GRILE LICENŢĂ DR CIVIL AN 3 SEM 1

1. Poate constitui obiect al contractului de vânzare-cumpărare: 1 numai dreptul de proprietate;2 numai dreptul de creanţă;3 dreptul de proprietate, alt drept real, un drept de creanţă, un drept din domeniul

proprietăţii intelectuale.

2. Poate constitui obiect al contractului de vânzare-cumpărare:1 o moştenire deschisă;2 o moştenire încă nedeschisă;3 un drept personal nepatrimonial.

3. Poate constitui obiect al contractului de vânzare-cumpărare:1 dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor, conform art. 4 din Decretul-Lege

nr. 319/19442 dreptul de întreţinere;3 un drept de creanţă.

4. Contractul de vânzare-cumpărare este un contract:1 unilateral;2 bilateral (sinalagmatic);3 consensual.

5. Contractul de vânzare-cumpărare este un contract translativ de proprietate din momentul încheierii acestuia:

1 numai dacă vânzătorul este proprietarul lucrului vândut, iar contractul perfect valabil încheiat, dacă este vorba despre lucruri individual determinate şi lucrul trebuie să existe;

2 dacă vânzătorul este proprietarul lucrului vândut, iar contractul perfect valabil încheiat, dacă este vorba despre lucruri individual determinate, lucrul să existe şi părţile să nu fi amânat transferul dreptului de proprietate printr-o clauză specială, pentru un moment ulterior încheierii contractului;

3 numai dacă vânzătorul este proprietarul lucrului vândut, lucrul să existe, iar părţile să nu fi amânat transferul dreptului de proprietate printr-o clauză specială, pentru un moment ulterior încheierii contractului.

6. Dacă, în cadrul unui contract de vânzare-cumpărare, prin convenţia părţilor, transferul dreptului de proprietate a fost amânat pentru un moment ulterior îndeplinirii contractului:

1 nu se amână şi transmiterea riscurilor asupra cumpărătorului;2 se amână şi transmiterea riscurilor asupra cumpărătorului;

3 se amână şi transmiterea riscurilor asupra cumpărătorului numai dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă.

1

7. Promisiunea unilaterală de vanzare sau de cumpărare este: 1 act juridic unilateral;2 contract unilateral;3 antecontract sinalagmatic, atunci când în schimbul dreptului de opţiune ce i se

conferă, beneficiarul opţiunii se obligă la plata unei sume de bani.

8. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare: 1 este un antecontract şi oricare dintre părţi poate cere încheierea contractului de

vânzare-cumpărare;2 este un antecontract şi numai viitorul vânzător poate cere încheierea contractului

de vânzare-cumpărare;3 este un antecontract şi numai viitorul cumpărător poate cere încheierea

contractului de vânzare-cumpărare;

9. In cazul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, dacă promitentul vânzător nu îşi respectă obligaţia şi vinde lucrul unei alte persoane, beneficiarul-cumpărător:

1 poate cere predarea lucrului, deoarece a devenit proprietar, iar vânzarea încheiată cu o altă persoană nu este valabilă;

2 nu poate cere predarea lucrului, deoarece nu a devenit proprietar, iar vânzarea încheiată cu o altă persoană este valabilă;

3 poate cere predarea lucrului numai în cazul bunurilor mobile.

10. In cazul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, viitorul vânzător nu îşi mai execută obligaţia:

1 oricare dintre părţile antecontractului de vânzare-cumpărare poate cere instanţei judecătoreşti să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare;

2 părţile antecontractului de vânzare-cumpărare nu pot cere instanţei judecătoreşti pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare;

3 promitentul cumpărător din cadrul antecontractului de vânzare-cumpărare poate cere instanţei judecătoreşti să-l oblige pe promitentul vânzător la plata de daune-interese.11. Vânzarea între soţi:

1 este permisă;2 este interzisă numai în cazul relei-credinte a acestora;

3 este interzisă în toate situaţiile.

12. Interdicţia încheierii contractului de vânzare-cumpărare între soţi se justifică deoarece:1 se apără numai interesele moştenitorilor;

2 se apără numai interesele creditorilor împotriva contractelor simulate;3 se apără atat interesele moştenitorilor, cât şi interesele creditorilor

împotriva contractelor simulate;

13. Tutorii:1 pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor cât timp socotelile definitive

ale tutelei nu au fost date şi primite;

2

2 nu pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor cât timp socotelile definitive ale tutelei nu au fost date şi primite;

3 pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor cât timp socotelile definitive ale tutelei nu au fost date şi primite, numai cu acordul autoritatii tutelare.

