Download - Contesa de Segur-Povesti Cu Zane-1 (ilustratii de Iacob Desideriu)

5/8/2018 Contesa de Segur-Povesti Cu Zane-1 (ilustratii de Iacob Desideriu) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/contesa-de-segur-povesti-cu-zane-1-ilustratii-de-iacob-desideriu 1/36

Contesa de Segur

POEST. CUZINE.



Povestea Balaioarei,a Bunei Caprioare

si a lui Pisoi-Frumos

IBtiltiioara

A fost odata 0 fetita euminte §frumoasa, eu p~rul ca spicul griu-

lui, care se numea Balaioara. Era

ferrnecatoare ca si parintii ei, Regele-

eel-Bun §iRegina Dulcineea. Regele

era foarte iubit de supusii sai, Cei

rai se temeau de el, pentru c a era

tot atit de drept pe cit era de bun s

pedepsea ell asprime orice fapta rea.Laclteva luni dupa ce 0 nascu pe

Balaioara, regina muri, iar regele 0

plinse rnulta vreme. Fetita, Hind

foarte mica, nu-si dadea seama cl

mama ei murise. Era vesela, zglobie

- - 5



si traia fericita linga tatal ei, care 0

iubea din toata inima si-i daruia cele

mai frumoase j ucarii, cele mai bune

dulciuri, cele mal delicioase fructe.

Intr-6 zi, Regele-cel-Bun afla cl.. '-.I. /\. 'J V ...... ......

SUpU§l1sai u cer sa se recasatoreasca,

pentru a avea un fiu care sa-i fie

urrnas. El nici nu vru sa auda de

asa ceva. La staruinta supusilor, a

6

fost totusi nevoit sa le fadi pe p

Cherna atunci pe rninistrul sau l

rel si-i spuse:

- Dragul meu prieten, popo

meu vrea sa r n a recasa toresc,

inca atit de indurerat de moascumpei mele Dulcineea, inch

sint in stare sa-mi caut eu insum

alta sotie. Cauta-rni tu 0 printe

Nu cer decit sa fie buna si s-o

fericita pe scumpa mea Balaioa

Cind 0 vei gasi, 6 vei cere de s

pentru mine § i 0vei aduce aici.

Usurcl pleca imediat, urnblala toti regii, vazu multe printe

care de care mai urite si mai rele.

urma ajunse la curtea Regelui-c

Galagios, care avea 0 fata frumoa

desteapta si care parea a fi bu

Usurel 0 gasi incintatoare si 0 cimediat de sotie pentru Regele-c

Bun.

Regele-cel-GaBigios, bucuros

scape cit mal repede de fiica sa

\



icsi in Intimpinare. I se paru dra

guta printesa, dar niei pe departe

nu avea infatisarea buna si blinda

a bietei Dulcineea.

Cind 0zari pe Balaioara, Printesa-

cea- Vicleana ii arunca 0privire atide rautacioasa, tncit fetita, care avea

doar trei anisori, se infricosa s

Incepu sa plinga,- C e are? intreba regele. De c

pHnge ca un copil diu Balaioara

mea eea duke §i cumin te ?

- Tata, draga tara. striga fetita

ascunzindu-se in bratele regelui, nurna da aeestei printese, mi-e fric

avea un suflet rau si-i facea tot felul

de necazuri, i-o dadu pe loc lui

Usurel ca s-o duca in tara Regelui-

eel-Bun.Usurel pled impreurra eu Prin-

tcsa-cea- Vicleana, insotiti de 0mie

de catiri incarcati cu zestrea §i giu-

vaerurile printesei.

Sosira la Regele-cel-Bun care le

de ea, e rea!

Mirat, regele se uita la printesa

si zari pri virea ei rea care 0 infr ico

sase pe Balaioara, E1 hotari de indatas-o desparta pe fetita de noua regina.

Balaioara ramase, ca §i inainte, i

grija dadacei care 0 crescuse si

iubea cu duiosie. Regina 0 vedea

rar, dar, cind din intimplare 0intil



nea, nu-si putea stapini ura.

Peste un an, Regina-cea- Vicleana

nascu 0 fed t: i cu parul negru ca

taciunele, pe care 0numira Negruta.

Era ddiguta, dar nu ca Balaioara.

Fetita era rea ca si mama, ei si nu 0

pu tea suferi pe Balaioara, pe care

o musca, 0 tragea de par, ii strica

jucariile, Ii murdarea rochitele, Buna

si micuta Balaioara nu se supara

niciodata si-i lua apararea Negrutei.

«Nu 0 certa, tata, li spunea ea

regelui, e adt de mica! Ea nu stie

c a r n a necajeste cind imi strica ju-cariile. Iar atunci cin€! r n a musca

sau cind r n a trage de par, 0 face din

joaca.»

Regele 0 imbratisa pe Balaioara

§ i nu spunea nimie; dar vedea el

bine ea Negruta facea totul din rau-

tate, iar Balaioara 0 ierta pentru di

era buna. El 0 iubea din ce in ce maimult pe Balaioara §i din ee in ce mai

putin pe Negruta.Regina-cea- Vi-

cleana vedea § i ea toate aeestea, dar

o ura si mai mult pe nevinovata

Balaioara, din care ar fi facut eel

mai nenorocit copil din lume daca

nu s-ar fi temut de minia regelui.

Regele porunci ca Balaioara sanu fie Iasata niciodata singura eu

regina, § i cum se stia cl pedepseste. .

cu aspnme nesupunerea, ruci regIna

nu indraznea s a ise impotriveasca.

8



11

B t1 1 d io a ra p ie rd u ta

Balaioara implinise sapte aru, rar

Negruta trei.Regele iidarui Bala-

ioarei 0 trasurica frumoasa trasa de

doi struti pe care 1 i mina un paj, un

baietas de vreo zece ani, nepotul

dadacei care 0 crescuse pe Bala-

ioara,

Baiatul se numea Pofticiosul. El 0iubea mult pe Balaioara, cu care se

j ucase de cind era mica, si ea era

tare buna cu el. Pajul avea un cusur,

de unde ii venea si numele: era

foarte lacom de dulciuri. Ar fi fost

10

--

·in stare sa faca 0fapta rea pent

punga cu bomboane. Balaioar

spunea adesea: «Tare te iubesc,ticiosule, dar nu-rni place sa te

atit de lacom. Te tog, Iecuiest

de acest cusur uricios, care dezg

pe toata lumea.» Pofticiosul Iis

mina, 11 promitea d i se va indre

dar continua sa fure prajituri

bucatarie §i bomboane din cam

Mereu era batut pentru lacomiasi pentru ca nu asculta.

Regina-cea- Vicleana afla de C

rul baiatului §i se gincli di l-ar p

folosi pentru a 0 pierde pe B

ioara. lata ce puse la cale:



Pareul palatului in care se plimba

BaEh6ara eu trasurica trasa de struti,

avind ca vizitiu pe Pofticiosul, se

marginea intr-o parte eu 0 padurefoarte frumoasa, care se numea Pa-

durea de Liliac. Un gard din zabreledespartea parcul de padure, care tot

anul era plina de liliac inflorit.

Nimeni nu intra in ea pentru di se

stia ca e vrajita si cine patrunde ac616

nu mai iese niciodata, Pofticiosul

cunostea si el taina padurii. Regele

i-a interzis eu severitate sa se apropie

de aeea parte a parcului eu trasuricaBalaioarei, de teama ca fetita sa nu

treaca din greseala printre zabrele

§i sa intre in padure,

De multe ori a incercat regele s aridice un zid sau sa 1ndeseascl za-

brelele, ca sa nu se mai p6a ta trece

printre ele, dar, de indata ce se

asezau pietre sau zabrele, 0 puterenecunoscuta lc facea sa dispara.

