Cuprins

.................................................................................................................................................1 .....................................................................................................................................................1 ......................................................................................................................................................1 INTRODUCERE.........................................................................................................................1 Capitolul I. Situaia actual a iazurilor din Romnia....................................................................2 I. 1. Tipuri de izuri i de materiale depuse................................................................................3 I. 2. Inventarul iazurilor de decantare.......................................................................................7 I. 3. Controlul i reducerea riscului...........................................................................................7 Capitolul II. practici de reconstrucie ecologic a zonelor ocupate de iazuri...............................8 II. 1. Prevederi B. A. T. pentru sectorul minier.......................................................................10 II. 2. Prevederi ale Ordinului M. M. G. A. nr. 757/2004........................................................12 Capitolul III. Analiza comparativ a modalitilor de nchidere a iazurior de decantare ..........13 III. 1. Costuri legate de alegerea unor soluii de nchidere ....................................................14 III. 2. Costuri de ecologizare i monitorizare post nchidere..................................................16 Capitolul IV. Studiu de caz Ecologizarea perimetrului Altan Tepe............................................20 4.1. Prezentarea obiectivului si a lucrarilor de inchidere si ecologizare...................................20 -H. G. nr. 1846/2004, privind aprobarea nchiderii definitive i monitorizrii factorilor de mediu post-nchidere a unor mine i cariere;.........................................................................41 - Proiect tehnic pentru monitorizare postinchidere mina Altan-Tepe Volumul 5 Cepromin Deva 2009..................................................................................................................41 .........................................................................................................................................41

INTRODUCERE

1

In prezent lucrez in cadrul Ministerului Economiei si Mediului de Afaceri, in cadrul SC.CONVERSMIN.SA, societate ce gestioneaza activitatea companiilor naionale i societilor comerciale cu capital integral de stat din sectorul minier. In acesta perioada s-a desfurat un control la toate iazurile de decantare din industria miniera, de ctre echipe mixte de la Ministerul Economiei Comertului i Mediului de Afaceri i Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile. Am parcurs cateva rapoarte intocmite in urma controalelor efectuate n zona Deva - Brad i n Valea Jiului. Foarte repede mi-am dat seama ca agresivitatea mineritului asupra mediului nconjurtor era evidenta. n aceste iazuri s-a depus un volum de 308, 49 mil. mc. de deeuri miniere i ocupa o suprafaa de circa 31000 ha. La sfritul anului 2008, majoritatea iazurilor de decantare din industria miniera din Romnia si-au sistat activitatea, n acord cu prevederile H. G. nr. 349/2005 i ale Capitolului 22 MEDIUdin Tratatul de aderare a Romniei la Uniunea Europeana, ele urmnd a fi nchise i ecologizate. Au mai primit drept de funcionare un numr de cinci iazuri de decantare, pentru care s-au acordat perioade de tranziie de 2-4 ani. n ecartul 2008-2017, vor fi nchise i ecologizate un numr de 75 de iazuri de decantare, cu un efort financiar impresionant din partea statului roman. Am considerat ca nchiderea i ecologizarea unui iaz de decantare de la o mina de minereuri, n acord cu cele mai bune practici disponibile pe plan mondial dar i cu legislaia romneasca armonizata cu directivele europene, poate constitui un subiect interesant pentru un proiect de dizertatie, pentru un masterand al Facultii de Economie Agroalimentara i a Mediului i am decis sa dau curs acestei provocri..

CAPITOLUL I. SITUAIA ACTUAL A IAZURILOR DIN ROMNIA In evidentele celor doua ministere se regsesc 77 de iazuri de decantare pentru deeuri provenite din industria miniera, din care: 4 sunt deja nchise i ecologizate (Valea Ciotorogu, Mina Ruchia Complexe,

Valea Porcului, ambele n judeul Caras Severin, Anie, Mina Valea Vinului -Rodna. Judeul Bistria Nsud, Valea Luponi, Mina Boita Haeg, judeul Hunedoara); 5 sunt n funciune, avnd perioade de tranziie de 2-4 ani(Fanate, Mina Bita

Stei, judeul Bihor, Aurul Recea, Baia Mare, judeul Maramure, Valea esei, Cariera Roia Poieni, judeul Alba, Valea tefancei I i Valea tefancei II, Cariera Roia Poieni, Judeul 2

Alba); -66 sunt cu activitate sistat, dar n conservare, avnd majoritatea proiecte

tehnice de execuie a lucrrilor de nchidere i ecologizare, elaborate. I. 1. Tipuri de izuri i de materiale depuse A. Prin Instruciunile tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, ntreinerea i exploatarea iazurilor din industria minier I. D. 45-85, clasificarea iazurilor pe tipuri, se face dup relieful amplasamentului i anume: sterilului; depozite de coast realizate prin nchiderea unor suprafee de teren aflate la depozite de cmp amplasate pe terenuri orizontale sau uor nclinate, realizate

prin diguri de contur pe toate laturile, formnd o incint nchis de decantare i depozitare a

baza unor versani. Digul care formeaz o parte din conturul depozitelor, se ncastreaz la capete n coasta dealului, iar depozitele se reazem parial pe versant; depozite de vale realizate prin nchiderea vilor cu baraje.

n funcie de morfologia terenului, se pot ntlni i cazuri n care iazul de decantare prezint o mbinare a dou tipuri diferite. B. Tipurile de materiale depuse n corpul unui iaz de decantare difer de la caz la caz. Tulbureala rezultata din uzina de preparare este adusa pe conducta pn pe coronamentul iazului. n industria miniera, ca valoare orientativa, raportul steril/apa, ca pri n greutate din tulbureala este de1/4. - 1/5. Oricare ar fi alctuirea tulburelii, dup deversarea acesteia pe plaja lacului, se depun prin sedimentare, mai nti particulele grosiere (fraciunea nisipoasa), dup care urmeaz depunerea fraciunii prfoase i n final fraciunea argiloasa, care are cea mai fina granulaie. Pe msura ce particulele se depun, tulbureala formeaz o acumulare spre interiorul iazului, numita zona apei limpezite. Aici se continu depunerea particulelor prfoase-argiloase, pn ce apa devine limpede. Indiferent de minereul preparat n uzina de preparare, iazurile de decantare reprezint n marea lor majoritate, un puternic agent poluant al mediului nconjurtor.

Din punct de vedere al coninutului tulburelii, poluarea este att fizica cat i chimica. Evident poluarea chimica are efecte mai duntoare asupra mediului. Astfel suspensiile de 3

metale grele coninute n apa limpezita, care se deverseaz n reeaua hidrografica sau praful ridicat de vnt de pe iazurile de decantare, nu sunt att de nocive n comparaie cu poluanii chimici. n uzina de preparare, separarea substanelor utile din zcmnt de regula a metalelor de roca sterila, implica procese fizico-chimice de tip flotaie, cianurare sau tratare cu acizi. n porii sterilului rmn inerent reziduuri ale substanelor de tratare. Sterilul conine de asemenea i minerale nerecuperate sau asociate dintre care cele mai semnificative sunt sulfurile de metal, care n contact cu apa i aerul produc acizi i sruri solubile de metale grele(fier, cupru, nichel, zinc, plumb, mangan, etc.). Reaciile chimice conduc la un pH sczut al apei care solubilizeaz metalele grele din steril iar evacuarea apelor din iaz i n special exfiltraiile, contamineaz mediul nconjurtor. Efectele se resimt pe termen lung. De altfel se tie bine faptul ca zonele miniere se confrunta n prezent cu medii contaminate cu metale grele, cu concentraii peste cele admisibile. De aceste lucruri trebuie inut cont i n activitile de nchidere i ecologizare a iazurilor de decantare pentru a anihila prin procedurile de nchidere, toate aceste aspecte nocive. Un alt element de care trebuie sa se in seama este faptul c n iazuri se depune o cantitate mare de material instabil i neconsolidat. Este vorba de volume de milioane de metri cubi amplasai, de regula, pe traseul unor toreni sau cursuri de ap care au fost deviate. Meninerea stabilitii fizice a iazurilor este un subiect deosebit de important n special n cazul inundaii sau seisme. Pierderea stabilitii unui iaz de decantare poate conduce la dezastre similare cu evenimente cunoscute n istorie cum ar fi dezastrul de la Aberfan, Marea Britanie, 21 octombrie 1966 a ucis 144 locuitori dintre care 116 elevii unei coli.

