Grile Psihoneuro

Grile Psihoneurofiziologie examen duminicaUnitatea 6 Psihopatologia lobului temporal si occipital

6.1 Psihofiziologia lobului temporal

1. Caracteristicile Allocoretxului:

a. Reprezentat de structuri filogenetice vechi cu organizare simpla, situate in partea bazala si inferioara a lobului temporal

b. Prin hipocamp si amigdala, coordoneaza importante functii vegetative (viscerale)

c. Participa la desfasurarea unor reactii fundamentale afectiv-emotionale si motivationale

d. Regleaza functia oro-alimentara si cea sexuala si are un rol principal in memoria de fixare

2. Caracteristicile Neocortexului:

a. Reprezentat de structuri filogenetice noi, situate in jumatatea superioara

b. Repezinta capatul cortical al analizatorului acustic vestibular

c. Are un rol important in desfasurarea proceselor psihice si de limbaj

3. Leziunile lobului temporal genereaza:

a. Tulburari complexe de receptie auditiva, de recunoastere vizuala, tulburari ale sferei afective, motivationale si a altor functii psihice

b. Tulburari vestibulare, olfactive, gustative, ale ritmului somn-veghe, viscero-vegetative, de camp visual

c. Epilepsia temporala

4. Halucinatiile auditive:

a. Fac parte din categoria leziunilor iritative

b. De tipul: acufenelor (vajaituri, pocnituri, zgomote)

c. Complexe: voci, melodii

5. Tulburarea cea mai grava se produce atunci cand leziunea afecteaza bilateral ariile 41 si 42 Brodman din circumvolutiunea Heschl in cazul:

a. Analizatorului vizual da

b. Analizatorului auditiv da

c. Sensibilitatii auditive6. Tulburarile provocate de leziunile ariilor auditive secundare sunt:

a. Agnozia acustica

b. Afazia senzoriala

c. Amuzia

d. Afazia amnestica

7. Agnozia acustica:

a. Tulburarea functiei calificate a analizatorului auditiv de a diferentia si evalua identitatea sunetelor verbale si muzicale, auzul ca functie psihofiziologica bazala fiind conservat in limite aproximativ normale

b. Are la baza destramarea schemelor functionale ale auzului fonematic

c. Cel mai frecvent in cazul leziunilor localizat in ariile auditive din emisfera dominanta (stanga la dreptaci)

8. Afazia senzoriala

a. Se delimiteaza 2 grupe de tulburari: latura sonora a limbajului si latura semantica a limbajului

b. Este alterata si memoria verbala

c. Bolnavul are dificultati in memorarea si reproducerea chiar a unui nr mic de cuvinte (3-5)

9. Amuzia

a. Alterarea codului indicilor de discriminare-identificare a inaltimii sunetelor, a raportului de inaltime dintre ele si a liniei melodice a seriilor sunetelor musicale

b. Bolnavul nu este in stare nici sa sorteze sunetele dupa inaltime, nici sa recunoasca identitatatea melodica a unor secvente sonore si nici sa le reproduca

c. Sonoritate vag-difuza, lipsita de contur

10. Afazia amnestica

a. Afectarea segmentelor inferioare si mediale ale regiunii temporale (aria 21 si 37)

b. Auzul fonematic ramane mai mult sau mai putin conservat

c. Bolnavul se descurca bine in sarcinile de discriminare si identificare a sunetelor verbale, a fonemelor si silabelor opuse, de reproducere a silabelor izolate si de scriere dupa dictare

d. Dificultati in sarcinile de memorare a seriilor verbale si de reproducere a lor

e. Modificarea ordinii de reproducere a cuvintelor date spre memorare

11. Tulburari in recunoasterea vizuala

a. Leziunile temporale inferioare provoaca tulburari in procesul perceptiei vizuale complexe si in recunoasterea vizuala o obiectelor

b. Emisfera stanga are rolul in recunoasterea si reglarea comportamentului in raport cu stimuli vizuali obisnuiti

c. Emisfera dreapta este direct implicata in discriminarea si recunoasterea stimulilor vizuali mai putin uzuali