14. Persoanele care administrează bunuri ce aparţin statului, comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor:

1 pot cumpăra bunuri aflate în administrarea lor;2 pot cumpăra bunuri aflate în administrarea lor, numai cu acordul conducătorilor

unităţilor administrativ-teritoriale;3 nu pot cumpăra bunuri aflate în administrarea lor.

15. Funcţionarii publici:1 nu pot cumpăra bunurile statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care se

vând prin mijlocirea lor;2 pot cumpăra bunurile statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care se vând

prin mijlocirea lor;3 pot cumpăra bunurile statului sau ale unităţilor-administrativ teritoriale, în cazul

în care există preţuri fixe.

16. Judecătorii, procurorii şi avocaţii:1 pot cumpăra drepturi litigioase care sunt de competenţa curţii de apel în a cărei

circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia;2 nu pot cumpăra drepturi litigioase care sunt de competenţa curţii de apel în a cărei

circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia;3 pot cumpăra drepturi litigioase care sunt de competenţa curţii de apel în a cărei

circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia până la valoarea de 250 Ron;

17. Lucrul vândut trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:1 să fie în circuitul civil, să existe la momentul încheierii contractului sau să poată

exista în viitor, să fie determinat sau determinabil, licit şi posibil şi să fie proprietatea vânzătorului;

2 numai să fie în circuitul civil, să fie determinat sau determinabil, licit şi posibil şi să fie proprietatea vânzătorului;

3 numai să fie în circuitul civil, să existe la momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor şi să fie licit şi posibil.

18. Dacă părţile sau cel puţin cumpărătorul au avut în vedere un lucru existent dar acel lucru era pierit total, la momentul încheierii contractului sau nici nu a existat în realitate:

1 vânzarea este nulă relativ;2 vânzarea este nulă absolut;3 vânzarea este anulabilă pentru lipsă de obiect.

19. Preţul este obiectul prestaţiei cumpărătorului şi corespunde valorii lucrului vândut şi trebuie să fie:

1 numai fixat în bani, sincer şi serios;

3

2 numai fixat în bani, determinat sau determinabil;3 numai fixat în bani, determinat sau determinabil, sincer şi serios;

20. Dacă înstrăinarea unui lucru se face nu pentru bani, ci în schimbul unui alt lucru, pentru stingerea unei obligaţii sau în schimbul unei alte prestaţii:

1 suntem tot în prezenţa unui contract de vânzare-cumpărare;2 suntem în prezenţa unui contract de vânzare-cumpărare numai dacă părţile

au avut o asemenea intenţie;3 nu mai suntem în prezenţa unui contract de vânzare-cumpărare;

21. Dacă înstrăinarea unui lucru se face nu pentru bani, ci în schimbul unui alt lucru, pentru stingerea unei obligaţii sau în schimbul unei alte prestaţii:

1 contractul rămâne în continuare contract de vânzare-cumpărare;2 contractul nu poate fi calificat contract de vânzare-cumpărare;

3 contractul poate fi calificat ca un contract de schimb, o dare în plată sau un contract nenumit.

22. În contractul de vânzare-cumpărare, pentru ca preţul să existe, acesta trebuie să fie:1 numai sincer;

2 sincer şi serios;3 numai serios.

23. La contractul de vânzare-cumpărare, dacă preţul este derizoriu:1 contractul de vânzare-cumpărare este valabil;2 contractul este nul ca vânzare-cumpărare;3 contractul poate subzista ca donaţie, dacă s-a încheiat cu intenţia de a face o

liberalitate şi cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute pentru donaţii.

24. Derogându-se de la principiul validităţii contractului chiar şi în cazul lipsei de echivalenţă între preţ şi valoarea reală a lucrului, dacă la momentul încheierii contractului există o disproporţie vădită între cele două obiecte:

1 nu se poate cere anularea pentru leziune;2 se poate cere anularea pentru leziune dacă lezatul este un minor cu capacitate de

exerciţiu restrânsă, care încheie singur, fără încuviinţarea ocrotitorului legal, un contract pentru a cărui validitate nu se cere autorizarea prealabilă a autorităţii tutelare şi numai dacă nu l-a ratificat expres sau tacit după ce a devenit major;

3 se poate cere anularea pentru leziune numai dacă cel lezat este un minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

25. La contractul de vânzare-cumpărare, cheltuielile de predare:1 sunt în sarcina cumpărătorului;2 sunt în sarcina vânzătorului, dacă nu există stipulaţie contrară;3 revin ambelor părţi.

