Transcript

Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iai Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

ndrumtor: Realizatori: Lector Dr. Dan Chirlean

Disciplina: Economie Bancara Specializare: Finane - Bnci1

CuprinsCap I. Prezentarea societii bancare. Istoric si evoluii I.1. Momentul istoric al nfiinrii I.2. Principalele etape si evolutie I.3.Forma i structura capitalului i a acionariatului I.4. Principalele functii, activitati si operatiuni bancare I.5. Cadrul legislativ general si specific I.6. Organismele de control i reglementare Cap 2. Organizarea societatii bancare. Sistemul informational bancar 2I.1 Organigrama generala a bancii. 2.2. Sistemul informational bancar si automatizarea operatiunilor bancare Cap 3. Conturi bancare 3.1. Principii si reguli generale 3.2 . Proceduri pentru deschiderea conturilor bancare 3.3 Operatiuni curente si operatiuni speciale 3.4. Incidente n functionarea conturilor bancare 3.5. nchiderea unui cont Cap 4. PLASAMENTE BANCARE SI NON-BANCARE 4.1 Plasamente bancare 4.2 Plasamente monetare non-bancare 4.3 Plasamente financiare Cap 5. Decontarea intra si interbancara.Optiunile cu numerar 5.1 Instrumente de plata (cec,bilet la ordin,ordin de plata,acreditiv ) 5.2 Operatiuni cu numerar 5.3 Moneda Electronica Cap 6. Marketing Bancar 6.1 Activitati de marketing 6.2 Politica de markeing 2 ....pag 64 ....pag 57 ....pag 45 ...pag 24 ...pag 14 ... pag 4

6.3 Promotii Cap 7. Creditarea bancara.Persoane fizice si agenti economici. 7.1 Decizia de creditare 7.2. Reperele procesului de creditare 7.3 Principiile de creditare 7.4 Reperele legislative 7.5 Creditarea persoanelor fizice 7.6 Creditarea intreprinderilor si a agentilor economici Cap 8. Control financiar-bancar ....pag 97 ....pag 68

3

Cap.I. Prezentarea societii bancare. Istoric si evoluii

I.1. Momentul istoric al nfiinrii Banca Comercial Carpatica a fost nfiinat la Sibiu n data de 15 iulie 1999, la iniiativa unor oameni de afaceri i a unor reprezentani ai mai multor societi private romneti si strine, pe piaa bancar din Romnia a luat natere un nou concept al calitii. De atunci, BCC promoveaza inteligenta autohton, capitalul uman si financiar, dovedind transparen, operativitate si flexibilitate n rezolvarea problemelor partenerilor si de afaceri. Segmentul de piata vizat de Banca Comerciala Carpatica il constituie intreprinderile mici si mijlocii, precum si persoanele fizice, carora BCC le ofera o gama larga de produse si servicii. Banca pune la dispozitia firmelor imprumuturi provenite atat din surse proprii, cai de finantari externe, ca urmare a semnarii unor acorduri de finantare cu Fondul German Roman, Banca Modiala si Fondul International de Dezvoltare Agricola. Acordul de parteneriat cu Eximbank aduce clientilor BCC noi posibilitati de contractare a serviciilor si produselor in conditii avantajoase. Carpatica este o institutie financiara cu capital social majoritar romanesc, ale carei actiuni sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. De asemenea, datorita bunelor performante inregistrate, Agentia de evaluare financiara "Moody's" a revizuit in sens pozitiv calificativele acordate BCC, fapt ce imbunatateste ratingul care evalueaza situatia financiara a institutiei si presupune sporirea increderii investitorilor in soliditatea si siguranta financiara a Bancii Comerciale Carpatica. Obiectul de activitate al bncii l constituie: efectuarea de operaiuni i servicii bancare pentru proiectele de investiii economice i financiare ale statului, ce se realizeaz, integral sau partial, din fonduri de la buget i din mprumuturi n valut de la bncile de dezvoltare internaionale, instituii financiare i de la alte bnci; atragerea de fonduri bneti, acordarea de credite n lei i n valut i efectuarea de servicii bancare pentru activitatea de investiii, de producie, comercial i de prestri de servicii, desfasurat de regii autonome, societi comerciale, societi mixte, instituii de stat, uniti cooperatiste, organizaii obsteti, asociaii familiale sau persoane fizice; n acest scop, banca efectueaz, n condiiile prevzute de statut, urmtoarele operaiuni, n numele su propriu, n numele altora sau n colaborare cu alii: atrage fonduri baneti, n lei i n valut, n depozite la vedere sau la termen; pastreaz disponibilitile bneti ale clienilor i efectueaz operaiuni de ncasri i pli, n lei i n valut, n numerar sau fr numerar, prin conturile deschise de clieni la aceast banc; contracteaz credite, n lei i n valut, din tar i din strintate; acord credite, n lei i n valut, pe baza de garanii, pe termen mediu, cu rambursare de pn la 5 ani i pe termen lung de pn la 25 ani, n condiiile stabilite de lege, 4

pentru realizarea de investiii de ctre clienii si din ar i strintate; de asemenea, acord credite pe termen scurt, cu rambursarea de pn la 12 luni, pentru aprovizionare, producie, desfacere, prestri de servicii, suplinirea temporar a resurselor agenilor economici pentru investiii, precum i pentru nevoi gospodreti ale persoanelor fizice; presteaz servicii bancare privind expertizarea tehnic, economic i financiar a proiectelor, urmrirea utilizarii fondurilor potrivit destinaiei aprobate i prevederilor din documentaii, analiza ofertelor depuse de executani, precum i alte servicii pentru investiiile statului care se realizeaz din fonduri de la buget n baza mandatului primit; efectueaz servicii bancare pentru dezvoltarea activitilor agenilor economici, acord consultaii i asisten pe probleme de gestiuni financiare i de evaluare a patrimoniului, n baza conveniilor ncheiate cu acetia; efectueaz operaiuni de scontare a efectelor de comer si rescontare a portofoliului, n lei i n valut; emite efecte de comer, n lei i n valut, i accept efecte de comer emise asupra sa, avalizeaz i gireaz efecte de comer emise de teri, emite cecuri bancare proprii sau n contul altor instituii de credit; efectueaz operaiuni cu acreditive, incasouri, ordine de plat i alte instrumente de plat; emite, confirm si efectueaz operaiuni cu scrisori de garanie, avaluri, cauiuni, n ar i strintate; efectueaz operaiuni de vnzare-cumprare i alte operaiuni cu titluri emise de stat, precum i cu aciuni, obligaiuni si hrtii de valoare, pe cont propriu sau pentru teri, n tar i strintate, potrivit legii; efectueaz operaiuni de arbitrajare pe pieele internaionale valutare sub forma de atragere i constituire de depozite la termen i la vedere, proprii i ale clienilor; banca poate compensa din beneficiile realizate din aceste operaiuni eventualele diferene nefavorabile; particip la consorii de garanii i la credite consoriale interne i internaionale; cumpar i vinde valut strain, aur si metale preioase sub orice form; efectueaz operaiuni de schimb valutar; efectueaz servicii de trezorerie i de depozitare pentru obiecte de valoare, proprietate a unor persoane juridice sau fizice; efectueaz operaiuni privind executarea de cas a bugetului, n limita mandatului primit; ncheie aranjamente de corespondent cu bnci i instituii financiare strine i convenii privind activiti financiar-bancare i efectueaz alte operaiuni legate de afacerile bancare i financiare, n ar i strintate; particip cu capital la instituii financiare i bancare i la ali ageni economici din ar i strintate; particip, ca membr, n organisme financiar-bancare internaionale sau regionale, la operaiuni economice financiare i bancare n cadrul unor acorduri, convenii i nelegeri ncheiate de autoritile romne pe plan intern i internaional n scopul atragerii de mprumuturi n valut; particip la reuniuni internaionale cu caracter financiar, bancar sau monetar; cumpar imobile i alte bunuri imobiliare pentru uzul propriu sau al personalului bncii i poate dobndi imobile prin executarea creanelor bncii, care vor fi vndute la prima ocazie favorabil; efectueaz orice alte activiti bancare i financiare permise de reglementrile legale n vigoare;

5

n exercitarea atribuiilor sale banca elaboreaz reglementri privind creditarea, garaniile asiguratorii i recuperarea creanelor bncii, ncasrile i plile, operaiunile valutare, celelalte servicii bancare i drepturile de control; La 30.06.2007, capitalul social al bancii inregistrat in contabilitate era in suma de 162.688.317,60 lei, impartit in 1.626.883.176 actiuni cu valoare nominala de 0,1 lei/actiune.

I.2. Principalele etape si evolutie

1999 Banca Comerciala Carpatica a fost fondata la Sibiu, din initiativa unor oameni de afaceri romani si straini si societati private;

2000 incheie un parteneriat de succes cu fondul Roman-German constand intr-o linie de finantare in valoare de 4 mil. Euro;

2001 devine aprtener oficial al Western Union si isi dubleaza cota de paiat comparativ cu anul anterior;

2002 achizitioneaza pachetul majoritar al societatii de valori mobiliare Ssibinvest, care isi va schimba ulterior denumirea in SSIF CARPATICA INVEST; semneaza o conventie cu Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri si incheie anul situandu-se pe locul 9 in cadrul sistemului banncar romanesc, in ceea ce priveste dezvoltarea retelei de unitati;

2003 capitalul social al bancii este majorat la 40,6, milioane RON, are loc promovarea actiunilor sale la categoria I de Excelenta a Pietei Rasdaq si lanseaza doua tipuri de carduri de debit: Maestro partener si MasterCard Business Leader; 2004 incepe tranzactionarea actiunilor Bancii Comerciale Carpatica la bursa de Valori Bucuresti si semneaza un protocol de colaborare cu Consiliul Natiomal pentru IMM-uri, in vederea dezvoltarii activitatii IMM-urilor;

2005 semneaza o comventie de colaborare si doua acorduri imprumut cu Ministerul Finantelor publice, in ceea ce priveste liniile de finantare in cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurala a Muntilor Apuseni (finantat de FIDA) si Proiectului de Finantare Rurala (finantat de BIRD); sloganul BCC devine forta si inteligenta capitalului romanesc; BCC avea un numar de 114 sucursale. Capitalul 6

social al BCC este majorat la 103285065,4 RON si primeste un raiting cu perspectiva stabila din partea Agentiei de evaluare Modys investors service.