12. Tulburari ale sferei afective si motivationale:

a. Scaderea tonusului emotional general

b. Reducerea agresivitatii

c. Intensificarea emotiei de frica si spaima

13. Tulburarea altor functii psihice

a. Tulburarea functiei nmezice

b. Tulburarea atentiei

c. Tulburarea gandirii

14. Leziuni temporale stangi:

a. Tulburari semnificative ale memoriei

b. Tulburari ale reproducerii materialului verbal simbolic

15. Leziuni temporale drepte:

a. Tulburari ale procesului de recunoastere

b. Leziuni temporale mai putin severe decat cele stangi

c. Reclama operarea cu concepte figurale, cu scheme si relatii spatiale

16. Tulburari vestibulare

a. Se datoreaza proiectiei fibrelor vestibulare in lobul temporal

b. Se manifesta prin varteje permanente sau proxistice, cu senzatie de rotire sau deplasare in plan vertical

c. In cazul leziunilor temporale apar si tulburari de echilibru, tranzitorii sau permanente

17. Tulburari olfactive

a. Hiposmii

b. Parosmii

c. Halucinatii olfactive

18. Tulburari gustative

a. Foarte rare

b. Halucinatii insotite de miscari oro-masticatorii inconstiente

c. In cadrul epilepsiei temporale

19. Tulburarea ritmului somn-veghe

a. Insotita de hipersomnii

b. De tip narcoleptic

c. Aspect mutism akinetic (rar)

20. Epilepsia temporala

a. Haluciantii auditive simple si complexe

b. Halucinatii olfactive

c. Haluciantii vizuale complexe

d. Stari de vis cu alterarea constiinte

e. Tulburari paroxistice de vorbire

6.2 Pihofiziologia lobului occipital1. Lobul occipital

a. Reprezinta 1/10 din volumul total al creierului

b. Are campuri arihtectonice care se dispun concentric in jurul scizurii calcarine

c. In apropierea sa se gaseste aria 17 Brodmann la care sosesc aferente de la corpul geniculat exten homolateral, prin radiatii optice

d. Participa cu ceilalti lobi (frontal, parietal si temporal) la integrarea si realizarea modalitatilor superioare de codificare a informatiei (limbaj scris)

2. Leziunile lobului occipital determina:

a. Tulburari de camp vizual

b. Sindrom psihovizual

c. Haluciantii vizuale

3. Tulburarile lobului occipital:

a. Tulburari ale senzorialitatii vizuale si ale integrarii primare

b. Tulburarile de camp vizual

c. Cecitatea corticala

d. Reducerea acuitatii vizuale

e. Tulburarea sensibilitatii cromatice

f. Tulburarea sensibilitatii luminoase

g. Tulburari ale perceptiei obiectuale

h. Tulburarea integralitatii si structuralitatii

i. Tulburarea perceptiei formei, dimensiunilor si miscarilor obiectelor

j. Cecitatea psihica

4. Cecitatea corticala

a. Rar intalnita

b. Se datoreaza atingerii bilaterale a campului 17

c. Pierderea totala a vederii

d. Nedistingerea formelor si culorilor

e. Refelexele de clipire sunt abolite

f. Papila nervului optic si reflexele pupilare sunt normale

5. Cecitatea psihica

a. Imposibilitatea recunoasterii obiectelor si a intrebuintarii lor, care bolnavul le percepe clar si le poate descrie sau desemna

b. Apare in cazul emisferei nedominante si se manifesta in perceperea fizionomiilor

c. Persoanele familiare, cunoscute devin straine

d. Este afectat mecanismul de proiectare sau aplicare a multimii informationale actuale pe repertoriul patternurilor interative din tezaurul memorativ

6. Metamorfopsiile (dupa Critchley) pot fi divizate in 7 clase:

a. Denaturari ale marimii si dimensiunii obiectelor

b. Oblicizarea liniilor sau dimensiunilor verticale sau orizontale

c. Inversiunile

d. Alterarea contururilor obiectelor

e. Denaturarea culorilor obiectelor

f. Fragamentarea contururilor obiectelor

g. Tulburarea perceptiei miscarilor

7. Sindromul Balint are principalele simptome:

a. Paralizia psihica a privirii

b. Ataxia optica

c. Inatentia vizuala

Unitatea 7 Aspecte de prinicipiu la aparitia tulburarilor de tip cortical: Agnozii, Apraxii, Amuzii

