Download - grile cardio.docx

7/27/2019 grile cardio.docx

1/67

Teste grila - Cardiologie

1. CS.Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelorcordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui:

A.

Cardiomiopatie dilatativa

B. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita difuza

2. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stnga cudiminuarea volumului sistolic:

A. Cardiomiopatie dilatativaB. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita

3. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice nurma fibrozei accentuate:

A. Cardiomiopatie dilatativaB. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita


2/67

4. CS. Principala veriga patogenetica n dezvoltarea cordului pulmonar croniceste:

A. Hipertensiunea arterialaB.

Hipotensiunea arteriala

C. Hipertensiunea pulmonaraD. Cresterea presiunii venoaseE. Nici una din aceste variante

5. CS. Profilaia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta nurmatoarele, cu exceptia:

A.

Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare

B. Aplicarii terapiei trombolitice ct mai precoceC. Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritmD. Corectiei dereglarilor volumului de snge circulantE. Administrarii de agenti vasopresori

6. CS. n socul cardiogen, Dopamina n doze mici nu provoaca:A. Dilatarea arterelor coronarieneB. Dilatarea arterelor cerebraleC. Dilatarea arterelor renaleD. Stimularea receptorilor dopaminergiciE. Stimularea alfa receptorilor

7. CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stnga:A. TuseaB. HemoptiziaC. Dispneea


3/67

D. AsteniaE. Respiratia Cheyne-Stokes

8. CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa:A. Cianoza rece si generalizataB. Edeme generalizateC. IcterD. Hipertensiunea arterialaE. Hipertensiunea venoasa

9. CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic:A. Turgescenta jugularelorB. Accentuarea pulsatiei arterelor carotideC. Accentuarea pulsatiei arterelor femuraleD. Absenta pulsatiei pe arterele radialeE. Pulsatia venelor membrelor inferioare

10. CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHAA. TahicardiaB. DispneeaC. BradicardiaD. AsteniaE. Tusea

11. CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica n capilarelepulmonare:

A. Analgezice opioideeB. Diuretice


4/67

C. AdrenomimeticeD. BronholiticeE. Antiinflamatoare nesteroidene

12. CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale:A. Stenoza aorticaB. Hipertensiunea arterialaC. Ateroscleroza coronarianaD. Cardiomiopatia hipertroficaE. Hipertireoidia

13. CS. Localizarea tipica a durerii anginoaseA. PrecordialB. EpigastruC. RetrosternalD. InterscapularE. Umarul stng

14. CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma n acces de angina pectoralaeste:

A. Unda P bifazicaB. Modificarile segmentului STC. Unda P negativaD. Modificarile segmentului PQE. Modificarile complexului QRS

15. CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, n caz de:A. Infarct miocardic acut


5/67

B. Angina pectorala instabilaC. Hipertensiune arteriala sistemicaD. Endocardita infectioasaE. Tulburari severe de ritm cardiac

16. CS. Creatinfosfochinaza, n infarctul miocardic acut se majoreaza:A. La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la normal n 1-2

zile

B. La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n3-5 zile

C.

La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n5-7 zile

D. La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la normal n 2 zileE. Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la normal n 2

zile

17. CS. Cea mai efectiva metoda a nlaturarii durerii n infarct miocardic acut este:A. Administrarea nitratilorB. Analgezice neopioideeC. Anagezice opioideD. NeuroleptanalgeziaE. Administrarea beta-adrenoblocantelor

18. CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiuniiarteriale sistolice si diastolice mai mult de:

A. 130/80mmHgB. 140/90mmHgC. 150/100mmHgD. 160/100mmHg


6/67

E. 155/110mmHg19. CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arterialediastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru:

A.

Hipertensiunea arteriala gradul I

B. Hipertensiunea arteriala gradul IIC. Hipertensiunea arteriala gradul IIID. Hipertensiune arteriala sistolica izolataE. Distonie nerovegetativa de tip hipertonic

20. CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lungn tratamentul hipertensiunei arteriale:

A. Manifestari alergiceB. VasculiteC. Nefrita interstitialaD. GinecomastieE. Diminuarea libidoului

21. CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard:A. Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimiiB. Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecineC. Limitarea dilatarii acute a corduluiD. Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi

ventriculi

E. Functia de pompa22. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategiatratamentului prezinta:

A. Valvuloplastia cu balon;B. Tratamentul cu anticoagulante;C. Restrictia de sare si administrarea diureticelor;


7/67

D. Comisurotomia pe cord nchis;E. Comisurotomia pe cord deschis;

23. CS. Simptomul cel mai frecvent n clinica miocarditei de orice etiologie este:A. Dispneea;B. Cardialgia;C.

Palpitatiile;D. Sincopa;

E. Fatigabilitatea24. CS. Debutul reumatismului articular acut apare:

A. La 1-5 saptamni de la o infectie streptococica faringianaB. La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectiaC. La 2-3 luni dupa gripaD. La 1 an de la nceputul manifestarilor sindromului articularE. La 2-3 ani dupa herpesul suportat

25. CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeazaprin:

A.

Caracterul "migrator" al poliartriteiB. Afectarea asimetrica a articulatiilor mariC. Afectarea simetrica a articulatiilor miciD. Durata durerilor mai mult de 4 saptamniE. Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni

26. CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin:A. Leucocitoza neutrofila;B. Anemia hipocroma;C. VSH 60-80 mm/ora;D. Leucopenia moderata;E. Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG.

27.

CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor:A. Nu reflecta gradul de activitate al reumatismuluiB. Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismuluiC. Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptocociciD. Nu se modifica n dinamicaE. Nu este criteriu de diagnostic

28. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradulI este:

A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST) si

micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 minD. Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE. Devierea axei electrice cordului spre stnga

29. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradulII este:

A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B. Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec.


8/67

C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) simicsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min

D. Decaderea unor impulsuri atriale, n timp ce celelalte sunt conduseE. Devierea axei electrice cordului spre stnga

30. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradulIII este:A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.

B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si

micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / minD. Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE. Devierea axei electrice cordului spre stnga

31. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadieneprezinta:

A.

Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intensB. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

normale

D. Angina poate fi prezenta si n repaosE. Angina lipseste

32.

CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadieneprezinta:

A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intensB. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

normale


33. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadieneprezinta:

A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens


9/67

B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

normale

D.

Angina poate fi prezenta si n repaos

E. Angina lipseste34. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadieneprezinta:

A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intensB. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC.

Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditiinormale


35. CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventricularaparoxistica:

A. Ritmul cordului regulat, 90 batai/minB. Ritmul cordului regulat, 120 batai/minC. Ritmul cordului regulat, 220 batai/minD. Ritmul cordului neregulatE. Deficit de puls

36. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale n insuficientacardiaca:

A. AminofilinaB. PropranololulC. DigoxinaD. Verapamilul


10/67

E. Dopamina37. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardiesi suprasolicitarea atriului stng:

A.