4

Figura 1

Dezastrul de la Aberfan

Si in Romnia au avut loc accidente tehnice, avarii si catastrofe in sectorul minier. Astfel in noaptea de 31.10.1971, in urma unor ploi toreniale, s-a spart digul iazului de decantare Certej - Scrmb, din zona Deva, umplutura pornind la vale. Nu s-au fcut publice prea multe date oficiale, dar se tie ca au fost peste 100 de victime umane, surprinse in doua blocuri de locuine din vecintatea iazului.

5

IAZUL AURUL 2 FEBRUARIE 2000

Sprtur n digul de iaz

Figura 2

Accidentul de la Bozna

In 30.01.2000, s-a rupt digul de la iazul de decantare Bozna din zona Baia Mare si sau scurs in jos, pe rul Lpu (si apoi in Some si mai departe spre Tisa si Dunre) peste 100.000 de metrii cubi de ape cu cianuri si ali poluani chimici. Cauzele accidentului au fost multiple: nu s-a respectat tehnologia de exploatare a iazului, materialul depus nu era omogen, sistemul de gospodrire a apelor in exces nu era operaional etc. Nu au fost victime omeneti dar dezastrul ecologic in zona a fost major. i mai mari au fost scandalurile din presa si crizele diplomatice. Stabilizarea fizic a iazurilor este un element important n activitile de nchidere i ecologizare avnd ca int realizarea unor condiii de stabilitate pe termen lung capabile s rmn stabile n condiii meteorologice extreme chiar n condiia unei monitorizri minime. n aceste condiii eforturile financiare necesare reducerii pn la eliminare a riscurilor de declanare a unui dezastru pot lua valori orict de mari. Totui, analiza economic a variantelor luate n calcul dup eliminarea acelor variante care nu sunt acceptate din punctul de vedere a riscurilor este necesar cel puin din dou motive: 6

1. 2.

cuantificarea si justificarea stabilirii bugetului lucrrilor n timp, i identificarea surselor de venituri i a beneficiilor pentru lucrare.

I. 2. Inventarul iazurilor de decantare Toate iazurile de decantare sunt evideniate odat cu obinerea autorizaiei de funcionare n Registrul Naional al barajelor din Romnia - REBAR seciunea depozite de deeuri industriale din industria chimica, energetica i iazuri de decantare din industria miniera. Registrul este ntocmit de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile. Toate activitile legate de proiectare, construcii, avizare comportament n timp, sunt supervizate de Comisia Naionala pentru Sigurana Barajelor, n care activeaz pe lng specialiti din administraia publica i cadre didactice universitare cu activitate recunoscuta n domeniu. Pentru sectorul minier, Situaia iazurilor de decantare se prezint n Anexa nr. 1. I. 3. Controlul i reducerea riscului Controlul riscului se realizeaz prin monitorizarea continua a siguranei iazului i a condiiilor din zona potenial afectata de ruperea barajului sau digului de contur. Reducerea riscului se realizeaz prin micorarea probabilitii de rupere i implicit prin diminuarea consecinelor probabile n cazul n care se produce ruperea. Din punct de vedere al reducerii riscului, supravegherea construciilor i instalaiilor care compun iazul, intervine pe trei cai : permite evaluarea strii i evoluiei construciei i a mediului ei, eficient din punct

de vedere al siguranei structurale; depisteaz comportrile atipice, incidentele sau evoluiile periculoase ale unor

fenomene ce pot degenera n avarii sau ruperi; furnizeaz date, care coroborate cu alte categorii de observaii sau constatri,

servesc pentru explicarea i evaluarea periculozitii unor anomalii de comportament. Conform normativelor romneti, un iaz de decantare trebuie monitorizat n perioada post-nchidere pe o durata de 30 de ani. Monitorizarea are n principal urmtoarele obiective: depistarea oricror semne de instabilitate a barajului sau a digurilor de contur prin

verificarea respectrii parametrilor de stabilitate; verificarea ipotezelor privind proprietile i comportarea materialelor depozitate; obinerea datelor necesare pentru verificarea periodica (prin calcule specifice) a 7

stabilitii barajului sau a digurilor de contur, ori de cate ori configuraia iazului se modifica; verificarea permanenta a drenajului interior prin urmrirea permanenta a nivelului

curbei de depresie (nivelul apei n corpul iazului); Toate riscurile poteniale sunt asumate de statul roman, fiind asigurate anual sume bugetare care pot acoperii eventualele avarii sau dezastre. CAPITOLUL II. PRACTICI DE RECONSTRUCIE ECOLOGIC A ZONELOR OCUPATE DE IAZURI Iazurile de decantare nchise n urm cu cca. 7 - 10 ani au avut ca tem principal lucrrile de gospodrire a apelor, fiind executate att lucrri de protecie a mediului de aciunea iazului de decantare ct i lucrri de protecie a iazului n faa aciunii fenomenelor naturale (debite extraordinare sau solicitri seismice). Este cazul nchiderii unor iazuri la care s-au calculat coeficienii de stabilitate n regim static i dinamic, i la care au fost prevzute canale special dimensionate la debite de calcul care apar la intervale de timp determinate dup clasa de importan a construciei hidrotehnice. Ca exemple se amintesc iazurile de decantare Sasca Montan proiect de nchidere din anul 2000, Valea Luponii la EM Boia Haeg 2001, Valea Ciotorogu EM Ruchia 2000, Valea Vinului EM Rodna - 2003, Valea Porcului EM Ruchia 2001. n toate aceste cazuri s-au verificat i lucrrile existente de evacuare a apelor, cele care prezentau interes fiind reparate i pstrate. n schimb nu s-a procedat la geometrizarea suprafeei iazului, plaja rmnnd cu pant spre amonte, ceea ce a fost dovedit ca e o soluie ieftin dar proast, n cazul acumulrii apei pe plaj existnd pericolul real de rupere i deci de poluare. Dintre msurile nestructurale dar necesare proteciei mediului, e de semnalat prevederea pe suprafaa i pe taluzele iazurilor nchise n aceast perioad a acoperirii cu vegetaie necesar stabilizrii i ncadrrii n mediu. S-a prevzut vegetaie de orice tip, de la pune pn la pdure, cu sau fr strat suport din pmnt vegetal, cu specii rezistente pentru zona geografic de amplasare a fiecrui iaz de decantare n parte. Detaliile au fost stabilite de ctre specialiti pedologi care au recomandat i necesarul de ngrminte sau diverse amendamente. Monitorizarea post-nchidere a fost prevzut la toate aceste proiecte de nchidere i ecologizare s se realizeze prin dou mijloace: prin citirea periodic a nivelului apei n 8

piezometrele cu care a fost dotat iazul i prin ridicarea periodic a unei reele de borne i reperi topografici. Creterea nivelului apei n piezometre determin scderea coeficienilor de stabilitate iar deplasarea n plan sau pe vertical a depunerilor de steril poate prevesti o deformare cu consecine de pierdere a stabilitii. Periodic, cu frecvena de la caz la caz, s-a recomandat i inspecia vizual a lucrrilor componente din depozitul de steril, mai ales a celor de evacuare a apei din amplasamente, iar la cca. 10 ani repetarea studiului de stabilitate. n perioada de preaderare a rii noastre la Uniunea European i armonizrii legislaiei noastre cu cea european, n activitatea de nchidere a iazurilor de decantare au intervenit schimbri majore fiind necesar o nou abordare a problemei. Astfel a aprut Ordinul M. M. D. D. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri, publicat n Monitorul Oficial nr. 194 bis/08. 03. 2005 n care sunt inventariate i tipurile de steril minier din iazurile de decantare. Prin Ordinul M. M. G. A. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor, publicat n Monitorul Oficial nr. 86 bis/26. 01. 2005 s-au stabilit printre altele i cerinele pentru nchiderea depozitelor de deeuri periculoase i nepericuloase precum i straturile de acoperire necesare la nchiderea depozitelor de deeuri i a iazurilor de decantare. Prin H. G. R. nr. 349/21. 04. 2005 privind depozitarea deeurilor s-au stabilit printre altele procedurile de nchidere a depozitelor de deeuri i urmrirea post-nchidere a acestora. n general, iazurile de decantare din industria minier depoziteaz steril de la uzinele de preparare a minereurilor neferoase (cu rare excepii n care sterilul depozitat este praf de crbune sau alte minerale nemetalifere). Acest steril depozitat n iazurile de decantare interacioneaz cu aerul i apa genernd n multe cazuri ape acide i cu coninuturi de ioni de metale grele, sau chiar leiere bacterian. Pentru a se opri iniierea unor astfel de reacii chimice, aplicnd prevederile legislative curente, devine obligatorie la nchiderea i ecologizarea zonelor miniere care au iazuri de decantare, a prevederi unei impermeabilizri cu straturi minerale naturale (argil) i artificiale (geomembrane din polietilen de nalt densitate, geotextil etc.). Prin aplicarea acestor materiale peste depozitele de steril minier din iazurile de decantare se urmrete oprirea contactului ntre apa i aerul atmosferic cu sterilul depozitat. ntruct este oprit percolarea depozitului de ctre apa de precipitaii, nu se mai genereaz ap acid i/sau cu coninut de metale grele care s se evacueze n apele de suprafa sau subterane 9

