Download - Curs de nursing si asistenta in recuperare

Nursing in recuperareNursing in recuperare Curs 1 : Curs 1 : Introducere:Introducere: definitii, rolul si locul specialitatii in echipa de definitii, rolul si locul specialitatii in echipa de

Recuperare, istoric, directii de ingrijire medicala in RecuperareRecuperare, istoric, directii de ingrijire medicala in Recuperare Cursul 2 : Cursul 2 : Mentinerea fizica a relatiei cu mediul si intretinerea Mentinerea fizica a relatiei cu mediul si intretinerea

mobilitatii (I): complicatiile imobilizarii: tromboza venoasa profunda mobilitatii (I): complicatiile imobilizarii: tromboza venoasa profunda si TEP (1)si TEP (1)

Cursul 3 : Cursul 3 : Complicatiile imobilizarii (II):preventia cardiovasculara, Complicatiile imobilizarii (II):preventia cardiovasculara, sindromul de aspiratie pulmonara;sindromul de aspiratie pulmonara;

Cursul 4 : Complicatiile imobilizarii: escarele- Cursul 4 : Complicatiile imobilizarii: escarele- Ingirjiri privind Ingirjiri privind mentinerea integritatii tisulare;mentinerea integritatii tisulare;

Cursul 5 : Cursul 5 : Ingrijiri privind nutritia, aportul alimentar;Ingrijiri privind nutritia, aportul alimentar; Cursul 6 :tipuri de alimentatie: orala, enterala si parenteralaCursul 6 :tipuri de alimentatie: orala, enterala si parenterala ; ; Cursul 7 : Cursul 7 : Ingirjiri privind asigurarea si mentinerea eliminarilor- Ingirjiri privind asigurarea si mentinerea eliminarilor-

managementul intestinal(I);managementul intestinal(I); Cursul 8 : Cursul 8 : Ingirjiri privind asigurarea si mentinerea eliminarilor- Ingirjiri privind asigurarea si mentinerea eliminarilor-

managementul eliminarilor urinare(II); managementul eliminarilor urinare(II); Cursul 9 : Cursul 9 : Ingirjiri privind mentinerea functiei respiratorii (I);Ingirjiri privind mentinerea functiei respiratorii (I); Cursul 10 : Cursul 10 : Ingirjiri privind mentinerea functiei respiratorii (II);Ingirjiri privind mentinerea functiei respiratorii (II);

Definitia recuperariiDefinitia recuperarii ““Recuperarea=Reabilitarea” reprezinta o Recuperarea=Reabilitarea” reprezinta o

forma de asistenta medico-sociala forma de asistenta medico-sociala complexa, dar in acelasi timp unitara in complexa, dar in acelasi timp unitara in conceptie, care se desfasoara continuu si conceptie, care se desfasoara continuu si are ca scop final reintrarea deficientilor in are ca scop final reintrarea deficientilor in societate, mijloacele ei de actiune societate, mijloacele ei de actiune urmarind obtinerea unor valori optimale urmarind obtinerea unor valori optimale ale tuturor celor patru parametri vitali ai ale tuturor celor patru parametri vitali ai oricarui individ : capacitatea morfo-oricarui individ : capacitatea morfo-functionala, starea psihica, pregatirea functionala, starea psihica, pregatirea profesionala si conditia sociala.profesionala si conditia sociala.

Sinonime= reeducare, readaptareSinonime= reeducare, readaptare

IDHIDHConform clasificarii IDH (International Classification of Conform clasificarii IDH (International Classification of

Impairments Disabilities and Handicaps) :Impairments Disabilities and Handicaps) : InfirmitateaInfirmitatea reprezinta “ reprezinta “orice pierdere sau anormalitate a orice pierdere sau anormalitate a

unei structuri sau functii anatomice, fiziologice sau unei structuri sau functii anatomice, fiziologice sau psihologicepsihologice”. ”.

IncapacitateaIncapacitatea ( Disability ) “ ( Disability ) “este restrictia sau pierderea este restrictia sau pierderea aptitudinii de a executa o activitate considerata ca normala aptitudinii de a executa o activitate considerata ca normala pentru un individpentru un individ”. Daca infirmitatea exprima o consecinta ”. Daca infirmitatea exprima o consecinta locala la nivelul organului lezat, incapacitatea este rezultatul locala la nivelul organului lezat, incapacitatea este rezultatul infirmitatii reflectat in incapacitatea individului de a performa infirmitatii reflectat in incapacitatea individului de a performa unele activitati (locomotie, dexteritate, autoingrijire, unele activitati (locomotie, dexteritate, autoingrijire, comunicare, etc).comunicare, etc).

HandicapulHandicapul este “ este “dificultatea unui individ de a realiza relatii dificultatea unui individ de a realiza relatii normale cu mediul de viata in concordanta cu virsta, sexul, normale cu mediul de viata in concordanta cu virsta, sexul, conditiile sociale si culturale ale acestuiaconditiile sociale si culturale ale acestuia”. Handicapul este ”. Handicapul este determinat de o dificultate, respectiv de starea de incapacitate. determinat de o dificultate, respectiv de starea de incapacitate. Nu orice infirmitate determina handicap.Nu orice infirmitate determina handicap.Fiecare element al triadei : Fiecare element al triadei : Infirmitate, Disabilitate, HandicapInfirmitate, Disabilitate, Handicap poate fi influentat cu ajutorul programelor de recuperare poate fi influentat cu ajutorul programelor de recuperare

Nursing in recuperareNursing in recuperare

Nursingul in recuperare = ajutor oferit Nursingul in recuperare = ajutor oferit pacientilor cu boli cronice sau cu dizabilitati pacientilor cu boli cronice sau cu dizabilitati fizice in vederea adaptarii la noua conditie, fizice in vederea adaptarii la noua conditie, dobandirii unei independente relative in dobandirii unei independente relative in familie si societate, reinsertiei sociale si familie si societate, reinsertiei sociale si profesionale. profesionale.

Echipa de recuperare realizeaza o abordare Echipa de recuperare realizeaza o abordare holistica a pacientului dpdv medical, holistica a pacientului dpdv medical, vocational, educational, al mediului vocational, educational, al mediului inconjurator si al nevoilor sale spirituale. inconjurator si al nevoilor sale spirituale.

Unde are loc ?Unde are loc ?

Spital : sectii de terapie intensiva, Spital : sectii de terapie intensiva, neurologie, ortopedie, chirurgie, neurologie, ortopedie, chirurgie, neurochirurgie, cardiologie, chirurgie neurochirurgie, cardiologie, chirurgie cardiovasculara, chirurgie plastica si cardiovasculara, chirurgie plastica si reparatorie, pneumologie, reparatorie, pneumologie, gastroenterologie, pediatrie, oncologie, gastroenterologie, pediatrie, oncologie, etc.etc.

Centre de recuperare medicala;Centre de recuperare medicala; Sectii de bolnavi cronici- sectii de geriatrie;Sectii de bolnavi cronici- sectii de geriatrie; La domiciliul pacientilor.La domiciliul pacientilor.

Cine se ocupa?Cine se ocupa?

Psiholog

Asistenta medicala

OrtofonistLogoped

Asistent social

Ortezist

Ergoterapeut

Fizioterapeut

Medic de recuperare

Pacient

Directii de ingrijire medicala in Directii de ingrijire medicala in recuperarerecuperare

Patologia cardiovascularaPatologia cardiovasculara: decompensarile : decompensarile unor cardiopatii severe, postinfarct miocardic, unor cardiopatii severe, postinfarct miocardic, stari post chirurgie cardiaca sau vasculara, stari post chirurgie cardiaca sau vasculara, tulburari de ritm;tulburari de ritm;

Patologia respiratorie Patologia respiratorie : insuficiente respiratorii : insuficiente respiratorii cu sau fara complicatii infectioase, BPOC, cu sau fara complicatii infectioase, BPOC, astm bronsic, TBC pulmonar, neo pulmonar, astm bronsic, TBC pulmonar, neo pulmonar, stari post chirurgie toracopulmonara etc;stari post chirurgie toracopulmonara etc;

Patologia nutritionalaPatologia nutritionala: boli digestive, de : boli digestive, de metabolism- diabet zaharat;metabolism- diabet zaharat;


Patologia neurologica si neurochirurgicalaPatologia neurologica si neurochirurgicala: : AVC, TVM, TCC, tumori, SLA, scleroza in AVC, TVM, TCC, tumori, SLA, scleroza in placi, boala Parkinson, come, stari placi, boala Parkinson, come, stari vegetative, IMC etc;vegetative, IMC etc;

Patologia ortopedicaPatologia ortopedica: postchirurgicala si : postchirurgicala si posttraumatica;posttraumatica;

Patologia reumatologicaPatologia reumatologica: reumatisme : reumatisme inflamatorii sau degenerative invalidante; inflamatorii sau degenerative invalidante;

Patologia infectioasaPatologia infectioasa: stari septice;: stari septice; Patologia oncologicaPatologia oncologica;;


Patologia hematologicaPatologia hematologica: anemii : anemii severe, leucemii, limfoame, hemofilia;severe, leucemii, limfoame, hemofilia;

Patologia posttraumaticaPatologia posttraumatica din chirurgia din chirurgia plastica si reparatorie;plastica si reparatorie;

Patologia urinaraPatologia urinara si genitalasi genitala : pacienti : pacienti dializati;dializati;

Patologia psihiatricaPatologia psihiatrica: demente, : demente, tulburari psihice gravetulburari psihice grave

De ce?De ce?

De ce?De ce?

cazul Stephen Hawking nu cazul Stephen Hawking nu este unul singular: este unul singular: Roosevelt, Goya, Beethoven, Roosevelt, Goya, Beethoven, si multi altii au impresionat si multi altii au impresionat prin arta, stiinta si geniul lor, prin arta, stiinta si geniul lor, in ciuda infirmitatilor fizice, in ciuda infirmitatilor fizice, mentale sau senzoriale. Toti mentale sau senzoriale. Toti acestia au dus o continua acestia au dus o continua lupta pentru a demonstra ca lupta pentru a demonstra ca o persoana cu dizabilitati o persoana cu dizabilitati este capabila sa duca o viata este capabila sa duca o viata independenta si independenta si autoderminata. autoderminata.

Multumesc!Multumesc!

Complicatiile imobilizariiComplicatiile imobilizarii

Complicatii tromboembolice;Complicatii tromboembolice; Complicatii cardiace;Complicatii cardiace; Complicatii pulmonare;Complicatii pulmonare; Leziuni tegumentare;Leziuni tegumentare; Disfunctii majore ale Disfunctii majore ale

aparatului locomotor aparatului locomotor ( muschi, ligamente , ( muschi, ligamente , tendoane, oase, etc);tendoane, oase, etc);

Tulburari digestive;Tulburari digestive; Risc de complicatii Risc de complicatii

infectioase. infectioase.

Preventia complicatiilor Preventia complicatiilor imobilizariiimobilizarii

Preventia trombembolismului (TE)Preventia trombembolismului (TE)

SCOPSCOP Instituirea masurilor de preventie in Instituirea masurilor de preventie in

vederea minimizarii riscului de vederea minimizarii riscului de trombembolism (TE);trombembolism (TE);

monitorizarea pacientului pentru monitorizarea pacientului pentru semne si simptome de TE.semne si simptome de TE.


Embolii sau cheagurile Embolii sau cheagurile de sange in extremitati de sange in extremitati sau in circulatia sau in circulatia pulmonara sunt asociati pulmonara sunt asociati cu imobilizarea si cu imobilizarea si reprezinta o cauza reprezinta o cauza majora de deces pentru majora de deces pentru persoanele imobilizate. persoanele imobilizate. Factori care favorizeaza Factori care favorizeaza formarea cheagurilor formarea cheagurilor includ staza venoasa, includ staza venoasa, trauma intimei si trauma intimei si hipercoagulabilitatea.hipercoagulabilitatea.


Pacientii la risc pentru Pacientii la risc pentru trombembolii sunt in special trombembolii sunt in special cei cu:cei cu:

1.1. Leziuni de coloana Leziuni de coloana vertebralavertebrala

2.2. Fracturile multipleFracturile multiple3.3. Protezari totale de sold sau Protezari totale de sold sau

genunchigenunchi4.4. ImobilizareaImobilizarea5.5. Fractura de soldFractura de sold6.6. Terapia hormonalaTerapia hormonala7.7. Post AVCPost AVC8.8. Antecedente de trombozaAntecedente de tromboza9.9. Cancer sau malignitatiCancer sau malignitati10.10. Varsta (>40ani)Varsta (>40ani)


Semne si simptome asociate cu Semne si simptome asociate cu tromboflebita membrului inferior:tromboflebita membrului inferior:

• Marirea de volum unilaterala a unui Marirea de volum unilaterala a unui membrumembru

• Caldura si/sau culoare rosie a Caldura si/sau culoare rosie a tegumentului in locul inflamatieitegumentului in locul inflamatiei

• Temperatura scazuta Temperatura scazuta • Durere sau sensibilitateDurere sau sensibilitate• Spasticitate crescutaSpasticitate crescuta


Tromboza venoasa profunda care Tromboza venoasa profunda care netratata poate emboliza- o parte netratata poate emboliza- o parte sau cheagul in totalitate este sau cheagul in totalitate este dislocat si da nastere embolilor dislocat si da nastere embolilor pulmonare care sunt amenintatoare pulmonare care sunt amenintatoare de viata.de viata.


Diagnosticul trombemboliei este Diagnosticul trombemboliei este dificil. Investigatia diagnostica cea dificil. Investigatia diagnostica cea mai utila este flebografia de mai utila este flebografia de contrast.contrast.

Semnele si simptomele TEP Semnele si simptomele TEP ( trombembolism pulmonar) includ: ( trombembolism pulmonar) includ: tahipnee, dispnee, durere toracica tahipnee, dispnee, durere toracica pleuritica, raluri, sincopa, hipoxie, pleuritica, raluri, sincopa, hipoxie, tuse si tahicardie.tuse si tahicardie.


Evaluarea riscului pacientului la internare:Evaluarea riscului pacientului la internare:• Conditii medicale concomitente:Conditii medicale concomitente:

boala vasculara perifericaboala vasculara periferica deshidrataredeshidratare traumatism intima vasetraumatism intima vase nivelul colesteroluluinivelul colesterolului operatii recenteoperatii recente fracturifracturi cancer/malignitaticancer/malignitati


Investigatii diagnosticeInvestigatii diagnostice:: examene ecografie Doppler din trecutexamene ecografie Doppler din trecut

Managementul curentManagementul curent:: Dispozitive elastice antiemboliDispozitive elastice antiemboli Dispozitive de compresie pneumaticaDispozitive de compresie pneumatica MiscariMiscari Activitate fizicaActivitate fizica


Examenul fizicExamenul fizic masuratori la baza membrelor, coapsa si masuratori la baza membrelor, coapsa si

gamba- se fac la un punct standard (de gamba- se fac la un punct standard (de exemplu 10 cm superior/inferior de patela) exemplu 10 cm superior/inferior de patela) care poate fi marcat pentru a se asigura care poate fi marcat pentru a se asigura corectitudinea determinariicorectitudinea determinarii

pulsul perifericpulsul periferic temperatura corpului si a extremitatilortemperatura corpului si a extremitatilor auscultatia respiratorie auscultatia respiratorie


MedicatieMedicatie anticoagulante - trebuie initiat tratamentul cat anticoagulante - trebuie initiat tratamentul cat

mai curand posibil si continuat pentru o perioada mai curand posibil si continuat pentru o perioada de 8 pana la 12 saptamani.de 8 pana la 12 saptamani.

Medicatia precum Aspirina, Dextran,AINS trebuie Medicatia precum Aspirina, Dextran,AINS trebuie folosite cu precautie in timpul administrarii folosite cu precautie in timpul administrarii anticoagulantelor.anticoagulantelor.

Aplicarea ciorapilor elastici sau a aparatului pentru Aplicarea ciorapilor elastici sau a aparatului pentru compresie pneumatica atunci cand se afla in pat.compresie pneumatica atunci cand se afla in pat.

Aplicarea dispozitivelor de compresie cu Aplicarea dispozitivelor de compresie cu pozitionarea corecta si evaluarea tesutului pozitionarea corecta si evaluarea tesutului subiacent pentru a descoperi eventuale semne de subiacent pentru a descoperi eventuale semne de presiune.presiune.


Instructajul pacientului privind masurile de Instructajul pacientului privind masurile de preventie:preventie:

-hidratare corespunzatoare-hidratare corespunzatoare -mobilizare precoce-mobilizare precoce -un numar de miscari de doua ori pe zi – se -un numar de miscari de doua ori pe zi – se

incepe mobilizarea precoce si exercitiile pasive incepe mobilizarea precoce si exercitiile pasive de indata ce pacientul este stabilde indata ce pacientul este stabil

Administrarea terapiei cu anticoagulante in Administrarea terapiei cu anticoagulante in functie de indicatia medicului si de factorii de functie de indicatia medicului si de factorii de riscrisc

masuratori ale membrelor- saptamanalmasuratori ale membrelor- saptamanalDaca se depisteaza simptome, nu se mobilizeaza Daca se depisteaza simptome, nu se mobilizeaza

pacientul, ci se anunta asistenta.pacientul, ci se anunta asistenta.

EDUCATIA PACIENTULUI SI A EDUCATIA PACIENTULUI SI A FAMILIEIFAMILIEI

Instruiti pacientul si familia in legatura cu Instruiti pacientul si familia in legatura cu semnele si simptomele si masurile ce semnele si simptomele si masurile ce trebuie luate.trebuie luate.

Instruiti despre masurile de preventie si Instruiti despre masurile de preventie si despre utilizarea dispozitivelor antiemboli.despre utilizarea dispozitivelor antiemboli.

Instruiti despre scopul, interactiunile Instruiti despre scopul, interactiunile medicamente-alimente, modul de medicamente-alimente, modul de administrare si monitorizare a medicatiei administrare si monitorizare a medicatiei anticoagulante.anticoagulante.


Preventia cardiovascularaPreventia cardiovasculara

SCOPSCOP Stabilirea unui plan de monitorizare a Stabilirea unui plan de monitorizare a

pacientului cu risc de complicatii pacientului cu risc de complicatii cardiace.cardiace.


ECHIPAMENT necesarECHIPAMENT necesar Ceas cu secundar- se Ceas cu secundar- se

masoara pulsul;masoara pulsul; Sfigmomanometru Sfigmomanometru

(tensiometru)- masoara (tensiometru)- masoara tensiunea arteriala;tensiunea arteriala;

Stetoscop-se asculta Stetoscop-se asculta plamanul si cordul( AV= plamanul si cordul( AV= alura ventriculara= ritmul alura ventriculara= ritmul inimii)inimii)

Nitroglicerina – comprimate-Nitroglicerina – comprimate-cp(daca este cazul- dureri in cp(daca este cazul- dureri in piept)- se administreaza sub piept)- se administreaza sub limba.limba.

Constante fiziologice de urmarit=Constante fiziologice de urmarit=parametri vitaliparametri vitali

Puls sau AV normale= 60-80 batai/min;Puls sau AV normale= 60-80 batai/min; Frecventa respiratorie normala= 14-16 Frecventa respiratorie normala= 14-16

respiratii /min;respiratii /min; Temperatura normala in grade Celsius= Temperatura normala in grade Celsius=

36-37;36-37; TA ( tensiune arteriala)= 110-135 mm, TA ( tensiune arteriala)= 110-135 mm,

maxima, cu ½ din valoarea maximei + 10 maxima, cu ½ din valoarea maximei + 10 mm, minima;mm, minima;

Diureza ( cant de urina/24 ore) = in functie Diureza ( cant de urina/24 ore) = in functie de cat bea, > 800 ml;de cat bea, > 800 ml;

Scaun= 1-2 /zi. Scaun= 1-2 /zi.


Precautii cardiace se recomanda in cazul pacientilor Precautii cardiace se recomanda in cazul pacientilor care au avut:care au avut:

Un IMA ( infarct miocardic acut) cu 6 luni inainte Un IMA ( infarct miocardic acut) cu 6 luni inainte de internarea in serviciul de recuperarede internarea in serviciul de recuperare

Chirurgie cardiaca cu 6 luni inainteChirurgie cardiaca cu 6 luni inainte Istoric de angina pectorala ( durere in piept Istoric de angina pectorala ( durere in piept

constrictiva, cu sau fara iradiere pe membrul constrictiva, cu sau fara iradiere pe membrul superior stg)superior stg)

Istoric de insuficienta cardiaca congestivaIstoric de insuficienta cardiaca congestiva Istoric de aritmii sau prezenta unui pacemakerIstoric de aritmii sau prezenta unui pacemaker Alte afectiuni cardiace ce necesita monitorizare Alte afectiuni cardiace ce necesita monitorizare

mai intensemai intense


Precautii cardiace cu inregistrarea Precautii cardiace cu inregistrarea unor parametri vitali inainte, in unor parametri vitali inainte, in timpul si dupa activitate. Acesti timpul si dupa activitate. Acesti pacienti nu au in general voie sa pacienti nu au in general voie sa participle la activitati precum participle la activitati precum exercitii de grup sau piscina.exercitii de grup sau piscina.


Activitatile ( programul de kinetoterapie) trebuie sa includa:Activitatile ( programul de kinetoterapie) trebuie sa includa:

perioada de incalzire 10 minute de activitati usoare perioada de incalzire 10 minute de activitati usoare (pasive ROM, stretching, etc)(pasive ROM, stretching, etc)

o perioada scurta de odihna 5 minuteo perioada scurta de odihna 5 minute perioada de exercitiu: initial 10-20 minute de exercitii, perioada de exercitiu: initial 10-20 minute de exercitii,

pacientul fiind monitorizat pentru a ajunge la frecventa pacientul fiind monitorizat pentru a ajunge la frecventa cardiaca tinta fara a se produce semne de decompensare cardiaca tinta fara a se produce semne de decompensare (dispnee, durere toracica/abdominala,frecventa cardiaca (dispnee, durere toracica/abdominala,frecventa cardiaca scazuta/crescuta, hipotensiune arteriala sau cresterea scazuta/crescuta, hipotensiune arteriala sau cresterea peste normal a TA)peste normal a TA)

pauza 5 minutepauza 5 minute perioada ponderata 10 minute de activitati usoare perioada ponderata 10 minute de activitati usoare perioada de odihnaperioada de odihna


Perioada de odihna in sezut sau in decubit dorsal cu capul Perioada de odihna in sezut sau in decubit dorsal cu capul putin ridicat. Evitati ridicarea picioarelor care ar putin ridicat. Evitati ridicarea picioarelor care ar determina cresterea intoarcerii venoase si deci a stresului determina cresterea intoarcerii venoase si deci a stresului pe inima.pe inima.

Daca este nevoie administrati Nitroglicerina sublingual Daca este nevoie administrati Nitroglicerina sublingual conform prescriptiei.conform prescriptiei.