26. La contractul de vânzare-cumpărare, cheltuielile ridicării de la locul predării:1 sunt în sarcina vânzătorului;

4

2 sunt în sarcina ambelor părţi;3 sunt în sarcina cumpărătorului, dacă nu există stipulaţie contrară;

27. La contractul de vânzare-cumpărare, în lipsă de stipulaţie contrară vânzătorul:1 este obligat să predea, o dată cu lucrul vândut şi fructele percepute după

momentul transferării dreptului de proprietate;2 nu este obligat să predea, o dată cu lucrul vândut şi fructele percepute după

momentul transferării dreptului de proprietate;3 este obligat să predea numai fructele industriale şi cele naturale.

28. În cazul în care lucrul vândut nu se predă în momentul încheierii contractului:1 vânzătorul nu este obligat să-l conserve până la momentul predării;

2 vânzătorul este obligat să-l conserve până la momentul predării, deoarece lucrul trebuie să fie predat în starea în care se află în momentul încheierii contractului, chiar dacă, în conformitate cu convenţia părţilor, dreptul de proprietate se transmite ulterior, însă lucrul există în acel moment şi este individualizat;

3 vânzătorul este obligat să-l conserve până la momentul predării, dacă părţile s-au înţeles astfel la momentul încheierii contractului.

29. La contractul de vânzare-cumpărare, în caz de neexecutare datorată culpei vânzătorului:1 cumpărătorul poate invoca numai excepţia de neexecutare a contractului;

2 cumpărătorul poate cere numai rezoluţiunea vânzării cu daune interese; 3 cumpărătorul poate invoca excepţia de neexecutare a contractului, rezoluţiunea vânzării cu plata de daune-interese sau executarea în natură a contractului;30. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii există:

1 numai faţă de cumpărător;2 faţă de cumpărător şi faţă de subdobânditori, chiar dacă aceştia sunt

subdobânditori cu titlu particular şi cu titlu gratuit şi cu toate că cumpărătorul iniţial nu răspunde de evicţiune faţă de dobânditorul cu titlu gratuit;

3 numai faţă de cumpărătorul de bună-credinţă;

31. La contractul de vânzare-cumpărare, vânzătorul este ţinut să garanteze contra evicţiunii:1 rezultând numai din fapte personale;

2 rezultând numai din fapta unui terţ;3 rezultând atât din fapte personale cât şi din fapta unui terţ;

32. La contractul de vânzare-cumpărare, în cadrul garanţiei contraevicţiunii rezultând din fapte personale, se numeşte fapt personal orice fapt sau act anterior vânzării, dar tăinuit faţă de cumpărător ori ulterior vânzării, dar neprevăzut în contract, săvârşit:

1 numai de către vânzător, de natură a-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului, indiferent că este o tulburare de fapt sau o tulburare de drept;

2 de către vânzător sau succesorii săi universali ori cu titlu universal, de natură a-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului, indiferent că este o tulburare de fapt sau o tulburare de drept;

5

3 numai de către vânzător sau succesorii săi universali, de natură a-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului, indiferent că este o tulburare de fapt sau o tulburare de drept;

33. Obligaţia de garanţie a vânzătorului:1 nu este o obligaţie patrimonială şi nu se transmite asupra succesorilor universali

sau cu titlu universal;2 este o obligaţie patrimonială şi se transmite asupra succesorilor universali sau cu

titlu universal;3 este o obligaţie patrimonială care se transmite numai succesorilor universali.

34. La contractul de vânzare-cumpărare, excepţia de garanţie:1 poate fi opusă succesorilor cu titlu particular ai vânzătorului, numai dacă aceştia

sunt de rea-credinţă;2 poate fi opusă succesorilor cu titlu particular ai vânzătorului în orice condiţii;

3 nu poate fi opusă succesorilor cu titlu particular ai vânzătorului.

35. În cadrul garanţiei contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ, vânzătorul este obligat să-l apere pe cumpărător, iar dacă nu reuşeşte să-l apere:

1 nu este obligat să suporte consecinţele evicţiunii;2 este obligat să suporte consecinţele evicţiunii numai dacă a fost de rea-credinţă;

3 este obligat să suporte consecinţele evicţiunii indiferent dacă a fost de bună sau de rea-credinţă;

36. Obligaţia de garanţie a vânzătorului există:1 dacă este vorba de o tulburare de drept, cauza evicţiunii a fost anterioară vânzării