1. Scoarta cerebrala:

a. Dezvoltarea functiilor psihice superioare este legata de dezvoltarea sc

b. Localizarea sc la om este aproape absoluta, neexistand nici o functie reflexa care sa nu fie reprezentata si controlata de sc

c. Realizarea proceselor psihice de itp constient nu poate fi conceputa in afara sc

d. Ea reprezinta nivelul integrative cel mai inalt unde se desavarseste prelucrarea semnalelor informationale provenite din mediul intern si cel extern

e. Este sediul unui mechanism informational care asigura asimilarea de catre individ, in cursul evolutiei sale ontogenetice, a experientei socioculturale elaborate istoriceste

f. Organul care face posibila socializarea si umanizarea in plan psihocomportamental a individului

2. Aspecte in analiza tulburarilor de tip cortical:

a. Esentiala in producerea unei tulburari psihocomportamentale este localizarea leziunii si intinderea ei

b. Orice leziune provoaca 2 genuri de tulburari: primare si secundare

c. Tulburarile au un character dynamic dupa cauza care le produce pot debuta brusc sau lent

d. Leziunile la nivel cortical pot provoca tulburari psihocomportamentale specifice si nespecifice

3. Tulburarile specifice se circumscriu unei anumite functii:

a. senzoriala

b. motorie

c. limbaj

4. Leziunile la nivel cortical sunt grupate in cateva sindroame principale:

a. Agnazii

b. Apraxii

c. Afazii (pure si complexe)

d. Asimbolii

e. Amuzii

5. Agnoziile

a. Sunt produse de afectiuni sau leziuni ale sistemelor sintezei aferente si mecanismelor memoriei obiectuale

b. Se caracterizeaza prin dificultatea sau imposibilitatea bolnavului de a recunoaste obiectele extene sau parti ale propriului corp

c. Este compromisa activitatea integrativa nu a zonelor de proiectie primara, ci a celor asociative secundare

d. Nu sunt generated in exclusivitate de afectiuni ale zonelor cortexului cerebral

6. Apraxiilea. Reunesc tulburarile capacitatii de a performa in mod adecvat activitatile motorii complexe subordinate unei intentii sau scop.

b. Pentru producerea ei este necesara existenta a 2 sau mai multe leziuni localizate bilateral in ambele emisfere.

c. Se refera numai la tulburarea programelor de executie a actiunilor motorii invatate si nu la cele reflexe, neconoditionate, innascuted. Regiunea in care se produce apraxia se intinde din regiunea parietala pana in regiunea frontala

7. Se disting 3 feluri de apraxii:

a. Apraxia ideatorie

b. Apraxia ideomotorie

c. Apraxia motorie

8. Apraxia ideatorie

a. Imposibilitatea de a executa o serie de miscari complexe, in vederea indeplinirii unui act

b. Bolanvul nu poseda formula miscarilor pe care trebuie sa le execute pentru indeplinirea unui act

c. Fiecare miscare in parte este posibila, dar seria complexa de miscari este imposibila

9. Apraxia ideomotorie

a. Unilaterala

b. Bolnavul poseda formula miscarilor

c. Fiecare miscare in parte poate fi executata, blonavul nu poate indeplini actul ordonat

10. Apraxia motorie

a. Inhibitie a initiativei motorii fara ca muschii respective sa fie paralizati

b. Miscarile fixate prin obisnuinta nu sunt posibile

c. Lipsa coordonarii muschilor buzei, limbii, laringelui, in vederea obtinerii limbajului articulate

11. Apraxia constructiva

a. Lezarea lobilor parietali si a circumvolutiunilor invecinate din lobul occipital

b. Bolanvul nu poate construe din bete de chibrit un romb, patrat

12. Apraxia de imbracare

a. Imposibilitatea de a aplica la corpul propriu formula spatiala de a se imbraca

b. Produsa de lezarea lobului parietooccipital al hemisferei minore

13. Afazia a. Subsumeaza ansamblul tulburarilor sistemului general al limbajului, a posibilitatii de a exprima gandirea in cuvinte sau propozitii sau de a intelege, de a recepta ideile altora exprimate in cuvinte sau propozitii,

b. Tulburari produse de leziuni localizate la nivelul sc, cu conservarea intacta a aparatelor periferice si de executie