Regina-cea-Vicleana cauta sa-l

aderneneasca pe Pofticiosul, daru-

indu-i in fiecare zi dulciuri, Cind

reusi sa-i stirneasca Iacomia, asa incit

e 1 nu se mai putea lipsi de prajiturile

§ i dulciurile pe care ilc dadea din

belsug, 11chema si-i spuse:- Pofticiosule, depinde de tine

sa capeti un cufar plin cu bomboane,

sau sa nu mai maninci dulciuri toata

viata tao

- Sa nu mai maninc dulciuri nici-

odata.P Vai, d oam na 1 A§ muri d

suparare 1 Spuneti ce trebuie sa fa

sa nu rna loveasca 0 asemenea ne

norocire.

- Trebuie, spuse regina uitin

du-se inochii lui, s-o duci pe printesaBalaioara linga Padurea de Liliac,

- Nu pot, doamna, regele mi-

poruncit sa nu tree pe acolo.

- Nu poti? Atunei, mergi sana

tos. N-am sa-ti mai dau niciodata

dulciuri si voi porunei ca nimen

din palat sa nu-ti mai dea.

- Ah, doamna, nu fiti atit dcruda l Dati-mi alta porundi pe car

s-o pot indeplini.

- Iti repet cl vreau s-o duci p

BaHiioara Hnga Padurea de Liliac

s-o indemni sa coboare din trasu

rica, sa treaca gardul si sa intre i

padure.



- Doamna, spuse plinglnd Pof-

ticiosul, dadi printesa va intra inpadure, nu va .mai iesi niciodata,

Stiti doara di padurea e vrajita. S-o

trimit pe printesa mea aeolo in-

seamna s-o trimit la moarte sigura.

- Te intreb a treia oars: vrei s-o

duci, sau nu? Alege: sau un cufar

plin eu bomboane pe eare II voi

umple din nou in fiecare luna, saunu vei mai capata niciodata 0 praji-

tura sau 0 bomboana,

- Dar eum voi scapa de pedeapsa

regelui?

12

- Nu-ti face gnJl pentru as

De indata ee Balaioara 0 sa intre

padure, tu vei veni la mine si-ti v

lua bomboanele, iar eu rna v

Ingriji de viitorul tau.

- 0, doamna, fie-va mila

mine! Nu r n a siliti s-o due la piei

pe scumpa mea printesa, care a fo

totdeauna asa de buna eu mine

- Mai stai la indoiala, nemerni

cule? Ce-ti pasa ce se va intimpla

Balaioara? .Mai tirziu vei intra

slujba Negrutei §l voi avea eu gri

sa nu dud l ipsa de dulciuri.

Poftieiosul ramase in cumpana

Va·i! Sa jertfeasdl el pe buna si micu

lui printesa pentru eiteva kilogram

de bomboane? Tot restul zilei

toata noaptea statu la indoiala da

sa faptuiasca aceasta crirna ingrozi

toare. Spaima ca nu-si va mai pute

satisfaee Iacomia dad nu Indepl

neste porunea reginei, dar si0tainic

nadejde di 0 va regasi dndva

printesa ell ajutorul vreunei zi

bune 11fieudi sa se hotarasca sa fa

pe placul reginei.

A doua zi, la ora patru, Balaioar

eeru sa i se aduca trasurica. Dup

ee 11saruta pe rege, pe care II iube

mal mult dedt orice pe lume, sfagadui cl se va inapoia peste dou

ore, se urea si plcca sa se plimbe

Pareul era mare. Poftieiosul min

strutii catre partea opusa Padur



de Liliac. Cind erau destul de de-

parte §i nu mai puteau fi zariti din

palat, el schimba directia §i 0 lua

spre gardul care despartea parcul

de padure, Baiatul era trist §i tacut.

Crima pe care 0 savirsea ii apasaInlma.

- Ce-i eu tine, Poftieiosule? In-

treba Balaioara, De ee taci tot

timpul? Esti cumva bolnav?

- Nu, printesa, sint sanatos,

_ Esti atit de galben la fat a !

Spune-mi ce ai, sarrnanul meu Pof-

tieios? iti ragaduiesc di voi face tot

ce voi putea pentru a te ajuta.

Bunatatea Balaioarei era cit p-aci

s-o salveze, intr-atit induiosa inima

Pofticiosului, dar gindul la born-

boanele ragaduite de Regina-cea-~

Vicleana invinse pornirea lui buna,

Nici nu apnea S:1-iraspunda, di stru-

tii si ajunsera la gardul de zabrele.

-~. Ah, ce liliac frumos! striga

fetita, Ce miros lmbatator! Cit as

dori sa am un buchet mare sa-l

daruiesc tatii l Coboara, Pofticiosule,

§i rupe-mi citeva ramuri!

_ Nu pot, printesa. Strutii ar

putea porni in lipsa mea.

_. Nu-i nimic, Ii pot mina §i sin-

gura plna la pala t.

- Dad te-as Iasa singura, regele

m-ar pedepsi. Mal bine du-te tu §i

culege florile care-ti plac.

- Adevarat, mi-ar parea rau s a

fii pedepsit din prrcina mea, bietul

meu Pofticios I

Spunind acestea, fetita sari sprin-

rena din trasurica, treeu printre za

brele in padure si incepu sa culeaga

Iiliac,In acel moment Pofticiosul s

cutrernura, se tulbura, rernuscarea

Ii euprinse inima. Incerca sa repare

raul, chemind-o pe Balaioara, dar,

ell toate di ea se afla nurnai la citiva

pasi si el 6 vedea bine, ea nu-i mai

auzea vocea si se afunda tot mai mult

in padurea vrajita. 0 mai vazu un

timp euleglnd liliac, apoi disparu

din ochii lui.



Multa vreme plinse Pofticiosul

pentru fapta comisa; l§i blestema

lacomia si 0 ura pe Regina-cea-Vi-cleana, In cele din urma se intoarse

la palat, intra pe usa din dos a

grajdului, apoi se duse la regina,

care 1 1 astepta, Vazindu-l galben la

fata, cu ochii inrositi de lacrimileremuscarii, ea intelese ca Balaioara

era pierduta.

- S-a facut P inrreba regina.

Pofticiosul tacu un semn cu capul

ca da ; nu mai avea putere sa vor-beasca,

--- Vino! Ii spuse regina. Iata-ti

rasplata,Si-i adita un cufir plin eu dul-

ciuri, Puse un valet sa ridice cuta -rul §i sa-l lege pe spinarea unuia

dintre catirii care 1 i carasera biju-

teriile,

14

- Ia aeest cufar, Pofticiosule,

du-te la tatal meu. Pleaca, si sa

peste 0 luna, sa-ti mal dau un

In acelasi timp ii puse In mina

punga plina cu aur.

Poftieiosul nu stia sa stea cal

nici pe cai, niei pe catiri, El incale

si porni in galop, rara a mai seoun cuvint. Catirul, incapatinat,

si naravas, neputind suferi greutat

cufarului, se ridica pe picioar

dindarat si-1 azvirli pe Pofticios

cufar cu tot. Baiatul se lovi eu ca

de niste bolovani si muri pe l

Cu aceasta s-a ales el de pe ur

lacomiei. Niei n-a apucat sa gudin dulciurile daruite de regina

Nefiind iubit de nimeni, in af

de biata Balaioara, nimeni nu

plins. Sa vedem ce s-a intimp

ell Balaioara in Padurea de Lili



III

P 'ddurea de Ii fiac

Balaioara culegea Iiliac, bucurin-

du-se de frurnusetea §i parfumul flo-

rilor, Vedea .mereu altele mai fru-

rnoase, care 6 atrageau, Galea sortul

§i paHiria si le umplea din nou,. ~recu

astfel 0ora; i se facu cald §l 0cu-

prinse oboseala. Li1iac~ atir~ ~reu~

Se glndi ca e timpul sa se In,toarca• A. I • V 1\

la palat; privi In Jur §l se vaz~ ,In-

conjurata numai de tufe de liliac.

IIstriga pe Pofticios, dar el nu ras-

punse.

«M-arn Indepartat prea mult, se

glndi ea. Sa rna inapoiez, desi sln~

cam obosita, Pofticiosul rna va auzi

si-mi va iesi In intimpinare.» .

