor va fi mai eficientă.0 alta mărime o reprezintă reducerea cheltuielilor (RCh) cuprelucrarea informaţiilor, indicator ce se poate exprima atat în marimi absolute cât
şi în marimi relative:a) Tn marime absolută (relatia 3):Rch = Ch.a - Ch.n (3)b) în marime relativa (relatia 4):Rch = (1-Ch.a/Ch.n)*100 (4)unde: Ch.a = cheltuieli cu prelucrarea automată ainformaţiilor anterioare introducerii noului sistem; Ch.n = noile cheltuieli cu
prelucrarea automată a informaţiei;Cu cât acest indicator are valori mai mari, cu atât noul sistem realizează o
reducere mai mare a cheltuielilor cu prelucrarea informaţiilor. Indicatorul de mai sus trebuie însă imediat corelat cu un altul pe care l-am putea numi coeficientul de satisfacere a cerinţelor informaţionale, coeficient care trebuie să reflecte satisfacerea atât cantitativ, cât şi calitativ a cerinţelor informaţionale ale unităţii.
La introducerea noului sistem de prelucrare automată a datelor mai trebuie avut în vedere o serie de coeficienţi cum ar fi: coeficientul timpului de răspuns (timpul necesar executiei lucrurilor cu caracter informaţional); coeficientul eficienţei economice (exprimă sintetic economicitatea concepţiei şi soluţiilor tehnice proiectate); coeficientul de recuperare (pe durata de viaţă a sistemului, acest indicator este unul din indicatorii complementari de fundamentare tehnico-economică a variantelor de realizare a sistemului, din punctul de vedere al posibilităţilor de perfecţionare continuă a sistemului în concordanţă cu ciclul de dezvoltare a resurselor informatice.
Sintetizând principalele obiective ce trebuie îndeplinite de un sistem de prelucrare automată a datelor sunt: "asigurarea cerinţelor informaţionale necesare si suficiente pentru conducerea si funcţionarea unităţii, astfel încât deciziile fundamentate pe baza rezultatelor furnizate de acest sistem să asigure o eficienţă maximă".
47
II.7.Perspective de modernizare a activităţilor bancare pe linia prelucrării automate a datelor
Se observă în prezent că rolul băncilor devine tot mai mult unul consultativ, de organizare. Mai ales în cazul marilor întreprinderi se constată o modificare a obiectivului si formelor intermedierii bancare. Banca zilelor noastre nu mai este una de depozit si de credit, devenind o bancă "financiar” la dispoziţia întreprinderilor. Acestea solicită inovaţii financiare tot mai sofisticate si au nevoie de sprijinul băncilor pentru a putea realiza montajul lor sau pentru a găsi contrapartizi. Procesul conduce la reorganizarea băncilor: apar direcţii noi de piată; slile de schimb se deschid "pieţelor derivate"; apar specializări noi în cadrul profesiunii bancare. Mutaţiile îşi continuă cursul: de la operatorii comerciali catre operatorii de piaţă; ingineria financiară si acele "back-office", care sunt de fapt celulele cele mai performante, sunt însărcinate cu analiza consecinţelor dezvoltării produselor noi, în raport cu obiectivele băncii şi reglementările în vigoare.
Fluxurile financiare contemporane se mai caracterizează si prin alte trei evoluţii importante şi anume: creşterea si diversificarea portofoliilor financiare; substituirea crescânda a activelor financiare; creşterea mobilităţii internaţionale a capitalurilor.
Alături de serviciile tradiţionale, băncile pun astăzi la dispoziţia clientelei o gamă tot mai largă de servicii de asistenţă si consultanţă de specialitate, în domenii cum ar fi: servicii de informare asupra reglementărilor si uzanţelor naţionale sau intemaţionale, în domeniul financiar, comercial, vamal, juridic, fiscal; fumizează informaţii economice generale, în acest scop băncile importante dispunând de sisteme informatizate - bănci de date; prospectarea şi efectuarea unor studii asupra pieţelor potenţiale, organizarea unor manifestări cu caracter comercial, primirea diferiţilor clienţi; asistenţa în organizarea reţelelor de distribuţie, campaniilor publicitare, elaborarea unor publicaţii."
Pentru a putea realiza astfel de servicii, în cele mai bune condiţii, băncile trebuie să dispună de sisteme de prelucrare, transmitere si stocare a informaţiilor cât mai puternice, precum si de sisteme si modalitaţi de plată compatibile cu cele uzitate pe plan intemaţional.
Orice bancă, mai ales cele axate pe activităţi internaţionale, trebuie să intre in relaţii strânse cu o serie de corespondenţi sau clienţi cu care trebuie să comunice rapid. Metodele clasice cum ar fi corespondenţa poştală sau telexul sunt depăşite din orice punct de vedere pentru a face faţă noilor cerinţe informationale ale băncilor. De aceea începand cu deceniul al şaptelea, progresele informaticii si telecomunicaţiilor au fost puse la dispoziţia sistemului bancar.
Astfel băncile europene au creat la 3 mai 1973 reţeaua de teletransmisiuni bancare >WIFT ( Society of Worldwide International Financial Telecommunication), cu sediul la Bruxelles. Societatea şi-a propus, încă de la bun început, modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor internaţionale, a relaţiilor bancare în general, prin implementarea programelor informatizate. Reţeaua a devenit operatională la 9 mai 1977,şi funcionează în prezent sub forma unei reţele private de teletransmisiune. Sistemul se bazează pe ordinatoare în folosinţa băncilor aderente, care permit transmiterea mesajelor bancare si ordinelor de transfer. Reţeaua cuprinde patru ordinatoare gigantice amplasate la Bruxelles, Amsterdam si Culpeper, denumite centre de prelucrare.
48
Avantajele reţelei constau în: confidenţialitatea mesajelor garantate prin procedura de codificare (transmitere cifrat), ceea ce împiedică orice posibilitate de decriptare sau scurgere frauduloasă. Sistemul complex de autentificare a mesajului presupune coduri secrete, puse la dispoziţie pe bază bilaterală; durata de transmitere a mesajelor este redusă daca destinatarul este liber sa le primeasca; arhivarea mesajelor, în cadrul centrelor naţionale permite aderenţilor să obţină copii în caz de necesitate; costul transmisiunilor nu depinde de distanţă.
Trebuie facută înca o dată precizarea că multe din modalităţile de plată, între participanţii la circuitul economic, folosite pe plan international sunt pentru noi, înca, perspective. Pe aceasta linie se înscriu si următoarele produse bancare.
Cecul de voiaj. Acestea se prezintă sub forma unui ordin de plată asupra unor sume fixe, rotunde, negociabile în numerar, la băncile din ţările de destinaţie. Sunt utilizate, de regulă, de către turişti, fiind emise de banca acestora, pe contul unei bănci instalate în ţara emitentă a monedei în care au fost eliberate.
Cardurile bancare. Cardurile de plata au fost lansate în SUA la începutul secolului XX, în cadrul reţelelor hoteliere de lux. Ele se prezintă fizic sub forma unui dreptunghi de material plastic de dimensiuni standard (86mm x 54mm x 0.54mm) care comportă diferite menţiuni: numele si calitatea emitentului, numarul cardului, data de expirare. semnătura titularului. Pe verso, o pistă magnetica permite citirea urmtoarelor date: numărul de cont, numărul de cod confidenţial, fondurile disponibile, nulitatea titlului. Începand din anul 1992, cardurile au fost dotate progresiv cu microprocesoare încorporate. Aceste instrumente, standardizate pe plan internaţional, integrează date informatice susceptibile unei lecturi optice în cadrul aparatelor de distribuit bilete, facilitandu-se astfel evidenţa si verificarea ordinelor primite de la clienti.
Teleplile. Ordinul de plată, transmis la distanţă prin intermediul telematicii, cu sau fară carte bancară, este urmat de o mişcare dintr-un cont în altul. Fie ca sunt efectuate prin carte, virament sau aviz de prelevare, teleplile urmează regulile aplicabile acestor modalităţi. In absenţa unor texte juridice specifice, înţelegerea între părti stabileşte modalitaţile si modul de probare în justiţie. Partenerii aflaţi la distanţă se pot pune în legătura printr-un procedeu telematic sau telefonic. Riscurile acestui procedeu constituie o piedică serioasă în calea dezvoltarii sale.
Creşterea profitabilitătii activităţii bancare, corespunzator exigentelor ce decurg din aplicarea în practică a cerinţelor mecanismului economiei de piaţă, face necesară cunoaşterea amănunţită a proceselor şi acţiunilor economice, implicaţiile lor de ordin financiar, Atat în timpul desfăşurării acestora, cât şi ulterior, după ce fenomenele respective s-au produs.
Realizarea acestui desiderat presupune organizarea unui sistem informaţional bancar potrivit standardelor actuale, tinand seama de realizarile în acest domeniu pe plan internaţional, care să asigure un flux cât mai rapid şi mai continuu de informaţii.
Legatura între activitatea de decizie şi cea operaţională se realizează printr-un flux continuu de informaţii, ăn cadrul sistemului informaţional bancar. Decizia, ca parte componentă a activităţii de conducere şi control, presupune emiterea dispoziţiilor corespunzatoare obiectivelor urmărite a se realiza în cadrul atribuţiilor băncii, având un important rol de autoreglare a acestora. Activitatea operaţională este, în fapt, activitatea specifică băncilor în relaţiile cu clienţii şi este generată de acţiunea deciziilor în concordanţă cu metodologia şi normele legale în vigoare.
49
Sistemul informaţional bancar este constituit din ansamblul mijloacelor şi metodelor prin care se realizează colectarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, reprezentând o premisă a unei bune organizări, atât a activităţii de conducere, coordonare şi control cât şi a celei operative.
Organizarea sistemului informaţional bancar presupune, cu prioritate, o structurare a informaţiilor corespunzatoare necesităţilor curente şi de perspective în ceea ce priveşte prelucrarea automată a datelor. Datele ce stau la baza sistemului informaţional bancar au ca suport, atât evidenţa contabilă, operativă şi statistică proprie băncii, cât ăi a agenţilor economiei în calitate de titulari de conturi. Sistemul informaţional bancar se află într-un proces continuu de imbunătăţire, de perfecţionare a pricipalelor sale laturi. Astfel, perfecţionarea sa presupune ca volumul de informaţii bancare sa fie redus la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecţie.
Preluate şi prelucrate în sistemul informaţional bancar, datele se transpun în informaţii bancare. Informaţiile bancare se clasifică astfel:
a) Din punct de vedere al gradului de prelucrare:- informaţii bancare elementare - ce se caracterizează prin aceea că precizează
aspectul direct măsurabil, cum ar fi, de exemplu: numerarul încasat sau plătit, cecurile de călătorie achitate etc.
- informaţii bancare complexe - sunt cele rezultate din prelucrarea datelor primare cum ar fi de exemplu:informaţii referitoare la creditele acordate, execuţia de casă a bugetului statului, activitatea de decontări etc.
b) După momentul desfaşurării operaţiunilor:- informaţii bancare operative - evidenţiază starea curentă şi facilitează
posibilitatea urmăririi directe a evoluţiei activităţii bancare;- informaţii bancare postoperative - cele care se manifestă după efectuarea
operaţiilor pe care le reflectă. Acestea au ca surse de date evidenţa contabilă şi statistică şi servesc pentru luarea de măsuri corespunzatoare, menite să asigure înlăturarea unor deficienţe;
- informaţii bancare previzionale - se referă la operaţiile care se vor produce în viitor şi se utilizează, cu prioritate, în activitatea de programare bancară.
Ca rezultat al prelucrării datelor, informaţiile se constituie într-un flux informaţional bancar care se manifestă, atât în activitatea internă a a unităţii bancare, cât şi în afara acestora. Fluxurile informaţionale ce au loc în afara unităţii bancare se pot manifesta atat între verigile bancare , cât şi între acestea şi titularii de conturi.
Principiile ce stau la baza organizării, funcţionării şi eficienţei sistemului informaţional bancar sunt:
conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura organizatorică a Bancii Comerciale Romane. Se va avea în vedere reducerea volumului şi frecvenţei transmiterii informaţiilor pe măsura trecerii lor de la verigile inferioare la cele superioare. Reducerea pe trepte organizatorice a volumului de informaţii la nivelul celor strict necesare şi utile, fară a afecta calitatea deciziilor, duce la sporirea eficienţei sistemului informaţional;
ierarhizarea informaţilor bancare după importanţă şi gradul de operativitate. În cadrul acestui principiu, unele informaţii bancare se impun a fi transmise mai rapid (fax, telex etc), altele mai puţin rapid. Cu cât se vor realiza mai multe operaţiuni bancare pe unitatea de timp, se va amplifica activitatea
50
bancară, se vor încasa mai multe venituri din dobânzi şi comisioane, va spori starea de profitabilitate a băncii, iar pe ansamblu se va realiza o mai bună circulaţie bănească;
concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare, acţiuni ce contribuie la înlăturarea paralelismelor, la asigurarea informării operative şi o mai bună fundamentare a deciziilor;
tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea le conţin. Se va avea în vedere unificarea codificărilor operaţiunilor, a documentelor în care acestea se reflectă şi totodată adaptarea documentaţiei bancare la cerinţele automatizării operaţiunilor bancare;
aprecierea imbunătăţirilor aduse sistemului informaţional bancar prin aplicarea în practică a acestora cu cheltuieli cât mai reduse ăi într-o perioadă cât mai mică de timp;
conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar astfel încât activitatea bancară să devină mai eficientă, să sporească gradul de profitabilitate. Aceste aspecte pot fi apreciate în mod direct, prin utilitatea şi operativitatea informaţiilor culese, prelucrate şi transmise, prin promtitudinea şi calitatea deciziilor luate.
Eficienţa sistemului informaţional bancar este reflectată de calitatea activităţii bancare, de starea de profitabilitate, de modul în care sunt receptate şi apreciate produsele bancare de către titularii de conturi.
II.8.Sistemul informatic bancar
În relaţia sa curentă, banca întreţine relaţii cu clienţii, cu toţi cei care acţionează asupra conturilor băncii sau ale clienţilor acesteia. Există, de asemenea, relaţii permanente între diferite unităţi operaţionale şi funcţionale ale băncii. Aceste activităţi şi relaţii se materializează în evenimente pe care banca trebuie sa le gestioneze în sistemul informaţional.
Sistemul informatic bancar este conceput şi pus la dispoziţia utilizatorilor pentru a traduce aceste evenimente în mulţimi de informaţii numite operaţii. Sistemul informatic bancar este conceput pe doua nivele: un nivel al operaţiunilor bancare propriu-zise şi un nivel al suportului de dezvoltare a acestor aplicaţii. Aceasta arhitectură pe două nivele garantează independenţa aplicaţiilor, modularitatea programelor şi evoluţia funcţională.
Obiectivele sistemului informatic
Reprezintă scopuri imediate şi de perspectivă privind perfecţionarea activităţii în general, precum şi conducerea activităţii în vederea ridicării nivelului de informare operativă şi previzională a structurilor organizatorice, a perfecţionării metodelor şi procesele beneficiare.
Obiectivele sistemului informatic presupune abordarea şi rezolvarea informatică a unor probleme cu caracter sintetic, într-o manieră sistematică. Aceste obiective au un caracter general şi specific care depind de cadrul legislativ - normativ, dotarea cu tehnică de calcul şi cerinţele dezvoltării economice, imediate şi de perspectivă, ale băncii. Aceste obiective se pot grupa în:
51
- obiective de conducere, care urmăresc restabilirea permanentă a activelor economice, perfecţionarea activităţii de conducere în vederea asigurării unui optim global al întregii activităţi, fundamentarea deciziilor de conducere, tactica strategică şi operativă pe baza informaţiilor obţinute ca numerar a prelucrărilor sistemului informatic, degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutina;
- obiective funcţionale, fundamental dependente de specificul activităţii bancare. Banca dispune de un sistem informatic propriu complex, care înglobează aplicaţii
utilizate de toate compartimentele: conducere, contabilitate, credite, valută, personal, administraţie.
• Conducerea - aplicaţii ce pun la dispoziţie informaţii privind situaţia financiară a băncii, compară rezultatele activităţii pe diverse perioade şi programeaza rezolvări viitoare în funcţie de indicatorii actuali;
• Contabilitate - toate operaţiunile privind decontările, în condiţiile actuale în care există un nivel foarte mare de informaţii, se pot realiza cu operativitate şi în condiţii de siguranţă şi corectitudine maximă a sumei prin intermediul calculatoarelor;
• Credite - se poate asigura o urmărire atentă, a derulării activitaţii de creditare/rambursare a creditelor, eşalonarea ratelor de rambursare pentru o perioadă de x ani, rambursarea ratelor în avans sau la scadenţă; prin întârziere automat se trece suma existentă în cont disponibil, sau se aplică dobânzi penalizatoare;
• Operaţii valutare - sunt operaţii complexe în care trebuie să se ţina cont de modificarea zilnică a cursului valutar;
• Personal-în acest compartiment munca este facilitată prin utilizarea unor programe de evidenţă a personalului, control asupra drepturilor şi obligaţiilor faţă de personalul salariat;
• Administraţie - o bună evidenţă a mijloacelor fixe, materiale, obiecte de inventar existente şi necesar se poate asigura printr-o programare corespunzatoare.
În condiţiile actuale în care numarul clienţilor şi operaţiilor bancare este în continuă creţtere, se impune realizarea şi implementarea unui sistem informatic care să optimizeze activitatea desfaşurată de banca.
0 prima importanţa o are informatizarea activităţii operaţionale a băncii pentru a furniza informaţii şi date eficiente, astfel încât pentru utilizarea lor să se imbunătăţească procesul de realizare a obiectivelor avute şi de perspectivă a băncii.
Sisteme de codificarePentru sistemul informatic bancar vor fi codificate următoarele atribute:- cod bancă;- cont sintetic titular;- cont analitic titular;- forma de proprietate;- forma de organizare;- tip client(persoană fizică/juridică);- cod valută;- fel cont; Prin acest sistem banca pune la dispoziţia clientului o gamă tot mai largă de
servicii de asistenţă şi consultanţi de specialitate în domenii precum:- servicii de informare asupra reglementărilor şi uzuanţelor, naţionale sau
internaţionale, în domeniul comercial, vamal, financiar, juridic, fiscal;
52
- informaţii economice generale, cât şi cele ce privesc anumiţi parteneri de afaceri. În acest scop banca dispune de sisteme informatizate - bănci de date;
- prospectarea şi efectuarea de studii asupra pieţelor potenţiale, organizarea de manifestări cu caracter comercial, primirea diferiţilor clienţi;
- asistenţă în organizarea reţelelor de distribuţie, campaniilor publicitare, elaborarea unor publicaţii etc.
Banca, deţine un rol important în ceea ce priveşte strategia implantării în străinatate privitoare la investiţiile facute în acest scop, angajându-se activ, de la bun început: contacte preliminate, studii de fezabilitate, contracte de cooperare, asistenţă juridică de specialitate. Sistemul bancar este putemic implicat în promovarea exporturilor complexe de bunuri de echipamente, instalaţii industriale, uzine la cheie. Banca furnizează informaţii şi acordă consultanţă! cu privire la condiţiile de participare la licitaţiile intemaţionale, oferte de lucrări publice prin evaluări asupra condiţiilor de realizare a acestora. Banca acordă clientelei garanţiile necesare unei asemenea participări, avansuri în devize, credite pe termen mediu şi lung etc.
Banca este chemată să acorde asistenţă în etapa de negociere a contractelor comerciale de anvergură, în ceea ce priveşte alegerea termenelor şi modalitaţile de plată sau reglementare. Pentru a realiza asemenea servicii, în cele mai bune condiţii, banca dispune de birouri şi compartimente organizate pe zone geografice, dotate cu cadre competente.
Proiectarea sistemului bancar presupune mai multe faze:1. Definirea principalelor activităţi ce vor face obiectul procesării automate şi
anume:• Gestionarea diverselor tipuri de depozite şi de clienti;• Gestionarea sistemului de credite specific băncii;• Operaţiuni de scont cu efecte comerciale;• Operaţiuni de colectare şi plaţi;• Operaţiuni curente de ghişeu;• Operaţiuni de transfer şi clearing;• Controlul operaţiunilor de decontare cu alte bănci;• Gestionarea sistemului de evidenţă contabilă analitică şi sintetică;• Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor;• Executarea de operaţii legate de gestionarea veniturilor proprii ale băncii;• Activitatea de personal - salarizare a băncii;Conducerea operativă a serviciilor şi operaţiunilor pentru proiecte de investiţii,
finanţate parţial sau total de bugetul de stat;După ce aceste principale activităţi au fost stabilite şi definite din punct de vedere
al obiectului, ariei de cuprindere, modalităţilor de lucru etc, se va trece la a doua etapă.
Pincipalele etape în realizarea unui sistem informatic bancar distribuit.
