curs 2curs 2FarmacodinamiaFarmacodinamia
FarmacocineticaFarmacocinetica
FarmacotoxicologiaFarmacotoxicologia
Distribuţia Distribuţia medicamentelormedicamentelor Depinde de:Depinde de: vascularizaţia structurii biologice,vascularizaţia structurii biologice, penetrabilitatea prin barielele penetrabilitatea prin barielele
biologice locale,biologice locale, afinitatea organului, ţesutului afinitatea organului, ţesutului
pentru medicamentpentru medicament
Distribuţia Distribuţia medicamentelormedicamentelor Medicamentele ajunse în sânge sunt Medicamentele ajunse în sânge sunt
transportate:transportate:
sub formă liberăsub formă liberălegate de proteinele plasmaticelegate de proteinele plasmatice
Legarea de proteinele plasmatice este Legarea de proteinele plasmatice este unun fenomen reversibil, în echilibru fenomen reversibil, în echilibru dinamic ce asigură un nivel constant de dinamic ce asigură un nivel constant de molecule liberemolecule libere..
Volumul aparent de Volumul aparent de distribuţiedistribuţie Volumul aparent de distributie Volumul aparent de distributie
măsoară volumul lichidian total in care măsoară volumul lichidian total in care s-a răspândit medicamentul, asa cum s-a răspândit medicamentul, asa cum rezultă din concentratia pe care o rezultă din concentratia pe care o realizează realizează îîn plasmă. n plasmă.
DD Vd= -----Vd= ----- CoCo in care D reprezintă doza administrată, iar Co in care D reprezintă doza administrată, iar Co
concentraţia plasmatică iniţialăconcentraţia plasmatică iniţială
Legarea de proteinele Legarea de proteinele plasmaticeplasmatice Forma legată:Forma legată: nu poate difuza în ţesuturi (nu nu poate difuza în ţesuturi (nu
acţionează farmacodinamic) acţionează farmacodinamic) nu poate filtra glomerular (nu poate fi nu poate filtra glomerular (nu poate fi
eliminată renal)eliminată renal) Medicamentele sunt legate de: Medicamentele sunt legate de: albumine, transferinealbumine, transferine cceruloplasminaeruloplasmina α şi β lipoproteineα şi β lipoproteine
Legarea de proteinele Legarea de proteinele plasmaticeplasmatice
Parametrii care caracterizează Parametrii care caracterizează fixarea sunt:fixarea sunt:
afinitatea, caracterizată prin afinitatea, caracterizată prin constanta de afinitate Kaconstanta de afinitate Ka
procentul de fixare (raportul procentul de fixare (raportul dintre fracţiunea legată şi dintre fracţiunea legată şi cantitatea totală de medicament cantitatea totală de medicament în sânge)în sânge)
Epurarea medicamentelorEpurarea medicamentelor
Epurarea medicamentelor se face Epurarea medicamentelor se face prin:prin:
biotransformare şi / biotransformare şi / sau prin excreţiesau prin excreţie
Epurarea prin Epurarea prin biotransformarebiotransformare Se realizeazSe realizeazăă îîn doun douăă etape: etape: Etapa I –care cuprinde reacEtapa I –care cuprinde reacţţii de ii de
oxidare, reducere oxidare, reducere şşi hidrolizi hidrolizăă , , îîn n urma curma căărora rezultrora rezultăă metaboli metaboliţţi cu i cu grupgrupăări funcri funcţţionale polare.ionale polare.
Etapa II- care include reacEtapa II- care include reacţţii de ii de conjugare a metaboliconjugare a metaboliţţilor formailor formaţţi i anterioranterior
Eliminarea Eliminarea medicamentelormedicamentelor
A doua modalitate importantă de A doua modalitate importantă de epurare pe lângă biotransformare epurare pe lângă biotransformare este excreţia, care poate fi :este excreţia, care poate fi :
în principal - excreţie renală,în principal - excreţie renală,
sau excreţie extrarenală.sau excreţie extrarenală.
Excreţia renalăExcreţia renală
Implică 3 procese :Implică 3 procese :
de filtrare glomerulară,de filtrare glomerulară,
de reabsorbţie tubulară,de reabsorbţie tubulară,
de secreţie tubulară.de secreţie tubulară.