Merse ea un timp, dar nu mal

zarea gardul. IImai striga de citeva

ori pe baiat, dar nu raspundea

nimeni. 0 cuprinse frica.

«Ce-am sa rna fae singura in pa-

clure? Ce va spune bietul meu tata

vazind ca nu r n a inapoiez? Cum va

indrazni Pofticiosul s a se intoarca

la palat tara mine? Va fi certat,

poate chiar batut, si numai din vinamea, pentru c a am vrut sa culeg

flori. Nenorocita de mine, am s amor de sete si de foame aici, in pa-

dure, daca nu rna vor minca lupii

la noa pte! »

Balaioara se a§eza la radacina unui

copac mare si plinse mult timp, a}?6i

oboseala 0dobori, puse capul pebuchetul de Iiliac si adormi.

IT/

P rim a de/teptare.

P is oi- F r um o s

Balaioara dormi toata noaptea.

Nu simti frigul §i nici 0 fiara salba~

tica nu-i tulbura somnul. Se trezi



a doua zi dimineata, tirzi u, l§i freca

ochii nedumerita di e inconjurata

numai de arbori, in loe s a fie in

odaia ei, in patul ei, 0 striga pe

dadaca, dar Ii raspunsc un mieunat

blind si placut.Mirata, chiar infri-cosata, Balaioara se uita in jur si

zari la pieioarele ei un pisoi alb,

frumos, care 0 privea eu blindete si

- mleuna.

- Ah, pisoiule, ce frumos esti l

striga Balaioara trecindu-si mina prin

blana lui alba ea zapada, Ce bucu-

roasa sint c a te vad, Pisoi-Frumos!Tu r n a vel duce la casa ta ..Vai, da'

ce foame imi e! N -0 s a pot merge

dad nu maninc ceva..

Pisoi-Frumos mieuna din n

adicl eu labuta un pachetel

intr-o pinza alba, fina. BaH

desfacu pachetul § i gasi felii d

ell unto Minca ell pofta si-i d

pisoiului c1teva bucatele, peaeesta le rontai eu placere. Du

mincara, Balaioara multurni p

lui pentru dejunul gustos si-i

- Pisoi-Frumos, ai putea

duel la tatal meu, care e eli sigu

foarte ingrijorat de lipsa mea

Pisoi-Frumos dadu din cap

unind eu jale.- Ah, vad di r n a intelegi! A

te rog, fie-ti mila de mine si

intr-o casa, s a nu mor de f



de frig §i de frica, arci, in aceasta

padure ingrozitoare.

Pisoi-Frumos 0 privi si, in semn

c-a inteles, se ridica, facu citiva pasi

si intoarse capul sa vada dad Ba-

Iaioara 1 1 urmeaza.

- lata-rna, Pisoi- Frumos, te ur-

mez, dar cum vom trece prin aceste

tufisuri atit de dese? Nu zaresc nici

o carare.

Drept raspuns, Pisoi-Frumos se

avinta in tufisurile care se dadeau

la 0 parte pentru a Ie face loc sa

treaca §i apoi se Inchideau din nou.

Mersera astfe1 timp de 0 ora. Pe

masura ce inaintau, pad urea devenea

mai luminoasa, iarba mai fina; erau

flori din belsug, pasari frumoase,

cintatoare, si multe veverite ce se

ditarau de-a lungul ramurilor. Ba-

laioara, incredintata ca va iesi din

padure § i 11 va vedea pe tatal sau,

. era incintata de tot ce vedea. Ea

s-ar fi oprit bucuros sa mai culeaga

flori, dar Pisoi-Frumos mergea me-

reu inaintc si mieuna trist cind Ba-

laioara incerca sa se opreasca,

Dupa inca 0 ora de mers, BaJa-ioara zari un palat nespus de frumos.

Pisoi-Frumos 0 intovarasi pina 1 a

gardul din zabrele aurite. Balaioara

nu stia cum sa intre, nu vedea nici

o poarta, Pisoi-Frumos disparuse

si Balaioara ramase singura,

v

Caprioara-cea-Buna

Pisoi- Frumos intrase in curtea pa-

latului printr-o midi trecere, facuta

pardi anume pentru el, § i de burn

17



searna dadu de stire cuiva din palat.

Gardul se deschise rara ea Balaioara

sa fi strigat pe cineva. Intra in curte

si nu vazu pe nimeni. Usile palatului

se deschisera de la sine. Balaioara

intra intr-un vestibul din marrnura

alba, apoi strabatu citeva incaperi

si ajunse la urrna intr-un salon foarte

frumos, albastru si auriu. Pe un pat

din ierburi fine, binernirositoare, era

culcata 0 caprioara alba. Pisoi- Fru-

mos sedea Hnga ea. Cind 0 vazu pe

Balaioara, caprioara se ridica, 0 in-

timpina §i-i spuse:

_ Bine ai venit, Balaioaro l Fiulmeu si eu mine te asteptam de multa

vreme.

Auzind 0caprioara vorbind, fetita

se infricosa,

--_ Linisteste-te, Balaioaro, te afli

18

intre prieteni. II cunose pe re

tatal tau, § i va iubese pe amin

_ 0, doarnna l Daca 11cunoa

pe tatal meu, duceti-ma Ia e

desigur foarte trist de lipsa me

_ Draga mea, spuse Caprio

cea-Buna, suspinind, nu-rni est

putinta sa te redau tatalui tau

afli in puterea vtajitorului Pad

de Liliac. Eu ins ami sint supusa

terii lui, care e mai mare de

mea. Voi trimite tnSa tatalui

visuri care II vor linisti si-i vo

de veste ca esti la mine.

- Cum, doamna l strig:l Balara, lngrijorata. Nu-l voi mai v

niciodata pe tad] meu pe ca

iubesc atit de mult?

- Draga Balaioaro, ai rabd

Intclepciunea este totdeauna di



titi. II vei revedea pe tatal tau, dar

nu acuma. Fii ascultatoare §i buna.

Pisoi-Frumos si cumine vom face

totul ca s a fii fericita.

Balaioara suspina, plinse, apoi se

gindi c a ar da dovada de nerecu-

nostinta fata de bunatatea Caprioa-rei, aratindu-se nenorocita de a fi cu

ea, si se sili s a fie vesela. Caprioara-

cea-Buna si Pisoi-Frumos 6 condu-

sera in camera ei, care era tapetata

cu matase trandafirie brodata cu fir

de aur .. Mobila era tapisata cu cati-

fea alba, pe care erau brodat~ ~ot

felul de animale, pasa'!i, fluturl, In~

secte, flori. Alaturi era 0 came~de lucru tapetata cu matase a 1 bas~raca cerul, brodata cu perle .. 1\/f~bl~aera imbracata cu matase arginne

presarata cu peruzele. Pe pereti era_uportretele unei femei tinere, nemai-

pomenit de frurnoasa, si ale untinar fermeca tor.

- Pe cine reprezinta aceste po

trete?- N-am voie sa-ti raspund

aceasta intrebare, fetita mea, d

punse Caprioara ..Mai tirziu, vei af

Dar iata ca e ora prinzului. Vinomaninci, Balaioaro, cred di ti-e ta

foame.