şi nu a fost cunoscută de cumpărător;2 dacă este vorba numai de o tulburare de drept, iar cauza evicţiunii a fost

anterioară vânzării;3 dacă este vorba numai de o tulburare de drept, care nu a fost cunoscută de

cumpărător;

37. La contractul de vânzare-cumpărare, vânzătorul este garantat:1 numai pentru o tulburare de drept;2 numai pentru o tulburare de fapt;3 atât pentru o tulburare de drept, cât şi pentru o tulburare de fapt;

38. La contractul de vânzare-cumpărare, în cadrul garanţiei pentru evicţiune, dreptul invocat de către terţul evingător poate să fie:

1 numai un drept real;2 numai un drept de creanţă;3 atât un drept real, cât şi un drept de creanţă;

39. Obligaţia negativă de garanţie a vânzătorului pentru fapte personale:1 poate fi înlăturată prin convenţia părţilor;

2 poate fi micşorată prin convenţia părţilor;

6

3 nu poate fi nici înlăturată şi nici micşorată prin convenţia părţilor;

40. Pentru angajarea răspunderii în cadrul garanţiei contra viciilor lucrului vândut:1 trebuie numai ca viciul să fie ascuns şi să fi existat în momentul încheierii

contractului;2 trebuie numai ca viciul să fie ascuns şi să fie grav;3 trebuie ca viciul să fie ascuns, să fi existat în momentul încheierii contractului şi

să fie grav.

41. Contractul de donaţie este:1 un contract cu titlu gratuit;2 o liberalitate;3 un contract dezinteresat.

42. Premiile sau cadourile ori recompensele oferite în scopuri publicitare de un comerciant clienţilor:

1 nu constituie donaţii, nefiind făcute animus donandi;2 constituie donaţii, fiind făcute animus donandi;

3 constituie donaţii, deoarece în activitatea sa profesională comerciantul poate fi generos.

43. Succesiunile nedeschise:1 pot forma obiectul unei donaţii;2 nu pot forma obiectul unei donaţii;3 pot forma obiectul unei donaţii numai dacă aceasta a fost voinţa lui decujus.

44. Nulitatea donaţiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocată:1 numai de persoanele interesate;

2 numai de instanţă din oficiu;3 de orice persoană interesată sau de instanţă din oficiu;

45. După moartea donatorului, nulitatea unei donaţii pentru vicii de formă şi în privinţa oricărei alte excepţii:

1 poate fi acoperită prin confirmarea, ratificarea sau executarea voluntară a donaţiei de către moştenitorii sau reprezentanţii donatorului, în ipoteza în care confirmarea, ratificarea sau executarea este benevolă şi făcută în deplină cunoştinţă de cauză;

2 nu poate fi acoperită prin confirmarea, ratificarea sau executarea voluntară a donaţiei de către moştenitorii sau reprezentanţii donatorului;

3 poate fi acoperită prin confirmarea, ratificarea sau executarea voluntară a donaţiei de către moştenitorii sau reprezentanţii donatorului numai dacă aceştia sunt de bună-credinţă.

46. Dacă donaţia are ca obiect bunuri mobile, corporale sau incorporale este necesar ca obiectele mobile donate să fie trecute într-un stat estimativ semnat de către donator şi donatar şi care să cuprindă descrierea şi evaluarea lucrurilor mobile dăruite şi:

7

1 lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea donaţiei, fiind cerută numai ad probationem;

2 lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea donaţiei decât dacă părţile sunt de rea-credinţă;

3 lipsa statului estimativ atrage nulitatea donaţiei, fiind cerută ad validitatem.

47. Minorii şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească:1 pot încheia contracte de donaţie în calitate de donatori prin reprezentanţii legali;

2 pot încheia contracte de donaţie în calitate de donatori personal cu încuviinţarea ocrotitorului legal şi cu autorizaţia autorităţii tutelare;

3 nu pot încheia contracte de donaţie, în calitate de donatori.

48. Cunoscut fiind că persoanele neconcepute şi organizaţiile care n-au dobandit personalitate juridică nu au capacitatea de a primi donaţii, se poate preciza că:

1 copilul conceput poate fi gratificat;2 organizaţiile care nu au dobandit personalitate juridică pot primi donaţii în cursul

constituirii, dar numai dacă acestea sunt cerute pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil;

3 persoanele juridice fără scop patrimonial -asociaţii şi fundaţii - pot primi donaţii din partea statului.