fiind astfel protejat eficient mediul nconjurtor. II. 1. Prevederi B. A. T. pentru sectorul minier In anul 2001, n baza unui contract cu un consultant internaional s-a realizat o evaluare sectoriala de mediu, vis-a-vis de mineritul romanesc. Raportul final al Evalurii Sectoriale de Mediu (S. E. A. , 2001) a recomandat o abordare sistemica a managementului tuturor factorilor de mediu, n acord cu experiena industriilor miniere din Europa. Pasul urmtor a constat n elaborarea unui Manual de Proceduri de Mediu i recomandri pentru Implementarea unui Sistem de Management de Mediu n sectorul minier. Manualul stabilete cadrul general n care companiile miniere pot promova sisteme de management de mediu satisfctore pe parcursul ntregii durate de viata a proiectelor miniere incorpornd cele mai bune practici europene, iar Sistemul de management de mediu ofer un model, cadru general pentru aplicarea Standardului ISO 14001(de mediu) la companiile miniere romaneti, cu meniunea ca la acea data, certificarea completa sub acest standard este un pas foarte ndeprtat pentru acestea. CE INTELEGEM PRIN CELE MAI BUNE PRACTICI? Cele mai bune practici pot fi explicate simplu ca fiind cel mai bun mod de a face ceva dar n alte cuvinte, cele mai bune practici descriu o abordare de management care implica un angajament de a obine rezultate cel puin conforme cu deciziile legale. Pentru a aplica cele mai bune practici un operator minier trebuie sa dezvolte un sistem de management care sa asigure n primul rnd identificarea oportunitilor de mbuntire continua i sa se preocupe ca acestea sa fie implementate , monitorizate i evaluate periodic, alturi de planul iniial. Cele mai bune practici de management de mediu n sectorul minier presupun aadar un proces continuu, integrat, de-a lungul tuturor fazelor de proiect, de la explorarea geologica , la proiectare, la construcia proiectului minier , la operare, dar i la nchiderea i ecologizarea zonei. Pentru a fi pe deplin eficienta, aceasta abordare trebuie sa se bazeze pe un set viabil de principii generale, specifice sectorului minier: mediu; 10 dezvoltarea durabila; egalitatea intra i inter generaional; conformare cu drepturile umane i standardele i principiile internaionale de

principiul precauiei; personal bine calificat i instruit; comunicare eficienta i deschidere i flexibilitate; evaluarea pe parcurs i mbuntirea continua.

CUM AU FOST STABILITE CELE MAI BUNE PRACTICI i CAT COSTA? Au fost stabilite prin compilarea informaiilor din sursele de specialitate i n special din publicaiile de mediu i de tehnologie miniera. Acestea au fost strnse laolalt i recomandate ca un nivel de referina fata de care se msoar progresele tehnologice i de mediu, sugernd n acelai timp proceduri i procese avansate, verificate deja n practica i acceptate de comuniti. Cele mai bune practici pentru managementul de mediu n sectorul minier pot conduce pe termen scurt la creterea costurilor operatorului minier. Cheltuielile asociate direct cu integrarea managementului de mediu n toate activitile miniere (evaluarea impactului de mediu, consultarea i implicarea comunitii, planificarea activitilor miniere pentru protecia mediului, evaluarea i reevaluarea intelor monitorizarea, etc.) sun t estimate la 5% din costurile de capital i operaionale ale proiectului minier. Acest procent poate varia insa de la perimetru la perimetru, n funcie de metodele concrete de exploatare sau de tehnologiile de preparare. Totui, aceste costuri pot fi n general compensate de numeroasele beneficii financiare pe care le aduc cele mai bune practici. CUM SUNT PREZENTATE CELE MAI BUNE PRACTICI? LISTELE DE CONTROL. Sunt prezentate sub forma de capitole, fiecare capitol fiind dedicat unui aspect de mediu selectat, incluznd: descriere a aspectului respectiv, cu referire la aspectul romanesc; descriere a proiectului pe fazele componente ale ciclului de viata, cu referire

permanenta la exemple care sunt cuprinse n ghidul celor mai bune practici; lista de control (elaborata dup seria de brouri Sustenable Minerals, publicate de

Environment Australia;

11

descrierea unui numr de studii de caz ilustrate , din ntreaga lume.

Listele de control constituie de fapt o abordare globala a unui aspect de mediu, oferind posibilitatea de programare i urmrire a rezultatelor, pe cinci coloane, cuprinznd: aspectele relevante prezentate sub forma unor serii de ntrebri( de fapt o lista

simple de sisteme i comportamente dezirabile; monitorizat); masuri de performanta sugerate, care pot fi folosite pentru a evalua daca rezultatele ateptate, daca problema respectiva a fost abordata de compania

miniera( adic dovada ca sistemele i comportamentele sunt operaionale pe amplasamentul

rezultatele sunt corespunztoare pentru a aborda cu competenta aspectul n cauza; oportuniti de mbuntire pentru a creste gradul de asigurare a proteciei

mediului prin cele mai bune practici cu privire la aspectul avut n vedere; comentarii (prezentate cu culori diferite), care ajuta la ilustrarea aspectelor luate

n considerare, dar i abordri alternative. II. 2. Prevederi ale Ordinului M. M. G. A. nr. 757/2004 Ordinul M. M. G. A. Nr. 757/2004 aproba Normativul tehnic privind depozitarea deeurilor, stabilind cerinele obligatorii pentru nchiderea depozitelor de deeuri periculoase(clasa a), nepericuloase(clasa b) i inerte (clasa c). Iazul de decantare a sterilelor Ostra ABC a fost clasificat ca depozit nepericulos (clasa b), deci operaiunile de nchidere, ecologizare i monitorizare post-nchidere trebuie efectuate conform cerinelor din ordinul amintit. Imediat dup sistarea activitii se va proceda la nivelarea prii superioare (plajei) i la impermeabilizarea acesteia. Sistemul de impermeabilizare trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - sa fie rezistent pe termen lung i etan; - sa rein i sa asigure scurgerea apei din precipitaii; - sa formeze o baz stabil i rezistent pentru vegetaie; - sa prezinte sigurana mpotriva deteriorrilor provocate de eroziuni;

12

- sa fie rezistent la variaii mari de temperatur; - sa mpiedice nmulirea animalelor (crtie, oareci, etc.) care pot crea bree n dig; - sa fie circulabil; - sa fie uor de ntreinut. Aezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafaa se realizeaz numai atunci cnd tasrile corpului depozitului sunt n stadiul n care nu mai pot determina deteriorarea acestui sistem. Stratul de susinere care se aplica pe suprafaa nivelata a deeurilor trebuie sa

aib o grosime de 50-100 cm. Trebuie sa fie omogen i rezistent la eforturi n mod uniform, suprafaa trebuie sa fie plana i nivelata. Nu se utilizeaz material coeziv. 50cm. 3, 2 cm. Geotextilele ca strat separator au rolul de a mpiedica ptrunderea Stratul de drenaj pentru apa din precipitaii se realizeaz cu o grosime Stratul de impermeabilizare mineral trebuie sa aib o grosime minima de

minima de 30 cm, mrimea granulelor de material de drenare trebuie sa fie cuprinsa intre 0, 4-

componentelor din stratul de re-cultivare n stratul de drenaj. Stratul de re-cultivare se realizeaz cu grosime totala de cel puin un metru,

avnd un strat de reinere a apei de c. c. a. . 85 cm i un strat de sol vegetal de c. c. a. 15cm. Detaliile constructive i eventualele excepii de la normativ sunt convenite cu organismele judeene de mediu, la analiza studiului de impact asupra mediului (spre exemplu deeurile miniere nu emana gaze pe toata perioada depozitarii deci nu necesita amenajri speciale pentru drenarea i colectarea gazelor). CAPITOLUL III. ANALIZADECANTARE COMPARATIV A MODALITILOR DE NCHIDERE A IAZURIOR DE