Digoxina

B. HidroclorotiazidaC. FurosemidaD. PropranalolulE. Aminofilina

38. CS. n ce forme de blocuri se intlneste puls aritmic:A. Bloc atrio-ventricular gradul IB. Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz IC. Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1D. Bloc atrio-ventricular completE. Bloc de ramura stnga fasciculul His

39. CS. Dimensiunile cordului n cardiomiopatie dilatativa sunt:A. ntotdeauna normaleB. ntotdeauna deplasateC. Deplasate spre stngaD. Deplasate spre dreaptaE. Pot fi att majorate ct si normale

40. CS. Dimensiunile cordului n cardiomiopatia hipertrofica:A. ntotdeauna normaleB. ntotdeauna majorateC. Majorate spre stnga


11/67

D. Majorate spre dreaptaE. Pot fi att majorate ct si normale

41. CS. Care este metoda de baza n diagnosticul cardiomiopatiilor:A. ElectrocardiografiaB. Investigatiile de laboratorC. FonocardiografiaD. EcocardiografiaE. Radiografia toracelui

42. CS. Pentru hipertensiunea arteriala esentiala este caracteristica:A. Prezenta anamnezei ereditareB. Lipsa anamnezei ereditareC. TabagismulD. Actvitatea fizica sporitaE. Modul sedentar de viata

43. CS. Crize frecvente de hipertensiune arteriala sunt caracteristice pentru:A. Hipertensiunea arteriala esentialaB. Pielonefrita cronicaC. Glomerulonefrita cronicaD. FeocromocitomE. Hipertensiunea renovasculara

44. CS. Hipertensiunea arteriala n glomerulonefrita cronica este cauzata de:A. Insuficienta coronariana cronicaB. Infarctul miocardic


12/67

C. Ictusul cerebralD. Insuficienta cronica cardiacaE. Insuficienta cronica renala

45. CS. Modificarile vaselor retiniene sunt caracteristice pentru:A. Hipertensiunea arterialaB. Pielonefrita cronicaC. Glomerulonefrita cronicaD. Hipertensiunea renovascularaE. Schimbarile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arteriala

46. CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare n urmatorul tip dehipertensiune arteriala:

A. Hipertensiunea arteriala esentialaB. Pielonefrita cronicaC. Glomerulonefrita cronicaD. Hipertensiunea renovascularaE. Tireotoxicoza

47. CS. Tensiunea diastolica n hipertensiunea arteriala la vrstnici poate fi:A. Mai mica dect 80 mmHgB. Mai mica dect 85 mmHg.C. Mai mica dect 90 mmHg.D. Mai mica dect 95 mmHg.E. Mai mica dect 100 mmHg.

48. CS. Tensiunea sistolica n hipertensiunea arteriala la vrstnici poate fi:A. Egala sau mai mare dect 140 mmHg.


13/67

B. Egala sau mai mare dect 150 mmHg.C. Egala sau mai mare dect 160 mmHg.D. Egala sau mai mare dect 170 mmHg.E. Egala sau mai mare dect 180 mmHg.

49. CS. n stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:A. AccentuatB. Nu e schimbatC. Dedublat datorita ejectiei scazute a ventriculului stngD. DiminuatE. Dedublat la efort fizic

50. CS. n insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina:A. Majorarea ventriculului stng, apoi a atriului stngB. Majorarea atriului stng, apoi a ventriculului stngC. Majorarea atriului drept, apoi a ventricului dreptD. Majorarea ventricului drept, apoi a atriului dreptE. Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stng

51. CS. Deplasarea socului apexian spre stnga n insuficienta valvulei mitralee cauzata de:

A. Dilatarea si hipertrofia ventricului stngB. Dilatarea si hipertrofia atriului stngC. Dilatarea si hipertrofia atriului stng si ventricului stngD. Dilatarea si hipertrofia ventricului dreptE. Dilatarea si hipertrofia atriului drept

52. CS. Numiti diametrul normal al atriului stng conform datelor ecocardiografice:


14/67

A. 20-30 mmB. 30-40 mmC. 50-60 mmD. 70-80 mmE. 80-100 mm

53. CS. n stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale se poate determina:A. socul apexian neschimbatB. Devierea socului apexian spre stngaC. Freamatul sistolicD. Freamatul diastolicE. Freamatul sistolic si diastolic n acelasi timp

54. CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:A. Edemul perifericB. Durere n cavitatea abdominala cauzata de majorarea ficatuluiC. PalpitatiileD. DispneaE. Durere n regiunea cordului

55. CS. La bolnavii cu insuficienta mitrala socul apexian se determina:A. n spatiul intercostal IVB. n spatiul intercostal VC. n spatiul intercostal VID. n spatiul intercostal VI si deplasat spre stngaE. n spatiul intercostal VI si deplasat spre dreapta


15/67

56. CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este:A. AterosclerozaB. Endocardita septicaC. Reumatismul articular acutD. Poate fi congenitalaE. Degenerativa

57. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala zgomotul II pe artera pulmonara este:A. AtenuataB. Nu se determinaC. AccentuataD. Nu este modificatE. Se asculta zgomotul II accentuat si suflu diastolic de insuficienta

pulmonara.

58. CS. Caracteristica electrocardiogramei n stenoza mitrala:A. Modificarea undei P (cresterea duratei si forma crestata)B. Majorarea duratei complexului QRSC. Majorarea duratei complexului Q-TD. Largirea undei R mai mult de 0,12 sec.E. Aplatizarea undei T

59. CS. n insuficienta mitrala, suflul sistolic:A. nsoteste tremorul diastolicB. Intensitatea maxima e la baza corduluiC. Intensitatea maxima e n zona tricuspidalaD. Intensitatea maxima e n zona pulmonarei


16/67

E. Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex si iradiere n regiuneaaxiala

60. CS. n stenoza mitrala freamatul diastolic:A.

Se determina frecvent

B. De obicei nu se determinaC. Se determina la apexD. Se determina la artera pulmonaraE. Se determina la aorta

61. CS. Clacmentul de deschidere al valvulei mitrale n stenoza mitrala asociata:A. ntotdeauna se pastreazaB. Frecvent nu se pastreazaC. Are tendinta spre accentuareD. nsoteste zgomotul II accentuatE. Se aude mai bine la apex

62. CS. n stenoza mitrala asociata presiunea n capilarele pulmonare si arterapulmonara poate fi:A. Mult mai nalta dect n stenoza mitrala "izolata"B. Mult mai nalta dect n stenoza mitrala pronuntataC. Mai joasa dect n stenoza mitrala pronuntataD. La fel ca si n stenoza mitrala pronuntataE. Nu depinde de gradul stenozei

63. CS. Simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial:A. Suflu protodiastolic n spatiile intercostale II-IV pe marginea stnga a

sternului este determinata de stenoza


17/67

B. Suflu protodiastolic n spatiile intercostale III-IV pe marginea stnga asternului

C. Suflu protodiastolic n spatiile intercostale III pe marginea stnga a sternuluieste determinata de schimbarile functionale ale valvulelor arterei pulmonare

D. Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenozaorganica a orificiului tricuspidal

E. Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal n spatiul III-IV, generat de defect64. CS. Selectati particularitatea hemodinamicii n canalul arterial deschis:

A. La un diametru mic si o presiune normala n artera pulmonara ejectiasngelui din aorta n trunchiul pulmonar are loc numai n timpul sistolei

B.

