Introducere

Generalități și terminologie

Kinetologia sau kineziologia este știința care se ocupă cu studiul mișcării organismelor vii și la structurilor care participă la aceste mișcări.

Kinetologia medicală studiază mecanismele neuromusculare și articulare care asigură omului activitățile motrice normale, preocupându-se totodată de înregistrarea, analizarea și corectarea mecanismelor neuromusculoarticulare deficitare. Limitarea activității motrice poate fi determinată de:

a) Scăderea forței musculare (hipotonie), sau, din contră, contractura sau spasticitatea musculară (hipertonie)

b) Redoarea articularăc) Lipsa coordonării mișcărilor

Domeniul medical al kinetologiei este cunoscut mai bine sub numele de “kinetoterapie”.

Kinetologia profilactică cuprinde totalitatea metodelor și mijloacelor kinetologice care se adresează menținerii și întăririi stării de sănătate, deci prevenirea stării de boală.

Kinetologia de recuperare reprezintă principala armă a asistenței de recuperare funcțională în cadrul domeniu lui deficitului funcțional din bolile cronice (în special ale aparatelor locomotor și cardiorespirator).

Kinetoprofilaxia se încadreză și în sfer noțiunii, de asemenea foarte răspîndită, de educație fizică, consacrată mai ales programelor de gimnastică din școli, programe care au ca obiectiv dezvoltarea armonioasă a copiilor și tinerilor.

Bazele anatomice ale locomoției

Coloana vertebrală

Formează o tijă osoasă mobilă ce face parte din scheletul trunchiului. Este compunsă din mai multe regiuni, fiecare din aceste regiuni având o curbură fiziologică:

a) Regiunea cervicală – 7 vertebre, lordozăb) Regiunea toracală – 12 vertebre, cifozăc) Regiunea lombară – 5 vertebre, lordozăd) Osul sacrue) Coccisul

Coloana vertebrală este atașată de alte elemente ale scheletului și anume craniul (prin occiput), coaste, bazin (prin intermediul oaselor iliace).

Unitățile de bază a coloanei vertebrale sunt reprezentate de vertebra si discul intervertebral.

Vertebra are două părți principale :

- Corpul vertebral – anterior- Arcul vertebral – posteriorArcul verbral cuprinde doi pediculi care se fac legătura între el și

corpul vertebral, două lamine care se unesc posterior și se continuă cu o proeminență osoasă – apofiza spinoasă (procesul spinos). Zona de joncțiune pedicul – lamină este reprezentată de apofizele articulare. De la nivelul apofizelor articulare pornesc către lateral apofizele transverse.

Fața anterioară a arcului vertebral împreună cu fața posterioară a corpului vertebral formează – gaura vertebrală, iar suprapunerea tuturor vertebrelor va duce la formarea canalului rahidian.

Suprapunerea a două vertebre duc la formarea la nivelul pediculilor a unui spațiu – gaura de conjugare, prin care vor ieși nervii

de la nivelul măduvii, această gaură fiind de o parte și de alta a coloanei.

Unirea vertebrelor se face prin 2 articulații1. Articulația intervertebrală,formată din discul vertebral și

corpurile vertebrale2. Articulațiile interapofizare

Mișcările efectuate de coloana vertebrală sunt:1. Flexie2. Extensie3. Înclinație laterală stângă și dreaptă4. Rotației

Bazinul, pelvisul sau centura pelvină

Bazinul este un os format în pricipiu din trei elemente:

1. Osul sacru – postrerior2. Oasele iliace3. Coccisul

Osul iliac este un os plat ale cărui părți – superioră și inferioară – sunt răsucite una față de alta, el fiind format prin fuziunea a trei oase primare : ilionul, ischion și pubisul.

Musculatura coloanei vertebrale

Muşchii regiunii posterioare a trunchiului şi gâtului

Muşchii intertransversali

Origine şi inserţie – apofizele transversale

Acţiune – înclinarea laterală a vertebrelor.