Din perimetrul minier Ostra, jud. Suceava s-a extras molibden, activitatea miniera fiind oprita cu muli ani n urma. Sterilul rezultat din procesul de preparare, care a fost clasificat ca deeu nepericulos conform H. G. . nr. 349/2005, a fost depus n iazul de decantare Ostra A. B. C. A fost denumit aa, pentru ca a funcionat cu trei compartimente de depunere. Este un iaz de 13

coasta, nchis pe trei laturi cu un dig i sprijinit cu o latura pe versantul dealului. Are o suprafaa de 15,1 ha, din care suprafaa plajei este de 7,11 ha iar suprafaa taluzelor este de 7,89 ha. Cantitatea de steril depozitat n iaz este de 3.089.898 tone, respectiv un volum de 1.903.086mc. Activitatea de extracie i preparare a minereului de baritina Ostra a fost sistata n anul 2003. III. 1. Costuri legate de alegerea unor soluii de nchidere Conform cu B. A. T. planul de ncetare a activitii, ntocmit pentru iazul Ostra A. B. C. , a analizat trei variante de nchidere i ecologizare, estimnd costurile pe fiecare variant n parte. Varianta I. nchidere clasic a) suprafee orizontale Total Specificaie Prevederi [U. M. ] Sol vegetal i revegetare Sol srac TOTAL Tabelul 1 Construcia etanrii si ecologizrii iazului 5 cm 25 cm 3. 550 17. 750 56, 58 5, 3 200. 859 94. 075 26. 111. 7 12. 229. 8 P. U. Costuri Costuri Montaj [lei] 226. 970. 7 106. 304, 8 333. 275. 5 Total costuri

b) suprafee nclinate (taluze) Total Specificaie Prevederi [U. M. ] Suprafeele nclinate au vegetat natural i nu necesit lucrri de ecologizare Tabelul 2 Refacerea taluzelor P. U. Costuri Costuri Montaj Total costuri

Varianta II. nchidere prin acoperirea depozitului de deeu minier conform Ordin M. M. G. A. nr. 757/2004, deeul fiind clasificat nepericulos. a) suprafee orizontale Specificaie Prevederi Total 14 P. U. Costuri Costuri Total

costuri [U. M. ] Sol vegetal i reMontaj [lei] vegetare Sol srac Geocompozit drenaj Saltea drenant Geotextil 600 gr/m2 Strat impermeabilizare Geocompozit BENTON Strat compact TOTAL Tabelul 3 Construcia etanrii si ecologizrii iazului 15 cm 85 cm 1 strat 1 strat 1 strat 1 strat 1 strat 1 strat 10. 650 60. 350 71. 000 71. 000 71. 000 71. 000 71. 000 71. 000 56, 58 5, 3 3, 95 12, 77 8, 27 3, 81 12 2, 1 602. 602, 6 319. 879, 1 280. 308 906. 528 587. 454 270. 765, 6 851. 659, 2 149. 100 783. 335 41. 581, 1 36. 458, 5 1 76. 332, 1 35. 166, 3 110. 760 19383 680. 912 361. 436 316. 908, 5 1 663. 502, 1 305. 676, 3 962. 760 168. 483 4. 484. 693

117. 389, 1. 024. 059,

b) suprafee nclinate (taluze) Total Specificaie Prevederi [U. M. ] Suprafeele nclinate au vegetat natural i nu necesit lucrri de ecologizare Tabelul 4 Refacerea taluzelor P. U. Costuri Costuri Montaj Total costuri

Varianta III. nchidere prin impermeabilizarea depozitului de deeu minier conform prevederilor minime, dar obligatorii, cerute de U. E. (B. A. T.) b) suprafee orizontale Total Specificaie Sol vegetal i re-vegetare Prevederi [U. M. ] 15 cm 10. 650 71. 000 21. 300 71. 000 15 56, 58 4, 02 71, 09 12 602. 602, 6 285. 420 1. 514. 217 852. 000 P. U. Costuri Costuri Montaj 783. 335 37. 104, 6 196. 848, 2 110. 760 Total costuri [lei] 680. 912 322. 524, 6 1. 711. 065, 2 962. 760

Geotextil (separare/filtrare) 1 strat Pietri Geocompozit BENTON 1 strat 1 strat

Geotextil (protecie) TOTAL Tabelul 5

1 strat

71. 000

8, 27

587. 170

76. 332, 1

663. 502, 1 4. 340. 763, 9

Construcia etanrii si ecologizrii iazului

b) suprafee nclinate (taluze) Total Specificaie Prevederi [U. M. ] Suprafeele nclinate au vegetat natural i nu necesit lucrri de ecologizare Tabelul 6 Refacerea taluzelor P. U. Costuri Costuri Montaj Total costuri

III. 2. Costuri de ecologizare i monitorizare post nchidere Ministerul Economiei i Finanelor a aprobat punerea n practic a variantei II, care respect prevederile legislaiei romne, dei excede cerinelor minime exprimate de B. A. T.

16

Figura3

Schema de nchidere si ecologizare recomandata de B.A.T.(varianta III)

17

Figura4

Schema de nchidere si ecologizare reglementata de O.M.M.G.A nr.757/2004. (varianta II)

SPECIFICATIE Varianta I Varianta II Varianta III Tabelul 7

VALOARE (lei) 333. 275. 5 4. 484. 693, 0 4. 340. 763, 9

VALOARE(euro) 91.308 1.228.683 1.189.249

Costuri totale pe cele trei variante (centralizator)

Valoarea total a lucrrilor de nchidere ecologizare n varianta II, cea conform cu legislaia romn, este de .......................... 4. 770. 950 lei 18

Valoarea de proiectare este de ............................. 286. 257 lei o o o Planul de ncetare a activitii; Proiect tehnic; Acorduri i avize, administrare i organizare contract.

Valoarea lucrrilor de nchidere i ecologizare . ........... 4. 484. 693 lei. Proiectul se realizeaz pe o perioad de timp de trei ani, din care un an pentru ntocmirea documentaiilor tehnico-economice i obinerea avizelor i acordurilor iar pentru lucrrile efective doi ani. Activitile de monitorizare post nchidere se realizeaz pe o perioad de 30 de ani. La fiecare cinci ani se va face cte o expertiz tehnic a iazului i funcie de concluziile din Raportul de expertiz se pot programa (proiectare i implementare) eventuale lucrri pentru remedierea unor degradri. Cheltuielile cu expertiza unui iaz de asemenea dimensiuni cost cca. 25. 000 lei/ la fiecare cinci ani (6849 euro). Avnd n vedere c iazul Ostra nu ridic probleme de nici o natur, nu au fost prevzute fonduri pentru remedieri.

19

Capitolul IV. Studiu de caz Ecologizarea perimetrului Altan Tepe 4.1. Prezentarea obiectivului si a lucrarilor de inchidere si ecologizare Zacamantul de pirita cuprifera Altan Tepe, este localizat in partea central estica a Podisului Dobrogean, spre limita septentrionala a subunitatii geostructurale Dobrogea centrala, in apropiere de linia tectonica Pecineaga - Camena, ce o desparte de subunitatea Dobrogea de Nord. Cota cea mai mare in podisul Casimcea este de 325 m si se situeaza la NV de mina, iar in perimetrul propriu-zis al minei cota cea mai mare este culmea Altan Tepe de 317 m. . Mina Altan Tepe este localizata pe teritoriul comunei Stejarul, jud. Tulcea, iar uzina de preparare pe teritoriul comunei Baia, jud. Tulcea. Principalele cursuri de apa din zona sunt raul Slava, in partea de NE a perimetrului si raul Hamangia, in partea de SV a perimetrului. Din punct de vedere climatic, zona apartine unei arii dintre cele mai aride. cu precipitatii de cca. 500 mm/an coloana de apa, fata de o evapo-transpiratie de 700 mm/an, cu o temperatura medie anuala de 9-10C

Scurta descrierea a lucrarilor de inchidere si ecologizare proiectate Pentru inchiderea Minei Altan Tepe au fost prevazute urmatoarele lucrari de inchidere si ecologizare: 1. Inchiderea lucrarilor miniere subterane (lucrari de legatura cu suprafata), necesare

pentru inchiderea cailor de acces in subteran - suitori si puturi de explorare - au fost prevazute a se executa in 3 etape si anume: a)demontarea/demolarea instalatiilor de extractie sau aeraj, a elementelor si structurilor din beton si metal de la gura lucrarilor verticale; b) rambreerea lucrarilor miniere verticale - a puturilor de explorare si suitorilor: Put I, Put II, Put III, Put IV, Put VI, Put Central, Put Mornand, Put Nou si suitorii de aeraj, iar in cazul lucrarilor siirpate rambleierea palniilor de scufundare; c)inchiderea la gura a lucrarilor miniere de legatura cu suprafata cu 7 placi din beton armat, sprijinite pe fundatii din beton. Placile au fost prevazute cu ferestre de vizitare (pentru monitorizarea in timp a coloanei de rambleu) si cu conducta pentru drenarea gazelor ce se pot acumula in spatele placilor. 20

2.