La un diametru mic si presiune normala n artera pulmonara fluxul de sngedin aorta n trunchiul pulmonar are loc numai n timpul diastolei

C. La un diametru mic si presiune normala n artera pulmonara fluxul de sngedin aorta n trunchiul pulmonar are loc n timpul sistolei si diastolei

D. La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara nalta fluxularterio-venos a sngelui se pastreaza ca si n parametrii normali

E. La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara nalta nuapare insuficienta ventriculului stng si insuficienta cardiaca congestiva

65. CS. Etiologia miocarditelor infectioase de regula este:A. ViralaB. StreptococicaC. PneumococicaD. StafilococicaE.

Fungica

66. CS. Pentru miocardite este caracteristica:A. Hipotensiune arterialaB. Tensiune arteriala labila cu tendinta spre hipertensiune


18/67

C. Hipertensiune arteriala moderataD. Hipertensiune arteriala severaE. Hipertensiune arteriala izolat sistolica

67. CS. Limitele cordului n miocardite percutor si radiologic se manifesta prin:A. Permanent normaleB. Permanent majorateC. Pot fi majorate sau normaleD. Deplasate spre stngaE. Deplasate spre dreapta

68. CS. Miocardita se caracterizeaza prin:A. Date de laborator clinic n limitele normeiB. Teste pozitive ale activitatii procesului inflamatorC. Teste negative ale activitatii procesului inflamatorD. Schimbari vizibile radiologiceE. Aceste schimbari sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de

miocardita

69. CS. Baza tratamentului antiinflamator contemporan n miocardite consta nutilizarea:

A. AminohinoloneB. GlucocorticoiziC. Preparate antiinflamatorii nesteroidieneD. Preparate ce amelioreaza metabolismul miocarduluiE. Preparate de potasiu

70. CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor n primele doua saptamnidupa debut si majora mortalitatea n cazul:


19/67

A. Cardiomegaliei pronuntateB. Insuficientei cardiace de stazaC. Tulburarilor severe de conducereD. Miocarditelor provocate de infectie viralaE. Tahiaritmiilor atriale

71. CS. n miocardite se utilizeaz corticoterapia n doze:A. MiciB. ModerateC. MariD. PulsterapiaE. Nici un raspuns nu e corect

72. CS. Ce substanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda n combinare cuprednisolona (din cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilorantiinflamatorii nesteroidiene n snge):

A. Acidul acetilsalicilicB. IndometacinaC. DiclofenaculD. IbuprofenaE. Piroxicamul

73. CS. Ce mecanism se afla la baza tendintei de aparitie a efectelor toxice ntratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace:

A. Pierderea de catre cardiomiocite a calciuluiB. Pierderea de catre cardiomiocite a potasiuluiC. Retentia natriului n organismD. Eliminarea natriului din oragnism


20/67

E. Efectul toxic asupra cardiomiocitelor74. CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace n miocardite e preferabil deadministrat glicozide cardiace:

A.

Cu actiune scurta, n doze mici

B. Cu actiune prelungitaC. Per oralD. In doze mediiE. In doze majore

75. CS. Dimensiunile cordului n cazurile aritmiilor cardiace pot fi:A. ntotdeauna normaleB. ntotdeauna mariteC. Majorate spre stngaD. Majorate spre dreaptaE. Pot fi att marite ct si normale

76. CS. Selectati afirmatia, ce nu este o complicatie mecanica ale infarctului miocardicacut (IMA):A. Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent n IMA intins, cu unda

Q

B. Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficienteicardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice

C. Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui libermiocardic

D. Ecocardiografia doppler color este utila n diagnosticul diferential dintreruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa

E. Balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din punct devedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa


21/67

77. CS. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut secaracterizeaza prin:

A. Absenta semnelor de congestie venoasa pulmonaraB.

Raluri de staza la bazele pulmonare

C. Prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ventricularadreapta

D. Edem pulmonar acutE. soc cardiogen

78. CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos n infarctulmiocardic acut (IMA):

A. La debutul IMA , aspirina n doze 160-325 mg trebuie mestecata pentru oabsorbtie bucala

B. Este bine sa se evite administrarea nitratilor n IMA de ventricul dreptC. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati n IMA si insuficienta

cardiaca

D. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati n IMA si bloc de ramurastnga a f. Hiss

E. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina n IMA79. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de betablocante, administratepostinfarct miocardic acut, cu EXCEPIA:

A. Scad mortalitatea globalaB. Previn infarctul repetatC. Previn moartea subitaD. Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarctE. Istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie

80. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara n infarctulmiocardic acut, cu EXCEPIA:


22/67

A. Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitateB. Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatiiC. Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina n tratamentul pe

termen lung

D. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cuinsuficienta cardiaca

E. Limitarea factorilor de risc ai aterosclerozei81. CS. Creatinfosfokinaza totala creste n urmatoarele afectiuni, cu EXCEPIA:

A. Boli musculare si traumatisme musculareB.

Cardioversie electrica

C. HipotiroidismD. Pancreatita acutaE. Atacul vascular cerebral

82. CS. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acuteste reprezentata de:

A. DurereB. PalpitatiiC. Jena precordialaD. ntepaturi precordialeE. Lesin

83. CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardicacut este reprezentata de:

A. Ecocardiografia bidimensionalaB. Ecocardiografia unidimensionalaC. Rezonanta magnetica nucleara


23/67

D. Tomografia computerizataE. Ventriculografia radioizotopica

84. CS. Un element esential n tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarctmiocardic acut l reprezinta:

A. DigoxinulB. ChinidinaC. LidocainaD. DiltiazemulE. Acidul acetilsalicilic

85. CS. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardiceste reprezentat de:

A. MorfinaB. ParacetamolC. IbuprofenD. DiclofenacE. Indometacina

86. CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilatia ventriculara n infarctulmiocardic acut apar n:

A. Primele 24 oreB. Primele 3 zileC. Prima saptamnaD. n prima lunaE. n primele 3 luni

87. CS. Care este agentul antiplachetar standard n infarctul miocardic acut?A. Dipiridamolul


24/67

B. TiclopidinaC. Acidul acetilsalicilicD. ClopidogrelulE. Antiinflamatoriile nesteroidiene

88. CS. Morfina administrata n controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) secaracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPIA:

A. Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata n IMAB. Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpaticC. Scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale constituie contraindicatiii

pentru folosirea morfinei

D. Are efect vagotonic si poate cauza bradicardiaE. Staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala

89. CS. Despre insuficienta de pompa n infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarateurmatoarele, cu EXCEPIA:

A. Reprezinta principala cauza de deces n spitalB. Se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemiceC. Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4D. Nu se coreleaza cu mortalitatea precoceE. Se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva

90. CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:A. Istoric de hemoragie cerebrovasculara n urma cu 10 aniB. Diateza hemoragica cunoscutaC. Accident vascular nehemoragic n ultimul anD. Suspiciune la disectie de aortaE. Hemoragii interne active


25/67

91. CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:A. Reactie alergica la streptokinazaB. Hipotensiune arterialaC. Fibrilatie ventricularaD. HemoragieE. Hipertensiune arteriala

92. CS. Selectati efectul caracteristic dopaminei:A. La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are efect cronotrop negativB. Nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompaC. La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are efect inotrop pozitivD. Reprezinta un preparat beta-adrenoblocantE. La doze mici (


26/67

D. Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care seprezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutulsimptomelor

E. Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) sitroponinei I cardiac-specifice (cTnI)

95. CS. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza nurmatoarele zone, cu EXCEPIA:

A. EpigastruB. Brate, bilateralC. Umarul stngD.

Mandibula

E. Regiunea hipogastrica96. CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitateparasimpatica, constnd din bradicarie si/sau hipotensiune atriala are o incidenta depna la 50% la bolnavii cu:

A. IMA anteriorB. IMA inferiorC. IMA asociat cu fibrilatie atrialaD. IMA asociat cu tahicardie ventricularaE. IMA antero - septal

97. CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezinta numai modificari dinamice,tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, poate fi considerat drept:

A. Infarct cu unda QB. Infarct transmuralC. Infarct non transmuralD. Infarct non - QE. Nici un raspuns corect


27/67

98. CS. Tratamentul anticoagulant cu heparina n infarctul miocardic acut (IMA)estecontrolat si ajustat n functie de:

A. Timpul de trombinaB.

Timpul partial de tromboplastina activat

C. Indice de protrombinaD. Timp QuickE. Timp de sngerare

99. CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de:A. 0,12 sB. 0,14 sC. 0,16 sD. 0,18 sE. 0,20 s

100. CS. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica severalterata este reprezentat de:

A. Cardioversia electricaB. Terapia cu propranolol i.v.C. Terapia cu verapamil i.v.D. Terapia cu adenozina i.v.E. Terapia cu lidocaina i.v

101. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:A. LidocainaB. VerapamilC. Captopril


28/67

D. IzoprenalinaE. Cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)

102. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:A. DigoxinaB. ChinidinaC. AmiodaronaD. Electrocardioversia cu energie micaE. Electrostimularea overdrive

103. CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal daca:A. Complexul QRS are 0,14 s.B. Frecventa cardiaca este de 40-55 batai/minC. Nu creste la efortD. Nu creste la atropinaE. Ritmul de scapare este instabil

104. CS. Cel mai eficient medicament n tratamentul de urgenta al tahicardieiventriculare este:

A. PropranololulB. DigoxinaC. ProcainamidaD. AdenozinaE. Verapamilul

105. CS. Suspendarea fibrilatiei atriale se datoreaza:A. Revenirii la ritmul sinusalB. Blocului atrioventricular complet


29/67

C. Tahicardiei jonctionaleD. Tahicardiei ventriculareE. Blocului sino-atrial

106. CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa:A. I AB. I BC. I CD. IIE. III

107. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) sistolica cu presiune pulsativa marita prinvolum bataie cardiac crescut apare n urmatoarele conditii etiologice cu exceptia uneia:

A. TireotoxicozaB. Insuficienta mitralaC. Fistula arteriovenoasaD. Insuficienta aorticaE. Canal arterial persistent

108. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) secundara renala din nefroblastoame (tumoriale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putinuna:

A. Secretie n exces de reninaB. HipokaliemieC. Hipersecretie de aldosteronD. Functie renala normalaE. Activitate plasmatica a reninei scazuta


30/67

109. CS. Numiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetotoic la o pacientagravida hipertensiva:

A. GanglioplegieB.

Diuretice

C. MetildopaD. Nitroprusiatul de sodiuE. Inhibitorii enzimei de conversie

110. CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavorabil alhipertensiunii arteriale:

A.

Sexul feminin

B. FumatulC. Diabetul zaharatD. Consumul exagerat de alcoolE. Vrsta tnara

111. CS. Diureticele tiazidice provoaca ca reactii secundare frecvente, cu o exceptie:A. HiperpotasemieB. HiperuricemieC. HiperglicemieD. HipercolesterolemieE. Hipocalciemie

112. CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem:A. CaptoprilB. EnalaprilC. Fosinopril


31/67

D. LisinoprilE. Losartan

113. CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele:A. Durerile apar n repausB. Accesele dureroase sunt mai prelungiteC. Durerile au un caracter mai intensD. Raspunsul la Nitroglicerina este mai putin efectivE. Raspunsul la Nitroglicerina este imediat

114. CM. n insuficienta cardio-circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorulefect:A. Vasoconstrictie sistemica cu cresterea postsarciniiB. Retentie hidrosalinaC. TahicardieD. Excretie scazuta a ionilor de potasiuE. Vasodilatatie sistemica

115. CM. Asupra carei cavitati a inimii-compresia externa n tamponada cardiaca estemai marcata:

A. Asupra atriului dreptB. Asupra ventriculului dreptC. Asupra atriului stngD. Asupra ventriculului stngE. Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform

116. CM. Care este cea mai des ntlnita cauza a pericarditei constrictive:A. Neoplasme


32/67

B. Boli ale tesutului conjunctivC. Infarct miocardic acutD. CardiomiopatiiE. Tuberculoza

117. CM. socul cardiogen la persoanele n vrsta se caracterizeaza prin urmatoarele:A. Cresterea brusca a tensiunii arterialeB. Infarctul are adesea o extindere limitataC. Are evolutie gravaD. Mortalitate nalta (80%)E. Se instaleaza la 2-3 zile de la debutul infarctului

118. CM. Numiti terapia combinata n angina pectorala cel mai frecvent folosita:A. Combinatia nitrati si blocante de calciuB. Combinatia nitrati si beta blocanteC. Combinatia beta blocante si blocante de calciuD. Combinatia nitrati, beta blocante, blocante de calciuE. Nici una din ele

119. CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut:A. n majoritatea cazurilor e localizata retrosternalB. Iradierea durerii n umarul sau membrul superior stngC. Caracterul durerii este de constrngere, apasareD. Durata durerii e de zeci de minute, oreE. Durerea cedeaza la Nitroglicerina sau la analgetice neopioide

120. CM. Ameliorarea contractilitatii miocardului se obtine prin urmatoarele:


33/67

A. Scaderea volumului sangelui circulantB. Scaderea presarciniiC. Scaderea postsarciniiD. Cresterea tonusului vascularE. Ameliorarea functiei ficatului

121. CM. Examenul paraclinic n insuficienta cardiaca include:A. Examenul radiologic al cutiei toraciceB. ElectrocardiografiaC. EcocardiografiaD. SpirografiaE. Angiografia pulmonara

122. CM. Care sunt complicatiile pericarditei acute?A. Tamponada cardiacaB. Revarsat pericardic cronicC. Staza venoasa superioaraD. Insuficienta respiratorieE. Insuficienta renala

123. CM. Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de:A. Boala de baza, care a determinat hipertensiunea pulmonaraB. Gradul hipertensiunii pulmonareC. Elementele de reversibilitate ale afectiunilor pulmonare si alehipertensiunii pulmonare

D. Gradul insuficientei respiratorieE. Hipertensiunea arteriala sistemica


34/67

124. CM. Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic:A. Accesul de durere apare mai frecvent noapteaB. Reactii vegetative pe fondalul sindromului algicC. Accesele sunt nsotite de aritmii, uneori de sincopaD. Sindromul algic absentE. Lipsa schimbarilor electrocardiografice n timpul accesului

125. CM. Numiti posibilele simptoame asociate durerii anginoase:A. DispneeB. TranspiratiiC. SincopaD. Dureri n rebordul costal dreptE. Voma

126. CM. Enumerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziuneischemica subendocardica:

A. Subdenivelarea segmentului STB. Supradenivelarea segmentului STC. Unde T negative sau bifaziceD. Unde T pozitiveE. Devierea a ei cordului spre stnga

127. CM. Numiti efectele beta blocantilor:A. Reducerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatiiB. Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efortC. Majorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatiiD. Majorarea constrictiei coronare la efort


35/67

E. Scaderea duratei diastolei128. CM. Ce schimbari sunt caracteristice pentru analiza generala de snge npericardita purulenta?:

A.

