Academia de Studii EconomiceEconomia Agroalimentara si a Mediului

Elaborarea programului de productie intr-o

exploataţie agricola

Student: Stetco Claudia

Seria B, grupa 1314

Cuprins

Cap.1. Programul de producţie – componentă a planului de afacerii

Cap.II Diagnosticul economico-financiar al exploataţiei agricole

I.1. Prezentarea exploataţiei agricole

I.2. Analiza potenţialului tehnico-productiv

I.3. Analiza forţei de muncă

I.4. Rezultatele economico-financiare

I.5. Analiza SWOT

I.6. Piaţa

II. Elaborarea programului de producţie

II.1. Prognozarea producţiilor medii

II.2. Optimizarea structurii de producţie

III. Programul de comercializare

IV. Programul financiar

3

Capitolul 1: Programul de producţie – componentă a planului de afacerii

Programul de productie, respectiv produsele care se obtin , constituie o componenta a

unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de

marketing,vânzarea si promovarea produselor sau componenta financiara.

A întrezări şi, eventual, a cuantifica evoluţia viitoare a unor fenomene de natură

economico-socială, prezintă o importanţă deosebită pentru activitatea unei unităţi economice.

În funcţie de acest lucru unitatea poate activa sau nu într-un anumit climat şi poate să obţină

rezultate care să-i asigure funcţionalitatea. Funcţia de previziune are în vedere un efort de

gândire şi acţiune a managerilor în scopul de a identifica anticipativ problemele care vor

interveni în activitatea unităţii, din interiorul şi/sau din afara ei. Cunoscute cu anticipaţie se

creează, datorită timpului aflat la dispoziţie, posibilităţi mai mari de soluţionare a

problemelor, de încercare de adaptare la evoluţia mediului în care funcţionează unitatea

economică.

Planul de activitate al productiei vegetale in acest caz se concretizeaza in întreaga

productie prevazuta a se obtine din cultura plantelor. În cazul unor unitati de dimensiuni mari,

planul de activitate sau programul reprezinta o formalizare a ceea ce urmeaza sa se faca în

domeniul respecti. Insa, in cele mai multe cazuri, programul se regaseste sub forma unor

reprezentari mentale, fara a fi prins intr-un document, în memoria unui calculator etc.

Planul de activitate se bazeaza pe posibilitatile de obtinere si de crestere (daca exista cerere) a

productiei vegetale, urmarindu-se si satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei. Resursele se

vor repartiza pe culturi în functie de solicitarile existente fata de fiecare cultura, carora li se

adauga preturile previzibile ale produselor, cerintele rotatiei culturilor etc., elemente specifice

procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.

De asemenea, elaborarea programului are in vedere modul de folosinta al terenului, care ,

în cazul societatilor comerciale agricole pe actiuni, al societatilor agricole etc., contine

repartizarea terenului pe categorii de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni si fânete naturale), ca

si posibilele modificari care vor interveni, în suprafata fiecareia, în perioada pentru care se

elaboreaza programul de productie. Elaborarea programului de productie ia în considerare si

alte elemente cu care acesta are legaturi directe si, în special, cu cele referitoare la asigurarea

si a altor resurse necesare realizarii unui anumit nivel (prestabilit) al productiei de la fiecare

cultura.

4

In elaborarea planului de activitate, un rol important revine, tehnologiilor culturilor

(fiselor tehnologice). Acestea cuprind date tehnice si economice privind fiecare cultura.

Astfel, în fise sunt trecute, în ordine cronologica, toate lucrarile ce se vor efectua la fiecare

cultura atât cele mecanizate, cât si cele manuale, volumul si perioadele optime de executare si

toate consumurile de factori (samânta, material de plantat, îngrasaminte si pesticide, alte

materiale etc.), ceea ce permite stabilirea cheltuielilor totale directe ale culturii, iar, prin

adaugare si a celor de interes comun si general, care revin acesteia, se prevede nivelul costului

unitar de productie.

