SPECIFICUL STRATEGIILOR DIN SPECIFICUL STRATEGIILOR DIN GRĂDINIŢĂ ŞI ŞCOALA GRĂDINIŢĂ ŞI ŞCOALA

PRIMARĂ.PRIMARĂ.DESPRE JOC ŞI DEZVOLTAREA DESPRE JOC ŞI DEZVOLTAREA

COPIILORCOPIILOR

Care este specificul strategiilor didactice interactive?Care este specificul strategiilor didactice interactive?Elementele componente ale unei strategii didacticeElementele componente ale unei strategii didacticeCare sunt factorii/variabilele de care depinde organizarea Care sunt factorii/variabilele de care depinde organizarea

strategiilor didactice, strategiilor didactice, îîn general n general şşi a strategiilor didactice i a strategiilor didactice interactive, interactive, îîn special?n special?

Etapele elaborEtapele elaborăării unei strategii didactice eficienterii unei strategii didactice eficienteRelaRelaţţia dintre strategiile didactice ia dintre strategiile didactice şşi celelalte componente ale i celelalte componente ale

procesului de procesului de îînvnvăţăăţămmâântntRolul, locul Rolul, locul şşi funci funcţţiile strategiilor didactice interactive iile strategiilor didactice interactive îîn n

activitatea instructiv educativactivitatea instructiv educativăăCriterii de apreciere a eficacitCriterii de apreciere a eficacităţăţii ii şşi eficieni eficienţţei unei strategii ei unei strategii

didacticedidacticeVarietatea strategiilor de predare-Varietatea strategiilor de predare-îînvnvăţăţare-evaluareare-evaluare

În sens general, strategia se referă la conducerea (managementul) căilor, a metodelor implicate într-o activitate în vederea atingerii unui scop.

Strategia didactică este definită de Miron Ionescu,Vasile Chiş drept „un ansamblu de forme, metode, mijloace tehnice şi principii de utilizare a lor, cu ajutorul cărora se vehiculează conţinuturile în vederea atingerii obiectivelor” iar de I. Cherghit „ansamblu de acţiuni şi operaţii de predare-învăţare în mod deliberat structurate sau programate, orientate în direcţia atingerii, în condiţii de maximă eficacitate a obiectivelor prestabilite”

În viziunea autoarei Crenguţa-Lăcrămioara Oprea strategia didactică este modalitatea eficientă prin care profesorul îi ajută pe elevi să acceadă la cunoaştere şi să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, priceperile, deprinderile, aptitudinile, sentimentele şi emoţiile.

Strategiile didactice interactive ca strategii de grup, presupun munca în colaborare a elevilor organizaţi pe microgrupuri sau echipe de lucru în vederea atingerii unor obiective preconizate (soluţii la o problemă, crearea de alternative). Sunt strategii de interacţiune activă între participanţii la activitate(elev-elev, elev-profesor, student-student, student-profesor).

Strategiile didactice interactive au în vedere provocarea şi susţinerea învăţării active în cadrul căreia, cel ce învaţă acţionează asupra informaţiei pentru a transforma într-una nouă, personală, proprie.

Elementele componente ale unei strategii didactice (Potolea, 1989)

Modul de organizare a copiilor/elevilor Tipul de învăţare Sarcina de învăţare comună/diferenţiată Dirijarea învăţării (controlată, semi-

independentă, independentă) Metode şi mijloace

• Strategia didactică este cea care urmăreşte apariţia şi Strategia didactică este cea care urmăreşte apariţia şi stabilizarea unor relaţii optime întrestabilizarea unor relaţii optime între

• activitatea de predare şi cea de învăţare prin care se activitatea de predare şi cea de învăţare prin care se urmăreşte declanşarea mecanismelorurmăreşte declanşarea mecanismelor