Excreţia extrarenalăExcreţia extrarenală
Excreţia biliarăExcreţia biliară –se face prin –se face prin intermediul mecanismelor intermediul mecanismelor transportoare active:transportoare active:
un sistem transportor pentru acizi un sistem transportor pentru acizi organici, organici,
altul pentru bazele organice, şialtul pentru bazele organice, şi un al treilea pentru anumiţi un al treilea pentru anumiţi
steroizi.steroizi.
Excreţia extrarenalăExcreţia extrarenală
Excreţia prin lapteExcreţia prin lapte- se face prin - se face prin difuziune,difuziune,
Eliminarea pulmonarăEliminarea pulmonară- - predomină pentru substanţele predomină pentru substanţele volatile sau gazoase.volatile sau gazoase.
Eliminarea cutanată şi prin Eliminarea cutanată şi prin fanerefanere
CLEARENCE-UL UNUI CLEARENCE-UL UNUI MEDICAMENTMEDICAMENT Clearence-ul este un parametru Clearence-ul este un parametru
farmacocinetic care caracterizează farmacocinetic care caracterizează epurarea epurarea
Arată ritmul eliminării pe diferitele Arată ritmul eliminării pe diferitele căi de eliminare în funcţie de căi de eliminare în funcţie de concentraţia medicamentului în concentraţia medicamentului în lichidul biologiclichidul biologic..
CLEARENCE-UL UNUI CLEARENCE-UL UNUI MEDICAMENTMEDICAMENT
Clearence-ul reprezintă viteza Clearence-ul reprezintă viteza epurării raportat la concentraţia epurării raportat la concentraţia medicamentului în lichidul biologic:medicamentului în lichidul biologic:
VV
Cl = ----Cl = ----
C C
Clearence-ul plasmaticClearence-ul plasmatic
notat simbolic Clp – reprezintă notat simbolic Clp – reprezintă volumul în ml, sau l epurat de volumul în ml, sau l epurat de medicament în unitatea de timp, medicament în unitatea de timp, raportat la greutatea corporală.raportat la greutatea corporală.
Clearence-ul plasmaticClearence-ul plasmatic
Se exprimă prin 2 formule:Se exprimă prin 2 formule:
Clp=Ke Clp=Ke Vd Vd sau sau Clp = D/ASCClp = D/ASC unde unde : :
Ke = constanta de epurare proprie fiecărui Ke = constanta de epurare proprie fiecărui
medicamentmedicamentVd = volumul aparent de distribuţieVd = volumul aparent de distribuţieD = doza administratăD = doza administratăASC = aria de sub curba concentraţiei ASC = aria de sub curba concentraţiei
plasmatice în funcţie de timpplasmatice în funcţie de timp
Clearence-ul sistemic Clearence-ul sistemic totaltotal reprezintă suma dinte clearence-ul reprezintă suma dinte clearence-ul
renal, hepatic, şi clearence-ul altor renal, hepatic, şi clearence-ul altor organe.organe.
Clt = Clr+ClnrClt = Clr+Clnr, unde :, unde :
Clr = clearence-ul renalClr = clearence-ul renal
Clnr= clearence-ul nerenal în Clnr= clearence-ul nerenal în principal hepaticprincipal hepatic
Timpul de injumTimpul de injumăăttăţăţireire
Simbol- T½Simbol- T½ . .
este un parametru farmacocinetic este un parametru farmacocinetic primar care caracterizează primar care caracterizează epurarea.epurarea.
este timpul necesar scăderii la este timpul necesar scăderii la jumătate a concentraţiei de jumătate a concentraţiei de medicament în plasmă.medicament în plasmă.
Timpul de injumTimpul de injumăăttăţăţireire
0,693 x Vd 0,693 x Vd 0,6960,696 T½ = ---------------- sau T½ = ---------T½ = ---------------- sau T½ = --------- Cl Cl KeKe apreciază timpul în care după administrări apreciază timpul în care după administrări
repetate se realizează o concentraţie repetate se realizează o concentraţie constantă în platou, prin acumulara repetată constantă în platou, prin acumulara repetată a medicamentului în cazul unei epurări după a medicamentului în cazul unei epurări după o cinetică de ordinul I.o cinetică de ordinul I.