Intr-adevar, fetita murea de fo

me .. Intrara intr-o sala de mincare

in care masa era servita intr-un

foarte ciudat. () perna mare, inv

lita in matase alba, eta asezata pe j

pentru Caprioara. In fata ei, .masa, se afla un manunchi de ierbu

fine, .proaspete si zemoase, iar a

turi un jgheab de aur ell apaizvor. Linga Caprioara era ·un sca

nas mai inalt pentru Pisoi-Frumos,



iar in dreptul lui, pe masa, un blid

de aur cu pestisori fripti §i cu pulpe

de sitari. Alaturi, 0 strachina de

cristal cu lapte proaspat. Intre Ca-

prioara-cea-Buna si Pisoi-Frumosera un mic fotoliu din sidcf sculptat,

imbracat in catifea rosie prinsa in

cuie de diarnant, pentru Balaioara,

In fata ei, intr-o farfurie de aur,

aburea 0 ciorba pregatita din gai-

nuse s i sitari, iar alaturi, 0 chifla

proaspata, Lingura si furculita erau

de aUI, iar servetul dintr-o plnzafoarte fina. Paharul si carafa cu apa

erau din cristal. La masa serveau cu

multa pricepere niste gazele, care

ghiceau tot ce dorea fiecare. Cina

era delicioasa, cu eele mai fine si

mai rare mincaruri si dulciuri. Ba-

Iaioara minca eu pofta §igasi totul

nemaipomenit de bun. Dupa-masa

se plirnbara prin aleile incinratoare

din gradina, eu flori frumoase § i

fructe rare. Dupa plimbare, vazind

ca Balaioara .e 0bosi ta, Caprioara 0

duse la culeare. In camera ei 0 a§-

teptau doua gazele, care 6 dezbra-

cara ell mare delicatete § i 0 culcara,

apoi se asezara l1nga patul ei sa 0

vegheze. Balaioara, care nu ince-

tase a se gindi la tatal ei, plinse

amarnic de dorul lui si, doborita

de 0boseala, cazu In tr -un somn

adinc.

20

1/7A doua desteptarea Bdldioarei

Balaioara dormi adinc. Cind

destepta, i se paru ea nu maceeasi: glndea ca un am m

Recunoscu camera in care se eul

in ajun. Agitata, ingrijorata, al

la oglinda si rarnase uimita

vazu 0 fa ta tinara, cu parul b

stralucitor, ce-i ajungea pina la

die, cu fata alba, trandafirie, o

albastri minunati, un nasuc rotunsi 0 talie fina, gratioasa. Nu

vazuse 0fata atit de frumoasa,

direa i se dezvoltase § 1 i§i d

seama ca stie 0multime de lucr

Tulburata, aproape infricosata,

imbraca repede §i alerga la Capr

ra-cea-Buna.

- Caprioara, spune-mi, te

ce s-a intim plat cu mine? 1V

culcat aseara copil §i m-am t

mare. : l Y E se pare mie, sau

crescut atit de mult intr-o noap

- E adevarat, copila mea,

astazi implinesti paisprezece ani

somnul tau a durat saptc ani.

ai venit la noi, nu stiai inci sa

si sa citesti. Fiul meu Pisoi-Frum

s i eu mine te-am adormit pe

sapte ani si, in timp ee dorm

te-am invatat si ti-am dat 0educ

aleasa. Vad ca te indoiesti de



L

nostintele tale. Vino in camera ill

de studiu s i incredinteaza-te de tot

ce stii!

Balaioara merse in camera de stu-

diu si se incredinta ca stie sa scrie,

sa citeasca, sa deseneze, sa picteze,

sa cinte la pian s i la harpa, sa dan-

seze - si toate le facea cu mare

inderninare. Se ui ta la cartile din

rafturi si isi aminti ca le citise aproape

pe toate. Surprinsa, emotionata, se

arunca de ghul Caprioarei, 11imbra-

ti§a pe Pisoi-Frumos.

- Ah! Bunii mei prieteni, dragii

mei, elm recunostinta va datorez

pentru grija ce ati purtat copilariei

mele!

Caprioara-cea-Buna 0mingiie, iar

Pisoi-Frumos iilinse cu delicatete

miinile. Dupa primele momente de

fericire, Balaioara plcca ochii si spuse,,-. ...",

oarecum stinjeruta :

- Sa nu r n a credeti nerecunosca-

toare, bunii mei prieteni, daca va

rog sa mai faceti ceva pentru mine.

Spuneti-mi ee face tatal meu? Mai

plinge de dorul meu? E nefericit?

- Dorinta ta e fireascl si ti-o

vom satisface, spuse Caprioara, Pri-

veste in aceasta oglinda §i vei vedea

tot ce s-a intimplat de cind ai ple-

cat si ce face tatal tau acum.

Balaioara vazu in oglinda ferme-

cata pe tatal sau plimbindu-se agitat

prin camera, si parca a§tepta pe ci

neva. Regina-cea- Vicleana intra §i-

spuse ca, eu toata irnpotrivirea Pof-

ticiosului, BaHiioara a vrut sa mine

2



A ,_,. ... """ •

ea msasi strutu, ca acestia au par·

nit-oin goana spre Padurea de Liliac,

unde au rasturnat trasurica. Ii mal

spuse di Balaioara a fost azvirlita

printre zabrele in padure. De frica

s i de suparare, Pofticiosul si-a pier-dut mintilc §i ea I-a trim is la pa-

rintii lui.

Se vedea in oglinda cum regele,

cuprins de mare [ale, alerga 1 a Pa-

durea de Liliac, unde nurnai en

forta a fast impiedicat sa intre ca

s-o caute pe Balaioara, Adus acasa,

Indurerat, 0 srriga tot timpul pescumpa lui feti'~a. In cele din urma

adorrni §i in vis 0 vazu in palatul

bunei Caprioare si al lui Pisoi -Fru-

mos. Caprioara-cea-Buna 11asigura

c a Balaioara va ave a 0 copilarie li-

nistita §i fericita § i cl intr-o zi a va

revedea. Aici oglinda se intu

apoi se lumina din nou § i BaE

il vazu iarasi pe tatal ei. De

aceasta el era imbatrinit, pa

albise si era trist, Tinea in

un mic pattret al Balai6arei, p1 1 saruta tot timpul. E r a sing

Balaioara izbucni intr-un

amarnic §1 spuse:

-.~..De ce e singur tatal

Unde slot regina §i Negruta?

-_ Regina a fast atit de putin

ni til de moartea ta, caci toti t

deau moarta, 6 Iamuri "Capriinch regele n-a mai putut s-o

in ochi si a trimis-o inapoi la

ei, Regele-cel-Galagios, "care

chis-a intr-un turn unde a

de ciuda si de urit, Sora ta Ne

s-a tacut ant de rea §i de nesuf

inch tatal tau, ca sa scape de

maritat-o cu Printul-cel-Minios.xaa Iuat asupra sa grija 5-0 fad

buna. Dupa bataile §i chinurile

rate de la sotul ei, Negruta si

seama cl rautatea nu-i aduce fe

si incearca aeum s a se seh

Intr-a zi veti fi impreuna § i

vei ajuta s a se indrepte.

Balaioara at fi vrut s a mai incind 11 va revedea pe tatal

sora ei, dar, de teama sa nu

nerecunoscatoare si prea grabi

a-i parasi pe bunii ei prieteni,

tumi eu dragoste Caprioarei



mai puse nici 6 intrebare.

Timpul trecea. Balaioara era ocu-

pata si nu se plictisea. De la 0vreme

insa 0 cuprinse 0 mare tristete. Cu

Caprioara vorbea numai in timpul

lectiilor si la masa. Pisoi- Frumosintelegea, dar nu putea vorbi. Ii

raspundea prin mieunat sau prin

semne. Gazelele, care 6 serveau cu

multa dragoste, nu aveau grai. Ba-

laioara se plimba prin gradina Into-

v~ra§ita totdeauna de Pisoi-Frumos,

care 1 1 arata cele mai frurnoase a l e i

eu eele mai minunate flori, Ea Iiragaduise Caprioarei ca nu va iesiniciodata din parcul palatului. Cind

6 intreba de ce nu are voic sa se

plimbe III padure, Caprioara 7i

spunea:

- Ah, Balaioaro, nu diuta sa pa-

trunzi in padure i E 0 padure a ne-

norocirii! Daca vei putea, sa nuintri niciodata acolo l

Uneori Balaioara urea pina la un

pavilion care se afla pe un dimb,

Hnga padure. Vedea arbori minunati,

flori fermecatoare si mii de pasari

cintatoare, care zburau de colo-colo,

pardi imbiind-o s a vina §i ea.

«De ce oare nu-mi c I a voie sa r n aplimb in aceasta padure atit de fru-

moasa P se intreba ea. Ce primejdie

r n a poate plndi, de vreme ce r n aaflu sub obladuirea Caprioarei?»