• psihologice ale învăţării, ţinând cont atât de psihologice ale învăţării, ţinând cont atât de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor cât particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor cât şi de condiţiile concrete în care are loc învăţarea.Orice şi de condiţiile concrete în care are loc învăţarea.Orice strategie didactică este eficientă numai dacă reuşeşte strategie didactică este eficientă numai dacă reuşeşte să antreneze copiii în asimilarea activă şi creatoare a să antreneze copiii în asimilarea activă şi creatoare a informaţiilor transmise. Strategia didactică nu este informaţiilor transmise. Strategia didactică nu este însă doar o simplă tehnică de lucru, ci este o însă doar o simplă tehnică de lucru, ci este o manifestare şi expresie a personalităţii cadrului manifestare şi expresie a personalităţii cadrului didactic, oglindind tehnica de lucru şi concepţia celui didactic, oglindind tehnica de lucru şi concepţia celui care o utilizează cadrul didactic în aplicarea ei. Deci, care o utilizează cadrul didactic în aplicarea ei. Deci, strategia didactică este in acelaşi timp „tehnică şi artă strategia didactică este in acelaşi timp „tehnică şi artă educaţională” ( I. Nicola, 2003).educaţională” ( I. Nicola, 2003).

Există numeroşi factori sau variabile de care depinde organizarea acestui dispozitiv didactic adaptat situaţiilor de instruire, variabile dependente sau independente de profesor, de elev, de organizarea şcolară, de curriculum:

a) variabile care ţin de profesorb) variabile care ţin de colectivul de elevic) variabile care ţin de curriculumd) variabile care ţin de organizarea şcolară

ETAPELE ELABORĂRII UNEI STRATEGII DIDACTICE EFICIENTE

1. Examinarea scopurilor şi a obiectivelor de atins2. Alegerea conţinuturilor3. Examinarea exigenţelor şi orientărilor impuse de normele şi

principiile didactice4. Examinarea alternativelor metodologice de

predare/învăţare/evaluare disponibile5. Analiza resurselor disponibile6. Optarea pentru o anumită formă de grupare a colectivului7. Alegerea metodelor, tehnicilor şi mijloacelor8. Elaborarea unor soluţii alternative9. Opţiunea/decizia asupra strategiei didactice de urmat10. Aplicarea strategiei didactice11. Evaluarea permanentă a demersurilor întreprinse12. Aprecierea finală a eficienţei strategiei desfăşurate13. Emiterea de predicţii

STRATEGIA DIDACTICĂ Resurse

Principii şi normeEvaluare

Conţinut

Finalităţi

Relaţia dintre strategia didactică şi componentele procesului de învăţământ

orientează

determină

regl

ează

orienteazăinfluenţează

Relaţia dintre strategiile didactice şi finalităţile procesului de învăţământ

Atunci când proiectează o strategie de acţiune, profesorul are în vedere realizarea unor finalităţi bine precizate, specificate şi concretizate sub formă de obiective.

Relaţia dintre strategiile didactice şi Relaţia dintre strategiile didactice şi conţinutul procesului de învăţământconţinutul procesului de învăţământ

Pentru a face cât mai accesibil Pentru a face cât mai accesibil conţinutul instructivconţinutul instructiv--educativ şi mai educativ şi mai activiactivizzantă instruirea, profesorul poate antă instruirea, profesorul poate opera restructurări şi adaptări în interiorul opera restructurări şi adaptări în interiorul acestuia, conform logicii de învăţare acestuia, conform logicii de învăţare active.Acelaşi conţinut poate fi predat active.Acelaşi conţinut poate fi predat folosind strategii variate, în funcţie şi de folosind strategii variate, în funcţie şi de celelalte componente ale celelalte componente ale acesteiaacesteia( resurse materiale, de timp, ( resurse materiale, de timp, umane, forme de organizare a colectivului umane, forme de organizare a colectivului etc.).etc.).

RelaRelaţţia dintre strategiile didactice ia dintre strategiile didactice şşi formele i formele de organizare a procesului de de organizare a procesului de îînvnvăţăăţămmâântnt

Taxonomia formelor de organizare a procesului de Taxonomia formelor de organizare a procesului de îînvnvăţăăţămmâânt cuprinde:nt cuprinde:•ActivitActivităţăţi frontalei frontale•ActivitActivităţăţi individualei individuale•ActivitActivităţăţi colective sau grupalei colective sau grupale•ActivitActivităţăţi desfi desfăşăşurate urate îîn grupuri/echipen grupuri/echipe•ActivitActivităţăţi desfi desfăşăşurate urate îîn perechin perechi•ActivitActivităţăţi mixtei mixte

RolulRolul,, locul locul şşi funci funcţţiileiile strategiilor didactice strategiilor didactice interactive în activitatea instructivinteractive în activitatea instructiv--educativăeducativă