Organizarea sistemului bancar face necesară conceperea unui sistem distribuit cu următoarele etape de realizare:
• Conceperea nucleului(sistem monitor);• Computerizarea punctelor din reţea ca sisteme gestionate de sistemul monitor.• Descentralizarea şi optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivele
inferioare;
53
• Proiectarea reţelei bancare;• Informaţii şi servicii cu publicul. Tipurile de date utilizate în sistemul informatic
bancar:• date cu grad ridicat de agregare, provenite şi furnizate Băncii Naţionale
Române pe baza unor sisteme de calcul specializat;• date referitoare la tranzacţii ăi proceduri aferente( proceduri de început de zi,
curente şi de sfarşit de zi);• date referitoare la operaţii cu caracter special(clienţii băncii, instituţii financiare
etc).Organizarea datelorPrin însăşi natura lor, datele cu implicaţii immediate în contabilitate sunt organizate
sau sunt puse în aşteptare pentru o lucrare ulterioară.Gestiunea datelorDatele din sistemul informatic bancar sunt structurate din mai multe puncte de
vedere ale utilizatorului (viziuni logice) şi anume:• viziunea logica asupra clientilor şi terţilor compusă din 3 submulţimi:- nucleul, care grupează toate informaţiile comune, clienţilor, utilizate în cadrulSIB(nume, statutul social, adresa etc);- extensii opţionale care grupează pentru fiecare aplicaţie informaţiile necesare
unei unităţi operaţionale a instituţiei;- extensii opţionale care facilitează urmărirea evoluţiei comerciale a clienţilor.• viziunea logică asupra conturilor clienţilor şi terţilor compusă din două
submulţimi:- nucleul, care grupează toate informaţiile comune tuturor aplicaţiilor din SIB;- extensii operaţionale care specifică condiţii de funcţionare a fiecărui cont.• viziunea logică asupra conturilor:- referenţe asupra planului de conturi;- conturi de clasificare;
Infrastructura A) WAN Banca Ţirac o nouă reţea pentru Branches/Agencies, Metro Agenties şi ATM/POS
reţea. B) Sistem de operare-os400 version 5.1 ca principale servere-windows NT(200) server ca servere de aplicaţie în birouri mici şi mari-Os 2 warp 5.0 ca server internet-Linux Red Hat 6.0 ca NBR proxy server( conecţiune la intranetul Băncii Naţională)- Windows 2000, XP, ca sistem de operare standard la staţiile de
lucru(workstations)C) Baze de datePrograme standard al bazelor de date:
- Oracle 8.1.5. ca server de baze de date- MS SQL server 7.0 pentru sistem de casă
D) Corporate mail and groupware package
54
-Lotus notes 5.10 with central back+bone in HO and distributed servers in Branches
E) Corporate Antivirus- McAfee4.5 Total virus Defense for 1000 modesF) Corporate firewall solutionSecere-Way from IBMG) Backup Software-Arcserver6.0-Veritas Backup Exec 8.6H) HardwareServers:-AS400 Servers as Equation Server and the near future for Y4DB Server-Intel IBM models 200,220,230,5000Intel Compaq Proliant model ML 370Intel HP ServersDestktops:-IBM Netvista A20, A22, A40-HP Vectra VI8-Kayar XM600PrintersHP 2xxx,4xxx,8xxx series
Fazele de elaborare a SIBSe elaborează schema de structură a SIB, parcurgând urmatoarele faze:• proiectarea logică a sistemului şi realizării lui;• analiza sistemelor actuale;• adaptarea structurii informaţionale curente la prelucrarea automată;• proiectarea configuraţiei software:- harta sistemului;- priorităţi de realizare a sistemului;- metode de lucru.• proiectarea configuraţiei hardware;• planul de interconectare a punctului de lucru;• proiectarea ieşirilor sistemului;• evaluarea costurilor;• condiţii impuse de etapa de implementare;• proiectarea tehnică a sistemului;• programarea;• implementarea;• exploatarea curentă.Analiza sistemului existent trebuie să cuprinda informaţii referitoare la:• definirea şi organizarea obiectivelor urmărite;• trecerea în revistă a structurilor organizatorice;• identificarea problemelor majore şi acute în situaţia existentă;• identificarea dinamicii sistemului analizat.Elementele care participa la dezvoltarea unui sistem automat de prelucrare, sunt:• configuraţia hardware şi software de bază utilizată;
55
• structura software de aplicatie;• restricţii impuse sistemului de organizare a unităţii bancare în scopul
implementării în sistemul elaborat;• analiza posibilităţii integrării SIB în sistemul general de prelucrare;• analiza funcţiunilor pe subsisteme;• organizarea comunicaţiilor între subsisteme;• organizarea unor eventuale conexiuni cu alte sisteme de prelucrare a
datelor de tip bancar(SWIFT);• alternate de implementare(parţială, totală etc).
Proceduri efective de lucru
Organizarea lucrărilor informatice, în cadrul sistemelor informatice bancare constă în trei categorii de proceduri:
• proceduri de început de zi;• proceduri destinate utilizatorilor în cursul zilei;• proceduri de sfarşit de ziGestiunea prelucrarilorProcedura de început de zi - execută imediat automat şi constă în iniţializarea
fişierelor utilizate în timpul zilei de către SIB. În cadrul acestei faze sunt puse în evidenţă contractele scadente în ziua respectivă pentru urmărirea rambursărilor. După acestă fază, reţeaua de echipamente de calcul este pusă la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor sub diferite aplicaţii ale SIB.
Procedura destinată utilizatorilor în cursul unei zile - se derulează pe parcursul programului de lucru cu clienţii. Utilizatorul (în cazul de faţă este vorba de lucratorul de ghişeu) poate înregistra în timp real toate operaţiunile bancare care îi sunt destinate. Aplicaţiile efectuează toate controalele, asigurând consistenţa datelor înregistrate (existenţa de conturi, sintaxa, coerenţa datelor).Utilizatorul obţine astfel în orice moment starea contului şi reflectarea în contabilitatea generală.
Procedura de sfarşit - realizează toate prelucrările determinate de operaţiunile din timpul zilei şi editează rapoarte care reflectă influenţele în contabilitatea generală cum sunt:balanţe, jurnale de activitate, extrase de cont, liste de solduri debitoare, liste de avertizare,etc. Sunt de asemenea, realizate controale asupra SIB, calculate dobanzi şi
comisioane precum şi salvarea tuturor programelor şi datelor pe suporti magnetici de arhivare.
Consideratii privind conditii tehnice de functionare
Volumul mare de informaţii gestionate în cadrul Bl - SIB necesită echipamente de calcul de capacitate şi putere mare, capabile să asigure timp de răspuns satisfacător pentru efectuarea în timp real a operaţiunilor bancare. Dintre arhitecturile de echipament mai frecvent utilizată în cadrul SIB se pot distinge 2 categorii:
• arhitecturi centralizate, bazate pe calculatoare de putere capabile să gestioneze un număr mare de terminale, legate sau la distanţă;
• arhitecturi distribuite, bazate pe reţele de calculatoare interconectate între ele,
56
care face transparentă pentru utilizator distribuirea în mai multe moduri. Această arhitectură necesită o infrastructură de comunicaţie raspandită pe arii geografice mari şi cu viteză sporită.
Sistemul informatic bancar s-a realizat sub influenţa a trei constrângeri şi anume:A. Constrângerea de timpAceasta constrângere a fost determinată de realizarea într-un timp scurt a unei
alternative viabile la cele trei unităţi de prelucrare a datelor la înfiintarea BCIT devenite critice datorită urmatoarelor considerente:
- creşterea numarului de operaţiuni;- uzura fizica şi morala a măsurilor de contabilizat;- dificultăţile financiare ale Centrelor Teritoriale de calcul transformate în societăţi
comerciale, puse în imposibilitatea de menţinere în funcţiune a calculatoarelor.B. Constrangerea de echipamenteAceastă constrângere a fost eliminată prin definirea unei strategii de dotare a
tuturor unităţilor cu reţele de calculatoare tip PC, compatibile IBM, strategie ce a permis într-un scurt timp, alegerea, contractarea, recepţionarea şi distribuirea la unităţile din reţeaua bancară şi necesarului de echipamente, în raport cu dimensiunea fiecărei unităţi.
În acelaşi timp s-au construit, grupe de specialişti capabili să utilizeze aceste echipamente de calcul.
C. Constrangerea de comunicatieInexistenţa unei infrastructuri de transmitere a datelor pe teritoriul României a
influenţat conceptia SIBCOR care a trebuit să construiască proceduri de agregare a datelor în vederea raportării periodice a acestora pe structura ierarhică filială - sucursală - centrală.
În raport cu principiile generale prezentate, sistemul informatic al băncii se prezintă astfel:
1) Organizarea datelor respectă principiul bazelor de date raţionale prin gruparea informaţiilor în entităţi care furnizează date tuturor aplicaţiilor.
In ce priveşte gestiunea datelor, nu au putut fi respectae toate principiile enunţate anterior datorită limitelor impuse de soluţia tehnica de dotare cu echipamente de calcul, mai exact SIBCOR nu rezolva decat parţial viziunea logică asupra clienţilor şi terţilor, nedispunând de resurse tehnice suficiente pentru aceasta viziune.
Din punct de vedere conceptual problema este însa rezolvata datorită atributului de extensibilitate oferit de instrumentele tehnologice sub care este realizat sistemul.
2) Gestiunea prelucrarilor respectă principiul celor 3 momente ale zilei:- Procedura de început de zi - pregateşte toate posturile de lucru prin iniţializarea
fişierelor temporare şi pune la dispoziţia lucrătorilor de ghişeu nivelul creditărilor terminate, de influenţele , în conturile clienţilor, a operaţiunilor venite prin corespondenţă bancară;
- Lucrul în timpul zilei este realizat în maniera "în spatele ghişeului" (back -office)manieră determinată de numarul mare de operaţiuni, derulate în timpul programului de ghişeu, ceea ce conduce la gruparea acestora în pachete şi prelucrarea lor pe posturile de lucru din spatele ghişeului.
- Procedura de sfarşit de zi. În cadrul SIBCOR are o importanţă mai mare decât în sistemul SIB.
57
Acestea se datorează modului de prelucrare pe pachete a documentelor bancare. In aceasta procedură se realizează controlul şi evidenta întregii activităţi din timpul zilei prin intermediul meniurilor care în principal realizează următoarele funcţii:
• cuplarea datelor preluate în timpul zilei pe posturile de lucru;• actualizarea fişierelor principale şi aducerea la zi a soldurilor;• editarea balanţei zilnice şi controlul închiderii acesteia;• editarea extraselor de cont atât în lei cat şi în valută;• editarea avizelor OIS debitoare şi creditoare;• editarea situaţiei conturilor;• închiderea situaţiei de lucru a zilei şi salvarea programului ţi datelor în vederea
protejării acestora.
Prelucrarea automata a datelorPrelucrarea automata a datelor în domeniul operaţiunilor bancare presupune
culegerea şi transpunerea acestora în documentele tipizate în suporţii tehnici de informaţii în vederea stocării, păstrării şi transmiterii informaţiilor bancare necesare prelucrării lor pentru buna desfaşurare a activităţii bancare.
BCIT realizează prelucrarea electronică a informaţiilor utilizând programe informatice şi reţele proprii de calculatoare. Mai mult, unităţile bancare operative din cadrul său au posibilitatea să-şi transmită informaţiile reciproc, în legatură cu operaţiunile privind decontările intrabancare sau preluarea soldurilor unor conturi, folosindu-se de echipamente electronice de teletransmisie şi teleprelucrare. Banca foloseşte în acest sens poşta electronică care permite transmiterea datelor aproape instantaneu, indiferent în ce parte a ţării se află banca corespondentă.Aceste facilităţi permit o mai bună circulaţie a fluxurilor baneşti şi totodată o rapidă disponibilizare a titularilor de conturi care au de efectuat diferite încasări de la parteneri din alte localităţi.
În ciuda acestui fapt, apar o serie de dificultăţi în transmiterea cu operativitate a datelor între bănci diferite. Organizatoric, prin punerea în aplicaţie a compensării multilaterale a plătilor interbancare s-a facut un important pas în activizarea circuitelor baneşti, dar această activitate trebuie transpusă într-un sistem informaţional integrat la nivel naţional dotat cu cele mai performante echipamente de calcul electronic.
Odată cu generalizarea activităţii de prelucrare electronică a informaţiilor bancare se va produce şi o îmbunatăţire a muncii personalului operativ din bancă, se va produce o schimbare catre activitatea de de îndrumare, coordonare şi orientare a clienţilor, va spori vizibil caliatea serviciilor bancare. Astfel, aparatul bancar poate contribui mult mai direct la transpunerea în practică a unor măsuri pe care le impune actuala etapă a tranzitiei spre economia de piaţă, poate participa la o mai bună gestiune a mijloacelor materiale şi baneşti de care dispun titularii de conturi.
în vederea organizarii activităţii de prelucrare electronică a datelor la nivelul băncii, se impun o serie de măsuri preliminare, şi anume:
- pregătirea bazei de date care consta în identificarea şi înscrierea, atât a conturilor analitice cu soldul zilei şi a conturilor analitice la care se calculează dobânzi, cu soldurile cumulate de la ultima perioadă de calcul a dobânzilor, cât şi inventarierea conturilor sintetice, pe solduri şi rulaje, de la începutul anului;
- codificarea tuturor conturilor şi stabilirea cifrei de control;
58
- organizarea circuitului documentelor bancare, funcţie de fazele pe care le implică natura operatiilor.
Documentele prezentate de catre titularii de conturi la ghişeu sunt verificate de catre referenţi sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de întocmire şi a corectitudinii înscrierii datelor. După această operaţiune, documentele primite de la clienţi sunt sortate în mai multe mape, funcţie de natura operaţiunii pe care o implică. De exemplu, sunt separate documentele dupa cum evidenţiază operatiuni de casă, de decontări, rambursări de credite, plăţi către bugetul statului etc. La rândul lor, documentele de decontare se împart în banci, funcţie de locul unde au deschise conturi personale cărora li se adresează sumele înscrise în instrumente de plată.
Datele din documente sunt apoi introduse de catre operatori în memoriile calculatoarelor in vederea prelucrarii lor şi obţinerii documentelor bancare specifice, cum ar fi :notele contabile, extrase de cont, jurnale operative etc.
In vederea verificării, preluării corecte a datelor din documente în memoriile computerelor, operează, prin program "numărul de control",introducând separat urmatoarele elemente:
> simbolul operaţiunii;> numărul documentului;> simbolul contului debitor;> codul băncii plătitoare;> simbolul contului creditor;> codul băncii beneficiarului;> suma.Documentele de bancă primite de la clienţi se impart în opt mape:> primele doua mape cuprind documentele de casa, separat pentru încasari şi
separat pentru plăţi;> următoarele patru mape conţin documentele pe baza cărora au loc operaţiunile
intra şi interbancare, separat cele iniţiate către celelalte primite de la băncile corespondente;
> ultimele două mape grupează documentele privind conturile proprii, de asemenea separat pentru plăti şi separat pentru încasări. Prin aceste documente se efectuează operaţiuni numai între conturi deschise la aceeaşi bancă.
Pe baza datelor preluate şi prelucrate cu ajutorul computerelor se realizează o serie de lucrări bancare specifice, în mod curent sau numai la anumite intervale.
Zilnic, la nivelul unităţilor bancare operative se intocmesc următoarele documente de bancă:
> balanta de verificare cu trei serii de egalitaţi, cumulată de la începutul anului pana în ziua precedentă;
> situaţia soldurilor debitoare şi creditoare a conturilor sintetice purtătoare de dobânzi;
> situaţia soldurilor pe conturi analitice purtatoare de dobânzi;> conturile personale şi extrasele de cont care au avut loc în ziua respectivă;
Periodic, de regula lunar, trimestrial şi anual, pe baza datelor preluate din documenteleprimare, prelucrate şi păstrate în memoriile calculatoarelor, se realizează o serie
de lucrări bancare, cum ar fi:> lista dobanzilor şi notele contabile de înregistrare a lor;> situaţia centralizatoare a creditelor bancare;
59
> situatia încasarii veniturilor către bugetul statului;> situaţia statistică a decontărilor;situatia veniturilor şi cheltuielilor proprii ca suport pentru întocmirea contului de
rezultate şi a bilanţului contabil.Calitatea acestor lucrări şi operativitatea cu care se realizează depinde direct de
eficacitatea programelor cu care se operează în reţeaua de calculatoare ale fiecărei banci în parte.
MoneyGram
Este un serviciu sigur, rapid, de încredere, simplu, comod şi convenabil prin care se pot trimite sau primi bani în/din toata lumea în doar cateva minute.
O reţea extinsă de agenti serioşi, conectati prin calculatoare, vor transmite la cererea clienţilor banii având garanţia ca vor fi înmânaţi în siguranţă şi fară nici o întârziere. Serviciul MoneyGram este folosit de mii de oameni din întrega lume.
MoneyGram este disponibil în peste 120 de ţări şi mai mult de 25000 de locaţii în întreaga lume, banii fiind transferaţi imediat, ajungând la destinatar în 10 minute. Procedura este simplă, ea presupunând un cont curet sau un cont de card, destinatarul primind banii în numerar.
Odată cu tranzacţia, clientul are posibilitatea de a transmite şi un mesaj de 10 cuvinte gratuit. Pentru a trimite bani, clientul trebuie să prezinte mai întâi un document de identitate şi apoi va completa un formular. Va achita suma pe care doreşte să o trimită plus taxa serviciului MoneyGram va primi un cod de identificare ce îl va comunica imediat persoanei destinatare.
In cazul în care clientul băncii urmează sa primescă bani prin acest serviciu, trebuie să se asigure ca expeditorul i-a comunicat corect codul de identificare MoneyGram. Acest cod de identificare va fi comunicat băncii dupa care va completa formularul.
60
III.Conturile bancare
III.1.Deschiderea conturilor
În vederea desfăşurării activitaţii sale specifice, orice agent economic trebuie să aibă deschis cont bancar, prin intermediul căruia să deruleze operaţiunile de încasări şi plăţi.
Clienţii persoane fizice pot deschide un cont prin întocmirea unei cereri de deschidere a contului şi prin prezentarea actului de identitate.
În esenţă, relaţiile care există între bancă şi client sunt cele dintre debitor şi creditor. Într-o primă variantă, clientul poate fi creditorul, banca debitorul. Reversul acestei situaţii se înregistreaza cand clientul împrumută bani de la bancă.
Banca nu este un păstrător al banilor, întrucat ea poate folosi banii în scopuri de afaceri , dar îşi asumă obligaţia restituirii, la cerere, a valorii depozitelor.
Pentru a exista afaceri viabile, băncile au nevoie de clienţi. Diferitele tipuri de clienţi au cerinţe diferite, în concordanţă cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potenţial important pentru dezvoltarea activităţii bancare.
Cerinţele şi nevoile clienţilor se pot schimba, dupa o perioada de timp, în funcţie de noile cerinţe existente în economie şi societate. Pentru o bancă este avantajos sa aibă diferite tipuri de clienţi, întrucat, astfel, va primi depozite şi va acorda împrumuturi atât pentru afaceri, cât şi persoanelor particulare.
Ca urmare a valorificării de către bancă a potenţialului de dezvoltare a activităţii, oferit de către clienţi, rezultă avantaje atât pentru bancâ, cât şi pentru client. Prin satisfacerea cerinţelor clienţilor şi prin oferta de servicii performante, băncile îşi vor pastra clienţii şi vor fi în măsură să ofere noi servicii. Într-o economie de piaţă, este un fapt bine stabilit că produsele bancare specializate sunt mai uşor de dezvoltat şi de utilizat de către clienţii existenţi, decat de catre noii dienţi. Este prin urmare important sa se identifice diferite tipuri de clienţi şi cerinţele specifice acestora.
1. Intreaga gama de operatiuni asigurata şi executată de Bancă se bazează pe prevederile legislaţiei interne în vigoare, inclusiv Normele emise de Banca Naţională a României în calitatea sa de Bancă Centrală, pe regulile, uzanţele şi practicile internaţionale în materie bancară, precum şi în conformitate cu strategia urmaritî de Banca în ceea ce priveşte asumarea de angajamente pentru şi în numele clientului.
2. Relaţiile de afaceri între Banca şi client au la baza încrederea reciprocă.3. Banca nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte efectele şi
consecintele decurgând din întârzierea, nerecepţionarea, deteriorarea, pierderea sau din alte erori de transmisie a mesajelor, scrisorilor sau documentelor, inclusiv a celor ce se referă la operaţiuni de decontare inter şi intrabancare.
4. Cladirea în care se afla departamentele Bancii care gestionează conturile clientului este locul de operare pentru ambele părţi. În consecinţă, toate relaţiile juridice ce decurg între client şi Bancă se supun legii aplicabile la locul de operare, inclusiv în eventualitatea unui proces care se desfăşoară în străinătate.
5. Banca poate fi acţionată în justiţie numai la tribunalul teritorial al locului operarii.6. Clientul raspunde pentru:a) nerespectarea prevederilor Condiţiilor Generale de Afaceri;b) întârzierea plăţilor datorate nealimentării conturilor de către client;
61
c) întârzierea, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, a plăţilor efectuate către Bancă, urmare a întârzierilor sau transmiterii eronate a ordinelor date de client;
d) orice eroare care survine în efectuarea operaţiunilor de către Bancă, ca urmare a unor comenzi sau instrucţiuni greşite ale clientului;
e) calitatea şi exactitatea datelor puse la dispoziţia Băncii cu prilejul solicitării de credite în lei ăi/sau valută, sau ori de cate ori pe baza acestor date se face o analiză în vederea acordării unei facilitaţi;
f) nerespectarea obligaţiilor asumate faţă de Bancă.7. Persoanele fizice şi juridice române şi străine care doresc să devină clienţi ai
Băncii Comerciale " Tiriac", trebuie să depună la Bancă cererea de deschidere de cont care sa conţină în mod expres menţiunea clară şi fară echivoc, că solicitantul a luat cunoştinţă de Condiţiile Generale de Afaceri şi pe care se obligă necondiţionat să le respecte întocmai.
