SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Dispneea cardiaca Dispneea reprezinta totalitatea modificarilor de

frecventa, intensitate si ritm a respiratiei. Ea nu este un semn caracteristic pentru boala cardiaca dar reprezinta unul din simptomele majore ale insuficientei cardiace (incapacitatea inimii de a-si asuma functia de pompare si de propulsare a sangelui) mai ales stangi, reprezentand primul simptom care tradeaza reducerea rezervei miocardului.

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Dispneea cardiaca se prezinta sub urmatoarele forme clinice:

1. Dispneea de efort este primul semn de insuficienta cardiaca. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedand sau ameliorandu-se la intreruperea efortului; poate apare la efort si la persoanele sanatoase.

2. Dispneea de repaus cu ortopnee este o forma mai grava de insuficienta cardiaca stanga, debitul cardiac neputand fi asigurat nici in repaus. Bolnavul sta in pozitie sezanda cu capul pe doua, trei perne, prezentand polipnee inspiratorie.

3. Dispneea paroxistica nocturna reprezinta o forma acuta de insuficienta cardiaca stanga, care poate sa apara in infarct miocardic acut, stenoza mitrala, stenoza aortica, hipertensiunea arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculara, fibrilo-flutter atrial).

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Durerea precordiala Aceasta durere, datorita localizarii ei precordial,

inclina pacientul doar spre etiologia ei cardiaca dar de fapt ea poate fi data si de alte cauze extracardiace.

Durerea precordiala poate fi data de cord (origine cardiaca) sau de afectiuni cardiovasculare: aortite, pericardite, miocardite. Extracardiace pot fi durerile date de afectiuni parietale, mediastinale sau pulmonare. (pneumotorax, pleurita, embolii pulmonare, zona zoster, nevralgii intercostale, etc).

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Durerea precordiala de origine coronariana Ea se declanseaza in momentul in care se produce un

dezechilibru intre necesar si aportul insuficient de oxigen (hipoxia) determinand ischemia miocardului.

Originea ischemiei este in peste 90% din cazuri ateroscleroza, care obstrueaza lumenul coronarian, dar ea poate fi determinata si de spasm coronarian, coronarite reumatismale sau infectioase, anemii severe, insuficienta sau stenoza aortica, etc.

Durerea de natura ischemica poarta numele de angina pectorala. Angina pectorala poate fi: de efort (data de coronare stenozate), spontana (data de stenozari mai accentuate cu aport insuficient de oxigen chiar si in repaos), variabila, prin spasm coronarian, al carui prototip este angina nocturna Prinzmetal si instabila, cand stenozarea este peste 85%, la limita stenozei.

Durerea din aortite Etiologia aortitelor este diversa si determina dureri in functie de cauza: - in aortitele luetice apar dureri presternale - in anevrismele aterosclerotice si luetice dau dureri interscapulovertebrale - in anevrismul disecant de aorta durerea este atroce, apare brusc si e greu de

diferentiat de durerea din infarct (clinic) Durerea din pericardite Ea apare insidios, este ca o arsura, presiune surda, iradiaza spre gat, umeri sau

fosele supraclaviculare. Este insotita de frecatura pericardica si cedeaza la aplecarea toracelui anterior. La anumiti pacienti, totusi, durerea pericardica poate fi descrisa ca un disconfort retrosternal persistent, ce poate mima durerea infarctului miocardic acut

Durerea precordiala de natura extracardiaca Durerea de natura nevralgica este continua, apare de obicei la persoane tinere fiind aratata de bolnav cu degetul. Durerea de natura parietala este continua, se accentueaza la presiune, nefiind influentata de efort; apare in celulite, afectiuni reumatismale ale coloanei vertebrale

cu iradieri precordiale: nevralgii intercostale,

PALPITATII sunt bataile inimii pe care bolnavii le simt si ii

incomodeaza. Ele pot sa apara si la indivizi normali dupa eforturi fizice mari, emotii, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Factorii responsabili de aparitia palpitatiilor sunt cresterea fortei de contractie a inimii, cresterea frecventei si perturbarea ritmului cardiac, excitabilitate crescuta a sistemului nervos.

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Pulsul este umflarea i dezumflarea regulat a unei artere ca efect al btilor inimii. Poate fi simit n orice loc care permite arterei s fie lipit de un os, cum ar fi la gt (artera carotid), la ncheietura minii (artera radial), n spatele genunchiului (artera popliteal), n partea interioar a cotului (artera brahial) i aproape de ncheietura gleznei (artera posterior tibial). Rata pulsului poate de asemenea fi msurat prin numrarea btilor inimii direct.

Frecvena normal a pulsului este de 6080 bti pe minut.

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Tensiune arteriala Presiune pulsanta rezultata din contractia regulata a

inimii (aproximativ in fiecare secunda), care creeaza un sistem de forte ce propulseaza sangele in toate artere le corpului.

Variatii fiziologice - Cifrele normale ale presiunii arteriale se situeaza intre 10 si 14 centimetrii de mercur pentru maxima si intre 6 si 9 centimetrii pentru minima. Dupa organizatia mondiala a sanatatii (O.M.S.), aceste cifre nu trebuie sa depaseasca valoarea 16 pentru presiunea sistolica si valoarea 9 pentru presiunea diastolica

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Hemoptizia se defineste ca fiind expectoratia cu sange si este un semn nespecific asociat cu numeroase afectiuni pulmonare care poate sa cuprinda infectia (ca de ex. Bronsita acuta, abcesul pulmonar, tuberculoza, aspergiloza, pneumonia, bronsiectazia).

De asemenea se asociaza cu neoplasme, afectiuni cardiovasculare (stenoza mitrala, embolia pulmonara, malformatii vasculare pulmonare), trauma unor boli autoimune (, lupus eritematos sistemic) precum si unele medicamente si toxine (de exemplu cocaine, anticoagulante, agentii trombolitici, penicilinaminele, solventii).

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

Sindromul ascitic (acumularea de lichid in abdomen) Ascita se defineste ca fiind acumularea de lichid liber in

cavitatea peritoneala ( intre peritoneul visceral si acela parietal) care poate fi seros, serohemoragic, chilos( lichid din intestinul subtire), gelatinos. Lichidul de ascita se acumuleaza in cazul peritonitei avand caracter purulent iar in hemoperitoneu lichidul este sangvin.

Pentru a fi decelat clinic este necesara o cantitate de minim 2 litri.

Cauze Acestea pot fi: - cauze generale - cardiace (insuficienta cardiaca dreapta sau

globala, pericardita cronica constrictiva); renale (sindromul nefrotic si glomerulonefrita difuza acuta); carentiale (malnutritia, boli consumptive, enteropatia cu pierdere de proteine)

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILECARDIOVASCULARE

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARESlide 2Slide 3Slide 4Slide 5Slide 6Slide 7Slide 8Slide 9Slide 10Slide 11Slide 12Slide 13Slide 14Slide 15