49. Minorii şi interzişii au dreptul de a primi donaţii:1 şi au exerciţiul acestui drept;2 şi nu au exerciţiul acestui drept, astfel încât donaţia făcută unei persoane

incapabile sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă se acceptă prin reprezentanţii săi legali sau cu încuviinţarea prevăzută de lege;

3 şi donaţiile făcute acestora pot fi acceptate şi de către ascendenţii lor de orice grad, chiar dacă nu sunt tutorii lor, iar părinţii s-ar afla în viaţă şi ar refuza să accepte.

50. Surdo-mutul care nu ştie să scrie:1 poate accepta o donaţie;2 nu poate accepta o donaţie în nicio condiţie;3 nu poate accepta o donaţie decât cu asistarea unui curator special numit de

autoritatea tutelară.

51. Dacă donatorul şi-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o sumă determinată din bunurile dăruite:

1 donaţia este valabilă;2 donaţia este nulă cu privire la acel bun sau la acea sumă, chiar dacă donatorul

moare fără a fi dispus de ele;3 donaţia este valabilă cu privire la acel bun sau la acea sumă, dacă donatorul moare

fără a fi dispus de ele;

52. Stipularea reîntoarcerii convenţionale a bunurilor dăruite:1 este permisă dacă donatarul ar muri înaintea donatorului chiar dacă lasă

descendenţi;

8

2 este permisă pentru cazul de predeces al donatarului şi al descendenţilor acestuia;3 nu este permisă;

53. Donaţia făcută între soţi este revocabilă şi:1 numai soţul donator are dreptul de a revoca donaţia;2 soţul donator şi creditorii sau moştenitorii acestuia au dreptul de a revoca donaţia;

3 soţul donator are dreptul de a revoca donaţia oricând, fie în timpul căsătoriei, fie după desfacerea acesteia sau desfiinţarea ori încetarea acesteia prin recăsătorirea soţului donatar de bună-credinţă, care nu a ştiut că soţul donator, declarat mort, este în viaţă.

54. Donaţiile mutuale reciproce între soţi făcute în acelaşi act:1 sunt valabile;2 sunt interzise sub sancţiunea nulităţii absolute;3 sunt valabile dacă soţii au fost de bună-credinţă.

55. Tradiţiunea reală este un element esenţial al darului manual şi de aceea:1 numai bunurile mobile corporale susceptibile de tradiţiune pot forma

obiectul darurilor manuale;2 bunurile mobile corporale susceptibile de tradiţiune şi titlurile la purtător pot

forma obiectul darurilor manuale;3 bunurile mobile corporale nu pot forma obiect al darurilor manuale;

56. Mandatul este, în principiu, un contract:1 cu titlu oneros;2 cu titlu gratuit;3 în cadrul căruia, dacă mandatarul este un profesionist, prezumţia de gratuitate nu

operează.

57. Deoarece contractul de mandat poate fi şi cu titlu oneros, acesta se aseamănă:1 cu contractul de locaţiune;

2 cu contractul de antrepriză;3 cu contractul de muncă.

58. Principala deosebire dintre contractul de mandat, pe de o parte şi contractul de muncă şi contractul de antrepriză, de cealaltă parte, constă în aceea că:

1 mandatul are ca obiect principal încheierea de acte juridice cu terţii, iar mandatarul este reprezentantul mandantului, pe când la contractul de muncă sau la contractul de antrepriză obiectul îl reprezintă acte sau fapte materiale sau intelectuale pentru cealaltă parte contractantă;

2 mandatul are ca obiect principal acte sau fapte materiale sau intelectuale cu terţii, pe când la contractul de muncă sau la contractul de antrepriză, obiectul îl reprezintă acte juridice încheiate cu terţii;

3 mandatul are ca obiect principal încheierea de acte juridice cu terţii, însă mandantul nu este reprezentantul mandatarului, pe când la contractul de muncă sau la contractul

9

de antrepriză obiectul îl reprezintă numai acte materiale pentru cealaltă parte contractantă;

59. De regulă, mandatul este:1 un contract solemn;2 un contract consensual;3 un contract constatat de obicei printr-un înscris numit procură sau împuternicire.

60. Procura este:1 un act juridic bilateral;2 un act juridic unilateral;3 un act juridic solemn, atunci când actul juridic la care participă mandatarul în

numele mandantului, urmează să fie încheiat în formă solemnă, procura formând un tot indivizibil cu actul în vederea căruia a fost dat.

61. Când mandatul este un contract consensual, consimţământul părţilor:1 poate fi dat şi în mod expres şi în mod tacit;

2 numai în mod expres;3 numai în mod tacit;

62. Dacă mandatul este expres şi în legea specială nu prevede altfel:1 dovada se face după regulile dreptului comun numai între părţi;

2 dovada se face după regulile dreptului comun numai de către terţul care a contractat cu mandatarul;

3 dovada se face după regulile dreptului comun, atât între părţi, cât şi de către terţul care contractează cu mandatarul.