Atunci cand este vorba despre pacienti cu pacemaker sau Atunci cand este vorba despre pacienti cu pacemaker sau defibrilatoare cardiace implantate trebuie ca medicul sa defibrilatoare cardiace implantate trebuie ca medicul sa cunoasca exact valorile programate. Pentru pacientii cu cunoasca exact valorile programate. Pentru pacientii cu defibrilatoare cardiace automate (AICDs) exercitiul se defibrilatoare cardiace automate (AICDs) exercitiul se incheie cand se dezvolta un ritm rapid intrinsec sau o incheie cand se dezvolta un ritm rapid intrinsec sau o fibrilatie atriala cu ritm rapid, sau 15-20 de batai sub fibrilatie atriala cu ritm rapid, sau 15-20 de batai sub ritmul programat de cardioverter.ritmul programat de cardioverter.

Cand apar simptome/semne cardiace pacientul trebuie sa Cand apar simptome/semne cardiace pacientul trebuie sa se opreasca, sa se odihneasca si sa fie monitorizat se opreasca, sa se odihneasca si sa fie monitorizat (semne vitale, intervalul durerii, etc).(semne vitale, intervalul durerii, etc).


Evaluarea necesitatii monitorizarii Evaluarea necesitatii monitorizarii unor parametri; unor parametri;

Istoricul cardiac si evaluarea la Istoricul cardiac si evaluarea la internare: ritmul cardiac, AV, pulsinternare: ritmul cardiac, AV, puls

Stabilirea planului de monitorizare Stabilirea planului de monitorizare si de tratament in ordine:si de tratament in ordine:


Stabilirea planului de monitorizare si de tratament in ordine:Stabilirea planului de monitorizare si de tratament in ordine:• Programarea unor perioade de odihna intre activitati sau terapiiProgramarea unor perioade de odihna intre activitati sau terapii• AV monitorizata la inceperea unei noi activitatiAV monitorizata la inceperea unei noi activitati• Monitorizarea semnelor vitale inainte, in timpul si dupa Monitorizarea semnelor vitale inainte, in timpul si dupa

activitateactivitate• Monitorizarea pacientului in timpul activitatii pentru semne de Monitorizarea pacientului in timpul activitatii pentru semne de

oboseala, diaforeza ( sudoratia), durere, dispnee, ameteala, oboseala, diaforeza ( sudoratia), durere, dispnee, ameteala, sincopa, alterarea AV sau aritmiisincopa, alterarea AV sau aritmii

• Evitarea activitatilor care pot duce la manevra Valsalva: efortul Evitarea activitatilor care pot duce la manevra Valsalva: efortul de screamat la urinat/defecatie, impingerea/tragerea contra-de screamat la urinat/defecatie, impingerea/tragerea contra-rezistenta, aplecarea, ridicatul mai mult de 3-5 kg, efortul de rezistenta, aplecarea, ridicatul mai mult de 3-5 kg, efortul de varsatura sau tusea iritativa.varsatura sau tusea iritativa.

• Evaluarea fluidelor primite/pierdute si cantarirea de 3 ori pe Evaluarea fluidelor primite/pierdute si cantarirea de 3 ori pe saptamanasaptamana

Plan de management al pacientilor cu istoric de angina pectorala Plan de management al pacientilor cu istoric de angina pectorala • masuri de luat in cazul aparitiei dureriimasuri de luat in cazul aparitiei durerii• gradul de efort la care apare anginagradul de efort la care apare angina


Monitorizarea semnelor vitale Monitorizarea semnelor vitale inainte, in timpul, dupa activitatea inainte, in timpul, dupa activitatea fizica si semnaleaza fizica si semnaleaza fizioterapeutul/asistenta cand nu se fizioterapeutul/asistenta cand nu se incadreaza in parametrii normali.incadreaza in parametrii normali.


EDUCATIA PACIENTULUI & A FAMILIEIEDUCATIA PACIENTULUI & A FAMILIEI1. Semne si simptome de angina 1. Semne si simptome de angina pectorala si masurile de luat.pectorala si masurile de luat.

2.Utilizarea sigura si corespunzatoare 2.Utilizarea sigura si corespunzatoare a medicatiei.a medicatiei.

3.Derularea in siguranta a activitatilor 3.Derularea in siguranta a activitatilor si activitati de evitat.si activitati de evitat.


Preventia Preventia sindromului de sindromului de aspiratie aspiratie pulmonarapulmonara

SCOPSCOP Stabilirea unui Stabilirea unui

plan de plan de management management pentru pacienti la pentru pacienti la risc de aspiratie.risc de aspiratie.


CONSIDERATII GENERALECONSIDERATII GENERALE Pacientii cu risc de aspiratie alimente lichide/solide sau Pacientii cu risc de aspiratie alimente lichide/solide sau

pneumonie de aspiratie: pneumonie de aspiratie: istoric de pneumonie de aspiratie sau cei compromisi istoric de pneumonie de aspiratie sau cei compromisi

respiratorrespirator prezenta disfagieiprezenta disfagiei insuficienta reflexului de tuse si/sau forta redusa pentru insuficienta reflexului de tuse si/sau forta redusa pentru

tusittusit tuse asociata cu alimentatia/hidratareatuse asociata cu alimentatia/hidratarea nivel redus de constientanivel redus de constienta istoric de reflux gastroesofagianistoric de reflux gastroesofagian prezenta traheostomeiprezenta traheostomei istoric de boala pulmonara cronicaistoric de boala pulmonara cronica hranire parenterala (nasogastrica/gastrica)hranire parenterala (nasogastrica/gastrica) copiii sub varsta de 6 anicopiii sub varsta de 6 ani


Sindroamele de aspiratie includ:Sindroamele de aspiratie includ: pneumonii infectioase bilaterale prin pneumonii infectioase bilaterale prin

aspirarea secretiilor orofaringiene care aspirarea secretiilor orofaringiene care contin bacteriicontin bacterii

pneumonite chimice prin aspirarea pneumonite chimice prin aspirarea sucului gastricsucului gastric

aspirarea de substante inerte nontoxice aspirarea de substante inerte nontoxice (apa, sange, particule alimentare) care (apa, sange, particule alimentare) care poate duce la obstructia mecanica a poate duce la obstructia mecanica a cailor aerienecailor aeriene


Simptome de aspiratie includ: debut progresiv cu febra, Simptome de aspiratie includ: debut progresiv cu febra, fatigabilitate( oboseala), tuse productiva, dispnee, fatigabilitate( oboseala), tuse productiva, dispnee, tuse obstructiva, wheezing si inabilitatea de a vorbi tuse obstructiva, wheezing si inabilitatea de a vorbi sau afoniesau afonie

Strategii de preventie a aspiratului gastric:Strategii de preventie a aspiratului gastric: sezut in timpul meselor/hidratarii si mentinerea sezut in timpul meselor/hidratarii si mentinerea

pozitiei la 60-90 de grade pentru 30-60minute pozitiei la 60-90 de grade pentru 30-60minute pozitionarea patului in Trendelenburg-revers cand pozitionarea patului in Trendelenburg-revers cand

pacientul este hranit la patpacientul este hranit la pat administrarea de antiacide si/sau medicatie care sa administrarea de antiacide si/sau medicatie care sa

stimuleze motilitatea esofagiana si golirea gastricastimuleze motilitatea esofagiana si golirea gastrica monitorizarea reziduurilor gastrice post hranirea pe monitorizarea reziduurilor gastrice post hranirea pe

tubtub


Alte strategii pentru reducerea colonizarii florei oro-Alte strategii pentru reducerea colonizarii florei oro-faringiene cu bacterii:faringiene cu bacterii:

mentinerea unei bune igiene oralementinerea unei bune igiene orale tratarea cariilor si a bolilor parodontaletratarea cariilor si a bolilor parodontale incurajarea tusei si a igienei bronsiceincurajarea tusei si a igienei bronsicePentru anumiti pacienti sunt indicate monitorizarea Pentru anumiti pacienti sunt indicate monitorizarea

curbei termice si auscultatia pulmonara.curbei termice si auscultatia pulmonara.O trusa pentru disfagie contine echipament O trusa pentru disfagie contine echipament

specializat pentru hranire si instructiunile de specializat pentru hranire si instructiunile de folosire individualizate care indica tipul de folosire individualizate care indica tipul de solide/lichide restrictionate precum si tehnicile solide/lichide restrictionate precum si tehnicile de hranire.de hranire.


Identificati pacientii cu risc si comunicati echipei Identificati pacientii cu risc si comunicati echipei de personal medicalde personal medical

Indicati un plan zilnic pentru volumul de fluide, Indicati un plan zilnic pentru volumul de fluide, instructiuni de pozitionare, nivelul functional, instructiuni de pozitionare, nivelul functional, numar de calorii etcnumar de calorii etc

Urmariti raspunsul pacientului la interventiile de Urmariti raspunsul pacientului la interventiile de administrare alimente/lichide.administrare alimente/lichide.


EDUCATIA PACIENTULUI&A FAMILIEIEDUCATIA PACIENTULUI&A FAMILIEI Instruirea privind modificarile de Instruirea privind modificarile de

dieta, tehnicile de inghitire si dieta, tehnicile de inghitire si semnele si simptomle de aspiratie. semnele si simptomle de aspiratie. Poate fi consultat un nutritionist.Poate fi consultat un nutritionist.

Preventia leziunilor tegumentarePreventia leziunilor tegumentare

Escarele de Escarele de decubitdecubit sunt rani la nivelul sunt rani la nivelul pielii si a tesutului invecinat. Presiunea pielii si a tesutului invecinat. Presiunea constanta la nivelul unei portiuni a constanta la nivelul unei portiuni a pieliipielii reduce aportul de sange la acea zona si in reduce aportul de sange la acea zona si in final produce moartea celulelor, lezarea final produce moartea celulelor, lezarea pielii si formarea de ulceratii. pielii si formarea de ulceratii.

Escarele de decubit apar mai ales la Escarele de decubit apar mai ales la persoanele care stau mult timp la pat= persoanele care stau mult timp la pat= imobilizare prelungita.imobilizare prelungita.

Preventia leziunilor tegumentarePreventia leziunilor tegumentarePersoanele cu riscPersoanele cu risc : :

persoanele imobilizate la pat sau in persoanele imobilizate la pat sau in scaunulscaunul cu cu rotilerotile, in special cand , in special cand imobilizareaimobilizarea provine in urma unei leziuni la nivelul coloanei provine in urma unei leziuni la nivelul coloanei vertebrale;vertebrale;

persoanele care sunt in imposibilitate de a se misca fara ajutor (cei persoanele care sunt in imposibilitate de a se misca fara ajutor (cei cu cu paraliziiparalizii, comatosii, sau cei care se refac dupa chirurgie);, comatosii, sau cei care se refac dupa chirurgie);

pacientii care au pacientii care au incontinentaincontinenta vezicalavezicala;; persoanele care au o dieta necorepunzatoare, saraca in proteine. persoanele care au o dieta necorepunzatoare, saraca in proteine.

Malnutritia (alimentarea saraca) poate duce la leziuni ale pielii si la Malnutritia (alimentarea saraca) poate duce la leziuni ale pielii si la intarzieri de vindecare;intarzieri de vindecare;

pacientii cu stare de constienta alterata;pacientii cu stare de constienta alterata; persoanele in varsta. Odata cu inaintarea in varsta pielea devine persoanele in varsta. Odata cu inaintarea in varsta pielea devine

rigida si nu mai poate distribui egal presiunile. De asemenea pielea rigida si nu mai poate distribui egal presiunile. De asemenea pielea devine mai subtire si isi pierde din elasticitate si astfel se lezeaza devine mai subtire si isi pierde din elasticitate si astfel se lezeaza mai usor;mai usor;

fumatorii. fumatorii. NicotinaNicotina favorizeaza uscarea tegumentelor si scade fluxul favorizeaza uscarea tegumentelor si scade fluxul sanguin la piele;sanguin la piele;

Febra;Febra; alte boli care scad capacitatea de vindecare a organismului, ca de alte boli care scad capacitatea de vindecare a organismului, ca de

exemplu exemplu diabetuldiabetul zaharatzaharat. .

Preventia leziunilor tegumentarePreventia leziunilor tegumentareEscarele de decubit se produc in patru etape :Escarele de decubit se produc in patru etape :

Stadiul I- leziunile pot fi sensibile si dureroase. Pielea poate prezenta o Stadiul I- leziunile pot fi sensibile si dureroase. Pielea poate prezenta o culoare rosietica, sau mai inchisa decat normal, asemanatoare cu o culoare rosietica, sau mai inchisa decat normal, asemanatoare cu o vanataie;vanataie;

Stadiul II- apare leziunea, ulceratia, pielea este sensibila si dureroasa. Stadiul II- apare leziunea, ulceratia, pielea este sensibila si dureroasa. Leziunea se extinde la zonele profunde ale pielii.Leziunea se extinde la zonele profunde ale pielii.

Stadiul III- ulceratia se extinde la zonele profunde, se formeaza un crater Stadiul III- ulceratia se extinde la zonele profunde, se formeaza un crater

de dimensiuni reduse. In aceasta etapa durerea poate sa lipseasca datorita de dimensiuni reduse. In aceasta etapa durerea poate sa lipseasca datorita lezarii intinse a tesuturilor. Riscul de infectare este mare;lezarii intinse a tesuturilor. Riscul de infectare este mare;

Stadiul IV- in acesta etapa ulceratia este foarte adanca si se intinde in Stadiul IV- in acesta etapa ulceratia este foarte adanca si se intinde in muschi si os determinand leziuni extensive. In aceasta etapa durerea nu muschi si os determinand leziuni extensive. In aceasta etapa durerea nu apare datorita mortii celulare extensive. Se pot produce distructii la nivelul apare datorita mortii celulare extensive. Se pot produce distructii la nivelul tesuturilor profunde, de exemplu tendoane sau articulatii. Daca ulceratia tesuturilor profunde, de exemplu tendoane sau articulatii. Daca ulceratia progreseaza se pot produce infectii grave ale oaselor (progreseaza se pot produce infectii grave ale oaselor (osteomielitaosteomielita) sau ale ) sau ale sangelui (sepsis sau sangelui (sepsis sau septicemiesepticemie). ).

Preventia leziunilor tegumentarePreventia leziunilor tegumentareStadiul IStadiul I In primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. In primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. Tratamentul include : Tratamentul include :

- spalarea zilnica a zonei cu solutie salina pentru a o mentine - spalarea zilnica a zonei cu solutie salina pentru a o mentine curata si uscata curata si uscata - mentinerea zonei lezate curata si uscata, inlaturarea transpiratiei, - mentinerea zonei lezate curata si uscata, inlaturarea transpiratiei, urinii sau fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor urinii sau fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor - alimentatia bogata in - alimentatia bogata in proteineproteine, pentru a induce vindecarea , pentru a induce vindecarea - schimbarea frecventa a pozitiei corpului, pentru a preveni - schimbarea frecventa a pozitiei corpului, pentru a preveni presiunea constanta si indelungata intr-o anumita zona presiunea constanta si indelungata intr-o anumita zona - se evita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina - se evita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile - folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea - folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea dintr-o anumita zona si sa o distribuie uniform. dintr-o anumita zona si sa o distribuie uniform.

Majoritatea escarelor in stadiul I se vindeca in 60 de zile cu Majoritatea escarelor in stadiul I se vindeca in 60 de zile cu tratament corespunzator. Nu sunt necesare ingrijiri speciale, dar o tratament corespunzator. Nu sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara pentru a supraveghea evolutia. monitorizare atenta este necesara pentru a supraveghea evolutia.


Stadiul IIStadiul II

solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza ulceratia, care este in mod obisnuit dureroasa. ulceratia, care este in mod obisnuit dureroasa.

curatirea leziunii. Aceasta curatire se face cu solutii saline, de curatirea leziunii. Aceasta curatire se face cu solutii saline, de catre un profesionist. Nu se folosesc pentru curatire ioduri, catre un profesionist. Nu se folosesc pentru curatire ioduri, peroxizi sau solutii peroxizi sau solutii antisepticeantiseptice deoarece acestea pot provoca deoarece acestea pot provoca distrugeri ale tesutului. Se utilizeaza pansamente din tifon distrugeri ale tesutului. Se utilizeaza pansamente din tifon imbibate cu solutii saline pentru a acoperi pielea, pentru a o imbibate cu solutii saline pentru a acoperi pielea, pentru a o proteja, a o mentine curata si pentru a mentine fluidele proteja, a o mentine curata si pentru a mentine fluidele naturale. naturale.

alimentatia bogata in proteine, pentru promovarea vindecarii. alimentatia bogata in proteine, pentru promovarea vindecarii.


Stadiul IIStadiul II

inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc necroze tisulare (parti din tesut mort), medicul va inlatura aceste necroze tisulare (parti din tesut mort), medicul va inlatura aceste tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a preveni infectiile. tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a preveni infectiile. Debridarea implica : Debridarea implica : - aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea - aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui se va indeparta acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui se va indeparta si tesutul mort din acea zona.si tesutul mort din acea zona.

aplicarea de unguente ce contin enzime, ce vor dizova partile aplicarea de unguente ce contin enzime, ce vor dizova partile necrotice: dermazimnecrotice: dermazim

spalarea cu jet de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor spalarea cu jet de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor moartemoarte

indepartarea chirurgicala, efectuata cu bisturiul sau cu foarfeca. indepartarea chirurgicala, efectuata cu bisturiul sau cu foarfeca. Majoritatea leziunilor in stadiul II se vindeca in 60 de zile cu Majoritatea leziunilor in stadiul II se vindeca in 60 de zile cu tratament corespunzator. tratament corespunzator.

Preventia leziunilor tegumentarePreventia leziunilor tegumentareStadiile III si IVStadiile III si IV In stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand un In stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand un

mic crater. In stadiul IV craterul este foarte adanc, ajungand pana la mic crater. In stadiul IV craterul este foarte adanc, ajungand pana la muschi si la oase, producand distructii. muschi si la oase, producand distructii.

Tratamentul in stadiile III si IV : Tratamentul in stadiile III si IV : - eliminarea presiunii exercitate pe tegument prin schimbarea - eliminarea presiunii exercitate pe tegument prin schimbarea pozitiei pozitiei - promovarea unei alimentatii cu un continut optim de proteine - promovarea unei alimentatii cu un continut optim de proteine - mentinerea leziunii curate si hidratate cu unguente si irigatii cu - mentinerea leziunii curate si hidratate cu unguente si irigatii cu solutii saline solutii saline - administrarea de unguente topice - administrarea de unguente topice - daca este necesar se efectueaza indepartarea tesuturilor moarte - daca este necesar se efectueaza indepartarea tesuturilor moarte (debridarea) (debridarea) - in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu antibiotice. - in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu antibiotice. Semnele de infectie includ: continut purulent al ulceratiei, inrosirea Semnele de infectie includ: continut purulent al ulceratiei, inrosirea tegumentului din jur si tegumentului din jur si febrafebra - in cazul in care este necesar se face o - in cazul in care este necesar se face o grefaregrefare a a pieliipielii. Grefa . Grefa stimuleaza regenerarea pielii. In cazul in care se face grefarea se stimuleaza regenerarea pielii. In cazul in care se face grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei, pentru a grabi poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei, pentru a grabi vindecarea vindecarea Stadiile III si IV ale escarelor de decubit se vindeca greu. O ulceratie Stadiile III si IV ale escarelor de decubit se vindeca greu. O ulceratie adanca se poate vindeca in cateva luni sau in cativa ani. adanca se poate vindeca in cateva luni sau in cativa ani.

Preventia leziunilor tegumentarePreventia leziunilor tegumentare Mentinerea sanatatii tesuturilor implica: Mentinerea sanatatii tesuturilor implica:

- dieta corespunzatoare, ce cuprinde o - dieta corespunzatoare, ce cuprinde o cantitate optima de cantitate optima de proteineproteine - mentinerea curateniei tegumentelor - mentinerea curateniei tegumentelor - aplicarea de lotiuni de corp ce impiedica - aplicarea de lotiuni de corp ce impiedica uscarea pielii. Formarea de crapaturi in uscarea pielii. Formarea de crapaturi in piele creste riscul de aparitie a escarelor.piele creste riscul de aparitie a escarelor.

Folosirea de perne sau alte dispozitive Folosirea de perne sau alte dispozitive care scad presiunea pot preveni aparitia care scad presiunea pot preveni aparitia escarelor de decubit, mai ales la escarelor de decubit, mai ales la persoanele care stau la pat sau in scaun persoanele care stau la pat sau in scaun timp indelungat. timp indelungat.

Acoperirea partilor metalice ale scaunelor Acoperirea partilor metalice ale scaunelor cu rotile scad frecarea si astfel aparitia cu rotile scad frecarea si astfel aparitia leziunilor de frecare. leziunilor de frecare.

Preventia leziunilor tegumentarePreventia leziunilor tegumentare - se schimba pozitia cel putin o data la o ora - se schimba pozitia cel putin o data la o ora

- se evita fumatul sau - se evita fumatul sau expunereaexpunerea la la fumulfumul de de tigaratigara - este indicat ca pacientul sa faca - este indicat ca pacientul sa faca fizioterapiefizioterapie - este indicata mentinerea greutatii constante fara - este indicata mentinerea greutatii constante fara cresteri sau scaderi bruste. Cresterea greutatii cresteri sau scaderi bruste. Cresterea greutatii poate duce la crestera presiunii intr-o anumita poate duce la crestera presiunii intr-o anumita zona zona - se evita dispozitivele sub forma de colac sau - se evita dispozitivele sub forma de colac sau suporturile sub forma de ghete cu aer pentru suporturile sub forma de ghete cu aer pentru calcaie. Acestea pot provoca la randul lor leziuni calcaie. Acestea pot provoca la randul lor leziuni - este necesar sa se cunoasca aspectul leziunilor - este necesar sa se cunoasca aspectul leziunilor si identificarea lor cat mai rapida. si identificarea lor cat mai rapida.

ASPECTE PRIVIND NUTRITIA SI ASPECTE PRIVIND NUTRITIA SI HIDRATAREA PACIENTILOR IN HIDRATAREA PACIENTILOR IN

RECUPERAREA MEDICALARECUPERAREA MEDICALA

SCOP: de a identifica aspectele SCOP: de a identifica aspectele privind nutritia si hidratarea privind nutritia si hidratarea diferitelor categorii de pacienti din diferitelor categorii de pacienti din serviciul de recuperare medicala; de serviciul de recuperare medicala; de a efectua o evaluare nutritionala a efectua o evaluare nutritionala simpla.simpla.

ASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE

Sunt considerate nutrienti: proteinele, Sunt considerate nutrienti: proteinele, carbohidratii, grasimile, caloriile, carbohidratii, grasimile, caloriile, vitaminele, mineralele, lichidele si vitaminele, mineralele, lichidele si electrolitii;electrolitii;

Factorii care interfera cu aportul adecvat Factorii care interfera cu aportul adecvat de nutrienti sunt: de nutrienti sunt:

boli sau tulburari ale apetitului, boli sau tulburari ale apetitului, mirosului, gustului, accesului la hrana, mirosului, gustului, accesului la hrana, ale atentiei, dexteritatii, masticatiei, ale atentiei, dexteritatii, masticatiei, deglutitiei, digestiei, absorbtiei, deglutitiei, digestiei, absorbtiei, transportului, stocarii, cererilor transportului, stocarii, cererilor metabolice si ale excretiei;metabolice si ale excretiei;

ASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE

Suferintele si leziunile neurologice altereaza rata Suferintele si leziunile neurologice altereaza rata metabolica si reprezinta un risc pentru instalarea metabolica si reprezinta un risc pentru instalarea deficitului proteic si caloric;deficitului proteic si caloric;

Scaderea aportului oral, concomitent cu cresterea Scaderea aportului oral, concomitent cu cresterea necesarului nutritional au drept consecinta necesarului nutritional au drept consecinta scaderea rezervei de proteine cu rol plastic si scaderea rezervei de proteine cu rol plastic si scaderea rezervelor de glucide si grasimi ca sursa scaderea rezervelor de glucide si grasimi ca sursa energetica. energetica.

Proteinele sunt necesare constructiei, sustinerii si Proteinele sunt necesare constructiei, sustinerii si refacerii arhitecturii tisulare, pentru mentinerea refacerii arhitecturii tisulare, pentru mentinerea proceselor energetice si a diferitelor procese proceselor energetice si a diferitelor procese fiziologice in care sunt implicati hormoni, enzime, fiziologice in care sunt implicati hormoni, enzime, anticorpi.anticorpi.

EvaluareEvaluare

Evaluarea dosarului pacientului si Evaluarea dosarului pacientului si chestionarea acestuia despre:chestionarea acestuia despre:

Aportul alimentar: cantitativ si calitativ, Aportul alimentar: cantitativ si calitativ, calculul caloriilor, aport/productie, calculul caloriilor, aport/productie, preferinte alimentare/modele culturale, preferinte alimentare/modele culturale, intolerante alimentare, apetit.intolerante alimentare, apetit.

Inaltime, greutate anormala.Inaltime, greutate anormala. Nivel de activitate (voluntar, involuntar).Nivel de activitate (voluntar, involuntar). Abilitatea de a inghiti.Abilitatea de a inghiti. Medicatie.Medicatie.

EvaluareEvaluare

Masuram inaltimea si greutatea Masuram inaltimea si greutatea pacientului.pacientului.

Observam nivelul de activitate.Observam nivelul de activitate. Comparam nivelul actual de Comparam nivelul actual de

activitate al pacientului cu nivelele activitate al pacientului cu nivelele de activitate ale persoanelor apte de activitate ale persoanelor apte de munca.de munca.

EvaluareEvaluare Inspectam pielea si fanerele.Inspectam pielea si fanerele.

prurit= mancarime, rash, leziuni, culoare, prurit= mancarime, rash, leziuni, culoare, pigmentare, hidratare, textura si grosime, pigmentare, hidratare, textura si grosime, elasticitate, vascularizatie, eriteme, edeme. elasticitate, vascularizatie, eriteme, edeme.

Pentru simtul mirosului: acoperim o nara in timp ce Pentru simtul mirosului: acoperim o nara in timp ce o testam pe cealalta; folosim cateva mirosuri o testam pe cealalta; folosim cateva mirosuri commune: tabac, cafea, parfum, dar nu alcool. commune: tabac, cafea, parfum, dar nu alcool.

Pentru simtul gustului: testam 2/3 anterioare ale Pentru simtul gustului: testam 2/3 anterioare ale limbii (nervul cranian VII) si 1/3 posterioara limbii (nervul cranian VII) si 1/3 posterioara (nervul IX); folosim fructele, zaharul, piperul. (nervul IX); folosim fructele, zaharul, piperul.

Pentru a testa deglutitia, cer pacientului sa inghita Pentru a testa deglutitia, cer pacientului sa inghita “in sec”, pentru a observa elevatia laringelui. “in sec”, pentru a observa elevatia laringelui.

EvaluareEvaluare

Inspectam dentitia.Inspectam dentitia. Folosim o sursa de iluminare pentru a observa Folosim o sursa de iluminare pentru a observa

dintii. In mod normal, un adult are 32 de dintii. In mod normal, un adult are 32 de dinti, 8 pe fiecare parte a fiecarui maxilar. dinti, 8 pe fiecare parte a fiecarui maxilar. Cautam carii evidente, dinti lipsa, stricati, Cautam carii evidente, dinti lipsa, stricati, discolorati, inlocuiti. Intrebam pacientul daca discolorati, inlocuiti. Intrebam pacientul daca foloseste proteza toala sau partial si unde e foloseste proteza toala sau partial si unde e localizata.localizata.

Masuram temperatura corpuluiMasuram temperatura corpului Notam date despre starea afectiva a pacientului Notam date despre starea afectiva a pacientului

(orientat temporo-spatial, cooperant, atent).(orientat temporo-spatial, cooperant, atent). Estimam greutatea corporala ideala (IBW-ideal Estimam greutatea corporala ideala (IBW-ideal

body weight)/ IMC ( G/ IxI)body weight)/ IMC ( G/ IxI)

EvaluareEvaluare Determinarea nevoilor calorice – multiplicand IMC Determinarea nevoilor calorice – multiplicand IMC

cu un factor (130-pentru persoanele sedentare, cu un factor (130-pentru persoanele sedentare, 150-pentru cele cu activitate moderata si 200-150-pentru cele cu activitate moderata si 200-pentru cele foarte active); se obtine o estiamare a pentru cele foarte active); se obtine o estiamare a necesarului caloric zilnic (kcal/zi).necesarului caloric zilnic (kcal/zi).

Revederea valorilor de laborator – cum ar fi Revederea valorilor de laborator – cum ar fi hemoglobina si hematocritul (eventual si fierul si hemoglobina si hematocritul (eventual si fierul si capacitatea de legare a oxigenului), proteinele capacitatea de legare a oxigenului), proteinele totale (reflecta nivelele curente de protein serice), totale (reflecta nivelele curente de protein serice), albumina (acuratete mai mare decat proteinele albumina (acuratete mai mare decat proteinele totale), trigliceridele si nivelele de colesterol totale), trigliceridele si nivelele de colesterol (nivelele de grasimi saturate) si numaratoarea (nivelele de grasimi saturate) si numaratoarea limfocitlor totale (globule albe x 1000 - % limfocite limfocitlor totale (globule albe x 1000 - % limfocite = suma proteinelor si nivelul de functionare a = suma proteinelor si nivelul de functionare a sistemului imun).sistemului imun).

Diagnosticarea malnutritiei: Diagnosticarea malnutritiei: calculam procentul de pierdere a calculam procentul de pierdere a greutatii corporale. Daca acesta greutatii corporale. Daca acesta e >2% in 1 saptamana, >5% in 1 e >2% in 1 saptamana, >5% in 1 luna, >7,5% in 3 luni sau >10% luna, >7,5% in 3 luni sau >10% in 6 luni, atunci persoana e in 6 luni, atunci persoana e considerata malnutrita.considerata malnutrita.

DISFAGIADISFAGIA

SCOP: identificarea persoanelor cu disfagie.SCOP: identificarea persoanelor cu disfagie.

ECHIPAMENT: ECHIPAMENT: echipament de aspirareechipament de aspirare Ustensile pentru hranire (lingurite, linguri Ustensile pentru hranire (lingurite, linguri

de metal)de metal) Cani (30-200ml)Cani (30-200ml) Cani modificateCani modificate Alimente si lichide pentru procesul hraniriiAlimente si lichide pentru procesul hranirii Perne pentru pozitionarePerne pentru pozitionare

DISFAGIADISFAGIADisfunctii ale masticatiei si ale inghitirii se pot intalni Disfunctii ale masticatiei si ale inghitirii se pot intalni

la persoanele diagnosticate cu:la persoanele diagnosticate cu: Tulburari vasculare (accidentele vasculare Tulburari vasculare (accidentele vasculare

cerebrale-AVC)cerebrale-AVC) Traumatisme craniocerebrale: TCCTraumatisme craniocerebrale: TCC Boli neurologice degenerative-parkinsonism, Boli neurologice degenerative-parkinsonism,

scleroza laterala amiotrifica - SLA, scleroza scleroza laterala amiotrifica - SLA, scleroza multipla – SM, distrofie musculara, miastenia multipla – SM, distrofie musculara, miastenia gravis – MG, coreea Huntingtongravis – MG, coreea Huntington

Alte boli neurologice cum ar fi: poliomielita, Alte boli neurologice cum ar fi: poliomielita, Traumatismele vertebro-medulare: TVMTraumatismele vertebro-medulare: TVM Anemii severeAnemii severe Dementa, confuzieDementa, confuzie Arsuri.Arsuri.

DISFAGIADISFAGIATrebuie suspicionata disfagia, in cazul prezentei:Trebuie suspicionata disfagia, in cazul prezentei: Incoordonarii masticatiei cu deglutitia;Incoordonarii masticatiei cu deglutitia; dizartriei; dizartriei; Hipersalivatiei;Hipersalivatiei; Dispneei;Dispneei; Tuse in timp ce sau imediat dupa ce mananca sau Tuse in timp ce sau imediat dupa ce mananca sau

bea;bea; Aspiratiei de mancare sau saliva (nu se observa ca Aspiratiei de mancare sau saliva (nu se observa ca

celelalte semne)celelalte semne) Adunarea alimentelor in cavitatea bucalaAdunarea alimentelor in cavitatea bucala Scaderea calitatii vocii.Scaderea calitatii vocii.

Complicatii majore asociate cu disfagia sunt: dispneea, Complicatii majore asociate cu disfagia sunt: dispneea, aspiratia, deshidratarea si malnutritia.aspiratia, deshidratarea si malnutritia.

Obtinerea datelor anamnesticeObtinerea datelor anamnestice

Istoricul sau etiologia disfunctiei de inghitireIstoricul sau etiologia disfunctiei de inghitire Pierderea in greutatePierderea in greutate Rezultatele testelor diagnosticRezultatele testelor diagnostic Tipul dieteiTipul dietei Orice problema sau dificultate in a mesteca Orice problema sau dificultate in a mesteca

sau a inghiti solide sau lichidesau a inghiti solide sau lichide Adunarea particulelor de mancare in cavitatea Adunarea particulelor de mancare in cavitatea

bucala si in ce parte a cavitatii bucalebucala si in ce parte a cavitatii bucale Tuse sau dispneeTuse sau dispnee Regurgitatie nazalaRegurgitatie nazala O voce modificataO voce modificata Aspiratia, antecedente de pneumonie de Aspiratia, antecedente de pneumonie de

aspiratie sau alte probleme respiratoriiaspiratie sau alte probleme respiratorii

Metoda de alimentatie curenta:Metoda de alimentatie curenta:

Metoda de alimentatie curenta:Metoda de alimentatie curenta: OralaOrala EnteralaEnterala ParenteralaParenterala

ASPECTE, ce trebuie evaluateASPECTE, ce trebuie evaluate

Mobilitatea: poate pacientul sa adopte o pozitie adecvata pentru Mobilitatea: poate pacientul sa adopte o pozitie adecvata pentru alimentatie?alimentatie?

Capul si trunchiul pe linia medianaCapul si trunchiul pe linia mediana Un bun control al capuluiUn bun control al capului Capul usor flectatCapul usor flectat Soldurile flectateSoldurile flectate Capacitatea de a sta in sezut la 90 gradeCapacitatea de a sta in sezut la 90 grade Asistenta sau mijloace de sprijin auxiliar necesare pentru Asistenta sau mijloace de sprijin auxiliar necesare pentru

mentinerea pozitiei.mentinerea pozitiei.

Respiratia: poate pacientul sa isi protejeze caile respiratorii?Respiratia: poate pacientul sa isi protejeze caile respiratorii? Reflexul de tuseReflexul de tuse Caracterele fonatieiCaracterele fonatiei Secretiile (cantitatea si tipul)Secretiile (cantitatea si tipul) Sunetele respiratoriiSunetele respiratorii Traheostoma (tipul)Traheostoma (tipul) Necesitatea aspiratiei.Necesitatea aspiratiei.

Cognitia si comportamentul:Cognitia si comportamentul: Nivelul de responsabilizareNivelul de responsabilizare LetargieLetargie ImpulsivitateImpulsivitate Probleme de memorieProbleme de memorie Capcitatea de a urma comenzile simpleCapcitatea de a urma comenzile simple Atentia.Atentia.Aspectele senzoriale si motorii ale functiilor orale:Aspectele senzoriale si motorii ale functiilor orale: Raspunsul de inghitireRaspunsul de inghitire Raspunsul la stimuliRaspunsul la stimuli Postura gurii in repausPostura gurii in repaus Senzatiile orale si facialeSenzatiile orale si faciale Miscarile voluntare – inchiderea si deschiderea guriiMiscarile voluntare – inchiderea si deschiderea gurii Inchiderea si deschiderea buzelorInchiderea si deschiderea buzelor Miscarile limbii (inauntru si in afara, dintr-o parte intr-alta, sus si jos)Miscarile limbii (inauntru si in afara, dintr-o parte intr-alta, sus si jos)Functional: - utilizarea adecvata a unei cani goale, a paiului, a linguriiFunctional: - utilizarea adecvata a unei cani goale, a paiului, a linguriiFunctia membrului superiorFunctia membrului superiorCoordonarea generala.Coordonarea generala.

Consultare interdisciplinara Consultare interdisciplinara cu un cu un medic de recuperare, un ORL-ist, medic de recuperare, un ORL-ist, un dietetician, pentru a formula un un dietetician, pentru a formula un program sigur de alimentatie.program sigur de alimentatie.

CONSIDERATII GENERALECONSIDERATII GENERALE

Etapele deglutitiei sunt:Etapele deglutitiei sunt:1.1. Faza preparatorie orala, in care mancarea este Faza preparatorie orala, in care mancarea este

manipulata in cavitatea bucalamanipulata in cavitatea bucala2.2. Faza orala, in care miscarile limbii propulseaza Faza orala, in care miscarile limbii propulseaza

bolul alimentar spre partea posterioara a limbiibolul alimentar spre partea posterioara a limbii3.3. Faza faringiana, care consta in raspunsul de Faza faringiana, care consta in raspunsul de

inghitire (prima faza involuntara)inghitire (prima faza involuntara)4.4. Faza esofagiana, in timpul careia miscarile Faza esofagiana, in timpul careia miscarile

peristaltice transporta mancarea prin esofag.peristaltice transporta mancarea prin esofag.

Tehnicile de alimentatie oralaTehnicile de alimentatie orala

Pacientul cu disfagie trebuie sa fie bine Pacientul cu disfagie trebuie sa fie bine odihnit, calm si atent pe cat posibil in odihnit, calm si atent pe cat posibil in momentul in care mananca.momentul in care mananca.

Criteriile ce trebuie indeplinite inainte de Criteriile ce trebuie indeplinite inainte de alimentare includ:alimentare includ:

Pacientul sa fie constient si cooperantPacientul sa fie constient si cooperant Sa aiba control asupra miscarilor oraleSa aiba control asupra miscarilor orale Sa-si protejeze caile aerieneSa-si protejeze caile aeriene Sa isi poata controla si inghiti salivaSa isi poata controla si inghiti saliva

Tehnici de alimentatie orala,Tehnici de alimentatie orala,accidenteaccidente

Inainte de a hrani pacienti Inainte de a hrani pacienti cu disfagie sau cu posibile cu disfagie sau cu posibile probleme de masticatie si deglutitieprobleme de masticatie si deglutitie, personalul avizat ar , personalul avizat ar trebui sa demonstreze cunostinte si abilitati in a efectua trebui sa demonstreze cunostinte si abilitati in a efectua manevra Heimlich. De asemenea, membrii familiei trebuie manevra Heimlich. De asemenea, membrii familiei trebuie si ei sa invete aceasta manevra.si ei sa invete aceasta manevra.

Abordarile recomandate sunt urmatoarele:Abordarile recomandate sunt urmatoarele: Pacientul constient, in ortostatism sau sezand:Pacientul constient, in ortostatism sau sezand: Persoana care executa manevra sta in spatele pacientului, Persoana care executa manevra sta in spatele pacientului,

cu un picior in lateral si cu celalalt in spate (aceasta pozitie cu un picior in lateral si cu celalalt in spate (aceasta pozitie permite sa sprijini pacientul si sa executi si impingerea permite sa sprijini pacientul si sa executi si impingerea abdominala)abdominala)

Inconjoara cu bratele talia pacientuluiInconjoara cu bratele talia pacientului La una din maini strangi pumnul, pe care il apuci cu mana La una din maini strangi pumnul, pe care il apuci cu mana

cealalta. Pumnul il plasezi cu policele pe abdomenul cealalta. Pumnul il plasezi cu policele pe abdomenul pacientului, putin mai sus de ombilic si sub torace.pacientului, putin mai sus de ombilic si sub torace.

Apasa cu pumnul in abdomenul pacientului cu o impingere Apasa cu pumnul in abdomenul pacientului cu o impingere rapida, puternica, in interior si in sus. Repeta impingerea in rapida, puternica, in interior si in sus. Repeta impingerea in secvente rapide, daca este necesar.secvente rapide, daca este necesar.

Manevra HeimlichManevra Heimlich

Manevra HeimlichManevra HeimlichPacientul inconstient, intins:Pacientul inconstient, intins: Pozitioneaza pacientul in decubit dorsal (pe Pozitioneaza pacientul in decubit dorsal (pe

spate).spate). Ingenuncheaza langa coapsele pacientuluiIngenuncheaza langa coapsele pacientului Cu o mana pusa direct pe cealalta, plaseaza Cu o mana pusa direct pe cealalta, plaseaza

zona palmara a mainii de dedesubt in centrul zona palmara a mainii de dedesubt in centrul abdomenului pacientului, putin mai sus de abdomenului pacientului, putin mai sus de ombilic (evitand presiunea in apropiere de ombilic (evitand presiunea in apropiere de apendicele xifoid si pe cutia toracica)apendicele xifoid si pe cutia toracica)

Apasa rapid in abdomen, cu o impingere Apasa rapid in abdomen, cu o impingere puternica in sus, de-a lungul liniei mediane a puternica in sus, de-a lungul liniei mediane a corpului. Repeta daca este necesar.corpului. Repeta daca este necesar.

Manevra HeimlichManevra Heimlich

EDUCAREA PACIENTULUI SI A EDUCAREA PACIENTULUI SI A FAMILIEIFAMILIEI

Educam pacientul sau persoanele care il Educam pacientul sau persoanele care il ingrijesc despre cea mai potrivita metoda ingrijesc despre cea mai potrivita metoda de alimentare in fiecare caz. Luam in de alimentare in fiecare caz. Luam in considerare posibilele complicatii, riscuri, considerare posibilele complicatii, riscuri, orice semn sau simptom care ne-ar putea orice semn sau simptom care ne-ar putea indica oprirea alimentatiei orale.indica oprirea alimentatiei orale.

Manevra Heimlich trebuie invatata de Manevra Heimlich trebuie invatata de catre toti membrii familiei responsabili cu catre toti membrii familiei responsabili cu hranirea pacientului.hranirea pacientului.

Oferim materiale educationale si informatii Oferim materiale educationale si informatii specific afectiunii.specific afectiunii.

NIVELURI DE SEVERITATE NIVELURI DE SEVERITATE DISFUNCTIONALA ALE DEGLUTITIEIDISFUNCTIONALA ALE DEGLUTITIEI

NIVEL SEVER (NONFUNCTIONAL):NIVEL SEVER (NONFUNCTIONAL): Toate resursele nutritionale sunt din metode alternative de Toate resursele nutritionale sunt din metode alternative de

alimentarealimentare Pacientul nu primeste nimic pe guraPacientul nu primeste nimic pe gura Procesul de hranire pe cale orala va urma indicatiile tuturor Procesul de hranire pe cale orala va urma indicatiile tuturor

specialistilorspecialistilorNIVEL MODERAT SEVER (FUNCTIE DIMINUATA):NIVEL MODERAT SEVER (FUNCTIE DIMINUATA): Metodele alternative de hranire sunt principala sursa de nutritieMetodele alternative de hranire sunt principala sursa de nutritie Succes limitat, inconstant, cu aportul alimentar pe cale oralaSucces limitat, inconstant, cu aportul alimentar pe cale orala Pacientul necesita supraveghere constantaPacientul necesita supraveghere constanta E nevoie implicarea echipei multidisciplinara, dar doar ORListul E nevoie implicarea echipei multidisciplinara, dar doar ORListul

sau specialistul in nutritie introduce elemente tehnice noi in sau specialistul in nutritie introduce elemente tehnice noi in alimentatiealimentatie


NIVEL MODERAT (FUNCTIE AFECTATA):NIVEL MODERAT (FUNCTIE AFECTATA): Metode alternative pot fi retrase din procesul de baza de hranireMetode alternative pot fi retrase din procesul de baza de hranire Pacientul este destul de fiabil cu un regim alimentar cu aspecte Pacientul este destul de fiabil cu un regim alimentar cu aspecte

bine precizatebine precizate Supraveghere constanta necesaraSupraveghere constanta necesara Asistenta medicala e din ce in ce mai implicata si urmeaza Asistenta medicala e din ce in ce mai implicata si urmeaza

instructiunile ORListului sau specialistului in nutritieinstructiunile ORListului sau specialistului in nutritie Tot acestia supravegheaza introducerea unor noi elemente sau Tot acestia supravegheaza introducerea unor noi elemente sau

tehnici nutritionaletehnici nutritionaleNIVEL MODERAT-SCAZUT (FUNCTIE AFECTATA):NIVEL MODERAT-SCAZUT (FUNCTIE AFECTATA): Pacientul e destul de fiabil cu nivele definite de mancare Pacientul e destul de fiabil cu nivele definite de mancare

consistentaconsistenta Lichidele sau chiar solidele pot sa determine inca dificultatiLichidele sau chiar solidele pot sa determine inca dificultati Asistentul medical isi asuma principala responsabilitate pentru Asistentul medical isi asuma principala responsabilitate pentru

supravegherea hraniriisupravegherea hranirii Sunt initiate instructii pentru autoservire, daca functia membrelor Sunt initiate instructii pentru autoservire, daca functia membrelor

superioare permitesuperioare permite


NIVEL SCAZUT DE DISFUNCTIE (DAR ADECVAT):NIVEL SCAZUT DE DISFUNCTIE (DAR ADECVAT): Pacientul primeste dieta normala, cu doar cateva restrictii Pacientul primeste dieta normala, cu doar cateva restrictii

alimentare, datorita unor eventuale dificultati individualealimentare, datorita unor eventuale dificultati individuale E necesara din ce in ce mai putin supravegherea specialistilorE necesara din ce in ce mai putin supravegherea specialistilor Pacientul poate necesita anumi tehnici sau proceduri speciale Pacientul poate necesita anumi tehnici sau proceduri speciale

pentru a reusi o deglutitie normalapentru a reusi o deglutitie normalaNIVEL DISFUNCTIONAL MINIM (DAR ADECVAT ):NIVEL DISFUNCTIONAL MINIM (DAR ADECVAT ): Pacientul primeste o dieta normala, fara vreo restrictiePacientul primeste o dieta normala, fara vreo restrictie Nu e necesara supraveghereaNu e necesara supravegherea Episoade ocazionale de tuse la ingestia de lichide sau solideEpisoade ocazionale de tuse la ingestia de lichide sau solideNIVEL FUNCTIONAL NORMAL (ADECVAT):NIVEL FUNCTIONAL NORMAL (ADECVAT): Pacientul este independent in alimentatia pe cale orala, pentru Pacientul este independent in alimentatia pe cale orala, pentru

toate consistentele alimentelortoate consistentele alimentelor Competenta in limite de siguranta si eficienta ale deglutitiei.Competenta in limite de siguranta si eficienta ale deglutitiei.