Inchiderea si ecologizarea lucrarilor miniere de suprafata si redarea in circuitul

silvic a haldelor de steril si a iaziirilor de decantare nr.l si nr. 2 Redarea in circuitul silvic a haldelor de steril - halda de la Pujul I, halda de la Putul II,

halda de la Putul III, halda de la Putul Central, a constat in principal din urmatoarele lucrari: retaluzarea la unghiul de taluz al zonei, nivelarea, compactarea si consolidarea prin lucrari terasiere. In final s-a prevazut ecologizarea lor prin acoperire cu sol vegetal, fertilizarea, inierbarea si plantarea cu puieti pentru fixarea in profunzime a terenului. Redarea in circuitul silvic a celor doua iazuri de decantare - lazul de decantare nr.l si

Iazul de decantare nr.2, a constat in principal din urmatoarele lucrari: Ca lucrari delnchidere si ecologizare pentru Iazul nr.l, au fost prevazute: decaparea si depozitarea pe ampriza iazului a sterilului antrenat si depus in zonele .. limitrofe iazului; refacerea digului de garda pe coronamentul iazului; refacerea taluzului la inclinarea de 1:3; protectia taluzului cu geogrila FORTRAC impotriva formarii ravenelor; acoperirea iazului cu pamant vegetal si inierbare.

Ca lucrari de inchidere si ecologizare pentru Iazul nr.2, au fost prevazute: decaparea si depunerea pe ampriza iazului a sterilului antrenat si depus in zonele limitrofe iazului; refacerea digului de coronament; amprizei iazului i se va da o inclinare de circa 0,5% pentru descarcarea apelor pluviale; montarea de geogrile pe taluzul iazului; acoperirea iazului cu sol vegetal i inierbare.

Peritru preluarea apelor pluviale cazute pe cele doua iazuri si a posibilelor exfiltratii au fost prevazute canale de desearcare in trepte pe taluze cu debusarea acestora intr-un canal de garda perimetral care inconjoara ambele iazuri si deverseaza in paraul Slava.

21

3. Demolarea constructiilor, instalatiilor aferente constructiilor si retelelor de utilitati si ecologizarea zonelor eliberate Incintele miniere in care au fost prevazute demolarea cladirilor si constructiilor sunt: -Incinta statiei de decuprare: demolarea statiei si a utilitatilor acesteia (halda de reziduri, batalul de slam si depozitul de pe sol); . decaparea pe grosimea de 1 m, a terenului afectat de scurgerile accidentale de reziduri; consolidarea si ecologizarea terenului eliberat prin acoperirea cu sol vegetal, fertilizare,inierbare si plantare cu puieti. - Incintele puturilor: demolarea tuturor constructiilor si scoaterea fundatiilor; nivelarea terenul, aternerea de sol vegetal, fertilizare, inierbare i plantare cu puieti. Incinta Vzinei de Preparare : . 2. demolarea cladirilor, constructor si instalatiilor (care nu au fost vandute); decaparea suprafetei incintei pe adancimea de cca. 1 m., a terenului efectat; ecologizarea terenul eliberat prin acoperire cu sol vegetal, fertilizare,

msamantare cu ierburi perene, (suprafata fiind reconstruita la categoria pasune). Inchiderea si ecologizarea lucrarilor miniere de suprafata

o Haldele de steril.1 Haldele de steril de la Puturile I, II si III la ora actuala formeaza un corp comun care

este inierbat si partial impadurit. o lazurile de decantare

-La lazul de decantare nr. 1 s-a facut decaparea si depozitarea pe ampriza iazului a sterilului antrenat si depus in zonele limitrofe iazului. lazul este in curs de finalizare a retaluzarii cu pamant vegetal. - La lazul de decantare nr. 2 s-a facut decaparea si depozitarea pe ampriza iazului a sterilului 22

antrenat sj depus in zonele limitrofe iazului. lazul a fost retaluzat si acoperit cu pamant vegetal si inierbat Nu au fost folosite geocelule. 4.3.Demolarea constructiilor si ecologizarea zonelor eliberate Toate cladirile, constructiile si instalatiile (care nu au fost vandute) din incinte, au fost demolate, iar suprafa|a incintelor a fost decapata de stratul de pamant afectat, nivelat si acoperit cu material de umplutura. Materialul rezultat in urma demolarii si al decaparii a fost transportat pe iazul de decantare. Terenul eliberat este in curs de acoperire cu sol vegetal. . Lucrari ramase de executat: La Putul Mornand a mai ramas de rambleiat o portiune de cca 3 m; Halda de la putul central urmeaza a fi acoperita cu sol vegetal, fertilizat terenul, inierbat si

plantat cu puieti; .- Refacerea digului de garda pe coronamentul lazului de decantare nr. 1, nivelarea plajei cu o panta de 0,5% , executarea canalelor in trepte pentru evacuarea apelor meteorice de pe plaja iazului si montarea de geocelule pe taluzul vestic al iazului 1; Refacerea digului de garda pe coronamentul lazului de decantare nr.2 si executarea Terminarea ecologizarii terenurilor decapate in vecindtatea celor doud iazuri, Acoperirea cu pamant vegetal sj inierbarea terenului Incintei Statiei de decuprare; Inierbarea suprafetelor Incintelor puturilor; Terminarea nivelarii pamantului vegetal si inierbarea suprafetei cu plante perene, a canalelor Tn trepte pentru evacuarea apelor meteorice de pe plaja iazului; executarea canalul de garda perimetral si a canalului de deversare in paraul Slava;

Incintei Uzinei de Preparare.

4.4. Starea factorilor de mediu. Parametrii factorilor de mediu si a lucrarilor de inchidere si ecologizare ce vor fi monitorizati post inchidere 23

Conform Inspectiei si verificarii in teren" a haldelor de steril si iazurilor de decantare din perimetrul minier Altan Tepe, rezulta urmatoarele: Haldele de steril analizate, sunt formate intr-o singura treapta de material si sunt eliberate de sarcini tehnologice; Din observatiile de teren efectuate asupra haldelor, rezulta ca toate haldele analizate sunt stabile, fara a prezenta fenomene de instabilitate, atat fundamentul direct cat si corpul haldei; Din analiza coeficientilor de stabilitate rezulta ca in ipotezele de alunecare pe fundamentul si prin formatiunea deluviala, haldele sunt la stabilitate limita, iar in ipoteza alunecarii in corpul haldei, toate haldele sunt stabile; - haldele de steril sunt inierbate si impadurite (cu exceptia haldei de la putul central), fiind incadrate in mediul ambiant; iazurile de decantare nr.l si nr.2 sunt inierbate si In prezent nu se ridica probleme deosebite de stabilitate. Fata de situatia existenta, pentru perioada de post-inchidere, se identifica urmatorii indicatori de analiza a starii de siguranta: supravegherea. haldelor de steril, a iazurilor de decantare si puturilor inchise, pentru

semnalarea accidentelor ce pot sa apara, sau fenomenelor de subsidenta ; .- urmarirea stabilitatii haldelor de steril prin verificarea anuala a cotelor topografice (x, y, z) pentru reteauade borne topometrice deurmarire (13 borne topo); urmarirea nivelul apei din tuburile piezometrice, montate in forajele efectuate la iazurile de decantare nr. 1 si nr.2 (18 tuburi piezo, 9 pe fiecare iaz) si a apelor de exfiltratii; urmarirea stabilitatii iazurilor de decantare, a formei fizice, prin masuratori ale cotelor topografice la bornele topometrice (16 borne pe iazuri si 2 borne in teren natural); - urmarirea coloanelor de rambleu de la puturi si suitori; - observarea geometriei taluzelor si a platformelor haldelor de steril, a taluzelor si a plajei iazului nr.l si nr.2, si semnalarea la timp a crapaturilor, denivelarilor, umflaturilor, desprinderilor sau prabusirilor si verificarea cotelor topografice: - iesiri (scurgeri) de apa pe taluz: - concentrate -difuze . - zone umezite -crapaturi: 24