Muşchii interspinali

Origine şi inserţie – apofizele spinose

Acţiune – extensia vertebrelor

Muşchii transversali spinali

Origine şi inserţie – spatele vertebrelor, de la sacru la axis

Acţiune – extensia vertebrelor

Muşchii posteriori ai gâtului

Muşchiul drept posterior mic

Origine şi inserţie – tuberculul posterior al atlasului – partea inferioară a occipitalului

Acţiune – extensia capului pe atlas şi axis

Muşchiul drept posterior mare

Origine şi inserţie – apofiza spinală a axisului – lateral de m. drept mic

Acţiune - extensia capului pe atlas şi axis

Muşchiul oblic mic al capului

Origine şi inserţie – apofiza transversă a atlasului – lat. de dreptul mare

Acţiune - extensia capului pe atlas şi axis

Muşchiul obilic mare al capului

Origine şi inserţie – apofiza spinală axis – apofiza transversă a atlasului

Acţiune – extensia, înclinarea laterală şi rotaţia atlasului pe axis

Longissimus capitis

Origine şi inserţie – apofizele transverse T3 – C4 – apofiza mastoidă

Acţiune – extensia vertebrală

Longissimus cervicis

Origine şi inserţie – apofizele transverse ale vertebrelor dorsale superioare şi se termină la niv. vertebrelor cervicale inferioare.

Acţiune – extensia vertebrală

Longissimus –

Origine şi inserţie – apofizele transverse ale vertebrelor dorsale – faţa posterioară a coastelor

Acţiune – extensia vertebrală

M. semispinal

Origine şi inserţie – apofizele spinale C4/T4 – baza occipitalului

Acţiune – extensia capului pe gât

M. spinal

Origine şi inserţie – apofizele spinale ale vertebrelor T1 – T10 până la nivelul T11- T12

Acţiune – extensia regiunii dorsale vertebrale.

M. Splenius – capitis

Origine şi inserţie – apofizele spinoase C6 – T7 – baza occipitalului şi a temporalului

Acţiune - extensia capului pe gât

M. Splenius – cervicis

Origine şi inserţie - apofizele spinoase T5 – T7 – apofizele transversale ale primelor trei vertebre vervicale.

Acţiune - extensia capului

M. dinţat posterior superior

Origine şi inserţie – apofizele spinale ale vertebrelor C7-T3 – primele cinci coaste

Acţiune – ridicător al coastelor

M. dinţat posterior inferior

Origine şi inserţie - apofizele spinale ale vertebrelor T12-L2 – ultimele patru coaste

Acţiune – coboară coastele

Muşchii anteriori ai gâtului

M. lung al gâtului

Origine şi inserţie –

Fasciculul longitudinal – corpurile vertebrale C2 – T3, apofizele transverse C4 – C7

Fasciculul oblic superior – arcul anterior al atlasului – apofizele transverse C3 – C6

Fasciculul oblic inferior – corpurile vertebrale ant. T1- T3 – apofizele transverse C5 – C7

Acţiune – înclinarea laterală şi flexia coloanei cervicale

M. drept mic anterior al capului

Origine şi inserţie – occipital – partea anterioară a atlasului

Acţiune – flexia capului pe atlas, înclinare laterală şi rotaţie de partea contracţiei

M. drept mare anterior al capului

Origine şi inserţie – occipital – apofizele transverse C3 – C6

Acţiune – flexia şi înclinarea laterală a capului

M. drept lateral al capului

Origine şi inserţie – occipital – apofiza transversă a atlasului

Acţiune – flexia capului pe atlas, înclinarea laterală cervicală

Muşchii laterali ai gâtului

M. scalen anterior

Origine şi inserţie – apofizele transverse C3-C6 – prima coastă

M. scalen mijlociu

Origine şi inserţie – apofizele transverse C2-C7 – posterior de m. scalen ant.

M. scalen posterior

Origine şi inserţie – apofizele transverse C4-C6 – treimea mijlocie a celei de-a doua coaste

Acţiune –

Punct fix cutia toracică – inclinarea laterală a vertebrelor cervicale

Punct fix coloana cervicală – ridicător a primelor coaste

M. sternocleidomastoidian

Origine şi inserţie – mastoidă – stern, partea internă a claviculei

Acţiune – rotirea capului, extensia capului, ridică sternul şi partea internă a claviculei

Centura scapulară

Centura scapulară este formată din scapulă (posterior), claviculă (anterior) și stern.

Scapula – os plat, triunghiular cu două fețe orientat cu baza în sus, are 3 unghiuri (superior, inferior, extern), 3 margini (laterala, mediala, superioară). Se articuleaza cu clavicula prin intermediul acromionului, iar cu capul humerusului la nivelul cavității glenoide. Prezintă procesul coracoid care se formează de la nivelul marginii superioare avînd un traiect spre anterior, fața posterioară a scapulei este delimitată de spină în două porțiuni – fosa supraspinoasă și infraspinoasă. Fața anterioară a scapulei poartă numele de fosa subscapulară.