63. În cazul mandatului tacit, oferta şi acceptarea mandatului pot rezulta din împrejurări de fapt care fac neîndoielnică intenţia părţilor şi dovada acesteia se poate face:

1 prin orice mijloace de probă admise de lege numai de către părţi;2 prin orice mijloace de probă admise de lege numai de către terţi;

3 prin orice mijloace de probă admise de lege atât de către părţi, cât şi de către terţi.

64. Capacitatea mandantului:1 nu se apreciază în legătură cu natura actului juridic care urmează a fi încheiat prin

mandatar;2 se apreciază în legătură cu natura actului juridic care urmează a fi încheiat prin

mandatar;3 se apreciază în raport cu actele de conservare, de administrare sau de dispoziţie pe

care urmează să le încheie mandatarul.

65. Mandatarul:

10

1 poate fi un minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă;2 poate fi numai o persoană cu deplină capacitate de exerciţiu;

3 poate fi şi o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu;

66. Diligenţa cerută mandatarului pentru îndeplinirea mandatului, incluzând şi păstrarea, în calitate de depozitar a sumelor de bani şi bunurilor primite de la mandant sau pentru acesta se apreciază:

1 la fel, indifernt dacă mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros;2 cu mai puţină rigurozitate, dacă mandatul este cu titlu gratuit, culpa

apreciindu-se în concret;3 cu mai puţină rigurozitate, dacă mandatul este cu titlu oneros, culpa apreciindu-se

în concret;

67. Deşi mandatarul trebuie să-şi execute peronal obligaţiile primite, în cadrul contractului de mandat se poate stipula dreptul mandatarului de a-şi substitui o terţă persoană, trecându-i acesteia o parte sau toate drepturile ce rezultă din contractul de mandat, iar mandatarul este ţinut corespunzător:

1 numai dacă a efectuat substituirea fără a avea acest drept;2 numai atunci când a fost abilitat să-şi substituie o altă persoană şi a trecut

puterile asupra unei persoane cunoscute ca incapabilă sau de insolvabilitate notorie;3 dacă a efectuat substituirea fără a avea acest drept şi atunci când a

trecut puterile asupra unei persoane cunoscute ca incapabilă sau de insolvabilitate notorie;

68. În cazul pluralităţii mandatarilor, dacă împuternicirea a fost dată printr-un singur mandat mai multor mandatari:

1 întotdeauna există solidaritate între mandatari;2 nu există solidaritate între mandatari decât dacă aceasta s-a stipulat în mod expres;

3 există solidaritate între mandatari dacă aceştia şi-au îndeplinit obligaţiile ce le reveneau din contractul de mandat, cu rea credinţă.

69. Mandatarul:1 nu poate reţine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, invocând achitarea

cheltuielilor pe care le-a făcut în scopul îndeplinirii mandatului;2 nu poate reţine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, invocând achitarea

cheltuielilor pe care le-a făcut în scopul îndeplinirii mandatului, decât atunci când mandantul a fost de rea-credinţă;

3 poate reţine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, invocând achitarea cheltuielilor pe care le-a făcut în scopul îndeplinirii mandatului.

70. Cauzele speciale de încetare a contractului de mandat sunt:1 numai revocarea acestuia şi renunţarea mandatarului;

2 revocarea acestuia, renunţarea mandatarului, moartea, punerea sub interdicţie ori insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre părţile contractului;

3 numai punerea sub interdicţie ori insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre părţile contractului.

11

71. Tranzacţia este un contract prin care părţile:1 pun doar capăt unui proces început prin concesii reciproce, constând în renunţări

reciproce la pretenţii sau prin efectuarea de prestaţii de către una dintre părţi, în schimbul renunţării, de către cealaltă parte la un drept litigios sau îndoielnic;

2 doar preîntâmpină un proces care poate lua naştere prin concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii sau prin efectuarea de prestaţii de către una dintre părţi, în schimbul renunţării, de către cealaltă parte la un drept litigios sau îndoielnic;

3 pun capăt unui proces început sau preîntâmpină un proces care poate naşte prin concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii sau prin efectuarea de prestaţii de către una dintre părţi, în schimbul renunţării, de către cealaltă parte la un drept litigios sau îndoielnic;

72. Tranzacţia presupune:1 numai intenţia părţilor de a pune capăt unui litigiu existent;

2 intenţia părţilor de a pune capăt unui litigiu existent sau de a preîntâmpină naşterea unui litigiu;

3 numai intenţia părţilor de a preîntâmpină naşterea unui litigiu.