Previzionarea nivelului cheltuielilor si a costului unitar ne ajuta, în conditiile unor preturi de

vânzare previzibile, la determinarea rezultatelor economice si financiare (venituri, cifra de

afaceri, profit etc.). Acesti indicatori se sintetizeaza în bugetul de venituri si cheltuieli.

De asemenea, elaborarea programului de productie are în vedere si cunoasterea directiilor de

valorificare a produselor, astfel explicandu-se relatia sa cu diversele componente (vanzare,

marketing, promovare, etc.) ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri .

Capitolul 2: Diagnosticul economico-financiar al exploataţiei agricole

Prezentarea exploataţiei agricole Societatea agricolă S.C AXXA. S.R.L s-a constituit de către proprietarii de terenuri in anul 1992.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare. Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Olt. Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb). In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile legii 65/1998.Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.Arendatorii sunt persoane fizice din zona. care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive.Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse sau in bani.

5

Suprafata societatii:

Nr crt Specificare UM Cantitate1. Suprafata initiala ha 500 2. Membrii asociati pers 1003. Suprafata adusa in

folosintaha

4. Suprafata ce va fi arendata

ha 100

5. Total ha 600

Analiza potenţialului tehnico-productivORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII

Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de marketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta

6

de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.

Dintr-un total de 80 de salariati 55 sunt permanenti, in timp ce restul de 25 lucreaza sezonier.Se observa ca 30,66% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 17,33% reprezinta salariatii peste limita de varsta.

STRUCTURA DE PRODUCTIE

Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Nr crt Cultura Suprafata Ha

%

1 Grau 150 302 Porumb 200 403 Floarea-soarelui 50 104 Mazare 100 20Total 600 100

7

AGA

Director economic Compartiment de marketing Director tehnic

Compartiment de productie

F1- vegetalaF2- vegetala

CompartimentEconomico-financiar

Consiliul de administratie

Comisia de cenzori

Porumbul reprezinta cultura cea mai intens cultivata,deoarece este folosita si aceasta ocupa o suprafata 200 ha dintr-un total de 600.Cultura care foloseste cea mai mica suprafata este floarea soarelui, reprezentand 10% din totalul de 100%.Mazarea si graul ocupa si ele respectiv 20% si 30% din totalul suprafetei agricole.

POTENTIALUL MATERIAL

Sistemul de maşini defineşte ansamblul utilajelor destinate realizării tuturor proceselor de muncă prevăzute în tehnologia de producţie a unei culturi, ramuri de producţie agricolă sau a unui produs determinatSistemul de maşini trebuie să asigure realizarea următoarelor cerinţe:

1. Să corespundă particularităţilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;3. sa amelioreze conditiile de munca4. sa sporeasca productivitatea muncii5. sa amelioreze conditiile de munca6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului

Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.Mijloace fixe existente

Nr crt

Specificare Numar

1. Tractoare, din care: 151.1 U 650 91.2 U 800 62. Plug PP 3-30 93. Semanatoare SUP 29M6 64. Semanatoare SPC 8M 85. Disc GD 3.2 66. Remorca 2RB5A 97. Combina Sema 140 7

8

Analiza forţei de muncă:

Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla: Director general Sef de ferma Tehnician Conducator auto Agronom

Economist Ecanizatori agricol

Structura fortei de munca:Nr. crt Specificare Numarul Sex

feminin masculin1 Total salariati 76 36 402 Salariati cu studii

superioare28 15 13

3 Salariati aflati peste limita de varsta

15 8 7

Dintr-un total de 76 de salariati doar 28 sunt salariati cu studii superioare,respectiv femei 15 iar barbati 13.Cei aflati peste limita de varsta sunt 15 din care 8 de sex feminin si 7 de sex masculin.

Rezultatele economico-financiare

Date privind activitatea financiara a societatii:

Nr crt Indicatori Valoare200.7. 2008.. 2009..