8. Pentru persoanele juridice, cererea de deschidere de cont se semnează obligatoriu de persoanele autorizate să angajeze şi să reprezinte legal persoana juridică respectivă, care poate fi, dupa caz, administratorul desemnat prin contract, statut, sau ulterior de catre Adunarea Generală şi menţionat în cererea de înmatriculare/de înscriere de menţiuni, directorul general al societăţii sau presedintele Consiliului de Administraţie - în cazul pluralităţii de administratori organizaţi într-un organ colegial -, unul dintre asociaţi, în baza mandatului oferit de ceilalţi asociaţi/acţionari, asociatul unic, sau orice altă persoană, căreia i s-a dat mandat de către cei de mai sus a angaja societatea în relaţiile cu banca.
Cererea va purta şi amprenta ştampilei unităţii solicitatoare, unde este cazul. 9 . Pentru deschiderea conturilor curente sunt necesare:• o sumă limită de deschidere a contului, care se stabileşte periodic de către
Comitetul de Directie al Bancii Comerciale " Tiriac", în funcţie de politica şi strategia băncii de atragere de fonduri;
• o sumă în lei reprezentând cheltuieli de deschidere, sumă al cărei cuantum se stabileşte prin tariful de comisioane al băncii.
10. In situaţia lipsei disponibilului în contul curent, Banca poate acorda clientului sau la solicitarea prealabilă a acestuia, urmare a negocierii între parti, credite şi/sau linii de finanţe în condiţii garantate. Pentru creditele acordate, banca percepe costurile negociate cu clientul. Creditele aprobate se acordă numai prin conturi distincte de credit.
Persoanele fizice si juridice române şi străine care doresc să devină clienţi ai Băncii Comerciale "Ion Tiriac", trebuie să depună la Bancă cererea de deschidere de cont care să conţină în mod expres menţiunea clară si fară echivoc, ca solicitantul a luat cunoştintă de Conditiile Generale de Afaceri si pe care se obliga să le respecte necondiţionat.
Societăţile care solicită deschiderea unui cont la BCIT trebuie să depună urmatoarea documentaţie:
1. Cererea pentru deschiderea contului;2. Actul din care sa rezulte funcţionarea legala a unităţii. Acesta poate fi:- copia actului de înregistrare la D.G.F. P.;- copia actului care atesta înregistrarea la M.F, în cazul S.C. cu capital mixt sau
cu capital integral străin.3. Dovada înregistrării la Registrul Comerţului;
62
4. Documentul care atestă dreptul conducatorului unităţii sau a reprezentanţilor săi de a dispune de cont;
5. Fişa cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei.Aceasta documentaţie se depune la bancă, se verifică de către conducatorul
compartimentului de contabilitate şi se aproba de director. După această operaţiune se procedează la deschiderea efectivă a conturilor şi li se atribuie câte un simbol.
Pentru persoanele juridice, cererea de deschidere de cont se semnează obligatoriu de persoanele autorizate să angajeze si să reprezinte legal persoana juridică respectivă, care poate fi, dupa caz, administratorul desemnat prin contract, statut, sau ulterior de Adunarea Generală si menţionat în cererea de înmatriculare/de înscriere de menţiuni, directorul general al societaţii sau presedintele Consiliului de Administraţie - în cazul pluralităţii de administratori organizaţi într-un organ colegial, unul din asociati în baza mandatului oferit de ceilalti asociaţi/ acţionari, asociatul unic, sau orice altă persoană, careia i s-a dat mandat de către cei de mai sus a angaja societatea în relaţiile cu banca.
Cererea va purta şi amprenta ştampilei unităţii solicitatoare, unde este cazul. Pentru persoanele fizice, procedura de deschidere a conturilor consta în depunerea unei ereri scrise însoţite de specimenul de semnătură.
BCIT deschide clienţilor săi urmatoarele categorii de conturi: Conturi de disponibilităţi "la vedere", în lei sau valută; Conturi de "depozite'"în lei sau valută, pentru evidenţierea depunerilor la
termen; Conturi pentru păstrarea unor fonduri cu destinaţie specială, care se
deschid pentru efectuarea unor operaţiuni de decontare prin asigurarea cu anticipaţie a sumelor necesare efectuării plăţilor: acreditivi, scrisori de garantie, etc;
Conturi pentru operatiuni de creditare.În momentui în care cecurile şi alte instrumente de plată sunt prezentate la bancă,
se verifică mai întai soldul din contul clientului. Daca în cont nu există disponibil, plaţile vor fi refuzate.
Fiecare sucursală a Băncii Ţiriac are un cod de reprezentare în deschiderea conturilor în lei respectiv în valută. Astfel un cont deschis în lei la Banca Ţiriac în Iaşi are următoarele componente:
2410xxxxxxyyy unde: 2410-cod sucursală Iaşi xxxxxx- cod definire client yyy-valuta:
- RON: 040- USD: 001- EUR:002
Delimitarea conturilor pentru persoane fizice de conturile pentru persoanele juridice se face prin accesarea fişierelor J.B( persoane fizice) şi I.C ( persoane juridice) aferente sistemului informatic folosit.
63
De exemplu pentru un cont deschis în euro la Banca Ţiriac sucursala Iaşi numarul de cont va arăta aşa: 2410830719002 ataşate fişierelor de tip J.B. pentru persoanele fizice şi I.C. pentru persoane juridice.
III.2.Operaţiuni prin conturi
Banca efectuează prin conturile deschise clienţilor săi orice fel de operaţii dispuse de client, numai în limita disponibilului în cont, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare şi a regulilor şi uzynţelor bancare internaţionale în vigoare. În situaţia lipsei disponibilului în contul curent, Banca poate acorda clientului său la solicitarea prealabilă a acestuia, urmare a negocierii între părţi, credite sau linii de finanţare în condiţii garantate. Pentru creditele acordate, Banca percepe costurile negociate cu clientul. Banca poate efectua plăţi din conturile clienţilor săi fără acordul clientului, numai în baza unui titlu executoriu: hotărâre judecătorească definitivă şi investită cu formula executorie, ori hotărâre de validare definitivă, efecte de comerţ, dispoziţii de încasare sau de plată introduse la plată de către organe ale statului sau alte titluri executorii prevăzute de lege.
Aceste plăţi pot fi făcute şi pentru datorii scadente pentru angajamente deja asumate cu acoperire din conturile clientului; de asemenea nu este necesar acordul clientului în ipostaza operaţiunii făcute eronat.
Banca poate de asemenea plăti fară acordul clientului din depozite colaterale în lei şi – sau în valută pentru achitarea plăţilor scadente, depozite constituite în prealabil în acest scop.
Banca poate de asemenea plăti fară acordul clientului din conturile de blocaj în lei sau în valută pentru achitarea scadenţelor venite la plată, blocaje constituite în prealabil în acest scop( plăţi în cadrul utilizărilor acreditivelor de suport cu plata la vedere şi la termen, executări garanţii la credite acordate şi nerambursate, orice plată pe bază de efecte ed comerţ, acceptate de client sau validate de Bancă.
Clientul în relaţiile sale cu Banca suportă toate cheltuielile survenite , de exemplu telex , fax, etc. Pentru disponibilităţile păstrate în conturile titularilor, Banca bonifică dobânzi.Acestea se calculează şi se înregistrează în cont trimestrial( la conturile curente) şi la scadenţa( la conturile de depozit).
În funcţie de fluctuaţia nivelului dobânzilor pe piaţa monetară internă şi internaţională, Banca va modifica nivelul, atât al dobânzilor percepute cât şi al celor bonificate, fără vreun acord prealabil al titularului de cont, aceasta ţinând în
64
exclusivitate de politica de atragere şi plasare a fondurilor Băncii, excepţie făcând depozitele la care condiţiile se stabilesc în momentul constituirii acestora.
Pentru anumite genuri de operaţiuni ale clientului( deschideri de acreditive, scrisori de garanţie bancară, etc) a căror plată se efectuează ulterior, Banca disponibilizează suma aferentă (suma necesară) din contul curent în conturi colaterale.
Disponibilul blocat astfel constituit, este folosit de bancă numai pentru achitarea operaţiunilor pentru care a fost destinat, fără a mai fi necesar în prealabil acordul expres al clientului.
La baza unor convenţii sau aranjamente încheiate între părţi , la solicitarea clientului, Banca poate prelua pe cont de depozit o parte din disponibilităţile din contul curent, caz în care, dobânda de depozit este superioară celui de cont curent.
Pentru operaţiile efectuate de Bancă în contul clientului Banca eliberează extrasul de cont (anexând documentele justificative), pe măsura efectuării operaţiunilor, la ghişeu sau prin poştă, conform solicitării exprese a clientului, cu suportarea cheltuielilor prin poştă.
În cazul decesului clientului, creanţele şi datoriile acestuia se transmit la moştenitori cu condiţia ca aceştia să accepte moştenirea pus şi simplu.
În ipoteza unor cazuri ce nu suferă amânare se pot elibera din cont curent sume moştenitorilor cu condiţia ca aceştia să prezinte dovezi ale decesului titularului şi ale calităţii de moştenitor( acte de identitate, acte de stare civilă, certificat de moştenitor).
Banca nu are obligaţia (cu excepţia cazului când s-a convenit altfel) să informeze clientul asupra eventualelor pierderi care l’ar putea ameninţa şi care s-ar datora modificărilor preţurilor pieţei înce priveşte valoarea sau lipsa de valoare a efectelor de comerţ, a titlurilor depozitate sau asupra oricăror circumstanţe care ar putea afecta în vreun fel valoarea acestora cu excepţia situaţiei când aceste evenimente conduc la diminuarea valorilor aduse în garanţie de clienţii Băncii , la credite sau alte angajamente asumate de bancă.
Sumele primite de străinatate pentru contul clientului se creditează în cont în maxim două zile lucrătoare de la data avizului de credit.
Banca percepe comisioane pentru servicii acordate şi actele efectuate privind acoperirea,administrarea, eliberarea şi utilizarea garanţiilor.
III.3. Închiderea conturilor
În conformitate cu prevederile art. 372 Cod comercial: conturile curente pot fi închise de către banca la 31 decembrie a fiecărui an,
dacă la deschidere nu s-a stabilit altfel. Pentru funcţionarea în continuare a conturilor, titularii acestora vor notifica Băncii,
cu două săptămâni înainte de închiderea anului calendaristic, despre funcţionarea în continuare a conturilor.
Notificarea nu este necesară în cazurile în care în ultimele două luni calendaristice ale anului, prin aceste conturi s-au derulat operaţiuni financiare;
în cazul decesului titularului de cont -persoana fizică - pe baza cererii moştenitorilor care-şi dovedesc această calitate cu certificatul de moştenitor, în conformitate cu dispoziţiile legilor în vigoare si cu avizul Direcţiei Juridice;
în situaţia în care, în termen de 30 zile de la data la care s-a deschis contul la aşteptare, nu s-au primit sau depus sume în acest cont;
65
din oficiu, în cazul în care banca constată că clientul nu dă dovada de corectitudine si seriozitate în relaţiile bilaterale , se face vinovat de utilizarea necorespunzătoare a instrumentelor de plată, precum şi în cazul încalcarii eticii bancare;
după expirarea termenului de 2 luni de la data ultimei operaţiuni de plată, dacă soldul contului scade sub 10 $ USD sau echivalentul în altă valută convertibilă pentru conturile în valută si 20.000 lei lei vechi pentru conturile în lei;
la cererea scrisă a titularului, persoanelor autorizate să reprezinte legal firma sau împutemicitilor, (daca titularul a stabilit astfel la deschiderea contului);
Soldul ramas se înregistrează în contul "Diverşi creditori", cu o durată de maxim 3 ani de la data acestei înregistrări, ţinându-se evidenţa pe fiecare titular în parte.
în cazul în care persoana fizică/juridică nu mai doreşte să efectueze operaţiuni prin Banca "Ion Ţiriac" S.A , la cererea titularului/persoanelor autorizate să reprezinte legal societatea, disponibilitaţile urmând a fi virate în contul deschis la o alta bancă sau ridicate cash, cu respectarea normelor legale în vigoare;
în cazul dizolvării si lichidării persoanei juridice, când se vor prezenta: cererea de lichidare a contului semnată de lichidator, cererile de înregistrare la Registrul Comerţului a menţiunilor de dizolvare, de numire a lichidatorului si de lichidare, precum si hotarârea judecătorească de dizolvare/lichidare ori hotărârea Adunării Generale a asociaţilor/acţionarilor privind dizolvarea/lichidarea, chitanţa liberatorie eliberată de creditorii sociali privind achitarea datoriilor societăţii sau bilanţul final de lichidare si proiectul de lichidare a activului net înregistrate la Registrul Comerţului.
66
Plasamente monetare non-bancare
Asig. auto
Asig. culturilor agricole, animalelor şi păsărilor
Asigurări de bunuri
Asig.de răspund. civilă
Asig. de risc financiar
Asig.a de accidente persoane
Asig. maritime, de aviaţie şi transport
IV. Plasamentele bancareşi non-bancare
67
V.Decontarea intra şi interbancară. Operaţiuni cu numerar
V.1.Instrumente de plată utilizatePrincipalele instrumente şi modalităţi de plată oferite de BCIT clientilor săi, pentru
efectuarea transferului de fonduri, sunt:- Cecul ;- Biletul la ordin ;- Ordinul de plată ;- Sistemele electronice de plată.Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin băncii sale (tras)
de a plătiîn favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgatorul dispune. În termeni simpli, cecul este o instrucţiune scrisă către o banca de a plăti, din contul celui care ordonă plata, o anumită sumă de bani unei persoane specificate.
Cecul poate fi emis cu condiţia ca titularul contului (clientul băncii) să aibă suficiente fonduri în cont, pentru ca banca să îi poataăonora plaţie solicitate.
Părţi implicate: trăgătorul, persoana care emite cecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi
debitat când cecul va fi plătit; beneficiarul, persoana care va încasa cecul. Acesta poate fi un terţ sau însuşi
tragătorul dacă are nevoie de numerar. trasul, acesta fiind întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul.
Trasul este un prestator de servicii şi va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.
Pentru ca un cec sa fie valabil, trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii prevăzute de legea nr.83/1994, asupra cecului:
denumirea de cec trecută pe înscris; băncile pun la dispoziţia clienţilor formularede cec tipizate.
ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani; numele trasului, respectiv banca la care trăgătorul are deschis cont; de regulă
numele băncii trase este preimprimat pe înscris. locul plăţii, localitatea şi adresa băncii unde se va face plata; data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna, anul şi numele localitatii; semnătura trăgătorului.
Tipuri de cecuri
Din punct de vedere al persoanei către care este plătibil cecul, există: cec care poarta clauza "nu la ordin", în textul căruia este mentionat numele
beneficiarului şi care este achitat numai acestuia. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii.
Cec care poartă clauza "la ordin", în textul căruia este menţionat numele beneficiarului şi clauza "la ordin", clauză care permite transmiterea cecului prin gir, altor persoane.
68
cec la purtator, în textul căruia este înscrisă clauza "la purtator" sau "platiţi purtătorului" sau nu are nimic precizat. Acest cec este plătibil oricărei persoane care îl prezintă la bancă, deci reprezintă un dezavantaj în cazul în care beneficiarul cecului îl pierde.
Dupa modul de încasare, cecurile pot fi: cec simplu, care se poate plăti în numerar sau în cont, fără nici o restrictie,
la solicitarea beneficiarului. cec barat, care poartă două linii paralele, verticale sau oblice, dar nu
orizontale, pe faţa înscrisului.Acest cec este utilizat pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului, neputând fi
plătit în numerar.
Transmiterea cecului
Posibilitatile de transmitere ale cecului sunt:
a. simpla remitere - cazul cecului la purtător care în momentul emiterii, nu indicăexpres beneficiarul.b. cesiunea de creanţă ordinară atunci când cecul este emis pe numele unei
anumite persoane şi conţine menţiunea "nu la ordin". Acest cec poate fi încasat numai de persoana nominalizată.
c. girarea - operaţiune prin care se transmit, odată cu remiterea, şi toatedrepturile rezultate din cec. Ea este o mentiune specială facută pe verso-ul cecului înfavoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgatorului. Noul beneficiar poate, la rândul său, să gireze cecul.
Valabilitatea cecurilor
În general, cecurile sunt plătibile la vedere. Există o limită de timp de prezentare la plată a cecurilor emise. Aceste termene de prezentare sunt:
- 8 zile, daca cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;-15 zile, în celelalte cazuri;Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea
dreptului de acţiune împotriva giranţilor anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit. Toate persoanele care s-au obligat prin cec (trăgător, giranţi), sunt responsabile
solidar în ceea ce priveşte plata cecului respectiv, cu toate că obligaţiile au fost asumate în momente diferite.
Orice modificare adusă cecului trebuie făcută cu consimţământul trăgătorului, care are obligaţia să semneze pe cec, în dreptul fiecărei modificări.
Rolul bancilor
Banca plătitoare (trasul) are obligaţia să onoreze cecurile clienţilor săi, în următoarele condiţii:
- în contul clientului trebuie să existe fonduri suficiente;- cecul trebuie să fie tras şi semnat corect de către client;- nu există nici un motiv legal pentru ca banca să nu plăteasca cecul.
69
Banca beneficiară trebuie să colecteze cecurile de la proprii clienţi pentru încasare şi să le prezinte la plată, respectiv să le remită spre plată, în cazul în care sunt trase asupra altor banci.
Modul de functionare
Folosind un cec alb, trăgătorul înscrie anumite elemente (numele beneficiarului, suma, data), certifică autenticitatea ordinului dat prin semnătura de pe înscris şi înmânează cecul beneficiarului.
Beneficiarul încaseaza cecul în numerar sau suma cecului va intra în contul său bancar, potrivit instrucţiunilor pe care le dă la încasare.
Biletul la ordin
- este un instrument prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită data, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.
Biletul la ordin este un titlu de credit care pune în legatură, în procesul creării sale, două persoane: emitentul şi beneficiarul.
Titlul este creat de emitent în calitate de debitor care se obligă sa plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
Pentru a fi valabil, biletul la ordin trebuie sa conţină menţiunile obligatorii cuprinse în Legea nr.58/1934, modificată prin legea nr.83/1994.
Plata
Posesorul biletului la ordin care nu este plătibil la vedere trebuie să îl prezinte la plată în ziua scadenţei sau cel mult după două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în locul desemnat pe biletul la ordin. Cel care plateşte biletul poate pretinde ca acesta sa-i fie predat cu menţiunea de achitare scrisă de posesor.
Biletul la ordin se poate transmite prin gir, care trebuie sa fie necondiţionat şi semnat de către girant.
Ordinul de plata - este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia unei societaţi
bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată.
Pe "drumul" parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe societaţi bancare, acestea efectuând operaţiuni de receptie, autentificare, acceptare şi executare a ordinului de plată. Toata această serie de operaţiuni poartă denumirea de transfer — credit.
70
Participanţi
Participanţii într-un transfer - credit sunt următorii:
emitentul este persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu; plătitorul (client al societăţii bancare iniţiatoare sau însaşi societatea
bancară (iniţiatoare) sau primul emitent; beneficiarul (client al societăţii bancare destinatare sau însaşi societatea
bancară destinatară); societatea bancară iniţiatoare este prima societate bancară emitentă a unui
ordin de plată; societatea bancară destinatară este ultima societate bancară din lanţul
transferului -credit şi care acceptă ordinul de plată pentru a pune la dispoziţia beneficiarului suma de bani înscrisă în acesta.
Drepturile şi obligaţiile participanţilor
Emitentui are obligaţii în legatură cu:- emiterea ordinului de plată;- plata pentru ordinul de plată emis;
Platitorul are obligatia plaţii spezelor bancare aferente procesării ordinului de plată.
Societatea bancară iniţiatoare are obligaţii privind: returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferului credit; plata dobanzilor de întârziere în situaţia în care întârzierea plăţii i se
datorează.
Societatea bancara receptoare are obligatii referitoare la: recepţia; autentificarea; acceptarea sau refuzul; executarea ordinului de plată recepţionat; plata dobânzii de întarziere.
Societatea bancară destinatară are obligaţii privind: recepţia; autentificarea; acceptarea sau refuzul; punerea fondurilor la dispoziţia beneficiarului; plata dobânzii de întarziere, dacă întârzierea i se datorează.
Pentru a fi valabil, ordinul de plată trebuie să conţină menţiunile obligatorii cuprinse în RegulamentuI B.N.R. nr, 8/19.08.1994 privind ordinul de plată.
71
Sistemele electronice de plată
Inovaţiile tehnologice au permis ca transferul banilor să se efectueze electronic, prin diferite modalităţi:
- distribuitoarele automate de numerar (ATM);- banca la domiciliu (Telephone banking).
Distribuitorul automat de numerar:
Acesta este un terminal de computer la care clientul are acces prin introducerea debit cardului sau într-o fanta a aparatului şi tastarea numarului personal de identificare (PIN) şi a sumei pe care doreşte să o retragă.
Pentru a evita folosirea cardului de către alte persoane, este necesară menţinerea secretului asupra numărului personal de identificare.
Utilizarea distribuitoarelor automate de numerar implică o serie de avantaje pentru cilienţi, cum ar fi:
-rapiditatea operaţiunilor;-siguranţa şi confidenţialitate;-informaţii despre soldul contului de carduri.Banca la domiciliu semnifică realizarea de tranzacţii bancare prin telefon,
modalitate care este posibilă odată cu dezvoltarea sistemelor informatice.
V.2.SISTEMUL DE DECONTARE AL BCIT
Aceste decontări, denumite Operaţiuni între sedii (OIS) sunt generate de: decontările între societăţile bancare sau clienţii acestora, pe de-o parte, şi BNR, pe de altă parte precum şi de operaţiunile proprii ale BNR (atunci cand acestea au loc între două sucursale ale BNR).