2006 B.C. Carpatica semneaza un act aditional cu Ministerul Finantelor Publice, pentru suma de 1,5 mil. Euro in scopul refinantarii creditelor KfW, in cadrul Programului de promovare a IMM-urilor; implementeaza un nou sistem informatic; Banca obtine derularea unui fond de 20 mil. lei prin Programul Fermierul, in urma licitatiei organizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale; Capitalul social al BCC este majorat la 115735065,4 RON; semneaza cu Eximbank Romania acordul de parteneriat privind dezvoltarae unei relatii de cooperare generala intre cele doua institutii financiare, in scopul sustinerii exporturilor mediului de afaceri roamnesc. La sfarsitul anului 2006 B.C.C. dispune de o retea teritoriala de peste 200 de unitati operationale, 160 de ATM-uri si ASV-uri si un sistem informatic centralizat performant. I.3.Forma i structura capitalului i a acionariatului Structura capitalului social se prezinta astfel: Persoane fizice: 80,42% (130.839.249,40 lei) Persoane juridice: 19,58% (31.849.068,20 lei) Participatie straina: 33,98% (55.284.142,10 lei) din care: Persoane fizice: 27,96% (45.484.082,10 lei) Persoane juridice: 6,02% (9.800.060,00 lei) Participatie romana: 66,02% (107.404.175,50 lei) din care: Persoane fizice: 52,47% (85.355.167,30 lei) Persoane juridice: 13,55% (22.049.008,20 lei)

Total: 100% (162.688.317,60 lei)

Administrarea i conducerea bncii sunt ncredinate Consiliului de administraie (administratori), compus din 9 membri. Banca i salariaii si sunt obligai s pastreze secretul conturilor deschise clienilor si, precum i secretul tuturor operaiunilor efectuate. Relaii asupra operaiunilor i conturilor se dau numai titularilor de conturi, organelor judectoreti i de urmrire penal, potrivit condiiilor stabilite de lege; 7

Capitalul social al emitentului are o valoare de 162.688.317,60 lei si este impartit in 1.626.883.176 actiuni cu o valoarea nominala de 0,1 lei/actiune. Structura detaliata a actionarilor este prezentata in diagrama urmatoare:

Carabulea Ilie Albu Aurel Tanase Corneliu Olivo Lucio Olivo Gian Antonio Euroconf Distribution Group SA Alti actionari

IV. Principalele functii, activitati si operatiuni bancare

Potrivit reglementrilor referitoare la activitatea bancar din ar noastr societile bancare sunt persoane juridice al cror obiect principal de activitate l constituie atragerea de fonduri de la persoanele juridice i fizice, sub form de depozite, precum i acordarea de credite n nume i cont propriu (Legea nr. 58/1998).

Bncile au trei functii principale, i anume: 1. 2. s atrag depozitele bneti ale clienilor, persoane fizice i juridice; s permit clienilor s-i retrag banii sau s-i transfere n alte conturi;

3. s acorde mprumuturi clienilor care solicit credite, folosind depozitele atrase (plasarea fondurilor). 8

Realizarea acestor functii este mult uurata dac banca ndeplinete urmtoarele condiii referitoare la activitatea sa: 1. 2. - menine ncrederea clienilor; - menine evidena riguroas a operaiunilor; - asigur confidenialitatea bancar. Printre serviciile si produsele bancare pe care le ofera Banca Carpatica intalnim: Produse de economisire: - conturi curente; - depozite; - certifiate de depozit; Produse de creditare: - persoane fizice; - persoane juridice; Carduri: - visa classic; - maestro partener; - mastercard business lider; - visa electron; Internet banking; Schimb valutar; Cash managment Transferuri de fonduri; Alte produse

Conform statutului Banca Comerciala Carpatica are principalele operaiuni efectuate de societatea bancar cum ar fi: - acceptarea de depozite n lei i valut de la persoane fizice i juridice romne i strine ; - contracterea de credite n lei i valut , operaiunile de factoring i forfetare ; - emiterea i gestiunea instrumentelor de plat i de credit ; - pli i decontri ; - transferuri de fonduri ; 9

- emiterea de garanii i asumarea de angajamente ; - tranzacii n cont propriu sau n contul clienilor cu valut ; - tranzacii n cont propriu sau n contul clienilor cu metale preioase i obiecte confecionate din acestea ; - tranzacii n cont propriu sau n contul clienilor cu titluri de stat ; - acionarea ca agent custode pentru valori mobiliare ; - desfurarea de activiti de depozitare pentru fonduri deschise de investiii si societi de investiii ; - nchirierea de casete de siguran ; - consultanta financiar bancara ;

I.5. Cadrul legislativ general si specific

Banca Comerciala Carpatica este societate deschis pe aciuni i funcioneaz ca persoan juridic romn n conformitate cu legislaia privind societile comerciale: Legea bancar nr.58/1998, Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori, Legea nr. 83 din 15 aprilie 1998 privind procedura falimentului precum i reglementrile Bncii Naionale a Romniei, ale Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare i alte prevederi. Regulamentul BNR nr. 2/17 februarie 2004, incepand cu data de 1 septembrie 2004 ( cu privire la codurile IBAN) LEGEA nr.312 din 28 iunie 2004 privind statutul BNR prin care: Banca Naional a Romniei (BNR) este banca central a Romniei, avnd personalitate juridic. Aceasta este o instituie public independent, cu sediul central n municipiul Bucureti i poate avea sucursale i agenii att n municipiul Bucureti, ct i n alte localiti din ar.

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. Principalele atribuii ale BNR sunt: 10

1. elaborarea i aplicarea politicii monetare i a politicii de curs de schimb; 2. autorizarea, reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor de credit, promovarea i monitorizarea bunei funcionri a sistemelor de pli pentru asigurarea stabilitii financiare; 3. emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei; 4. stabilirea regimului valutar i supravegherea respectrii acestuia; 5. administrarea rezervelor internaionale ale Romniei.

I.6. Organismele de control i reglementare

Organismele de control si reglementare sunt atat externe cat si interne Organisme de control si reglementare externe: Ministerul Finantelor Publice este institutia de maxima importanta, cu rol de desfasurarea activitatii structurilor economice, financiare si fiscale din Romania si functioneaza pe baza Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare a Legii nr 500/2002 prinvind finantele publice, aplicand strategia si programul de guvernare in domeniul finantelor publice.

Organisme de control si reglementare interne

Pentru buna desfurare a activitii, la nivelul fiecrei bnci se stabilesc organe de conducere, care s asigure procesul de coordonare, conducere i decizie. Pentru a proteja interesele deponenilor i a asigura stabilitatea i viabilitatea ntregului sistem bancar, Banca Nationala a Romniei asigur supravegherea Bancii Carpatica. Prin urmare, stabilete o serie de norme i indicatori de pruden bancar, urmarete respectarea acestora i a altor cerine prevazute de lege i de reglementrile aplicabile, impune msurile necesare i aplic sanciuni, n vederea prevenirii i limitrii riscurilor specifice activitii bancare. Urmarirea respectrii cerinelor de natur prudenial i a altor cerine prevzute de legislaia bancar se realizeaz pe baza raportrilor i a reglementrilor date n aplicarea BNR. Se pot face inspecii desfurate la: sediul bncilor, persoane juridice romne, al sucursalelor i al altor sedii secundare ale acestora din ar i din strintate i la sediile sucursalelor instituiilor de credit strine care desfsoar activitate n Romnia. n cazul sucursalelor i filialelor instituiilor de credit strine, echipele de inspecie pot include i reprezentani ai autoritii competente din ara de origine a instituiei de credit strine. Pentru supravegherea bncilor romne care funcioneaz n straintate, BNR coopereaza cu autoritile competente ale statelor respective. Informaiile referitoare la instituiile de credit strine care desfoar activiti n Romnia pot fi furnizate autoritilor competente din ara de origine, numai n condiii de reciprocitate. 11

Organul principal care i reprezint pe toi acionarii bncii este Adunarea General a Acionarilor i are ca atribuii: s analizeze raportul anual al consiliului de administraie asupra activitii bncii i s aprobe direciile principale de orientare a activitii n viitor; s analizeze i s aprobe bilanul anual, contul de profit i pierdere, destinaia i repartizarea profitului, dividendele ce se distribuie acionarilor precum i descrcarea de gestiune; s aleag membrii Consiliului de Administraie i cenzorii i s le stabileasc remunerarea pentru exerciiul n curs; s aprobe bugetul de venituri i cheltuieli.

Conducerea Bncii Carpatica este asigurat de Consiliul de Administraie i Comitetul de Direcie. Consiliul de Administraie este organ deliberativ i se ntrunete lunar, sau ori de cte ori este necesar, la sediul bncii i mai are obligaia de a convoca Adunarea General ori de cte ori este nevoie, dar i la cererea acionarilor reprezentnd a zecea parte din capitalul social i dac cererea acestora cuprinde problemele ce intr n competena acestuia. Dintre atribuiile principale a acestui consiliu putem aminti: examinarea i nsuirea bilanului contabil, a contului de profit i pierdere i a proiectului de buget de venituri i cheltuieli pe anul urmtor, precum i repartizarea profitului, pe care le prezint pentru aprobare Adunrii Generale; aprobarea planului de investiii, a strategiei i politicii de dezvoltare a bncii, creditelor care depesc 15 % din fondurile proprii ale bncii, participrile cu capital la investiii financiare i bancare i a regulamentului propriu de funcionare. Consiliul de Administraie deleag o parte din atribuiile sale unui Comitet de Direcie, care se ntrunete cel puin o dat pe sptmn i duce la ndeplinire hotrrile acestui consiliu, fiindu-i ncredinate o parte din competene Comitetul de Direcie este condus de DIRECTORUL GENERAL i ia decizii n limitele competenelor stabilite i le raporteaz la fiecare ntrunire a consiliului. Directorul general i ceilali membri ai comitetului sunt numii de ctre Consiliul de Administraie dintre membrii acestuia.

Comitetul de audit

Consiliul de administraie este asistat de un Comitet de audit, condus de un administrator care nu este membru al Comitetului de direcie reprezentnd pe acionarul majoritar i cuprinde ali 2 administratori care nu sunt membri ai Comitetului de direcie. Comitetul se ntrunete cel puin o dat pe semestru. 12

Conform principalelor sale responsabiliti, Comitetul de audit: - analizeaz, independent de conducerea general a Bncii, pertinena metodelor contabile i a procedurilor interne de colectare a informaiilor; - evalueaz calitatea auditului i a controlului intern, n special n ceea ce privete evaluarea, supervizarea i controlul riscurilor i, atunci cnd este cazul, propune msurile necesare; - efectueaz analizele specifice indicate de Consiliul de administraie. Comitetul de credit

Reuniunile sptmnale ale acestui Comitet sunt prezidate de ctre Directorul General Adjunct coordonator al acestei activiti i dezbat dosarele de credit (att pentru persoanele fizice, ct i pentru cele juridice) care depesc, ca nivel, competenele directorilor executivi. Dosarele care nu sunt rezolvate n cadrul acestor reuniuni sunt transmise Comitetului de direcie.

Comitetul de risc

Sub conducerea Preedintelui Director General, Comitetul de risc se reunete de regul trimestrial, dar i ori de cte ori acest lucru este necesar. Misiunea sa const n gestionarea riscurilor semnificative, precum riscul de credit, riscul de pia, riscul de lichiditate, riscul operaional i riscul de imagine.