Clavicula – os lung, cilindric, care se intinde între stern și scapulă, având forma literei ”S”. La extermitatea externă se articulează cu acromionului iar la extremitatea internă cu sternul.

Sternul – os plat, situat în fața cutieri toracice prezentând 3 părți: manubriul, corpul și apendicele. Porțiunea superioară a manubriului se articulează cu clavicula, apoi marginile laterale ale corpului sternului prezintă 7 incizuri care intră în contact cu primele 7 cartilaje costale.

Mișcările centurii scapulare pe cutia toracică1. Ridicare2. Coborâre3. Adducție4. Abducție5. Rotație – internă și externă

Humerusul

Este un os lung format din 3 părți: două extremități (epifize) și un corp (diafiză).

Epifiza proximală cuprinde tuberculul mare al humerului, tuberculul mic, amândoi delimitând culisa bicipitală, capul humeral, colul anatomic si colul chirurgical.

Epifiza distală ( paleta humerală) care prezintă două proeminențe osoase laterale:

- Epicondilul medial - Epicondilul lateral

Cele două proeminențe delimitează la nivelul feței anterioare ale platei un triunghi, la baza căruia se află două suprafețe articulare – trohleea humerală care se articulează cu marea incizură sigmoidă a ulnei (cubitusului) și condilul humeral care corespunde capului radial.

Trohleea humerală este surplombată nivelul feței anterioare de fosa coronoidă ce corespunde procesului coronoid al ulnei, iar la nivelul feței posterioară de către fosa olecraniană ce corespunde cu olecranul ulnar.

Condilul humeral este surplombat de către fosa subcondiliană, care corespunde capului radial.

Mișcărule humerusului la nivelul arciulației scapulo-humerale:

1. Antepulsia2. Retropulsia3. Adducția4. Abducția5. Rotația internă6. Rotația externă

7. Circumducția

Muşchii centurii scapulare

M. mare dinţat

Origine şi inserţie – faţa internă a scapulei, de-a lungul marginii interne – faţa externă a primelor 10 coaste

Acţiune – menţine marginea internă a omoplatului lipită de cutia toracică, abducţie şi rotaţie externă scapulară

M. subclavicular

Origine şi inserţie – faţa inferioră a 1/3 laterale a claviculei – faţa superioară a primei coaste şi primului cartilaj costal

Acţiune – coboară clavicula

M. pectoral mic

Origine şi inserţie – coastele 3, 4, 5 – apofiza coracoidă.

Acţiune – trage apofiza coracoidă anterior, interior şi inferior

M. ridicător al scapulei

Origine şi inserţie – primele patru apofize transverse cervicale – unghiul superior al scapulei

Acţiune – ridicător al scapulei

M. romboid

Origine şi inserţie – apofizele transersale ale vertebrelor C7-D4 – margine medială a scapulei

Acţiune – adductor şi rotator intern al scapulei

M.trapez

Origine şi inserţie – baza occipitalului, apofizele spinale cervicale, dorsale (T10)

Fasciculul superior – marginea posterioară a claviculei 1/3 ext şi acromion

Fasciculul mijlociu – spina scapulei Fasciculul inferior – partea internă a scapulei

Acţiune – adductor, ridicător, coborâtor, rotator extern al scapulei

M. subscapular

Origine şi inserţie – faţa anterioră a scapulei – tuberculul mare al humerusului

Acţiune – rotator intern al braţului

M. supraspinos

Origine şi inserţie – fosa supraspinoasă a scapulei – porţiunea superioră a tubercululi mare al humerusului

Acţiune – abductor al braţului

M. infraspinos

Origine şi inserţie – fosa infraspinoasă a scapulei – faţa posterioră a tuberculului mare al humerusului

Acţiune – rotator extern al braţului

M. rotund mic

Origine şi inserţie – marginea laterală a 1/3 mijlocii a scapulei – faţa posterioră a tuberculului mare al humerusului

Acţiune – rotator extern al braţului

M. coracobrahial

Origine şi inserţie – apofiza coracoidă – marginea medială a 1/3 superiore diafizei humerale

Acţiune – antepulsia şi adducţia braţului

M. pectoral mare

Origine şi inserţie – faţa anterioră a 2/3 mediale a claviculei, primele 6 articulaţiile sternocostale, a şaptea coastă – creasta externă a culisei bicipitale

Acţiune – adductor, rotator intern al braţului

M. dorsal mare – latissimus dorsi

Origine şi inserţie – apofizele spinale ale vertebrelor T7-L5, creasta sacrată, creasta iliacă, ultimele patru coaste – culisa bicipitală a humerusului

Acţiune – rotaţia internă, retropulsia braţului

M. rotund mare

Origine şi inserţie – marginea laterală a 1/3 inferioare a scapulei – culisa bicipitală

Acţiune – rotaţie internă, retropulsia braţului.