Leucocitoza

B. LeucopeniaC. VSH crescutD. LimfocitozaE. Euzinofilia

129. CM. Cele mai frecvent ntlnite simptoame n clinica stenozei mitrale sunt:A. Dispneea;B. Hemoptiziile;C. Emboliile arteriale;D. TuseaE. Dureri n rebordul costal stng

130. CM. Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice nevolutia clinica a insuficientei mitrale:A. Dispnea la efort;B. Ortopnea;C. Dispnea paroxistica nocturnaD. HemoptiziileE. Emboliile periferice

131. CM. Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta n:A. Reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite;B. Profilaxia endocarditei infectioaseC. Terapia cu tonicardiace;D. Terapia cu vasodilatatoare;E. Tratamentul chirurgical.

132. CM. Cele mai frecvente complicatii, ce apar n prolapsul valvulei mitrale sunt:A. Insuficienta mitralaB. Endocardita infectioasaC. Tulburarile grave de ritmD. Moartea subitaE. Infarctul miocardic acut


36/67

133. CM. Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde:A. DispneeaB. Angina pectorala de tip clasic la efortC. Sincopa la efortD. HemoptiziileE.

Astenia134. CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortica se indica n:

A. Aparitia anginei pectoraleB. Aparitia sincopelor la efortC. Aparia insuficientei cardiace congestiveD. La orice bolnav cu stenoza aortica asimptomaticaE. Aparitia semnelor endocarditei infectioase

135. CM. Selectati cele mai rar ntlnite simptoame n clinica insuficientei aortale:A. SincopeB. Dureri abdominaleC. CefaleeD.

Angina pectoralaE. Hemoptizia

136. CM. Numiti factorii fiziopatologici n dezvoltarea socului cardiogen sunt:A. Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%B. HipovolemiaC. Tulburari electroliticeD.

Cresterea activitatii simpatice

E. Modificari ale microcirculatiei n organe137. CM. Caracterizati durerea n angina pectorala stabila:

A. Se manifesta prin aparitia acceselorB. Nu cedeaza la nitroglicerinaC. Este similara n timpul acceselorD. Difera de la un acces la altulE. Dureaza mai mult de 10-15 minute

138. CM. Numiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasa?:A. Localizarea


37/67

B. IradiereaC. DurataD. Frecventa acceselorE. Neeficacitatea nitroglicerinei

139. CM. Prin examinarea cordului n hipertensiunea arteriala se observa:A. Grade variate de cardiomegalie (predominant a ventricolului stng)B. Accentul zgomotului II pe aortaC. Suflu sistolic la apexD. Suflu diastolic la apexE. Pulsatie diastolica a ventriculului drept

140. CM. Mecanismul renal n hipertensiunea arteriala include:A. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteronB. Reducerea excretiei de sodiuC. Majorarea secretiei renineiD. Micsorarea secretiei prostaglandinei E2E. Eliminarea intensa sodica si hidrica.

141. CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:A. Tensiunea arteriala diastolica mai mult de 130 mm HgB. Hemoragii si/sau limforagii retiniene, edem papilarC. Insuficienta renala progresivaD. Raspuns bun la tratamentE. Lipsa insuficientei cardiace

142. CM. Examenul obiectiv al cordului n cord pulmonar cronic releva:


38/67

A. Pulsatia sistolica a ventriculului drept n regiunea epigastricaB. Zgomotul II nalt si dedublarea lui n "punctul" arterei pulmonareC. Suflu diastolic Graham-Still n "punctul" arterei pulmonareD. Suflu sistolic la apexE. Accentuarea zgomotului I la apex

143. CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite n tratamentul cordului pulmonarcronic?:

A. BronhodilatareB. Vasodilatatie pulmonaraC. Stimularea centrului respiratorD. Reducerea tahicardieiE. Vasoconstrictie sistemica

144. CM. n infarctul miocardic acut (IMA) Lidocaina este indicata:A. Erasistole ventriculare frecventeB. Extrasistole ventriculare de clasa Lown 3-5C. Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara n anamntzaD. La bradicardie pronuntataE. Se administreaza profilactic la toti bolnavii cu IMA

145. CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:A. Antecedente familiareB. Aportul alimentar de sare majoratC. ObezitateaD. Consumul de cafea, tabagismulE. Eforturile fizice exceptionale


39/67

146. CM. Marcati elementele clinice de hipertensiune arteriala (HTA) renovasculara:A. Debutul unei (HTA) severe la tineri sau dupa 50 aniB. Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensivC. Durerea si suflurile lombare aparute n contextul unei HTAD. Sporirea brusca a valorilor tensionale n pofida tratamentului triplu adecvat;E.

Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistolice;

147. CM. Simptoame si semne clinice de feocromocitom:A. Hipertensiune paroxisticaB. Hipertensiune persistentaC. Hipotensiune ortostaticaD. Polidipsie, poliurieE. Convulsii

148. CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente n feohromocitomsunt:

A. Alfa blocantele neselectiveB. Alfa blocantele selectiveC. LabetalolulD. BetablocanteleE. Antagonistii de calciu

149. CM. Indicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiuneaarteriala:

A. Contraceptivele oraleB. GlucocorticoiziC. AntidepresiveD. Preparate de bromE. Preparate de potasiu

150. CM. La bolnavii compensati cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot fi utile:A. Glicozidele cardiaceB. BetablocantiiC. AnticoagulanteleD. Valvuloplastia cu balon;E. Comisurotomia pe cord deschis;

151. CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:A. Suflu telesistolic la apex


40/67

B. Insuficienta mitrala la Doppler-ecocardiografieC. Unde T negative n derivatiile III, AVF sau V5,V6 la elecrtocardiogramaD. Anomalii ale cutei toracice, hipomastieE. Dispnee, vertij, sincope

152. CM. Tratamentul miocarditelor include:A. Antiinflamatoare nesteroidieneB. Terapia antibacteriana a agentului infectiosC. Medicatia imunosupresivaD. Medicatia insuficientei renaleE. Medicatia insuficientei hepatice

153. CM. Complicatiile miocarditelor sunt:A. DecesulB. Insuficienta cardiacaC. Aparitia aritmiilorD. Insuficienta renalaE. Insuficienta respiratorie

154. CM. Optiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopaticesunt:

A. Transplant de cordB. Inhibitori ai enzimei de conversieC. NitratiD. DiureticeE. Clonidina

155. CM. n patogenia aterosclerozei o importanta majora au:


41/67

A. ColesterolulB. TriglicerideleC. LipoproteideleD. ProtrombinaE. Ureea

156. CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice:A. Moarte subitaB. Angina pectoralaC. Infarctul miocardic acutD. Aritmiile cardiaceE. Ictusul cerebral ischemic

157. CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt:A. Unda P nalta si ascutita n derivatiile II, III, aVFB. Axa electrica verticala si devierea spre dreaptaC. Complexul QRS dilatat de tip RSR1nV1,V2D. Unda S adnca n V1,V2,V3E. Subdenivelarea segmentului S-T si unda T inversata n derivatiile II, III,

aVF, V1-V2

158. CM. Selectati cei mai caracteristici factori etiologici ai aritmiilor:A. Procese inflamatorii ale miocarduluiB. Dereglari ale circulatiei coronarieneC. MiocardiosclerozaD. TireotoxicozaE. Cerebrastenia posttraumatica


42/67

159. CM. Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm:A. Tahicardia sinusalaB. Tahicardia supraventriculara paroxisticaC. Tahicardia ventriculara paroxisticaD. Fibrilatia atrialaE. Sindromul Frederik

160. CM. Selectati acuzele bolnavilor cu dereglari de ritm:A. PalpitatiiB. Iregularitatea ritmului cardiacC. Slabiciune generalaD. VomaE. Perosis

161. CM. Zgomotele cardiace n aritmii pot fi:A. De sonoritate crescutaB. De sonoritate variabilaC. Zgomotul I la apex diminuatD. Accentuarea zgomotului II la aortaE. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara

162. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristicepentru tahicardie ventriculara paroxistica:

A. Ritm cardiac regulat, 250 batai/minB. Ritm cardiac regulat, 170 batai/minC. Deficit de pulsD. Complexul QRS dilatat


43/67

E. Complexul QRS normal163. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice (ECG), posibile nfibrilatia atriala:

A.