TUBURI PENTRU ALIMENTATIE TUBURI PENTRU ALIMENTATIE ENTERALAENTERALA

SCOPURI: de a asigura lichidele si SCOPURI: de a asigura lichidele si nutritia pacientilor care nu sunt nutritia pacientilor care nu sunt capabili de a primi capabili de a primi mancarea/lichidele/medicatia pe cale mancarea/lichidele/medicatia pe cale orala.orala.

Tub nasogastricTub nasogastric de cauciuc sau de vinilde cauciuc sau de vinil Avantaje:Avantaje: relativ usor de introdus, relativ usor de introdus,

plasarea corecta e verificata prin aspiratie; plasarea corecta e verificata prin aspiratie; proces digestiv normalizat; varietate mare proces digestiv normalizat; varietate mare de formule de substitutie, suplimentare de formule de substitutie, suplimentare noninvaziva; utilizat intermitent cu noninvaziva; utilizat intermitent cu alimentatie de tip oral.alimentatie de tip oral.

Dezavantaje:Dezavantaje: distensie gastrica; particule distensie gastrica; particule mici de hrana, necesita pompa sau siringa mici de hrana, necesita pompa sau siringa si experienta practica; tubul rosu de si experienta practica; tubul rosu de cauciuc nu e transparent; poate sa nu fie cauciuc nu e transparent; poate sa nu fie radioopac; manevrele sunt vizibile pentru radioopac; manevrele sunt vizibile pentru pacient si pot fi neplacute.pacient si pot fi neplacute.

Tub nasogastricTub nasogastric

Complicatii:Complicatii: reflux gastric; emeza; reflux gastric; emeza; Dislocarea tubului (migreaza sau este Dislocarea tubului (migreaza sau este indepartat de tot); traumatizarea indepartat de tot); traumatizarea mucoaselor sau a altor tesuturi.mucoaselor sau a altor tesuturi.

Management si preventie:Management si preventie: reziduul gastric: reziduul gastric: crestere lenta a complexitatii etapelor de crestere lenta a complexitatii etapelor de hranire, concentrare; pacientul in pozitie hranire, concentrare; pacientul in pozitie cu trunchiul ridicat; mainile pacientului cu trunchiul ridicat; mainile pacientului sunt imobilizate; stabilizare adecvata a sunt imobilizate; stabilizare adecvata a tubului; igiena narinei; tehnici de taping.tubului; igiena narinei; tehnici de taping.

GastrostomaGastrostoma

chirurgicalchirurgical Avantaje:Avantaje: alimente vascoase, date alimente vascoase, date

prin blender, sub forma de bolus; prin blender, sub forma de bolus; utilizare pe termen lung; utilizare pe termen lung; economica; cosmetica si economica; cosmetica si confortabila; nu compromite confortabila; nu compromite sfincterul esofagian.sfincterul esofagian.

Dezavantaje:Dezavantaje: procedura chirurgicala procedura chirurgicala cu risc; stoma mare.cu risc; stoma mare.

GastrostomaGastrostoma Complicatii:Complicatii: infectii; scurgeri infectii; scurgeri

gastrice sau ulceratii; tesut gastrice sau ulceratii; tesut de granulatie in jurul stomei; de granulatie in jurul stomei; herniere; dislocarea tubului herniere; dislocarea tubului (migreaza sau e indepartat (migreaza sau e indepartat de tot)de tot)

Management si preventie:Management si preventie: ingrijirea leziunii aseptice; ingrijirea leziunii aseptice; antiacide; prevenirea antiacide; prevenirea ulcerelor; cauterizare ulcerelor; cauterizare (mecanica sau cu nitrat de (mecanica sau cu nitrat de argint); suport abdominal. argint); suport abdominal. Initial un dressing este folosit Initial un dressing este folosit obligatoriu, apoi, pe termen obligatoriu, apoi, pe termen lung, devine optional; tehnici lung, devine optional; tehnici atente de mobilizare; tehnici atente de mobilizare; tehnici adecvate de stabilizare; liant adecvate de stabilizare; liant abdominal, imbracaminte. abdominal, imbracaminte.

Gastrostoma endoscopica Gastrostoma endoscopica percutanata (PEG)percutanata (PEG)

Avantaje:Avantaje: tub pentru particule mici tub pentru particule mici (10-14 French); se plaseaza sub (10-14 French); se plaseaza sub anestezie locala; da putine anestezie locala; da putine complicatii; leziune locala minima; complicatii; leziune locala minima; economica; usor de ingrijit.economica; usor de ingrijit.

Dezavantaje:Dezavantaje: necesita timp variabil necesita timp variabil pentru vindecarea tractului, inainte pentru vindecarea tractului, inainte ca tubul sa fie schimbat; se ca tubul sa fie schimbat; se obstrueaza mult mai usor decat obstrueaza mult mai usor decat tuburile largi.tuburile largi.

Gastrostoma endoscopica Gastrostoma endoscopica percutanatapercutanata

Complicatii:Complicatii: dislocuirea tubului dislocuirea tubului (migreaza sau iese (migreaza sau iese de tot).de tot).

Management si Management si preventie:preventie: nu e nu e necesar dressingul, necesar dressingul, daca e asigurat daca e asigurat drenajul; tenhici de drenajul; tenhici de mobilizare atente; mobilizare atente; tehnici de stabilizare tehnici de stabilizare adecvate; liant adecvate; liant abdominal, abdominal, imbracaminte.imbracaminte.

Tub nasoentericTub nasoenteric

AvantajeAvantaje: radiopac; : radiopac; compromitere minima a compromitere minima a sfincterelor gastrice; evita sfincterelor gastrice; evita umplerea cavitatii gastrice; umplerea cavitatii gastrice; hranire orala confortabila; hranire orala confortabila; minima trauma a tesuturilor; minima trauma a tesuturilor; permite variatii ale pozitiei permite variatii ale pozitiei pacientului.pacientului.

DezavantajeDezavantaje: pierderea : pierderea electrolitilor gastrici, a factorului electrolitilor gastrici, a factorului intrinsec si a digestiei normale; intrinsec si a digestiei normale; necesita pompa volumetrica; necesita pompa volumetrica; hranirea dureaza mult timp; hranirea dureaza mult timp; necesita experienta pentru necesita experienta pentru plasare; varianta costisitoare; plasare; varianta costisitoare; tubul se poate obstrua usor sau tubul se poate obstrua usor sau se poate rasuci; stimul vizibil, se poate rasuci; stimul vizibil, neplacut.neplacut.

Tub nasoentericTub nasoenteric ComplicatiiComplicatii: dislocarea tubului; intubare : dislocarea tubului; intubare

pulmonara; obstructie; deshidratare; diaree pulmonara; obstructie; deshidratare; diaree (3-6 scaune/zi); deficit nutritional; probleme (3-6 scaune/zi); deficit nutritional; probleme de absorbtie.de absorbtie.

Management si preventieManagement si preventie: pacient : pacient imobilizat; verificare radiografica a imobilizat; verificare radiografica a plasamentului; monitorizaarea nivelului plasamentului; monitorizaarea nivelului zgomotelor intestinale si eliminarile; zgomotelor intestinale si eliminarile; monitorizarea functiei respiratorii; eliminam monitorizarea functiei respiratorii; eliminam lactoza si complexele de nutrienti; evit lactoza si complexele de nutrienti; evit riscul obstructiei; micsorez debitul riscul obstructiei; micsorez debitul alimentatiei si diluez mancarea; medicatie alimentatiei si diluez mancarea; medicatie antidiareica; hrana bogata in fibre; rezolv antidiareica; hrana bogata in fibre; rezolv problema deficitului de vitamine si minerale problema deficitului de vitamine si minerale si dezechilibrele electrolitice si hormonale.si dezechilibrele electrolitice si hormonale.

Tub gastroentericTub gastroenteric tub cu lumen simplu sau dublutub cu lumen simplu sau dublu AvantajeAvantaje: permite imbunatatirea si trecerea de : permite imbunatatirea si trecerea de

la ruta gastrica la cea duodenala; permite la ruta gastrica la cea duodenala; permite drenajul gastric in timpul alimentarii; prevede drenajul gastric in timpul alimentarii; prevede ruta gastrica pentru medicatiile voluminoase.ruta gastrica pentru medicatiile voluminoase.

DezavantajeDezavantaje: aceleasi ca la gastrostoma si : aceleasi ca la gastrostoma si tubul gastroenteric; este necesara experienta tubul gastroenteric; este necesara experienta tehnica pentru a inlocui tubul; scump; o tehnica pentru a inlocui tubul; scump; o abordare destul de recenta.abordare destul de recenta.

ComplicatiiComplicatii: aceleasi ca pentru tubul : aceleasi ca pentru tubul nasoenteric, cu exceptia intubatiei pulmonare.nasoenteric, cu exceptia intubatiei pulmonare.

Management si preventieManagement si preventie: aceleasi ca la tubul : aceleasi ca la tubul nasoenteric; trecerea la alimentatia orala nasoenteric; trecerea la alimentatia orala imediat ce pacientul indeplineste criteriile.imediat ce pacientul indeplineste criteriile.

JejunostomieJejunostomie

AvantajeAvantaje: evita trecerea prin sfincterele : evita trecerea prin sfincterele esofagian si gastrice; permite adoptarea esofagian si gastrice; permite adoptarea unor pozitii diverse pentru pacient. unor pozitii diverse pentru pacient. Sonda este plasata permanent, bine Sonda este plasata permanent, bine fixata local (inconjurata de tesutul celular fixata local (inconjurata de tesutul celular subcutanat).subcutanat).

DezavantajeDezavantaje: necesita experienta : necesita experienta specializata pentru plasarea tubului de specializata pentru plasarea tubului de jejunostomie; riscurile chirurgicale; jejunostomie; riscurile chirurgicale; toleranta limitata la preparatele din toleranta limitata la preparatele din dieta.dieta.

JejunostomieJejunostomie ComplicatiiComplicatii: aceleasi, in plus pot aparea probleme : aceleasi, in plus pot aparea probleme

cu absorbtia nutrientilor, de deshidratare, cu cu absorbtia nutrientilor, de deshidratare, cu activitatea fiziologica a intestinului, obstructie activitatea fiziologica a intestinului, obstructie intestinala usoara.intestinala usoara.

Management si preventieManagement si preventie: aceleasi ca in tabel 1-4, : aceleasi ca in tabel 1-4, adaugand necesarul de supliment de lichide (apa), adaugand necesarul de supliment de lichide (apa), bufeuri, perioade mai lungi de alimentare; bufeuri, perioade mai lungi de alimentare; suplimentare parenterala, intravenoasa.suplimentare parenterala, intravenoasa.

PEJ (Jejunostomie endoscopica percutana): PEJ (Jejunostomie endoscopica percutana): AvantajeAvantaje: reduce riscul chirurgical, practicandu-se : reduce riscul chirurgical, practicandu-se

anestezie locala; cosmetic.anestezie locala; cosmetic.Tub gastrojejunal:Tub gastrojejunal: AvantajeAvantaje: poate fi transformat in tub de alimentatie : poate fi transformat in tub de alimentatie

gastrica, dupa imbunatatirea starii pacientului.gastrica, dupa imbunatatirea starii pacientului. DezavantajDezavantaj: tehnica relativ noua.: tehnica relativ noua.

INSERTIA TUBULUI NASO-GASTRIC/ INSERTIA TUBULUI NASO-GASTRIC/ TUBULUI NASO-ENTERICTUBULUI NASO-ENTERIC

SCOP: de a furniza lichide si nutrienti SCOP: de a furniza lichide si nutrienti pacientilor incapabili de alimentatie orala.pacientilor incapabili de alimentatie orala.

ECHIPAMENT:ECHIPAMENT: Tub de alimentare steril = tub naso-Tub de alimentare steril = tub naso-

gastric/enteric de lungime si diametru gastric/enteric de lungime si diametru adecvate;adecvate;

Siringa sterila cu Luer-Lok compatibila sau Siringa sterila cu Luer-Lok compatibila sau cateter de tip:cateter de tip:

5-10 ml (nou nascut – 2 ani)5-10 ml (nou nascut – 2 ani) 20 ml (2-8 ani)20 ml (2-8 ani) 50 ml (pentru tuburi # 12 French sau mai 50 ml (pentru tuburi # 12 French sau mai

mari)mari)

Lubrifiant hidro-solubil sau apa pentru a inmuia Lubrifiant hidro-solubil sau apa pentru a inmuia suprafata capatului tubului; a se consulta suprafata capatului tubului; a se consulta recomandarile producatorului pentru lubrifiere.recomandarile producatorului pentru lubrifiere.

Manusi nesterile.Manusi nesterile. Stetoscop.Stetoscop. LanternaLanterna Tampoane pentru protectia pielii, banda de Tampoane pentru protectia pielii, banda de

leucoplast si de pansament, plasturi.leucoplast si de pansament, plasturi. Recipient bazin pentru emeza si servetele Recipient bazin pentru emeza si servetele

pentru fata.pentru fata. Optional: gheata, pentru a creste rigiditatea Optional: gheata, pentru a creste rigiditatea

tubului, pentru un pasaj mai usor.tubului, pentru un pasaj mai usor.

DATE GENERALEDATE GENERALE

Recomandarea medicului este necesara pentru insertia unui Recomandarea medicului este necesara pentru insertia unui tub naso-gastric/enteric.tub naso-gastric/enteric.

Nivelul si frecventa alimentarii si a hidratarii au la baza date Nivelul si frecventa alimentarii si a hidratarii au la baza date precum varsta, greutatea si necesarul caloric al pacientului.precum varsta, greutatea si necesarul caloric al pacientului.

Pacientii care primesc alimentatie naso-gastrica/enterica Pacientii care primesc alimentatie naso-gastrica/enterica trebuie monitorizati in ceea ce priveste necesarul caloric, trebuie monitorizati in ceea ce priveste necesarul caloric, aportul si eliminarile si, saptamanal, greutatea corpului.aportul si eliminarile si, saptamanal, greutatea corpului.

De fiecare data cand un astfel de tub este utilizat, exista De fiecare data cand un astfel de tub este utilizat, exista riscul de aspiratie a continutului gastric.riscul de aspiratie a continutului gastric.

Este recomandat ca tubul sa fie schimbat o data la doua Este recomandat ca tubul sa fie schimbat o data la doua saptamani, oricum, el poate fi schimbat mai des sau mai rar, saptamani, oricum, el poate fi schimbat mai des sau mai rar, dupa cum considera asistentul medical ce supravegheaza dupa cum considera asistentul medical ce supravegheaza procesul.procesul.

Intervalul si data schimbarii, la fel ca instructiunile pentru Intervalul si data schimbarii, la fel ca instructiunile pentru aceasta tehnica, ar trebui incluse in planul de ingrijire aceasta tehnica, ar trebui incluse in planul de ingrijire pentru fiecare pacient.pentru fiecare pacient.

PROCEDURA DE MONTARE A TUBULUI PROCEDURA DE MONTARE A TUBULUI NASO-GASTRIC/ENTERIC (pasi):NASO-GASTRIC/ENTERIC (pasi):

Pregatim echipamentul necesar; verificam identitatea Pregatim echipamentul necesar; verificam identitatea pacientului; asiguram intimitatea; ne spalam pe maini. pacientului; asiguram intimitatea; ne spalam pe maini. Folosim manusi nesterile.Folosim manusi nesterile.

Pregatim tampon de vata sau tifon, pansament (3-4 bucati Pregatim tampon de vata sau tifon, pansament (3-4 bucati taiate in jumatate pe lungime). Introducem acum tubul de taiate in jumatate pe lungime). Introducem acum tubul de cauciuc in apa cu gheata. Tuburile de plastic nu trebuie cauciuc in apa cu gheata. Tuburile de plastic nu trebuie introduse in gheata.introduse in gheata.

Pozitia pacientului e in semi-flexie a trunchiului, cu perna Pozitia pacientului e in semi-flexie a trunchiului, cu perna sub cap. Pozitia capului faciliteaza inchiderea glotei si sub cap. Pozitia capului faciliteaza inchiderea glotei si inghitirea tubului in esofag.inghitirea tubului in esofag.

Explicam procedura pacientului. Este de preferat sa avem Explicam procedura pacientului. Este de preferat sa avem un ajutor pentru aceasta procedura, mai ales daca un ajutor pentru aceasta procedura, mai ales daca pacientul este copil. Copilul poate fi infasat cu un cearsaf pacientul este copil. Copilul poate fi infasat cu un cearsaf sau o patura sau este tinut de maini, de catre apartinator sau o patura sau este tinut de maini, de catre apartinator sau de personal bland, care sa ii inspire comfort si sau de personal bland, care sa ii inspire comfort si siguranta, nicidecum sa provoace panica.siguranta, nicidecum sa provoace panica.

•Verificam zona nasala si gatul pentru secretii si permeabilitate, utilizand o lanterna.•Curatam usor narile daca este nevoie. •Estimam distanta dintre nasul pacientului si stomac, pregatind o lungime suficient de mare a tubului, incat sa ajunga bine si sa ramana in cavitatea gastrica (sub apendicele xifoid). Tinem cateterul la varful nasului, indoim tubul spre spatele si in jurul urechii si in jos spre stomac (sub apendicele xifoid).•Marcam cateterul cu o bucata de leucoplast sau cu un marker, pentru a ne indica lungimea totala a tubului care va fi introdusa.

Curatam si degresam zona nasului. Se poate folosi un tampon cu alcool pentru aceasta.

Lubrifiem cateterul de la varf pe distanta de cca 4-5 inch de capatul celalalt.

Copiii ar trebui tinuti in pozitie de ortostatism. Alta persoana ar trebui sa ii incline capul usor

Sprijinim capul pacientului prin plasarea unei maini pe fruntea acestuia.

Inseram cateterul iposterior si inferior cu mana dominanta. Pentru a facilita insertia, directionam tubul de-a lungul pasajului nazal spre urechea de aceeasi parte. Cand tubul atinge jonctiunea faringiana, intorc tubul inspre interior, spre cealalta narina si avansez.

Aceasta actiune e orientata spre coborarea tubului in esofag. Rog pacientul sa inghita (in gol) frecvent, pentru a ajuta pasajul

tubului in stomac. Un copil nu va putea insa sa inghita la comanda, astfel ca deglutitia ar trebui stimulata prin lovituri usoare asupra cartilajului cricoid spre spate.

Impingem tubul 3-5 cm (copil) sau 5-7cm (adult) de Impingem tubul 3-5 cm (copil) sau 5-7cm (adult) de fiecare data cand pacientul inghite, pana cand tubul fiecare data cand pacientul inghite, pana cand tubul ajunge cu zona premarcata la nivelul narinei. Ragaitul nu ajunge cu zona premarcata la nivelul narinei. Ragaitul nu este ceva anormal, dar daca apar tuse sau dispnee sau este ceva anormal, dar daca apar tuse sau dispnee sau modificari de voce, MA OPRESC si reevaluez amplasarea modificari de voce, MA OPRESC si reevaluez amplasarea tubului. Il retrag, daca tusea continua. Verific daca tubul tubului. Il retrag, daca tusea continua. Verific daca tubul e indoit sau ingramadit in cavitatea bucala, caz in care il e indoit sau ingramadit in cavitatea bucala, caz in care il retrag.retrag.

Fixez tubul intr-o pozitie si verific aceasta pozitie Fixez tubul intr-o pozitie si verific aceasta pozitie injectand o cantitate mica de aer cu siringa si ascult cu injectand o cantitate mica de aer cu siringa si ascult cu stetoscopul in aria epigastrica un zgomot suierat sau stetoscopul in aria epigastrica un zgomot suierat sau fasait. Verificam pHul continutului gastric.fasait. Verificam pHul continutului gastric.

Acestea confirma plasamentul gastric al tubului de Acestea confirma plasamentul gastric al tubului de cauciuc sau de plastic. Tuburile de calibru mic trebuie cauciuc sau de plastic. Tuburile de calibru mic trebuie radiografiate.radiografiate.

Cand pozitia e verificata, fixam bine tubul cu plasturi. Cand pozitia e verificata, fixam bine tubul cu plasturi.

Aducem banda adeziva pe sub tub la nivelul Aducem banda adeziva pe sub tub la nivelul narinei si o trecem pe deasupra lui, infasurand narinei si o trecem pe deasupra lui, infasurand piramida nasala (dar nu prea strans, pentru ca ar piramida nasala (dar nu prea strans, pentru ca ar putea stanjeni respiratia). Acoperim cu o a doua putea stanjeni respiratia). Acoperim cu o a doua bucata de banda adeziva deasupra nasului. bucata de banda adeziva deasupra nasului. Asiguram in al doilea punct, chiar si pe obraz (la Asiguram in al doilea punct, chiar si pe obraz (la mijlocul distantei dintre nas si ureche, pe aceeasi mijlocul distantei dintre nas si ureche, pe aceeasi parte cu tubul) sau pe frunte. Fruntea este parte cu tubul) sau pe frunte. Fruntea este comfortabila pentru majoritatea pacientilor si este comfortabila pentru majoritatea pacientilor si este mai greu de ajuns la ea pentru copii. Folosim mai greu de ajuns la ea pentru copii. Folosim tinctura de benzoina pentru a facilita aderenta tinctura de benzoina pentru a facilita aderenta benzii, dupa ce pielea de dedesubt a fost benzii, dupa ce pielea de dedesubt a fost pregatita pentru prevenirea iritatiilor, mai ales la pregatita pentru prevenirea iritatiilor, mai ales la copii. Se pot folosi benzi extra-fine de hidrocoloid copii. Se pot folosi benzi extra-fine de hidrocoloid in acest scop.in acest scop.

INDEPARTAREA TUBULUI NASO-INDEPARTAREA TUBULUI NASO-GASTRIC/ENTERIC:GASTRIC/ENTERIC:

Spalam mainile.Spalam mainile. Folosim manusi nesterile.Folosim manusi nesterile. Planificam extragerea tubului dupa mai mult timp Planificam extragerea tubului dupa mai mult timp

de la hranire. Explicam pacientului procedura si il de la hranire. Explicam pacientului procedura si il pozitionam cu trunchiul ridicat. Vrem sa prevenim pozitionam cu trunchiul ridicat. Vrem sa prevenim astfel greata, voma si aspirarea.astfel greata, voma si aspirarea.