Comitetul de administrare a activelor i pasivelor

Sub conducerea Preedintelui Director General, membrii acestui Comitet sunt numii de Comitetul de direcie. El se ntrunete de regul o dat pe lun i ori de cte ori este necesar. Conform atribuiilor sale, Comitetul analizeaz politica de dobnzi, resursele i plasamentele, lichiditatea, rezerva minim obligatorie a bncii, evoluia i structura activelor i pasivelor; el propune msuri pentru gestionarea eficient a activelor i a pasivelor; evalueaz riscurile pe care i le poate asuma banca pentru a menine un nivel optim al lichiditii; aprob structura plasamentelor, limitele pentru riscul de lichiditate, dobnzile i scadenele.

13

Cap 2. Organizarea societatii bancare. Sistemul informational bancar

II.1 Organigrama generala a bancii.

Banca Comerciala Carpatica are o structur organizatoric i reguli de funcionare axate n principal pe: asigurarea condiiilor de a crea profit net, pe de o parte, prin realizarea activitii bancare, iar pe de alt parte prin exercitarea unui control riguros al costurilor operaionale i al riscurilor; prioritatea acordat clienilor, astfel nct nevoile acestora s fie satisfcute n cele mai bune condiii de deservire i de costuri n concordan cu interesele de ansamblu ale bncii; Ansamblul activitilor bncii este organizat pe structuri i entiti conform organigramei generale astfel: Administrarea i conducerea bncii, format din: Adunarea General a Acionarilor, Consiliul de Administraie, Comitetul de Direcie; Directorul General, Directorul General Delegat, Directori Generali Adjunci; Departamente specializate prevzute de legea bancar; alte comitete i comisii; Centrala bncii: Este structurat n departamente, direcii i asimilate acestora, servicii i compartimente. Pe lnga structurile din centrala pot funciona diverse comitete/comisii, impuse de legislaia n vigoare sau create pentru activiti specifice, care funcioneaz dup regulamente sau instruciuni proprii. Pot fi create echipe de proiect subordonate direct conducerii bncii sau conducerii unei direcii. La nfiinarea unor astfel de structuri, trebuie s se defineasc de ctre iniiator misiunea, atribuiile, competenele si rspunderile. Organizarea bncii are la baz principiul autoritii ierarhice i/sau funcionale. 14

Conductorii structurilor bncii au o autoritate ierarhic asupra personalului direct subordonat. Ei pot de asemenea s aib, n msura n care li se atribuie, i o autoritate funcional asupra activitii prestate de reea, n vederea asigurrii coerenei de aciune a bncii.

Banca centrala in cadrul structurii teritoriale are urmatoarele funciile i atribuiile:

n ndeplinirea funciei de marketing banca central :

15

- ntocmete , proiectul planului strategic al bncii pe baza studiilor de prognoz i planurilor de detaliu specifice fiecrui domeniu ; - actualizeaz permanent programul strategic , propunnd msuri de corecie n funcie de evoluiile prospective asupra pieelor interne i externe ; - elaboreaz planul de marketing bancar i organizeaz modul de realizare a componentelor sale: informaii despre pia, concuren , studiul clienilor , produse bancare noi i costul acestora , elaboreaz pe baza propunerilor departamentelor precum i ale sucursalelor , programul de studii bancare - ntocmete materiale de instruire i documentare pe teme de marketing pentru salariaii din central precum i de la sucursale, filiale, agenii ; - iniiaz elaborarea unor studii i analize referitoare la probleme de risc bancar , n vederea reducerii creditelor nerambursate la scaden ;

n cadrul funciei de resurse - umane :

- asigur ndeplinirea sarcinilor stabilite prin legi, hotrri i alte dispoziii legale, de Consiliul de administraie i Comitetul de direcie, n domeniile organizrii activitii bancare, normrii i salarizrii n administraia central i n unitile teritoriale ; - analizeaz mbuntirea continu a cadrului de desfurare a relaiilor cu clienii , n principal prin extinderea reelei de filiale i agenii bancare i propune msuri corespunztoare ; - elaboreaz normele de munc i de personal i, dup aprobarea acestora urmrete aplicarea lor n sucursale, filiale i agenii ; - ndrum i controleaz unitile teritoriale ale bncii asupra modului de aplicare a reglementrilor legale n probleme de resurse umane i perfecionarea pregtirii profesionale a salariailor ;

n exercitarea funciei de control, banca central :

- organizeaz, coordoneaz i ndrum verificarea de ansamblu a activitii sucursalelor, filialelor i ageniilor ; - elaboreaz proiectul de norme de control al activitii unitilor teritoriale ale bncii ; ntocmete i actualizeaz tematicile de control pe baza crora se efectueaz verificrile i ndrumarea sucursalelor, filialelor, ageniilor; 16

- transmite la unitile teritoriale ale bncii, trimestrial sau ori de cte ori este nevoie, aspectele negative constatate, pentru prevenirea acestora la celelalte uniti ;

n activitatea financiar - contabil :

- elaboreaz proiectele normelor metodologice de eviden contabil i operaiuni de casierie n lei i valut, tehnica operativ bancar, de gestiunea bunurilor materiale, ntocmirea drilor de seam contabile i altele asemenea ; - organizeaz executarea controlului financiar preventiv asupra operaiunilor proprii ale bncii i efectuarea controlului bancar operativ asupra operaiunilor fcute n conturile agenilor economici, precum i calcularea i nregistrarea corect a dobnzilor i comisioanelor ; verific i analizeaz bilanurile i drile de seam contabile ntocmite de sucursale ; ntocmete bilanul bncii, raportul explicativ ; - asigur tranzitul contabil al tuturor operaiunilor de export - import ntre unitile bncii din teritoriu i strintate ; - controleaz i ndrum unitile din teritoriu asupra aplicrii i respectrii metodologiei de lucru privind operaiile de casierie ; - elaboreaz norme metodologice pentru unitile bncii privind efectuarea i controlul operaiilor de decontare ntre unitile bncii, precum i ntre acestea i bncile comerciale ; - efectueaz analize periodice privind plile n numerar pe structur, efectueaz ndrumarea i controlul la unitile teritoriale, organiznd instructaje privind utilizarea instrumentelor de plat fr numerar ntre unitile bncii i ntre societile bancare , etc.

Rolul i atribuiile sucursalei CARPATICA S.A Iai

Sucursala Carpatica in cauza are urmatoarele atribuii :

coordoneaz, n ansamblu, problemele de creditare, de asigurare a resurselor proprii, de ncasarea dobnzilor, operaii de ncasri i plat fr numerar i de casierie, operaii valutare, operaii cu metale preioase ; 17

ntocmesc, situaii privind evidena, prognoza i administrarea trezoreriei, evoluia principalelor componente ale masei monetare i preliminrile pentru finele trimestrului ; analizeaz i ntocmesc informri privind principalele aspecte rezultate din activitatea de acordare , verificarea garaniilor i rambursarea creditelor, situaia imobilizrilor n credite restante, a plilor restante i dobnzilor restante ; analizeaz evoluia indicatorilor bancari, pe baza datelor din materialele proprii sau primite de la filialele i ageniile din subordine, lund sau propunnd msuri pentru mbuntirea acestora ; analizeaz, periodic, modul de realizare a perfecionrii profesionale n unitile bncii i iau sau propun msuri corespunztoare pentru mbuntirea acesteia ; sesizeaz centrala bncii asupra problemelor a cror rezolvare necesit sprijinul acesteia.

Pentru conducerea activitii bancare se constituie n fiecare sucursal, filial i agenie un Comitet de credite . Din Comitetul de credite face parte directorul sucursalei sau filialei, directorii adjunci (sucursal), contabilul ef, efii serviciilor(birourilor) de creditare, de trezorerie, i reprezentantul oficiului juridic; la agenii, Comitetul de credite este format din eful ageniei, eful de birou i un referent de specialitate . Activitatea Comitetului de credite este condus de directorul sucursalei sau filialei i de eful ageniei, iar n lipsa acestora de directorul adjunct , delegat de directorul sucursalei, contabilul ef de filial i respectiv eful de birou de la agenie La sucursale se pot constitui subcomitete de credite, din care vor face parte cel puin urmtorii:directorul, directorul adjunct ce coordoneaz sectorul, eful serviciului de creditare al sectorului, efii serviciului de trezorerie i juridic . La agenie este obligatorie participarea la edinele Comitetului de credite a unui membru al Comitetului de credite de la sucursal . Comitetul de credite se ntrunete n edine , sptmnal sau ori de cte ori este necesar. Pentru valabilitatea deciziilor comitetului de credite, la edinele acestuia este necesar prezena personal a cel puin 2/3 din numrul membrilor si. Deciziile se iau cu majoritatea absolut a voturilor membrilor prezeni ( jumtate + 1). Problemele dezbtute asupra crora nu s-a putut adopta decizii ca urmare a nentrunirii majoritii absolute, se soluioneaz de urmtoarele organe : Comitetul de credite din sucursal, pentru problemele nesoluionate la nivelul filialelor i ageniilor ; Comitetul de direcie din administraia central a bncii , pentru problemele nesoluionate la nivelul sucursalelor ; Comitetul de credite din sucursal, filiale i agenii este obligat s in un registru special, care va cuprinde ordinea deliberrilor i deciziilor luate n fiecare edin, ct i numrul de voturi ntrunit i opiniile separate . 18

Comitetul de credite din sucursale, filiale i agenii, analizeaz i ia decizii cu privire la problemele de baz din activitatea bncii, avnd n principal, urmtoarele atribuii :

- ia msuri pentru aducerea la ndeplinire a atribuiilor i sarcinilor reieite din normele , instruciunile, circularele i a altor reglementri emise de administraia central a bncii; - analizeaz i face propuneri cu privire la necesarul de credite pentru toate categoriile de ageni economici i a surselor de acoperire a acestora , pe care le transmite administraiei centrale a bncii; - analizeaz i aprob creditele pe termen scurt , mediu i lung pentru toi agenii economici potrivit competenelor stabilite prin normele de lucru ale bncii ; - ia msuri cu privire la asigurarea resurselor de creditare prin atragerea de disponibiliti bneti de la persoane fizice i juridice ; - analizeaz eficiena plasamentelor efectuate i ia msuri pentru recuperarea creditelor i ncasarea dobnzilor curente sau nerambursate la termen ; - analizeaz modul de realizare a veniturilor i cheltuielilor pe sucursal , filiale i agenii n vederea realizrii profitului stabilit - analizeaz balana i darea de seam contabil a unitii bancare i ia msuri corespunztoare pentru realizarea veniturilor i reducerea cheltuielilor; - ia msuri pentru ntocmirea i realizarea programelor de activitate ale unitii bancare n care lucreaz , inndu-se seama i de sarcinile transmise de administraia central a bncii ( iar filialele i ageniile , de sarcinile sucursalei ) ; - stabilete sarcinile i responsabilitile pentru fiecare serviciu ( birou ) i ia msuri pentru folosirea eficient a timpului de lucru ; - analizeaz i ia decizii cu privire la ncadrarea , transferarea , sancionarea i desfacerea contractului de munc al personalului, potrivit competenelor - soluioneaz eventualele contestaii n legtur cu modul de stabilire a salariilor, sporurilor, premiilor i altor drepturi ale personalului bncii ; - aprob msurile de protecia muncii , prevenirea i stingerea incendiilor i dotarea locurilor de munc cu mijloacele de protecie specifice i urmrete realizarea acestora ; - exercit orice alte atribuii conform cu legea i statutul bncii ce intr n competena sa n baza mputernicirilor date de administraia central a bncii.