1 Stocuri 71183089 9229996 105013942 Active circulante 98164046 13819511 169011733 Active curente 98164046 13819511 169011734 TOTAL ACTIVE 216 733 692 29743843 35 803 3465 Capitaluri proprii 126 346 281 16 657 398 20 131 7666 Total datorii 90387411 13086445 156715807 Pasive curente 75835824 15843753 187372528 Cifra de afaceri 128658245 14420002 9650705

Productia vanduta 128658245 14420002 9650705Venituri din vanzarea marfurilor

0 0 0

Venituri din exploatare 128658245 14420002 9650705Prestari servicii terti 0 0 0

9 Venituri financiare 0 0 010 Venituri exceptionale 0 0 0

9

Total venituri 128658245 14420002 965070511 Cheltuieli pentru

exploatare109534224 12105323 7434407

Cheltuieli cu servicii prestate

38053853 1947583 769343

12 Cheltuieli financiare 0 0 013 Cheltuieli exceptionale 0 0 0

Total cheltuieli 109534224 12105323 743440714 Profit brut 19 124 021 2 314 679 2 216 29815 Impozit pe profit 2736957 103854 10184616 Profit net 16 387 064 2 210 825 2 114 452Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curenteIndicatori de solvabilitate

Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri

2) Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante

3) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100

Anul 2004:Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7%Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73%Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45%

10

Anul 2005 :Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99%Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33%Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121%

Anul 2006 :Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77%Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90%Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%Nr crt Indicatori Valoare

Anul 200.. Anul 200.. Anul 200..I INDICATORI FINANCIARI1. Indicatori de lichiditate

-rata lichiditatii imediate 0,35 0,28 0,34-rata lichiditatii curente 1,29 0,87 0,90

2. Indicatori de solvabilitate-rata datoriilor totale 41,7% 43,99% 43,77%-solvabilitate financiara 0,98 1,155 2,086

3. Indicatori de gestiune-viteze de rotatie a activelor 1,043 1,043 0,57

4. Indicatori de rentabilitate-marja de profit 12,73% 15,33% 21,90%-rata rentabilitatii resurselor consumate

17,45% 19,121% 29,81%

Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele:

- capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile;-rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in anul 2005;- rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2004;- marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2006.

11

Analiza SWOT OPORTUNITATI

-tendintele pietei;-cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere-cunoasterea nevoilor clientilor

AMENINTARI

-veniturile tot mai mici ale populaţiei-concurenta tot mai mare -piaţă de desfacere neorganizată pentru produsele agricole, care creează dificultăţi în valorificarea produselor agricole

PUNCTE FORTE

-raportul calitate-pret;-amplasament pe un teren agricol fertil-personal cu un nivel de pregatire profesionala bun -echipament agricol modern- suprafeţe agricole întinse

PUNCTE SLABE

-nu este cunoscuta decat pe plan local-atragerea de clienti numai din zona -reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului

Piata

 Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora. In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.           Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos.

Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

Existenţa în zonă a unui număr mare de societăţi comerciale interesate de produsele agricole brute în zonă reprezintă o oportunitate în plus în vederea desfacerii producţiei obţinute.

Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).

Nr crt Cultura Suprafata Ha

%

1 Grau 150 302 Porumb 140 283 Floarea-soarelui 90 184 Mazare 120 24Total 600 100

12

Am ales sa reorganizez structura de productie inlocuind productia culturii de mazare cu cea de rapita pentru a corespunde cerintelor pietii. Acest lucru se datoreaza faptului ca pe piata din zona cererea de rapita a crescut semnificativ in ultima perioada.

Nr crt Cultura Suprafata Ha

%

1 Grau 150 302 Porumb 140 283 Floarea-soarelui 90 184 Rapita 120 24Total 600 100

Furnizorii de materiale:Nr crt

Furnizor Produsul Cantitate(%)

Pret de vanzare(lei/kg)

1. Agrosem SA Samanta -grau -porumb floarea-soarelui-mazare -rapita

100%100%100%100%100%

55006000600060005000

2. Agricola Impex SRL Erbicide, fungicide, insecticide

100% 450051004900

3. Agroplant SRL Ingrasaminte

5500

4. Petrom SA Combustibil 100% 380005. Safkar Rom SRL Piese de schimb 100% 2000

Clientii: S.c Romex S.r.l S.c Prosp S.r.l S.c Alfa. S.a

Concurentii S.c Agros S.r.l S.c Sales S.r.l

Clientii Piata care asigura preluarea produselor de la societatea agricola AXXA SRL este

formata din societati comerciale de prelucrare in zona. Acestea sunt:1Sc Romex Srl este o moderna fabrica de biscuiti dotata cu linii de fabricatie de mare

capacitate organizate pe un flux tehnologic cu productivitate inalta.