Pisoi-Frumos parea ca-i ghice§te

glndurile; mieuna trist, 6 tragea eu

labuta de rochie ca sa paraseasca pa-

vilionu1.BaIaioara suridea §1 se

plimba din nou prin parcul singu-

ratic.

v71

Papagalul

Trecusera aproape sase luni de

cind Balaioara se trezise din somnul

ei de sapte ani. Timpul ise parea

lung. Dorul de tatal ei 0 ehinuia.

Vazind-o trista, Caprioara-cea-Buna

suspina adinc; Pisoi-Frumos mieuna

indurerat. BaEH6ara vorbea rar deceea ce iiapasa sufletul, ea s a n-o

supere pe Caprioara, care u spusesc

de citeva ori: «Dad vei fi cuminte si

ascultatoare, elnd vei implini cinci-

sprezece ani, 11vei revedea pe tatal

23



t a u . Pina atunei nu incerca s a ne

parasesti. »

1ntr-o dimineata, statea singura,amarita §i se gindea 1 a viata ei plicti-

sitoare si ciudats .. Deodata, trei cio

canituri In fereastra 0 facuta s aintoarca privirea, Zari un papagaI eu

penele verzi, cu g1.tuI §i eapul por-

tocalii. Surprinsa de ivirea unei fi-

inte noi, neeuooseute, deschise fe-

reastra § i papagaluI intra In camera.Care nu-i fu rnirarea clod 11 auzi

vorbind eu 0 voce slaba 1 ragu§ita :

- ..Buna ziua, Balaioar6. Stiu cl

te plictisesti uneori si am venit s astarn de yorba, dar, te rog, sa nu-i

24

spui Caprioarei, pentru di

suei gltul.

~. De ee, frumosule PapagaI?prioara nu face rau nimanui,

uraste numai pe dusmani.

_._. Dadi nu-mi fagaduie§ti d

tainui fata de Caprioara § i de P

Frumos venirea mea aici, zb

nu r n a vei mai vedea niciodat

- Daca til neaparat, frumo

PapagaI, iti ragaduiesc. Detimp n-am mai vorbit eu nim

Pari vesel si destept. Sint sigu

imi vei tine de urit,

Balaioara asculta vorbele l

sitoare ale Papagalului, care



intruna frumusetea, Indcminarea s i

desteptaciunea ei. Dupa 0 ora el

pleca, fagaduindu-i ea va reveni a

doua zi, Vern astfel citeva zile in

sir si-i tinu de urit, nernaicontenind

eu laudele.

Intr-o dimineata, li batu in geam

spunind:

- Desehide repede, Balaioaro,

iti aduc stiri de la tatal tau, dar nu

face zgomot dadi nu vrei sa r n a ,

vezi eu gitul sueit.

Balaioara deschise geamul §l-l

spuse:

- Vorbeste repede, frumosul

meu Papa gal! Ce face tatal meu?

Cum se simte?

- Tatal tau e sanatos, dar plinge

intruna de dorul tau. I-am ragaduit

ci voi folosi putetea mea, asa sla ba

eum e, pentru a te seoate din ln-

chisoarea asta, dar tu trebuie sa r n aajuti, "

- Inchisoare? Tu habar n-ai ce

buni sint prietenii mei, cita dragoste

au pentru mine. Ei ar fi fericiti sa

cunoasca 0 cale. p.entru a ma reda

tatalui meu. Hai cu mine, te rog,

sa te arat Caprioarei l

- Ah, Balaioaro l Nu-i cunosti

pe prietenii til, spuse Papagalul cu

vocea lui tagu§it~L .Ei rn a urasc de

moarte pentru. cl uneori am reusit

si le smulg victimele. Nu-l vei re-

vedea niciodata pe tatal tau, nu vei

iesi niciodata din aceasta padure daca

nu vei gasi tu insati talismanul care

te tine legata aici,

- Ce talisman? Nu stiu nimic.

Ce in teres ar avea Caprioara-cea-

Bum si Pisoi-Frumos s a rna tina

inchisa aiel?

- Interesul de a nu se plictisi

singuri. lata, talismanul e un simplu

trandafir care, de indata ce il vei

rupe, te va elibera s i te va duce la

tatal tau.

- De uncle sa culeg trandafirul?

In gradina nu e niei unul.

- Itl voi spune alta data; aeum

plec, pentru ca va veni indata Ca

prioara. Daca vrei sa te incredintezi

de puterea trandafirului, n-ai decit

sa-i eeri ei unul s i vei vedea ce-ti

va raspunde, Pe miine, Balaioaro

Pe miine !

Papagalul zbura, bucuros ca reu-

sise sa sadeasca in inima Balaioarei

primii germeni ai neincrcderii, a

ncrecunostintei s i ai nesupunerii.

Abia pledi Papagalul, c a buna C a

prioara si intra agitata, privind ba

nuitoare la fereastra deschisa.

- Cu eine vorbeai? intreba ea

- Cu nimeni, doamna.

-.- Sint sigura ca te-am auzit vor-

bind.

- Poate vorbeam singura.

Caprioara nu mal spuse nimie, dar

era trista si-i curgeau lacrimi din

2



ochi. Cu gindul la cele spuse de

Papagal, inclinata sa-l creada, Ba-

laioara nu se mai glndea ca inainte

la indatoririle ei fata de bunii sai

prieteni. In loc s a judece ca 0 ca-

prioara care vorbeste, care poateface animalele sa gindeasca §i- care

a adorrnit-o §i s-a daruit timp de

sapte ani educatiei ei, punind sa fie

servita ca 0 regina, nu poate fi 0

caprioara oarecare, ea ce-a facut?

S-a increzut orbeste spuselor Papa-

galului, un necunoscut lingusitor,

care nu avea de ce 83.-i poarte ei in-teres, ba inca cu riscul d e a-si pierde

viata, Dar BaHiioara nu mai privea

ell aceeasi recuriostinta viata pEicuta

~i fericita petrecuta la huna Capri-

oara $1la Pisoi-Frumos. Hotari deci

26

s a urrneze sfaturile Papagalului.

Balaioara 0 intreba, asa, ea

intirnplare, pe Caprioara-cea-Bun

de ce nu vede, printre florile din

dina, pe eea mai frurnoasa - tran

firul.Caprioara se cutrernura, se tul

$1-1 spuse:

- Balaioaro, draguta ll1ea_ nu

cere aceasta floare rea, care inte

pe tori eei ee 0 ating. Nu-mi v

niciodata de trandafir. Tu nu st

pr imejdii te plndesc in aceasta H

Infatisarea Capr ioarei era atisevera. incit Bala ioara nu iridra

s a 11Ul spuna nirnic. Restul

tori trei au fost nelinistiti si t

;\ doua zi de dirnineata, Balaio

alerga la fereastra si, de indata



o deschise, Papagalul intra in odaic.

- Ai vazut cum s-a tulburat Ca-

prioara cind i-ai vorbit de tranda

fir? Ti-am fagaduit ca-ti voi arar.i

calea spre aceasta tloare. lata, vci

iesi din parc, vei intra in padure,iar eu te voi astepta si te voi duce la

gdi.dina unde se afla eel mai frumos

trandafir din lume.

- Cum sa ies din pare? Pisoi-

Frumos r n a intovarasestc totdeauna

cind r n a plimb.

-Cauta sa scapi de el si, daca n«

vrea sa pIece, iesi impotriva voint cilui.

- Daca trandafirul e departe §i

se va observa Iipsa mea?

- E 0 ora de mers. A avut grija

Caprioara sa fii departe de tranda-

fir, ca sa nu pori scapa de asuprirea

el.

- Dar de ce oare r n a tine inchisa?

E atit de puternica, inclt at putea

avea alte placeri decit sa se ocupe

de educatia mea.- \,1ei atla rnai tirzi u, Balaioaro,

cind vei f din nou linga tatal tau.

Hotaraste-te, gone§te-l pe Pisoi-Fru-

mos, intra in padure si eu te voi

astepta.