-denivelari, prabusiri,umflaturi: -se va urmari in mod deosebit starea vegetatiei si a lucrarilor de ecologizare realizate. Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, indicatorii urmariti vor fi: > factorul de mediu aer : - cantitatea de pulberi in suspensie (aerosoli) mg/mc/30 min - 3 probe / semestru din zona haldelor de steril, zona iazurilor de decantare nr. 1 si nr.2 si zona incintelor; Concomitent se vor urmari o serie de date meteorologice (directia vantului, viteza, temperatura aerului, presiunea atmosferica, precipitatii). Rezultatele obtinute in urma analizelor efectuate in laborator de specialitate si celalalte observatii efectuate in timpul prelevarii probelor de aer (datele meteorologice, data prelevarii, perioada de mediere, valoarea limita,pragurile de evaluare, etc) vor fi consemnate intr-un registru,constituindu-se astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei calitatii aerului din perimetrele ecologizate. > factorul de mediu apa vizeaza : calitatea apei din emisarul natural din zona de influenta a iazurilor de decantare nr.l si nr.2: paraul Slava - amonte si aval de evacuarea apelor meteorice din canalul de deversare - 2 probe semestrial, analizate in laborator de specialitate (pH, oxigen dizolvat, conductivitate, turbiditate, temperatura suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, Ca, Mg, sulfati, raetale grele-Cu, Fe, Mn, Pb, Zn, Cd, Cr, Ni);

calitatea apei fantanilor din comuna Ceamurlia de sus (considerata zona cu relief negativ) si calitatea si debitul apelor din subteran, daca acestea ies la suprafata in zonele cu relief negativ (1 proba medie, trimestrial);

-

calitatea apei subterane (panza freatica) dinputurile hidrochimice din zona iazurilor de decantare nr, 1 si nr.2 - 3 probe/trimestru; ~ masurarea debitului apelor emisarului - paraul Slava (semestrial).

In incinta mineiAltan Tepe nu existd evacuari de ape de mina, sau alte categorii de ape uzate. Rezultatele obtinute in urma analizelor si a celorlalte observatii efectuate in timpul prelevarii probelor de ape (debitele masurate, starea vremii, data prelevarii, calitatea emisarului, etc) vor fi consemnate intr-un registru, si functie de situatie se vor lua masurile corespunzatoare 25

neutralizarii la parametri ceruti de normative: Ord. 161/2006 si Legea 458/2002, constituinduse astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei calitatii apelor evacuate din perimetrele ecologizate. > factorul de mediu sol: 14probe anual - calitatea solurilor din zona celor 4 halde de steril + 1 proba martor din teren natural (5 probe); - calitatea solurilor din zona iazurilor de decantare nr.l si nr.2 (2 probe din corpul fiecarui iaz si 2 probe din teren natural - aval iazuri = 6 probe); - calitatea solurilor din incintele miniere (incinta Statie decuprare, incinte puturi, incinta Uzina de preparare - 3 probe). Recoltarea probelor se vor efectua coniform STAS 7184/1 - 84. Parametrii investigati (pH, humus, sulfati, metale grele - Pb, Cd, Fe, Zn, Cu, Mn) conform Ordinului MAPPM nr.184/6.11.97 (Anexei A 3.1) vor fi comparati dupa analizare intr-un laborator cu valorile de referinta pentru elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 (Reglementari privind evaluarea poluarii mediului) Analizele fizico-chimice se vor realiza conform standardelor in vigoare, specifice parametrilor inivestigati. Valorile obtinute in urma masuratorilor vor fi consemnate intr-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei calitatii solului din incintele perimetrului minier Altan Tepe, dupa. realizarea lucrarilor de reconstructie ecologica.

>

Urmarirea stabilitatii haldelor de steril. a iazurilor de decantare, si a evolutiei

vegetatiei, prin : efectuctrea de masuratori topografice la bornele topo amplasate pe cele 4 halde de

steril de mina, (13 borne - 8 pe platformele si taluzele haldelor si 5 in teren natural) si pe iazurile de decantare nr.l si nr.2 (18 borne topo - 16 pe iazuri si 2 in teren natural) -semestrial; 26

-

efectuarea de masuratori de nivel hidrostatic la cele 18 tuburi piezometrice la iazurile

de decantare nr.l si nr.2 (9 tuburi pe fiecare iaz) - semestrial; refacerea sau completarea puietilor de pe suprafetele haldelor si a iazurilor, unde

lucrarile de plantare au fost compromise. Valorile obtinute in urma masuratorilor si celelalte observatii efectuate (modificari vizuale a starii suprafetei depozitelor de sterile - deplasari, tasari, starea plantatiilor; valorile masuratorilor topografice si nivel hidrostatic; data efectuarii masuratorilor, etc) vor fi consemnate intr-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei stabilitatii haldelor si iazurilor de decantare din perimetrului minier Altan Tepe.

II. PROGRAMUL DE MONITORIZARE 2

. Monitorizare post-inchidere a perimetrului Minei Altan Tepe vizeaza evolutia calitatii

solului, a stabilitatii terenurilor ecohgizate, a calitatii apei din perimetrul iazurilor de decantare (paraul Slava), a aerului si a vegetatie dupa efectuarea lucrarilor de reconstructie ecologica1

Monitorizarea mediului din perimetrul minier Altan Tepe, are drept scop de a controla

evolutia emisiilor de poluanti pe amplasament, cu identificarea posibilelor crested ale nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si a urmarii atenuarea acestora prin lucrarile de remediere prevazute, precum si in mod natural. La baza monitorizarii stau analizele efectuate de beneficiar pe parcursul realizarii obiectivului, precum si cele determinate cu ocazia intocmirii bilanturilor de mediu si a proiectelor tehnice de ihchidere si ecologizare. Toate aceste analize preliminare, asupra perimetrului minier Altan Tepe, au constituit baza pentru identificarea zonelor de monitorizare, a factorilor de mediu ce vor fi urmariti cu parametrii aferenti si punctele de prelevare. . .In raport de evolutia lor anterioara si a conditiilor meteorologice, s-a stabilit si frecventa de masurare a factorilor.de mediu. Astfel, s-a considerat ca parametru esential in monitorizare, uraiarirea cbntinua a factorilor de stabilitate a haldelor de sterii si a iazurilor de decantare. si activitatile ce se impun in perioada de post-inchidere - pe o perioada de un an (programul annual)1

27

Acest lucru impune o prezenta constanta a personalului de supraveghere, astfel incat sa poata constata orice eveniment care apare pe haldele de sterii de mina si iazurile de decantare, atat ca urmare a lucrarilor care s-au executat cat si a conditiilor meteorologice care pot afecta starea de siguranta a acestora. " Pentru aprecierea eficientei masurilor proiectate in scopul protectiei mediului, s-a instituit un sistem de urmarire a calitan factorilor de mediu. -. Sistemul de monitoring cuprinde urmatoarele sectiuni: SOLUL urmarirea calitatii solului prin recoltari de probe de sol din incinta minei Altan Tepe halde

de steril si iazuri de decantare si analizarea lor in laborator de specialitate (anual); urmarirea dinamicii suprafetelor de teren prin masuratori topometrice la bornele amplasate . pe haldele de steril si cele 2 iazuri de decantare (13 borne la halde si 18 borne la iazuri); inspectia periodica la haldele de steril si iazuri pentru vizionarea starii acestora; urmarirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele de teren amenajate prin insamtntare respectiv plantare si completarea lipsurilor; . intretinerea/curatirea canalului de garda perimetral (al celor doua iazuri) sj canalului de deversare in paraul Slava, pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice; masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazunlor de decantare nr.l si nr.2 (18tuburipiezo); urmarirea tasarii rambleului .in suitori si in puturi (a zonelor afectate de scurundare), in vederea completarii rambleului dupa caz si necesitati.

AERUL Calitatea aerului se va urmari prin recoltari periodice de probe de pulberi in suspensie aerosoli, din perimetrul celor 4 halde de sterii, al celor doua iazuri de decantare si din perimetrul incintelor mmiere (semestrial).