Obstruam ferm tubul cu o pensa, pentru a Obstruam ferm tubul cu o pensa, pentru a preveni eliberarea continutului tubului deasupra preveni eliberarea continutului tubului deasupra sfincterelor gastrice.sfincterelor gastrice.

Indepartam materialele adezive cu care a fost Indepartam materialele adezive cu care a fost fixat tubul.fixat tubul.

Indepartam tubul usor, dar rapid, ceea ce reduce Indepartam tubul usor, dar rapid, ceea ce reduce ragaitul la trecerea tubului prin faringe.ragaitul la trecerea tubului prin faringe.

Inlaturam tubul in containere speciale.Inlaturam tubul in containere speciale.

STABILIZAREA TUBULUI NASO-GASTRIC STABILIZAREA TUBULUI NASO-GASTRIC (APLICABIL PENTRU TUBUL NASO-GASTRIC (APLICABIL PENTRU TUBUL NASO-GASTRIC

SI PENTRU CEL NASO-ENTERIC)SI PENTRU CEL NASO-ENTERIC)

In sectiile de recuperare, alimentatia naso-In sectiile de recuperare, alimentatia naso-gastrica este folosita pentru asigurarea nevoilor gastrica este folosita pentru asigurarea nevoilor nutritionale pe termen scurt, dar si pe termen nutritionale pe termen scurt, dar si pe termen lung, la pacientii la care gastro sau jejunostomia lung, la pacientii la care gastro sau jejunostomia sunt contraindicate.sunt contraindicate.

Migrarea sau iesirea tubului pot aparea ca urmare Migrarea sau iesirea tubului pot aparea ca urmare a tractiunilor sau a slabirii mijoacelor de fixare. a tractiunilor sau a slabirii mijoacelor de fixare. Dislocarea sau indoirea pot apare in timpul Dislocarea sau indoirea pot apare in timpul reancorarii sau dupa tuse viguroasa, ragait sau reancorarii sau dupa tuse viguroasa, ragait sau varsatura.varsatura.

Factori pentru alegerea metodei sunt: toleranta Factori pentru alegerea metodei sunt: toleranta pielii, necesitatea rearanjarii benzii adezive, pielii, necesitatea rearanjarii benzii adezive, preferintele si comportamentul pacientului, preferintele si comportamentul pacientului, prezenta altor echipamente (ex, canula nasala de prezenta altor echipamente (ex, canula nasala de oxigen).oxigen).

STABILIZAREA SI PANSAREA STABILIZAREA SI PANSAREA TUBULUI GASTRICTUBULUI GASTRIC

Ingrijirea stomei gastrice in caz de leziuni noi, infectate sau Ingrijirea stomei gastrice in caz de leziuni noi, infectate sau supurate necesita curatare aseptica cu produsi recomandati supurate necesita curatare aseptica cu produsi recomandati de medic si clatire cu ser fiziologic. Stoma vindecata poate fi de medic si clatire cu ser fiziologic. Stoma vindecata poate fi curatata cu apa si sapun si poate sa nu necesite pansament.curatata cu apa si sapun si poate sa nu necesite pansament.

Una dintre problemele des intalnite la aceste tuburi de Una dintre problemele des intalnite la aceste tuburi de alimentare este migrarea tubului, ceea ce poate crea alimentare este migrarea tubului, ceea ce poate crea obstructie pilorica sau intestinala; poate fi evitata printr-o obstructie pilorica sau intestinala; poate fi evitata printr-o ancorare adecvata. La fel poate fi prevenita migrarea ancorare adecvata. La fel poate fi prevenita migrarea frecventa a tuburilor traditionale de gastrostoma (nu PEG).frecventa a tuburilor traditionale de gastrostoma (nu PEG).

Escoriatii ale marginilor stomei pot aparea cand se face Escoriatii ale marginilor stomei pot aparea cand se face tractiunea sau pensarea laterala a tubului gastric. tractiunea sau pensarea laterala a tubului gastric.

Educam pacientul si familia asupra scopului tehnicii Educam pacientul si familia asupra scopului tehnicii stabilizarii tubului si asupra ingrijirii stomei. Informam stabilizarii tubului si asupra ingrijirii stomei. Informam pacientul si apartinatorii sa pastreze legatura cu stafful pacientul si apartinatorii sa pastreze legatura cu stafful medical si sa comunice orice problema aparuta.medical si sa comunice orice problema aparuta.

STABILIZAREA TUBULUI DE STABILIZAREA TUBULUI DE JEJUNOSTOMIEJEJUNOSTOMIE

Exista mai multe tipuri de tuburi de jejunostomie. Unele Exista mai multe tipuri de tuburi de jejunostomie. Unele sunt ancorate intern, acestea neavand risc prea mare de a sunt ancorate intern, acestea neavand risc prea mare de a migra sau de a cadea. Medicii pot alege sa le ancoreze prin migra sau de a cadea. Medicii pot alege sa le ancoreze prin sutura la abdomenul pacientului. sutura la abdomenul pacientului.

Jejunostoma necesita ingrijiri pentru preventia Jejunostoma necesita ingrijiri pentru preventia suprainfectiilor sau a leziunilor de drenaj, iar locurile de suprainfectiilor sau a leziunilor de drenaj, iar locurile de sutura pot necesita curatare cu agenti medicamentosi sutura pot necesita curatare cu agenti medicamentosi prescrisi de medic si clatire cu ser fiziologic. Stomele prescrisi de medic si clatire cu ser fiziologic. Stomele vindecate se pot ingriji cu apa si sapun.vindecate se pot ingriji cu apa si sapun.

Educam pacientul si persoanele care il ingrijesc asupra Educam pacientul si persoanele care il ingrijesc asupra procedurilor de stabilizare a tubului, asupra potentialelor procedurilor de stabilizare a tubului, asupra potentialelor probleme si efectele lor si asupra aspectelor de ancorare a probleme si efectele lor si asupra aspectelor de ancorare a tubului.tubului.

REZIDUUL GASTRICREZIDUUL GASTRIC

SCOP: de a masura continutul gastric si, indirect, SCOP: de a masura continutul gastric si, indirect, motilitatea gastrica inainte, in timpul si dupa motilitatea gastrica inainte, in timpul si dupa hranire; de a preveni refluxul gastroesofagian si hranire; de a preveni refluxul gastroesofagian si potentiala aspiratie pulmonara.potentiala aspiratie pulmonara.

ECHIPAMENT:ECHIPAMENT: Seringa (60 ml cateter sau tipul Luer-Lok Seringa (60 ml cateter sau tipul Luer-Lok

compatibil cu conexiunea distala a tubului compatibil cu conexiunea distala a tubului enteric)enteric)

Clema, dop sau supapa de inchidereClema, dop sau supapa de inchidere Bazin gradat pentru varsatura sau containerBazin gradat pentru varsatura sau container Manusi nesterileManusi nesterile

ADMINISTRAREA ALIMENTATIEI ADMINISTRAREA ALIMENTATIEI ENTERICEENTERICE

SCOP: sa indeplinim cerintele nutritionale si de hidratare prin SCOP: sa indeplinim cerintele nutritionale si de hidratare prin aport pe cale nasogastrica, gastrica sau intestinala; se aport pe cale nasogastrica, gastrica sau intestinala; se prevenim complicatiile enterale si respiratorii.prevenim complicatiile enterale si respiratorii.

ECHIPAMENT:ECHIPAMENT: Ansamblu de alimentare gastricaAnsamblu de alimentare gastrica Sticla, punga sau siringa compatibila cu tubul de alimentare Sticla, punga sau siringa compatibila cu tubul de alimentare

si pompasi pompa Pompa volumetrica, conform indicatiilorPompa volumetrica, conform indicatiilor Alimente recomandateAlimente recomandate Solutie de accelerare mecanica (de obicei apa)Solutie de accelerare mecanica (de obicei apa) 4 puncte de sprijin4 puncte de sprijin Cleme sau stopperCleme sau stopper Echipament optional: dispozitiv de testare a secretiei Echipament optional: dispozitiv de testare a secretiei

gastrice; manusi nesterile.gastrice; manusi nesterile.

INGRIJIREA CAVITATII BUCALEINGRIJIREA CAVITATII BUCALE

SCOP: curatarea dintilor, a limbii si a mucoasei orale SCOP: curatarea dintilor, a limbii si a mucoasei orale de resturi si bacterii; prevenirea sangerarilor de resturi si bacterii; prevenirea sangerarilor mucoaselor si a leziunilor; asigurarea comfortului mucoaselor si a leziunilor; asigurarea comfortului pacientuluipacientului

ECHIPAMENT:ECHIPAMENT: Apa caldaApa calda Pasta de dintiPasta de dinti Bazin de emeza ( lighean)Bazin de emeza ( lighean) Prosop, serveteleProsop, servetele Lumina adecvataLumina adecvata Perie de dinti cu perii moiPerie de dinti cu perii moi

Desi igiena orala e necesara cel putin de doua ori pe zi Desi igiena orala e necesara cel putin de doua ori pe zi pentru orice pacient dependent, pentru pacientii care nu pentru orice pacient dependent, pentru pacientii care nu primesc nimic pe cale orala, care respira pe gura sau cei primesc nimic pe cale orala, care respira pe gura sau cei care isi tin gura inchisa, frecventa necesara creste la trei-care isi tin gura inchisa, frecventa necesara creste la trei-patru ori pe zi.patru ori pe zi.

Examinarea danturii si curatarea ei ar trebui programata Examinarea danturii si curatarea ei ar trebui programata chiar din timpul perioadei postacute. Pacientii cu leziuni chiar din timpul perioadei postacute. Pacientii cu leziuni dentare sau cu probleme grave ale dentitiei necesita dentare sau cu probleme grave ale dentitiei necesita reparatii care sa previna pierderea dintilor, care ar reparatii care sa previna pierderea dintilor, care ar reprezenta un risc de aspiratie. reprezenta un risc de aspiratie.

Pacientii care isi scrasnesc dintii (bruxism) necesita Pacientii care isi scrasnesc dintii (bruxism) necesita sisteme de protectie a gurii, a dintilor, care sa inhibe sisteme de protectie a gurii, a dintilor, care sa inhibe acest comportamentacest comportament

Igiena orala furnizeaza stimularea senzoriala pentru Igiena orala furnizeaza stimularea senzoriala pentru cresterea confortului si promoveaza stimularea digestiva cresterea confortului si promoveaza stimularea digestiva si productia de saliva. Poate, insa, stimula ragaitul si si productia de saliva. Poate, insa, stimula ragaitul si tusea, de aceea trebuie sa fie facuta inaintea meselor, pe tusea, de aceea trebuie sa fie facuta inaintea meselor, pe cat posibil.cat posibil.

Igiena orala este vitala pentru promovarea colaborarii cu Igiena orala este vitala pentru promovarea colaborarii cu staful medical si cu familia. O slaba igiena orala poate fi staful medical si cu familia. O slaba igiena orala poate fi un obstacol pentru contactele sociale ale pacientuluiun obstacol pentru contactele sociale ale pacientului

Evitam utilizarea preparatelor acide, cum ar fi lamaia, Evitam utilizarea preparatelor acide, cum ar fi lamaia, pentru stimulare sau pentru ingrijire, deoarece induc pentru stimulare sau pentru ingrijire, deoarece induc deteriorarea smaltului dentar si pot fi periculoase pentru deteriorarea smaltului dentar si pot fi periculoase pentru tesuturile moi. De asemenea, evitam dulciurile si tesuturile moi. De asemenea, evitam dulciurile si preparatele alcoolice.preparatele alcoolice.

PROCEDURA:PROCEDURA: Spalam mainile. Folosim manusi nesterile, masca si protectie Spalam mainile. Folosim manusi nesterile, masca si protectie

pentru ochipentru ochi Explicam procedura pacientului si o executam in prezenta Explicam procedura pacientului si o executam in prezenta

apartinatorilorapartinatorilor Pozitionam pacientul cu trunchiul ridicat, capul flectat sau in Pozitionam pacientul cu trunchiul ridicat, capul flectat sau in

pozitie ridicata din decubit lateral; aceste pozitii ajuta drenajul pozitie ridicata din decubit lateral; aceste pozitii ajuta drenajul rapid al continutului cavitatii orale si previne aspiratia.rapid al continutului cavitatii orale si previne aspiratia.

Aranjez bazinul pentru emeza si prosoape suficiente. Imi Aranjez bazinul pentru emeza si prosoape suficiente. Imi pregatesc echipamentul, aspirarea, asigur iluminarea adecvatapregatesc echipamentul, aspirarea, asigur iluminarea adecvata

Deschid gura pacientului si vizualizez dintii, limba si mocoasa. Deschid gura pacientului si vizualizez dintii, limba si mocoasa. Deschiderea gurii este obtinuta prin usoara inclinare a capului, Deschiderea gurii este obtinuta prin usoara inclinare a capului, presiune pe barbie si masaj al obrajilor. Plasam blocajul pentru presiune pe barbie si masaj al obrajilor. Plasam blocajul pentru muscatura intre dintii din spate, daca e nevoie. Indepartez proteza muscatura intre dintii din spate, daca e nevoie. Indepartez proteza daca este prezenta. Dispozitivul anti muscatura nu trebuie fortat daca este prezenta. Dispozitivul anti muscatura nu trebuie fortat intre dinti. Poate fi necesar sa asteptam relaxarea sau sa obtinem intre dinti. Poate fi necesar sa asteptam relaxarea sau sa obtinem un cascat cu gura deschisa.un cascat cu gura deschisa.

INGRIJIREA NARINELORINGRIJIREA NARINELOR

SCOPURI: de a pastra integritatea mucoasei SCOPURI: de a pastra integritatea mucoasei nazale, prin lubrefierea ei si indepartarea nazale, prin lubrefierea ei si indepartarea reziduurilor; de a preveni sangerarea si leziunile reziduurilor; de a preveni sangerarea si leziunile mucoasei, de a promova comfortul pacientului, de mucoasei, de a promova comfortul pacientului, de a imbunatati potenta cailor aeriene.a imbunatati potenta cailor aeriene.

ECHIPAMENT:ECHIPAMENT: Apa si sapunApa si sapun Pansament pentru spalarePansament pentru spalare ServeteleServetele LanternaLanterna Lubrifianti hidrosolubiliLubrifianti hidrosolubili Tampoane de vataTampoane de vata

Atentie deosebita asupra mucoasei nazale este necesara Atentie deosebita asupra mucoasei nazale este necesara atunci cand:atunci cand:

Sunt plasate tuburi naso-entericeSunt plasate tuburi naso-enterice Respiratia nazala este ruta respiratorie principala Respiratia nazala este ruta respiratorie principala

(pacientul tine gura inchisa)(pacientul tine gura inchisa)Decanularea traheostomeiDecanularea traheostomei Exista secretii evidente si audibile, iar pacientul nu le Exista secretii evidente si audibile, iar pacientul nu le

poate elimina la comandapoate elimina la comanda Ingrijirea narinelor trebuie facuta cel putin o data pe zi, Ingrijirea narinelor trebuie facuta cel putin o data pe zi,

uneori mai desuneori mai des Programam procedura cand pacientul este relaxat, are o Programam procedura cand pacientul este relaxat, are o

pozitie cu trunchiul ridicat si inainte de masa.pozitie cu trunchiul ridicat si inainte de masa. Nu trebuie folosite produse pe baza de petrolNu trebuie folosite produse pe baza de petrol

DEZOBSTRUCTIA TUBURILOR DEZOBSTRUCTIA TUBURILOR ENTERALEENTERALE

SCOP: de a restabili permeabilitatea tubului de SCOP: de a restabili permeabilitatea tubului de nutritie enterala; de a preveni necesitatea nutritie enterala; de a preveni necesitatea reinsertiei tubului.reinsertiei tubului.

ECHIPAMENT:ECHIPAMENT: Seringi compatibile cu Luer-Lok sau catetere tip:Seringi compatibile cu Luer-Lok sau catetere tip: 5-20 ml pentru tuburi cu diametru mic5-20 ml pentru tuburi cu diametru mic 20-60 ml pentru tuburi mai largi decat #10 20-60 ml pentru tuburi mai largi decat #10

FrenchFrenchOptional: apa calda, bautura carbonatata, suc Optional: apa calda, bautura carbonatata, suc

acidulat, enzime proteice, manusi nesterileacidulat, enzime proteice, manusi nesterile

Cel mai bun mod de a mentine permeabilitatea tuburilor Cel mai bun mod de a mentine permeabilitatea tuburilor de nutritie enterala este de a respecta procedurile de de nutritie enterala este de a respecta procedurile de administrare a hranei si a medicamentelor. Oricum, administrare a hranei si a medicamentelor. Oricum, obstructia poate fi anticipata atunci cand:obstructia poate fi anticipata atunci cand:

Sunt folosite tuburi de calibru mic (#10 French sau mai Sunt folosite tuburi de calibru mic (#10 French sau mai mici)mici)

Retentia gastrica provoaca staza a continutului gastricRetentia gastrica provoaca staza a continutului gastric Cand sunt administrate medicatie nonlichida sau Cand sunt administrate medicatie nonlichida sau

suplimentesuplimente Cand administrarea de fluide este restrictionataCand administrarea de fluide este restrictionata Continutul gastric include reziduurile alimentatiei orale.Continutul gastric include reziduurile alimentatiei orale.

PROCEDURA:PROCEDURA: Spalam mainile. Aplicam manusi nesterileSpalam mainile. Aplicam manusi nesterile Explicam procedura pacientului si il pozitionam ca atunci Explicam procedura pacientului si il pozitionam ca atunci

cand vrem sa ii servim masacand vrem sa ii servim masa Examinam tubul pentru semnele exterioare de dislocuire:Examinam tubul pentru semnele exterioare de dislocuire: Stabilitate deranjataStabilitate deranjata Lungime anormala a tubului (mai lunga sau mai scurta Lungime anormala a tubului (mai lunga sau mai scurta

decat la ultima evaluare)decat la ultima evaluare) Incercarea de a dezobstrua un tub iesit de la locul lui poate Incercarea de a dezobstrua un tub iesit de la locul lui poate

sa se complice cu aspirare pulmonara sau trauma tisulara. sa se complice cu aspirare pulmonara sau trauma tisulara. Capatul proximal al tubului poate de asemenea sa fie Capatul proximal al tubului poate de asemenea sa fie localizat gresit, impotriva mucoaselor interne sau indoit sau localizat gresit, impotriva mucoaselor interne sau indoit sau spiralat.spiralat.

Deconectam si declampam tubul.Deconectam si declampam tubul. Facem manevre usoare de stoarcere a tubului Facem manevre usoare de stoarcere a tubului

intre degete din punctul lui de insertie spre intre degete din punctul lui de insertie spre capatul distal si permitem si drenajul pasiv capatul distal si permitem si drenajul pasiv gravitational. Aceste manevre pot misca din loc gravitational. Aceste manevre pot misca din loc un dop ce obstrueaza si creaza usoara presiune un dop ce obstrueaza si creaza usoara presiune negativa.negativa.

Umplem o mica siringa cu apa calda. Injectez si Umplem o mica siringa cu apa calda. Injectez si retrag apa cu miscari usoare.retrag apa cu miscari usoare.

Apa poate dizolva un dop subtire de particule. Apa poate dizolva un dop subtire de particule. Presiunea viguroasa asupra siringii poate mai Presiunea viguroasa asupra siringii poate mai degraba sa solidifice dopul sau sa rupa tubuldegraba sa solidifice dopul sau sa rupa tubul

Dupa cateva minute, in care am asteptat ca apa Dupa cateva minute, in care am asteptat ca apa sa dizolve obstacolul, retrag apa din tub.sa dizolve obstacolul, retrag apa din tub.

TRANZITIA DE LA ALIMENTATIA TRANZITIA DE LA ALIMENTATIA ENTERALA LA CEA ORALAENTERALA LA CEA ORALA

Evaluam complet aspectele legate de disfagie.Evaluam complet aspectele legate de disfagie. Daca aspiratia este inca o posibilitate, o alta video-Daca aspiratia este inca o posibilitate, o alta video-

fluoroscopie va fi efectuata.fluoroscopie va fi efectuata. Consultarea cu specialistul ORL si de recuperare in legatura Consultarea cu specialistul ORL si de recuperare in legatura

cu datele evaluarii si cu planul terapeutic.cu datele evaluarii si cu planul terapeutic. Tehnici terapeutice specifice trebuie identificate pentru Tehnici terapeutice specifice trebuie identificate pentru

fiecare pacient.fiecare pacient. Urmam procedurile pentru hranirea in limite de siguranta a Urmam procedurile pentru hranirea in limite de siguranta a

pacientului cu disfagie.pacientului cu disfagie. Indepartam tubul doar dupa ce alimentarea orala adecvata Indepartam tubul doar dupa ce alimentarea orala adecvata

(din punct de vedere al caloriilor, al fluidelor) s-a mentinut (din punct de vedere al caloriilor, al fluidelor) s-a mentinut constanta pentru 3-5 zile.constanta pentru 3-5 zile.

Controlul eliminarilorControlul eliminarilor

Proceduri pentru eliminarile Proceduri pentru eliminarile intestinaleintestinale

Stabilirea programuluiStabilirea programului

PasiPasi

1.1. Evaluare completa;Evaluare completa;

2.2. Evaluarea factorilor ce pot influenta Evaluarea factorilor ce pot influenta programul: dieta , lichide, lipsa programul: dieta , lichide, lipsa activitatii fizice; activitatii fizice;

3.3. Masuri preventive;Masuri preventive;

4.4. Proceduri terapeutice.Proceduri terapeutice.

Preventia si controlul complicatiilor Preventia si controlul complicatiilor legate de managementul intestinallegate de managementul intestinal

Complicatii: Complicatii: constipatie, constipatie, diaree, diaree, hemoroizi, hemoroizi, disreflexia autonoma.disreflexia autonoma.

ConstipatiaConstipatia

cauze- nivel scazut de activitate cauze- nivel scazut de activitate

fizica, alimentatia, ingestia de fizica, alimentatia, ingestia de lichide, medicamente, abuzul de lichide, medicamente, abuzul de laxative, sindromul intestinului laxative, sindromul intestinului iritabil, ignorarea nevoii de a merge iritabil, ignorarea nevoii de a merge la toaleta. la toaleta.

CauzeCauze

Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile neurologice, metabolice si endocrine si afectiunile sistemice neurologice, metabolice si endocrine si afectiunile sistemice care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot incetini miscarea materiilor fecale prin colon, rect sau anus.incetini miscarea materiilor fecale prin colon, rect sau anus.