14. Limbajul presupune interactiunea coordonata a mai multor verigi:

a. De receptie

b. De decodificare

c. De engramare

d. De exprimare

e. De combinare

15. Clasificarea leziunilor cerebrale ale verigilor:

a. Afazia expresa Broca (motorie) dezorganizarea functiei articulatoriib. Afazia Wernicke (senzoriala sau receptiva) tulburarea severa a capacitatii de decodare semantica a cuvintelor auzitec. Afazia anomica

d. Afazia globala

e. Afazia de conducere

f. Afazia transcorticala senzitiva

g. Afazia transcorticala motorie

16. Amuziile

a. Tulburari legate de strucurile obiective ale muzicii

b. Sunt de receptie si de expresie

17. Asimboliile

a. Functiile de simbolizare in care sunt incluse: alterarea operatiilor de decodificare a semnificatiei semnelor si a operatiilor de combinare a semnelor in vederea obtinerii unei structuri informationale cu caracter generalizat-abstract

b. Tulburari ale strucurilor cognitive superioare, aici fiind afectata gandirea

Unitatea 8 Mecanismele neurofiziologice ale functiilor si proceselor psihice (mecanismele neuronale ale perceptiei, atentiei, memoriei, limbajului, gandirii, afectivitatii si motivatiei)

1. Perceptia

a. Adaptarea optima la realitatea externa

b. Marcheaza saltul calitativ pe continuumul cognitiei, de la modelele informationale fragmentare, unidimensionale, proprii senzatiei, la modele informationale globale, totalizatoare, multidimensionale, care fac posibila constiinta obiectualitatii

c. Interpretarea moderna a perceptiei are la baza metodologia ciberneticii si teoria generala a sistemelor

2. Principii si postulate referitoare la perceptie:a. Perceptia este un process de tip communicational, realizandu-se in cadrul interactiunii individului cu realitatea externa

b. Senzatia determina numai o reactie de orientare difuza, in timp ce perceptia face posibila o orientare cu adresa, un comportament complex

c. Perceptul nu este nici o copie mecanica, inerta a obiectului, nici un process autonom al aparatelor senzoriale si neurale ale subiectului: este un model izomorf sau homomorf

d. Perceptia nu este o organizare performanta si predeterminata, ci una dobandita, evolutiva, in doua planuri: filogenetic si ontogenetice. Stucturile perceptive se supun legii redundantei

f. Perceptia se desfasoara ca proces de detectare si integrare, cu precadere a componentelor si insusirilor relevante, cele nerelevante fiind trecute pe plan secundar

g. Sub aspectul continutului informational, perceptia nu poate fi reprezentata print-un punct, ci printr-o serie ierarhica de trepte sau secvente

h. Perceptia are o desfasurare procesuala fazica: se constituie ca succesiune logica a unor secvente operationale distincte, informatia extrasa din obiect este integrate in coduri

3. Detectia

a. Are la baza operatiile de explorare-investigare a spatiului perceptive si se finalizeaza in constientizarea existentei semnalului cautat sau asteptatb. Are rolul de a delimita obiectul perceptiei de fondul perceptiei

4. Discriminarea

a. Reprezinta o faza superioara in realizarea actului perceptiv

b. Presupune extragerea unei cantitati de informatie mai mari si mai relevante despre stimul decat detectia

c. Se poate realiza la diferite grade de finite, aceasta depinzand de conditiile fizice (externe) ale perceptiei si de nivelul pragurilor diferentiale

5. Identificarea

a. Forma superioara de realizare a perceptiei

b. Reclama extragerea si integrarea unei cantitati mai mari de informatie relevanta decat discriminarea pentru a se putea circumscrie cu exactitate stimulul dat in contextual celorlalti stimuli

c. Face posibil raspunsul la intrebarea: ce este acesta

6. Modelele logico-formale care stau la baza integrarii si recunoasterii senzoriale:

a. Modelul integrarii seriale si paralele

b. Modelul stocarii iconice

c. Modelul schemei sau al integrarii generalizate

d. Modelul pandemoniumului

e. Modelul analizei prin sinteza

f. Modelul simbolizarii-designarii

7. tipuri de imagini perceptuale:

a. imaginile parametrice

b. imaginile configurationale monomodale

c. imaginile configurationale plurimodale

8. Perceptia spatiului, timpuluii si miscarii se realizeaza prin:a. Perceptia spatiului

b. Perceptia spatiului bidimensional

c. Perceptia marimii

d. Perceptia raporturilor spatiale

e. Perceptia distantei

f. Percdeptia spatiului tridimensional

g. Perceptia timpului

h. Perceptia miscarii

9. Atentia

a. Reprezinta orientarea si concentrarea selective a activitatii psihice asupra unor stimuli sau sarcini in vederea obtinerii unei perceptii optime si a adaptarii comportamentului la modalitatea conditiilor exterioare si la dinamica motivelor si scopurilor interne

b. Declansarea atentiei este concomitenta cu declansarea de catre un obiect stimul sau de comanda voluntara a subiectului a perceptiei, memoriei, gandirii, imaginatiei, praxiei

c. Depinde de stimul si de organismd. Este legata de activitatea intregului sistem nervos, in special de functia receptorilor, a cailor aferente, a cortexului cerebral, a formatiunii reticulare si a conexiunilor inverse (feed-back)

e. Tulburarile de atentie pot fi: constiente sau inconstiente10. Atentia pune in evidenta urmatoarele trasaturi:

a. Concentrarea

b. Stabilitatea

c. Distributivitatea

d. Mobilitatea

11. Memorareaa. Procesul de retinere pentru o anumita perioada de timp a informatiilor despre lume

12. Memoria

a. Totalitatea aspectelor functionale si structurale legate de invatarea si de memorarea informatiilor, de regasirea la nevoie a informatiilor memorate, de consolidarea memoriei prin repetare, precum si de uitare partiala sau totala a informatiilor memorate

13. Tipuri de memorie

a. Memorie pozitiva

b. Memorie negative

c. Memorie senzoriala

d. Memorie motorie

e. Memorie asociativa (contigua sau necontigua)f. Memorie neasociativag. Memorie de lunga durata

h. Memorie de scurta durata

i. Memorie imediata

j. Memorie de lucru

k. Memorie de referinta

l. Memorie episodica (doar evenimentele observate)

m. Memorie semantica (prelucrarea si abstractizarea rationala a informatiilor)

n. Memorie reflexive

o. Memorie declarative

14. Reteaua reverberanta

a. Alcatuita incat un anumit neuron sa raspunda de un nr infinit de ori atunci cand un alt neuron este stimulat o singura data

b. Pare a sta la baza memoriei immediate

15. Kandel

a. S-a concentrat asupra studiului modificarilor biochimice si biofizice care se produc la nivelul sinapselor in cazul invatarii

b. A constata ca anumiti stimuli electrici produc o amplificare a reflexului protector, care se mentine cateva zile

c. A aratat ca un stimul electric senzitiv de intensitate mica poate genera o forma de memorie pe termen scurt care dureaza minute sau ore.

16. In alacatuirea circuitului neurofiziologic al memoriei, al lui Papez, intra formatiuni filogenetice vechi:

a. Cornul lui Ammon

b. Fornixul

c. Hipotalamusul

d. Corpii mamilari

e. Fasciculul lui Vicq D Azyr

f. Nucleii anteriori ai talamusului

Unitatea 9 Baza neurfiziologica a motivatiei, emotiei, inteligentei si gandirii

1. Motivatia

a. Procesul psihic care se constituie prin reflectarea intr-o forma nespecifica (senzatii, reprezentari, trairi) a nevoilor organismului, care apare ca rezultat al oscilatiilor de la echilibrul optim

b. Se concretizeaza intr-o gama foarte variata de componente: tendintele, impulsurile, interesele, idealurile

2. categorii de motive

a. homeostazice de conservare

b. de dezvoltare

c. de autorealizare

d. de autodepasire

e. de afirmare si impunere a adevarului

f. de realizare a unui bine general

3. Nivele de satisfacere a motivelor:

a. Nivelul de aspiratie

b. Nivelul de expectatie

c. Nivelul de realizare

4. Riencefalul

a. Izomorf cu hipotalamusul

b. Integreaza aceleasi structure motivationale, de natura biofiziologica

c. Realizeaza sinteze mai complexe si modele comportamentale mai bine adecvate semnificatiei stimulilor si contextului situational

d. Coreleaza o gama mai variata de semnale senzoriale

e. Asigura ierarhizarea semnalelor in functie de semnificatie

f. Se constituie mecanisme de ordonare si selectie a impulsurilor de activare a diferitelor stari motivationale