Comitetul de credite din sucursal are i urmtoarele atribuii : 19

face propuneri, pe baza studiilor de fezabilitate , pentru extinderea reelei de uniti bancare n cadrul judeului ; analizeaz i face propuneri pentru investiiile proprii , pentru reparaii capitale i curente pentru toate unitile bncii din jude ; face propuneri pentru numirea n funciile de director, director adjunct i contabil ef pentru unitile subordonate, precum i pentru revocarea din funcie a acesui sector.

Reeaua teritorial a bncii In Iunie 2006 Banca Comerciala Carpatica se situa pe locul 6 in topul bancilor din Romania cand avea 170 de unitati urmand ca la sfarsitul anului sa aiba 215 de unitati. Extinderea retelei teritoriale in anul 2006 a insemnat un numar de 3 succursale, 18 agentii si 79 de reprezentante. Pe langa extinderea fizica, banca a continuat si dezvoltarea retelei virtuale prin achizitia si punerea la dispozitia clientilor a unui numar de 50 noi ATM-uri si a 18 automate de schimb valutar. Aceasta reprezinta o situatie concreta a extinderii teritoriale a bancii : 20

II.2. Sistemul informational bancar si automatizarea operatiunilor bancare

Sistemul informational bancar este constituit din ansamblul mijloacelor si metodelor prin care se realizeaza colectarea, prelucrarea si transmiterea datelor si a informatiilor si reprezinta premisa organizarii si desfasurarii eficiente a activitatilor de conducere, coordonare si control, cat si a celor operative. In acelasi timp, sistemul trebuie sa asigure pastrarea si depozitarea datelor si a informatiilor, realizarea de sinteze, rapoarte pentru fundamentarea deciziilor. Datele care stau la baza sistemul informational bancar au ca surse atat evidenta operativa, statistica, contabila, proprie bancii, cat si evidentele clientilor acestora in calitate de titulari de conturi. Sistemele informationale bancare sunt concepute pe doua niveluri : un nivel al aplicatiilor bancare propriu-zise si altul al suportului de dezvoltare al acestor aplicatii. Organizarea prelucrarilor informatice in cadrul sistemului informatic bancar consta in trei categorii de proceduri: procedura de inceput de azi se executa automat si consta in initializarea fisierelor utilizate in timpul zilei de catre sistem ; dupa aceasta faza reteaua de echipamente este pusa la dispozitia utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor la diferite aplicatii ale sistemului ; procedura destinata utilizatorilor in cursul unei zile se deruleaza pe parcursul programului de lucru cu clientii. Utilizatorul poate inregistra in timp real toate operatiunile bancare, care ii sunt repartizate. Aplicatiile efectueaza toate controalele asigurand consistenta datelor inregistrate, utilizatorul obtinand astfel, in orice moment starea operatiunii; procedura de sfarsit de zi realizeaza toate prelucrarile determinate de operatiunile din timpul zilei si editeaza rapoarte care reflecta influiente in contabilitate. Se efectueaza controale asupra bazei de date a sistemului si se salveaza programele si datele pe suporti de arhivare ; Functiile de baza ale sistemului informationalsunt : o o o gestiunea conturilor in lei si in valuta, a persoanelor fizice si juridice; urmarirea creditelor in lei si in valuta acordate clientilor; gestiunea certificatelor de depozit; 21

o o

decontari intra si interbancare; financiar contabila si personal;

intrri

ieiri

Activitatea de decizie SISTEMUL INFORMAIONAL ieire BANCAR intrri

Activitatea operaional

Fluxul informational bancar prezentat in relatie feedback Automatizarea operaiunilor bancare a aprut ca o necesitate, datorit volumului mare de date i informaii care trebuie prelucrate. Sistemul informaional bancar este linia pe care fluxul prelucrrilor automate trebuie sa se muleze perfect pentru c acesta s fie eficient.

22

Prelucrarea automata a datelor este realizat de tehnica de calcul, de platformele existente, exploatate de aplicaiile care ruleaz pe ele. n cea mai mare parte a lor, datele de intrare n aplicaii sunt constituite de nregistrri contabile ce pot aprea n sucursalele bncii sau n centrala. Orice micare contabil se poate nregistra mcar pe una din aplicaiile sistemelor informatice. Fluxul de circulaie a documentelor n general, flux realizat de aplicaiile implicate, este: preluarea datelor de pe documente contabile; obinerea documentelor n urma prelucrrilor automate; arhivarea jurnalelor zilnice de pe fiecare staie. Banca Comerciala Carpatica folosete pentru moment n efectuarea operaiilor (de eviden bancar) programe specializate pentru fiecare compartiment n parte: ghieu; casierie; credite; contabilitate; marketing; analiza i prognoza. Documentele circul n format electronic de la un compartiment la altul, lucru asigurat de compatibilitatea absolut ntre programele utilizate, paralel cu documentele cu suport fizic, n conformitate cu Normele Bancare n vigoare i formatul aprobat de Centrala Bncii Comerciale Carpatica

Circuitul documentelor

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul intregului sistem bancar, al fiecarei banci in parte, precum si al tuturor unitatilor subordonate lor. In general prin ciruitul doumentelor din cadrul sistemului bancar se intelege miscarea lor succesiva, din momentul intocmirii sau prezentarii la ghiseu de catre titularii de conturi, in scopul efectuarii si inregistrarii operatiunilor in conturi analitice si sintetice si pana in momentul arhivarii, in vederea pastrarii lor sau expedierea acestora clientilor bancii. Miscarile succesive a documentelor bancare se realizeaza in cadrul unui ciruit bine precizat, care presupune parcurgerea mai multor faze, astfel : primirea documentelor la ghiseusau intocmirea acestora de catre personalul bancii si efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ curent, urmarindu-se atat indeplinirea conditiilor de forma cat si modul in care s-a respectat cadrul normativ si disiplina bancara privind continutul operatiunilor solicitate ; 23

contabilizarea documentelor, operatiune realizata fie prin transpunerea inregistrarilor in note contabile, fie prin inscrierea directa, pe documentelor respective, a conturilor care urmeaza sa efectueze inregistrarea, corespunzator modului in care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice; inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila analitica si sintetica; confruntarea datelor din contabilitatea analitica cu cele din contabilitatea sintetica, pentru a se urmari exactitatea operatiunilor efectuate. In acest scop, se foloseste, ca instrument de evidentiere, balanta de evidentiere zilnica; clasarea si pastrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de conturi;

In prezent sistemul informatic al BCC are urmatoarea structura : a) sisteme de baza care functioneaza la nivelul tuturor bancilor dupa cum urmeaza: - sistemul de administrare a conturilor sucursalelor, format din sistemul sucursalelor; - sistemul de centralizare a datelor la nivelul centralei ; - sistemul de ontabilitate generala ; b) alte sisteme curente, care nu sunt generalizate la toate subsistemele bancii: - sistemul de decontari interbancare; - sistemul de evidenta a personalului; - sistemul de inregistrare a actionarilor bancii ; - sistemul de licitatie si contabilitate a valutei; - sistemul de analiza a creditarii si a dobanzii ; - sistemul de plati internatioanale ST200 SWIFT ;

Cap 3. Conturi bancare

3.1. Principii si reguli generale

24

Datorita statutului sau, Banca Carpatica, prin unitatile sale efectueaza, n conditiile prevazute de lege, operatiuni de ncasari si plati, n numerar sau fara numerar, prin conturile deschise titularilor de cont la aceasta banca.

Titularii de cont ai bancii Titularii de cont sunt persoane juridice si fizice, denumite clienti, dupa cum urmeaza: -regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat, constituie potrivit Legii nr. 15/1990 si, respectiv Legii nr. 31/1990; -socitatile comerciale cu participare straina de capital, nfiintate potrivit Legii nr. 35/1991; -societatile agricole constituie potrivit Legii nr. 36/1991; -asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente, potrivit Decretului-Lege nr. 54/1990; -fermierii agricoli (individuali) si cei organizati n diferite forme de asociere simpla, fara personalitate juridica, potrivit Legii nr. 36/1991; -institutiile publice, organizatiile cooperatiste si obstesti; -organizatiile si organismele internationale care functioneaza, potrivit legii, pe teritoriul Romniei; -alte persoane juridice din tara si strainatate (asociatii, fundatii, reprezentante, banci, institutii financiare etc.) constituite si care functioneaza n tara potrivit legii; -persoane fizice-populatia. Titularii de cont pot fi subunitati cu si fara personalitate juridica (uzine, fabrici, sucursale, filiale, reprezentante etc.) ale persoanelor juridice mentionate mai sus. n cazul clientilor cu capital integral sau majoritar de stat, titularii de cont pot fi subunitatile acestora care se afla n alte localitati dect unitatea n a carei subordonare sunt. Conturile care se pot deschide la Banca Comerciala Carpatica (BCC) La cererea clientilor-persoane juridice si fizice mentionate mai sus-BANCA poate deschide: -conturi de disponibilitati banesti, prin care se fac operatiuni de ncasari si plati; -conturi curente - cont de disponibilitati banesti prin care se efectueaza si acordari si rambursari de credite soldul debitor repezentnd creditul termen existent; -conturi de depozite la vedere sau la termen-pentru pastrarea si fructificarea 25

resurselor banesti atrase de la persoanele juridice si fizice; -conturi de credite, prin care se efectueaza operatiuni de acordari si rambursari de credite;

-conturi cu destinatie speciala, ce reflecta produse si prestari de servicii efectuate de banca la solicitarea clientului: acreditive, ordine de plata, carnete de cecuri cu limita de suma etc.

Termenele de deschidere a conturilor Conturile bancare sunt deshise si puse la dispozitia clientilor in functie de tipul contului, dupa cum urmeaza: Pentru conturile de disponibilitati banesti, termenul de deschidere a contului este de cel mult 3 zile de la depunerea n banca a documentatiei de catre client. Pentru conturile de depozit, deschiderea se face n ziua n care s-a depus n banca depozitul. Conturile de credite se deschid cel trziu n ziua n care se pune la dispozitia mprumutatului prima suma din creditul aprobat. Pentru conturile cu destinatie speciala, termenul este n aceiasi zi sau cel mult n ziua urmatoare depunerii documentatiei de catre client.

3.2. Proceduri pentru deschiderea conturilor bancare O persoana care doreste sa apeleze la servicile unei banci poate sa-si puna mai multe intrebari dupa cum urmeaza: -Care banca ofera produsul sau serviciul de care am nevoie? -Ce comisioane sunt percepute pentru acest produs sau serviciu? -Care sunt ratele dobnzii? -Ce standard al serviciilor ofera bancile sau alte institutii financiare?