73. Contractul de tranzacţie este:1 un contract sinalagmatic şi cu titlu oneros;2 un contract unilateral şi cu titlu gratuit;3 un contract comutativ şi consensual.

74. Contractul de tranzacţie:1 este un contract consensual, iar forma scrisă este cerută ad probationem;

2 este un contract solemn, iar forma scrisă este cerută advaliditatem;3 poate fi un contract solemn în cazul în care este vorba despre o

tranzacţie extrajudiciară, iar în schimbul renunţării făcute de o parte, cealaltă parte înstrăinează un bun, pentru a cărui înstrăinare legea reglementează forma solemnă ad validitatem.

75. Contractul de tranzacţie:1 nu poate fi încheiat prin mandatar;2 poate fi încheiat prin mandatar, dar cu o procură specială;

3 poate fi încheiată prin mandatar, dacă acesta este valabil.

76. Dacă tranzacţia produce efecte pur declarative:1 este necesară respectarea formei autentice;2 nu este necesară respectarea formei autentice, indiferent dacă tranzacţia este

judiciară sau extrajudiciară;3 este necesară respectarea formei autentice, numai dacă este o tranzacţia

extrajudiciară.

77. Tranzacţia implică renunţarea la un drept, iar renunţările sunt echivalente:1 actelor de conservare;

12

2 actelor de administrare;3 actelor de dispoziţie.

78. Pensia de întreţinere:1 poate constitui obiect al al unei tranzacţii;2 nu poate constitui obiect al al unei tranzacţii;3 poate constitui obiect al unei tranzacţii numai atunci când părţile sunt de bună-

credinţă.

79. Tranzacţiile prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi:

1 este legală;2 este sancţionată cu nulitatea absolută;3 este sancţionată cu nulitatea relativă;

80. Tranzacţia cu privire la despăgubirile civile rezultate din vătămarea sănătăţii, atunci când vătămarea sănătăţii s-a produs ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni:

1 este posibilă, pentru că nu este afectată acţiunea penală;2 nu este posibilă, fiindcă este afectată acţiunea penală;

3 nu este posibilă, deoarece împietează asupra desfăşurării normale şi cu celeritate a cauzei penale.

81. Prin încheierea unei tranzacţii părţile sau una dintre acestea nu trebuie să urmărească realizarea de scopuri ilicite şi asemenea scopuri pot fi:

1 când partea vătămată încearcă să profite de poziţia pe care o are în procesul penal atunci când infracţiunea este urmărită la plângerea prealabilă a părţii vătămate, pentru a obţine de la inculpat, printr-o tranzacţie, o despăgubire disproporţionată în raport cu prejudiciul suferit;

2 când prin încheierea tranzacţiei se urmăreşte eludarea dispoziţiilor imperative ale legii sau fraudarea intereselor terţilor;

3 când părţile urmăresc să pună capăt unui litigiu existent, prin concesiile reciproce pe care şi le fac.

82. Dacă tranzacţia a avut un obiect unic şi din actele descoperite ulterior rezultă că partea care a tranzacţionat în temeiul dreptului asupra unui obiect, nu avea niciun drept asupra acestuia:

1 tranzacţia este lovită de nulitate absolută;2 tranzacţia este anulabilă;3 se poate cere rezoluţiunea contractului.

83. După încheierea tranzacţiei:1 părţile pot formula din nou pretenţii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute

prin tranzacţie;2 părţile nu pot formula din nou pretenţii cu privire la drepturile stinse sau

recunoscute prin tranzacţie;3 acţiunea introdusă de către una dintre părţi cu privire la drepturile stinse sau

recunoscute prin tranzacţie va fi respinsă urmare a invocării excepţiei peremtorii rezultate din tranzacţie.

13

84. Tranzacţia produce un efect declarativ, astfel încât:1 poate servi ca just titlu pentru uzucapiunea de la 10 la 20 de ani;

2 nu poate servi ca just titlu pentru uzucapiunea de la 10 la 20 de ani;3 produce efecte şi pentru trecut, până în momentul naşterii

drepturilor care se consolidează.

85. Este cunoscut că tranzacţia produce efecte retroactive şi:1 aceasta este opozabilă părţilor care au încheiat-o;2 aceasta nu este opozabilă terţilor care, înainte de încheierea tranzacţiei, au

dobândit drepturi asupra bunului litigios;3 terţii care, înainte de încheierea tranzacţiei, au dobândit drepturi asupra bunului

litigios, trebuie să intenteze o acţiune pauliană pentru a face inopozabilă tranzacţia.