5. Afectivitatea

a. O componenta dinamico-energetica a sistemului psihic

b. Reflecta in forma unor trairi subiective, interne, constientizate gradul de concordanta sau discordanta dintre dinamica sferei motivationale interne si desfasurarea evenimentelor in plan obiectiv extern

6. Stimulii afectivitatii se impart in 2 categorii:

a. Afectogeni

b. Neutrii

7. Trairile emotionale si stimulii afectogeni se impart in:

a. Pozitivi

b. Negativi

8. Coordonatele emotiei:

a. Ambivalenta

b. Intensitatea

c. Durata sau stabilitatea9. Exista 6 trepte de forta alte intensitatii emotiei:

a. 0 absenta emotiei in plan constient

b. 1 emotie foarte slaba

c. 2 emotie slaba

d. 3 emotie moderata

e. 4 emotie puternica

f. 5 emotie foarte puternica

10. In sfera afectivitatii se delimiteaza 2 niveluri integrative:

a. Nivelul intregrativ al emotiilor primare

b. Nivelul integrativ al emotiilor secundare

11. De-a lungul traiectoriei activitatii se reliefeaza 3 tipuri de stari emotionale:

a. Pregatitoare

b. Insotitoare

c. Finale

12. Girusul cinguli

a. O veriga importanta in mecanismul afectivitatii

b. In legatura cu reactiile emotionale si cu aspectele motrice ale acestora, care pot secunda, afecta invatarea si memoria

c. Leziunile bilaterale de girus cinguli pot descreste activitatea si reactiile affective pana la mutis akinetic

d. La om se manifesta printr-o reducere a activitatii, fricii, tensiunii si o dereglare in coordonarea temporala a evenimentelor recente, placiditate, stupoare catatonica si chiar mutism akinetic

13. Talamusul

a. Ar putea interesa sistemul manifestarilor motorii sau expresiile emotiilor, intervenind ca factor modulator al proceselor affective

b. Nucleul dorso-median care are stranse conexiuni anatomice cu hipotalamusul si neocortexul orbital frontal

14. Hipotalamusul

a. Sediul principal al emotiilord sub control cortical direct, prin intarirea si coordonarea mecanismelord neurale si hormonale de expresie emotionala

b. Joaca un rol evident si complex in elaborarea proceselor affective in legatura cu structurile nervoase din vecinatate, parti ale sistemului limbric

c. Se alfa in raport direct cu reactiile emotionale si cu diferitele feluri de comportament insotite de functii vegetative corespunzatoare

15. Septul

a. Direct implicat in integrarea unor reactii emotionale primare

b. Isi exercita rolul de suprimare a emotivitatii exaggerate prin intermediul biocampuluic. Regiunea septala exercita un effect calmant asupra comportamentului, prin inhibarea mecanismului de tensiune pituitar adrenala (suprarenal)

16. Zona limbica rinencefalica

a. Are conexiuni in dublu sens cu hipocampul, zonele septale, hipotalamusul, amigdala si cu restul rinencefalului

b. Reactiile emotionale sunt elaborate si integrate de catre conexiunile limbice ale hipotalamusului, septului, hipocampului si amigdalei, care la randul lor se afla sub control cortical, in special al girusului canguli, temporal si frontal.

17. Inteligenta

a. Provine din latinescul intelligere care inseamna a relationa, a organiza

b. Introducerea lui in psihologie se datoreaza lui Spencer si Galton, care formuleaza ideea existentei unei capacitati mintale, generale, integratoare, distincta de procesele cognitive, particulare si de aplitudinile speciale, capacitate derivate din calitatea organizarii structural-functionale de ansamblu a creierului

c. Stern considera ca o estimare mai buna a inteligentei se obtine in forma unui coefficient QI determinat prin impartirea varstei mintale la varsta cronologica inmultit cu 100.