Decontările cu BNR implică procesarea unor cecuri şi ordine de plată ce vor fi plătite şi/sau încasate de BNR.
a.Cecul BNR
Este vorba de cecul plătibil de BNR din contul său sau conturile societăţilor bancare şi utilizat în operaţiunile de plăţi, fie ale băncilor comerciale, fie ale diferitelor direcţii din BNR.
Cecul BNR este însoţit în mod obligatoriu în momentul depunerii la BNR pentru decontare de un borderou de încasare.
Exemplarul 1 al borderoului se reţine la banca beneficiarului pentru propria evidenţa, exemplarul 2, împreuna cu formularul de cec BNR se remit la banca trasă (centrala sau sucursala BNR), iar exemplul 3 se restituie beneficiarului ca dovadă a prezentării cecului pentru încasare.
72
b.Ordinul de plată
Este vorba de ordinul de plată în care BNR este fie plătitoarea, fie beneficiara sumei de bani înscrisă pe formular, reprezentând vânzare sau cumpărare de mărfuri, prestări de servicii sau executări de lucrări.
Ordinul de plată este întocmit de către plătitor şi remis spre decontare centralei sau sucursalei BNR. La nivelul centralei BNR, cu suma înscrisă pe ordinul de plată se debitează contul băncii creditoare şi respectiv se creditează contul de venituri al BCIT.
Decontările cu bugetul statului
Aceste operaţiuni se procesează folosind aceiaşi modalitate de decontare descrisă anterior. InstrumentuI de plată cel mai folosit în aceste tipuri de plăţi este ordinul de plată pentru trezorerie. În utilizarea acestui instrument de plată plătitorii de taxe către Bugetul Statului vor respecta aceleaşi reglementari BCIT în vigoare aplicabile ordinului de plată simplu.
Soldul final zilnic al BCIT
Soldul final zilnic al BCIT se face după înscrierea în conturile curente a valorilor soldurilor conturilor analitice centralizate de la sucursalele BCIT a valorilor instrumentelor de plată primite la ghişeul centralei BCIT.
După efectuarea tuturor acestor operaţiuni, soldul final al unei societăţi bancare poate fi debitor sau creditor.
În cazul în care soldul final este creditor sucursalei BCIT laşi i se comunică valoarea acestuia prin extrasul de cont, în aceeaşi zi.
În cazul în care soldul este debitor problema care se pune este cea a acoperirii acestuia.
Posibilităţile de acoperire ale acestui sold debitor sunt: în primul rând, împrumuturile de pe piaţa monetară (de la alte bănci); în ultimă instanţa, credit overdraft (de la BNR, cu dobandă penalizatoare).
ORARUL ZILEI DE PLATI
Pentru ca sistemul de plăţi şi decontări să funcţioneze eficient, programarea operaţiunilor în timp trebuie să fie stabilită strict dinainte. Transferurile de fonduri de mare valoare şi compensarea plăţilor de mică valoare trebuie prelucrate/operate conform orarului.
73
V.3.Decontarile intrabancare în cazul BCIT
În cadrul reţelei teritoriale a BCIT, fluxurile care operează între sucursale se derulează prin intermediul centralei Băncii.
Pentru aceasta, atat la nivelul sucursalelor cat şi între sucursale şi centrală, se foloseşte contul 59 „ Decontari intrabancare în lei", în cadrul căreia sunt deschise următoarele conturi de gradul al ll-lea:
59.01 - ,,Operaţii iniţiate pentru alte unităţi ale BCIT, în lei"; 59.02 - ,,Operaţii primite de la alte unităţi ale BCIT, în lei"; 59.03 - ,,Sume neclarificate din operaţiuni între unităţile BCIT, în lei"; 59.04 - ,,Decontări privind închiderea operaţiunilor reciproce dintre unităţile
BCIT, în lei";□ 59.04 -,,Operaţiuni prin telex, în lei".În cadrul acestor conturi, se deschid conturi analitice atât pentru fiecare sucursală,
cat şi pentru centrala băncii. Acest lucru se realizează prin intermediul unor coduri OIS specifice fiecarei banci în parte.
Pentru sucursala laşi a BCIT, codul OIS este 63.20.Sucursala BCIT Iaşi, în derularea operaţiunilor intrabancare, va înregistra
documentele care privesc alte sedii bancare, în creditul sau debitul contului 59..., după care, aceste documente sunt remise centralei.
La nivelul Direcţiei Contabilităţii din centrala bancii, documentele sunt repartizate pe sedii şi se întocmeşte un borderou, care trebuie să conţină urmatoarele date:
Felul şi numărul documentului; Data extrasului de cont; Natura operaţiunii(de debitare sau de creditare); Suma; Sediul căruia i se adresează borderoul.
La nivelul centralei BCIT, aceste borderouri vor fi înregistrate prin debitarea/creditarea contului 59.02, corespunzator analiticului băncii care a trimis borderoul respectiv.
Serviciul Decontări Interne din centrală, pe măsura primirii documentelor ce privesc diferite operaţiuni, le clasează pe sedii separat pentru fiecare tip de operaţiune(de debitare sau de creditare), după care le codifica, prin înscrierea codului băncii respective. Documentele sunt preluate apoi de computere, pentru a putea fi prelucrate şi ulterior înregistrate.
La sfârşitul zilei de lucru, totalul benzilor de control, întocmit separat pe sucursale, se punctează cu totalul sumelor înregistrate în contul 59.01
In ziua urmatoare, extrasul contului 59.01, împreună cu documentele anexă, se transmit la registratură, pentru a fi trimise ulterior sucursalei.
Pentru operaţiunile privind decontările reciproce în valută, se utilizează contul55 - ,,Decontari intrabancare în valută"Acest cont se desfaşoară în mod identic cu conturile deschise în lei.
74
V.4.Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hartie
În temeiul art. 2 din Legea nr. 33/1991 şi al art. 21 din Articolul 1 Legea nr. 34/1991,Banca Naţională a României emite Obiectul regulamentului prezentul regulament, al cărui obiect îl constituie compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fară numerar pe suport hartie.
Articolul 2
Termeni utilizaţi în cuprinsul prezentului regulament:1. Plata reprezintă orice operaţiune, atât de plată, cat şi de încasare, rezultată în
urma unei operatiuni commerciale sau necomerciale realizate de o unitate bancară pentru contul unui client al său, sau în numele şi pentru contul său;
2. Plata fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin dispoziţie, cesiune, transmitere (virament) în unitatea monetară naţională (leu), fara însă a întrebuinţa moneda în forma sa concreta (bilete de banca şi moneda metalică);
3. plata de mică valoare reprezintă o plată care are o valoare sub plafonul de 1000 lei exclusiv;
4. plata intrabancară reprezintă o plată efectuată între două unităţi bancare care aparţin aceleiaşi societăţi bancare;
5. plata interbancară reprezintă o plată efectuată între două unităţi bancare care nu aparţin aceleiaşi societăţi bancare;
6. Plata locală reprezintă o plată efectuata între două unităţi bancare situate în aceeaşi localitate;
7. plata intrajudeţeană reprezintă o plată efectuată între două unitaţi bancare situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ, dar nu în aceeaşi localitate;
8. plata interiudeţeană reprezintă o plată efectuată între două unităţi bancare situate pe teritoriul a două judeţe;
9. compensarea multilaterală interbancară reprezintă modalitatea de calcul al obligaţiilor sj creanţelor fiecărei societăţi bancare faţă de toate celelalte societăţi bancare participante la compensare, modalitate care stă la baza decontării pe baza netă; 10. societatea bancară reprezintă orice societate bancară autorizată de Banca Naţională a României;
11. unitatea bancară reprezintă o subunitate a unei societăţi bancare, unitate autorizată de Banca Naţională a României;
12. unitatea bancara initiatoare reprezinta unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul unui client al sau, sau Tn numele si Tn contul sau propriu, avand astfel initiativa Tnceperii unei operatiuni de plata fara numerar;
13. unitatea bancară prezentatoare reprezintă unitatea bancară care introduce în compensare instrumente de plată pe suport hârtie primite de la o unitate bancară iniţiatoare aparţinând aceleiaşi societăţi bancare;
14. unitatea bancară primitoare reprezintă unitatea bancară care primeşte din compensare instrumente de plată pe suport hârtie, care sunt destinate unei alte unităţi bancare apartinând aceleiaşi societăţi bancare;
15. unitatea bancară destinatară reprezintă unitatea bancară care primeşte din partea unei unităţi bancare iniţiatoare o plată fară numerar (prin ordin de plată) sau
75
care primeşte ordinul de a efectua o plată fără numerar (prin cec); unitatea bancară destinatară finalizează o operaţiune de plată fara numerar;
16. instrumentul de plată de debit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la unitatea bancară a beneficiarului catre unitatea bancară a plătitorului, având ca efect debitarea contului plătitorului si creditarea contului beneficiarului;
17. instrumentul de plată de credit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la unitatea bancară a platitorului către unitatea bancară a beneficiarului, având ca efect debitarea contului plătitorului ţi creditarea contului beneficiarului;
18. ziua de compensare (c) reprezintă ziua lucratoare în care se desfăşoară şedinta de compensare §i pe baza careia se calculeaza intervalele obligatorii de procesare a plăţilor de mică valoare.
Articolul 3 Compartimentele organizatorice din cadrul BanciiStructurile Băncii Naţionale a României competente să efectueze compensarea
multilaterală a plăţilor interbancare făra bancare participante la numerar pe suport hârtie, sunt Direcţia plăţi şi decontări compensarea multilaterală bancare din Banca Naţională a României şi serviciile plăţilor interbancare fără plăţi şi decontări din sucursalele Băncii Naţionale numerar pe suport hârtie Romaniei. Pentru efectuarea operaţiunilor de compensare, fiecare societate bancară va fi reprezentată de o singură unitate bancară şi va avea deschis un singur cont în fiecare loc de desfăşurare a compensării din cadrul Băncii Naţionale a României, conform principiului un cont-o bancă.
Articolul 4Obiectul compensării multilaterale la plăţile interbancare fară numerar pe
suport hârtie.
Obiectul compensării multilaterale îl constituie plăţile interbancare fără numerar pesuport hârtie care au o valoare mai mică de 1000 lei noi exclusiv, denumite încontinuare plăţi interbancare de mică valoare.
Fac excepţie de la dispoziţiile acestui articol plăţile interbancare efectuate cu cecuri, care, indiferent de valoarea lor, sunt introduse în mod obligatoriu în compensarea multilaterală.
Articolul 5
1.Plăţile interbancare de mică valoare compensate multilateral conform prezentului -regulament se proceseaza în mod obligatoriu conform schemelor de circuit prezentateîn la prezentul regulament.
Termenele şi intervalele de timp stabilite prin prezentul regulament pentru efectuarea,compensarea şi decontarea plăţilor interbancare de mică valoare sunt obligatorii şi se calculează în funcţie de ziua de compensare .
În cazul ordinelor de plată care au indicată o anumită zi a plăţii , ziua de compensare se stabileşte în funcţie de aceasta.
Termenele şi intervalele sunt exprimate în zile lucrătoare.Termenele şi intervalele sunt maximale.
76
2.Unităţile bancare sunt obligate să sesizeze inspectorului de compensare nerespectarea de către alte unităţi bancare a prevederilor art. 1.
3. Inspectorii de compensare au obligaţia ca, în fiecare saptamană, prin sondaj, să verifice respectarea prevederilor prezentului articol de către toate unităţile bancare care participă la şedinţele de compensare.
Articolul 6
Societăţile bancare vor introduce şi vor accepta în/din compensarea multilaterală urmatoarele instrumente de plată pe suport hârtie, denumite în continuare instrumente de plată compensabile:
a) ordinul de plată;b) cecul barat, denumit în continuare cec.
Articolul 7
Pot fi excluse din compensarea multilaterală, ca urmare a verificării lor, în şedinţa de compensare, de către agenţii de compensare ai unităţilor bancare primitoare (destinatare), instrumentele de plată aflate în una dintre situaţiile de mai jos:
a) instrumentele de plată compensabile al căror continut şi/sau formă sunt contrare prevederilor legii şi reglementărilor în vigoare şi/sau care nu au completate toate rubricile;
b) ordinele de plată ale căror valori sunt mai mari decat plafonul de 1000 lei noi inclusiv;
c) instrumentele de plată compensabile care prezintă modificări privind: suma platii; numele şi/sau numărul contului plătitorului şi/sau beneficiarului; numele şi/sau numărul codului unităţii bancare a plătitorului şi/sau unităţii
bancare a beneficiarului;d) instrumentele de plată compensabile care prezintă diferite condiţionări privind
efectuarea plăţii (dobanzi, penalizari etc.);e) instrumentele de plată compensabile la care sunt anexate, prin diverse
modalităţi, alte acte.
Articolul 8
În fiecare zi lucratoare se ţine o şedinta obligatorie de compensare a plăţilor interbancare de mică valoare între sucursalele şi centrala Băncii Naţionale a României, în săli special amenajate şi echipate în acest scop.
Şedinta zilnica se încheie prin obţinerea unui rezultat unic privind pozitia debitoare sau pozitia creditoare a fiecărei unităţi bancare care participă la compensare.
Articolul 9 Orarul sedintei zilnice de compensare este stabilit prin prezentul regulament.
77
Articolul 10 În fiecare sucursală si în centrala Băncii Naţionale a României, sedinţa de compensare este condusă de un inspector de compensare sau de înlocuitorul acestuia.
Articolul 11 Conducerea Directiei plăîi şi decontări bancare a Băncii Naţionale aRomâniei ăi inspectorii de compensare au dreptul să modifice, fie din proprie
initiativa, fie la solicitarea societăţilor, respectiv a unităţilor bancare, orarul sedinţei decompensare, în situaţii justificate.
Pentru modificarea orarului sedinţei de compensare inspectorul de compensare are obligaţia să solicite, în scris, aprobarea conducerii Direcţiei plăti şi decontări bancare a Băncii Naţionale a României.
Inspectorii de compensare au obligaţia să notifice din timp, telefonic sau prin telefax, tuturor unităţilor bancare, modificarea orarului şedinţei de compensare şi motivele acestei modificări.
Articolul 12
Fiecare societate bancară este obligată sa delege, dintre angajaţii săi, pentru şedinţele de compensare, câte un reprezentant pentru fiecare unitate bancară proprie care participă la compensare.
Acest reprezentant va fi numit în continuare agent de compensare.O dată cu desemnarea agenţilor de compensare, societăţile bancare vor stabili şi
cate un înlocuitor pentru fiecare dintre aceştia.Societăţile bancare vor comunica în scris Direcţiei plăţi şi decontări bancare şi
sucursalelor Băncii Naţionale a României numele agenţilor de compensare şi ale înlocuitorilor acestora.
În cazuri de forţa majoră, directorul unităţii bancare are dreptul să dea o împutemicire expresă de reprezentare, la şedinţa de compensare din ziua respectivă, unei alte persoane decât cei doi agenţi de compensare mai sus mentionaţi.
Articolul 13 13.1 Pregătirea şedinţei de compensare se desfăşoară în afara centralei Băncii
Naţionale a României ăi a sucursalelor sale.13.2. Pregătirea şedinţei de compensare se realizează prin efectuarea a patru
grupe de operţiuni:
GRUPA DE OPERATIUNI I
a) Instrumentele de plată sunt grupate, de către unităţile bancare iniţiatoare (prezentatoare), pe unităţi bancare destinatare (primitoare) şi, în cadrul acestora, pe instrumente de plată compensabile, de debit şi de credit. Instrumentele astfel grupate alcătuiesc pachete de instrumente de plată compensabile, denumite în continuare pachete.
Numărul maxim al instrumentelor de plată compensabile care compun un pachet este de 100 (unasuta).
b) În vederea prezentării la compensare se pregatesc plicuri în care se vor introduce pachetele de instrumente de plată compensabile.
78
Plicurile au formatul şi datele de identificare cuprinse în prezentul regulament şi ele
urmeaza a fi sigilate, după finalizarea pregătirii şedintei de compensare, de cătreunităţile bancare. c) Fiecare pachet este însoţit, în mod obligatoriu, de o bandă de control
totalizatoare a sumelor înscrise pe instrumentele pe care le conţine.Totalul fiecărei benzi de control este preluat într-o dispoziţie centralizatoare.d) Dispoziţia centralizatoare poate fi de două tipuri:
dispozitie centralizatoare de incasare care totalizează sumele înscrise pe cecuri;
dispozitie centralizatoare de plata care totalizează sumele înscrise pe ordinele de plată.
Standardele dispoziţiilor centralizatoare sunt prezentate în prezentul regulament. *Dispoziţiile centralizatoare de incasare se întocmesc în patru exemplare având acelaşi conţinut, astfel:
exemplarul nr. 1, de culoare albă; exemplarele nr. 2 si 3, de culoare roz; exemplarul nr. 4, de culoare vernil.
Destinaţia fiecărui exemplar al dispoziţiei centralizatoare de încasare este urmatoarea:
exemplarul vernil (nr. 4) este păstrat de unitatea prezentatoare, constituind document justificativ pentru operaţiunile sale;
exemplarul roz (nr. 3) este remis, fară a fi introdus în compensare, în plicul care conţine instrumente de plată compensabile (cecuri), unităţii bancare primitoare, în vederea verificării, constituind document justificativ pentru operaţiunile acesteia;
exemplarul roz (nr. 2) este remis, în ziua compensării, unităţii bancare primitoare, în vederea compensării instrumentelor de plată compensabile (cecuri) prezentate anterior;
exemplarul alb (nr. 1) este remis, în cadrul şedinţei de compensare, inspectorului de compensare, constituind document justificativ si de control pentru sumele totale
preluate din borderourile dispozitiilor centralizatoare ale unitatii bancare prezentatoare.
*Dispozitiile centralizatoare de plată se întocmesc în trei exemplare având acelaşi continut, astfel:
exemplarul nr. 1, de culoare albă exemplarul nr. 2, de culoare roz; exemplarul nr. 3, de culoare vernil.
Destinaţia fiecărui exemplar al dispoziţiei centralizatoare de plată este urmatoarea: exemplarul vernil (nr. 3) este păstrat de unitatea bancară prezentatoare
(iniţiatoare), constituind document justificativ pentru operaţiunile sale; exemplarul roz (nr. 2) este remis, în plicul care conţine pachetul de instrumente
compensabile, unităţii bancare primitoare, constituind document justificativ pentru operaţiunile acesteia;
exemplarul alb (nr. 1) este remis, în cadrul şedintei de compensare, inspectorului de compensare, constituind document justificativ şi de control
79
pentru sumele totale preluate din borderourile dispoziţiilor centralizatoare ale unităţii bancare prezentatoare. Modul de completare a dispoziţiilor centralizatoare este descris în prezentul regulament.
Dispoziţiile centralizatoare sunt, în mod obligatoriu, dactilografiate.e) Documentele componente ale unui pachet remis în plic unităţii bancare
primitoare (destinatare) sunt prezentate,în mod obligatoriu, în următoarea ordine: dispozitia centralizatoare (de plată sau de încasare); banda de control; instrumentele de plată compensabile.
GRUPA DE OPERATIUNI II
Pe baza dispoziţiilor centralizatoare, unitatea bancară prezentatoare (iniţiatoare) completează câte un borderou al dispoziţiilor centralizatoare pentru fiecare unitate bancară primitoare (destinatară).
Standardul borderoului dispoziţiilor centralizatoare este prezentat în prezentul regulament.
Borderoul dispoziţiilor centralizatoare se întocmeşte în trei exemplare, având acelaşi conţinut, astfel:
exemplarul nr. 1, de culoare albă; exemplarul nr. 2, de culoare roz; exemplarul nr. 3, de culoare vernil.
Destinaţia fiecărui exemplar al borderoului dispoziţiilor centralizatoare este urmatoarea:
exemplarul vernil (nr. 3) este păstrat de unitatea bancară prezentatoare, constituind document justificativ pentru operaţiunile sale;
exemplarul roz (nr. 2) este remis, prin compensare, unităţii bancare primitoare (destinatare), constituind document justificativ pentru operaţiunile acesteia;
exemplarul alb (nr. 1) este remis, în şedinţa de compensare, inspectorului de compensare, constituind document justificativ şi de control pentru sumele totale preluate din formularul de compensare al unităţii bancare participante în formularul de compensare centralizator. Modul de completare a borderoului dispozitiilor centralizatoare este prezentat în prezentul regulament.
Borderoul dispoziţiilor centralizatoare de încasare cuprinde dispoziţiile de încasare centralizatoare ale instrumentelor de plată compensabile (cecuri) prezentate anterior. Borderoul dispoziţiilor centralizatoare de plată cuprinde dispoziţiile de plată centralizatoare ale instrumentelor de plată compensabile (ordine de plată) prezentate efectiv în compensare. Borderourile dispoziţiilor centralizatoare sunt, în mod obligatoriu, dactilografiate.
80
GRUPA DE OPERATIUNI III
a) Instrumentele de plată compensabile primite de la celelalte unităţi bancare participante sunt analizate de către unitatea bancară destinatară (primitoare) în vederea acceptării sau refuzării lor.
Acceptarea unui instrument de plată compensabil nu poate fi parţială, decât cu acordul societăţilor bancare iniţiatoare şi destinatare.