TIPURI DE CINETICĂ ŞI TIPURI DE CINETICĂ ŞI MODELE MODELE COMPARTIMENTALECOMPARTIMENTALE Absorbţia şi epurarea medicamentelor Absorbţia şi epurarea medicamentelor
se pot desfăşura după 2 tipuri de se pot desfăşura după 2 tipuri de cinetică:cinetică:
cinetică de ordinul 0 – caracterizată cinetică de ordinul 0 – caracterizată
printr-un ritm constant independent de printr-un ritm constant independent de cantitatea de medicament,cantitatea de medicament,
cinetică de ordinul 1 – are ritm direct cinetică de ordinul 1 – are ritm direct proporţional de cantitatea de proporţional de cantitatea de medicament.medicament.
FARMACODINAMIAFARMACODINAMIA
FarmacodinamiaFarmacodinamia
Farmacodinamia generală se ocupă cu Farmacodinamia generală se ocupă cu legile generale ale acţiunii legile generale ale acţiunii medicamentelor şi cu relaţiile între medicamentelor şi cu relaţiile între structura chimică şi acţiunea lor. structura chimică şi acţiunea lor.
Farmacodinamia specială explică Farmacodinamia specială explică acţiunea medicamentelor după acţiunea medicamentelor după influenţa lor asupra unor organe, influenţa lor asupra unor organe, ţesuturi, funcţii.ţesuturi, funcţii.
MECANISME GENERALE DE MECANISME GENERALE DE ACACŢŢIUNE IUNE ALE ALE MEDICAMENTELORMEDICAMENTELOR
specific prin interacţiune cu specific prin interacţiune cu structuri macromoleculare structuri macromoleculare numite farmacoreceptori şi,numite farmacoreceptori şi,
nespecific, modificând nespecific, modificând procese fizice sau chimice. procese fizice sau chimice.
Acţiuni medicamentoase Acţiuni medicamentoase nespecificenespecifice antiacidele sau medicamentele ce antiacidele sau medicamentele ce
corectează echilibrul acido-bazic; corectează echilibrul acido-bazic; anestezicele locale blochează anestezicele locale blochează
transmisia impulsului nervos, prin transmisia impulsului nervos, prin acţiune nespecifică, modificând acţiune nespecifică, modificând fluiditatea membranelor fluiditatea membranelor neuronale, neuronale,
dezinfectantele dezorganizează dezinfectantele dezorganizează structura celulară a bacteriilorstructura celulară a bacteriilor
Tipurile morfofuncTipurile morfofuncţionale ţionale de receptori de receptori farmacologicifarmacologici rreceptori operanţi prin canale eceptori operanţi prin canale
ionice,ionice,
rreceptori cuplaţi cueceptori cuplaţi cu proteine G,proteine G,
rreceptori cu proprietăţi enzimatice,eceptori cu proprietăţi enzimatice,
rreceptorii cuplaţi cu ADN.eceptorii cuplaţi cu ADN.
FACTORI CE MODIFICĂ FACTORI CE MODIFICĂ ACŢIUNEA ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂFARMACODINAMICĂ factori dependenţi de medicament,factori dependenţi de medicament,
factori biologici,factori biologici,
factori individuali, factori individuali,
factori de mediufactori de mediu
Acţiunea medicamentelor Acţiunea medicamentelor la nivel celularla nivel celular
în afara celulei, în afara celulei,
la nivelul membranei celulare, la nivelul membranei celulare,
intracelular. intracelular.
Farmacodinamia specialăFarmacodinamia specială
acţiunea pe SNV, acţiunea pe SNV, acţiunea la nivelul acţiunea la nivelul sistemului autacoizilor,sistemului autacoizilor,
acţiunea asupra acţiunea asupra mecanismelor de reglare mecanismelor de reglare hormonală,hormonală,
acţiunea asupra aparatelor acţiunea asupra aparatelor efectoareefectoare, ,
FARMACOTOXICOLOGIFARMACOTOXICOLOGIAA
manifestările intoxicaţiilor acute şi manifestările intoxicaţiilor acute şi cronice,cronice,
tratamentul intoxicaţiilor acute şi tratamentul intoxicaţiilor acute şi cronice,cronice,
cauzele apariţiei reacţiilor adverse cauzele apariţiei reacţiilor adverse la medicamente,la medicamente,
stările patologice induse de stările patologice induse de medicamentemedicamente..