18. Gandirea este un proces:

a. Complex

b. Multifazic

c. Multinivelar

19. Mecanismul gandirii are 2 structuri:

a. Complexab. Eterogena

20. In structura complexa:

a. Componenta specifica

b. Componenta nespecifica

21. Componenta specifica cuprinde:

a. Structurile si circuitele activatoare ascendente

b. Structurile integrative modale

c. Structurile care integreaza si realizeaza functia limbajului

d. Structurile memorative care integreaza si realizeaza procesele mnezice (stocarea, pastrarea si reactualizarea)

Unitatea 10 Mecanismele neurofiziologice ale limbajului1. Functia semiotica a creierului:

a. Are la baza principiul mai general al semnalizarii pe care il adduce cu sine in sinusul nervos inca de al aparitia sa

b. Capacitatea SN de a transfera semnificatia de la stimuli neconditionati biologicesti necesari, la cei indiferenti, neutri, care devin semnale conditionate in raport cu primii

2. Limbajul

a. Interpretat ca un system inalt organizat si integrat

b. Presupune existenta unor elemente constitutive concrete si a unui ansamblu de operatii de transformare si relationare-combinare a acestor elemente

c. Unitatea de baza constitutiva a limbajului este cuvantul

d. Are 2 laturi: latura fizica externa si latura informationala interna

e. Este un system complex cu organizare multinivelara si multifazica, incluzand mai multe seturi de operatii neuronale

3. Tezaurul lingvistic se delimiteaza in 3 zone integrative:

a. Zona integrativa nucleu (elemente de baza ale limbii)

b. Zona integrativa secundara (instruire scolara)

c. Zona integrativa tertiara (specifice unei profesiuni)

4. Seturi de operatii neuronale:

a. Integrarea indicilor de discriminare-identificare a sunetelor vorbirii (limbajul oral)

b. Asocierea si punerea in corepondenta designative a imaginii auditive a cuvantului cu imaginea vizuala sau tactila a obiectului sau fenomenuli desemnat

c. Selectarea miscarilor aparatului fonator articulator si integrarea lor in scheme motorii adecvate producerii sunetelor verbale si cuvintelor

d. Selectia, combinarea si ordonarea semantica si sintactica a cuvintelor in structure propozitionale

e. Relevarea si integrarea invariatiunilor de discriminare recunoastere a literelor, cifrelor si a altor semen grafice

f. Asocierea imaginii sau reprezentarii vizuale a literelor si cuvintelor scrise cu schemele motorii manuale care asigura realizarea actului scrisului

g. Transferuri si transpozitii successive intre diferite subsisteme ale limbajului oral, scris, intern, extern, perceput si emish. Controlul reglator al desfasurarii procesual-fazice a limbajului prin operatii si mecanisme de tip feed-back si feed-before

i. Fixarea, pastrarea si reactualizarea produselor, seturilor anterioare de operatii

5. Dominanta hemisferei:

a. O anumita functie este integrate in mai mare masura intr-o hemisfera care poarta denumirea de dominanta decat in cealalta denumita corepsunzator nedominanta

b. La om, dominanta este hemisfera stanga, iar subdominanta este hemisfera dreapta

c. Indicatorii primari ai dominantei hemisferice sunt furnizati de gradul de asimetrie functionala a celor 2 maini, a celor 2 picioare si a celor 2 ochi

6. Se disting 3 situatii posibile:

a. Dominanta mainii drepte, a piciorului drept si a ochiului drept hemisfera stanga dominanta

b. Dominanta mainii stangi, a piciorului stang si a ochiului stang hemisfera dreapta dominanta

c. Relativa echivalenta intre mana dreapta si mana stanga, intre piciorul drept si piciorul stang, intre ochiul drept si ochiul stang, ceea ce semnifica o slaba asimetrie functionala intre cele doua hemisphere

7. Functiile lateralizate, dupa efectul leziunilor hemisferice unilaterale se numara:

a. Praxia manuala

b. Praxia membrelor inferioare

c. Limbajul

d. Functiile de simbolizare-abstractizare-generalizare

8. Rolurile conexiunilor interemisferice:

a. Limbajul avand o organizare multidimensionala cu verigi diferite presupune o baza neuronala larga si o schema logico-operationala unitara in care sunt incluse zone din toti lobii cerebrali

b. Configuratia mecanismelor neurofiziologice nu este predominanta, ci se formeaza in cursul ontogenezei

c. Lateralizarea in ceea ce priveste integrarea structurilor limbajului este relativa