Refuzul instrumentelor de plată compensabile poate interveni în urma: uneia dintre situaţiile menţionate la art. 7; faptului că unitatea bancară respectivă nu este destinatară (primitoarea)
unuia sau a mai multor instrumente de plată incluse în pachetele adresate ei; unor situaţii diverse legate de natura plăţii sau încasării, ca: numere de
conturi greşit înscrise, cecuri false etc.; inexistentei disponibilului în contul clientului plătitor (în cazul cecurilor).
b) Refuzul instrumentelor de plată compensabile se face, în funcţie de ziua de compensare , astfel:
instrumentele de plată compensabile de debit (cecurile) sunt refuzate de către unităţile bancare primitoare (destinatare) în ziua introducerii lor scriptice în compensare de către unităţile bancare prezentatoare (iniţiatoare), deoarece ele au fost prezentate anterior în vederea verificării lor;
instrumentele de plată compensabile de credit (ordinele de plată) sunt refuzate în maximum două zile lucratoare de la data compensarii lor .
c) Refuzul instrumentelor de plată compensabile se consemnează în formularele denumite refuz la plata şi refuz la incasare, prezentate în prezentul regulament. În cazul refuzului cecurilor se completează refuzul la plată.
În cazul refuzului ordinelor de plată se completează refuzul la încasare.Numarul maxim de instrumente de plată compensabile care pot fi refuzate printr-
unformular de refuz la plată sau refuz la încasare este de 100 (una suta). Pentru fiecare instrument de plată refuzat se completează, fară abrevieri, formularul de justificare a refuzului, prezentat în prezentul regulament. Acest formular se completează într-un singur exemplar, care este remis împreună cu instrumentul de plată refuzat. Societăţile bancare stabilesc prin reglementari interne nivelurile ierarhice la care se întocmesc şi se verifică justificările de refuz.
d) Fiecare formular de refuz este însotit, în mod obligatoriu, de o banda de control totalizatoare a sumelor înscrise pe instrumentele de plată compensabile refuzate.
e) Refuzul se întocmeăte în trei exemplare avand acelaşi continut, astfel: exemplarul nr. 1, de culoare albă; exemplarul nr. 2, de culoare roz; exemplarul nr. 3, de culoare vernil.
Destinaţia fiecărui exemplar al refuzului este urmatoarea: exemplarul vernil (nr. 3) este păstrat de unitatea bancară prezentatoare
(initiatoare) a refuzului, constituind document justificativ pentru operaţiunile sale;
exemplarul roz (nr. 2) este remis, în plicul care conţine pachetul de instrumente de plată compensabile refuzate, unităţii bancare primitoare
81
(destinatare) a refuzului, constituind document justificativ pentru operaţiunile acesteia;
exemplarul alb (nr. 1) este remis inspectorului de compensare, constituind document justificativ şi de control pentru sumele totale refuzate, preluate în formularul de compensare centralizator.
Modul de completare a refuzului la plată şi a refuzului la ţncasare este descris înprezentul regulament.
Refuzurile sunt, în mod obligatoriu, dactilografiate.f) Refuzurile se grupează pe unitaţi bancare primitoare (destinatare) şi pe tipuri de
refuz (la plată sau la încasare). Refuzurile se introduc în plicuri identice cu cele utilizate pentru pachetele de instrumente compensabile, plicuri care vor fi sigilate.g) Documentele componente ale unui astfel de plic trebuie prezentate în ordinea urmatoare:
refuzul (la plată sau la încasare); banda de control; instrumentele de plata compensabile refuzate; formularele de justificare a refuzurilor.
Articolul 15
Prezentarea instrumentelor compensabile de debit sunt obligatoriu prezentate, de plată compensabile anterior zilei de compensare, de către unităţile bancare de debit (cecuri) pentru verificare prezentatoare (initiatoare), unitătţilor bancare primitoare (destinatare), conform schemelor de circuit, termenelor şi intervalelor obligatorii din prezentul regulament.
Prezentarea instrumentelor de plată compensabile de debit se face în sala de compensare dupa închiderea şedinţei de compensare, între orele 11,00—11,30. Prezentarea instrumentelor de plată compensabile de debit se desfăşoara după urmatoarea procedura:
1. Plicurile conţinând instrumentele de plată compensabile de debit şi dispoziţiile centralizatoare de încasare, (exemplarul nr. 3 — roz), pregatite conform art. 13 al prezentului regulament, sunt înmânate de către agenţii de compensare ai unităţilor bancare prezentatoare (iniţiatoare), agenţilor de compensare ai unitaţilor bancare primitoare (destinatare).
2. După primirea plicurilor cu pachetele de instrumente de plată compensabile de debit care sunt destinate unităţilor bancare pe care le reprezintă, fiecare agent de compensare le desigileaza şi are urmatoarele obligatii:
a) să verifice dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoarea (destinatara) de drept a instrumentelor de plată compensabile de debit;
b) să numere instrumentele de plată compensabile de debit pe care le contine fiecare pachet;
c) sa verifice cu maximum de operativitate exactitatea totalurilor de pe benzile de control ale acestor pachete;
d) sa verifice cu maximum de operativitate sumele preluate în dispoziţia centralizatoare de încasare (exemplarul nr. 3 — roz) şi totalul acesteia.
3. În situatiile în care unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoarea (destinatara) de drept a instrumentelor de plată compensabile de debit, numărul de
82
instrumente de plată compensabile de debit consemnat pe dispoziţia centralizatoare de încasare (exemplarul nr. 3 — roz) corespunde cu numărul de instrumente de plată compensabile de debit existente fizic în pachet, totalul benzii de control este exact şi corespunde cu totalul consemnat pe dispoziţia centralizatoare de încasare, agentul de compensare al unitătii bancare primitoare (destinatare) are obligatia sa certifice acest fapt, prin semnatura, agentului de compensare al unitatii - bancare prezentatoare (initiatoare) pe exemplarul nr. 4 (vernil) al dispoziţiei centralizatoare de încasare, în partea stângă a rubricii ,,Certificat".
Articolul 16 16.1.După analizare şi acceptare, unităţile bancare Marcarea instrumentelor de
primitoare (destinatare) au obligatia să - marcheze Plata compensatoare instrumentele de plată compensabile acceptate prin aplicarea pe versoul acestora a ştampilei cu înscrisul:
16.2. Instrumentele de plată compensabile refuzate nu se marchează conform procedurii menţionate mai sus. Acestea urmează a fi marcate ulterior rectificarii viciilor de formă, fond /sau circuit pe care le prezintă.
Articolul 17 17.1.
Dupa închiderea şedintei de compensare, Transmiterea mesajelor între într-un interval de maximum o oră (pană la ora 12,00), sucursalele si centrala inspectorul de compensare are obligaţia să transmită Băncii Naţionale a României, direcţia plăţi şi decontări bancare, conţinutul formularelor de compensare centralizatoare.
Articolul 18 Intervalul de timp cuprins între data compensarii iniţiale şi data soluţionării erorilor
sau omisiunilor (data compensarii ulterioare) ale căror obiecte sunt instrumentele de plată compensabile nu poate fi mai mare de 5 zile lucratoare incluisv.
Instrumentele de plată care fac obiectul unor erori sau omisiuni, după soluţionarea acestora, sunt reintroduse de către unităţile bancare, prin procedura descrisă în prezentul regulament, într-un ciclu normal de compensare.
Formularele folosite pentru soluţionarea erorilor şi omisiunilor conform procedurii din situatia în care intervalul de timp menţionat la art. 18 este depăşit de unităţile bancare prezentatoare (iniţiatoare) ale soluţionării erorilor şi omisiunilor, unităţile bancare primitoare (destinatare) ale acestora au dreptul de a nu accepta efectuarea acestor operaţiuni printr-un ciclu de compensare. Soluţionarea acestor cazuri se face pe cale amiabilă sau prin instanţele judecatoreşti.
Articolul 19 19.1.Toată documentatia foloită în procesul compensării multilaterale interbancare
se arhivează obligatoriu de catre Directia plăţi şi decontări bancare a Băncii Naţionale a României, sucursalele Băncii Naţionale a României şi unităţile bancare participate, la sediile acestora, pe o perioada de 4 ani.
19.2. Direcţia plăţi si decontări bancare a Băncii Naţionale a României şi sucursalele Băncii Naţionale a României au dreptul să solicite, prin adresa oficială, unităţilor bancare participante, orice document şi date privind compensarea
83
multilaterală a plăţilor interbancare fară numerar pe suport hartie, aflate în arhiva acestora.
Articolul20 20.1.Inspectorii de compensare au dreptul să stabilească penalizari unităţilor
bancare în urmatoarele de catre unitatile bancare a cazuri:reglementarilor privind compensarea a) introducerea în compensare a unor instrumente de plată compensabile cu o
valoare peste plafonul de 1000 lei fară numerar pe suport hartie, cu exceptia cecurilor;b) întarzierea agentului de compensare la şedinţele de compensare până la
cincisprezece minute;c) întarzierea agentului de compensare cu mai mult de cincisprezece minute se
conideră a fi neprezentare şi se penalizeaza cu: excluderea în ziua respectivă din compensare a unităţii bancare pe care o
reprezintă; plata pierderilor financiare cauzate celorlalte unităţi bancare care participă la
compensare;d) solicitarea modificării orarului şedintelor de compensare, de către o unitate
bancară sau de catre o societate bancară, din motive care, ulterior, se dovedesc a fi nejustificate;
e) trimiterea la sedinţă de compensare a unei alte persoane decât cele autorizate ca agent de compensare sau avand o împutemicire expresă se penalizează cu:
excluderea în ziua respectivă din compensare a unităţii bancare respective; plata pierderilor financiare cauzate celorlalte unităţi bancare participate la
compensare;f) încalcarea prevederilor art. 13 privind pregatirea şedinţei de compensare la
unităţile bancare;g) completarea eronată repetată a formularului de compensare, având drept
consecinta obtinerea unor rezultate greşite şi prelungirea şedinţei de compensare;h) refuzul sistematic, din motive nejustificate, a instrumentelor de plată
compensabile;i) nerespectarea de către unităţile bancare prezentatoare (iniţiatoare) şi unităţile
bancare primitoare (destinatare) a prevederilor art. 5 privind circuitele, termenele şi intervalele de timp obligatorii ale plăţilor interbancare de mică valoare;
j) dirijarea greşita repetată a unor instrumente de plată sau refuzuri atunci când numarul acestor situatii este mai mare de zece şi pot fi dovedite prin procese-verbale de constatare
k) nerespectarea prevederilor art. 19.20.2. Nerespectarea de către o unitate bancară care participă la compensare a
prevederilor prezentului regulament se constată de catre inspectorul de compensare, care are obligaţia consemnării acestui fapt într-un proces-verbal întocmit în cadrul şedinţei de compensare respective.
20.3. Procesul-verbal de constatare a încălcării prevederilor Regulamentului privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hârtie se întocmeşte în trei exemplare dactilografiate.
Articolul21
84
21.1.Pentru serviciile de compensare oferite, Banca Naţională a României percepe comisioane si speze.
21.2. Cuantumurile comisioanelor şi spezelor se stabilesc prin ordin al guvematorului Băncii Naţionale a României.
21.3. Comisioanele si spezele sunt folosite de Banca Naţională a României pentru acoperirea cheltuielilor aferente desfaşurării activitaţii de compensare.
Articolul 22
Operaţiunile cu bugetul de stat nu fac obiectul compensării multilaterale a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hartie.
V.5.Activitatea bancară privind operaţiunile cu numerar
Documentele pentru opera’iuni de încasări şi plăţiOperaţiunile de depunere în bancă a numerarului se face pe baza urmatoarelor
documente: foaie de vărsământ cu chitanţă; ordin de încasare intern; borderou însoţitor cu chitanţă.
Operaţiunile de plăţi în numerar se face de bancă pe baza următoarelor documente:
cec în numerar şi cec implu pentru ridicare a numerarului; ordinul de plată intern.
Documentele de încasări şi plăţi în numerar, semnate de persoane autorizate şi în cazul persoanelor juridice ştampilate se depun la ghişeele băncii, se verifică, semnează şi ştampilează conform "Normelor de control preventiv bancar" după care se înregistrează în ziua respectivă, astfel:
1) pentru încasări - în Jurnalul de casă pentru încasări2) pentru plăţi - în Jurnalul de casă pentru plăţi.Jurnalul de casă pentru încasări şi plăţi se organizează de către unităţile băncii
pentru fiecare zi. înregistrarea sumelor încasate şi a plăţilor în conturile clienţilor se efectuează de către bancă, la sfârşitul zilei operative pe baza Jurnalelor de casă pentru încasări şi plăţi din ziua respectivă semnate şi de caierie pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor respective.
Jurnalul de casă din ziua respectivă se arhivează la documentele zilei, iar documentele: foaia de vărsământ, ordinul de încasare intern, borderoul însoţitor, cecul în numerar, cecul implu pentru ridicarea numerarului, ordinul de plată se arhivează la actele de casă.
85
V.6.Operaţiunile de încasări în numerar
Documentele folosite şi circuitul lor
Foaia de vărsământ cu chitanţă
- este un document prin care o persoană juridică sau fizică depune la bancă o sumă de bani în numerar şi care se întocmeşte de către depunător pe formular.
Banca primeşte foaia de vărsământ cu chitanţă în 2 exemplare sau 3 exemplare dacă deponentul este altul decât titularul contului în care se face înregistrarea depunerii, care au următoare:
- exemplarul nr.1 (chitanţa) se eliberează deponentului ca dovadă de primire a banilor.
- exemplarul nr.2 (foaia de vărsământ) rămâne la caieria băncii ca act de casă ;- exemplarul nr.3 se anexează la extrasul beneficiarului sumei sau al unităţii
beneficiarului.După verificare, foaia de vărsământ cu chitanţă se înregistrează în "Jurnalul de
casă pentru încasări" de către referenţi de la ghişeu, care ţine contul persoanelorjuridice, fizice sau al unităţii băncii beneficiarului pentru care se face depunerea.
După semnare şi ştampilare de către referentul de la ghişeu, se predă la caieria băncii pe cale internă.
Ordinul de încasare intern
- este un document intern al băncii prin care compartimentul decontare -contabilitate dispune caieriei băncii încasarea de la salariaţii băncii a unor sume de bani datorate, precum şi depunerea în casă a sumelor încasate de către salariaţii băncii din vânzarea imprimatelor băncii.
De asemenea, se foloseşte şi în cazul în care clienţii depun la caieria băncii sume pentru plata unor imprimate, pentru cheltuieli cu telex, fax, telefon sau alte cheltuieli făcute de bancă în contul lor.
Se întocmeşte într-un singur exemplar. Ordinul de încasare intern se semnează de compartimentul de decontări - contabilitate pentru înregistrarea în Jurnalul de casă pentru încasări şi se trimite la caieri băncii pe cale internă.
Borderoul însoţitor cu chitanţă
- este un document care se foloseşte în cazul depunerii numerarului de către clienţii băncii în genţi igilate, direct la ghişeele băncii sau prin caierii colectori ai băncii, operaţii care se efectuează pe bază de convenţie scrisă încheiată între bancă şi client. Se întocmeşte în 3 exemplare ce au următoarea destinaţie:
- exemplarul nr.1 semnat de caierie pentru primirea banilor şi de compartimentul decontări - contabilitate pentru înregistrarea în Jurnalul de casă pentru încasări, rămâne la caieria băncii ca act de casă la încasările în numerar;
86
- exemplarul nr.2 având aceste semnături, se anexează la extrasul de cont al deponentului;
- exemplarul nr.3 chitanţa, semnată de încasator după verificare pentru primirea genţilor, se predă depunătorului.
V.7.Operaţiuni de plăti în numerar
Documentele folosite şi circuitul lor
Cecul simplu- pentru ridicarea numerarului este un înscris document de plată, prin care titularul
de cont denumit trăgător, dispune băncii la care îşi are contul deschis, denumit tras, să plătească în numerar din fondurile pe care le are acesta, o sumă determinată, însăşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar sau unei terţe persoane.
în emiterea unui cec sunt implicate 3 părţi:- trăgătorul - persoana care emite cecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi
debitat când cecul va fi plătit;- beneficiarul - cel care va încasa cecul; acesta poate fi un terţ sau însăşi
trăgătorul, dacă are nevoie de numerar;- trasul - întotdeauna banca unde îşi are trăgătorul contul deschis. Trasul este un
purtător de servicii, va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.
Menţiuni obligatorii ale ceculuiPentru a fi un înscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie să cuprindă
următoarele menţiuni: denumirea de cec trecută pe înscris, banca punând la dispoziţia clienţilor
formulare de cec tipizate; ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani; numele trasului, respectiv banca la care trăgătorul are cont deschis; locul plăţii: localitatea şi adresa BCIT; data şi locul emiterii respectiv ziua, luna, anul precum şi numele lor; semnătura trăgătorului, autografă.
Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, pe faţa înscrisului se numeşte cec barat.
Cecurile barate sunt utilizate numai pentru plata unui cont bancar al beneficiarului, neputând fi plătite în numerar. Există două modalităţi de barare a cecurilor:
barare generală, caz în care nu există nici o menţiune înscrisă între cele două linii paralele trase în diagonala cecului;
barare specială, când între cele două linii paralele este menţionat numele băncii la care beneficiarul îşi are contul deschis şi numai acolo se va face plata.
Carnete de cecuri
- pentru ridicarea numerarului se eliberează de bancă titularilor de cont de disponibilităţi şi de credite, persoane fizice şi juridice pe baza cereri acestora semnată
87
de persoanele autorizate. Titularii de cont pot avea numai un ingur carnet de cecuri pentru ridicarea numerarului şi el poate fi foloit, în acest scop numai la banca emitentă. Aprobarea eliberării carnetului de cecuri se dă de către conducătorul compartimentului decontări - contabilitate.
Titularul carnetului de cec implu are următoarele obligaţii în legătură cu emiterea şi foloirea carnetului de cecuri.
emiterea cecului se face numai pentru încasări în numerar de la bancă (tras) înscrisă pe cec în momentul eliberării carnetului; cecul se emite numai în limita disponibilului din cont în ziua ridicării numerarului;
locul liber, înainte şi după suma în cifre se barează cu 2 linii; să comunice în scris băncii trase pierderea carnetului de cecuri sau a unor
blanchete cec implu arătând sumele blanchetelor din carnet rămase neutilizate, respectiv a blanchetelor pierdute şi să completeze o cerere tip de înscriere la CIP a incidentului.
Emiterea unui cec implu de către titularul carnetului, fără ca acesta să dispună de fondurile necesare, la bancă în momentul prezentării înscrisului, atrage sancţiuni civile şi penale, constituie incident de plată sau conduce la interdicţia de a mai utiliza în relaţiile cu terţii, un astfel de instrument de plată.
Totodată, în cazul în care numerarul solicitat este destinat plăţii salariilor (chenzina a ll-a) referentul de ghişeu va solicita ordinul de plată privind impozitul pe salarii iar dacă disponibilul din cont nu acoperă atât salariile cât şi impozitul aferent va solicita refacerea documentelor de plată astfel încât impozitul pe salarii să fie virat proporţional cu volumul salariilor nete ridicate.
Cecul completat se predă de către referentul de la ghişeu la caseria băncii, pe cale internă, sub semnătură pentru a se efectua plata în numerar.
Ordinul de plată intern
- este un document al băncii prin care administratorul contului, din care se plăteşte din cadrul compartimentului decontări - contabilitate dispune caieriei să elibereze în numerar beneficiarului ordinului o sumă determinată, înscrisă în ordinul de plată.
Beneficiari ai ordinului de plată pot fi persoane fizice, indiferent dacă au sau un cont deschis la unitatea băncii. Ordinul de plată se întocmeşte într-umingur exemplar. Apoi se semnează de compartimentul decontări - contabilitate pentru întocmiri şi pentru înregistrări în Jurnalul de casă pentru plăţi se trimite la caieria băncii pe cale internă.
Cecul de călătorie- in locul biletelor de bancă străine, clientul poate solicita şi obţine cecuri de
călătorie, în moneda ţărilor pe care intenţionează să le viziteze sau într-o monedă convertibilă de prim rang. Cecurile de călătorie se prezintă sub forma unor ordine de plată asupra unor sume fixe, rotunde, negociabile contra numerar, la băncile din ţările de destinaţie.
Sunt utilizate, de regulă, de către turişti, fiind emise de banca acestora pe contul unei bănci instalate în ţara emitentă a monedei în care au fost eliberate. Travel's cheque, este , de fapt un mijloc de plată asemănător reglementărilor în numerar, ceva mai sigur însă decât acestea, întrucât în cazul pierderii, cecul de voiaj,
88
necontrasemnat este lipit de orice valoare. Cecul obişnuit, fiind un mijloc de plată lent, este puţin utilizat în cadrul reglementărilor internaţionale.
V.8.Moneda electronică
Scurt istoric al cardurilor. Cardul ca instrument de plată
Cardurile au apărut în anul 1914, când Western Union Bank a emis primele "Consumer Charge Cards" pentru clienţii săi preferaţi.
Aceste carduri ofereau o serie de servicii speciale, cum ar fi plata cu o oarecare întârziere a facturilor, fără perceperea de dobânzi.
În cursul primei jumătăţi a acestui secol, hotelurile, magazinele universale şi companiile de carburanţi au emis pentru clienţii lor produse de tip "Charge Cards". Dar abia în anul 1950 a fost introdus "Diners Club Card", ca produs acceptat la o mai mare varietate de comercianţi. "Diners Card" plătea comercianţii pentru tranzacţiile făcute pe aceste carduri, reţinându-şi un mic comision, ca o compensare pentru rolul cardului în vânzările realizate. Destinatarii de card primeau o dată pe lună o factură pentru cheltuielile efectuate şi erau solicitaţi să achite integral factura la primire.
în 1951, Franklin National Bank Din Long Island a emis un card acceptat de comercianţii locali. Nici un fel de taxe sau comiioane nu erau adăugate pe factura deţinătorilor de card, care trebuiau să plătească integral sumele datorate la primirea facturilor. Peste 100 de bănci au introdus programe de carduri în anii '50. Dar întrucât aceste isteme timpurii se aplicau numai unei zone restrânse de influenţă a băncii respective, puţine astfel de programe au realizat un volum de tranzacţii suficient de mare pentru a deveni profitabile pentru băncile emitente şi au fost sistate.