Ritm cardiac accelerat

B. Distanta R-R pe ECG variabilaC. Undele P lipsescD. Undele P se nregistreazaE. Se determina undele F

164. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentrufluterul atrial:

A. Ritm cardiac neregulatB. Ritm cardiac regulatC. Undele atriale au forma de dinti de ferestrau n unele deviatiiD. Tratamentul medicamentos este mai efectiv, dect n fibrilatie atrialaE. Undele P se nregistreaza

165. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile n fibrilatia atriala pefon de stenoza mitrala:

A. Unda P nalta si ascutita n deviatiile I, II, AVFB. Devierea axei electrice spre dreaptaC. Devierea axei electrice spre stngaD. Suflul presistolic se pastreazaE. Suflul presistolic dispare

166. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile n fibrilatia atriala deetiologie aterosclerotica:

A. Suflu sistolic la aorta


44/67

B. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonaraC. Rv6>Rv4D. Tensiunea sistolica nalta si cea diastolica joasa la persoane de vrsta

naintata

E. Unda S adnca n V5, V6167. CM. Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusalede etiologie neurogena:

A. CorvalolB. RezerpinaC.

Propranolol

D. DigoxinE. Aminofilina

168. CM. Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale ninsuficienta cardiaca:

A. AminofilinaB. MetoprololulC. DigoxinaD. VerapamilulE. Dopamina

169. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxisticesupraventriculare:

A. VerapamilB. DigoxinC. LidocainD. Novocainamid


45/67

E. Propranolol170. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxisticeventriculare:

A.

Digoxin

B. LidocainC. PropranololD. ProcainamidE. Verapamil

171. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea fibrilatiei atriale, formaparoxistica:

A. IsosorbiddinitratB. VerapamilC. DigoxinD. NovocainamidE. Propranolol

172. CM. Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilatie atriala:A. DigoxinB. PropranololC. AmiodaronD. ChinidinE. Aminofilina

173. CM. Selectati datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricularcomplet:

A. Zgomotul I la apex diminuatB. Zgomotul I la apex accentuat


46/67

C. Suflu sistolic la apexD. Sonoritate variabila a zgomotului I la contractile ritmice ale ventriculelorE. Zgomotul clacant Strajesko

174. CM. Selectati preparatele optimale pentru ajutor de urgenta n blocatrioventricular de tip proximal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut:

A. DigoxinB. AtropinC. IsoprenalinaD. HidrocortisonE. Prednisolon

175. CM. Selectati metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronicde tip proximal:

A. IsoprenalinaB. HidrocortisonC. Electrostimularea permanenta a corduluiD. Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiaceE. Lidocain

176. CM. Selectati metode optimale pentru ajutor de urgenta n bloc atrioventricularacut complet de tip distal:

A. PropranololB. VerapamilC. DobutaminaD. HidrocortisonE. Electrostimularea temporara a cordului


47/67

177. CM. Numiti semnele clinice si electrocardiografice (ECG), caracteristice pentrublocade intraventriculare:

A. Zgomotul I la apex accentuatB.

Zgomotul I la apex dedublat

C. Complexul ventricular pe ECG neschimbatD. Complexul ventricular deformat, dilatatE. Intervalul P-Q majorat

178. CM. Tactica posibila si remediile tratamentului blocadelor picioruselor fascicululuiHis:

A.

Tratamentul maladiei de baza

B. Electrostimulare a corduluiC. Glocozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiaceD. VerapamilE. Propranolol

179. CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardii paroxismale supraventricularesi ventriculare:

A. Debut acutB. Debut treptatC. Puls ritmic cu frecventa mai mica de 140 batai/minD. Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 140 batai/minE. Puls aritmic frecvent

180. CM. Cum se deosebeste blocul atrioventricular complet distal (jos) de celproximal. Prezentati semnele caracteristice pentru blocul distal:

A. Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes mai frecvent estementionata

B. Hemodinamica progresiv se nrautateste


48/67

C. Tratamentul medicamentos efectivD. Tratamentul medicamentos este neefectivE. Tratamentul cu atropina efectiv

181. CM.Ce semne ne vorbesc n favoarea hipertensiunii arteriale?:A. Diminuarea zgomotului I la apexB. Tip hipertensiv al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozatC. Tip distonic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozatD. Tip astenic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozatE. Ereditate agravata

182. CM. Care din unitatile nozologice enumerate se refera la cardiomiopatii:A. Cardiomiopatia dilatativaB. Stenoza subaortala idiopaticaC. Cardiomiopatia hipertroficaD. Cardiopatia ischemicaE. Cardiomiopatia dishormonala

183. CM. Care factori etiologici sunt caracteristici pentru cardiomiopatiile secundare:A. InflamatieB. Maladii endocrineC. IntoxicatiiD. HipovitaminozeE. Sedentarismul

184. CM. Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative:A. Infectie virala


49/67

B. AlcoolC. Supraefort fizicD. Emotii negativeE. Dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare

185. CM. Cele mai frecvent ntlnite tulburari de ritm si conducere n cardiomiopatiadilatativa sunt:

A. Fibrilatia atrialaB. Extrasistolia ventriculara frecventaC. Tahicardia ventriculara paroxisticaD. Blocurile ventriculareE. Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate

186. CM. Enumerati semnele auscultative n cardiomiopatia dilatativaA. Suflu sistolic la apexB. Suflu sistolic pe aortaC. Suflu sistolic la artera pulmonaraD. Ritm protodiastolic de galopE. Accentuarea zgomotului II pe aorta

187. CM. Enumerati semnele auscultative n cardiomiopatia hipertrofica obstructiva:A. Suflu sistolic la apexB. Suflu sistolic la marginea stnga a sternuluiC. Suflurile lipsescD. Suflu sistolic pe aortaE. Suflu sistolic la artera pulmonara


50/67

188. CM. Mentionati semnele electrocardiografice, caracteristice pentrucardiomiopatii:

A. TahiaritmiiB.

Ritmul cardiac nu e dereglat

C. Deformarea complexului QRSD. Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct)E. Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului

189. CM. Mentionati indicii ecocardiografici n cardiomiopatia dilatativa:A. Dilatarea tuturor cavitatilor cardiaceB. Dilatarea ventriculului stngC. Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura pestelui"D. Stenoza valvulei aortaleE. Insuficienta mitrala

190. CM. Numiti cauzele principale ale decesului n cardiomiopatii:A. Fiblilatia ventricularaB. Insuficienta cardiaca progresivaC. TromboemboliaD. Hemoragiile pulmonareE. Hemoragiile gastrointestinale

191. CM. Care afectiuni ale miocardului au pronostic favorabil si tratament efectiv:A. Cardiomiopatia alcoolicaB. Cardiomiopatia dishormonalaC. Cardiomiopatia dilatativaD. Cardiomiopatia hipertrofica


51/67

E. Cardiomiopatia restrictiva192. CM. Ce preparate se indica n tratamentul insuficientei cardiace provenita dincardiomiopatie dilatativa:

A.