26

Deschiderea unui cont este, n cele mai multe cazuri, nceputul unei relatii ntre banca si client. Este important ca aceasta relatie sa decurga corect, att din punctul de vedere al clientului, ct si al bancii, respectndu-se cadrul legislativ. Exista in acesta privinta, legi care sa reglementeze modul in care bancile vor deschide un cont bancar.

Procedura privind solicitarea deschiderii unui cont Potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancara si Regulamentului BNR privind opratiunile valutare, bancile sunt autorizate sa deschida conturi persoanelor fizice si juridice romne si straine. Acest drept al bancilor se regaseste n autorizatia de functionare eliberata acestora de BNR si n statutul de functionare si organizare al fiecarei banci comerciale. Referitor la deschiderea conturilor n lei, reglementarile amintite nu impun restrictii. Anumite restrictii pot apare la deschiderea conturilor n valuta la banci din Romnia, iar disponibilitatile sa le utilizeze fara restrictii. n acelasi timp, persoanele juridice pot deschide conturi la banci din tara noasta, iar disponibilitatile sa le foloseasca conform anumitor reglementari referitoare la valute, justificnd prin documente corespunzatoare, att provenienta valutei, ct si platile pe care le ordona a fi efectuate din cont(n functie de tipul de convertibilitate pe care l are moneda nationala). Relatia dintre banca si client ncepe odata cu deschiderea contului si cu depunerea sau punerea la dispozitia clientului a primei sume. Cnd se solicita deschiderea unui cont bancar, este important ca banca sa obtina mai multe informatii despre noul client. Practica arata ca este prudent ca banca sa-si formeze o imagine ct mai completa privind potentialul client, mai ales n cazul n care se apreciaza ca acesta este interesat, n prezent sau n viitor, de posibilitatile de creditare ale bancii. n cazul n care, cu ocazia solicitarii deschiderii unui cont de catre un client, banca sesizeaza ca acesta a furnizat informatii false, se poate aprecia ca si n viitor, n relatia cu banca, respectivul client va proceda asemanator. De retinut ca o banca nu este obligata sa accepte pe oricine drept client si nu este prudent sa deschida un cont daca informatiile pe care le detine privind caracterul, situatia solicitantului si natura activitatii(atunci cnd este vorba despre un client persoana juridica) nu satisfac exigentele prudentei bancare. La deschiderea unui cont, clientii persoane fizice trebuie sa prezinte un act de identitate si, binenteles, cererea de deschidere a contului.Este posibil ca prima suma care va intra n cont sa provina dintr-un cec pe care clientul l are de ncasat. Desigur, n baza ce urmeaza a fi ncasata prin cecul respectiv se pot efectua plati fara sa se mai astepte ncasarea banilor de la banca asupra careia a fost tras cecul. Prudenta bancara nu permite ca un client nou sa retraga fondurile care urmeaza sa-i intre n cont printr-un cec emis n favoarea sa, pna n momentul n care se primeste confirmarea ca cecul a fost onorat de banca asupra careia a fost tras. Daca doresc sa deschida un cont, clientii persoane juridice rezidente, care desfasoara activitati comerciale, trebuie sa prezinte bancii, odata cu cererea de deschidere a contului si urmatoarele documente: 27

1.Contractul de societate, stampilat si autentificat de Notariat; 2.Statutul social, autentificat de Notariat; 3.Certificatul de nmatriculare la Registrul Comertului; 4.nregistrarea societatii la Directia Generala a Finantelor Publice si Comertului Financiar de Stat; 5.Hotarrea judecatoreasca(ramasa definitiva) privind autorizarea functionarii societatii si constituirea legala a acesteia, n conformitate cu legea 31/1990; 6.Extras din procesul verbal al Adunarii Generale a Actionarilor privind aprobarea nominala a conducerii societatii si a persoanelor mputernicite cu drept de semnatura n banca; 7.Codul fiscal si amprenta stampilei; 8.Dovada existentei spatiului n care si desfasoara activitatea; 9.Fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de semnatura n banca si a persoanelor mputernicite a reprezenta valabil societatea. n cazul persoanelor juridice cu scop nelucrativ (non-profit), sunt necesare documentele mentionate la punctele 2,5 si 6 (precum si amprenta stampilei)Unele banci, potrivit normelor proprii, solicita n cazul societatilor comerciale si alte documente privitoare la activitatea firmei, cum ar fi: planul de afaceri al societatii, bilantul contabil pe ultimul an sau, dupa caz, raportul privind exercitiul bugetar si financiar.Odata ce banca primeste aceste documente si le gaseste n buna ordine, poate ncepe procedura deschiderii contului. Pentru a obtine mai multe informatii referitoare la noul client si pentru a evita un interviu direct cu prea multe ntrebari, bancile prefera sa foloseasca formulare de cerere; acestea nu le vor furniza doar informatii privind situatia clientului, ci standardiza informatiile primite, evitndu-se posibilitatea ca o informatie relevanta despre un client sa fie omisa. Un client persoana juridica, pentru a deschide un cont bancar, va trebui sa furnizeze informatii detaliate despre companie si sa completeze o cerere care are si valoare de contract cu banca.Banca poate folosi informatiile din formularul de cerere pentru analize de marketing, ntruct, informatiile continute de formularele de cerere vor da indicatii asupra produselor si serviciilor bancii care ar putea interesa clientii. Pe lnga obtinerea de informatii necesare despre un client nou, banca trebuie sa obtina si specimenele de semnaturi cerute pentru un cont. Acest lucru se realizeaza printr-un document n care sunt desemnate persoanele ce pot opera n acel cont si specimenele de semnaturi ale acestora. Conturile personale pot fi deschise numai n numele unei singure persoane, dar, n general, detinatorul contului poate mandata maxim doua persoane care sa aiba drept de semnatura pentru acest cont. Indiferent de acest lucru, titularul contului va putea sa opereze oricnd n acesta. 28

Conturile comerciale(pentru persoane juridice) necesita doua semnaturi. Una va fi cea a conducatorului societatii(sau omologului sau), iar cealalta este, de obicei, a contabilului. Fiecare dintre cei doi semnatari pot mandata pna la doua persoane care sa aiba drept semnatura n numele lor. Pentru a fi valabila, mputernicirea trebuie sa poarte stampila oficiala a societatii. Limita responsabilitatilor diferitelor parti implicate n tranzactii(comerciale sau necomerciale) este foarte importanta , att pentru banca, ct si pentru client.

a. Conturi curente (de disponibilitati banesti)

Termene si conditii Contul curent este un instrument bancar, cu ajutorul caruia se realizeaza orice tranzactie bancara si prin care un client pute administra mai usor si mai eficient banii. Contul curent poate servi deopotriva la pastrarea banilor si la efectuarea de plati, incasari sau transferuri bancare. Conturile curente (de disponibilitate) sunt cele mai utilizate conturi si, adesea, sunt numite si depozite la vedere, iar titulari pot fi att persoane fizice, ct si juridice. Conturile curente se pot deschide n lei sau valuta. Ele sunt utilizate pentru depuneri si retrageri curente, pentru plata cecurilor emise de titularii lor sau pentru alte plati dispuse de acestia. Angajatii unor firme pot primi salariile n acest cont(n prezent, aceasta modalitate nca nu este folosita pe scara larga n tara noastra). n baza disponibilului din cont, bancile elibereaza clientilor carnetele cecuri dupa anumite criterii care variaza de la banca la banca.Unele banci conditioneaza deschiderea conturilor curente de existenta unei sume initiale minime. Iar retragerile ulterioare se pot face n limita acestei sume, care ramne permanent n cont. Acest tip de conturi functioneaza numai pe sold creditor, iar clientii trebuie sa aiba permanent n cont o suma minima. Sunt, totusi, numeroase banci care nu impun cerinta privind existenta unor sume la deschiderea sau pe parcursul functionarii conturilor. n cazul bancilor care solicita existenta unui sold minim, iar disponibilul unui client ajunge sub soldul minim prestabilit, clientului i se poate cere sa-si nchida contul sau sa depuna suma corespunzatoare. n tara noastra, ca practica generala, platile din conturile curente se fac numai n limita disponibilitatilor existente n cont. Totusi, n anumite conditii, unele banci au nceput sa practice si plati n descoperit de cont (overdraft) pentru clienti de ncredere, daca: -n mod cert urmeaza o ncasare; -Perioada de creditare este foarte scurta. Pentru a deschide un cont curent, o persoana fizica trebuie sa completeze o cerere de deschidere si sa plateasca un comision de deschidere. Pentru persoanele juridice, cererea trebuie 29

sa fie nsotita si de alte documente referitoare la activitatea firmei, cum sunt contractul de societate, statutul de functionare a societatii si alte documente ce vor fi prezentate ulterior. n ambele cazuri, la deschiderea conturilor, clientii trebuie sa completeze si o fisa cu specimenele de semnaturi. Clientul poate folosi acest cont pentru a depune si/sau retrage bani si poate cere un extras de cont, ori de cte ori doreste sa verifice operatiunile facute ntr-o perioada de timp. Documentatia pentru deschiderea conturilor de disponibilitati Pentru deschiderea conturilor de disponibilitati banesti, n care se fac operatiuni de ncasari si plati, clientii prezinta la banca o cerere de deschidere de cont. Persoanele juridice completeaza si depun n banca odata cu cererea de deschidere a contului si o declaratie.Cererea va fi nsotita, dupa caz, de urmatoarele documente, n copii xeroxate: hotarrea de nfiintare a regiilor autonome si societatilor comerciale si agricole cu capital integral de stat sau mixt, data de guvern pentru unitatile de interes national si de organele locale ale administratiei de stat pentru unitatile locale; hotarrea judecatoreasca de nfiintare a societatilor; contractul de societate n forma autentica n cazul societatilor cu capital privat;

regulamentul de organizare si functionare al regiilor autonome, respectiv statutul societatilor n forma autentica; caz; certificatul de nmatriculare n registrul comertului sau registrul societatilor agricole, dupa

autorizatia pentru functionare emisa de primariile judetene si a municipiului Bucuresti si dovada de nregistrare la Administratia Financiara pentru asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitate independenta; extras din hotarrea organului competent care a mputernicit persoanele autorizate sa dispuna de cont; fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor mputernicite sa dispuna de cont si amprenta stampilei (anexa). La persoanele fizice, semnatura de pe cerere constituie si specimenul de semnatura. Cererea de deschidere a conturilor de disponibilitati banesti se prezinta Bancii n doua exemplare si se nregistreaza n Registrul de intrari al bancii. Numarul dat se nscrie pe ambele exemplare ale cererii.

30

Aprobarea si deschiderea conturilor de disponibilitati banesti

Documentele depuse de clienti pentru deschiderea conturilor la banca se verifica de catre compartimentul decontari contabilitate. Compartimentul decontari contabilitate, n cazul n care sunt ndeplinite conditiile, completeaza spatiile rezervate bancii de pe cerere si, sub semnatura, o prezinta la aprobare directorului bancii. n baza aprobarii, conducatorul compartimentului decontari contabilitate stabileste codul contului, nscriind n registrul de evidenta a conturilor deschise clientilor datele necesare (data deschiderii contului, codul atribuit acestuia, denumirea titularului de cont, adresa si telefonul).