Intoxicaţiile acuteIntoxicaţiile acute
Apar după:Apar după: administrarea de doze foarte mari administrarea de doze foarte mari
de substanţe medicamentoase de substanţe medicamentoase obişnuite,obişnuite,
la depăşirea dozelor maxime în la depăşirea dozelor maxime în cazul substanţelor puternic cazul substanţelor puternic active, foarte puternic active şi active, foarte puternic active şi toxicetoxice,,
Intoxicaţiile croniceIntoxicaţiile cronice Apar după administrarea repetată pe Apar după administrarea repetată pe
o perioadă îndelungată a unor o perioadă îndelungată a unor medicamente, datorită :medicamente, datorită :
acumulării de doze mari de substanţă acumulării de doze mari de substanţă activă,activă,
sumarea efectului fiecarei doze când sumarea efectului fiecarei doze când este ireversibil.este ireversibil.
Evaluarea efectelor toxice la Evaluarea efectelor toxice la animaleanimale
Curba logaritm doza-efect, are forma Curba logaritm doza-efect, are forma unui clopot, în vârful lui se situează unui clopot, în vârful lui se situează doza la care răspund 50% dintre doza la care răspund 50% dintre animale şi este numită curba cuantală animale şi este numită curba cuantală simplă Gauss.simplă Gauss.
DT 50 (doza toxica 50) în cazul unui DT 50 (doza toxica 50) în cazul unui efect toxic,efect toxic,
DL 50 (doza letala 50) DL 50 (doza letala 50) îîn cazul unui n cazul unui efect letalefect letal
Evaluarea efectelor toxice la Evaluarea efectelor toxice la animaleanimale
DL 50 =doza letală 50 DL 50 =doza letală 50 ––doza care doza care omoară 50% din animalele lotului,omoară 50% din animalele lotului,
DL 1 =doza letală minimă-doza DL 1 =doza letală minimă-doza care omoară 1 % din animalele care omoară 1 % din animalele lotului,lotului,
DL 99 =doza letală maximă DL 99 =doza letală maximă ––doza doza care omoară 99% din animalele care omoară 99% din animalele lotului.lotului.
Riscul terapeuticRiscul terapeutic reprezintă riscul de apariţie al reprezintă riscul de apariţie al
intoxicaţiilor /reacţiilor adverse, la intoxicaţiilor /reacţiilor adverse, la administrarea de doze terapeutice administrarea de doze terapeutice şi se determină prin indicele şi se determină prin indicele terapeutic (IT); IT reprezintă terapeutic (IT); IT reprezintă raportarea dozelor toxice şi letale la raportarea dozelor toxice şi letale la dozele eficace (DE). dozele eficace (DE).
DL50DL50 IT=---------- IT=---------- DE50 DE50
Tratamentul intoxicaţiilor Tratamentul intoxicaţiilor acute şi croniceacute şi cronice
Măsuri nespecifice;Măsuri nespecifice; Scăderea cantităţii de toxic din Scăderea cantităţii de toxic din
organism,organism, Susţinerea funcţiilor vitale Susţinerea funcţiilor vitale Măsuri specifice- antidoturi Măsuri specifice- antidoturi
specifice, specifice,
Substanţa toxică
Antidotul
Intoxicaţia cu mercur/arsen Dimercaprolul (agent chelator)
Intoxicaţia cu plumb Edetatul de sodiu si calciu
Intoxicaţia cu toxice convulsivante
Fenobarbital
Intoxicaţia cu barbiturice Bemegrida
Intoxicaţia cu anestezice generale Bemegrida
Substanţa toxică
Antidotul
Intoxicaţia cu insulina si alte hipoglicemiante
Glucoza 10 %
Intoxicaţia cu heparina Protamina sulfat
Intoxicaţia cu anticoagulante orale
Fitomenadiona
Intoxicaţia cu toxice organofosforice
Atropina
Intoxicaţia cu toxice methemoglobinizante
Albastru de metilen
Intoxicaţia cronică Intoxicaţia cronică 1.DEPENDENŢA1.DEPENDENŢA
Este o stare de intoxicaţie cronică care se Este o stare de intoxicaţie cronică care se caracterizează prin necesitatea subiectivă caracterizează prin necesitatea subiectivă şi sau obiectivă de folosire a unor toxice şi sau obiectivă de folosire a unor toxice sau medicamente ce pot da dependenţă: sau medicamente ce pot da dependenţă: morfina, heroina, opioide de sinteză, morfina, heroina, opioide de sinteză, amfetaminele, cocaina, alcoolul etilic, amfetaminele, cocaina, alcoolul etilic, hipnotice, mai ales barbiturice, hipnotice, mai ales barbiturice, tranchilizante, lisergida (LSD), tranchilizante, lisergida (LSD), canabinoidele, în măsură mai mică –canabinoidele, în măsură mai mică –nicotina şi cafeina. nicotina şi cafeina.