Cu toate acestea, Bank of America, având ca piaţă potenţială întregul stat California, şi BankAmericard, emis pentru prima dată în 1958, au avut un succes imediat, şl, asemenea altor carduri din acea perioadă, BankAmericard oferea deţinătorilor un avantaj nou - creditul. În loc să-i ceară achitarea integrală a facturii lunare la primire, aceste carduri ofereau poibilitatea de a alege între plata facturii în rate, cu o dobândă lunară aplicată sumei rămasă neachitată, şi plata integrală a facturii în fiecare lună, fără perceperea de dobânzi suplimentare.
În 1965, Bank of America avea încheiate contracte de licenţă cu un număr de bănci din afara statului California, care puteau astfel emite cărduri BankAmericard. În acelaşi timp, un număr de bănci din Illinois, California şi de pe Coasta de Est s-au unit pentru a forma MasterCharge.
Odată cu succesul crescând al acestor două asociaţii bancare, cele mai multe bănci mici şi-au abandonat programele individuale în domeniul cărdurilor şi au aderat la programeleMasterCharge sau BankAmericard.
în 1970, mai mult de 1400 de bănci ofereau cărduri BankAmericard sau MasterCharge, iar soldul total realizat pe aceste cărduri a ajuns la 3.8 miliarde USD.
în 1970, Bank of America a renunţat la controlul asupra programului BankAmericard. Băncile care emiteau BankAmericard au preluat controlul asupra programului, formând National BankAmericard Inc. (NBI), o corporaţie independentă, care urma să administreze, să promoveze şi să dezvolte pe viitor acest sistem în SUA.
89
În afara SUA, Bank of America a continuat să acorde licenţa băncilor străine pentru a emite BankAmericard şi în 1972, deţineau licenţa bănci din 15 ţări. În 1974, s-a format IBANCO, o corporaţie multinaţională care să administreze programul internaţional BankAmericard.
În mai multe ţări din afara SUA însă, a fost înregistrată o oarecare rezistenţă faţă de programele ce prevedeau emiterea de carduri în asociere cu Bank of America, chiar dacă această asociere exista numai cu numele. Astfel, în 1977, BankAmericard a devenit VISA CÂRD, păstrând cele trei benzi distinctive: albastru, alb şi auriu; NBI a fost denumită VISA USA, iar IBANCO a devenit VISA International.
Clasificarea cardurilor
a) După categoria de clienţi - segmentul de piaţă căruia I se adresează în funcţie de ituaţia financiară (poziţie socială):
Clasic card - se adresează populaţiei cu putere medie de cumpărare; Buiness cârd - se adresează companiilor, oamenilor de afaceri; Gold cârd - se adresează VIP-urilor, persoanelor aflate în vârful ierarhiei
sociale.b) După funcţiunea contului care se accesează prin utilizarea cardului:
Credit card - posesorul de card poate obţine produse şi servicii fără a fi obligat să plătească întreaga sumă, pentru care banca îl creditează, cu condiţia rambursării a cel puţin 10% din sold, la sfârşitul fiecărei luni;
Debit card - contul pentru cârd este debitat automat cu valoarea fiecărei tranzacţii, în momentul efectuării ei;
Charge card - se colectează toate plăţile efectuate cu cârdul pe o perioadă de o lună de zile, acestea urmând să fie debitate din contul pentru card o dată pe lună, la un termen stabilit de comun acord cu banca (se stabileşte o scadenţă), ex. Cardul American Express;
pre-paid (pre-funded) - card-contul pentru cârd este alimentat cu fonduri înainte de efectuarea fiecărei tranzacţii;
deferred debit card - contul pentru cârd se debitează de câteva ori pe lună, la termene prestabilite, cu valoarea tranzacţiilor colectate până la data respectivă;
c) După mediul în care este utilizat cârdul: manual - utilizare prin imprinter; acceibile toate tipurile de card, mai puţin
Electron, Electron-Plus; electronic - utilizare în terminale electronice - Point of Sale (POS) acceibile
şi pentru cârdurile Electron; Automated Teller Machine (ATM), acceibile tuturor tipurilor de card, mai
puţin cardului Electron; este acceibil pentru cardul Electron Plus;d) După asocierea între participanţii la emiterea cârdului:
Affinity Card - cârd care se adresează unui grup specific de posesori de card dintr-un anumit domeniu de activitate, cu scopul de a se acorda anumite avantaje utilizatorilor;
Co-Branded Card - cârduri emise sub logo-urile participanţilor la emiterea cârdurilor, cu scopul acordării de facilităţi celor ce utilizează aceste carduri, ex. BCIT-Tarom.
90
e) în funcţie de utilizare: carduri internaţionale - utilizabile în întreaga lume; carduri interne - utilizabile numai în interiorul graniţelor unei ţări.
f) în funcţie de metoda de emitere: utilizând sistemul intern al unei bănci, ex. cardul Prima, emis de BRD; utilizând sistemul internaţional.
Banca Ţiriac este singura bancă din Romînia prin intermediul căreia se pot accepta la plată toate tipurile de carduri emise sub cele cinci sigle existente în lume: Visa, Eurocard/Mastercad, American Espress, Diners Club şi Job.
Banca Ţiriac este membru al organizaţiei Visa International din anul 1992 si membru al Europay din anul 1995. Banca Ţiriac este de asemenea membru cu drept de exclusivitate al American Express din anul 1995, al Diners Club din anul 1998 şi al JCB din anul 1999. Banca este conectată on-line cu Visa International, Europay şi American Express.
Toate cardurile emise de Banca Ţiriac sub brand-urile Visa, Eurocard/Mastercard şi American Express sunt acceptate la toate punctele în care sunt afişate siglele cardurilor respective.
Banca Ţiriac este prima şi singura bancă emitentă a unui card domestic co-branded. Acest card este rezultatul colaborării cu metro Cash&Carry şi este emis sub sigla Cirrus Maestro.
Banca este preocupată permanent de lărgirea gamei de carduri şi servicii conexe aferente clienţilor săi atât pe segmentul de emitere cât şi pe segmentul de acceptare. Ca rezultat al implementării unei interfeţe on-line între sistemul de carduri şi sistemul informatic central, începând cu luna iulie 2002, Banca Ţiriac este prima bancă din România care foloseşte un singur cont pentru operaţiunile de cont curent şi pe card.
Avantajele cardurilor Accesibilitate Viteză şi confort Securitate Flexibilitate
Activitatea de emitere
Visa Electron- card domestic adresat persoanelor fizice Tip card: Debit/Credit card Moneda: Ron Mediul de utilizare:numai în mediul elecronic : ATM, POS( utilizarea în mediul
electronic oferă o siguranţă suplimentară a tranzacţiilor) Durata de valabilitate: 2 ani Facilităţi: - posibilitatea acordării unui descoperit de cont în limita
echivalentului unui salariu net lunar - la cerere, se pot emite carduri suplimentare
91
Visa Classic – card internaţional adresat persoanelor fizice Tip card: debit card Moneda: USD/EUR Mediul de utilizare: electronic: ATM POS şi normal :Imprinter Durata de valabilitate: 2 ani Facilitate : la cerere, se pot emite carduri suplimentare
Visa Business – card internaţional adresat persoanelor juridice Tip card: debit card Moneda: USD/EUR Mediul de utilizare: electronic: ATM,POS şi manual:imprinter Durata de valabilitate: 2 ani Caracteristică principală –se adresează reprezentanţilor societăţilor pentru
călătorii de afaceri în străinătate Facilitate: la cerere, se pot emite carduri suplimentare
92
Eurocard/Mastercard – card adresat persoanelor fizice Tip card:debit card Moneda: RON Modul de utilizare: electronic: ATM,POS şi manual: imprinter Durata de valabilitate: 2 ani Facilitate: - la cerere , se pot emite carduri suplimentare - posibilitatea acordării unui descoperit de cont în limita echivalentului unui salariu lunar
Eurocard/Mastercard – Card adresat persoanelor juridice Tip card:debit card Moneda: RON Modul de utilizare: electronic: ATM,POS şi manual: imprinter Durata de valabilitate: 2 ani Facilitate: la cerere se pot emite carduri suplimentare
Cirrus Maestro – Card domestic co-branded Banca Ţiriac emite în colaborare cu Metro Cash&Carry România SRL primul
card co-branded de pe piaţa din România. Produsul este conceput ca un instrument de plată modern care oferă toate facilităţile unui card Cirrus-Maestro, fiind singurul acceptat la plată în reţeaua magazinelor Metro.Cardul este adresat persoanelor fizice/juridice posesoare de legitimaţii de acces în cadrul reţelei metro şi care doresc să achiziţioneze bunuri din aceste magazine.
Tip card:debit card
93
Moneda: RON Modul de utilizare: electronic: ATM,POS Durata de valabilitate: 2 ani Facilitate: - Posibilitatea acordării unui descoperit de cont - La cerere, se pot emite carduri suplimentare persoanelor de legitimaţii de acces în magazinele Metro.
American Express Corporate/Company , Gold Corporate- card internaţional adresat persoanelor juridice
Tip card : “charge” card – banca nu solicită disponibil în contul curent în cursul lunii respective, ci doar efectuarea plăţii integrale a sumelor cheltuite în primele 15 zile calendaristice ale lunii imediat următoare pentru cardul Company şiîn primele 10 zile calendaristice ale lunii următoare pentru cardurile Corporate şi Gold Corporate
Moneda USD Mediul de utilizare: electronic :ATM,POS şi manual: imprinter Valabilitate: 3 ani Caracteristică principală:
- Corporate şi Gold Corporate: adresat companiilor multinaţionale care au deja un angajament internaţional valabil încheiat cu compania American Express
- Company: constituirea unei garanţii intangibile pentru fiecare card emis
Facilitate: se pot emite carduri suplimentare
94
American Express Green, Gold, Platinium, Centurion –card internaţional adresat persoanelor fizice
Tip card : “ charge” card : banca nu solicită disponibil în contul curent în cursul lunii respective ci doar efectuarea plăţii integrale a sumelor cheltuite în primele 15 zile ale lunii imediat următoare
Moneda: USD Mediul de utilizare: electronic: ATM,POS şi manual: imprinter Durata de valabilitate: 3 ani Condiţii:
- constituirea unor garanţii intangibile variabile ca sumă în funcţie de tipul cardului solicitat
- nu se efectuează plăţi din contul de garanţie ci numai din contul curent
Facilitate: la cerere, se pot emite carduri suplimentare
Activitatea de acceptare la plată
Banca Ţiriac este singura bancă din România care oferă clienţilor săi servicii de acceptare la plată pentru toate cardurile emise sub cele cinci sigle internaţionale. Banca a dezvoltat propria reţea de ATM-uri şi POS-uri care va continua să fie extinsă şi în viitor. În prezent Banca are încheiete contracte de acceptare la plată prin intermediul cardurilor cu peste 1000 de comercianţi.
În anii de experienţă acumulaţi , structura comercianţilor care beneficiază de serviciile de acceptare la plată a rămas aproape neschimbată, respectiv: cele mai importante hoteluri din România, agenţii de turism reprezentative, companii de direct
95
Marketing, restaurante, centre medicale, linii aeriene internaţionale, magazine duty-free, cluburi de sport şi supermagazine.
Banca se bucură de o poziţie puternică pe acest segment de piaţă: Exclusivitate în România pentru activitatea de acceptare la plată a cardurilor
American Express, Diners Club şi JCB; Ofertă completă de acceptare la plată pentru toate cardurile emise de cele
cinci instituţii internaţionale specializate recunoscute în întreaga lume; Servicii de retragere de numerar prin intermediul reţelei de ATM-uri a băncii
pentru cardurile emise sub sigla VISA, EUROCARD/MASTERCARD şi AMERICAN EXPRESS;
Servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii pentru cardurile VISA, Eurocard/mastercard, Diners Club şi JCB.
Diners Club Banca a incheiat la sfârşitul anului 1998 un acord cu Diners Club International.
Astfel, începând cu luna octombrie 1999, banca oferă noi servicii clienţilor săi : Pentru comercianţi: acceptare cardurilor Diners Club pentru plata de bunuri şi
servicii Pentru deţinătorii de carduri Diners Club: eliberare de numerar la ghişeele
băncii Autorizări on-line pentru tranzacţiile cu carduri Diners Club
JCB
Banca a încheiat în anul 1999 un acord cu JCB( Japan Credit Bureau) International. Astfel, începând cu luna iunie 2000, banca oferă noi servicii clienţilor săi:
Pentru comercianţi: acceptarea cardurilor JCB pentru plata de bunuri şi servicii
Pentru deţinătorii de carduri: eliberare de numerar la ghişeele băncii; Autorizări on-line pentru tranzacţiile cu carduri JCB.
96
VI. Marketingul bancar
În condiţiile existenţei unei economii de piaţă şi consolidarea poziţiei concurenţilor, Banca Ţiriac a lansat o politică strategică de marketing pe produs şi serviciu bancar implicit instituţional.
VI.1.Politica de marketing pe produs şi pe clienţiBanca vine în întămpinarea clienţilor cu o înfăţişare primitoare dată de
profesionalismul personalului şi instrumente de marketing bine realizate. Banca îşi promovează produsele cu ajutorul Tv., Internetului, panourilor publicitare, fluturaşi, etc.
Pentru a face faţă concurenţei în domeniul produselor promovate , banca ia măsuri pentru modernizarea continua a instituţiilor şi programelor software bancare, extinderea reţelei, calificarea personalului. În aces sens:
- In data de 21 decembrie a.c. Banca Tiriac a deschis la Miercurea Ciuc cea de a 68-a unitate teritorială. Sucursala, situată in plin centru comercial al orasului pe B-dul Timişoarei nr. 25, dispune de un spatiu amenajat la standarde moderne si funcţionale, care oferă clienţilor un cadru adecvat desfaşurării operaţiunilor bancare. Oferta de produse si servicii se adresează deopotriva persoanelor fizice si juridice si cuprinde o gamă variata: de la conturi curente si operaţiuni de trezorerie până la produse de economisire, creditare, precum si instrumente moderne de plată si transferuri rapide de bani (Money Gram) etc. Programul de lucru cu publicul este de luni pana vineri intre orele 9:00 -18:00 si sambată intre orele 9:00-12:30.
Banca Tiriac a deschis la nivelul anului 2005 inca 8 unitati in Bucuresti şi in tara, continuand astfel o dezvoltare teritoriala echilibrată prin care urmareşte acoperirea centrelor economice importante si oferirea unor servicii de excelenţă clientilor săi.
-Joi 24 noiembrie 2005, odată cu deschiderea magazinului Metro Cash&Carry din Băneasa, Agentia Bancii Tiriac va deveni operationala in noua locatie. Clientii Metro au posibilitatea de a efectua operatiuni bancare de depunere si retragere de numerar, schimb valutar, alte operatiuni curente (ordine de plata, cecuri), produse de creditare pentru persoane fizice precum si servicii de bancassurance prin intermediul agentiei bancii situata in incinta Metro.
In plus Banca Tiriac ofera prin intermediul agentiilor sale Creditul Metro pentru achizitionarea de bunuri de consum, care se acorda pe baza unei proceduri de aprobare simple si rapide (documentatie minima procesata si aprobata pe loc). Nu se solicita avans, iar clientii pot obtine o finantare pentru bunurile cumparate de pana la 20.000 de RON pentru companii si 12.000 de RON pentru posesorii individuali de legitimatii Metro.
-Banca Tiriac a inaugurat miercuri, 16 noiembrie 2005, o noua unitate operationala in Bucuresti, situata pe bulevardul Ion Mihalache nr. 70-82, bl. 45, sector 1. Cea de a 67-a unitate operationala a bancii a fost deschisa oficial de catre dl. Selcuk Saldirak, presedintele Bancii Tiriac, dl. Andrei Ioan Chiliman primarul sectorului 1 si d-na Daniela Dima director al sucursalei in prezenta a numerosi oaspeti invitati cu ocazia acestui eveniment.
Banca Tiriac ofera prin reteaua sa de distributie o gama complexa de servicii si produse adresate deopotriva persoanelor fizice si juridice: de la conturi curente si operatiuni de trezorerie, pana la produse de economisire, creditare, precum si
97
instrumente moderne de plata si transferuri rapide de bani (Money Gram), sau produse integrate bancassurance. etc
Sucursala Ion Mihalache se remarca prin arhitectura moderna a spatiului interior, amenajat in concordanta cu imaginea institutionala a bancii. Clientii sucursalei Mihalache beneficiaza de un ambient prietenos, adecvat desfasurarii operatiunilor bancare. Sucursala este deschisa de luni pana vineri intre orele 9:00-18:00 si sambata intre orele 9:00-12:30.
Banca Tiriac a urmarit si la nivelul anului 2005 sa se dezvolte echilibrat, prin deschiderea de noi unitati operationale in Bucuresi si in tara. In prezent, in componenta numarului de unitati de care dispune banca intra 40 de sucursale, 24 de agentii si 3 puncte de lucru.
-Incepand cu luna noiembrie a.c. Banca Tiriac mareste perioada maxima de creditare pentru Creditul Auto la 6 ani. Creditul Auto oferit de Banca Tiriac pentru achizitionarea unui autoturism nou sau second-hand se acorda atat in lei cat si in valuta (EUR, USD), suma maxima de care poate beneficia clientul fiind de 40.000 USD sau echivalent lei/euro. Asigurarea FULL CASCO poate fi inclusa in valoarea creditului, in functie de optiunea sau posibilitatile financiare ale clientului.
"Creditul Auto oferit de Banca Tiriac este definit, ca toate celelalte produse ale noastre, astfel incat clientul sa beneficieze de aprobarea rapida a cererii de credit pentru a-i permite accesul la finantare in 24 de ore. Prelungirea perioadei maxime de creditare cu un an de la 5 ani la 6 ani, sporeste atractivitatea produsului, acesta devenind astfel accesibil si clientilor cu venituri mai mici. Desi produsele noastre de creditare - fie ca este vorba de credite de consum sau pentru nevoi personale - au inregistrat o crestere a vanzarilor, soldul acestora la 30 septembrie 2005 in echivalent euro fiind cu 42% mai mare fata de finele anului anterior, ne propunem in continuare impulsionarea vanzarilor. Astfel ne vom putea mentine in continuare printre liderii pietei de retail" declara Catalin Parvu , vicepresedinte Banca Tiriac
Lipsa obligativitatii platii unui avans, in cazul in care exista un girant, si posibilitatea de a lua in considerare venitul familiei prin acceptarea a maximum trei imprumutati solidari (membri ai familiei imprumutatului, care locuiesc la aceeasi adresa cu acesta), sunt doua dintre cele mai importante avantaje ale acestui produs in raport cu competitia.
Dobanda nominala la Creditul Auto, fie ca este vorba de credite in lei sau euro, este de 9 % pe an pentru clientii bancii care au deschis la Banca Tiriac un Contul Central (cont de salariu) si de 9,5% pentru clientii cu cont curent. Rata lunara de plata este constanta pe toata perioada de creditare.
-Incepand din data de 22.09.2005 Banca Tiriac a redus dobanzile nominale la creditele in lei acordate persoanelor fizice.
Astfel, dobanda in lei pentru MultiCredit, credit destinat celor care doresc sa achizitioneze produse si servicii pentru nevoi personale in limita a 5.000 de Euro fara a fi solicitata vreo garantie imobiliara, sau gaj pe alte bunuri, s-a diminuat de la 13% pentru clientii cu Cont Central (cont de salarii) la 10,5% pe an si de la 14% pentru clientii cu cont curent la 11,5% pe an.
98
VI.2.Politica de marketing instituţional
In primele nouă luni de activitate ale anului in curs, rezultatele financiare ale Bancii Tiriac (RAS) au inregistrat o crestere importanta. In comparatie cu anul trecut, activele totale au crescut cu peste 262 mil. EUR (cu 44,3% mai mult fata de sept. 2004) atingând valoarea de 3.045 mil. RON - peste 840 milioane EUR. Valoarea profitului net la aceeasi data a fost de 59,7 mil. RON (16,5 mil.EUR). Fondurile proprii au crescut cu 37,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, inregistrand o valoare de 109,7 mil. EUR. Depozitele clientilor au inregistrat la 30 septembrie a.c. o valoare de 576,5 mil .EUR in creştere cu 33,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Banca Tiriac a acordat un numar mai mare de credite ambelor sale categorii de clienţi, care s-a reflectat in creşterea cu 31,4% a volumului total de credite fata de 30 septembrie anul trecut, valoarea acestora ajungând la suma de 452,1 mil. EUR. Din totalul portofoliului de credite al băncii la 30 septembrie a.c., creditele acordate persoanelor fizice reprezintă 45,4% .
Banca Ţiriac deserveste peste 715.000 de clienti din care 679.000 persoane fizice. In prezent numarul de carduri emise a crescut la peste 351.000. Banca Tiriac are o retea proprie, bine dezvoltata, de automate bancare formata din 255 ATM-uri si 2.470 POS-uri instalate.
Prin extinderea reţelei banca ocupă un loc forte în sfera concurenţei bancare. Ea işi consolidează poziţia pe piaţă prin fuziunea cu HVB Bank România.
Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) si Banca Tiriac au finalizat tranzacţia ce va duce la fuziunea dintre HVB Bank Romania si Banca Tiriac. BA-CA si cele două entităţi controlate de Ion Ţiriac au semnat un acord in iunie, care intră in vigoare incepând din septembrie 2005. Potrivit acestuia, BA-CA detine 50% plus o acţiune in Banca Ţiriac, in timp ce entitatile controlate de Ion Ţiriac deŢin 50% minus o actiune în HVB Bank România. Această structură a fost obţinută prin vânzare si schimb de acţiuni. După fuzionarea celor două banci, BA-CA va continua să deţina pachetul majoritar de 50% plus o acţiune si in noua bancă, si va fi responsabilă de coordonarea operaţiunilor acesteia. Ceilalţi acţionari principali ai noii bănci vor fi entităţile controlate de Ion Ţiriac. În plus, acţionarii minoritari ai Bancii Ţiriac vor deveni, in mod automat, acţionari ai noii bănci.
Fuziunea urmează sa fie finalizată in prima jumatate a anului viitor si ea va trebui sa obţină aprobarea autoritatilor. Noua banca va deţine cea de-a patra poziţie pe piaţa bancară romaneasca, cu active totale de 2,1 miliarde EUR, o cota de piata de 7,5%, şi aproximativ 720.000 de clienţi.
In vederea fuziunii, vor avea loc schimbări in cadrul management-ului celor două bănci.
Management-ul HVB Bank Romania va avea următorii membri:- Dan Pascariu, 55, Chief Executive Officer (CEO) si responsabil de International
Markets.- Manuela Plapcianu, 42, in prezent Director al Diviziei de Retail Banking, in cadrul
HVB Bank România - va coordona operaţiunile de Retail si Corporate Banking. Wolfgang Schoiswohl, actualul coordonator al Diviziei de Corporate Banking, se va alatura echipei manageriale a Băncii Ţiriac.
99
- Andreas Gschwenter, 36, in prezent Chief Operations Officer (COO) al HVB Bank Serbia si Muntenegru, se va alatura management-ului HVB Bank Romania şi va prelua funcţiile de COO si Integration Manager.
- Florian Kubinschi, 45, actualul Chief Financial Officer (CFO) al Băncii Ţiriac, se va alatura si el echipei manageriale a HVB Bank Romania si va prelua funcţia de CFO.
Management-ul Bancii Ţiriac va avea următorii membri:- Selcuk Saldirak, 49, Chief Executive Officer (CEO), responsabil de International
Markets.- Haluk Kurcer, 49, Chief Operations Officer (COO).- Catalin Parvu, 48, responsabil de Retail si SME Business.- Wolfgang Schoiswohl, 43, in prezent Vicepresedinte al HVB Bank România şi
coordonator al Diviziei de Corporate Banking, se va alatura management-ului Băncii Ţiriac si va prelua funcţia de CFO.
Schimbările de management urmează sa obţină aprobarea Băncii Naţionale a României si a adunărilor generale ale acţionarilor celor două bănci şi vor intra in vigoare odată cu inregistrarea lor la Registrul Comerţului.
100
VII Creditarea bancară. Persoane fizice şi agenţi economici
VII.1.Criterii luate în coniderare în decizia de creditare1) În întreaga activitate de creditare se respectă întocmai prevederile Legii nr.
58/1998 privind activitatea bancară, ale Legii nr. 101/1998 privind statutul B.N.R., al normelor, instrucţiunilor şi regulamentelor emise de B.N.R. în calitatea sa de bancă centrală cu atribuţii de reglementare în domeniul monetar, de credit, valutar şi de preţ, precum şi propriile norme şi instrucţiuni de lucru.
2) Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilităţii şi realismului afacerilor în vederea identificării şi evaluării capacităţii de plată a clienţilor, respectiv de a genera venituri şi lichidităţi ca principală sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii.
Determinarea capacităţii de plată a clienţilor se face prin analiza aspectelor financiare şi nefinanciare ale afacerilor, atât din perioade trecute cât şi din cele prognozate.
3) Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, deoarece prin extinderea şi diverificarea portofoliului de credite poate obţine profituri suplimentare, cât şi pentru clienţi, care pe seama creditelor pot să-şi dezvolte afacerile, să obţină profit şi pe această cale să ramburseze împrumuturile şi să-şi achite dobânzile.
4) Analiza şi acordarea creditelor trebuie să aibă în vedere influenţa factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienţi, respectiv aspectele nefinanciare ce pot avea efecte neprevăzute asupra desfăşurării afacerilor şi rambursării creditelor.
5) Banca are obligaţia să analizeze şi să verifice, iar împrumutatul să pună la dispoziţie toate documentele şi actele din care să rezulte natura activităţii desfăşurate, ituaţia patrimoniului, rezultatele economico - financiare, capacitatea managerială şi orice alte documente şi date ce să permită evaluarea potenţialului economic, organizatoric şi financiar al clienţilor.
6) Creditele şi scrisorile de garanţie solicitate, indiferent de sumă şi de termenul de rambursare, respectiv de valabilitate, se acordă pentru destinaţia stabilită prin contract, aceasta fiind obligatorie pentru împrumutaţi.
Utilizarea creditelor aprobate pentru o altă destinaţie decât cea stabilită, dă dreptul băncii să întrerupă creditarea şi să retragă împrumutul acordat.
7) La creditele acordate şi scrisorile de garanţie eliberate, banca percepe comiioane şi dobânzi ale căror nivele de bază se avizează de Comitetul director şi se aprobă de Coniliul de Administraţie al băncii, penalizări conform prevederilor legale în vigoare, în cazul nerambursării la scadenţă a creditelor şi a neachitării dobânzii datorate.
8) Creditele, valorile de recuperat, creanţele comerciale, restante precum şi dobânzile aferente, trecute în litigiu, sunt coniderate creanţe îndoielnice, respectiv dobânzi îndoielnice.
Se conideră trecută în litigiu, creditele, valorile de recuperat, creanţele comerciale, creanţele restante, precum şi dobânzile aferente ce fac obiectul unei cereri înregistrate la instanţa de judecată pentru obţinerea unui titlu, executarea ilită a debitelor,
101
lichidarea judiciară a acestuia precum şi orice alte cereri privind recuperarea creanţelor băncii din credite şi dobânzi, cu excepţia fazei de notificare.
9) Creditele se acordă la cererea agenţilor economici ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a. sunt constituiţi potrivit legii;b. posedă capital social vărsat potrivit statutului;c. desfăşoară activităţi legale şi eficiente potrivit actului de înfiinţare şi statutului
de funcţionare.Pot beneficia de credite şi agenţii economici ale căror activităţi sunt subvenţionate,
cu condiţia ca rezultatele financiare să se încadreze în subvenţia cu venituri;d. îndeplinesc un nivel optim al indicatorilor de bonitate;e. din analiza fluxurilor de lichiditate rezultă că există poibilităţi reale de
rambursare la scadenţă a ratelor din credite şi plata dobânzilor aferente;f. prezintă garanţii morale şi materiale pentru utilizarea cu eficienţă a
împrumutului, rambursarea integrală la scadenţă a creditului şi plata dobânzilor aferente;
g. valoarea garanţiilor materiale acceptate este mai mare sau cel puţin egală cu nivelul creditului solicitat şi a dobânzii aferent, calculată pe întreaga perioadă de creditare. în cazul creditelor pe termen mediu şi lung, valoarea garanţiei va trebui să acopere, la acordare, nivelul împrumutului şi a dobânzii afrente, calculată pe o perioadă de cel puţin 12 luni. în astfel de ituaţii, se stabileşte prin acte adiţionale la contractul de împrumut ca nivelul garanţiei să acopere valoarea împrumutului acordat şi a dobânzii calculate pentru următoarele 12 luni.
h. au deschise conturi la una din unităţile teritoriale ale băncii;14) în vederea administrării riscului şi acoperirea eventualelor pierderi din credite
şi dobânzi, banca constituie rezerva generala pentru riscul de credit şi provizioane specifice de risc pentru credite şi dobânzi, potrivit legii.
15)Banca acordă credite pe termen scurt, mediu şi lung, în lei şi valută, pe seama resurselor proprii şi a celor atrase, în conformitate cu prevederile din planul de credite şi resurse de acoperire a acestora, aprobate de organele competente.
VII.2. Principii ce stau la baza activităţii de creditare
La baza activităţii de creditare stau o seamă de principii a căror respectare diminuează 'iscurile implicate de această activitate şi contribuie la creşterea eficienţei procesului de creditare.
Aceste principii se referă la:- stabilirea necesarului de credite în funcţie de neceităţile celui ce solicită
creditul;- acordarea de credite pe destinaţii;- rambursarea creditului la scadenţă;- rambursarea creditului (dobânzi şi comiioane bancare);- garantarea creditului.Banca nu acordă în mod automat credite, ci urmăreşte cu severitate ca cererea de
creditare dobânzi sporite în cazul operaţiunilor cu credit cârduri decât cu cele
percepute în cazul majorităţii celorlalte forme de împrumut;
102
comisioanele percepute de la comercianţii care acceptă achitarea cu credit cârduri a mărfurilor sau serviciilor oferite de ei reprezintă o sursă de venituri pentru bancă.
să fie fundamentată funcţie de necesităţile agentului economic. De aceea, ea analizează situaţia debitorului, având în vedere mai multe aspecte şi anume:
domeniul de activitate (daca domeniul de activitate este în creştere sau în declin, principalii concurenţi ai firmei, etc.);
situaţia financiară a firmei (nivelul cifrei de afaceri, datorii restante, încasarea la timp a debitorului, plata la timp a creditorului, etc.);
calitatea managementului firmei (experienţa conducătorului în desfăşurarea acestui tip de activitate, aprecierea corectă a capacităţilor reale de producţie ale firmei, etc.);
performanţele viitoare ale firmei (schimbări majore ce ar putea afecta disponibilul firmei şi/sau profitul, profitabilitatea viitoare a activităţii, etc.);
Operaţiunile de aprobare şi acordare a creditelor au la bază prudenţa bancară, ca principiu fundamental ce caracterizează întreaga activitate a băncii.
Conform prevederilor Legii nr.33/1991 privind activitatea bancară, la acordarea creditelor, societăţile vor urmări să prezinte credibilitate, toate operaţiunile de creditare şi de garanţie ale societăţii bancare vor trebui consemnate în documentele contractuale din care să rezulte clar toţi termenii şi toate condiţiile respectivelor tranzacţii.
Creditele trebuie să fie acordate în toate cazurile garantate, iar volumul minim al garanţiilor constituite trebuie să acopere datoria maximă a împrumutului către bancă, formată din credit şi dobândă.
Banca are dreptul să verifice la clienţii săi existenţa, permanenţa şi integritatea garanţiilor aiguratorii pe toată perioada creditării, respectarea condiţiilor în care s-a acordat creditul, modul cum acesta este utilizat, iar în cazul în care se constată încălcarea prevederilor contractuale, să le treacă la credite restante şi/sau îndoielnice şi să urmărească rambursarea acestora în condiţiile stabilite de lege.
Vfll.5 Tipuri de credite acordate de B.C.I.T, garanţii solicitate şirambursarea creditelorBanca Comercială 'Ion Tiriac" poate acorda clienţilor săi, persoane fizice şi juridice,
următoarele categorii de credite:a) credite pentru finanţare de activităţi lucrative;b) credite pentru construiri şi/sau răscumpărări de locuinţe;c) credite pentru efectuarea de lucrări la locuinţa aflată în proprietate;d) credite pentru cumpărări de autoturisme din producţie internă (Dacia, Daewoo,
Aro);e) credite globale de exploatare;f) credite pentru finanţarea stocurilor temporare;g) credite pentru finanţarea stocurilor sezoniere; h) credite pentru export;i) credite de scont;j) credite pe cecuri remise spre încasare;k) credite de factoring;I) credite pentru facilităţi de cont;
VII.3.Tipuri de credite acordate de Banca Ţiriac
103
A.Persoane fizice
MultiCredit EXTRACredit pentru nevoi personale, mai comod şi mai rapid de obţinut decât orice credit
imobiliar sau auto.Avantaje:
Fără garanţi; Fără avans; Este acceptat şi venitul pe familie;
Se iau în calcul şi alte surse de venit decât salariu! net: venituri din chirii, din dividende şi din străinătate; Poţi obţine până la 50.000 EUR pe maximum 20 ani; Se poate folosi pentru achiziţionarea unei case, maşini,mobilă ,orice alt
produs sau serviciu îţi doreşti. Suma împrumutată: Suma minimă: 2.000 EUR (sau echivalentul în LEI); a Suma maximă; 50.000
EUR (sau echivalentul în LEI).Perioada de creditare:
Perioada minimă de creditare este de 1 an; Perioada maximă de creditare este de 20 ani.
Dobânda: Rata dobânzii este variabilă pe întreaga perioadă de creditare şi se aplică la
suma în sold a creditului. Costurile finanţării:
Comision de analiză, care se percepe la prezentarea documentaţiei de credit;
Comision de administrare, care se percepe anual; a Taxe notariale de înregistrare şi evaluare a casei.
Garanţii (la alegere, una dintre variante):1. Ipotecă de rang I asupra unui imobil aflat în proprietatea
solicitantului sau a unei terţe persoane, cesionată în favoarea Băncii;
2. Depozit colateral sau certificate de depozit.
Condiţii de obţinere a creditului:Te poţi bucura de un MultiCredit EXTRA îndeplinind următoarele condiţii:
Ai vârsta minimă de 18 ani, vârsta maximă până la care se poate rambursa creditul este de 65 de ani;
Ai cetăţenie şi domiciliu stabil în România; Ai contract de muncă pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de
creditare, exerciţi o profesie liberală (avocat, notar, medic, farmacist, expert contabil / contabil autorizat) sau eşti pensionar;
Ai vechime de minimum 6 luni consecutive la actualul loc de muncă (nu se aplică pensionarilor);
104
Ca persoană fizică autorizată trebuie să-ţi fi început activitatea cu cel puţin 1 an înaintea solicitării creditului;
Nu beneficiezi nici tu şi nici Garanţii (în cazul venitului pe familie) de un alt MultiCredit Extra;
în cazul în care se aplică Venitul pe familie, venitul tău lunar net şi al garanţilor trebuie să fie, fiecare în parte, echivalentul a minimum 100 EUR;
în cazul în care se aplică Venitul personal, venitul tău lunar net trebuie să fie echivalentul a minimum 150 EUR.
Documente generale: Cerere de credit;
Contract de împrumut; Copii după actele de identitate (Solicitant, Garanţi, soţ / soţie Solicitant, dacă
este cazul, Terţ garant); Copie după ultima factură de telefon fix / energie electrică / gaz / apă /
Contract de închiriere / Adeverinţă de la Primărie, care să ateste adresa actuală a Solicitantului;
Declaraţie privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii pentru Solicitant şi Garanţi;
Acord de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. pentru Solicitant, Garanţi şi soţ/ soţie a Solicitantului, dacă este cazul;
Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare pentru Solicitant, Garanţi şi soţ/ soţie a Solicitantului, dacă este cazul.
Documente doveditoare ale venitului:Pentru salariaţi:
Adeverinţă de venit tip; Copie după cartea de muncă / contractul individual de muncă, inclusiv actul
adiţional cu ultima modificare de salariu, semnate şi ştampilate de ITM / Registrul General de Evidenţă a salariaţilor, semnată şi ştampilată de angajator.
Pentru persoanele fizice care exercită o profesie liberală: Decizia / autorizaţia eliberată de autoritatea / organul competent(ă), care să
ateste capacitatea de exercitare a profesiei respective; Dispoziţia de impunere definitivă şi declaraţia de impunere provizorie sau
alte documente din care să rezulte situaţia financiară.
Pentru pensionari: Cuponul de pensie din luna anterioară momentului solicitării creditului.
Documente doveditoare pentru alte surse de venituri acceptate:Pentru venituri din chirii:
Contract de închiriere înregistrat la Administraţia financiară.
105
Pentru venituri obţinute din dividende: Solicitaţi aceste informaţii la sucursalele Băncii Tiriac.
MultiCredit / MultiCredit PLUS
Cu MultiCredit şi MultiCredit PLUS îţi permiţi mai mult!Îţi finanţezi orice produs sau serviciu:
Bunuri de folosinţă îndelungată: electronice, electrocasnice,mobilier; Redecorarea casei: costul materialelor şi manoperei; Maşini la mâna a doua; Cursuri de pregătire: MBA, cursuri în străinătate.
Avantaje: Fără Garanţi; Fără avans; Acordare în maxim 24 de ore; Se ia în calcul venitul pe familie sau individual; Perioada de creditare de maximum 5 ani (4 ani pentru MultiCredit); Poţi alege valuta creditului (LEI, EUR, USD); a Plata ratelor se poate face
la orice Sucursală sau Agenţie a Băncii Tiriac.Suma împrumutată:
Suma minimă Suma maximăMultiCredit 500 EUR 5.000 EURMultiCredit PLUS 5.000 EUR 10.000 EURsau echivalentul în USD (pentru MultiCredit) şi LEI, în funcţie de venitul tău lunar
net.Perioada de creditare:
Perioada minimă Perioada maximăMultiCredit 6 luni 48 luniMultiCredit PLUS 12 luni 60 luniDobânda:
Dobânda este variabilă sau fixă pe toată perioada de creditare,în funcţie de tipul produsului;
Dobânda se calculează la sold.
Condiţii de obţinere a creditului:
Ai vârsta cuprinsă între 18 şi 63 de ani (63 de ani este vârsta până la care se poate rambursa creditul în căzui bărbaţilor, respectiv 58 de ani în cazul femeilor). În cazul navigatorilor vârsta minimă este de 25 ani, iar vârsta maximă până la care poate rambursa creditul este de 54 de ani;
Ai vechime de minim 6 luni consecutive ia actualul ioc de muncă la data emiterii adeverinţei de venit (nu se aplică pensionarilor);
- în cazul navigatorilor se solicită o experienţă în domeniu de minim 12 luni.- Persoanele fizice autorizate trebuie să-şi fi început activitatea cu cel puţin 1 an
înaintea solicitării creditului.
106
În calitate de Solicitant/ Garant nu beneficiezi de un alt credit similar: MultiCredit sau MultiCredit PLUS;
În cazul în care se aplică Venitul familiei, Solicitantul şi Garanţii trebuie să aibă fiecare un venit lunar net minim de:
- 75 EUR, în cazul solicitării unui MultiCredit.- 200 EUR, în cazul solicitării unui MuitiCredit PLUS.
În cazul în care se aplică venitul personal, Solicitantul de MultiCredit va avea un venit lunar net minim de 100 EUR;
Angajatorul trebuie să aibă minim 5 angajaţi şi minim 1 an de activitate; Angajatorul trebuie să aibă telefon fix; În calitate de Solicitant/ Garant trebuie să ai domiciliul stabil şi locul de muncă
în judeţul în care se află Sucursala Băncii Tiriac care acordă creditul. Se acceptă ca Adeverinţa de venit să fie eliberată de către sediul central al angajatorului, cu condiţia ca angajatorul să aibă punct de lucru (subunitate) în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea solicitantul. Solicitanţii din judeţele în care nu există Sucursala Băncii Tiriac se vor duce la cea mai apropiată Sucursală a Băncii.
Documente generale: Cererea de credit; Copii după B.l./ CI. pentru Solicitant/ Garant şi soţ(ie); Copie după actul de proprietate sau contractul de închiriere care va purta
semnătura şi men^unea "conform cu originalul" a ofiţerului de cont, sau adeverinţa în original emisă de asociaţia de proprietari/ primărie, care să ateste adresa actuală a Solicitantului;
Declaraţie pe proprie răspundere privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţi (Solicitant Garant);
Acord de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. (Solicitant/ Garant şi soţ/ soţie solicitant);
Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare (Solicitant, Garanţi şi soţ/soţie solicitant).
Documente doveditoare ale venitului : Pentru salariaţi:
Adeverinţa de venit tip nu mai veche de 10 zile lucrătoare; Copie nu mai veche de 10 zile după cartea de munca/ contractul individual
de muncă semnat şi ştampilat de angajator, inclusiv actul adiţional cu ultima modificare de salariu/ Registrul Generai de Evidenţă al salariaţilor. Contractul de muncă şi actul adiţionai trebuie să fie vizate de JTM. Dacă aceste documente nu sunt disponibile, este necesară ştampila Inspectoratului Teritorial de Muncă pe adeverinţa de venit eliberată de angajator.
Pentru persoanele fizice care exercită o profesie liberalâ: Decizia/ autorizaţia eliberată de autoritatea/ organul competentă), care să
ateste capacitatea de exercitare a profesiei respective (nu mai veche de doi ani);
107
Dispoziţia de impunere definitivă şi declaraţia de impunere provizorie sau alte documente din care să rezulte situaţia financiară.
Pentru pensionari: Cuponul de pensie din luna anterioară momentului solicitării creditului.
Pentru navigatori: Copia contractelor de îmbarcare pe ultimele 12 luni; Copia contractelor de îmbarcare pe perioada creditului, depuse la bancă pe
măsura derulării lor; Copia carnetului de marinar; Adeverinţa/ foaie matricolă emisă de Autoritatea Navală Română; Poliţa de asigurare de accidente (deces şi invaliditate permanentă, extinsă
şi în afara graniţelor României), cu cesionare în favoarea Băncii Ţriac.
Creditul AutoAcum poţi să-ţi iei maşina ta nouă sau second-hand, cu Creditul Auto!
Avantaje: Perioadă de creditare de până la 5 ani; Poţi alege: fără avans sau fără garant; Creditul ţi se aprobă în maximum 24 de ore; Este acceptat şi venitul pe familie; Plata ratelor se poate face la oricare sucursală sau agenţie a Băncii Tiriac.