Printre bolile care pot cauza constipatie se numara: Printre bolile care pot cauza constipatie se numara: - - SclerozaScleroza multiplamultipla - - BoalaBoala Parkinson Parkinson - Pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica - Pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica - - AccidenteleAccidentele vascularevasculare cerebralecerebrale - Traumatisme ale coloanei vertebrale - Traumatisme ale coloanei vertebrale - - DiabetulDiabetul zaharatzaharat - Bolile glandei tioride - - Bolile glandei tioride - hiperhiper- si - si hipotiroidiahipotiroidia - - HipercalcemiaHipercalcemia - - UremiaUremia- - SindromulSindromul Down Down. .

Masuri preventiveMasuri preventive

DietaDieta - O - O dietadieta cu suficiente fibre (intre 20 si 35 gr pe zi) cu suficiente fibre (intre 20 si 35 gr pe zi) ajuta la formarea unui scaun moale: fasole, toate cerealele, ajuta la formarea unui scaun moale: fasole, toate cerealele, fructe proaspete si legume ca sparanghelul, salata, varza si fructe proaspete si legume ca sparanghelul, salata, varza si morcovii. morcovii.

Evitarea limitarii la mancarea care nu are fibre sau are un Evitarea limitarii la mancarea care nu are fibre sau are un continut scazut de fibre ca inghetata, branza, carnea.continut scazut de fibre ca inghetata, branza, carnea.

Schimbarile stilului de viataSchimbarile stilului de viata - Alte schimbari care pot - Alte schimbari care pot ajuta la tratarea si prevenirea constipatiei includ consumul ajuta la tratarea si prevenirea constipatiei includ consumul suficient de apa si de alte lichide ca sucurile de fructe si suficient de apa si de alte lichide ca sucurile de fructe si legume si supa limpede, legume si supa limpede, exercitiiexercitii fizicefizice zilnice si rezervarea zilnice si rezervarea unui timp suficient pentru a merge la toaleta. Pe langa unui timp suficient pentru a merge la toaleta. Pe langa acestea, urgenta de a iesi la toaleta nu ar trebui ignorata.acestea, urgenta de a iesi la toaleta nu ar trebui ignorata.

Managementul constipatieiManagementul constipatiei

Supozitoare introduse la ora mesei Supozitoare introduse la ora mesei +/- bauturi calde sau reci pt +/- bauturi calde sau reci pt stimularea peristalticii intestinale;stimularea peristalticii intestinale;

Stimularea digitala rectala pt Stimularea digitala rectala pt relaxarea sfincterului anal;relaxarea sfincterului anal;

Alte medicamente administrate oral: Alte medicamente administrate oral: laxative;laxative;

Masaj abdominal;Masaj abdominal; Clisma.Clisma.

Administrarea rectala a Administrarea rectala a supozitoarelorsupozitoarelor

Spalarea mainilor;Spalarea mainilor; Plasarea pacientului in Plasarea pacientului in

decubit lateral stg cu mb inf decubit lateral stg cu mb inf dr flectat;dr flectat;

Aplicarea de manusi Aplicarea de manusi nesterile;nesterile;

Lubrifierea indexului si Lubrifierea indexului si mediusului;mediusului;

Insertia usoara si completa Insertia usoara si completa a supozitorului;a supozitorului;

Se asteapta 15-20 de min si Se asteapta 15-20 de min si se transfera pac la toaleta.se transfera pac la toaleta.

Stimularea digitala rectalaStimularea digitala rectala Produce relaxarea mecanica a sfincterului anal;Produce relaxarea mecanica a sfincterului anal; Poate preceda insertia supozitorului sau se pot astepta 15 Poate preceda insertia supozitorului sau se pot astepta 15

min dupa insertie pt completarea efectului dupa evacuarea min dupa insertie pt completarea efectului dupa evacuarea fecalomului;fecalomului;

CI: istoric de boli cardiace, durere abdominala, sangerari CI: istoric de boli cardiace, durere abdominala, sangerari rectale, spasticitate anala crescuta;rectale, spasticitate anala crescuta;

Daca TVM mai sus de T6 poate aparea disreflexia autonoma Daca TVM mai sus de T6 poate aparea disreflexia autonoma in timpul procedurii;in timpul procedurii;

Se poate face cu pacientul in pozitie de defecatie Se poate face cu pacientul in pozitie de defecatie Se spala mainile, se aplica manusile, se aplica un unguent Se spala mainile, se aplica manusile, se aplica un unguent

pe deget, se pozitioneaza pacientul, se intorduce indexul si pe deget, se pozitioneaza pacientul, se intorduce indexul si se evacueaza fecalomul repetandu-se manevra prin rotatia se evacueaza fecalomul repetandu-se manevra prin rotatia degetului in anus.degetului in anus.

ClismaClismaClisma presupune introducerea unui lichid in rect cu scopul de a curata colonul Clisma presupune introducerea unui lichid in rect cu scopul de a curata colonul

sau pentru a administra unele medicamente sau chiar substante nutritive.sau pentru a administra unele medicamente sau chiar substante nutritive. Contraindicatiile clismeiContraindicatiile clismei hemoragii majore hemoragii majore necroze prin iradiere abdominala necroze prin iradiere abdominala patologii inflamatorii ale intestinului patologii inflamatorii ale intestinului hemoroizi hemoroizi ulcer si suspiciuni de perforare digestiva ulcer si suspiciuni de perforare digestiva tulburari cardiace severe tulburari cardiace severe interventii chirurgicale recente interventii chirurgicale recente hipertensiune arteriala severa hipertensiune arteriala severa cancer de colon cancer de colon hernii abdominale hernii abdominale sarcina sarcina fisuri si fistule anale fisuri si fistule anale boala Crohn boala Crohn tumori rectale sau intestinale tumori rectale sau intestinale colita ulceroasa colita ulceroasa clismele frecvente trebuie evitate si de cei care au tulburari cardiace sau clismele frecvente trebuie evitate si de cei care au tulburari cardiace sau

renale renale

ClismaClisma

ClismaClisma

echipament de baza, echipament de baza, aparatul aparatul pentru clisma este compus dinpentru clisma este compus din::

un irigatoun irigator: recipient de cel putin r: recipient de cel putin 1 l caruia sa i se poata atasa 1 l caruia sa i se poata atasa furtunul; furtunul;

furtun subtirefurtun subtire: se ataseaza : se ataseaza irigatorului in partea de jos pentru irigatorului in partea de jos pentru ca lichidul sa curga natural prin el; ca lichidul sa curga natural prin el;

canulacanula: se ataseaza furtunului, : se ataseaza furtunului, aceasta se va introduce in anus;aceasta se va introduce in anus;

suplimentar este nevoie de o suplimentar este nevoie de o crema crema pe baza de plante pentru pe baza de plante pentru ungerea canulei inainte de ungerea canulei inainte de introducerea in anus. introducerea in anus.

tehnica de executietehnica de executie irigatorul se fixeaza / atarna aproximativ la inaltimea capului (stand in irigatorul se fixeaza / atarna aproximativ la inaltimea capului (stand in

picioare), cu capatul furtunului mai sus decat el.picioare), cu capatul furtunului mai sus decat el. se ung 3-4 cm de la capatul canulei cu putina crema (ex: Propoderm, se ung 3-4 cm de la capatul canulei cu putina crema (ex: Propoderm,

crema cu musetel sau cu galbenele) pentru o mai usoara introducere.crema cu musetel sau cu galbenele) pentru o mai usoara introducere. se umple vasul irigatorului cu apa de argila calduta.se umple vasul irigatorului cu apa de argila calduta. se inchide robinetul irigatorului (sau se indoaie furtunul, daca nu are se inchide robinetul irigatorului (sau se indoaie furtunul, daca nu are

robinet).robinet). se introduce canula in se introduce canula in anusanus..

in prima etapa se introduc cel 500-1000 ml de lichid in colon la adult, 250-in prima etapa se introduc cel 500-1000 ml de lichid in colon la adult, 250-400 ml la copil, 15-60ml la sugar. Pac trebuie sa reziste senzatiei de 400 ml la copil, 15-60ml la sugar. Pac trebuie sa reziste senzatiei de defecatie pana se introduce toata apa din irigator;defecatie pana se introduce toata apa din irigator;

cand colonul este plin se asteapta 5-10 minute inainte de a elimina cand colonul este plin se asteapta 5-10 minute inainte de a elimina continutul continutul

IrigatoareIrigatoare

DiareeaDiareea

Eliminarea mai mult de 3 scaune apoase, moi intr-o zi se Eliminarea mai mult de 3 scaune apoase, moi intr-o zi se numeste diaree acuta. Eliminarea a doar 2 scaune moi intr-numeste diaree acuta. Eliminarea a doar 2 scaune moi intr-o zi si reluarea ulterioara a tranzitului normal reprezinta o o zi si reluarea ulterioara a tranzitului normal reprezinta o problema comuna si nu impune necesitatea administrarii problema comuna si nu impune necesitatea administrarii vreunui tratament. vreunui tratament.

Diareea acuta poate fi un semn al altei afectiuni si trebuie Diareea acuta poate fi un semn al altei afectiuni si trebuie abordata cu seriozitate. Pacientii cu diaree pot pierde mari abordata cu seriozitate. Pacientii cu diaree pot pierde mari cantitati lichidiene prin intermediul scaunelor apoase cantitati lichidiene prin intermediul scaunelor apoase repetate ceea ce poate duce in scurt timp la deshidratare repetate ceea ce poate duce in scurt timp la deshidratare cu tulburarea cu tulburarea homeostazieihomeostaziei - echilibrul necesar functionarii - echilibrul necesar functionarii normale a organismului. normale a organismului.

Deshidratarea are implicatii serioase iar gravitatea sa Deshidratarea are implicatii serioase iar gravitatea sa atinge cote maxime la copii mici si batrani, situatii in care atinge cote maxime la copii mici si batrani, situatii in care poate provoca serioase tulburari. poate provoca serioase tulburari. Diareea este o afectiune sau un simptom ce poate aparea Diareea este o afectiune sau un simptom ce poate aparea la orice varsta. La persoanele adulte aceasta apare in la orice varsta. La persoanele adulte aceasta apare in medie de circa 4 ori pe an. medie de circa 4 ori pe an.

DiareeaDiareea Diareea poate fi cauzata de o problema temporara autolimitanta cum Diareea poate fi cauzata de o problema temporara autolimitanta cum

ar fi o infectie intercurenta - diareea acuta sau poate fi o problema ar fi o infectie intercurenta - diareea acuta sau poate fi o problema cronica datorata unei cronica datorata unei afectiuniafectiuni intestinaleintestinale severe - diareea cronica. severe - diareea cronica.

Cateva din cauzele provocatoare de diaree ar putea fi: Cateva din cauzele provocatoare de diaree ar putea fi: - infectia bacteriana a - infectia bacteriana a tractuluitractului digestivdigestiv, : Campylobacter, , : Campylobacter, SalmonellaSalmonella, , Shigella si Shigella si Escherichia coliEscherichia coli - infectia virala; - infectia virala; cytomegaloviruscytomegalovirus, herpes simplex virus si virusul , herpes simplex virus si virusul hepatitei. Virusul cel mai frecvent implicat in producerea diareii este hepatitei. Virusul cel mai frecvent implicat in producerea diareii este rotavirusulrotavirusul - intoleranta alimentara- la lactoza, un element glucidic din lapte - intoleranta alimentara- la lactoza, un element glucidic din lapte - cauzele parazitare. Parazitii sunt microorganisme ce pot contamina - cauzele parazitare. Parazitii sunt microorganisme ce pot contamina apa si alimentele, infectand astfel tractul digestivapa si alimentele, infectand astfel tractul digestiv

- reactii adverse aparute la diferite medicamente, cum ar fi - reactii adverse aparute la diferite medicamente, cum ar fi antibioticele, antihipertensivele, medicamentele antiacide ce contin antibioticele, antihipertensivele, medicamentele antiacide ce contin magneziu magneziu - afectiuni intestinale inflamatorii, ca de exemplu - afectiuni intestinale inflamatorii, ca de exemplu colonulcolonul iritabiliritabil si alte si alte afectiuni ce afecteaza functionalitatea normala a intestinului, etc afectiuni ce afecteaza functionalitatea normala a intestinului, etc - cauze posibile de diaree pot fi si interventiile chirurgicale la nivelul - cauze posibile de diaree pot fi si interventiile chirurgicale la nivelul stomacului, stomacului, colecistectomiacolecistectomia, chirurgia colonului, interventii ce pot , chirurgia colonului, interventii ce pot induce tulburari in digestia alimentara. induce tulburari in digestia alimentara.

DiareeaDiareea In multe cazuri singurul tratament recomandat si suficient este In multe cazuri singurul tratament recomandat si suficient este

acoperirea pierderilor lichidiene ce au dus la deshidratare. acoperirea pierderilor lichidiene ce au dus la deshidratare. In alte cazuri preparatele antidiareice pot stopa diareea dar In alte cazuri preparatele antidiareice pot stopa diareea dar

acestea nu sunt recomandate in cazurile in care etiologia acestora acestea nu sunt recomandate in cazurile in care etiologia acestora este infectioasa. este infectioasa.

In cazul in care este nevoie de prescriptia si administrarea unui In cazul in care este nevoie de prescriptia si administrarea unui antibiotic si aici ne referim la diareea de etiologie infectioasa antibiotic si aici ne referim la diareea de etiologie infectioasa (bacteriana sau parazitara) va trebui consultat obligatoriu un (bacteriana sau parazitara) va trebui consultat obligatoriu un medic de specialitate. Trebuie evitata administrarea empirica de medic de specialitate. Trebuie evitata administrarea empirica de antibiotice datorita riscului de a crea rezistenta si de a selecta antibiotice datorita riscului de a crea rezistenta si de a selecta tulpini mai periculoase ce pot genera infectii mai greu de stapanit.tulpini mai periculoase ce pot genera infectii mai greu de stapanit.

Diareea de etiologie virala nu trebuie tratata cu antibiotic, aceste Diareea de etiologie virala nu trebuie tratata cu antibiotic, aceste substante neavand efect pe virusi. Tratamentul antibiotic in substante neavand efect pe virusi. Tratamentul antibiotic in aceste situatii trebuie administrat doar preventiv pentru a evita o aceste situatii trebuie administrat doar preventiv pentru a evita o suprainfectare bacteriana a leziunilor. In general diareea de suprainfectare bacteriana a leziunilor. In general diareea de origine virala trebuie tratata simptomatic si evitata deshidratarea, origine virala trebuie tratata simptomatic si evitata deshidratarea, afectiunea fiind in cele mai multe cazuri autolimitanta. afectiunea fiind in cele mai multe cazuri autolimitanta.

HemoroiziiHemoroizii

sunt dilatatiile venelor situate la sunt dilatatiile venelor situate la nivelul canalului anal si rectului nivelul canalului anal si rectului inferior, pachete hemoroidale ce pot inferior, pachete hemoroidale ce pot atinge dimensiuni suparatoare si pot atinge dimensiuni suparatoare si pot fi exteriorizati prin anus, fi exteriorizati prin anus, complicandu-se in diverse moduri - complicandu-se in diverse moduri - sangerare prin fisura la baza sangerare prin fisura la baza acestora sau prin fistula venoasa, acestora sau prin fistula venoasa, tromboza hemoroidala sau tromboza hemoroidala sau prolapsprolaps


ProfilaxieProfilaxie Singura modalitate de a preveni aparitia Singura modalitate de a preveni aparitia

hemoroizilor este eliminarea factorilor hemoroizilor este eliminarea factorilor predispozanti: constipatia, iritatia locala, sezutul predispozanti: constipatia, iritatia locala, sezutul prelungit, etc.prelungit, etc.Pentru a elimina acesti factori este nevoie de: Pentru a elimina acesti factori este nevoie de: - regim alimentar regulat cu alimente cu continut - regim alimentar regulat cu alimente cu continut crescut de crescut de fibrefibre vegetale cu rol in reglare a vegetale cu rol in reglare a peristalticii (miscarilor tubului digestiv) peristalticii (miscarilor tubului digestiv) - mod de viata sanatos cu miscare, sport si - mod de viata sanatos cu miscare, sport si evitarea sedentarismului evitarea sedentarismului - evitarea condimentelor si alcoolului, mai ales in - evitarea condimentelor si alcoolului, mai ales in timpul crizei hemoroidaletimpul crizei hemoroidale

HemororiziiHemororizii

Utilizarea de uleiuri esentiale sau creme. Simptomele scrise Utilizarea de uleiuri esentiale sau creme. Simptomele scrise pe crema trebuie sa se potriveasca cu simtomele pe care le pe crema trebuie sa se potriveasca cu simtomele pe care le prezinta persoana in cauza altfel crema nu poate ajuta. prezinta persoana in cauza altfel crema nu poate ajuta.

Articole de cauciuc-ligaturarea - Aceasta procedura Articole de cauciuc-ligaturarea - Aceasta procedura presupune plasarea unui cauciuc la baza hemoroizilor presupune plasarea unui cauciuc la baza hemoroizilor interni. Bucatile de cauciuc diminueaza aportul de sange la interni. Bucatile de cauciuc diminueaza aportul de sange la hemoroizi, cauzand zbarcirea si desprinderea acestora in hemoroizi, cauzand zbarcirea si desprinderea acestora in aproximativ patru-sapte zile. aproximativ patru-sapte zile.

Injectarea prin scleroterapie - Aceasta procedura presupune Injectarea prin scleroterapie - Aceasta procedura presupune injectarea unei solutii chimice in mucoasa apropiata de injectarea unei solutii chimice in mucoasa apropiata de hemoroizi. Aceasta solutie reduce inflamatia, produce hemoroizi. Aceasta solutie reduce inflamatia, produce inchiderea venelor si implicit, diminuarea hemoroizilor. inchiderea venelor si implicit, diminuarea hemoroizilor.

Fotocoagulare cu infrarosu - Aceasta procedura presupune Fotocoagulare cu infrarosu - Aceasta procedura presupune directionarea in lumina infrarosu pentru a coagula venele directionarea in lumina infrarosu pentru a coagula venele dilatate de hemoroizi. dilatate de hemoroizi.

Laser de coagulare.Laser de coagulare.

Managementul eliminarilor urinareManagementul eliminarilor urinare

Aparatul urinar inferior este particular în fiziologie prin faptul că are două moduri de operare, stocare, respectiv evacuare.

Termenul de vezică neurologică înglobează tulburările de stocare şi evacuare vezicală

care apar după lezarea parţială sau completă a integrităţii centrilor şi căilor nervoase la nivel superior sau periferic.

Vezica neurologicaVezica neurologica vezica neurologica vezica neurologica poate fi depoate fi de doua doua

forme (tipuri) : forma spastica si forma forme (tipuri) : forma spastica si forma flasca, fiecare putand fi completa sau flasca, fiecare putand fi completa sau incompleta.incompleta.

Tulburarile se instaleaza in urma lezarii Tulburarile se instaleaza in urma lezarii neuronilor motori situati deasupra sau neuronilor motori situati deasupra sau dedesubtul dedesubtul centrului mictiunii de la centrului mictiunii de la nivelul S2-S4,nivelul S2-S4, corespunzand corespunzand vertebrelor T12-L1.vertebrelor T12-L1. Leziunile situate Leziunile situate deasupra acestui nivel antreneaza deasupra acestui nivel antreneaza spasticitatea, iar cele situate sub acest spasticitatea, iar cele situate sub acest nivel determina paralizia flasca. nivel determina paralizia flasca.

Vezica neurologicaVezica neurologica Vezica neurogena se refera la disfunctia Vezica neurogena se refera la disfunctia

vezicii urinare datorita unei tulburari a vezicii urinare datorita unei tulburari a sistemului nervos periferic sau a nervilor sistemului nervos periferic sau a nervilor periferici implicati in controlul mictiunii. periferici implicati in controlul mictiunii.

Este frecvent asociata cu bolile maduvei Este frecvent asociata cu bolile maduvei spinale, leziunile si defectele tubului neural spinale, leziunile si defectele tubului neural incluzind incluzind spinaspina bifida bifida. .

Poate de asemeni fi cauzata de tumorile Poate de asemeni fi cauzata de tumorile creierului si alte boli cerebrale si de catre creierului si alte boli cerebrale si de catre bolile nervilor periferici. Este o complicatie bolile nervilor periferici. Este o complicatie frecventa a chirurgiei majore pelvine. frecventa a chirurgiei majore pelvine.

Vezica neurologicaVezica neurologica Leziunile maduveiLeziunile maduvei: :

Cind un individ sufera o leziune medulara raspunsul initial Cind un individ sufera o leziune medulara raspunsul initial al sistemului nervos este socul spinal. In aceasta faza de al sistemului nervos este socul spinal. In aceasta faza de soc pacientul soc pacientul manifesta paralizie flacida sub nivelul manifesta paralizie flacida sub nivelul leziunii si activitate reflexa somatica absenta. leziunii si activitate reflexa somatica absenta. Reflexul anal si bulbocavernos sunt absente. Reflexul anal si bulbocavernos sunt absente. Activitatea autonoma este inhibata si apare Activitatea autonoma este inhibata si apare retentia retentia urinara si constipatia. urinara si constipatia.

Caracteristicele sunt Caracteristicele sunt detrusorul si rectul areflexdetrusorul si rectul areflex.. Hernia de disc lenta si progresiva lombaraHernia de disc lenta si progresiva lombara poate poate

cauza cauza iritatia nervilor sacrati si iritatia nervilor sacrati si hiperreflexia hiperreflexia detrusoruluidetrusorului. .

Compresia acuta a radacinilor sacrateCompresia acuta a radacinilor sacrate asociata cu asociata cu trauma de deceleratie blocheaza conducerea nervoasa si trauma de deceleratie blocheaza conducerea nervoasa si determina determina areflexia detrusorului. areflexia detrusorului.

Vezica neurologicaVezica neurologica Accidentul cerebrovascular: Accidentul cerebrovascular:

Dupa un atac cerebral creierul intra in Dupa un atac cerebral creierul intra in faza de faza de soc acuta temporarasoc acuta temporara. In aceasta perioada . In aceasta perioada vezica urinara va ramine in vezica urinara va ramine in retentie-retentie-areflexia detrusoruluiareflexia detrusorului. . Aproximativ 25% dintre Aproximativ 25% dintre persoanele afectate dezvolta retentie urinara persoanele afectate dezvolta retentie urinara acuta dupa atac. Dupa ce faza de soc trece acuta dupa atac. Dupa ce faza de soc trece detrusorul vezical manifestadetrusorul vezical manifesta hiperreflexie cu hiperreflexie cu activitate sfincteriana coordonataactivitate sfincteriana coordonata. Individul . Individul se plinge dese plinge de frecventa, urgenta si frecventa, urgenta si incontinenta urinare. incontinenta urinare. Cind vezica devine hiperreflexa se Cind vezica devine hiperreflexa se administreaza agenti anticolinergici pentru administreaza agenti anticolinergici pentru a facilita umplerea si depozitarea urinii.a facilita umplerea si depozitarea urinii.