Balaioara ii fagadui, inchise fereastra si se duse la masa. Dupa-masa

iesi, ca de obicei, sa se plimbe. Pisoi-Frurnos mergea d upa ea, cu toata

purtarea neprieterioasa a Balaioarei

care 11 facea sa miaune cu tristete.

Pe aleea care ducea la iesirea din

pare, ea ii spuse:

27



- Vreau sa r n a plimb singura,

Pleaca, Pisoi!

Pisoi- Frumos se prefacu cl nu

prieepe. Balaioara i~i iesi din fire

si-l lovi eli piciorul. Pisoi-Frumos

seoase un mieunat infiorator detrist si fugi. Balaioara se cutrernura

de mieunatullui, iiparu diu, voi sa-l

cherne inapoi, sa renunte 1 a tranda-

fir si s a marturiseasca totul Caprioa-

rei. Din Iipsa de curaj si de rusine

renunta insa, apoi se duse la poarta,

o deschise trernurind si intra in

padure, Papagalulo a§tepta.- ..Curaj, B:llaioaro! () ora nu-

mai si vei avea trandafirul care te

va duce 1 a tatal tau.

Aceste cuvinte Ii redara fetei in-

crederea si hotarirea care incepeau

5-0 paraseasca. Merse pe cararea ara-

tata de Papagal, care zbura de pe

o ramura pe alta inaintea ei. Pa-durea care ise paruse asa de fru-

moasa devenea din ce in ce rnai greu

de strabatut. TVladicinii si pietrele

se ingramadeau pe carare, Pasarile

nu se rnai auzeau, florile disparusera.

Balaioara fu cuprinsa de 0mare sla-

biciune, dar Papagalul 0 silea sa

inainteze.- Repede, repcdc, Balaioaro!

Timpul trece, Caprioara lsi va da

seama de lipsa ta, te va urrnari, imi

va suei gitul si nu-l vei mai revedea

pe tatal ta u.

28

Obosita, rasuflind greu, eu

tele si picioarele ranite, eu gh

rupte, Balaioara era gata sa

c a nu merge mai departe, clnd

pagal ul striga :

- Am ajuns, Balaioaro! latacle se afla trandafirul!

BaHiioara vazu la cotitura c. ' O J " _ . , . - . . . ; "

o mica rmprejrnuire, a carer p

i-o deschise Papagalul. Terenul

aspru, plin cu pierre, dar In m

se inalta mindru un trandafir m

nat, mai frumos decit tori trand

din lume.- Culege-l, BaHiioaro, 11 m

pe deplin! spuse PapagaluI.

Balaioara apuca creanga s

toate c a spinii li sfisiau dege

ru pse trandafirul.



In aceeasi clipa auzi un hohot de

rts §i trandafirul Ii scapa din mina

strigindu-i:

- Multumesc, BaEiioaro, cl rn-ai

eliberat din inchisoarea in care r n a

tinea puterea Caprioarei. Sint duhultau rau, acum imi apartiil

-l-Ia, ha, ha, rise la rindul sau

Papagalul, acum lmi pot relua infa-

tisarea de vrajitor. Mvam ostenit

mai putin decit credeam pentm a

te convinge, Am stiut s a te lingu-

sese si am reusit repede sa te fac

nerecunoscatoare §i rea. Ai pricinuit

pieirea prietenilor tai, al carer dus-man de moarte sint, Adio, Bala-

ioaro!

Papagalul si trandafirul dispa-

rura, lasind-o pe Balaioara singura

in mijlocul padurii.

vtn

Balaioara ramase impietrita, Fu

sese nerecunoscatoare fa~ de prie

tenii ei devotati, care au ingrijit-o

§i au educat-e timp de §apte ani

() vor rnai primi ei, 0 vor ierta oare?

Ce va deveni dad nu vor mai vo

s-o vada? Ce insernnau cuvintele

Papagalului eel rau: «Tu ai prici-

nuit pieirea prietenilor tai»? Vru s

porneasci inapoi, labuna Caprioara,dar rnaracinii si spinii ii raneau to

corpul, Continua totusi sa-si cro

- iasca drum prin tufaris, Dupa tre

ore de mers greu, ajunse in fata pa

. latului Caprioarei. Dar ce-i fu da

s a vada? In .locul minunatului pala

nu erau decit ruine. In locul t1orilor

si al frumosilor arbori erau mara-cini, ciulini si urzici. Ce sa fadi?

Ingrozita, d eznadajdu ita, incerca s

patrunda printre ruine pentru

afla ce au devenit prietenii ei. De

sub 0 gramada de pietre iesi

Broasca-Riioasa care se a§eza ill fata

Balaioarei ~i-i spuse:

- C e mai ca u ti aid? Prin nere-cunostinta ta, ai pricinuit moartea

prietenilor tai. Pleaca! Nu insulta

memoria lor eu prezenta tao

~ Vai, striga Balaioara, bietii

mei prieteni, Caprioara-cea-Buna ~

2



Pisoi-Frumos I De-as putea s a ispa-

sese prin rnoartea mea nenorocirea

ce v-arn pricinuit!

Fataclzu pl1nglnd peste ciulini

si pietre, cuprinsa de0

mare durere.Nici nu simtea colturile ascutite ale, .pietrelor si inrepaturile ciulinilor.

Plinse timp Indelungat, apoi se ri-

didi s i privi in [ur spre a descoperi

LU1 adapost, Nu gasi. «Ei bine, lsi

spuse, n-au decit sa r n a sfisie fiarele

salbatice sau s a mar de foame ~i de

durere! Astfe! imi voi da sufletulpe mormintul bunilor mei prieteni.»

Deodata se auzi 0 voce spunind:

- Cainta poate s a rascurnpere

multe greseli.

Privi spre cer, dar nu vazu decit

30

un Corb mare care zbura deasu

capului ei.

- Cainta mea, oricit de am

ar fi, ar putea ea s a redea viata

prioarei si a lui Pisoi- Frurnos?._ Cura], Balaioaro l spuse

nou vocea, rascumpara-ti gre§e

prin cainta, Nu te Iasa coplesita

durere!

Biata Balaioara se rididi eli g

§i se indeparta de acele locuri tri

Mergind pe o carare, ajunse in

parte a padurii unde nu mai emaracini. Parnintul era acoperit

muschi .. Viaguita de oboseala §

suparare, fata dizu la radacina un

dintre arborii frumosi ce se a

acolo si incepu din nou s a plin



- Curaj, Balaioaro ! Nu-ti pierde

nadejdeal 'i i striga 0 alta voce. Se

uita in jur si vazu alaturi de ea 0

Broscuta, care 0 privea cu mila.

- Broscuta draga, vad ca-ti pare

tau de suferinta mea. C e se va intim-pia cu mine acum ca sint singura pe

lume?

- Curaj si nadejde 1 auzi ea din

nou vocea.

Balaioara suspina, Incercl sa ga-

seasca ceva fructe spre a-si astimpara

setea si foamea. Nu gasi insa nimic.

Deodata un clinchet de clopotel6 trezi din glnd urile ei tris te, si

v ~ce vazu.

o vaca alba, frumoasa se apropia

incetisor ; se opri linga ea si se apleca

spre "a-i arata ca de gitul ei era

prinsa 0 strachina.

Recunoscatoare pentru un ajutor

attt de neasteptat, Balaioara des-prinse strachina, mulse vaca si ban

ell pofta laptele. Vaca ii facu semn

sa puna vasul la loco Fata 0imbra-

~i§a si-i spuse cu tristete :

- Multumesc, Albisoaro. Para In-

doiala di acest ajutor marinimos i1

"datorez bietilor mei prieteni. Poate

di ei au stiut ca rna voi cai amar si

au vrut sa-rni Indulceasci traiul ne-

norocit,

- Cainta face sa fie iertate multe

gre§eli, se auzi vocca.

- V ail De-as pl1nge ani intregi,

tot nu mi-as ierta grcseala. Nici-

odata nu mi-o voi ierta!