Suma finanţată: Maşină nouă: maximum 40.000 USD (sau echivalentul în LEI, EUR); Maşină second-hand: maximum 25.000 USD (sau echivalentul în LEI, EUR),
în funcţie de venitul tău lunar net.
Perioada de creditare: Perioada minimă de creditare este de 12 luni; a Perioada maximă de creditare
este de 60 luni.Avans SAU garant:
Fără garant este necesar un avans de minimum 25%; a Fără avans este nevoie de un garant.
Dobânda: Dobânda este fixă pe toată perioada de creditare şi se aplică la sold; Clienţii care primesc salariul în Contul Central deschis la Banca Tiriac
beneficiază de o dobândă mai mică.
Asigurare: Poliţa de asigurare FULL CASCO obligatorie; a Asigurarea poate fi
finanţată de bancă.
Condiţii de obţinere a creditului:
108
Te poţi bucura de un Credit Auto dacă îndeplineşti următoarele condiţii: Ai vârsta cuprinsă între 24 şi 60 de ani (60 de ani este vârsta maximă
până la care se va rambursa creditul); Ai cetăţenie română şi domiciliul stabil în România; Venitul lunar personal sau pe familie disponibil este suficient pentru a
acoperi ratele lunare; Ai un venit lunar net de minimum 100 EUR (echivalent LEI), în cazul
venitului personal, sau de 50 EUR (echivalent LEI), în cazul venitului pe familie;
Dacă venitul tău disponibil nu este suficient, se poate cumula cu veniturile a maximum 3 membri ai familiei care locuiesc la aceeaşi adresă cu tine (aceştia trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi tine);
Ai un contract de muncă pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de creditare, exerciţi legal o profesie liberală (notar, avocat, medic, farmacist, expert contabil, contabil autorizat) sau eşti pensionar;
Ai o vechime la actualul loc de muncă de minimum 6 luni consecutive / activitate de minimum un an ca persoană fizică autorizată (cu excepţia pensionarilor);
Nu ai restanţe la plata altor angajamente, ai un bun istoric de creditare şi nu ai litigii pe rol la nici o instanţă de judecată;
Dacă vei prezenta un garant, el / ea trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de vârstă, cetăţenie şi rezidenţă ca şi tine (garant poate fi şi soţia / soţul).
Documente necesare: Cererea de credit; Copii după B.l. / CI. pentru solicitant şi soţ(ie); Contractul de vânzare - cumpărare cu dealerul şi / sau factura
proformă/avizul de plată; Adeverinţa de venit tip (sau cuponul de pensie pentru luna anterioară
solicitării creditului); Copie după ultima factură de telefon fix/ electricitate / gaze / apă, după
contractul de închiriere sau adeverinţă de la primărie care să ateste domiciliul actual;
Declaraţie pe propria răspundere privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţi;
Copie după Cartea de muncă/ Contractul individual de muncă, inclusiv actul adiţional cu ultima modificare de salariu, semnate şi ştampilate de ITM / Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, semnată şi ştampilată de angajator. Pensionarii nu au nevoie de acest document;
Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare pentru solicitant şi soţ/soţie;
Acord de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. pentru Solicitant şi soţ/soţie.
Pentru garant / membru de familie documentele sunt specificate
109
Documente suplimentare necesare pentru persoane fizice autorizate: Decizia / autorizaţia eliberată de autoritatea/ organul competent(ă) care să
ateste capacitatea de exercitare a profesiei respective; Dispoziţia de impunere definitivă şi declaraţia de impunere provizorie sau
alte documente din care să rezulte situaţia financiară.
Creditul PersonalPoţi obţine mai mult cu salariul tău!
Este un produs de creditare ce îţi oferă o rezervă financiară permanentă de până la de 6 ori valoarea salariului tău lunar net. Poţi trage bani din el oricând, pentru orice şi de câte ori ai nevoie. Suma creditată poate fluctua în timp până la limita a 6 salarii lunare nete.
Avantaje: Fără garanţi, indiferent de suma creditată; Nu plăteşti dobândă pentru suma nefolosită din limita de credit aprobată; Beneficiezi de o rezervă financiară permanentă; a Te poţi bucura de acest
credit pe o perioadă foarte lungă de timp; Nu ai nevoie de documente justificative despre cum, când sau pentru ce îl
foloseşti; Creditul se aprobă în termen scurt şi fără multă birocraţie.
Dobânda: Se aplică numai la suma retrasă şi este variabilă.
Condiţii de obţinere a creditului:Ţi se va acorda un Credit Personal dacă îndeplineşti următoarele condiţii:
Vârsta minimă: 18. Creditul poate fi rambursat până la vârsta de 54 de ani în cazul femeilor, 59 de ani în cazul bărbaţilor şi 61 de ani în cazul în care eşti pensionar;
Ai cetăţenie română şi domiciliul stabil în România; Angajatorul trebuie să aibă minim 5 angajaţi şi să deţină telefon fix; Venitul lunar disponibil este suficient pentru a acoperi procentul de
rambursare a limitei de creditare, inclusiv dobânda; Ai un contract de muncă pe perioadă nedeterminată sau eşti pensionar; Ai o vechime la actualul loc de muncă de minimum 6 luni consecutive (cu
excepţia pensionarilor); Nu ai restanţe la plata altor angajamente, ai un bun istoric de creditare şi nu
ai litigii pe rol la nici o instanţă de judecată.
Documente necesare: Cererea de credit; Copii după B.L / CI. solicitant şi soţ(ie); Adeverinţa de venit tip (sau cuponul de pensie pentru luna anterioară
solicitării creditului);
110
Copie după actul de proprietate, după contractul de închiriere sau adeverinţă în original emisă de Asociaţia de proprietari / Primărie care sa ateste adresa actuală a Solicitantului;
Declaraţie pe propria răspundere privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţi (solicitant şi soţ / soţie); a Copie după Cartea de muncă / Contractul individual de muncă, inclusiv actul adiţional cu ultima modificare de salariu, semnate şi ştampilate de ITM / Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, semnată şi ştampilată de angajator. Pensionarii nu au nevoie de acest document;
Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare pentru solicitant şi soţ/ soţie;
Acord de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. pentru solicitant şi soţ / soţie.
Pentru a deschide un Cont Central trebuie să mai prezinţi: Confirmarea de plată din partea angajatorului sau declaraţie pe propria
răspundere că îţi vei transfera lunar venitul în Contul Central.
Creditul Vacanţa
Avantaje: Fără garanţi; Fără avans; Posibilitatea obţinerii unor bani de buzunar; Este acceptat şi venitul pe familie; Plata ratelor se poate face la orice sucursală sau agenţie a Băncii Tiriac.
Suma finanţată: Suma minimă: 300 EUR (sau echivalentul în LEI, USD) 3 Suma maximă: 3.000 EUR (sau echivalentul în LEI, USD); Suma creditului este stabilită în funcţie de venitul tău lunar net.
Perioada de creditare: Perioada minimă de creditare este de 2 luni; Perioada maximă de creditare este de 12 luni.
Dobânda: Dobânda este fixă pe toată perioada de creditare şi se aplică la sold.
Condiţii de obţinere a creditului:
Te poţi bucura de un Credit Vacanţa dacă îndeplineşti următoarele condiţii: Vârsta minimă: 18 ani. Creditul poate fi rambursat până la vârsta de 58 de
ani în cazul femeilor şi 63 de ani în cazul bărbaţilor; Ai un venit lunar net de minim 100 EUR (echivalent în LEI),dacă se ia în
calcul venitul personal, sau de minim 75 EUR (echivalent în LEI), dacă se ia in calcul venitul pe familie;
Angajatorul trebuie să aibă minim 5 angajaţi şi să deţină telefon fix; Ai cetăţenie română şi domiciliul stabil în România; Venitul lunar disponibil (personal sau pe familie) este suficient pentru a
acoperi ratele lunare;
111
Ai un contract de muncă pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de creditare, exerciţi o profesie liberală (notar, avocat, medic, farmacist, expert contabil, contabil autorizat) sau eşti pensionar;
Ai o vechime la actualul loc de muncă de minimum 6 luni consecutive / activitate de minim un an ca persoană fizică autorizată (cu excepţia pensionarilor);
Nu ai restanţe la plata altor angajamente, ai un bun istoric de creditare şi nu ai litigii pe rol la nici o instanţă de judecată.
Documente necesare: Cererea de credit; Copii după B.l. / CI. pentru solicitant, soţ(ie); Copie după actul de proprietate, după contractul de închiriere sau adeverinţă
în original emisă de Asociaţia de proprietari / Primărie care să ateste adresa actuală a Solicitantului;
Copie după factura proformă / fiscală aferentă serviciilor turistice; Declaraţie pe proprie răspundere privind angajamentele de plată şi litigiile
cu terţi; Dovada obţinerii vizei de intrare în ţara unde împrumutatul îşi va petrece
vacanţa (dacă este cazul).
Documente doveditoare ale venitului
Salariat: Adeverinţă de venit tip; Copie după Cartea de muncă / Contractul individual de muncă, inclusiv
actul adiţional cu ultima modificare de salariu, semnate şi ştampilate de ITM / Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, semnată şi ştampilată de angajator.
Pensionar: Cuponul de pensie pentru luna anterioară solicitării creditului;
Persoană fizică autorizată Decizia / autorizaţia eliberată de autoritatea / organul competent(ă) care să
ateste capacitatea de exercitare a profesiei respective; Dispoziţia de impunere definitivă şi declaraţia de impunere provizorie sau
alte documente din care să rezulte situaţia financiară.
Creditul de consumTu cumperi, noi iti dam banii. Instant!
Avantaje: Fara avans Imprumutul se aprobă pe loc, in magazin Intri imediat in posesia bunului Nu trebuie sa te deplasezi la banca pentru a lua imprumutul
Valoare imprumut:
112
Minim 200 LEI Maxim 12.000 LEI
Perioada de creditare: Minimun: 6 luni Maximum: 48 luni
Avans: 0% Optional se poate achita orice suma ca avans
Costurile finantarii: Dobanda este fixa pe toata perioada de creditare si se aplica la sold. Comision de administrare se aplică la suma imprumutata şi este inclus in
valoarea acesteia.
Conditii de obtinere a creditului:
Varsta minima 18 ani. Poti rambursa creditul pana la varsta. de 58 de ani in cazul femeilor si 63 de ani in cazul barbatilor
Ai cetatenie romana si domiciliu stabil in Romania Ai un venit lunar net de minimum echivalentul a 75 EUR in cazul venitului pe
familie, sau minim de 100 EUR in cazul venitului personal Ai vechime de minim 6 luni consecutive la actualul loc de munca la data
emiterii adeverintei de venit (nu se aplica pensionarilor); Ca persoana fizica autorizata trebuie sa-ti fi inceput activitatea cu cel putin 1
an inaintea solicitarii creditului Nu ai restante la plata altor angajamente, ai un bun istoric de creditare si nu
ai litigii pe rol la nici o instanta de judecata Daca imprumutatul este casatorit, sotul/sotia va semna Contractul de
imprumut.
Rambursarea in avans: Rambursarea partiala/totala in avans este permisa pe tot parcurusul
perioadei de creditare, putand fi facuta la orice data de scadenta.
Documente generale: Cerere de credit Contract de imprumut Copii acte de identitate (Imprumutat, sot/sotie si Garanti, daca este cazul) Copie cu mentiunea "conform cu originalul" dupa Actul de proprietate/
Contract de inchiriere/ Contract de vanzare-cumparare/Adeverinta emisa de asociatia de proprietari/ Adeverinta de la Primarie care sa ateste adresa actuala a Imprumutatului;
Declaratie privind angajamentele de plata si litigiile cu tertii (Imprumutat si Garanti, daca este cazul)
113
Acord de transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. (Imprumutat,Garanti si sot/sotie solicitant);
Acord de consultarea a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare (Imprumutat, Garanti si sot/sotie solicitant);
Copie dupa factura proforma pentru aprobarea creditului Copie dupa factura fiscala a bunurilor achizitionate prin credit
Documente doveditoare ale venitului:
Salariati: Adeverinte de venit tip (Imprumutat si Garanti, daca este cazul), nu mai vechi
de 10 zile lucratoare Copie nu mai veche de 10 zile dupa cartea de munca (ultima inregistrare sa
nu fie mai veche de 6 luni)/ contractul individual de munca semnat si stampilat de angajator, inclusiv actul aditional cu ultima modificare de salariu/ Registrul General de Evidenta al salariatilor. Contractul de munca si actul aditional trebuie sa fie vizate de ITM.
Persoane fizice care exercita o profesie liberala: Decizia/ autorizatia eliberata de autoritatea / organul competent(a), care sa
ateste capacitatea de exercitare a profesiei respective. Ultima dispozitia de impunere definitiva (nu mai veche de 2 ani) si declaratia
de impunere provizorie pentru anul in curs si alte documente din care sa rezulte situatia financiara.
Pensionari : Cuponul de pensie din luna anterioara momentului solicitarii creditului.
B. Persoane juridice
FACILITATI DE CREDITARE PENTRU CAPITAL DE LUCRU
Linii pentru finantarea capitalului de lucru Scadenta - pana la 12 luni Trageri si rambursari multiple Finantare de creante sau stocuri
Credite pentru finantari ocazionale de creante Scadenta pana la 60 de zile Valoarea creditului reprezinta maximum 75% din valoarea creantelor
cesionate Rambursari pe masura incasarii creantelor cesionate
Plafon de credite pentru finantari de creante Scadenta pana la 12 luni, revizuibila la fiecare 6 luni Trageri pe masura acceptarii creantelor cesionate
114
Rambursari pe masura incasarii creantelor cesionate
Plafon non-cash Emiteri multiple de scrisori de garantie si/sau avalizari efecte de comert, etc. Scadenta: 12 luni - revizuibil
Credite pentru finantarea stocurilor Se acorda pentru finantarea stocurilor temporare si sezoniere Scadente: pana la 6 luni
Credite pentru finantarea importurilor Se acorda pentru finantarea importurilor Scadenta pana la 12 luni
Credite pentru pre/post finantare exporturi Se acorda pentru prefinantarea sau postfinantarea exporturilor Limita- maximum 75% din valoarea facturilor/DVE si DIV aferente
exporturilor realizate sau maximum 50% in cazul exporturilor neefectuate
FACILITATI DE CREDITARE PENTRU INVESTITII
Credite pentru investitii in active fixe Se acorda pentru finantarea investitiilor productive Se acorda si pentru cofinantarea proiectelor care se finanteaza si cu surse
SAPARD In limita a maximum 85% din valoarea investitiei Termen mediu inclusiv perioada de gratie
Credite pentru cumpararea de actiuni Nu poate depasi 85% din valoarea actiunilor ce urmeaza a fi achizitionate Perioada de creditare de maximum trei ani
FINANTAREA OPERATIUNILOR DE LEASING
CREDITE PENTRU FINANTAREA ECHIPAMENTELOR MEDICALE
Se acorda medicilor, cabinetelor si clinicilor medicale pentru achizitionare de echipamente medicale si cheltuieli de amenjare a cabinetelor medicale proprii
Perioada de creditare de maximum 4 ani pentru echipamente si maximum 5 ani pentru amenajari
In limita a maximum 80% din valoarea investitiei.
ALTE FACILITATI
Garantii F.G.C.R. -(Fondul de Garantare a Creditului Rural)
115
Garanteaza pina la 70% din valoarea creditului acordat de banca Garantia este valabila numai pentru industria alimentara si agricultura
Garantii F.R. G.C (Fondul Roman de Garantare a Creditelor) Garanteaza pina la 70% din valoarea creditului
Produse de creditare:
Credite pe termen mediu şi lungFacilităţi de creditare pentru finanţarea proiectelor de investiţii
Beneficiari: Persoane juridice din categoria Microîntreprinderilor şi IMM-urilor, cu sau fără
istoric de colaborare cu Banca Tiriac.Caracteristici:
Finanţarea proiectelor de investiţii noi sau în derulare, pentru crearea, modernizarea, extinderea şi diversificarea facilităţilor industriale şi de producţie (inclusiv în transport, construcţii şi prestări servicii);
Postfinanţarea unor investiţii efectuate din surse proprii.Avantaje:
Finanţare pe termene de până la 7 ani; Perioada de graţie de până la 1 an; Aportul propriu solicitat este adaptat, din punctul de vedere al structurii şi
valorii, specificului proiectului; a Consultanţă bancară la întocmirea dosarului de credit şi a analizei de rentabilitate;
Costuri avantajoase, negociabile în funcţie de structura facilităţii acordate, volumul de afaceri derulate cu banca, bonitatea clientului;
Posibilitatea rambursării parţiale sau integrale în avans a creditului; Modalitate de rambursare flexibilă, adaptată specificului afacerii.
Perioada în funcţie de specificul proiectului de investiţii, durata de creditare poate fi de
maximum 7 ani, cu sau fără perioadă de graţie.Dobânda:
Se calculează la sold şi se reţine lunar; Este variabilă, având ca bază valorile Bubor, Libor, Euribor.
Credite pentru investiţii Se acordă pentru finanţarea activităţilor generatoare de venituri, pentru
achiziţii de capacităţi de producţie, extinderea celor existente şi crearea de noi capacităţi (echipamente, hale de producţie, sedii etc);
Valoarea creditului poate fi de maximum 85% din valoarea investiţiei; Termen mediu şi lung (2-7 ani); Perioadă de graţie, maximum 1 an.
Credite Medlnvest pentru investiţii dedicate sectorului medical Se acordă medicilor, tehnicienilor din domeniul medical, cabinetelor şi
clinicilor medicale pentru achiziţionare de echipamente medicale şi amenajare a cabinetelor medicale proprii;
116
Perioada de creditare este de maximum 4 ani pentru echipamente şi de maximum 5 ani pentru amenajări;
Valoarea creditului: maximum 85% din valoarea investiţiei.Creditul pentru achiziţie de bunuri din reţeaua Metro
Nu se solicită avans; a Termenul de finanţare este de până la 4 ani; Se acceptă perioadă de graţie de maximum 2 luni; Valoarea finanţată este de minimum 500 RON şi de maximum 2.000 RON.
Credite acordate pentru proiecte cofinanţate în colaborare cu SAPARD: Se acordă pentru dezvoltarea activităţilor desfăşurate în agricultură şi
alimentaţie; Banca Tiriac emite clientului o Scrisoare de Confort prin care se angajează să
acorde acestuia, în cazul aprobării proiectului de către SAPARD, cofinanţare pentru completarea surselor proprii şi SAPARD;
Perioada maximă de creditare: 5 ani.Moneda:
EUR, USD, LEI
Garanţii acceptate: Cesiuni de creanţă asupra creanţelor finanţate şi acceptate de către Bancă; Gaj pe conturile curente ale împrumutatului la Banca Tiriac; Garanţii reale materiale, inclusiv bunuri finanţate prin credit; Bilet la Ordin emis de societate şi avalizat de persoanele cheie (administrator,
acţionar majoritar etc); Scrisoare de Garanţie Bancară emisă de o bancă eligibilă; Garanţie în numerar.
Documentaţia necesară: Cerere de credit, acord de interogare CRB, acord de consultare Biroului de Credit; Documente legale (aceleaşi ca pentru dosarul de deschidere de cont); Documente financiare (ultimele 2 Bilanţuri şi Conturi de Profit şi Pierdere
anuale vizate de Administraţia Financiară, ultima balanţă încheiată); Documente referitoare la investiţia finanţată (buget de venituri şi cheltuieli,
deviz de lucrări, plan de afaceri etc); Documente referitoare la garanţii.
Creditul Perfect PERFECT pentru IMMBeneficiari:
Microîntreprinderi şi IMM (cifră de afaceri sub 8 Mii EUR, număr angajaţi < 250).
Pachet de finanţare care include: Linie de credit fără garanţii materiale; a Office 2 Office fără abonament; a
Reduceri de costuri.Avantaje:
Răspuns în 24 de ore de la depunerea documentaţiei complete;
117
Documentaţie simplă; Condiţii de creditare confortabile; Sistem de plăţi electronice fără taxă de instalare şi abonament; Reduceri de comisioane la încasările şi plăţile prin virament.
Suma împrumutată: Suma minimă: 3.000 EUR (echivalentul în LEI); Suma maximă: 10.000 EUR (echivalentul în LEI), maximum 50% din media
lunară a cifrei de afaceri pentru ultimele 3 luni).Perioada de creditare:
12 luni, cu posibilitatea prelungirii în funcţie de:- rulajul înregistrat prin bancă de la data acordării;- serviciul datoriei;- îndeplinirea criteriilor de eligibilitate.Dobânda:
Fixă pe toată perioada, calculată la sold.Criterii de eligibilitate:
Cifră de afaceri lunară de minimum 6.000 EUR (echivalentul în LEI); Minimum un an de activitate a companiei; Minimum 6 luni de activitate în domeniul actual; Fără incidente înregistrate în bazele de date CIP, CRB, MF; Performanţă financiară eligibilă.
Utilizarea liniei de credit: Este destinată acoperirii nevoilor de capital circulant (plăţi furnizori, utilităţi,
salarii etc); Ultima utilizare este permisă cu 90 de zile înainte de scadenţă.
Garanţii: Cesiune de creanţă de prim rang asupra încasărilor firmei; Gaj pe conturile curente ale împrumutatului la Banca Tiriac; Bilet la Ordin emis de societate şi avalizat de persoana/ele cheie
(administrator, acţionar majoritar etc).Documentaţia necesară:
Cerere de credit, acord de interogare CRB, acord de consultare a Biroului de Credit;
Documente legale (aceleaşi ca pentru dosarul de deschidere de cont); Documente financiare (ultimul Bilanţ şi Cont de Profit şi Pierdere anual vizat
de Administraţia Financiară, ultima balanţă încheiată).
118