Vezica neurologicaVezica neurologica

Tumorile creierului: Tumorile creierului: Hiperreflexia detrusorului cu Hiperreflexia detrusorului cu activitate coordonata sfincterianaactivitate coordonata sfincteriana sunt sunt cele mai frecvente manifestari cele mai frecvente manifestari urodinamice asociate. Cand pacientul urodinamice asociate. Cand pacientul manifesta simptomele hiperreflexiei manifesta simptomele hiperreflexiei detrusorului acuza detrusorului acuza frecventa, urgenta si frecventa, urgenta si incontinenta urinara. incontinenta urinara.

Tratamentul cuprinde medicatie Tratamentul cuprinde medicatie anticolinergicaanticolinergica

Tratamentul vezicii neurologice

Obiectivul principal al oricărui tratament al vezicii neurologice este asigurarea unei presiuni scăzute în vezica urinară atît în timpul umplerii cît şi al golirii pentru a preveni deteriorarea aparatului urinar superior.

al doilea obiectiv este golirea completă a vezicii urinare ceea ce asigură prevenirea infecţiilor urinar.

Metodele de tratament pot fi conservatoare sau chirurgicale.

metode de facilitare a umplerii vezicale ;

metode de facilitare a golirii vezicale.

Retentia de urinaRetentia de urina

Micțiunea este un act reflex medular care se Micțiunea este un act reflex medular care se află sub control cortical facilitator sau află sub control cortical facilitator sau inhibitor.inhibitor.

Retenția acută de urină este o urgență Retenția acută de urină este o urgență urologică. Se definește prin imposibilitatea urologică. Se definește prin imposibilitatea eliminării, prin procesul de eliminării, prin procesul de micțiune( acțiunea de a urina), a micțiune( acțiunea de a urina), a conținutului vezicii urinare, care apare conținutului vezicii urinare, care apare brusc, la o persoană care anterior urinase brusc, la o persoană care anterior urinase normal. Se însoțește de glob normal. Se însoțește de glob vezical( dilatarea vezicii urinare).vezical( dilatarea vezicii urinare).

Retentia de urinaRetentia de urina EtiologiaEtiologia - obstrucție subvezicală – care poate apare în cadrul - obstrucție subvezicală – care poate apare în cadrul

hiperplaziei prostatice sau a carcinomului (cancer) prostatic, hiperplaziei prostatice sau a carcinomului (cancer) prostatic, stricturi uretrale, calcul uretral; stricturi uretrale, calcul uretral;

- traumatisme uretrale;- traumatisme uretrale; - fimoză;- fimoză; - cauze inflamatorii – prostatită acută, abces prostatic, - cauze inflamatorii – prostatită acută, abces prostatic,

uretrite, periuretrite;uretrite, periuretrite; - corp strain;- corp strain; - tumori vezicale;- tumori vezicale; - litiază vezicală;- litiază vezicală; - retenție de urină în cazul vezicii neurogene;- retenție de urină în cazul vezicii neurogene; - medicamentos – antidepresive, antispastice, - medicamentos – antidepresive, antispastice,

antihipertensive, antiaritmice, anticolinergice, simpaticomimetice, antihipertensive, antiaritmice, anticolinergice, simpaticomimetice, antiparkinsoniene; psihogen – depresie, abuz, traumatism psihic;antiparkinsoniene; psihogen – depresie, abuz, traumatism psihic;

- tabesul ( manifestare neurologică tardivă a sifilisului).- tabesul ( manifestare neurologică tardivă a sifilisului). La femei retenția de urină poate fi cauzată de uterul gravid sau un La femei retenția de urină poate fi cauzată de uterul gravid sau un

fibrom uterin.fibrom uterin.

Retentia de urinaRetentia de urinaSimptomeSimptome Clinic- Clinic- pacient agitat cu durere abdominală, pacient agitat cu durere abdominală,

palid, transpirat. Micțiunile sunt imperioase, palid, transpirat. Micțiunile sunt imperioase, chinuitoare, uneori pot apare câteva picături de chinuitoare, uneori pot apare câteva picături de urină prin prea plin.urină prin prea plin.

Prin palparea hipogastrului (regiune a Prin palparea hipogastrului (regiune a abdomenului localizată deasupra pubelui) se abdomenului localizată deasupra pubelui) se poate constata o vezică urinară plină, uneori poate constata o vezică urinară plină, uneori durere la palpare și chiar la percuție.durere la palpare și chiar la percuție.

Paraclinic - Investigația,Paraclinic - Investigația, care se poate care se poate efectua de urgență, și care certifică, într-o efectua de urgență, și care certifică, într-o oarecare măsură, diagnosticul este oarecare măsură, diagnosticul este ecografia.ecografia.

retenția acută de urină este o urgență urologică retenția acută de urină este o urgență urologică ceea ce impune instituirea tratamentului cât mai ceea ce impune instituirea tratamentului cât mai repede cu putință.repede cu putință.

Sonda permanentaSonda permanenta

Procedura de introducere a sondei permanente Procedura de introducere a sondei permanente Se spala mainile si zona genitalaSe spala mainile si zona genitala Se injecteaza lidocaina in uretra (la barbati) sau se baga Se injecteaza lidocaina in uretra (la barbati) sau se baga

varful sondei in lidocaina inainte de introducere (la femei);varful sondei in lidocaina inainte de introducere (la femei); Se introduce sonda in uretra;Se introduce sonda in uretra; Se umple seringa cu 5 – 10 ml de ser fiziologic (cantitatea Se umple seringa cu 5 – 10 ml de ser fiziologic (cantitatea

exacta ar trebui trecuta pe sonda) si se introduce in valva exacta ar trebui trecuta pe sonda) si se introduce in valva speciala care duce catre balon;speciala care duce catre balon;

Se trage usor de sonda pana se simte o oarecare Se trage usor de sonda pana se simte o oarecare rezistenta;rezistenta;

Se conecteaza sonda la sacul colector.Se conecteaza sonda la sacul colector. Persoanele care folosesc sonda permanenta sunt Persoanele care folosesc sonda permanenta sunt

predispuse la infectii cronice si la calculi vezicali. predispuse la infectii cronice si la calculi vezicali. Sedimentele si granulele de calciu (din care se formeaza Sedimentele si granulele de calciu (din care se formeaza calculii) se aduna in jurul balonului si pot bloca sonda. Se calculii) se aduna in jurul balonului si pot bloca sonda. Se poate intampla, chiar, ca sonda sa fie scoasa afara de un poate intampla, chiar, ca sonda sa fie scoasa afara de un spasm, de un blocaj sau o piatra, iar uretra sa fie ranita.spasm, de un blocaj sau o piatra, iar uretra sa fie ranita.

Sonda permanentaSonda permanenta

Sonda permanentaSonda permanenta Se inlatura sonda astfel: se introduce o seringa in Se inlatura sonda astfel: se introduce o seringa in

unul din tuburile sondei cel prevazut cu supapa, a unul din tuburile sondei cel prevazut cu supapa, a carei rezistenta trebuie invinsa de virful seringii si carei rezistenta trebuie invinsa de virful seringii si se extrage lichidul din balon; apoi se scoate usor se extrage lichidul din balon; apoi se scoate usor afara sonda;afara sonda;

Se spala mainile si zona genitala inainte de Se spala mainile si zona genitala inainte de introducerea noii sonde;introducerea noii sonde;

In cazul in care apar probleme cu desumflarea In cazul in care apar probleme cu desumflarea balonului se recomanda sa se lase seringa in balonului se recomanda sa se lase seringa in valva pentru cateva minute. In nici un caz nu se valva pentru cateva minute. In nici un caz nu se forteaza sonda.forteaza sonda.

Sondele permanente trebuie schimbate regulat, Sondele permanente trebuie schimbate regulat, cele din latex saptamanal iar cele de silicon odata cele din latex saptamanal iar cele de silicon odata la 6 saptamani la 6 saptamani

Sonda intermitentaSonda intermitenta

Presupune sondarea vezicii la fiecare 3 – 4 ore pentru Presupune sondarea vezicii la fiecare 3 – 4 ore pentru eliminarea urinii, prin introducerea unui cateter care dupa eliminarea urinii, prin introducerea unui cateter care dupa folosire este indepartat.folosire este indepartat.

Se face transferul pe pat, pe toaleta sau se poate ramane in Se face transferul pe pat, pe toaleta sau se poate ramane in fotoliul rulant dar persoana se lasa sa alunece pe spatefotoliul rulant dar persoana se lasa sa alunece pe spate

Se descopera zona Se descopera zona Se spala mainile si zona genitala inainte de sondare cu apa Se spala mainile si zona genitala inainte de sondare cu apa

si sapunsi sapun In cazul femeilor varful sondei este introdus in lidocaina gel In cazul femeilor varful sondei este introdus in lidocaina gel

inainte de utilizare, iar la barbati se injecteaza lidocaina in inainte de utilizare, iar la barbati se injecteaza lidocaina in uretra inainte de introducerea sondeiuretra inainte de introducerea sondei

Cateterul este introdus usor in vezica si se preseaza usor Cateterul este introdus usor in vezica si se preseaza usor zona inferioara a abdomenului cu palma pana cand este zona inferioara a abdomenului cu palma pana cand este eliminata toata urina; masarea abdomenului se face pana eliminata toata urina; masarea abdomenului se face pana in momentul in care sonda este scoasain momentul in care sonda este scoasa

Sonda suprapubianaSonda suprapubiana

Sonda suprapubiana este o sonda permanenta Sonda suprapubiana este o sonda permanenta care este introdusa in vezica printr-o mica incizie care este introdusa in vezica printr-o mica incizie chirurgicala deasupra zonei pubiene.chirurgicala deasupra zonei pubiene.

Sonda suprapubiana este introdusa si schimbata Sonda suprapubiana este introdusa si schimbata in acelasi mod cu cea permanenta uretrala. In in acelasi mod cu cea permanenta uretrala. In jurul inciziei trebuie asigurata o igiena jurul inciziei trebuie asigurata o igiena corespunzatoare. Aceasta tehnica, ce necesita o corespunzatoare. Aceasta tehnica, ce necesita o anestezie locala, este utilizata in caz de obstacol anestezie locala, este utilizata in caz de obstacol uretral la femei si, cel mai des posibil, la barbat.uretral la femei si, cel mai des posibil, la barbat.

Sonda suprapubianaSonda suprapubiana

Ingrijiri in sondajul urinar Ingrijiri in sondajul urinar permanentpermanent

Vezica urinara trebuie spalata saptamanal si chiar mai des in caz de Vezica urinara trebuie spalata saptamanal si chiar mai des in caz de infectie sau daca se foloseste infectie sau daca se foloseste sonda permanentasonda permanenta (uretrala sau (uretrala sau suprapubiana).suprapubiana).

Procedura de spalareProcedura de spalare:: - Se incalzesc 300 ml de solutie salina (atentie insa sa nu fie nici - Se incalzesc 300 ml de solutie salina (atentie insa sa nu fie nici

prea calda, nici prea rece);prea calda, nici prea rece); - Se scoate sonda din sacul colector, punandu-se intr-un recipient - Se scoate sonda din sacul colector, punandu-se intr-un recipient

steril;steril; - Se spala mainile sau se folosesc manusi sterile;- Se spala mainile sau se folosesc manusi sterile; - Se pun intr-o seringa 60 ml de solutie si se introduce in vezica; se - Se pun intr-o seringa 60 ml de solutie si se introduce in vezica; se

asteapta 5 secunde, dupa - care se extrage inapoi in seringa asteapta 5 secunde, dupa - care se extrage inapoi in seringa lichidul;lichidul;

- Se scoate seringa din sonda, avand grija sa nu se atinga capatul - Se scoate seringa din sonda, avand grija sa nu se atinga capatul de nimic;de nimic;

- Se repeta operatiunea pana la consumarea intregii cantitati de - Se repeta operatiunea pana la consumarea intregii cantitati de solutie salina;solutie salina;

- Dupa spalare sonda se conecteaza la un sac nou;- Dupa spalare sonda se conecteaza la un sac nou; Se verifica daca urina a inceput sa curga si daca nu sunt semne de Se verifica daca urina a inceput sa curga si daca nu sunt semne de

sangerare.sangerare.

Complicatii dupa sondajComplicatii dupa sondaj

Imediate: Imediate: lezarea traumatica a mucoasei uretrale lezarea traumatica a mucoasei uretrale (tradata de hemoragie)(tradata de hemoragie) se impune intreruperea se impune intreruperea tehnicii;tehnicii;

crearea unei cai false (evitata prin efectuarea crearea unei cai false (evitata prin efectuarea sondajului cu blandete fara fortarea inaintarii sondajului cu blandete fara fortarea inaintarii sondei);sondei);

obstruarea sondei (se dezobstrueaza prin obstruarea sondei (se dezobstrueaza prin insuflarea cu aer sau injectarea a cativa ml de insuflarea cu aer sau injectarea a cativa ml de NaCl);NaCl);

Tardive: Tardive: infectioase (introducerea germenilor infectioase (introducerea germenilor patogeni prin manevrepatogeni prin manevre si instrumente nesterile)si instrumente nesterile)

DISREFLEXIA AUTONOMADISREFLEXIA AUTONOMA

In cazul in care leziunea coloanei vertebrale se In cazul in care leziunea coloanei vertebrale se afla la nivelul T6 sau mai sus prin supraincarcarea afla la nivelul T6 sau mai sus prin supraincarcarea vezicii urinare pot aparea dureri de cap, vezicii urinare pot aparea dureri de cap, schimbari de culoare ale pielii si transpiratie schimbari de culoare ale pielii si transpiratie abundenta. abundenta.

Simptome - schimbari de culoare a pielii - urinare Simptome - schimbari de culoare a pielii - urinare in cantitati mici - senzatia ca partea inferioara a in cantitati mici - senzatia ca partea inferioara a abdomenului este grea sau plina - spasme mai abdomenului este grea sau plina - spasme mai puternice – balonari, frisoane - transpiratie puternice – balonari, frisoane - transpiratie abundenta - dureri de cap.abundenta - dureri de cap.

Tratament - masarea vezicii urinare pentru a Tratament - masarea vezicii urinare pentru a permite eliminarea urinei - schimbarea imediata a permite eliminarea urinei - schimbarea imediata a sondei. sondei.

Incontinenta urinaraIncontinenta urinara Incontinenta urinara este definita ca eliminarea Incontinenta urinara este definita ca eliminarea

accidentala (involuntara) de accidentala (involuntara) de urinaurina. Ea nu reprezinta o . Ea nu reprezinta o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei maladii a tractului urinar. maladii a tractului urinar.

Eliminarea accidentala de urina are loc, de obicei, in Eliminarea accidentala de urina are loc, de obicei, in cadrul activitatilor care cresc presiunea intra-cadrul activitatilor care cresc presiunea intra-abdominala cum ar fi abdominala cum ar fi tuseatusea, stranutul, rasul sau in , stranutul, rasul sau in situatiile in care pacientul nu poate ajunge suficient situatiile in care pacientul nu poate ajunge suficient de repede la toaleta. de repede la toaleta.

De obicei, incontinenta urinara nu cauzeaza De obicei, incontinenta urinara nu cauzeaza probleme majore de sanatate, dar poate fi jenanta si probleme majore de sanatate, dar poate fi jenanta si poate afecta increderea in sine a pacientelor.poate afecta increderea in sine a pacientelor.

Boli sau situatii fiziologice care pot produce cu certitudine Boli sau situatii fiziologice care pot produce cu certitudine incontinenta urinara includ:incontinenta urinara includ:

-tusea cronica datorita fumatului sau -tusea cronica datorita fumatului sau bronsiteibronsitei cronicecronice--diabetuldiabetul zaharatzaharat-boala Parkinson-boala Parkinson--boalaboala Alzheimer Alzheimer-scleroza multipla-scleroza multipla-cancerul vezical-cancerul vezical-accidentul vascular cerebral-accidentul vascular cerebral-traumatismele maduvei spinarii.-traumatismele maduvei spinarii.

Incontinenta urinara poate fi agravata de:Incontinenta urinara poate fi agravata de:-medicamente care cresc productia de urina, cum ar fi -medicamente care cresc productia de urina, cum ar fi diureticele, cat si cele care relaxeaza peretii vezicii diureticele, cat si cele care relaxeaza peretii vezicii urinare, cum ar fi bronhodilatatoareleurinare, cum ar fi bronhodilatatoarele-bauturile care contin -bauturile care contin cafeinacafeina, cum ar fi cafeaua, ceaiul sau , cum ar fi cafeaua, ceaiul sau bauturile carbogazoase cafeinatebauturile carbogazoase cafeinate-fumatul, care poate declansa tusea cronica si incontinenta -fumatul, care poate declansa tusea cronica si incontinenta urinara secundara.i.urinara secundara.i.

Afectiunile sau situatiile fiziologice care Afectiunile sau situatiile fiziologice care cresc riscul de a face incontinenta urinara cresc riscul de a face incontinenta urinara includ:includ:

--sarcinasarcina si nasterea pe cale vaginala si nasterea pe cale vaginala--histerectomiahisterectomia in antecedentele personale in antecedentele personale patologicepatologice-obezitatea sau -obezitatea sau supraponderalitateasupraponderalitatea-varsta inaintata-varsta inaintata-litiaza vezicala-litiaza vezicala-lipsa estrogenului secundara menopauzei-lipsa estrogenului secundara menopauzei-anomaliile structurale ale tractului urinar-anomaliile structurale ale tractului urinar-obstructia (blocajul) subvezicala-obstructia (blocajul) subvezicala--cistitecistite (infectii ale vezicii urinare) cronice. (infectii ale vezicii urinare) cronice.

Tehnicile comportamentaleTehnicile comportamentale Exista trei tipuri de tehnici Exista trei tipuri de tehnici

comportamentale care pot fi comportamentale care pot fi folosite pentru tratamentul folosite pentru tratamentul incontinentei urinare:incontinentei urinare:

1.1. -antrenarea vezicii urinare-antrenarea vezicii urinare2.2. -urinarea temporizata-urinarea temporizata3.3. -urinarea la comanda.-urinarea la comanda.

Antrenarea vezicii urinare (numita si reantrenarea Antrenarea vezicii urinare (numita si reantrenarea vezicii urinare) este folosita pentru tratamentul vezicii urinare) este folosita pentru tratamentul incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de urina. Prin intermediul acestei metode, se creste de urina. Prin intermediul acestei metode, se creste capacitatea de umplere a vezicii urinare, crescand capacitatea de umplere a vezicii urinare, crescand astfel timpul scurs intre urinari. astfel timpul scurs intre urinari.

Se bazeaza pe incercarea de a amana mersul la Se bazeaza pe incercarea de a amana mersul la toaleta, atunci cand pacienta resimte necesitatea toaleta, atunci cand pacienta resimte necesitatea imperioasa de a mictiona. Pacienta poate incepe prin imperioasa de a mictiona. Pacienta poate incepe prin a amana mictiunea pentru 10 minute de fiecare data a amana mictiunea pentru 10 minute de fiecare data cand simte nevoia de a urina, cu cresterea cand simte nevoia de a urina, cu cresterea progresiva a intervalului de la 10 la 20 de minute. progresiva a intervalului de la 10 la 20 de minute. Scopul este atingerea unui interval de pauza intre Scopul este atingerea unui interval de pauza intre mictiuni cuprins intre 2 si 4 ore.mictiuni cuprins intre 2 si 4 ore.

Urinarea temporizata poate fi recomandata Urinarea temporizata poate fi recomandata de medicul specialist daca pacienta urineaza de medicul specialist daca pacienta urineaza rar. Aceasta trebuie sa incerce sa urineze la rar. Aceasta trebuie sa incerce sa urineze la fiecare 2-4 ore in timpul zilei, chiar daca fiecare 2-4 ore in timpul zilei, chiar daca pacienta nu simte nevoia de a mictiona. pacienta nu simte nevoia de a mictiona. Aceasta metoda poate fi eficienta atat Aceasta metoda poate fi eficienta atat pentru incontinenta de efort cat si pentru pentru incontinenta de efort cat si pentru incontinenta urinara datorata necesitatii incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina.imperioase de a urina.

Urinarea la comanda necesita asistenta unui Urinarea la comanda necesita asistenta unui ingrijitor care sa ajute pacienta incontinenta ingrijitor care sa ajute pacienta incontinenta sa urineze. Aceasta tehnica se aplica mai sa urineze. Aceasta tehnica se aplica mai ales incontinentei urinare functionaleales incontinentei urinare functionale

medicatia anticolinergica cum ar fi medicatia anticolinergica cum ar fi Oxibutin, Tolterodine si Diciclomine Oxibutin, Tolterodine si Diciclomine relaxeaza vezica urinara si cresc relaxeaza vezica urinara si cresc capacitatea vezicala;capacitatea vezicala;

Dispozitive medicaleDispozitive medicale Diafragma este un dispozitiv din Diafragma este un dispozitiv din

cauciuc, care se introduce in vagin cauciuc, care se introduce in vagin pana la atingerea cervixului uterin. pana la atingerea cervixului uterin. Diafragma aplica o presiune asupra Diafragma aplica o presiune asupra peretelui vaginal, sustinand astfel si peretelui vaginal, sustinand astfel si uretra. uretra.

Exercitiile de tonifiere a musculaturii Exercitiile de tonifiere a musculaturii pelvine (Kegel) pot ajuta 50 pana la 75% din pelvine (Kegel) pot ajuta 50 pana la 75% din femei sa scada recurenta episoadelor de femei sa scada recurenta episoadelor de incontinenta urinara de efort. Aceste incontinenta urinara de efort. Aceste exercitii, care intaresc musculatura pelvina exercitii, care intaresc musculatura pelvina implicata in urinare, sunt utile mai ales implicata in urinare, sunt utile mai ales pentru incontinenta de efort, dar pot fi de pentru incontinenta de efort, dar pot fi de ajutor si pentru incontinenta urinara ajutor si pentru incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina. datorata necesitatii imperioase de a urina. Executarea corecta si consecventa a acestor Executarea corecta si consecventa a acestor exercitii este cheia succesului acestei exercitii este cheia succesului acestei metode.metode.

Insuficienta respiratorieInsuficienta respiratorie

InsuficientaInsuficienta respiratorierespiratorie este un simptom comun al bolilor este un simptom comun al bolilor pulmonare, caracterizata prin diminuarea functiei pulmonare, caracterizata prin diminuarea functiei pulmonare: pulmonare: plamaniiplamanii fie nu mai asigura suficient fie nu mai asigura suficient oxigen oxigen sistemului circulator arterial, fie nu mai detin sistemului circulator arterial, fie nu mai detin capacitatea de a filtra capacitatea de a filtra bioxidul de carbonbioxidul de carbon. Aceste . Aceste efecte determina cresterea concentratiei de bioxin de efecte determina cresterea concentratiei de bioxin de carbon in sange, ceea ce poate conduce chiar si la carbon in sange, ceea ce poate conduce chiar si la decesul pacientului.decesul pacientului.