StrategStrategiile didactice interactiveiile didactice interactive au un rol esen au un rol esenţţial ial şşi un loc i un loc imimportant în toate cele trei faportant în toate cele trei fazze ale conceperii şi realie ale conceperii şi realizzării activităţii didacticeării activităţii didactice::

• Faza proiectFaza proiectăăriirii• Faza de desfFaza de desfăşăşurare a activiturare a activităţăţiiii• Faza (auto)evaluFaza (auto)evaluăăriirii

FuncFuncţţiile pe care le iile pe care le îîndeplinesc strategiile didactice sunt urmndeplinesc strategiile didactice sunt urmăătoareletoarele::1.1. FuncFuncţţia de organizareia de organizare2.2. FuncFuncţţia de aranjare, de dispunere ia de aranjare, de dispunere şşi de combinare a metodelor,tehnicilor, i de combinare a metodelor,tehnicilor,

mijloacelor de mijloacelor de îînvnvăţăăţămmâânt nt şşi formelor de organizare a activiti formelor de organizare a activităţăţiiii3.3. FuncFuncţţia de motivare ia de motivare şşi de asgurare a eficieni de asgurare a eficienţţei acesteiaei acesteia4.4. FuncFuncţţia de orientare a demersurilor practiceia de orientare a demersurilor practice5.5. FuncFuncţţia de dirijare flexibilia de dirijare flexibilăă c căătre atingerea obiectivelortre atingerea obiectivelor6.6. FuncFuncţţia de conducere ia de conducere şşi coordonare a activiti coordonare a activităţăţilor de predare-ilor de predare-îînvnvăţăţare-are-

evaluareevaluare7.7. FuncFuncţţia de apreciere ia de apreciere şşi adaptare a tuturor variabilelor implicatei adaptare a tuturor variabilelor implicate8.8. FuncFuncţţia de stimulare a creativitia de stimulare a creativităţăţii cadrului didactic ii cadrului didactic

Criterii de apreciere a eficacităţii şi eficienţei unei strategii didactice

• Gradul de plăcere în învăţare pe care-l oferă strategia didactică elevilor• Eficienţa învăţării, nivelul de însuşire a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor• Eficienţa în formarea şi dezvoltarea abilităţilor de a folosi ceea ce au învăţat în practică• Raportul dintre necesarul de timp solicitat de strategia didactică aleasă şi timpul disponibil• Relaţia de eficienţă şi complementaritate dintre metodele, tehnicile, mijloacele didactice şi formele de organizare a activităţii

„Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”

( Schiller)

• „„Jocul este singura atmosferă în Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în consecinţă poate să respire şi în consecinţă poate să acţioneze. A ne întreba de ce să acţioneze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne întreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilărie fără putem imagina copilărie fără râsetele şi jocurile sale.”râsetele şi jocurile sale.”

(Eduard Claparede)(Eduard Claparede)

La vâLa vârrsta preşcolară este necesară sta preşcolară este necesară îmbinarea elementelor de învăţare cu îmbinarea elementelor de învăţare cu cele de joc, printr-o formă de activitate cele de joc, printr-o formă de activitate specific preşcolară: specific preşcolară: jocul didacticjocul didactic. Aici . Aici apar elemente de surpriză, ghicitori, apar elemente de surpriză, ghicitori, întreceri, jocuri de mişcare, care creează întreceri, jocuri de mişcare, care creează distracţie, bună dispoziţie, pe fondul distracţie, bună dispoziţie, pe fondul cărora copilul asimilează mai uşor, mai cărora copilul asimilează mai uşor, mai trainic cunoştiinţele şi deprinderile trainic cunoştiinţele şi deprinderile transmise.transmise.

În acest sens, spaţiul educativ din În acest sens, spaţiul educativ din grădiniţă trebuie să ofere ocazii de grădiniţă trebuie să ofere ocazii de învăţare tocmai prin intermediul învăţare tocmai prin intermediul jocului, prin;jocului, prin;

• organizarea ocaziilor de învăţare:organizarea ocaziilor de învăţare:• cunoaşterea nevoilor educaţionale cunoaşterea nevoilor educaţionale

ale copiilor:ale copiilor:• varierea şi diversificarea mijloacelor varierea şi diversificarea mijloacelor

folosite.folosite.