Cele doua exemplare ale cererii de deschidere a contului de disponibilitati banesti aprobate au urmatoarea destinatie: exemplarul nr. 1 mpreuna cu documentele anexate, se retin la conducatorul compartimentului decontari contabilitate, n mape separate, constituind astfel, dosarul juridic al clientului; exemplarul nr. 2, semnat si parafat cu stampila Bancii, se preda, dupa aprobare clientului, care va semna de primire pe exemplarul nr. 1 al cererii. Fisa cu specimenele de semnaturi se preda referentului din cadrul compartimentului decontari contabilitate care administreaza contul respectiv.

Comisioane

Pentru diferitele operatiuni efectuate de banca n contul clientului se percepe un comision. Ori de cte ori are loc o operatiune, clientul este informat asupra marimii comisionului care se va retine de banca direct din cont. Tipurile si nivelul comisioanelor variaza de la banca la banca, fiind diferentiate n functie de serviciile si produsele bancare oferite prin operatiunile efectuate n cont.

Plata dobnzii

31

Dobnda pentru depozitele la vedere se calculeaza si se trece n cont la intervale regulate, n general, lunar sau anual. Modalitatea de calcul este similara conturilor de depozit: dobnda se calculeaza pentru o luna de 30 de zile, lundu-se n considerare rata dobnzii pentru un an de 360 de zile. Ratele dobnzii la conturile curente sunt, n mod normal, mai mici dect cele platite pentru conturile de depozit.

Pierderea sau furtul carnetelor de cecuri.

In cazul in care un client pierde cecurile oferite de banca, este obligat sa anunte in cel mai scurt timp banca emitenta. Pentru a asigura ca persoane neautorizate nu pot retrage fondurile, banca va bloca accesul la contul respectiv. Fiecare banca are proceduri proprii privind: stoparea folosirii cecurilor pierdute sau furate: emiterea unui nou carnet de cec titularului, protejarea mpotriva folosirii frauduloase a contului. Acest proceduri sunt comunicate clientilor. Puteti identifica reglementarile utilizate, n astfel de situatii, de banca n care lucrati sau al carei client sunteti.

Avantaje

Printre avantajele pe care le prezinta utilizarea cecului enumeram: Clientul are acces, permanent, la banii din cont; El poate folosi un carnet de cec; Daca doreste, salariul sau alte venituri i pot fi platite direct din acest cont; Prin intermediul contului, poate face plati pentru diferite servicii; Dobnda este varsata n cont;

Extrasul de cont i se prezinta clientului la cerere sau automat dupa fiecare operatiune efectuata. b. Conturile de depozit

Modul de deschidere si functionare a conturilor de depozit.

32

Este contul deschis la o unitate bancara, prin care un depunator vireaza intr-un cont o duma de bani pe o anumita perioada si pentru care obtine dobanda. Dobanda poate fi cu capitalizare, adica este inscrisa in soldul contului pentru a fi supusa la randul ei calculului de dobanda, sau fara capitalizare, cand dobanda este trecuta separat, beneficiarul putand sa o utilizeze in orice moment. Conturile de depozit se deschid de catre compartimentul decontari contabilitate n baza contractului de depozit, cuprinznd conditiile depozitului, completat si semnat de catre depunator. Semnatura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de semnatura al acestuia, care se va confrunta cu semnatura de pe dispozitiile ulterioare ale titularului cu privire la depozit. Contractul de depozit, dupa verificare se semneaza de catre directorul unitatii si conducatorului compartimentului decontari contabilitate. n executarea acestei atributii, directorul unitatii si conducatorul compartimentului decontari contabilitate, pot da mputernicire expresa controlorilor de grupa si administrare de conturi. Exemplarul nr.1 al conturilor de depozit se preda n cazul referentului din cadrul compartimentului decontari contabilitate, care administreaza contul de depozit, pentru deschiderea contului si nregistrarea n cont a depozitului. Exemplarul nr.1 se pastreza de referent ntr-o mapa separata, pentru fiecare client. Exemplarul nr. 2 semnat si stampilat de catre banca se preda depunatorului, mpreuna cu o copie dupa documentul ( chitanta sau ordin de plata, dupa caz) pe baza caruia s-a nregistrat suma depusa n cont drept depozit. Pentru fiecare depozit n parte se deschide un cont separat de depozit.Suma depozitului trebuie sa fie cel putin la valoarea minima stabilita de banca.Depozitele pot fi la vedere si la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au un termen fixat si a caror durata trebuie sa fie egala cu cel mult o zi lucratoare. La depozitele la termen, perioadele de pastrare a sumelor n contul respectiv sunt n zile calendaristice potrivit contractului de depozit. Termenul se socoteste ncepnd cu data nregistrarii sumei consemnate ca depozit n creditul contului de depozit si pna la data cnd expira acest termen. La depozitele constituite banca acorda titularuluide depozit dobnda prevazuta n contractul de depozit, al carui nivel este n functie de termenul depozitului. Nivelul de dobnda prevazut n cerere-conventie este indexabil, de la data hotarta, n functie de piata financiar bancara.Dobnda se plateste lunar sau la expirarea termenului depozitului.Persoanele fizice pot constitui numai depozite cu plata lunara a dobnzilor.Dobnda lunara nencasata se tine ntr-un cont separat de disponibilitati la dispozitia titularului la care se acorda dobnda la vedere practicata de banca.

c. Conturi de mprumut 33

Conturile de imprumut se constituie atunci cand o banca ofera un credit sau o linie de creditare unui agent economic in vederea acoperirii deficitelor de lichiditate a acestora, n prezent, facilitatile conturilor de mprumuturi sunt utilizate predominant de persoane juridice si, ntr-o proportie mai redusa, de persoane fizice.Tipurile de mprumuturi variaza n functie de client persoane fizice sau juridice. mprumuturile pentru clientii persoane juridice se pot acorda pentru: - afaceri; -investitii; -pentru activitatea curenta (pentru sustinerea capitalului circulant); -privatizare.

mprumuturile pentru clientii persoane fizice se pot acorda pentru: -cumpararea de bunuri (de folosinta ndelungata); -pentru construirea de case; -petrecerea de vacante; -demararea unei afaceri. Pentru obtinerea unui credit, clientii completeaza o cerere n care specifica scopul mprumutului. La acordarea unui credit, de regula, se solicita si o garantie iar banca va trebui sa fie n posesia acesteia, naintea aprobarii mprumutului.Banca solicita o garantie cu scopul de a se proteja fata de evenimente imprevizibile si fata de riscul de insolvabilitate a clientului. Volumul creditelor acordate de o banca, precum si valoarea maxima a unui credit ce poate fi acordat, se stabilesc de conducerea bancii, fiind prezentate pentru sucursala anumite competente n limita unor plafoane.

Deschiderea conturilor de credite

Conturile de credite se deschid de catre compartimentul decontari contabilitate pe baza unui exemplar din contractul de credite ncheiat, prezentat de catre compartimentul de credite care a 34

analizat si supus la aprobare cererea de credite a clientului, potrivit Normelor de creditare ale bancii.Deschiderea contului de credite este conditionata de existenta, la aceiasi banca, a contului de disponibilitati. Pentru clientii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilitati pentru activitatea curenta deschis la alte banci, deschiderea contului de credite este conditionata de avizul prealabil al Ministerului Finantelor. Contractul de credite se pastreaza ntr-o mapa separata pe fiecare client, care sta la referentul de la ghiseu din compartimentul de decontari contabilitate, care are n administrare contul.

Termene si conditii

mprumuturile sunt clasificate de regula, n functie de termene, astfel: -termen scurt - pe o perioada maxima de un an; -termen mediu pe o perioada ntre un an si cinci ani; -termen lung pe o perioada mai lunga de cinci ani.

Dobanda practicata.

Ratele dobnzii sunt variabile, dar exista situatii cnd se utilizeaza rate fixe. Acest lucru se stabileste n momentul n care mprumutul este aprobat. Ratele dobnzii, care difera de la banca la banca, depind de categoria clientului mprumutat si de termenul pentru care se face mprumutul; dar, odata ce mprumutul a fost aprobat, rata ramne neschimbata pna cnd se procedeaza la modificarea dobnzilor pe economie. BNR stabileste periodic taxa oficiala a scontului, n prezent denumita si rata dobnzii de referinta (sau de refinantare), care influenteaza ratele dobnzilor practicate de bancile comerciale.

Rambursarea n momentul aprobarii mprumutului banii se nregistreaza ntr-un cont asemanator contului curent denumit cont de disponibilitati din credite (lei sau valuta), din care se vor face plati, corespunzator obiectului creditului acordat. Pentru gestionarea mprumutului, banca percepe un comision. Dobnzi se calculeaza lunar si se preia direct din contul clientului. 35

Bancile ofera diferite scheme de rambursare, n functie de tipul mprumutului acordat. Exista situatii cnd se acorda o perioada de gratie, adica un interval de timp ( 1-2 ani) n interiorul caruia se plateste numai dobnda la mprumut, iar ratele din mprumut se platesc mai trziu, ntr-o perioada numita rambursare. Perioada de gratie si de rambursare formeaza perioada de acordare a creditului sau perioada de creditare .

3.3 Operatiuni curente si operatiuni speciale

Operatiunile n contul de disponibilitati banesti

Operatiunile de ncasari si plati, n si din conturile clientilor deschise la banca, se efectueaza de Banca, la cererea si din ordinul clientilor, care raspund de legalitatea si realitatea operatiunilor. Conturile n lei, deschise persoanelor fizice nerezidente, pot fi alimentate numai cu sume provenind din cumparari pe piata valutara sau din activitati legale realizate pe teritoriul Romniei. La fiecare operatiune de ncasare/alimentare a acestui cont, titularul persoana fizica nerezidenta va depune la banca o declaratie scrisa asupra provenientei sumelor. Disponibilitatile din aceste conturi pot fi utilizate numai pentru plati n lei pe teritoriul Romniei. Operatiunile de rambursare a ratelor de credite si de ncasare a dobnzilor, datorate de clientii bancii, se pot efectua si din initiativa bancii n cazurile si n conditiile convenite ntre clienti si banca prin contracte si alte documente ncheiate. n operatiunile de ncasari si plati, clientii bancii pot utiliza ca forme si instrumente de decontare, prin virament: -cecul din carnet cu limita de suma; -acreditivul; -dispozitia de plata operata, n prealabil, n contul platitorului; -ordinul de plata; -scrisoarea de garantie. -dispozitia de plata; 36