Se apropia noaptea. A§a necajita

cum era, Balaioara se gindi totusi

cum sa se fereasca de fiarele salba-

tice al car or raget i se parea ca-l si

aude. Zari la citiva pasi unmic

ada post format din mai multi ar-

busti, ale caror ramuri se impleteau,

si unde-si putea rindui un coltisor

placut. Cit mai era lumina," aduna

muschi si-si facu 0 perna § i 0 saltea.

Infipse citeva ramuri in pamint, ca

sa astupe intrarea. Inchise adapostul,se culci zdrobita de oboseala § i

adorrni, Cind se trezi era ziua mare.

In primul moment nu-si dadu seama

unde se afla, Curind insa trista reali-

tate Ii aparu iar si incepu iar sa

pHnga. Ii era foame. Ce va minca

oare? se gindea ea, cind auzi clo-

potelul vacii. Ca si in ajun, Albi-soara era llnga ea. Bau lapte proaspat

cit putu. Puse blidulla loc, 0saruta

pe Albisoara si 0privi cum se duce,

cu speranta ca 0va vedea revenind

in cursul zilei. ~i astfel, in fiecare zi,

dimineata, la prinz si seara, Albi-

soara ii servea Balaioarei rnodesta

ei hrana. Pata l§i petrecea timpul

jelind pe bietii ei prieteni si caindu-sc

amarruc.

«Nsam fost ascultatoare, l§i spu-

nea ea, si prin aceasta am pricinuit. . .

man nenorocin, pe care nu VOl mal

31



putea sa lc repar. Nu numai cl i-am

pierdut pe bunii mei prieteni, dar

am pierdut §i singura speranta de

a-I revedea pe tatal meu. El o asteap-

ta pe Balaioara lui nefericita, osin-

dita sa traiasca singura in aceastapadure ingrozitoare, stapinita de du-

hul eel rau.»

Balaioara incerca sa -si tread tim-

pul aranjindu-si adapostul. I§i facu

un pat din muschi §i frunze. Din ra-

mud l§i implcti un scaun. Din spini

lungi l§i IaCU ace, din fire de cinepa

l§i facu ata, si astfel i§i cirpi hainelesi Incaltamintea sfisiate de mara-

C1n1.

T recura as tfel sase saptamini, Su-

pararea 1 i era la fel de mare si, spre

lauda ei, putem spune di nu atit din

pricina vietii triste si singuratice, cit

din regretul sincer pentru gre§elile

savirsite. Ar fi primit bucuros satraiasca toata viata in padure dad

prin aceasta ar fi rascumparat viata

bunilor ei prieteni.

IX

Broasca- - Tes toasa

Intr-ozi, Balaioara sedea in fata

micului sau adapost, gindinclu-se

ca de obicei la prietenii si la tatal ei.

Deodata aparu 0Broasca-Testoa-

32

sa uriasa si-i spuse cu 0voce gro

ragu§idi:

- Daci vrei sa fii sub obladu

mea, te pot seoate din aceasta

dure.

- De ce, doamna Broasca-toasa, as cauta sa ies din pad

Aiei am pricinuit moartea pr

nilor mei, aici vrea u sa mor s

- Esti sigura di prietenii ta

murit?

- -Cum? S-ar putea sa fie in v

Nu, nu credo A m vazut palatul

in ruine. Papagalul si Broasca-Riisa mi-au spus cl au pierit.

sa-rni alinati durerea, din bunat

dar vail nu mai nadajduiesc

vad. Daca traiau, nu m-ar fi

singura cu gindul chinuitor de

fi provocat moartea.

- De uncle stii, fetito, di nu

subjugati si ei de 0 putere• """v ": ..

mare §1 te parasesc impotrrva v

tei lor? Dupa cum ri s-a mai

cainta rascumpara multe gre§e

- Ah, draga doamna Broa

Testoasa, dadi ei mai exista,

stiti ceva, spuneti-mi, ca sa nu

pe suflet moartea lor si sa pot

dajdui ca-i voi revedea intr-oNu exista pedeapsa pe care

primi-o pentru a merita aceasta

rrctre.

- Nu mi-e ingaduit sa-ti

mai mult, dar dad ai curajul



sui in spinarea mea si sa nu r n a

intrebi nimic pina 1 a capatul cala-toriei, te voi duce intr-un loc unde

vei afla totul.

- Va ragaduiesc tot ce doriti,

numai sa aflu ce au devenit scumpii

mei prieteni.

- Ia aminte, Balaioaro, repet:

sase luni nu vei cobori de pe spi-. ..

narea mea §l nu-mi vel pune rncio intrebare. Daca nu vei avea taria

sa mergi pina la capat, vei ramine

vesnic In puterea Papagalului-vra-

[itor §i a Trandafirului. Nu-ti voi

mai putea da micile ajutoare dato-

rita dirora ai supravietuit sase sap-

tarnini.- Sa plecam, doamna Broasca-

Testoasa, sa pIe dim imediat! Mai

bine sa mor de oboseala si de urit

dec1t de suparare si de griji. Cele ce

mi-ati spus mi-au redat curajul si

nadejdea, si simt ci sint in stare sa

fac 0 dilatorie §i mai grea dedt

aceea despre care mi-ati vorbit.- Precum doresti, Balaioaro, Ur-

ca-te in spinarea mea. Nu vel suferi

de foame, de sete, nici de sornn. Cit

timp va dura calatoria, nu t i se va

Intimpla nici un rau.

33



Balaioara se urea in splnarea

Broastei -Testoase.

- Acum, tacere, ii spuse aceasta,nici un cuvint pina cind vom ajunge,

si atunci vei astepta sa vorbesc eu

pnma.

x

G'it/iitoria [Z soszrea

Calatoria dura sase luni, asa cumspusese Broasca- Testoasa. Dupa trei

luni ie~ira din padure. Strabatura 0

". ..." 1 \ V '-""" A •

Clmple uscata, Inca sase saptamlnl.

La capatul cimpiei se zarea un palat

care 1i amintea BaHiioarei de palatul

34

Caprioarei. Dura mai bine de

ajunsera de-abia la aleea ce

la palat. Sa fie oare acestaunde va afla de soarta priete

ei? se gindea BaEiioara. Nu i

nea insa sa intrebe, desi ard

nerabdare. Daca ar fi putut a

ar fi ajuns in citeva minute la

dar Broasca-Testoasa mergea

si Balaloara respecta t"a.gaduiala

in ciuda dorintei sale fierbinti .ajunge mal repede. Broasca-Tes

sa mergea din ce in ce mal

Trecura inca cincisprezece zile

j se parura BaBiioarei cincispre

ani. Ea nu pierdea din ochi p



care parea pustlU: niei un zgomot,

m er 0 miscare.

In sfirsit, dupa 0 sura optzeei de

zile, Broasca se opri si-i spuse B a-

laioarei:

-- Aeum da-te ios. Deoarece m-aiJ

ascultat si ai fost curajoasa, ai cisti-

gat rasplata pe care ti-am promis-e.

Intra prin poarta midi din fata tao

Intreaba pe prima persoana pe care

o vei intilni de Zina-cea-Binevoi-

toare, § i ea iti va spune ce s-a in-

timplat eu prietenii tai.

Balaioara sari jos sprintena. Dura

atita nerniscare, se temuse ca nu va

putea merge, dar se simtea tot atit

de zglo bie ca pe timpul cind traia

fericita la Caprioara-cea-Buna si la

Pisoi-Frumos, uncle alerga ore

intregi culegind flori sau urrnarind

fluturi,

Dupa ce multurni din suflet Broas-

tei-Testoase, deschise cu mare graba

poarta si se gasi in fata unei tinere

fete, imbracata in alb, eare 0 Intreba.

cu 0 voce placuta, pe cine cauta.

- A§ dori sa a vad pe Zina -cea-

Binevoitoare. Spuneti-i, va rog, ea

printesa Balaioara 0 roaga foarte

mult sa 0 primeasca.

- Urrnati-rna, printesa, ii ras-punse fata.