28

APA Monitorizarea factorului de mediu apa vizeaza: . urmarirea periodica a debitului si a calitatii apei emisarumi natural ce curge in vecinatatea iazurilor de decantare (in est) - paraul Slava, amonte si aval de evacuarea canalului de deversare a apelor meteorice de pe iazuri - prelevarea se va efectua semestrial; urmarirea calitatii apei fantanilor din comuna Ceamurlia de sus (considerata zona cu relief negativ) - trimestrial; urmarirea calitatii apei subterane (panza freatica) zona iazurilor de decantare nr.l si nr.2 (amonte si aval) trimestrial. . Probele prelevate vor fi analizate intr-un laborator de specialitate in vederea

determinarii comppzitiei - chimice. In continuare se prezinta metodologia si programul de monitorizare pentru fiecare factor de mediu in parte, cu sursele potentiale de poluare, caile de transmitere si emisarii receptor! supusi impactului de poluare. 2.1. Programul de monitorizare a calitatii aerului Pentru urmarirea gradului de poluare a aerului, se va monitoriza: cantitatea particulelor de pulberi in suspensie (aerosoli) din zona haldelor de sterii de rnina: halda Put I + Put II + Put HI si halda Put Central; zona iazurilor de decantare nr.l si nr.2 si zona incintelor miniere: incinta Statie decuprare, incinte puturi si incinta Uzina de preparare -1 proba pentru zona haldelor de sterii + 1 proba pentru zona iazurilor de decantare + 1 proba pentru incinteie miniere (semestrial).

Programul de monitorizare a calitatii apelor de mina si apelor de suprafata In incinta minei Altan Tepe nu exista evacuari de ape de mina, sau alte categorii de ape uzate. Pentru urmarirea gradului de poluare a apelor, se va monitoriza: calitatea si debitul apei emisarului paraul Slava, ce curge in estul iazurilor de 29

decantare nr.l si nr.2 - amonte si aval de evacuarea canalului de deversare a apelor meteorice de

pe iazuri; calitatea apei subterane din foraje de control (3 puturi hidrochimice) din zona

iazurilor de decantare nr.l si nr.2 (amonte si aval); calitatea apei fantanilor din comuna Ceamurtia de sus (considerata zona cu relief

negativ) sedimentele depuse de apele meteorice scurse de pe iazuri si eventuale scurgeri de

material de pe iazurile de decantare, vor fi estimate cantitativ si din punct de vedere al continutului de poluanti. Calitatea apei se va monitoriza prin prelevarea periodica de probe si anaiizarea lor intr-un laborator de specialitate in vederea determinarii compozitiei chimice: pH, oxigen dizolvat, conductivitate, turbiditate, temperatura, suspensii, reziduu fix, carbonati, sulfati, CCO-Cr, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn, Cr, Ni), Ca2+, Mg2+. Cantitatea de sedimente se va estima prin masuratori batimetrice periodice, pe cursul emisarului receptor. Continutul de poluanti (metale grele, carbonati, Ca, etc) din probele de sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate de laboratoare de specialitate Conform punctului 1.4., vor fi monitorizati urmatorii parametrii pentru factorul de mediu apa, conform tabelului nr. 2.2.

Tabel nr. 2.2

Nr Denumirea lucrarii de crt monitorizare

Frecventa de masurare

Locul de

Modul

de Modul de Persoana evaluare responsabila

prelevare determinare

Prelevare probe, analiza chimica (pHa oxigen dizolvat, conductivitate, turbiditate, temperatura, suspensii, reziduufix, carbonati, sulfati,Ca, Mg, CCO-Cr, Cd, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn, Cr, Ni) si masuratori debite, pentru:

30

a) Apa din emisar pdrdul Slava, amonte si aval 1 de evacuarea semestrial semestrial canalului de deversare (2 probe) -b)Masurarea debitului paraului determ) a) Apa fantanilor din comuna Ceamurlia de sus (1 probamedie) 2. trimestrial Slava (1

- pr. Slava amonte i aval de evacuarea canalului de deversare a apelor meteorice de Analize chimice specialitate, conform standardelor existente OrdMMG in A

-administrator Mina Altan Tepe cu consultarea proiectantului - personalul de

laborator de 161/2006 calitatea apelor de

suprafata urmarire numit Tabel nr. 6 de administrator Mina Altan Tepe

fantani din Analize zona de relief chimice in cea mai joasa labor, puturi specialit,

Legea nr. 458/2002 calitatea apei

- personalul de urmarire numit de administrator Mina Altan Tepe

b) Apa subterana din trimestrial forajele iazurilor (3 probe) din zona

hidrochimice conf. standard potabile

31

Dacaeste cazul, a) Sedimente - functie de continutul

Prelevare conf. SR ISO 566712:2001 Analize chimice in -administrator Mina Altan Tepe

depuse in emisar Prelevare proba

si de suspensii, aval de iazuri si canalul de analiza chimica sau daca s-au 3; deversare; b) Masuratori pentru semnalat receptor -pr. estimarea depunerilor scurgeri de Slava de sedimente in emisarul din zona mateiale pe iazuri anual de iazurilor nr. 1 si nr.2

OrdMMG cu consultarea A laborator de proiectantului 161/2006specialitate - personalul de Tabdnr. 8(metale grele, B urmarire numit carbonati, etc) conform standardelor specifice de administrator Mina Altan Tepe

4.2.3. Evaluarea scurgerilor acide Ca urmare a compozitiei minereului piritos cuprifer din zacamantul minier Altan Tepe si a infiltratiilor de ape meteorice, pot exista scurgeri de pe depozitele de sterile, care pot fi impurificate cu metale grele (Cu, Zn, Mn), sulfati, suspensii, prezentand si aciditate ridicata, continuturile putand depasi valorile limita admise de NTPA - 001/2005, ceea ce impune neutralizarea lor.

Pentru perimetrul minier Altan Tepe, compozitia mineralogica si fizico - chimica ale materialului din haldele de steril (minereu pirita cuprifera), poate prezenta caracteristicile unui material potential generator de aciditate, necesitand realizarea unei evaluari a posibilitatii aparitiei de scurgeri acide, prin: prelevarea de probe steril din haldele de steril (oproba medie); analiza compozitiei fizico chimice a probelonnedii de steril; 32

. teste de lievigare a probei macinate la finete de max. 4 mm; teste statice de generare a potentialului acid. . Prelevarea probelor si determinarile mai sus mentionate pentru evaluarea potentialului de generare a scurgerilor acide se vor realiza o singura data. Evaluarea scurgerilor acide - mai precis drenajul acid al rocilor sterile" din haldele de steril de miha vizeaza efectuarea urmatoarelor lucrari si determinarea parametrilor si indicatorilor prezentati in tabelul de mai jos.

Nr

Demimirea

lucrarii

Locul de

Modul de determinare

Modul de evaluare

Persoana responsabila

de monitorizare crt prelevare/ EVALUARE SCURGERI ACIDE 1. Prelevare probe roca sterila din haldele de steril de mina - inclusiv transport la laborator si halde de steril pregatire proba medie pt. analize chimice

- personalul de STAS 7184 /l 84 urmarire de numit mina Complex Vechi-Put losif

administrator

2 Analiza chimica probe steril din halde Laborator acreditat Analize Laborator specialitate conform standardelor analize chimice chimice in laborator de

(pH, Sulf, carbonati, sulfati, Si02, pentru oxizi de Fe, CaO, MgOr A1203, analize metale grele) chimice

33

a) a) Teste levigare b) Teste 3. predictie potentialului apelor acide statice de a generarii Laborator acreditat pentru anaiize chimice

SR

EN

12457-2 b) test ABA Laborator analize chimice

(sautest AP/NP sau test raport de Sulf) -Analize

Anaiize (levigate) 4.

chimice

-

eluate Laborator acreditat pentru analize chimice

chimice in laborator de specialitate conf. standardelor pt. indicatorii analizati Ord. 95/2005 Tabei 3.1 nr. Laborator analize chimice

rezultate la testul de levigare (cloruri, sulfati,'metale grele si met. toxice - Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr)

2.4. Programul de monitorizare a solului si vegetatiei: Haldele apartinand minei Altan Tepe sunt halde din steril de mina rezultat in urma lucrarilor de pregatire-deschidere in subteran, iar iazurile de decantare contin steril de flotatie rezultat in urma procesului de prelucrare a minereului. Programul de monitorizare va consta din: urmarirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele insamdntate si impddurite in scopul completarii lipsurilor si/sau refacerii; urmarirea calitatii solului prin anaiize chimice (pH, humus, sulfati, metale grele); urmarirea tasarii rambleului in puturi si suitori, in vederea completarii rambleului dupa caz si necesitati. Prelevarea. probelor de sol se va efectua din punctele cele mai reprezentative din punct 34

de vedere al poluarii (anual), si anume din incinta amplasamentului studiat (halde, incinte si iazuri decantare) si din vecinatatea acestuia. Prelevarea se va face de la adancimi cuprinse intre 0 ^ 20 cm de la suprafata solului. Analizele se vor realiza conform standardelor in vigoare, intr-un laborator de specialitate si vor cuprinde: pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn, Pb, Fe, Mn, Cd. De asemenea se va urmari in mod deosebit starea vegetatiei si a lucrarilor de ecologizare realizate si periodic se vor curata (intretine) canalele de garda si de devarsare (ale iazurilor de decantare) pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice de pe versanti. Conform pet. 1.4 vor fi monitorizati urmatorii parametrii pentru factorul de mediu sol si sedimente, conform tabel nr. 2.4 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Frecventa de Locul de prelevare Modul de Modul de Persoana responsabila

determina re evaluare

Prelevare si analize fizico-chimice (pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn, Pb, Fe, Mn, Cd) precum si lucrari de intretinere, pentru: 1. Soluri din zona anual -Halde steril Analize de mina Put I + chimice Ordinul MAPPM - administrator Mina Altan

amplasamentului Haldelor Put I, Put II, Put III si halda Put Central - sol zona haldelor (4 probe) - sol din teren natural (proba martor - 1 proba)

cu in laborator de nr.756/97 Tepe, consul tarea Put II + Put specialitate, proiectantului III conform - personalul de si Put Central standardelor in urmarire numit vigoare de Mina Tepe administr. Altan

35

2.