-dispozitia de ncasare. Documentele emise de titularii de cont sau de terti asupra conturilor clientilor deschise la banca trebuie sa fie ntocmite pe imprimatele tipizate n vigoare la acea data si completate clar si citet, cu toate elementele prevazute de formular. Ele vor fi verificate de referentul de ghiseu. Documentele care ntrunesc conditiile de a fi decontate, dar cu data ntocmirii sau acceptarii anterioara datei de prezentare la ghiseul bancii, se dateaza de catre referentul de la ghiseu, pe toate exemplarele, cu data zilei de primire n spatiul rezervat acestui scop. Documentele care nu ndeplinesc conditiile mentionate anterior se restituie depunatorului sau se transmit acestuia prin posta, dupa caz, indicndu-se pe verso-ul exemplarului nr.1 de catre referentul de ghiseu, cauzele restituirii, aplicndu-se semnatura, stampila si data restituirii. Documentele initiate de titularul de cont vor fi primite de banca spre decontare numai n limita disponibilitatilor existente n contul respectiv, pentru orice suma, fara a se stabili o limita minima obligatorie, titularii de cont avnd obligatia, potrivit legii, sa efectueze platile datorate catre orice creditor persoana juridica, inclusiv cele pentru achitarea obligatiilor cu orice titlu catre stat, n ordinea scadentei. n lipsa de disponibilitati n cont, documentele respective vor fi restituite titularilor de cont, cu indicarea motivului restituirii, aplicarea datei si stampilei, sub semnatura referentului de ghiseu. Titularii de cont sunt singurii n masura sa hotarasca, pe propria raspundere, asupra platilor, asumndu-si si riscurile ce decurg din eventualele plati neefectuate la termen (contraventii, penalitati contractuale, majorari pentru plata cu ntrziere a sumelor datorate, sistarea livrarilor de catre furnizor etc.). Documentele prezentate la plata de catre platitor nu se admit sa fie decontate partial; pentru acestea se ntocmesc noi documente de plata la nivelul disponibilitatilor. Documentele privind titlurile executorii, dobnzile, comisioanele si spezele bancare se deconteaza si partial, caz n care aceste documente se mentin n banca la carcoteca pna la decontarea integrala si, pe ele, se vor trece si evidenta decontarilor partiale.Platile se efectueaza cronologic si n urmatoarea ordine: obligatiile de plata prin titlu executoriu (impozite, taxe si alte varsaminte datorate bugetului, contributii datorate fondului asigurarilor sociale), dobnzi, rate de credit si penalitati.Pentru disponibilitatile n cont, Banca acorda titularului de cont dobnzi, iar pentru operatiunile de ncasari si plati efectuate n cont, banca ncaseaza de la titularul de cont comisioane.Pentru operatiunile n cont efectuate de catre banca prin telex, fax, telefon etc, la cererea titularului de cont, acesta achita bancii spezele bancare respective.

Operatiunile n contul de credit

Creditele aprobate se pun la dispozitia mprumutatului, prin efectuarea de plati din contul de credite, pe baza documentelor trase asupra contului de credite si acceptate de mprumutat. 37

n acest caz, operatiunile de plati se efectueaza de catre banca prin contul de credite, cu respectarea normelor de decontare valabile pentru functionarea contului de disponibilitati banesti. Creditele aprobate se pot pune la dispozitie si direct n contul de disponibilitati al mprumutatului, daca aceasta modalitate s-a convenit prin contractul de credite. Punerea la dispozitie a creditului se face prin debitarea contului de credite, rulajul debitor al contului reflectnd creditele efectiv utilizate din creditul aprobat. Creditele acordate se ramburseaza, din initiativa mprumutatului, la termenele si n cuantumul stabilite prin graficul de rambursare, anexa la contractul de credite. n cazul nerambursarii la scadenta a creditelor acordate, de catre mprumutat, compartimentele de credite si decontari contabilitate, n ziua urmatoare scadentei, potrivit contractului de credite, efectueaza rambursarea creditului respectiv din contul de disponibilitati prin creditarea contului de credite curente si debitarea contului de disponibilitati. n lipsa disponibilitatilor n cont, creditele scadente se trec la restanta prin debitarea contului de credite restante si creditarea contului de credite curente. La creditele acordate, banca ncaseaza dobnzi, si comisioane la nivelul si n conditiile prevazute n contractul de credite, iar pentru efectuarea operatiunilor n cont, ncaseaza comisioane.

3.4. Incidente n functionarea conturilor bancare

Centrala Incidentelor de Plati (CIP) este un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. Datele specifice incidentelor de plati sunt transmise, utilizate si valorificate pe baza informatiilor, chiar anterioare platii, continute n evidente si care sunt ocazionate de acte si fapte avnd potential fraudulos, litigios si/sau producnd neplata, inclusiv dintre cele care pot afecta finalitatea decontarii. Incidentul de plata este nendeplinirea ntocmai si la timp a obligatiilor participantilor, nainte sau n timpul procesului de decontare a instrumentului, obligatii rezultate prin efectul legii si/sau al contractului care le reglementeaza, a caror nendeplinire este adusa la cunostinta CIP de catre persoanele declarante, pentru apararea interesului public. Incidentul de plata major este incidentul de plata determinat de nregistrarea uneia dintre urmatoarele situatii: n cazul cecului: -cecul a fost emis fara autorizarea trasului; 38

-cecul a fost refuzat din lipsa totala de disponibil, n cazul prezentarii la plata nainte de expirarea termenului de prezentare; -cecul a fost refuzat la plata din lipsa partiala de disponibil, n cazul prezentarii la plata nainte de expirarea termenului de prezentare; -cecul a fost emis cu data falsa sau acestuia i lipseste o mentiune obligatorie; -cecul circular sau cecul de calatorie a fost emis la purtator; -cecul a fost emis de un tragator aflat n interdictie bancara;

n cazul cambiei si a biletului la ordin: -cambia a fost scontata fara existensa n total/n parte a creantei cedate n momentul cesiunii acesteia; -biletul la ordin/cambiacu scadenta la vedere a fost refuzat(a) din lipsa totala de disponibil, n cazul prezentarii la plata n termen; -biletul la ordin /cambia cu scadenta la vedere a fost refuzat(a) din lipsa partiala de disponibil, n cazul prezentarii la plata n termen; -biletul la ordin /cambia cu scadenta la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa a fost refuzat(a) din lipsa totala de disponibil, n cazul prezentarii la plata la termen; -biletul la ordin /cambia cu scadenta la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa a fost refuzat(a) din lipsa partiala de disponibil, n cazul prezentarii la plata la termen. Interdictia bancara reprezinta regimul impus de banca unui titular de cont prin care se interzice acestuia emiterea de cecuri pe o perioada de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile platii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plati majore produse cu cec. Persoana acreditata este angajatul autorizat de conducerea persoanei declarante sa furnizeze, sa solicite si sa primeasca informatii la si de la CIP. Persoanele declarante sunt bancile, persoanele juridice romne, inclusiv autiritatile teritoriale ale bancilor, sucursale din Romnia ale bancilor, persoane juridice straine, denumite n continuare banci, si CIP. Persoanele cu risc reprezinta acele persoane fizice sau juridice, inclusiv banci, care au fost incluse n Fisierul national al persoanelor cu risc, ca urmare a unor incidente de plati majore nregistrate pe numele lor. 39

Utilizatorii sunt persoanele declarante, BNR, mass-media, Parchetul General de pe lnga Curtea Suprema de Justitie si Ministerul de Interne cu unitatile lor teritoriale, instantele judecatoresti, alte institutii ale statului cu atributii de supraveghere si control, persoane fizice si alte persoane juridice, institutii similare CIP din strainatate, carora CIP le-a luat n evidenta o cerere de consultare a informatiilor detinute. Valorificarea informatiei reprezinta exploatarea n interes privat sau public a datelor puse la dispozitie de CIP din proprie initiativa sau la cererea utilizatorilor Ziua refuzului este ziua compensarii instrumentului refuzat la plata partial sau n totalitate, n cazul platilor interbancare, respectiv ziua in care instrumentul ajunge la unitatea platitoare si este refuzat, n cazul platilor intrabancare. Persoanele declarante au obligatia sa furnizeze CIP informatiile aferente incidentelor de plati, n forma si la termenele prevazute n prezentul regulament, precum si orice informatie solicitata de aceasta, n scopul desfasurarii propriei activitati. CIP organizeaza si gestioneaza un fisier de interes general, numit Fisierul national de incidente de plata(FNIP), care va fi structurat astfel: -Fisierul national de cecuri(FNC); -Fisierul national de cambii(FNCb); -Fisierul national de bilete la ordin(FNBO).

3.5. nchiderea unui cont

Exista o serie de motive pentru care un cont poate fi nchis. Contul poate sa devina, pur si simplu, inactiv si este convenabil pentru banca sa fie nchis. Un cont poate fi considerat inactiv daca nu s-au efectuat nici un fel de operatiuni pe o anumita perioada de timp(aceasta perioada difera de la banca la banca). De asemenea, clientul poate dori sa nchida contul, dintr-o multitudine de motive. n asemenea mprejurari, clientul solicita n scris nchiderea contului, iar banca va cere, la rndul sau, retragerea soldului sau mutarea depozitului la o alta banca. Suma poate fi retrasa si prin emiterea unui cec pentru soldul contului. n cazul lichidarii unui cont, clientului i se cere sa restituie carnetul de cec. Deci, banca va putea sa stabileasca daca mai sunt sau nu carnete de cecuri n circulatie si daca ramn n cont resurse suficiente pentru a permite achitarea cecurilor neonorate n timp util. nchiderea unui cont se poate face, de asemenea, si prin transferul contului soldului clientului la o alta banca. Cnd se primeste o cerere de transfer a soldului unui cont este ntotdeauna util sa se stabileasca motivul transferului. Piata financiara este extrem de competitiva si stabilirea motivelor pentru care-l determina pe client sa transfere contul poate ajuta banca sa-si 40

reconsidere gama si nivelul produselor si serviciilor oferite si prestate, atitudinea fata de client si chiar sa-l convinga pe acesta sa-si schimbe hotarrea. n cazurile n care un cont a devenit inactiv, iar banca este incapabila sa gaseasca clientul si sa asigure ridicarea soldului acestuia, este de datoria bancii sa transfere soldul contului ntr-un cont inert, de conturi inactive sau solduri nesolicitate. Acest lucru nu nseamna ca banca si nsuseste resursele. nseamna ca, de exemplu, actualul cont este nchis, dar soldul va fi mereu disponibil clientului, n eventualitatea ca acesta solicita sa-l ridice. Cnd modul n care este folosit un cont devine nesatisfacator din punct de vedere al bancii, este de dorit ca acel cont sa fie nchis. O banca va studia urmatoarele tipuri de comportament al clientului, calificate drept nesatisfacatoare: -emiterea de cecuri ce nu pot fi achitate la prezentare; -inconveniente repetate, determinate de lipsa de corectitudine si seriozitate n relatiile cu banca; -utilizarea necorespunzatoare a instructiunilor privind platile sau ncalcarea regulilor de etica bancara: In acest caz, banca ar dori sa nchida contul ct mai repede posibil, dar ea are obligatia de a aviza clientul n timp util despre intentia de a nchide contul. Ce nseamna timp util depinde de fiecare situatie n parte si, ndeosebi, de numarul de cecuri si alte debite care au trecut prin cont. De asemenea, banca trebuie sa se conformeze codului de practica ce exista n cadrul bancii. De exemplu, daca n contul respectiv nu s-au efectuat multe tranzactii, atunci un preaviz de cteva zile de nchidere a contului ar trebui sa fie suficient, dar daca exista un volum mare de cecuri trase asupra contului sau urmeaza sa fie primite ncasari de la terte plati, e posibil ca un preaviz, chiar de o luna de zile, sa nu fie suficient. Verificarea atenta a rulajului contului, mai ales din punct de vedere al platilor ce urmeaza a fi onorate, este un aspect foarte important. Exista pericolul ca banca sa transmita clientului soldul creditor si sa-l avizeze, totodata, cu privire la nchiderea contului, precum si despre posibilitatea ca unele cecuri sa fie prezentate pentru plata dupa nchiderea contului. n acest caz, exista riscul ca aceste cecuri sa ramna neonorate. Procedura corecta este aceea prin care banca notifica n scris clientului si l avertizeaza despre intentia de a nchide contul. Clientului i se va cere sa emita un cec pentru retragerea soldului contului ce urmeaza sa fie nchis. Odata ce clientul a fost nstiintat, banca poate refuza sa accepte orice intrari suplimentare de fonduri n cont. n cazul n care clientul ignora preavizul, banca poate astepta pna cnd sunt emise cecurile pentru eliberarea soldului, dupa care poate returna cecurile neplatite. Astfel spus, 41