Printre simptomele intermediare sunt: Printre simptomele intermediare sunt: pierderea pierderea constienteiconstientei si incapacitatea organismului de a si incapacitatea organismului de a functiona normal. functiona normal.

nivelul crescut de bioxid de carbon din sange cauzeaza nivelul crescut de bioxid de carbon din sange cauzeaza disfunctionalitati severe, pana la incapacitatea disfunctionalitati severe, pana la incapacitatea creieruluicreierului si a si a inimiiinimii de a mai functiona. de a mai functiona.

Care sunt cauzele insuficientei Care sunt cauzele insuficientei respiratorii cronice?respiratorii cronice?

• • Bronhopneumopatie cronica obstructiva Bronhopneumopatie cronica obstructiva (include bronsita cronica si emfizemul)(include bronsita cronica si emfizemul)• Astm bronsic• Astm bronsic• Bronsiectazie• Bronsiectazie• Bronsiolita cronica (mai rar)• Bronsiolita cronica (mai rar)• Pneumonii interstitiale • Pneumonii interstitiale • Expunere la toxice care in timp dau • Expunere la toxice care in timp dau fibroze pulmonare severe fibroze pulmonare severe

SimptomeSimptome

Cel mai frecvent simptom al Cel mai frecvent simptom al insuficientei insuficientei respiratoriirespiratorii este este dispneeadispneea – –

Pentru ca Pentru ca plamaniiplamanii sa functioneze normal au sa functioneze normal au nevoie de 3% din totalul de oxigen al nevoie de 3% din totalul de oxigen al organismului, in fiecare minut.organismului, in fiecare minut.

OxigenulOxigenul va fi preluat si distribuit catre restul va fi preluat si distribuit catre restul sistemelor din organism. Alte organe, cum ar fi sistemelor din organism. Alte organe, cum ar fi creierulcreierul, , rinichii rinichii si si inimainima consuma mult mai consuma mult mai mult oxigen pentru a functiona normal, decat mult oxigen pentru a functiona normal, decat "sistemul" organismului care furnizeaza oxigenul. "sistemul" organismului care furnizeaza oxigenul.

In cazul insuficientei respiratorii, procesul In cazul insuficientei respiratorii, procesul respiratiei este afectat in mod dramatic. respiratiei este afectat in mod dramatic.

DiagnosticDiagnostic

Simptomele si semnele insuficientei respiratorii Simptomele si semnele insuficientei respiratorii sunt influentate de cauzele care au determinat sunt influentate de cauzele care au determinat disfunctia plamanilor si de starea generala de disfunctia plamanilor si de starea generala de sanatate a pacientului.sanatate a pacientului.

Unul dintre aspectele de baza in stabilirea Unul dintre aspectele de baza in stabilirea diagnosticului este monitorizarea permanenta si diagnosticului este monitorizarea permanenta si masurarea cantitatii de masurarea cantitatii de oxigenoxigen, a b, a bioxidului de ioxidului de carboncarbon si acid din si acid din sangesange la intervale regulate. la intervale regulate.

Scaderea brusca a nivelului de oxigen din tesutul Scaderea brusca a nivelului de oxigen din tesutul pulmonar este determinata de ingustarea pulmonar este determinata de ingustarea arterelorarterelor pulmonare. pulmonare.

Nivelul ridicat de Nivelul ridicat de bbioxid de carbonioxid de carbon din sange din sange determina afectarea functiei SNC.determina afectarea functiei SNC.

PulsoximetriaPulsoximetria Pulsoximetria vizualizeaza concentratia de O2 (O2 in sange este legat de Pulsoximetria vizualizeaza concentratia de O2 (O2 in sange este legat de

hemoglobina si numai o mica parte dizolvat in plasma).hemoglobina si numai o mica parte dizolvat in plasma).Principiul de functionare a pulsoximetrului se bazeaza pe spectrofotometrie Principiul de functionare a pulsoximetrului se bazeaza pe spectrofotometrie si legea lui Bees, masurand modificarile de absorbtie a luminii de catre doua si legea lui Bees, masurand modificarile de absorbtie a luminii de catre doua forme de hemoglobina: oxigenata si redusa.forme de hemoglobina: oxigenata si redusa.

Valorile SaO2 cuprinse intre 94-l00%, reflecta o saturatie optima a Hb in O2, Valorile SaO2 cuprinse intre 94-l00%, reflecta o saturatie optima a Hb in O2, valorile de 93-88% definesc hipoxemia usoara, cele de 88-83% hipoxemia valorile de 93-88% definesc hipoxemia usoara, cele de 88-83% hipoxemia medie, iar cele mai mici de 83% hipoxemia grava. medie, iar cele mai mici de 83% hipoxemia grava.

Se considera de diversi autori ca scaderea SaO2 sub 93% trebuie sa fie Se considera de diversi autori ca scaderea SaO2 sub 93% trebuie sa fie urmata prompt de masuri compensatorii. urmata prompt de masuri compensatorii.

Pulsoximetria poate fi perturbata in anumite conditii: prezenta in sange a Pulsoximetria poate fi perturbata in anumite conditii: prezenta in sange a unor coloranti (albastru de metilen, verde indo-cianina), existenta de unor coloranti (albastru de metilen, verde indo-cianina), existenta de hemoglobine anormale, surse de radiatii electromagnetice in vecinatate, hemoglobine anormale, surse de radiatii electromagnetice in vecinatate, absenta pulsului periferic, congestie venoasa prin utilizarea repetata a absenta pulsului periferic, congestie venoasa prin utilizarea repetata a garoului.garoului.

Pulsoximetria este considerata de multi autori ca fiind cea mai sensibila Pulsoximetria este considerata de multi autori ca fiind cea mai sensibila tehnica de monitorizare, oferind informatii atat despre SaO2, cat si asupra tehnica de monitorizare, oferind informatii atat despre SaO2, cat si asupra starii circulatiei periferice.starii circulatiei periferice.

Cum se manifesta insuficienta Cum se manifesta insuficienta respiratorie acuta ?respiratorie acuta ?

Initial, Initial, frecventa respiratorie este marita (tahipnee),frecventa respiratorie este marita (tahipnee), ulterior scade ulterior scade (bradipnee)(bradipnee) si este neregulata, intrerupta si este neregulata, intrerupta de mici perioade de de mici perioade de apnee (apnee (oprirea respiratiei) ceea ce oprirea respiratiei) ceea ce indica afectarea centrilor respiratori cerebrali si epuizarea indica afectarea centrilor respiratori cerebrali si epuizarea fortei musculaturii respiratorii. Bradipneea poate fi de tip fortei musculaturii respiratorii. Bradipneea poate fi de tip inspirator (respiratia se face mai greu in inspir decat in inspirator (respiratia se face mai greu in inspir decat in expir) ceea ce poate sugera prezenta corpilor straini in caile expir) ceea ce poate sugera prezenta corpilor straini in caile respiratorii superioare, sau poate fi de tip expirator, caz in respiratorii superioare, sau poate fi de tip expirator, caz in care orientarea se face spre bolile pulmonare. care orientarea se face spre bolile pulmonare.

agitatie, tulburarea starii de constienta, miscarea anormala agitatie, tulburarea starii de constienta, miscarea anormala a extremitatilor, somnolenta, chiar coma. a extremitatilor, somnolenta, chiar coma.

Se instalazeaza de asemenea Se instalazeaza de asemenea cianozacianoza (tegumenetele si (tegumenetele si mucoasele sunt albastru – vinetii) in special la nivelul limbii, mucoasele sunt albastru – vinetii) in special la nivelul limbii, obrajilor, unghiilor, buzei, insotita de transpiratii.obrajilor, unghiilor, buzei, insotita de transpiratii.

Ritmul cardiac creste (tahicardie), pot fi si cresteri Ritmul cardiac creste (tahicardie), pot fi si cresteri tensionale tensionale

Care sunt cauzele insuficientei Care sunt cauzele insuficientei respiratorii acute?respiratorii acute?

Insuficienta respiratorie acuta poate sa apara in contextul agravarii unei Insuficienta respiratorie acuta poate sa apara in contextul agravarii unei insuficiente respiratorii cronice sau poate sa nu fie relationata cu o boala insuficiente respiratorii cronice sau poate sa nu fie relationata cu o boala pulmonara cronica. Astfel, ca si cauze sunt intalnite :pulmonara cronica. Astfel, ca si cauze sunt intalnite :

Starea de rau astmatic Starea de rau astmatic Agravarea unei bronhopneumopatii cronice obstructive (BPOC) Agravarea unei bronhopneumopatii cronice obstructive (BPOC) Atelectazie masiva Atelectazie masiva Pleurezie masiva (“apa la plamani”) Pleurezie masiva (“apa la plamani”) Pneumotorax (“aer la plamani”) Pneumotorax (“aer la plamani”) Embolie pulmonara masiva (cheag de sange in circulatia pulmonara) Embolie pulmonara masiva (cheag de sange in circulatia pulmonara) Pneumonii masive Pneumonii masive Traumatism cu volet costal (fractura multipla de coaste) Traumatism cu volet costal (fractura multipla de coaste) Paralizia muschilor respiratori : traumatisme sau tumori ale maduvei , Paralizia muschilor respiratori : traumatisme sau tumori ale maduvei ,

miastenia gravis miastenia gravis Boli musculare; miopatii , miozite Boli musculare; miopatii , miozite Obstacol anatomic : corp strain, tumora ( laringiana , traheala ) Obstacol anatomic : corp strain, tumora ( laringiana , traheala ) Rezectii pulmonare intinse Rezectii pulmonare intinse Tulburari ale centrilor respiratori : meningite, encefalite, accident vascular Tulburari ale centrilor respiratori : meningite, encefalite, accident vascular

cerebral, tumori cerebrale, intoxicatii medicamentoase (barbiturice, cerebral, tumori cerebrale, intoxicatii medicamentoase (barbiturice, opiacee, sedative, anestezice)opiacee, sedative, anestezice)

Cum se trateaza insuficienta Cum se trateaza insuficienta respiratorie acuta?respiratorie acuta?

Se instituie tratamentul de urgenta, constand in eliberarea Se instituie tratamentul de urgenta, constand in eliberarea cailor aeriene (cu bolnavul in pozitie inclinata, se aspira cailor aeriene (cu bolnavul in pozitie inclinata, se aspira secretiile faringiene; se realizeaza intubatia traheala si secretiile faringiene; se realizeaza intubatia traheala si aspirarea secretiilor traheo-bronsice; daca patologia s-a aspirarea secretiilor traheo-bronsice; daca patologia s-a produs prin corp strain se recurge la traheostoma de urgenta produs prin corp strain se recurge la traheostoma de urgenta (chirurgical) sau extractia acestuia cu laringoscop sau (chirurgical) sau extractia acestuia cu laringoscop sau bronhoscop.bronhoscop.

In cazul in care exista lichid , acesta va fi evacuat (prin In cazul in care exista lichid , acesta va fi evacuat (prin toracocenteza). toracocenteza).

Se instituie si oxigenoterapia (prin sonda nazala sau masca). Se instituie si oxigenoterapia (prin sonda nazala sau masca). In cazuri severe se recurge la intubatie traheala si ventilatie In cazuri severe se recurge la intubatie traheala si ventilatie

asistata (aceasta se intrerupe numai in cazul in care bolnavul asistata (aceasta se intrerupe numai in cazul in care bolnavul este constient si s-a obtinut o ameliorare a valorilor gazelor in este constient si s-a obtinut o ameliorare a valorilor gazelor in sange ), la introducerea de supape de presiune in circuitul sange ), la introducerea de supape de presiune in circuitul respirator.respirator.

OxigenoterapieOxigenoterapie

tratamenttratament prin imbogatirea in prin imbogatirea in oxigenoxigen a aerului a aerului inspirat. inspirat. oxigenoterapiaoxigenoterapia constituie unul dintre tratamentele constituie unul dintre tratamentele hipoxieihipoxiei (oxigenarea (oxigenarea insuficientainsuficienta a tesuturilor) a tesuturilor) cauzata de o cauzata de o insuficienta respiratorieinsuficienta respiratorie. .

este utilizata atat in mod temporar, in afectiunile este utilizata atat in mod temporar, in afectiunile acute (infectie, edem), cat si in mod indelungat si acute (infectie, edem), cat si in mod indelungat si zilnic, in afectiunile cronice (bronsita cronica zilnic, in afectiunile cronice (bronsita cronica evoluata, de exemplu). evoluata, de exemplu).

In anumite In anumite insuficiente respiratoriiinsuficiente respiratorii cronice, cronice, tratamentultratamentul, efectuat la domiciliu, este , efectuat la domiciliu, este cvasicontinuu. Tratamentul amelioreaza imediat cvasicontinuu. Tratamentul amelioreaza imediat starea si starea si calitatea vietiicalitatea vietii subiectului si, pe termen subiectului si, pe termen lung, evolutia bolii. lung, evolutia bolii.


Surse de oxigenSurse de oxigen: = statie centrala de : = statie centrala de oxigen sau microstatieoxigen sau microstatie

= butelie de oxigen (de 300-= butelie de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150atm.)10.000l oxigen comprimat la 150atm.)

= pentru a se putea = pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care reductorul de presiune (debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului.si se modifica cu ajutorul barbotorului.

OxigenoterapieOxigenoterapie a - butelia de oxigen a - butelia de oxigen

cu : 1 - robinetul cu : 1 - robinetul bombei ; 2 - reductor bombei ; 2 - reductor de presiune ; 3,4 - de presiune ; 3,4 - manometre ; 5 - manometre ; 5 - robinet de închidere ; 6 robinet de închidere ; 6 - robinet de reglare a - robinet de reglare a presiunii de iesire a presiunii de iesire a oxigenului ;7 - lant de oxigenului ;7 - lant de fixare ; fixare ;

b - umidificator (deta b - umidificator (deta liu) cu 8 - oxigen de la liu) cu 8 - oxigen de la butelie ; 9 - tub spre butelie ; 9 - tub spre bolnav.bolnav.


Administrarea oxigenului se face Administrarea oxigenului se face cucu: :

sonda sau cateter nazalsonda sau cateter nazal ochelariochelari mascamasca cort de oxigencort de oxigen balon Ambu sau Ruben balon Ambu sau Ruben


Tehnica: Tehnica: se dezobstrueaza caile aerienese dezobstrueaza caile aeriene se masoara lungimea sondei pe se masoara lungimea sondei pe

obraz de la narina la tragusobraz de la narina la tragus se introduce cateterul cu miscari se introduce cateterul cu miscari

blande paralel cu palatul osos si blande paralel cu palatul osos si perpendicular pe buza superioaraperpendicular pe buza superioara

se fixeaza sonda cu leucoplastse fixeaza sonda cu leucoplast se fixeaza debitul la 4-6 l/minutse fixeaza debitul la 4-6 l/minut se va observa bolnavul in se va observa bolnavul in

continuare pentru prevenirea continuare pentru prevenirea accidenteloraccidentelor

se administreaza medicamente se administreaza medicamente cu intermitenta si se cu intermitenta si se supravegheaza supravegheaza


Ochelari:Ochelari: pentru pentru oxigen se fixeaza oxigen se fixeaza dupa urechi si dupa urechi si prezinta 2 mici prezinta 2 mici sonde de plastic care sonde de plastic care patrund in nari. Se patrund in nari. Se recomanda la copii si recomanda la copii si bolnavi agitati.bolnavi agitati.

OxigenoterapieOxigenoterapie Masca:Masca: pentru oxigen ( cu pentru oxigen ( cu

inhalarea aerului expirat) se inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu suportata In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de de bolnav datorita hamului de etanseizare.etanseizare.

Tehnica:Tehnica: se verifica scurgerea oxigenului se verifica scurgerea oxigenului

din sursadin sursa se pune masca in mana se pune masca in mana

bolnavului pentru a-i usura bolnavului pentru a-i usura controlul si i se sustine mana. controlul si i se sustine mana. Debitul de 10-12 l/minut.Debitul de 10-12 l/minut.

se aseaza masca pe piramida se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura nazala si apoi pe gura

cand bolnavul s-a obisnuit cu cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului fixare in jurul capului


Incidente la administrarea Incidente la administrarea oxigenului: oxigenului:

distensia abdominala prin distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofagpatrunderea gazului prin esofag

enfizem subcutanat prin enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei.gatului prin fisurarea mucoasei.

Se va sti ca:Se va sti ca: nu se unge cateterul cu nu se unge cateterul cu

substante grase (pericol de substante grase (pericol de explozie si pneumonie)explozie si pneumonie)

bombele de oxigen se fixeaza bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturilepentru a evita loviturile

oxigenul nu se foloseste fara oxigenul nu se foloseste fara manometrumanometru

Intubatia orotrahealaIntubatia orotraheala

Tehnica puncţiei cricotiroidieneTehnica puncţiei cricotiroidiene

• • Se poziţionează pacientul în decubit dorsal cu capul în Se poziţionează pacientul în decubit dorsal cu capul în extensie moderată.extensie moderată.

• • Se identifică membrana cricotiroidiană între cartilajul Se identifică membrana cricotiroidiană între cartilajul tiroid şi inelul orizontal al cartilajului cricoid.tiroid şi inelul orizontal al cartilajului cricoid.

• • Se puncţionează membrana cricotiroidiană cu un cateter Se puncţionează membrana cricotiroidiană cu un cateter venos cu diametrul mare (14 G sau mai mare). Puncţia se venos cu diametrul mare (14 G sau mai mare). Puncţia se face vertical cu cateterul ataşat la o seringă de 2 – 2,5 ml. face vertical cu cateterul ataşat la o seringă de 2 – 2,5 ml. Pătrunderea în trahee este indicată de senzaţia dePătrunderea în trahee este indicată de senzaţia de

pierdere a rezistenţei; aspiraţia aerului confirmă prezenţa pierdere a rezistenţei; aspiraţia aerului confirmă prezenţa vârfului acului în trahee. vârfului acului în trahee.

Cateterul se avansează caudal într-un unghi de 45o. Se Cateterul se avansează caudal într-un unghi de 45o. Se detaşează acul, se ataşează seringa fără piston, iar la detaşează acul, se ataşează seringa fără piston, iar la seringă se montează piesa finală a unei sonde de intubaţie seringă se montează piesa finală a unei sonde de intubaţie de 7 – 7,5 mm pe care se poate ventila cu balonul Ambu.de 7 – 7,5 mm pe care se poate ventila cu balonul Ambu.

Ventilaţia gură-la-gurăVentilaţia gură-la-gură Instituirea rapidă a ventilaţiei artificiale este necesară Instituirea rapidă a ventilaţiei artificiale este necesară

pentru toţi pacienţii la care ventilaţia spontană este pentru toţi pacienţii la care ventilaţia spontană este inadecvată sau absentă. inadecvată sau absentă.

Ventilaţia gură-la-gură este eficientă dar concentraţia Ventilaţia gură-la-gură este eficientă dar concentraţia oxigenului în aerul asigurat de ventilaţia salvatorului (aer oxigenului în aerul asigurat de ventilaţia salvatorului (aer expirat) este doar de 16-17%; din acest motiv este expirat) este doar de 16-17%; din acest motiv este necesară înlocuirea acesteia cubventilaţie cu aer îmbogăţit necesară înlocuirea acesteia cubventilaţie cu aer îmbogăţit în oxigen.în oxigen.

Pocket mask-ul este un dispozitiv utilizat pe scară largă; Pocket mask-ul este un dispozitiv utilizat pe scară largă; este o mască similară celei de anestezie dar permite este o mască similară celei de anestezie dar permite ventilaţia gură-la-mască; are o valvă unidirecţională care ventilaţia gură-la-mască; are o valvă unidirecţională care direcţionează aerul expirat de pacient departe de salvator;direcţionează aerul expirat de pacient departe de salvator;

masca este transparentă şi permite vizualizarea masca este transparentă şi permite vizualizarea eventualelor secreţii – sânge sau lichid de vărsătură – care eventualelor secreţii – sânge sau lichid de vărsătură – care pot inunda căile aeriene; unele măşti au un conector care pot inunda căile aeriene; unele măşti au un conector care permite administrarea de oxigen. Când nu există conector, permite administrarea de oxigen. Când nu există conector, administrarea suplimentară de oxigen se poate face prin administrarea suplimentară de oxigen se poate face prin introducerea tubului pe una dintre părţile măştii, cu introducerea tubului pe una dintre părţile măştii, cu asigurarea etanşeităţii adecvate pe relieful facial (utilizarea asigurarea etanşeităţii adecvate pe relieful facial (utilizarea ambelor mâini permite o etanşeizare maximă)ambelor mâini permite o etanşeizare maximă)

Ventilaţia asistataVentilaţia asistata Baloane de ventilaţie autogonflabileBaloane de ventilaţie autogonflabile Balonul de ventilaţie autogonflabil poate fi conectat la o Balonul de ventilaţie autogonflabil poate fi conectat la o

mască facială, la omască facială, la o sondă de intubaţie orotraheală sau orice dispozitiv sondă de intubaţie orotraheală sau orice dispozitiv

alternativ, cum ar fi masca laringiană sau combitubul; în alternativ, cum ar fi masca laringiană sau combitubul; în absenţa oxigenului suplimentar, baloanele autogonflabile absenţa oxigenului suplimentar, baloanele autogonflabile permit ventilaţia cu aer atmosferic (21% oxigen); acest permit ventilaţia cu aer atmosferic (21% oxigen); acest procent poate fi crescut până la 45% prin ataşare de oxigen procent poate fi crescut până la 45% prin ataşare de oxigen direct la balon. Dacă se poatedirect la balon. Dacă se poate

ataşa un rezervor, la un flux de aproximativ 10L/min pot fi ataşa un rezervor, la un flux de aproximativ 10L/min pot fi atinse concentraţii de oxigen în aerul inspirat de atinse concentraţii de oxigen în aerul inspirat de aproximativ 85%.aproximativ 85%.

Deşi ansamblul mască-balon permite ventilaţie cu Deşi ansamblul mască-balon permite ventilaţie cu concentraţii mari de oxigen, utilizarea lui necesită un concentraţii mari de oxigen, utilizarea lui necesită un salvator instruit, fiind relativ dificilă menţinerea etanşeităţii salvator instruit, fiind relativ dificilă menţinerea etanşeităţii măştii pe reliefurile faciale – cu o mână – în timp ce cu măştii pe reliefurile faciale – cu o mână – în timp ce cu cealaltă mână se comprimă balonul.cealaltă mână se comprimă balonul.

TraheostomiaTraheostomia Interventia Interventia

chirugicala ce are chirugicala ce are drept scop drept scop deschiderea deschiderea traheei cervicale traheei cervicale se numeste se numeste traheotomie.traheotomie.

Orificiul traheal Orificiul traheal mentinut deschis mentinut deschis prin introducerea prin introducerea unei canule unei canule traheale mai traheale mai mult de 7 zile se mult de 7 zile se numeste numeste traheostomietraheostomie

Posturarea, drenajul posturalPosturarea, drenajul postural

Download - Curs de nursing si asistenta in recuperare

Top Related