1.DEPENDENTA1.DEPENDENTA
Dependenţa este definită de Dependenţa este definită de 4 componente:4 componente:
dependenţa psihică,dependenţa psihică, toleranţa,toleranţa, dependenţa fizică,dependenţa fizică, psihotoxicitateapsihotoxicitatea..
2.Toleranţa2.Toleranţa Apare mai ales pentru efectele nervos Apare mai ales pentru efectele nervos
centrale, cu caracter subiectiv mai centrale, cu caracter subiectiv mai puţin pentru efectele periferice.puţin pentru efectele periferice.
De regulă toleranţa este de natura De regulă toleranţa este de natura farmacodinamică, scade reactivitatea farmacodinamică, scade reactivitatea neuronilor interesaţi în acţiune prin neuronilor interesaţi în acţiune prin intervenţia unor mecanisme adaptative: intervenţia unor mecanisme adaptative: aceeaşi concentraţie de medicament aceeaşi concentraţie de medicament produce progresiv răspunsuri mai slabe.produce progresiv răspunsuri mai slabe.
3.Dependenţa fizică3.Dependenţa fizică
Este caracterizată prin sindromul de Este caracterizată prin sindromul de abstinenţă. Bolnavul care a primit de abstinenţă. Bolnavul care a primit de repetate ori morfina, alcool, sau alte repetate ori morfina, alcool, sau alte substanţe ce dezvoltă dependenţa la substanţe ce dezvoltă dependenţa la un moment dat, ia toxicul nu din un moment dat, ia toxicul nu din cauza dependenţei psihice (datorită cauza dependenţei psihice (datorită toleranţei efectele centrale urmărite toleranţei efectele centrale urmărite nu se mai produc), ci pentru a evita nu se mai produc), ci pentru a evita sindromul de abstinenţă ce sindromul de abstinenţă ce caracterizează dependenţa fizicăcaracterizează dependenţa fizică..
4.Psihotoxicitatea4.Psihotoxicitatea Se manifestă prin tulburări de Se manifestă prin tulburări de
comportament cu caracter psihotic comportament cu caracter psihotic dupa folosirea dupa folosirea îîndelungată de doze ndelungată de doze mari de substanţe ce dezvoltă mari de substanţe ce dezvoltă dependenţa. Aceasta apare pregnant dependenţa. Aceasta apare pregnant la barbiturice, alcool, cocaina, la barbiturice, alcool, cocaina, amfetamina, lisergidaamfetamina, lisergida
REACŢII ADVERSE LA REACŢII ADVERSE LA MEDICAMENTEMEDICAMENTE
Reacţiile adverse sunt efecte nedorite, Reacţiile adverse sunt efecte nedorite, nocive care apar la doze terapeutice nocive care apar la doze terapeutice
Cele mai frecvente reacţii adverse apar la:Cele mai frecvente reacţii adverse apar la: asociaţiile estro-progestative orale,asociaţiile estro-progestative orale, antibiotice şi chimioterapice: ampicilina, antibiotice şi chimioterapice: ampicilina,
cotrimoxazolul, izoniazida, nitrofurantoin,cotrimoxazolul, izoniazida, nitrofurantoin, deprimante centrale: diazepam, deprimante centrale: diazepam,
clorpromazina,clorpromazina, antihipertensive: metilodopa, antihipertensive: metilodopa, antiinflamatoare nesteroidiene: antiinflamatoare nesteroidiene:
fenilbutazona, fenilbutazona, compuşi ioduraţi radioopaci,compuşi ioduraţi radioopaci, excipienţi din compoziţa unor forme excipienţi din compoziţa unor forme
farmaceutice.farmaceutice.
2. 2. Efectele mutageneEfectele mutagene Produc modificări ireversibile ale Produc modificări ireversibile ale
genotipului genotipului Efectele carcinogenetice constau în Efectele carcinogenetice constau în
posibilitatea unor medicamente da a posibilitatea unor medicamente da a induce transformarea canceroasă a induce transformarea canceroasă a celulelor (ex. aminofenazona).celulelor (ex. aminofenazona).