Soluri depe amplasament: Iazuri de decantare nr.l si 2 - sol din corpul celor 2 iazuri (4 pr) - Soluri din vecinatatea amplasamentului: iaz nr.l, 2

anual anual

taluz (dig) aval nr.l si 2

Analize

Ordinul MAPPM

iazuri chimice

in laborator de nr.756/97 special itate, conform standardelor in vigoare

3

Soluri din incinte: incinta anual Statie decuprare, incinte puturi, incinta Uzina de preparare (3 probe)

1 proba din Analize zona fiecarei chimice incinte 'proba din puturi)

Ordinul MAPPM

in laborator de nr.756/97 medie specialitate, incinte conform standardelor

2.5. Programul de monitorizare a sedimentelor In cazul unor eventuale antrenari de material de catre apele meteorice scurse de pe iazurile de decantare, in paraul Slava ce curge in estul iazurilor, se va urmariri cantitatea si continutul de poluanti din sedimentele depuse in albia paraului Slava. Cantitatea de sedimente se va estima prin masuratori batimetrice periodice pe cursul paraului Slava, continuturile de poluanti (metale grele, carbonati, etc) din sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate in laboratoare de specialitate, pe probele de sedimente prelevate. 4.6. Programul de monitorizare a stabilitatii terenului - halde de steril si iazuri de decantare 4.6.1, Programul de monitorizare a stabilitatii haldelor de steril de mina. Stabilitatea haldelor apartinand minei Altan Tepe constituie factorul esential in monitorizarea aeestor depozite de steril de mina, datorita conditiilor meteorologice care pot 36

afecta starea lor de siguranta. Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii haldelor de steril constau in: .urmarirea vizuala a aspectnlui haldelor (crapaturi, denivelari, prabusiri care pot sa apara pe

taluze sau platformele haldelor); urmarirea stabilitatii haldelor de steril de mina prin masuratori topografice la reperii

(bornele topometrice) montati pe halde - 13 borne; Pe langa aceste lucrari personalul care efectueaza lucrarile de intretinere a perimetrului va efectua si o serie de observatii cum ar fi:

o urmarirea tasarii rambleului in puturi si suitorii de aeraj, in vederea completarii rambleului dupa caz si necesitati. Tabel nr. 2.5 Nr. crt Denumirea lucrarii de monitorizare Frecventa Locul de de masurare Inspectie periodica la halde pentru vizionare: -crapaturi - pe taluze; 1 - pe platforme -denivelari, prabusiri, saptamana l - personalul de urmarire, inform Mina Tepe cu area Altan si a prelevare Modul de Modul de evaluare Persoana responsabila

determinare

administrator

umflaturi - pe taluze - pe platforme

proiectantului

37

Masuratori topometrice la ;ele 13 borne topo (8 pe halde si 5 in teren natural) la haldele: Put I+Put II2 2 borne pe fiecare halda si 2 in teren natural; Put HI 2 borne pe halda si 2 in teren natural; Put Central 2 borne pe halda si 1 in teren natural - Puturi 3. Urmarirea tasarii rambleului semestrial - Suitor de aeraj GPS Statie topografica cu marcat reperul fereastra de observatie Nivel pe - inginer - conform semestrial plansei Statie Abateri de max. - inginer topograf inprimii 10 ani topografica cu 10mm GPS

gradat de la topograf

4.6.2 Programul de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare nr.l si nr.2 Stabilitatea iazurilor de decantare nr.l si nr.2 constituie factorul esential in monitorizarea acestor depozite de steril de flotatie, datorita conditiilor meteorologice ce pot afecta starea lor de siguranta. Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare, constau in: -- urmarirea vizuala a aspectului iazurilor (crapaturi, denivelari, prabusiri care pot sa apara pe taluze sau platforma); -- urmarirea stabilitatii iazurilor de decantare prin masuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe iazuri (pe taluz si in teren natural); -- urmarirea nivelului hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazurilor de decantare; 38

-- studii de evaluare a starii de siguranta a iazurilor de decantare, Conform pet. 1.4., in cadrul programului de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare nr.l si nr. 2, vor fi realizate urmatoarele, conform tabelului nr. 2.6.

Nr crt 1

Denumirea lucrarii de monitorizare Inspectie periodica

Frecventa Locul de de la saptamana prelevare

Modul

de Modul de evaluare

Persoana responsabila - personalul de urmarire cu informarea administrator Mina Tepe Altan si a

determinare

iazurile de decantare nr.l l st nr,2, pentru vizionare: - scurgeride apa - crapaturi - in taluz; in diguri; pe plaja uscata - denivelari, prabusiri,

proiectantului

umflaturi - pe taluz; 2 Masuratori topometrice la semestrial - conform Statie totala zcle J 8 borne topo la iazuri -16 pe iazuri (4 pe platforme si 12 pe taluze), 2 in teren natural 3 Masuratori tuburi nivel semestrial - conform Ruleta plansei la Nivel apa personalul urmarire de Altan plansei GPS Abater! de - inginer

max. 10mm topograf in primii 10 ani

hidrostatic la cele 18 piezometrice iazuri (9 pe fiecare iaz)

min. 3 m de de la suprafata numit mina Tepe

administrator

4

Evaluarea

starii

de o data la 5

- raport asupra Evaluarea starii tehnica tehnice starii de siguranta -inspectie

- inginer expert

siguranta a iazurilor nr.l si ani nr.2

39

4.7.Programul de monitorizare a zgomotului si vibratiilor Dupa executarea lucrarilor de inchidere si ecoiogizare a suprafetelor din perimetrui minier Altan Tepe, nu mai exista surse de poluare fonica, deci nivelul zgomotului si vibratiilor nu mai ridica nici un fel de probleme. . .

4.8. Programul de monitorizare a conditiilor meteorologice Monitorizarea conditiilor meteorologice in zona amplasamentului minier Altan Tepe, permite o interpretare mai reala a rezultatelor monitorizarii factorilor de mediu (aer si apa), precum si afectarea stabilitatii terenului, a haldelor de steril si iazurilor de decantare Se vor monitoriza zilnic urmatorii parametrii: inregistrarea zilnica a cantitatii de precipitatii directia dominanta a vantului viteza vantului pe directia dominanta

- temperatura la sol (pe plaja iazului, pe platformele haidelor) (min/max) haldelor de steril. temperatura aerului (min/max) umiditatea

Rezultatele monitorizarii se vor consemna in registrul de evidenta a iazului, respectiv a

40

Bibliografie

-D. Stematiu, Iazuri de decantare, managementul riscului, MatrixRom, Bucureti, 2002; -M. Florea, Iazuri de decantare;Ed. Tehnica, Bucureti, 1996; -C. S. Banacu, Sinergia sistemelor tehnico economice de eco-management i capital intelectual (www. ase. ro. /biblioteca/carte), biblioteca digitala; Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, www. mmediu. ro -H. G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor; - Ordin M. M. D. D. nr. 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurile preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare; - Ordinul M. M. G. A. nr. 757/2004, Normativ tehnic privind depozitarea deeurilor periculoase, nepericuloase i inerte; -Plan de ncetare a activitii carierei Ostra, jud. Suceava, ICPM Baia Mare, 2003; -Studiu de impact privind Cariera Ostra, Exploatarea miniera Leul Ursului, jud. Suceava, 2003; -H. G. nr. 1846/2004, privind aprobarea nchiderii definitive i monitorizrii factorilor de mediu post-nchidere a unor mine i cariere; - Proiect tehnic pentru monitorizare postinchidere mina Altan-Tepe Volumul 5 Cepromin Deva 2009

41