JoculJocul, , ocupând cea mai mare parte ocupând cea mai mare parte din timpul copiluluidin timpul copilului, , este considerat este considerat tipul fundamental de activitate al tipul fundamental de activitate al acestuiaacestuia (Florinda Golu). A(Florinda Golu). Astfel, putem stfel, putem vorbi de existenţa unor jocuri care vorbi de existenţa unor jocuri care contribuie, preponderent, la dezvoltarea contribuie, preponderent, la dezvoltarea educaţiei limbajului; în cadrul multor educaţiei limbajului; în cadrul multor jocuri colective sau pe grupe, desfăşurate jocuri colective sau pe grupe, desfăşurate sub forma concursului, copiii se ajută unii sub forma concursului, copiii se ajută unii pe alţii, rezolvă în comun anumite sarcini, pe alţii, rezolvă în comun anumite sarcini, îşi dau sfaturi, sugestii, se încurajează îşi dau sfaturi, sugestii, se încurajează reciproc.reciproc.

Eficienţa programului educativ constă Eficienţa programului educativ constă şi în alegerea potrivită a jocurilor. şi în alegerea potrivită a jocurilor. Alegerea jocului trebuie să aparţină atât Alegerea jocului trebuie să aparţină atât copilului, cât şi cadrului didactic. copilului, cât şi cadrului didactic. Oferindu-i copilului oportunitatea de a Oferindu-i copilului oportunitatea de a alege jocul, educatoarea obţine alege jocul, educatoarea obţine informaţii relevante despre interesele, informaţii relevante despre interesele, dorinţele şi nevoile copilului. Copilul dorinţele şi nevoile copilului. Copilul devine astfel un participant activ la devine astfel un participant activ la propria instruire, este încurajat în luarea propria instruire, este încurajat în luarea deciziilor, în medierea conflictelor, iar deciziilor, în medierea conflictelor, iar motivaţia pentru învăţare prin joc se motivaţia pentru învăţare prin joc se conturează treptat, căpătând conturează treptat, căpătând consistenţă şi trăinicie.consistenţă şi trăinicie.

Conform prevederilor noului Conform prevederilor noului curriculum, jocul, ca activitate curriculum, jocul, ca activitate principală specifică preşcolarului, principală specifică preşcolarului, capătă noi valenţe în condiţiile capătă noi valenţe în condiţiile implicării adultului (cadru didactic, dar implicării adultului (cadru didactic, dar şi părinte) ca persoană semnificativă şi părinte) ca persoană semnificativă pentru copil. Astfel, se recomandă pentru copil. Astfel, se recomandă promovarea parteneriatului cu familia, promovarea parteneriatului cu familia, prin implicarea acesteia în activităţprin implicarea acesteia în activităţiile le din grădiniţă. din grădiniţă.

►Jocul contribuie la dezvoltarea Jocul contribuie la dezvoltarea fizică a copiluluifizică a copilului, oferindu-i , oferindu-i posibilitatea să îşi exerseze posibilitatea să îşi exerseze mişcările şi să capete, astfel, tot mai mişcările şi să capete, astfel, tot mai multă siguranţă. Copilul preşcolar multă siguranţă. Copilul preşcolar are nevoie de cât mai mule activităţi are nevoie de cât mai mule activităţi în afara camerei, în mediu câ mai în afara camerei, în mediu câ mai natural, aer, lumină.natural, aer, lumină.

• Jocul asigură dezvoltarea Jocul asigură dezvoltarea intelectualăintelectuală, deoarece în joc se , deoarece în joc se integrează domeniile academicintegrează domeniile academicee ale ale învăţării, diferitele discipline de studiu învăţării, diferitele discipline de studiu (matematică, ştiinţe naturale, limba (matematică, ştiinţe naturale, limba română, etc.).română, etc.). Prin intermediul lui îşi Prin intermediul lui îşi exprimă cunoştinţele, îşi clarifică exprimă cunoştinţele, îşi clarifică conceptele, îşi organizează propriile conceptele, îşi organizează propriile strategii de cunoaştere şi îşi formează strategii de cunoaştere şi îşi formează conceptele spaţiale.conceptele spaţiale.