banca va onora cecurile n limita disponibilului cont, iar cecurile primite ulterior vor fi refuzate la plata. Pna acum am luat n considerare doar varianta n care contul clientului are un sold creditor. Mai mult probabil este ca banca sa doreasca sa nchida un cont atunci cnd limita stabilita pentru plati n overdraft a fost depasita(cu sau fara aprobarea ei). n asemenea cazuri banca trebuie sa-i ceara clientului sa nu mai emita cecuri n continuare si sa emita fonduri pentru a rambursa platile n overdraft efectuate de banca si ramase neplatite, precum si pentru eventualele cecuri ramase neonorate. n cazul n care limita creditarii contului este depasita si banca doreste ncetarea relatiei cu acel client, returnarea cecurilor neonorate trebuie justificata. Daca banca ar onora cecurile, cresc creditele acordate n contul curent, corespunzator platilor n overdraft. banca trebuie sa-i comunice n scris clientului intentia de nchidere a contului si sa-i solicite restituirea tuturor carnetelor de cec. De asemenea, clientul trebuie informat ca toate intrarile n cont vor fi folosite pentru reducerea datoriilor neplatite. Trebuie sa se stabileasca un timp suficient de mare pentru ca sa se dea posibilitatea ca cecurile, n sistemul de compensare existent, sa poata fi platite, fara a depasi limita platilor n overdraft autorizate. Clientul, la rndul sau, trebuie sa nstiinteze banca daca intrarile n fonduri de cont sunt destinate acoperirii unui cec care tocmai a fost emis. n acest caz, daca nu va onora un asemenea cec, banca poate fi ntr-o pozitie delicata, deoarece respectivul client ar putea argumenta ca a facut provizioane speciale pentru a plati cecul si, deci, ca banca este vinovata pentru neonoarea lui. n cele mai multe cazuri, este de dorit ca banca si clientul sa ajunga la nentelegere, rezolvnd problema pe cale amiabila.

Falimentul unei firme-client al bancii n cazul societatilor comerciale, nchiderea unui cont se poate datora situatiei de insolvabilitate n care se afla respectiva societate. Daca o banca urmareste ndeaproape operatiunile efectuate n conturile clientilor, atunci functionarea nesatiafacatoare a contului poate scoate n evidenta o problema care avertizeaza banca despre o anumita situatie. n momentul n care o banca primeste o nstiintare despre lichidarea activitatii unei companii, mputernicirea de operare a contului trebuie sa fie anulata. Nu mai trebuie facute plati sau onorate cecuri fara ca cel care lichideaza firma sa nu fi programat acest lucru. n cazul n care compania este insolvabila, se aplica legea falimentului. Toate conturile trebuie corelate pentru a se identifica daca exista o suma neplatita sau pe care banca o datoreaza clientului. Daca exista un sold creditor, acesta trebuie retinut pentru plata oricaror chitante sau facturi emisie, dar nu au fost nca prezentate la plata. Lichidarea companiei este obligatorie de ndata ce la judecatorie este prezentat documentul referitor la faliment. n momentul n care banca afla despre acest demers, ea trebuie sa nceteze plata catre terte parti. 42

Practica bancara difera n acest domeniu de La o banca la alta, deoarece nu exista reglementari uniforme cu privire la ncasarea cecurilor unei companii, dupa naintarea cererii de lichidare la judecatorie.

Iresponsabilitatea psihica Daca o persoana este declarata iresponsabila psihic, contul sau n banca trebuie nghetat imediat. Trebuie facuta o cerere catre judecatorie pentru autorizarea altei persoane care sa dispuna, n locul titularului, de contul respectiv.

Efectul decesului unui client asupra contului sau din banca Banca are datoria att de a onora cecurile clientilor sai, ct si de a permite efectuarea platilor din conturile acestora n termenii mandatului detinut. n cazul decesului unui client este anulat orice mandat, iar banca nu mai este autorizata de a plati cecurile trase asupra contului respectiv, contul se nchide. Vestea decesului unui client poate ajunge la banca n mai mult moduri. n majoritatea bancilor, cel putin o persoana verifica coloanele de decese ala ziarelor locale. Vestea decesului trebuie sa fie verificata si certificata nainte ca banca sa actioneze pe baza ei. Astfel, banca solicita pentru confirmarea acestei informarii certificatul de deces. Vestea decesului unui client poate fi comunicata bancii si prin intermediul unei rude sau al unei alte persoane. Daca banca are dubii cu privire la veridicitatea vestii este necesar sa verifice informatia nainte de a trece la actiune. Obligatia bancii de a plati cecurile retrase de un client nceteaza odata cu primirea vestii despre decesul acestuia. Daca cecurile sunt prezentate la banca dupa anuntarea decesului clientului, banca trebuie sa returneze cecuriele neplatie, cu mentiunea tragatorul decedat. n momentul n care un client si deschide un cont n banca, n formularul de cerere exista o clauza privind decesul. Aceasta clauza stabileste numele persoanei care va mosteni contul dupa decesul detinatorului. Este necesar ca aceasta clauza sa fie completata ti semnata corespunzator de catre titularul contului. Aceasta nseamna ca, dupa decesul clientului, toate drepturile vor reveni persoanei desemnate. Aceasta va trebui sa prezinte certificatul de deces si actele legale de mostenitor.

Frauda n trecut, bancile din ntreaga lume au fost implicate, fara a fi n cunostinta de cauza, n spalarea banilor de catre persoane de rea-credinta, care au dorit sa ascunda adevarata provenienta a fondurilor de care dispuneau. Operatiunile de spalare a banilor se realizau prin deschiderea unor conturi fictive de afaceri sau prin trecerea banilor prin afaceri legale, cu 43

rezultatul ca sumele intrate n conturi erau mult mai mari dect cele care ar fi fost de asteptat, pentru acel tip de afaceri. De exemplu, depunerea ntr-un cont recent deschis a unor sume importante la intervale foarte scurte de timp poate crea, la nceput, imaginea unei afaceri bune pentru banca. Daca nsa fondurile astfel intrate vor continua sa ie transferate altor parti sau retrase de client, banca nu va obtine nici un fel de beneficiu de pe urma acestora; totodata, acest fenomen constituie un semnal privind eventualitatea ca sumele respective sa aiba o provenienta dubioasa, iar banca sa faciliteze spalarea banilor.

nchiderea contului de credite

Contul de credite se nchide la termenul prevazut n contractul de credite pentru rambursarea integrala a creditului prin debitarea contului de disponibilitati banesti. n cazul lipsei de disponibilitati, contul de credite curente se nchide la scadenta prin debitarea contului de credite restante, care se nchide la rambursarea efectiva a creditelor restante. Contul de credite curente poate fi nchis si nainte de termenul final stabilit pentru rambursarea creditului. n aceste situatii, daca la data cnd contul de credite trebuie nchis nu sunt disponibilitati n contul de disponibilitati pentru rambursarea creditelor utilizate, acestea vor fi trecute la restanta, contul respectiv urmnd a fi nchis dupa rambursarea integrala a creditelor acordate.

nchidere cont curent

nchiderea contului curent pentru persoanele juridice se face la solicitarea clientului prin completarea unei cereri de nchidere de cont sau din initiativa bancii. Conturile de depozit se nchid la expirarea depozitului sau nainte de termenul stabilit prin contractul de depozit.n cazul n care deponentul solicita nchiderea contului de depozit, naintea termenului stabilit prin contractul de depozit, depozitul respectiv se considera depunere la vedere la care se acorda dobnda la vedere practicata de banca la momentul desfiintarii. n cazul n care la expirarea termenului, depozitul nu a fost desfiintat si nici nu s-a depus n banca un nou contract de depozit, se considera un nou depozit pe acelasi termen si n aceleasi conditii ca ale celui initial, a carui suma va fi egala cu: -depozitul initial pentru depozitul cu plata lunara a dobnzilor; 44

-depozitul initial plus dobnda aferenta pentru depozitul cu plata dobnzii la expirare. n cazul n care titularul depozitului, dupa expirarea termenului acestuia, solicita transformarea depozitului ntr-unul nou, n baza unui nou contract de depozit, depozitul existent se nchide si se deschide un nou depozit.

CAP 4. PLASAMENTE BANCARE SI NON-BANCARE 4.1 Plasamente bancare

Plasamentele bancare sunt operatiuni pasive si reprezinta pentru bancile comerciale operatiuni de constituire a resurselor. Se evidentiaza in pasivul bilantului sub forma de depozite la vedere si la termen. Plasamente bancare practicate de Banca Comerciala Carpatica: A. Depozite la vedere: 1. Depozitul broken-overnight: Definire produs: Depozitul broken-overnight (depozitul de pe o zi pe alta - zile lucratoare) este constituit automat de banca la solicitarea persoanelor fizice si juridice, rezidente si nerezidente, intr-o anumita perioada negociata, pentru care procentul de dobanda este negociat in conditiile in care soldul contului curent la finele zilei este egal sau mai mare decat suma minima negociata. Valoarea sumei minime negociate: reprezinta soldul contului curent la finele zilei bancare, dupa efectuarea tuturor operatiunilor de cont curent si vor fi cel putin egale cu: persoane fizice : 20.000 RON/ 10.000 EUR/ 10.000 USD/ echivalentul a 10.000 USD pentru alte valute persoane juridice: 50.000 RON/ 50.000 EUR/ 50.000 USD/ echivalentul a 10.000 USD pentru alte valute. Termenul depozitului: intervalul dintre ziua constituirii si urmatoarea zi( ziua scadentei), zile lucratoare bancare, indiferent de numarul zilelor calendaristice nebancare cuprinse in acest interval. Dobanda: fixa pe perioada negociata, se bonifica


Top Related