13

In scopul sporirii rigurozitatii controlului produselor finite si al ingredientelor utilizate in procesul de fabricatie al biscuitilor , in anul 2006 s-a infiintat laboratorul de incercari fizico-chimice , dotat cu aparate de ultima generatie si personal cu pregatire corespunzatoare. In luna mai - 2007, organizatia a obtinut acreditarea de catre Renar, conform cerintelor SR EN ISO / CEI 17 025 :2005 pentru analizele efectuate la produsul finit.

2. Sc Prosp Srl detine centre de productie in mai multe judete ale tarii. Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, acesta fiind liderul pietei romanesti a prosuselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti, napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.

3. SC Alfa SAComplexul, cu o capacitate de productie semnificativa pentru acea vreme e

revolutionat piata de profil din Romania prin dezvoltarea si lansarea unor produse noi pentru consumatorii romani: fulgi de porumb, sticksuri, pufuleti, panetone, cozonac Pandoro.Dupa trei decenii de activitate, aceasta a devenit lider de piata in domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.

Produsul Pret vanzare lei/kgGrau 5700porumb 6900Floarea-soarelui 6500mazare 8000

Capitolul 3 Elaborarea programului de productie

Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pâna la un an). Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise în domeniul productiei (structura culturilor, dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine în întâmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si, implicit, a materializarii strategiei.

Metodele de prognozare se utilizeaza în diferite domenii. Unul dintre acestea are în vedere prognozarea nivelului productiei medii la hectar. Aceasta intervine, cu un rol foarte important, între altele, în elaborarea programului anual de productie al unei exploatatiei, si, în general, a planului de afaceri al acesteia, sau când se demareaza o investitie într-o activitate agricola – o noua afacere – orice întreprinzator îsi pune problema nivelului productiei pe care îl poate si pe care trebuie sa -l obtina, de el depinzând, mai departe, rezultatele economice finale.

Productia medie influenteaza, între altele : structura culturilor (o productie medie mai mare permite obtinerea aceleiasi productii

totale de pe o suprafata mai mica, diferenta fiind repartizata altor culturi); nivelul cheltuielilor de productie pe hectar, acestea urmând sa se coreleze, cu

productia care se a va obtine;

14

volumul si structura factorilor de productie ce trebuie alocati - cresterea nivelului productiei determina, desigur, modificari ale acestora;

rezultatele de productie si economico-financiare (o productie ridicata va determina un volum total al acesteia mai mare, iar la un anumit nivel al pretului de vânzare si al costului, venituri si profituri crescatoare fata de perioada precedenta).

3.1 Prognozarea productiei medii Trebuie sa existe o corespondenta intre nivelul productiei medii in perioada anterioara

efectuarii prognozei si metoda de pronozare.Metoda mediilor mobileSe foloseste atunci când seria de timp a productiei medii prezinta o evolutie oscilanta.

În acest caz, se calculeaza mediile mobile dintr-un anumit numar de ani.Acest numar se poate stabili:

fie prin încercari succesive, oprindu-ne la acel numar de termeni pentru care seria productiilor medii obtinute prin calcul prezinta o evolutie continua, crescatoarea sau descrescatoare;

fie prin numararea perioadelor de timp dintre doua punctede maxim sau de minim, rezultate din graficul seriei dinamice a productiei medii.