Glicozide cardiace

B. DiureticeC. NitratiD. MetilxantineE. Inhibitori ai enzimei de conversie

193. CM. Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului:A. Maresc contractilitateaB. Micsoreaza contractilitateaC. Maresc excitabilitateaD. Micsoreaza excitabilitateaE. Micsoreaza conductibilitatea

194. CM. Actiunea glicozizilor cardiaci n caz de supradozare asupra functiei cordului:A. Maresc contractilitateaB. Micsoreaza contractilitateaC. Brusc maresc excitabilitateaD. Brusc micsoreaza excitabilitateaE. Brusc micsoreaza conductibilitatea

195. CM. Care este actiunea beta-blocantelor asupra cordului:A. Micsoreaza automatismuluiB. Maresc automatismulC. Micsoreaza conductibilitatea


52/67

D. Maresc conductibilitateaE. Micsoreaza excitabilitatea

196. CM. Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii:A. Micsoreaza tonusul venelorB. Maresc tonusul venelorC. Micsoreaza tonusul arterelorD. Maresc tonusul arterelorE. Maresc tonusul arteriolelor

197. CM. Numiti afectiunile n care exista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci sieste posibila intoxicatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate:A. Cord pulmonar cronicB. Cardiomiopatie ischemicaC. Cardiomiopatie inflamatorieD. Miocardita acutaE. Cardiomiopatii restrictive

198. CM. Care sunt manipularile profilactice n cardiomiopatii:A. Excluderea alcooluluiB. Excluderea tabagismuluiC. Respectarea regimului strict la patD. Practicarea sportuluiE. Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac "fara cauza"

199. CM. Ajutorul de urgenta n intoxicatii cu glicozizii cardiaci consta n:A. Anularea glicozizilor cardiaceB. Micsorarea dozelor glicozidelor cardiace


53/67

C. Administrarea preparatelor de potasiuD. Administrarea preparatelor de calciuE. Administrarea unitiolului

200. CM. Care simptoame vorbesc despre cardiomiopatia dilatativa:A. Cardiomegalia n lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii arteriale

si cardiopatiei ischemice

B. Cresterea presiunii telediastolice n ventriculul stngC. Scaderea presiunii telediastolice n ventriculul stng

D. Micsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului stngE. Majorarea fractiei de ejectie a ventriculului stng

201. CM. Care simptoame vorbesc despre stenoza subaortala idiopatica hipertrofica:A. Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la

sportivi

B. Suflu sistolic la apex si punctul BotkinC. Hipertrofia septului intraventricular la ecocardiografieD. Suflu sistolic pe artera pulmonaraE. Hipertrofia venriculului drept la ecocardigrafie

202. CM. Evolutia maligna a hipertensiunii arteriale (HTA) se stabileste n caz de:A. HTA esentialaB. HTA simptomaticaC. Tensiune arteriala diastolica mai nalta de 130 mmHgD. Retinopatie hipertensiva de gradul III sau IVE. Retinopatie hipertensiva de gradul I sau II

203. CM. In patogenia hipertensiunii arteriale n pielonefrita cronica se implica:


54/67

A. Schimbari organice ale arterelor renaleB. Edem inflamatoriu al interstitiului renalC. Infiltratia interstitiului renalD. Dilatarea bazinetelor si calicelor renaleE. Procesele inflamatorii n caile urinare

204. CM. Hipertensiunea arteriala n pielonefrita cronica este:A. Asociata cu edemeB. Asociata cu leucociturieC. Creste n timpul acutizarii pielonefriteiD. n timpul acutizarii pielonefritei se micsoreazaE. Poate sa devina maligna

205. CM. Hipertensiunea arteriala este de sindromul urinar n urmatoarele maladii:A. Hipertensiune renovascularaB. Nefropatia gravidelorC. Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)D. Pielonefrita cronicaE. Glomerulonefrita cronica

206. CM. Proteinurie nalta poate fi n urmatoarele patologii:A. Coarctatia aorteiB. Glomerulonefrita cronicaC. Nefroscleroza diabeticaD. Nefropatia gravidelorE. Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)


55/67

207. CM. Evolutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin:A. LabilitateB. StabilitateC. Rezistenta la terapia medicamentoasaD. Pusee hipertensive frecventeE. Pusee hipertensive rare

208. CM. Pentru hipertensiunea renovasculara e caracteristic:A. Suflu sistolic asupra arterelor renaleB. Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renaleC. Lipsa unor simptoame fizicaleD. Hipertensiune arteriala refractera la tripla asociere medicamentoasaE. Suflu sistolic la apex

209. CM. Suflu epigastric n hipertensiunea renovasculara poate sa nu se ausculte:A. n obezitateB. Muschii abdominali dezvoltati excesivC. MeteorismD. n grade mici de stenozaE. n grad moderat de stenoza

210. CM. Factori de baza ce duc la majorarea tensiunii arteriale la batrni:A. Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiaceB. Schimbari n sistemul capilarC. Cresterea rezistentei aortei sclerozateD. Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozate


56/67

E. Schimbari n sistemele umorale presoare si depresoare211. CM. Tensiunea diastolica n hipertensiunea arteriala la batrni poate fi:

A. NormalaB. ScazutaC. Majorata pentru scurt timpD. Permanent majorataE. Permanent scazuta

212. CM. Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale n hipertensiunea arteriala labatrni:

A. naltB. FrecventC. ncetinitD. Tensiune de puls naltaE. Tensiune de puls joasa

213. CM. Mentionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvuleiaortale:A. Endocardita reumaticaB. SifilisulC. AterosclerozaD. Anevrism disecant de aortaE. Miocarditele

214. CM. Volumul fluxului retrograd n insuficienta valvulei aortale depinde de:A. Suprafata orificiuluiB. Durata sistolei


57/67

C. Durata diastoleiD. Gradientul tensiunii n aorta si ventriculul stng n timpul diastoleiE. Gradientul tensiunii n aorta si ventriculul stng n timpul sistolei

215. CM. Sindromul algic n insuficienta aortala:A. Dureaza scurt timpB. Poate dura oreC. Durerea strict localizataD. Nitroglicerina are actiune analgetica slabaE. Narcoticele juguleaza bine durerea

216. CM. Numiti simptomatica auscultativa posibila n insuficienta valvulei aortale:A. Zgomotul I la apex accentuatB. Zgomotul I la apex diminuatC. Zgomotul II pe aorta accentuat la etiologie reumatismalaD. Zgomotul II pe aorta diminuat n etiologie reumatismalaE. Zgomotul II pe aorta diminuat n etiologie sifilitica

217. CM. Mentionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta n insuficientavalvulei aortale:

A. Se ausculta suflu diastolicB. Se ausculta suflu sistolic si diastolicC. Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul IID. Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul IIE. Suflu diastolic se accentueaza la sfrsitul diastolei

218. CM. Determinati zonele auscultative n care se propaga suflul pe aorta ninsuficienta valvulei aortale:


58/67

A. Pe vasele gtuluiB. n spatiul interscapularC. n punctul Botkin-ErbD. La baza procesului xifoidE. n regiunea apexului cardiac