M. deltoid

Origine şi inserţie

Fasciculul anterior – faţa ant a 1/3 lat a claviculei Fasciculul mijlociu – faţa laterală a acromionului Fasciculul posterior – spina scapuleiInserţie la nivelul feţei laterale a humerusului

Acţiune – abductor al braţului

Radiusul si ulna

Radiusul si ulna sunt oase lungi, formate din 3 părți: două epifize si un corp (diasfiză), au o secțiune triunghiulară, ambele oase având 3 fețe și 3 margini.

Radiusul :

- la nivelul epifizei proximale prezintă capul radial și colul acestuia, corpul având secțiune triunghiulară va avea 3 margini și 3 fețe, în timp ce

- epifiza distală, ce corespunde încheieturii mîinii, prezintă:o o zonă prin care radiusul se articulează cu ulna și anume

minca incizură sigmoidiă a radiusului, se află în partea interna (medială a radiusului)

o și o proieminență osoasă – stiloida radială (procesul stiloidian al radiusului, situată în partea laterală a acestuia.

Ulna- la nivelul epifizei proximale prezintă două apofize:

o olecranulo apofiza coronoidă

- corpul are secțiune triunghiulară va avea 3 margini și 3 fețe- epifiza distală prezintă:

o o zonă prin care se articulează cu radiuul - suprafața articulară convexă - lateral

o o proieminență – proceul stiloidian al ulnei – medial

Mișcărie la nivelul articulției humero-cubito-radiale:

1. Flexie 2. Extenseie3. Pronație4. Supinație

Muşchii flexori ai articulaţiei cotului

M. biceps brahial

Origine şi inserţie – capul lung, porţiune superioră a cavităţii glenoide a scapulei, capul scurt apofiza coracoidă – tuberozitatea bicipitală

Acţiune – flexia şi supinaţia cotului

M. brahial anterior

Origine şi inserţie – faţa anterioară a diafizei humerale – apofiza coronoidă a radiusului

Acţiune – flexor al cotului

M. brahioradial

Origine şi inserţie – marginea laterlă a 1/3 inferioară a diafizei humerale

Acţiune – flexia cotului, pronosupinaţia anterbraţului.â

Muşchii extensori ai articulaţiei cotului

M. triceps brahial

Origine şi inserţie

Capul lung – porţiunea inferioră a glenei humerusului Capul medial – faţa posteromedială a humerusului Capul lateral – faţa posterioară a jumătăţii superiore a humerusului

de-a lungul marginii externe – toate cele 3 capete se unesc şi se inseră la nivelul feţei posteriore a olecranului

Acţiune – extensia cotului

Muşchii pronatori ai braţului

M. rotund pronator

Origine şi inserţie – epicondiul megial humeral, apofiza coronoidă – faţa externă a treimii mijlocii a radiusului

Acţiune – pronaţia braţului şi flexia cotului

M. pătrat pronator

Origine şi inserţie – faţa anterioră a diafizei distale a ulnei – faţa anterioră a diafizei distale a radiusului

Acţiune – pronator direct al braţului

Muşchii supinatori ai braţului

M. scurt supinator

Origine şi inserţie – porţiunea superoexternă a ulnei şi a epicondilului medial – extremitatea superioră a radiusului

Acţiune – supinator al braţului

M. lung supinator - brahioradialul

Articulația radio-cubito-carpiană, carpo-metacarpiană și metacarpo-falangiană – încheietura mâinii și mîna

Oasele care intră în componența mâinii sunt

- Oasele carpiene – dispuse în două rânduri superior și inferior

o Semilunar, o Scafoido Piramidalo Pisiform

o Trapezo trapezoido Osul capitato Osul cu cârlig

Mișcările de la nivelul articulației radio-cubito-carpiene:1. Flexie2. Extensie3. Abducție – înclinație radială4. Adducție – înclinație ulnară

- Oasele metacarpiene - Falangele – proximale, intermediare și distale

Mișcările de la nivelul falangelor:1. Flexie 2. Extenxie3. Adbucție

SUPERIOR

INFERIOR

4. Adducție

Muşchii flexori ai închieturii mâinii

M. palmar lung

Origine şi inserţie – epicondilul medial al humerusului – aponevroza palmară superficială şi ligamentul inelar anterior al carpului.