3.3.Reacţiile adverse de tip Reacţiile adverse de tip idiosincrazicidiosincrazic
se manifestă ca reacţii neobişnuite, fie se manifestă ca reacţii neobişnuite, fie diferite calitativ de efectul normal, fie diferite calitativ de efectul normal, fie determinate de doze care în mod determinate de doze care în mod normal sunt lipsite da nocivitate. normal sunt lipsite da nocivitate.
de ex. hemoliza acută produsă de unele de ex. hemoliza acută produsă de unele medicamente la persoane cu deficit de medicamente la persoane cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza.glucozo-6-fosfat dehidrogenaza.
4. 4. Reacţiile adverse prin Reacţiile adverse prin mecanism alergic sau reacţiile mecanism alergic sau reacţiile de hipersensibilitatede hipersensibilitate
Nu sunt dependente de doză, şi Nu sunt dependente de doză, şi presupun un contact anterior cu presupun un contact anterior cu substanţa respectivă sau cu o substanţa respectivă sau cu o substanţa înrudită structural. substanţa înrudită structural.
Este necesară o perioada de Este necesară o perioada de aproximativ 10 zile de la primul aproximativ 10 zile de la primul contact până la instalarea stării de contact până la instalarea stării de alergie alergie
Reacţiile adverse in funcţie de Reacţiile adverse in funcţie de mecanismul de produceremecanismul de producere::
reacţii da tip anafilactic (astm bronşic, reacţii da tip anafilactic (astm bronşic, angioedem, urticarie, şoc anafilactic);angioedem, urticarie, şoc anafilactic);
reacţie citolitică (granulocitopenii, reacţie citolitică (granulocitopenii, trombocitopenii, anemii hemolitice);trombocitopenii, anemii hemolitice);
reacţii de tip intârziat (dermatite).reacţii de tip intârziat (dermatite).
Reacţii de tip anafilactic sau Reacţii de tip anafilactic sau de tip Ide tip I
mai frecvente la persoanele atopice mai frecvente la persoanele atopice sunt reacţii de tip imediatsunt reacţii de tip imediat sunt induse de cuplarea antigenului cu sunt induse de cuplarea antigenului cu
Ig. E sau reagine care acoperă Ig. E sau reagine care acoperă suprafaţa celulelor mastocite şi bazofile suprafaţa celulelor mastocite şi bazofile
mmanifestarea acută în reacţia tip I = anifestarea acută în reacţia tip I = şocul anafilactic. Apare declanşat şocul anafilactic. Apare declanşat mmai ai ales când alergenul e introdus în ales când alergenul e introdus în organism prin injectare.organism prin injectare.
Reacţii alergice de tip IIReacţii alergice de tip II = = de de tip citotoxictip citotoxic
Interacţiunea unui medicament duce la Interacţiunea unui medicament duce la formarea de anticorpi de tip Ig. G, formarea de anticorpi de tip Ig. G, direcţionaţi specific împotriva unor direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi tisulari (deveniţi antigenici prin constituenţi tisulari (deveniţi antigenici prin interacţiunea cu unele medicamente).interacţiunea cu unele medicamente).
Anticorpii determină liza celulelor Anticorpii determină liza celulelor purtătoare ale haptenei medicamentoasepurtătoare ale haptenei medicamentoase
Reacţii alergice de tip III prin Reacţii alergice de tip III prin complexe imunecomplexe imune
Prin formPrin formaarea de complexe între Ag. rea de complexe între Ag. şi Ac. circulanţi, Ig. G şi Ig. M. şi Ac. circulanţi, Ig. G şi Ig. M. Complexele imune solubile se fixează Complexele imune solubile se fixează în vasele mici şi în membranele bazale în vasele mici şi în membranele bazale – unde activează complementul şi – unde activează complementul şi induc reacţii inflamatorii. induc reacţii inflamatorii.
Reacţii alergice mediatReacţii alergice mediatee celular sau de tip IVcelular sau de tip IV
Fac parte din categoria reacţiilor Fac parte din categoria reacţiilor întârziate şi se datoresc intervenţiei întârziate şi se datoresc intervenţiei limfocitelor sensibilizate (Ac. circulanţi limfocitelor sensibilizate (Ac. circulanţi lipsesc) care eliberează limfokine, lipsesc) care eliberează limfokine, generând infiltrate monocelulare generând infiltrate monocelulare perivasculareperivasculare