Jocul este un mijloc de Jocul este un mijloc de dezvoltare emoţionalădezvoltare emoţională, copilul , copilul înţelege cine este, îşi recunoaşte înţelege cine este, îşi recunoaşte emoţiile, iar jocul este cea mai emoţiile, iar jocul este cea mai eficientă modalitate de învăţare şi eficientă modalitate de învăţare şi stăpânire a trăirilor negative. stăpânire a trăirilor negative.

►Pe fondul acesta, o serie de trăsături de Pe fondul acesta, o serie de trăsături de personalitate se formează, altele se dezvoltă personalitate se formează, altele se dezvoltă ori, pur şi simplu, se confirmă, se regăsesc în ori, pur şi simplu, se confirmă, se regăsesc în comportamentele copilului. Sensibilitatea, comportamentele copilului. Sensibilitatea, iniţiativa, egoismul, aroganţa, generozitatea, iniţiativa, egoismul, aroganţa, generozitatea, spiritul de întrajutorare etc. conturează forme spiritul de întrajutorare etc. conturează forme distincte de comportament, îi diferenţiază pe distincte de comportament, îi diferenţiază pe copii şi proiectează o copii şi proiectează o tipologie a tipologie a personalităţii.personalităţii.

►În joc, socializarea este mai largă În joc, socializarea este mai largă şi mai precoce decât în activitatea şi mai precoce decât în activitatea intelectuală.intelectuală. Dacă la începutul Dacă la începutul preşcolarităţii, preşcolarităţii, altulaltul era perceput ca un era perceput ca un pericol de umbrire a dragostei ce i se pericol de umbrire a dragostei ce i se oferă de către membrii anturajului, oferă de către membrii anturajului, ulterior această problemă va dispărea. ulterior această problemă va dispărea. Acum copilul trebuie să coopereze, să Acum copilul trebuie să coopereze, să se conformeze regulilor de grup, să-şi se conformeze regulilor de grup, să-şi armonizeze cerinţele sale cu cele ale armonizeze cerinţele sale cu cele ale grupului, să-şi însuşească normele grupului, să-şi însuşească normele sociale, acţionând în conformitate cu sociale, acţionând în conformitate cu acestea.acestea.

• Jocul oferă copiilor o serie de impresii Jocul oferă copiilor o serie de impresii care contribuie la îmbogăţirea care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă, cunoştinţelor despre lume şi viaţă, totodată măreşte capacitatea de totodată măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe, înţelegere a unor situaţii complexe, creează capacităţi de reţinere, creează capacităţi de reţinere, stimulând memoria, capacităţi de stimulând memoria, capacităţi de concentrare, de supunere la anumite concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua decizii reguli, capacităţi de a lua decizii rapide, de a rezolva situaţii-rapide, de a rezolva situaţii-problemă, într-un cuvânt, problemă, într-un cuvânt, dezvoltă dezvoltă creativitateacreativitatea..

,,Mi-e teamă să nu spună că am crescut mare.

Vreau să rămân mereu copil să mă

pot juca toată viaţa.”(J. M. Barrie)

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE• Bocoş, Muşata, Bocoş, Muşata, Evaluarea în învăţământul primarEvaluarea în învăţământul primar, ,

Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004• CCerghiterghit,, I.I.,, Prelegeri pedagogicePrelegeri pedagogice, Editura , Editura

Collegium Polirom, ICollegium Polirom, Iaşi, aşi, 2001.2001.• Golu, Florinda, Golu, Florinda, Joc şi învăţare la copilul preşcolarJoc şi învăţare la copilul preşcolar, ,

E.D.P. Bucureşti, 2009E.D.P. Bucureşti, 2009• Golu, Florinda; Ioniţă, Carmen, Golu, Florinda; Ioniţă, Carmen, Aplicaţii practice Aplicaţii practice

ale psihologiei copiluluiale psihologiei copilului, Editura Sper, Bucureşti, , Editura Sper, Bucureşti, 20092009

• Olsen, JerryOlsen, Jerry;; Nielsen,W. Thomas, Nielsen,W. Thomas, Noi metode și Noi metode și strategii pentru managementul clasei,strategii pentru managementul clasei, Editura Editura DPH, București,2009DPH, București,2009

• Oprea, CreOprea, Crenguţa-Lăcrămioara, nguţa-Lăcrămioara, Strategii didactice Strategii didactice interactiveinteractive, E.D.P. , Bucureşti, 2006, E.D.P. , Bucureşti, 2006