Balaioara 0urrna tremurind. Stra-

batura rnai multe saloane frumoase

si intilnira alte fete tinere, imbracate

de asemenea in alb. Acestea 0 pn-

veau surizind, ea si cum at fi cu-

noscut-o, .Ajunsera intr-un salon

foarte frumos, care era la fel cu cel

al Caprioarci, din Padurea de Li-

liae. Amintirea ii fu atit de dure-:roasa, inch niei nu baga de seama

disparitia fetei in alb. Se uita eu

tristetc la mob ilele din salon. Ea

vazu una singura in plus, pe care

Caprioara nu 0 avea inainte. Era

un dulap mare din aur si sidef,

foarte frumos -lucrat. Balaioara nu-si

putea lua ochii de la aceasta mobila

catre care se simtea atrasa iritr-un

mod ciudat.

.Deodata se deschise usa si 0doam-

na frumoasa, inca tinara si foarte

bogat Imbracata, se apropie de Ba-

Iaioara si 0 intreba cu 0voce pIa-..._, A·,I\· '

eu ta, ffilnglletoare:

- Ce doresti de la mine, eopila

mea?

- Ah, doamna l striga Balaioara

aruncindu-se la pieioarele ei. )VI

s-a spus ca ati putea sa-mi dati vesti

despre dragii, iubitii mei prieteni,

Caprioara-cea-Buna si Pisoi-Frumos.

Cunoasteti desigur cum i-am pier-

dut. din vina mea, pentr~ ca nu

i-am ascultat. Mult timp i-am plins,crezindu-i morti. Broasca-Testoasa,

care m-·a adus aici rn-a facut sa na-

dajduiese ca-i VOl regasi. Spune-

n-rru, doamna, daca ei sint in viata

35



si ce trebuie sa fac pentru a menta

fericirea de a-i revedea.

~ Balaioaro, raspunse ell tristete

Zlna-cea-Binevoitoare, vei cunoastesoarta prietenilor tai, dar s·a nu-ti

pierzi curajul §i nadejdea.

Spunind acestea 0 lua de mina pe

Balaioara, care tremura, s i 0 duse

in fata duiapului.

- lata, Balaioaro, chela acestui

dulap. Deschide tu insati si fii tare!

Si-i dadu 0 cheie de aur. Cu minatrernurinda, Balaioara deschise du-

lapul si ce vazu? Erau agatate acolo,

in cuie de diamant, pielea Caprioa-

rei si a lui Pisoi-Frumos. Balaioara

36

scoase un tipat sfisietor si cazu le

nata in bratele zinei. U sa se d

ehise din nou si un tinar frum

ca lumina zilei se repezi spre B

Iaioara spunind:

- Ah, mama! E prea grea inccarea la care ai supus-o pe scum

noastra Balaioara.

- Vai, fiul meu, inima imi s

gereaza de mila ei, dar stii bine

aceasta ultima pedeapsa era ne

sara spre a 0elibera pentru totde

una din jugul crud al duhului

din Padurea de Liliac.

Spun1nd acestea, zina 0 atinse

Balaioara cu bagheta ei. Fata

reveni imediat io simtiri, dar, ind

terata, hohotind de plins, strig

- Lasati-rna sa mor! Viata i.e nesuferi tao N u rnai am nici

nadejde, nu mai exists fericire pe

tru mine. Scumpii mei prieteni,

curind voi fi l:inga voi!- Balaioara, draga Balaioar

prietenii tai traiesc §i te iu besc.

sint Caprioara-cea-Buna si iata-l

fiul meu, Pisoi-Frumos, Vrajitoru

eel rau din Padurea de Liliac, pro

tind de neatentia fiului meu, a reu

sa puna stapinire pe noi si sa ne d

infatisarea sub care ne-ai cunoscuNu ~e puteam relua chipul adcvar

decit atunci dnd tu vei fi cu

trandafirul. Stiind insa di este

hul tau diu, il tineam inchis. L-a



dus cit rnai departe de paIat, ca sa

nu-l poti vedea. Stiam ce nenorociri

te pindcsc daca : i l vei elibera din in-

chisoare. Fiul rneu si eu mine am

fi ramas bucurosi toata viata sub

infatisarea sub care ne-ai eunoseut,numai pentru a te scuti de suferin-

tele prin care ai treeut. In ciuda

grijii noastre, Papagalul a ajuns la

tine. Ce a urmat, cunosti, scumpa

mea copila. Nu cunosti Insa sufe-

rinta noastra pentru tot ce ai In-

durat.

Balaioara nu mai inceta sa-i imbra-tiseze s i sa le multumeasca zlnei si

fiului ei. Ea punea mil de intrebari,

- Ce au devenit gazelele care ne

serveau?

- Le-ai vazut, draga mea, sint

acele tinere fete care te-au condus

pina aici. Ele, ea § i noi, au suferit

acea trista transformare.

- Dar vaca eea bum care-mi

aducea lapte?

-. Noi am convins-o pe Regina

Zindar sa-ti trimita aceasta usoara

indulcire, iar cuvintele de incura-[are ale Corbului tot de la noi

-vcneau,

- Dar pe Broasea- Testoasa cine

a trimis-o?- Regina Zinelor, Induiosata de

suferintele tale, a retras duhului diu

puterea ce 0 avea asupra ta, ell eon-

clitia ca ea sa obtina de la tine 0ulti-! •

rna dovada de supunere. De aceea

te-a pus sa fad aceasta calatorie Iunga

si istovitoare, Mai trebuia sa-ti dea

o ultima pedeapsa, facindu-tc sa

erezi cl noi am murit. Am rugat-o

pe Regina Zinelor sa te scuteascamacar de aceasta ultima suferinta,

dar ea a ramas neinduplecata,

Balaioara nu se mai satura ascul-

tind si privindu-i pe scumpii sai

prieteni pe care nu crezuse ca-i va

mai revedea vreodata. I§i aminti de

tatal ei. Pisoi-Frumos, acurn Printul-

cel-Desavirsit, iighici ca de obiceiglndurile Balai6arei si-i atrase aten-

tia mamei sale, care spuse:

- Pregatestc-te, copila mea, sa-l

vezi pe tatal tau. L-am instiintat §i

te asteapta,

In aceeasi clipa fata se pomeni

intr-o trasura facuta din aur §i perle.

La dreapta ei sedea zina, iar la pi-



cioare se asezase printul, care 0

privea cu dragoste, fericit. Trasura

era trasa de patru lebede albe, care

zburau atit de repede inch ajunsera

in citeva minute la curtea Regelui-

eel-Bun. Tot! curtenii erau in jurullui si 0 asteptau pe Balaioara. Cind

aparu trasura, izbucnira in strigate

de bucurie atit de puternice, inch

lebedele erau mai-rnai sa-si piarda

capul §i sa gre§eascl drumul. Prin-

tul reusi sa le stapineasci § i trasura

opri in fata scarii de onoare a pala-

tului.Regele alerga spre Balaioara, care

sari repede din trasura §i se arunca

In bratele lui. Ramasera mult timp

imbratisati. Toata lumea pl1.ngea de

bucurie. Cind rege1e l§i reveni, sa-

ruta mina zinei care i0 aducea pe

Balaioara, dupa ce 0 crescuse §i ()

ocrotise. Illmbrati§a pe Printul

Desavirsit, pe care 11g~si Incint

Au sarbatorit opt zile intoarc

Balaioarei, apoi zina voi sa se

toarca 1 a ea acasa, Printul s i

ioara erau atit de tristi ca trebuse desparta, incit .regcle se int

cu zina sa-i casatoreasca. Pentru

Iaioara, printul era tot Pisoi- Fru

din Padurea de Liliac.

Iar regele se casatori cu zina.

Negruta se sehimbase mul

bine § i venea adesea pe laBalaio

Printul-cei-Minios devenise~rnai blajin § i traiau fericiti.

Balaioara n-a mai avut nicio

necazuri. Ea a nascut fetite ca

semanau ei si baieri care sem

eu Printul-cel-Desavirsit.

Toad. lumea In jurul lor li i

s r erau eu totii ferieiti. '~ ., .

Download - Contesa de Segur-Povesti Cu Zane-1 (ilustratii de Iacob Desideriu)

Top Related