Prognozarea productiilor medii

Metoda mediilor mobile

Anii Grau Porumb Floarea-soarelui Rapita

2003 3038 3066 1029 1848

2004 1924 2902 1105 1266

2005 1429 2993 1268 1249

2006 3403 4441 1595 2364

2007 2965 3952 1381 1776

2008 2746 3565 1540 2002

Pentru grau:

3038 1924 1429 3403 2965 3952

2881 1676,5 2416 3184 2855,5

2078,75 2046,25 2800 3019,75

2062,5 2423,125 2909,875

2242,8125 2666,5

2454,62

15

Pentru porumb:

3066 2902 2993 4441 3952 3565

2984 2947,5 3717 4196,5 3758,5

2965,75 3332,25 3956,75 3977,5

3149 3644,5 3967,13

3396,75 3805,82

3601,29

Pentru Floarea soarelui:

1029 1105 1268 1595 1381 1540

1067 1186,5 1431,5 1488 1460,5

1126,75 1309 1459,75 1474,25

1277,88 1384,38 1476

1301,73 1425,69

1363,41

Pentru rapita:

1848 1266 1249 2364 1776 2002

1557 1257,5 1806,5 2070 1889

1407,25 1532 1938,25 1979,5

1469,63 1735,13 1958,88

1602,38 1847,001

1724,69

16

Prognozarea productiei medii pentru anul 2009

Grau Porumb Floarea-soarelui Rapita2454,62 3601,29 136,41 1724,69

3.2 Optimizarea structurii de productie

Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi:- suprafata totala detinuta - resursele totale disponibile- forta de munca disponibila.

Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.

Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de nenegativitate si restrictii de asolament.

Structura de productie a unei exploatatii agricole desemneaza domeniul sau de activitate, iar în cazul elaborarii unei strategii este o componenta a acesteia, influentând sub multiple aspecte rezultatele ce se vor obtine.

De fapt, structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale si /sau zootehnice, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia în activitatea exploatatiei.

Structura de productie a unei exploatatii agricole are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice pe care ea le obtine, modul in care sunt utilizate resursele, adaptarea ei lamediul ambiant, privit in sens managerial, in care functioneaza.

Datorita complexitatii sale, determinata de multimea componentelor, a raporturilor dintre acestea si de impactul pe care îl genereaza asupra economiei exploatatiilor agricole, structura de productie are o încarcatura decizionala deosebita. În acest context, structura de productie poate fi privita ca o combinare de optiuni, adica ceea ce urmeaza a obtine unitatea putând fi facut în diferite moduri. Astfel, o anumita cantitate de produse poate fi realizata pe o suprafata mai mare sau mai mica de teren, în functie de gradul de intensivitate a culturilor. Productiile la unitatea de suprafata si structura acestora sunt rezultatul cantitatii factorilor alocati. Din acest punct de vedere, prezinta interes proportiile care se stabilesc între ramuri, dar si între exploatatiile care desfasoara aceleasi activitati agricole.

Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade de complexitate diferite, putand sa evoluaeze de la inlocuirea unei culturi cu alta, pana la modificarea structurii in ansamblul sau.

Metoda bugetului partial

În ceea ce priveste metodele utilizabile pentru optimizarea proceselor amintite, lucrurile evolueaza de la simplu la complex, adica de la înlocuirea unei culturi cu alta, mergând pâna la optimizarea de ansamblu a structurii de productie, cu modificari substantiale

17

în sistemul de productie. Se recurge, ca urmare, la metode cum sunt: bugetul partial, matricea de câstig, metoda variantelor (normativ-constructiva) si programarea liniara.

Bugetul partial se utilizeaza în cazul în care o cultura se înlocuieste cu alta, fara sa fie puse în discutie sistemul si aparatul de productie (cheltuielile fixe ramân la acelasi nivel).

Indicatori Simbol U.M Cultura inlocuita(rapita)

Cultura anterioara

Prod medie q Kg 2300 2800Pret vanzare p Lei/kg 1,5 0,5Ch de prod/ha ch Lei/kg 3200 100

În cazul bugetului partial elementele care au intervenit sunt privite static: un anumit nivel al pretului produsului înlocuit si un nivel dat al randamentului culturii care se introduce în structura. Dar aceste elemente, fara a le mai avea în vedere si pe altele, este firesc sa înregistreze diverse evolutii în perioada urmatoare. Sunt posibile situatii variate în procesul de înlocuire, interesul pentru o cultura sau alta modificându-se potrivit nivelului înregistrat de elementele luate în calcul.