219. CM. Suflul determinat pe aorta n insuficienta valvulei aortale se ausculta maibine:

A. n pozitie orizontalaB. n pozitie verticalaC. n pozitie verticala cu minile ridicateD. La inspiratieE. La expiratie

220. CM. Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la bolnavii custenoza istmului aortal:

A. Se determina n regiunea apexului cardiacB. Se determina n spatiul intercostal II pe dreaptaC. Se determina n spatiul intercostal II pe stngaD. Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal IIE. Se determina pe vasele gtului

221. CM. Prezentati caracteristica suflului sistolic n stenoza aortala:A. Linistit nu dureaza mult, nu e brutalB. Tare, ndelungat, de tembru brutalC. Se intensifica la retinerea respiratiei la expirD. Se intensifica n tahiaritmii


59/67

E. Se intensifica n emfizem pulmonar222. CM. Mentionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale n stenoza aortala:

A. Pulsul naltB. Puls de amplitudine micaC. Puls frecventD. Pulsul creste ncetE. Pulsul descreste ncet

223. CM. Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmuluiaortal:

A. Ritm sinusalB. Fibrilatia atriala se ntlneste rarC. Ritm nesinusalD. Hipertrofia ventriculului stngE. Hipertrofia atriului stng

224. CM. Mentionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortalecombinate (insuficienta aortala si stenoza istmului aortal):A. Endocardita septicaB. AterosclerozaC. ReumatismulD. SifilisulE. Anevrismul disecant de aorta

225. CM. Semnele, ce caracterizeaza miocardita Abramov-Fidler sunt:A. Insuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratamentB. Insuficienta cardiaca grava, nsa bine curabila


60/67

C. Lipsa cardiomegalieiD. Cardiomegalie pronuntataE. Lipsa dereglarilor serioase de ritm si conductibilitate

226. CM. Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din New York de diagnosticale miocarditelor:

A. Acuze la cardialgii si palpitatiiB. FatigabilitateC. SubfebrilitateD. Tahicardie sinusalaE. Diminuarea zgomotului I

227. CM. Schimbarile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt:A. Dinamica pozitiva pe parcursul zilelorB. Dinamica pozitiva pe parcursul saptamnilorC. Dinamica lipsesteD. Lipsa dereglarilor repolarizarii n efectuarea testelor cu B-blocante si clorurade potasiuE. Lipsa reactiei pe electrocardiograma n efectuarea testelor farmacologice

228. CM. n ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma nmiocardite:

A. Scaderea amplitudei undei TB. Undele T bifaziceC. Unda T negativaD. Unda T nu este supusa schimbarilorE. Subdenivelarea segmentului ST


61/67

229. CM. Care sunt schimbarile electrocardiografice (ECG) caracteristice pentrumiocardite:

A. Dereglarea repolarizarii ventriculareB.

Aritmii si blocade

C. Modificarea complexului QRS, deformarea luiD. Scaderea voltajului ECGE. ECG fara modificari patologice

230. CM. Simptomatica auscultativa a miocarditelor:A. Ritm de galopB. Sufluri sistolice n toate punctele auscultativeC. Suflu sistolic pe aortaD. Tonul deschiderii valvulei mitraleE. Suflu sistolic la apex

231. CM. Pulsul nmiocardite poate fi:A. AlternantB. MicC. AcceleratD. Aritmic, conform tipului extrasistolelorE. Neschimbat

232. CM. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteazafeocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente:

A. FentolaminaB. MetildopaC. Rezerpina


62/67

D. GuanetidinaE. Furosemidul

233. CM. Selectati betoadrenoblocante selective:A. TimololB. AtenololC. MetoprololD. LabetololE. Acebutolol

234. CM. Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala:A. ClonidinaB. GuanitidinaC. GuanfacinaD. DoxazosinaE. Metildopa

235. CM. Care din urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiuneaarteriala secundara:

A. Porfiria intermitenta acutaB. Periarterita nodoasaC. HipocalciemiaD. AcromegaliaE. Boala renala polichistica

236. CM. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiuniiarteriale secundare n sindromul Cushing:

A. Determinarea metanefrinelor urinare/24h


63/67

B. Determinarea catecolaminelor urinare/24hC. Testul de supresie nocturna cu dexametazona (determinarea matinala a

cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona searaprecedenta)

D. Determinarea catecolaminelor plasmaticeE. Determinarea cortizolului n urina/24h

237. CM. Gradul III n clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) secaracterizeaza prin:

A. Raport diametrului arteriolar - venos 1:2B. Prezenta de exudateC. Prezenta de hemoragiiD. Prezenta de edem papilarE. Depresiuni sau proeminete ale venei

238. CM. Selectati preparate blocante ai canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine:A. AmlodipinaB. DiltiazemulC. VerapamilulD. NifedipinaE. Felodipina

239. CM. Numiti preparatele medicamentoase de prima linie n hipertensiuneaarteriala:

A. EnalaprilulB. AtenololulC. DiltiazemulD. Pentamina


64/67

E. Hidralazina240. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil alhipertensiunii arteriale?

A.

Fumatul

B. Consumul de cafeaC. Consumul exagerat de alcoolD. ObezitateaE. Vrsta naintata

241. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil alhipertensiunii arteriale?

A. Presiunea diastolica persistenta >115mmHgB. Consumul exagerat de alcoolC. Sexul masculinD. Insuficienta cardiaca congestivaE. Vrsta naintata

242. CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau exista precautii n administrarealor n urmatoarele afectiuni:

A. Diabet zaharatB. HiperuricemieC. Hiperaldosteronism primarD. FeocromocitomE. Ulcer peptic

243. CM. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot ncetini conducereaatrioventriculara ?

A. Nifedipina


65/67

B. FelodipinaC. AmlodipinaD. DiltiazemulE. Verapamilul

244. CM. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata n tratamentulhipertensiunii arteriale?:

A. EnalaprilB. NitroprusiatC. DiazoxidD. TrimetafanE. Rezerpina

245. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate n tratamentul hipertensiuniiarteriale maligne au o actiune mai latenta:

A. EnalaprilB. AmlodipinaC. NitroglicerinaD. Nifedipina-retardataE. Captopril

246. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate n tratamentul hipertensiuniimaligne au forme medicamentoase pentru administrare orala:

A. Nitroprusiatul de sodiuB. DiazoxidulC. TrimetafanulD. HidralazinaE. Labetalol


66/67

247. CM. Care din urmatoarele medicamente se pot administra n hipertensiuneaarteriala la gravide?

A. MetildopaB.

Hidralazina

C. LosartanD. Nitroprusiatul de sodiuE. Captopril

248. CM. Selectati preparatele medicamentoase ce prezinta inhibitorii enzimei deconversie a angiotensinei II:

A.

Fosinopril

B. LisinoprilC. QuinaprilD. IsradipinaE. Losartan

249. CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:A. Tumoare unilaterala de suprarenalaB. Hiperplazie a suprarenalelor bilateralaC. Tumoare a aparatului juxtaglomerularD. Tumoare de ganglioni simpaticiE. Tumoare de hipofiza

250. CM. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin:A. Hipertensiune arteriala severaB. Tulburari ale constienteiC. Retinopatie cu edem papilar


67/67

D. Edem pulmonar acutE. Afectarea functiei renale

Download - grile cardio.docx

Top Related