86. Contractul de comodat este:1 contract solemn;2 contract consensual;3 contract real.

87. Contractul de comodat este:1 contract bilateral;2 contract unilateral;3 contract esenţialmente gratuit.

88. În cadrul contractului de comodat:1 comodatarul este obligat să plătească contravaloarea uzurii lucrului rezultată din

folosirea acestuia pentru destinaţia cuvenită;2 comodatarul nu este obligat să plătească contravaloarea uzurii lucrului rezultată

din folosirea acestuia pentru destinaţia cuvenită;3 există obligaţii numai în sarcina comodatarului.

89. Obiectul contractului de comodat îl pot constitui:1 drepturile incorporale;2 bunuri neconsumptibile;3 bunuri consumptibile;

90. În cadrul contractului de comodat:1 comodatarul este posesor al bunului;2 comodatarul este detentor precar al bunului;3 comodatarul este proprietar al bunului;

91. În cadrul contractului de comodat, comodantul poate fi:1 proprietarul lucrului;2 un uzufructuar sau locatar;

14

3 o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu.

92. La contractul de comodat:1 trebuie îndeplinită formalitatea multiplului exemplar;

2 nu trebuie îndeplinită formalitatea multiplului exemplar;3 trebuie aplicată formula ,,bun şi aprobat".

93. Comodatarul:1 este obligat să întrebuinţeze lucrul la destinaţia determinată prin natura lui;

2 este obligat să întrebuinţeze lucrul la destinaţia determinată prin acordul părţilor; 3 poate întrebuinţa lucrul în mod liber, fără nicio restricţie sau limitare.94. Comodatarul:

1 nu poate reţine lucrul obiect al comodatului, în compensaţie, invocând creanţa pe care o are împotriva comodantului;

2 poate reţine lucrul obiect al comodatului, în compensaţie, invocând creanţa pe care o are împotriva comodantului;

3 are un drept de retenţie până la plata cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente făcute pentru conservarea lucrului şi a despăgubirilor pentru pagubele provocate de viciile lucrului.

95. Atunci când comodatarul refuză fără temei restituirea lucrului, comodantul poate folosi împotriva acestuia:

1 o acţiune reală în revendicare a lucrului;2 o acţiune personală rezultată din contract;3 o acţiune posesorie.

96. Riscurile deteriorării sau pieirii fortuite a lucrului ce constituie obiect al contractului de comodat cad în sarcina comodatarului:

1 numai atunci când acesta întrebuinţează lucrul contrar destinaţiei determinate prin natura lui sau prin convenţie sau dacă prelungeşte folosinţa după scadenţă şi nu poate dovedi că lucrul ar fi pierit şi dacă se găsea la comodant;

2 numai atunci când acesta întrebuinţează lucrul contrar destinaţiei determinate prin natura lui sau prin convenţie şi atunci când lucrul a foat evaluat în momentul contractării;

3 atunci când acesta întrebuinţează lucrul contrar destinaţiei determinate prin natura lui sau prin convenţie, dacă prelungeşte folosinţa lucrului după scadenţă şi nu poate dovedi că acesta ar fi pierit şi dacă se găsea la comodant, dacă ar fi putut salva lucrul împrumutat înlocuindu-l cu un bun al său sau dacă, ambele lucruri fiind în pericol, a salvat lucrul său, lăsând să piară bunul împrumutat ori când lucrul a fost evaluat la momentul contractării.

97. Împrumutul de consumaţie este:1 un contract solemn;2 un contract consensual;

15

3 un contract real.

98. Împrumutul de consumaţie:1 trebuie să respecte regula multiplului exemplar;2 nu trebuie să respecte regula multiplului exemplar;3 trebuie să respecte regula ,,bun şi aprobat".

99. În cazul împrumutului cu dobândă:1 contractul are ca obiect numai lucrul împrumutat;2 contractul are ca obiect numai dobânda;3 contractul are un obiect dublu, constând din lucrul împrumutat şi dobânda.

100. La contractul de împrumut cu dobândă, dovada plăţii dobânzilor:1 se face printr-o chitanţă de primire a capitalului eliberată de către

împrumutător, fără a face menţiune în privinţa dobânzilor, acestea fiind prezumate a fi fost plătite; 2 se face prin prezumţie de liberare a debitorului rezultând din remiterea voluntară a titlului făcută de creditor, debitorului;

3 se face şi prin proba cu martori.

16