Acţiune – flexia articulaţiei radiocarpiene

M. flexor radial al carpului

Origine şi inserţie – epicondilul medial al humerusului – faţa anterioră a bazei metacarpului II.

Acţiune – înclinarea radială a mâinii

M. flexor ulnar al carpului

Origine şi inserţie – epicondilul medial al humerusului – osul pisiform

Acţiune – înclinarea cubitală a mâinii, flexia articulaţiei radiocarpiene

Muşchii extensori ai articulaţiei radiocarpiene

M. lung extensor radial al carpului

Origine şi inserţie – marginea laterală a diafizei distale a humerusului – faţa posterioră a bazei metacarpianului II

Acţiune – extensia mâinii, înclinarea radială a mâinii

M. scurt extensor radial al carpului

Origine şi inserţie – faţa leterală epicondilului lateral – faţa posterioră a bazei metacarpianului III

Acţiune – extensia articulaţiei radiocarpiene

M. extensor ulnar al carpului

Origine şi inserţie – faţa posterioră a epicondilului lateral al humerusului – faţa posterioară a bazei metacarpianului V.

Acţiune – extensia articulaţiei radiocarpiene, înclinarea cubitală a mâinii

Muşchii flexori extrinseci ai degetelor

M. flexor profund al degetelor

Origine şi inserţie – faţa anterioră a treimii superiore a diafizei cubitale şi pe ligamnetul interosos – faţa anterioroară a bazei falangelor distale II – V .

Acţiune – flexia falangelor distale pe cele mijlocii

M. flexor superficial al degetelor

Origine şi inserţie – faţa anterioară a epicondilului medial, apofiza coronoidă a ulnei, faţa medială a treimii superiore a diafizei proximale a radiusului – faţele laterale şi anterioră a bazei falangei mijlocii a degetelor II – V.

Acţiune – flexia falangei mijlocii pe cea proximală.

Muşchii extensori extrinseci ai degetelor

M. extensor comun al degetelor

Origine şi inserţie – faţa posterioră a epicondilului lateral al humerusului – faţa posterioră a falangelor proximală, mijlocie, distală

Acţiune – extensia metacarpofalangiană

M. extensor propriu al indexului

Origine şi inserţie – faţa posterioră a diafizei distale a ulnei – faţa posterioră a falangelor mijlocie şi distală a indexului

Acţiune – întâreşte acţiunea extensorului comun la nivelul indexului

M. extensor propriu al degetului mic

Origine şi inserţie – faţa posterioară a epicondilului lateral al humerusului - faţa posterioră a falangelor împreună cu extensorul comun al degetelor

Acţiune – întăreşte acţiunea extensorului comun la nivelul degetului mic

Muşchii intrinseci ai degetelor

Mm. Interosoşi

Origine şi inserţie – corpurile metacarpienelor şi spaţiul dintre cele două

Acţiune – abducţia şi adducţia degetelor

Mm. Lombricali

Origine şi inserţie – tendoanele flexorului profund al degetelor şi se termină pe tendoanele extensorului comun al degetelor

Acţiune – flexia articulaţiilor metacarpofalangiene şi extensia articulaţiilor interfalangiene

Mm. Intrinseci ai degetului mic

M. opozant al degetului mic

Origine şi inserţie – osul uncinat,ligamentul inelar anterior al carpului - faţa anterioră a metacarpului V

Acţiune – mişcarea antero laterală a metacarpianului V

M. flexor scurt al degetului mic

Origine şi inserţie - osul uncinat,ligamentul inelar anterior al carpului – faţa ant. a bazei falangei proximale a degetului V.

Acţiune – flexia falangei proximale a degetului V

M. abductor al degetului mic

Origine şi inserţie – osul pisiform, ligamentul anterior al carpului – faţa anterioară a bazei falangei proximale a degetului V.