Pentru ca inlocuirea mazare-rapita sa fie convenabila, trebuie ca in urmatoarele relatii sa se respecte:PIERDERI CASTIGURIA. 100 C. 1400B. 3450 D. 3200TOTAL 4450 TOTAL 4600

Unde : A = cheltuieli de la cultura care se introduce in structura (mazare) B = venituri de la cultura inlocuita (mazare) C = veniturile de la cultura noua ( rapita) D = cheltuieli de la cultura veche (mazare)

(C+D) – (A+B) > 0

(3200+1400) – ( 3450+100) >0 (A) → castiguri > pierderi

(C+D) > (A+B) (1400+3200) > (100+3450) (A) → inlocuirea mazare – rapita este avantajoasa

18

3.3 Comercializarea produselor

Programul de comercializare cuprinde de fapt vanzarea produselor obtinute in

exploatatia agricola, la pretul pietei si rezultand in urma acestui proces un venit.

Produs Cantitate Beneficiar Pret vanzare (lei/kg)

Venit (lei)

Grau 500 Vel Pitar 0,55 275 000Porumb 300 FratiiJianu SRL 0,6 180 000

Floarea-soarelui 260 SC Rombas SRL 0,6 156 000Rapita 140 SC Corsa SRL 0,5 70 000

TOTAL - - - 681000

Din totalul veniturilor, cea mai mare pondere o detine productia de grau cu un venit de 275.000 , aceasta fiind influentata de cantitate sau pret. Din total de 100% venituri, 40,38% sunt venituri de la cultura grau

3.4 Bugetul de venituri si cheltuieli

Conditiile in care sunt organizate si functioneaza diferitele tipuri de exploatatii

agricole fac necesara reconsiderarea activitatii economice a acestora in termeni de

profitabilitate si competitivitate. Implementarea acestor doua concepte, ca elemente ale

performantei economice, este favorizata de cunoasterea realitatilor si valorificarea

posibilitatilor determinate de conditiile naturale, materiale, economice si a celor referitoare la

cererea manifestata pe piata fata de anumite produse.

In tabelul de mai jos este evidentiat necesarul de samanta pentru fiecare cultura din structura proprie, dar si necesarul de ingrasaminte pentru cultura planificata la hectar

Estimarea cantitativa a resurselor de productie

Nr

crt

Cultura Suprafata Necesar de seminte(kg) Necesar de ingrasaminte

La Ha Total N P K

1 Grau 150 250 37500 90 25 30

2 Porumb 140 30 4200 140 45 60

3 Fl soarelui 90 6 5400 60 30 40

4 Rapita 120 15 1800 35 24 40

19

Estimarea cheltuielilor

Nr Crt Indicatori U.m Sume

1 Total cheltuieli din care: lei 61314,5

1.1 Cheltuieli cu seminte lei 48900

1.2 Cheltuieli cu ingrasaminte lei 3404,5

1.3 Chetuieli cu combustibilul lei 760

1.4 Cheltuieli cu arenda lei 8250

Plata arendei : 100 ha x productie grau 100 ha x prod medie la ha grau 100 ha x 150 ha = 15000 15000 x 0,55 = 8250 lei

Rezultatele economico-financiare estimate ale exploatatiei agricole

Nr Crt Indicatori U m Sume

1 Cheltuieli totale Lei 61314,5

2 Venituri totale Lei 681000

3 Profit lei 619685,5

4 Rata profitului % 10,10

20

BIBLIOGRAFIE

Prof.univ.dr.Radu VOICU, Conf.univ.dr.Mircea NASTASE, Asist.univ.dr. Iuliana DOBRE

“Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor agricole - Caiet de lucrari practice “

www.listafirme.ro

Conf. Univ. Iuliana Dobre , Elaborarea programului de productie intr-o exploatatie agricola

21