Acţiune – abductor al degetului V, flexor al falangei proximale

Mm. extrinseci a policelui

M. flexor lung al policelui

Origine şi inserţie – faţa anterioră a treimii mijlocii radiale – baza falangei mijlocii a policelui

Acţiune – flexia falangei mijlocii a policelui pe falanga proximală, flexia falangei proximale

M. lung abductor al policelui

Origine şi inserţie – feţele posteriore ale radiusului şi ulnei – faţa posterioră a bazei metacarpianului I

Acţiune – abducţia policelui

M. scurt extensor al policelui

Origine şi inserţie - faţa post. a ulnei – falanga proximală a policelui

Acţiune – extensia falangei proximale pe metacarpianul I

M. lung extensor al policelui

Origine şi inserţie – faţa post. a ulnei – faţa post. falanga mijlocie a policelui

Acţiune – extensia falangei mijlocii pe cea proximală şi cea proximală pe metacarpul I

Mm. intrinseci ai policelui

M. adductor al policelui

Origine şi inserţie –

Fascicul oblic – osul trapezoid şi osul capitat Fascicul transversal – MC II şi III şi articulaţiie metacarpofalangiene

corespunzătoare – cele două fascicule se unesc la nivelul sesamoidului şi se inseră la niv. bazei falangei proximale a policelui

Acţiune – adductor al policelui

M. scurt abductor al policelui

Origine şi inserţie – scafoid, ligamentul inelar anterior al carpului – baza falangei proximale

Acţiune – flexia falangei proximale a policelui pe metacarpian

Membrul inferior

Articulația coxo-femurală:

Osul coxal – ilion, ischion, pubis

Femurul – os lung, alcătuit din 3 părți, epifizele și diafiza:

Epifiza proximală:

- Capul femural- Colul femural- Marele trohanter- Micul trohanter

Epifiza distală

- Trohleea femurală- Condilii femurali – medial și lateral

Mișcările de la nivelul articulației coxofemurale:1. Flexie2. Extensie3. Abducție 4. Adducție5. Rotație internă6. Rotației externă7. Circumducție

Mm. pelvitrohanterieni

M. piramidal

Origine şi inserţie – faţa ant. a sacrului – trohanterul mare

Acţiune – rotator extern al femurului

M. pătrat femural

Origine şi inserţie – tuberozitatea ischiadică – faţa post. a trohanterului mare

Acţiune rotator extern al femurului

M. obturator intern

Origine şi inserţie – faţa internăp a găurii obturatorii – faţa post a trohanterului mare

Acţiune – rotator extern al femurului

M. gemelari superior şi inferior

Origine şi inserţie – mica incizura ischiadică şi inf de aceasta

Acţiune – rotator extern al femurului

M. obturator intern

Origine şi inserţie – faţa externă a găurii obturatorii – faţa post a trohanterului mare.

Acţiune – rotator extern al femurului

Mm. profunzi ai şoldului

M. iliopsoas

Origine şi inserţie – corpurile vertebrale T12 – L5, fosa iliacă internă – trohanterul mic

Acţiune – flexia femurului

M. fesier mic

Origine şi inserţie – 1/3 ant. a fosei iliace externe – faţa ant. a trohanterulu mare

Acţiune – abductor, rotator intern, flexor al femurului

M. fesier mijlociu

Origine şi inserţie - 2/3 ant. Ale fosei iliace externe - faţa laterală a trohanterului mare

Acţiune – abductor al femurului

M. fesier mare

Origine şi inserţie – faţa post. a sacrului, coccisului, SIPS – marg. posterioră a tensor al fasciei lata

Acţiune – extensor, rotator extern, abductor al femurului

M. cvadriceps

Origine şi inserţie –

Dreptul femural – spina iliacă anterioinferioră Vastul intermediar – faţa ant. a femurului Vastul lateral – faţa post a femurului Vastul medial – faţa post a femuruluiInserţie – tendonul rotulian

M. semimembranos

Origine şi inserţie – ischion – platoul tibial

Acţiune – flexia genunchiului, extensia femurului

M. semitendinos

Origine şi inserţie - ischion – laba de găscă

Acţiune - flexia genunchiului, extensia femurului

M. bicepsfemural

Origine şi inserţie – ischion – capul peroneului

Acţiune - flexia genunchiului, extensia femurului

Mm. adductori ai şoldului

M. adductor scurt

Origine şi inserţie – ram pubis – faţa post. a femurului

Acţiune – adducţia femurului

M. adductor lung

Origine şi inserţie – faţa ant. a ram pubis – faţa post a femurului

Acţiune – adducţia femurului

M. pectineu

Origine şi inserţie – creasta iliopectinee – faţa post a femurului

Acţiune – adducţia femurului

M. adductor mare –

Origine şi inserţie - ramura ischiopubiană – condilul intern al femurului

Acţiune – adducţia femurului