Download - BİYOLOJİ TESTLERİ

8/19/2019 BİYOLOJİ TESTLERİ

1/147

5

Capitolul 1

Introducere în Biologia moleculară

1.

CS Alegeţi afirmaţia ce NU se referă la caracteristica autoreglăriisistemului biologic:

a) este efectuată fără utilizarea informaţiei genetice; b) reprezintă răspunsul la acţiunea factorilor interni şi externi; c) se efectuează după tipul legăturii inverse (feed-back); d) asigură adaptarea la condiţiile variabile de mediu; e) determină răspunsul adecvat al sistemului biologic.

2.

CS Sistemele biologice se caracterizează, cu excepţia: a) prezenţei elementelor neomogene; b) variabilităţii în timp; c) independenţei comportamentului de organizare moleculară; d) existenţei în echilibru cu mediul ambiant; e) homeostaziei dinamice.

3. CS Apreciaţi care dintre afirmaţii NU corespunde virusurilor: a) sunt forme acelulare de viaţă; b)

deţin informaţia genetică doar în molecula de ADN sau ARN; c) realizează programul propriu doar în celula gazdă; d) integrează programul genetic în ADN-ul celulei; e) sunt formaţi din membrană, citoplasmă şi ribozomi.

4. CS Care dintre afirmaţii NU corespunde caracteristiciimacromoleculelor?

a) sunt constituite din monomeri – molecule mici;

b)

se pot polimeriza şi depolimeriza; c) se caracterizează prin structură tridimensională; d) reprezintă proteine, polizaharide şi acizi nucleari; e) toate afirmaţiile sunt incorecte.

5. CS Referitor la celulă, toate cele de mai jos sunt adevărate, cuexcepţia: a) nu poate exista solitară;

b)

se găsesc în grup, formând ţesuturi;


2/147

6

c) iniţial toate au formă globulară; d) dimensiunile variază de la un ţesut la altul; e) pot pierde nucleul la maturitate.

6. CS Componentele fundamentale ale celulei: a) nucleul, reticulul endoplasmatic neted, cromatina; b) citoplasma, nucleul, plasmalema; c) citoplasma, nucleul, cromozomii;

d) nucleul, mitocondriile, membrana celulară; e) citoplasma, nucleolul, plasmalema.

7. CS Se divid autonom organitele: a)

reticulul endoplasmatic neted;

b) reticulul endoplasmatic granular; c) aparatul Golgi; d) mitocondriile; e) lizozomii.

8. CS Care din celulele enumerate pot fi vizibile fără microscopul optic: a) spermatozoidul;

b)

fibra musculară striată; c) eritrocitul; d) limfocitul;

e) nici una din cele de mai sus.

9. CS Într -o celulă pot exista numai într -un exemplar: a) nucleul;

b) nucleolul;

c)

centrul celular; d) cromozomul;

e) anvelopa nuclear ă.

10. CS NU este organit comun citoplasmatic: a) centrosomul; b) aparatul Golgi; c) cromozomii;

d)

ribozomii;


3/147

7

e) mitocondriile.

11. CS Alegeţi răspunsul corect caracteristic procariotelor:

a)

se divid mitotic şi meiotic; b) conţin un set diploid de cromozomi; c) sunt organisme cu nucleu; d) conţin ribosomi; e) au dimensiuni mult mai mari ca eucariotele.

12. CS Procariotele sunt:

a) organisme monocelulare şi pluricelulare; b) celule cu toate organitele; c)

fără nucleu bine determinat; d) bacterii şi bacteriofagi; e) cu o structură complicată.

13. CS Organismele procariote: a) au organite membranare şi nemembranare; b) sunt pluricelulare; c) au mitocondrii;

d)

sunt dilpoide; e) nu conţin proteine histone.

14. CS Pentru procariote NU este caracteristic: a) prezenţa membranelor intracelulare; b) prezenţa ribozomilor; c) diviziunea amitotică; d) lipsa mitocondriilor;

e)

lipsa centrului celular.

15. CS Procariotele se deosebesc de eucariote prin: a) eucariotele au membrană, iar procariotele – nu; b) eucariotele se înmulţesc prin meioză, iar procariotele – prin mitoză; c) toate eucariotele sunt celulare, iar toate procariotele sunt acelulare; d) eucariotele conţin acizi nucleici, iar procariotele – nu conţin; e) toate răspunsurile sunt incorecte.


4/147

8

16. CS Care dintre structurile următoare se conţin în celulele procariote? a) mitocondriile; b) cloroplaştii;

c)

plasmidele; d) nucleul; e) nici una dintre cele indicate mai sus.

17. CS Care dintre structurile următoare se întâlnesc la toate bacteriile? a) capsula; b) flagelul;

c) ADN d) aparatul Golgi; e)

toate răspunsurile sunt corecte.

18. CS Celule cu nucleu şi toate organitele sunt: a) procariotele; b) eucariotele; c) adenovirusurile;

d) bacteriile; e) mitocondriile.

19. CS Eucariotele se caracterizează prin: a) prezenţa nucleului şi organitelor; b) lipsa mitocondriilor; c) lipsa membranei nucleare; d) diviziune numai amitotică; e) prezenţa genoforului.

20.

CS Mediul semilichid al celulei este reprezentat de: a) reticulul endoplasmatic;

b) ribozomi; c) citoplasmă; d) citoschelet; e) lizozomi.

21. CS Se prezintă ca sistem coloidal:

a)

membrana celulară;


5/147

9

b) neurofibrilele;

c) citosolul; d) cromatina;

e)

cromozomii.

22. CS Organite amembranare sunt: a) ribozomii; b) reticulul endoplasmatic;

c) aparatul Golgi; d) mitocondriile;

e) lizozomii.

23.

CS Care organite NU au membrane?

a) nucleul; b) centrozomul;c) mitocondriile; d) lizozomii; e) aparatul Golgi.

24. CS Reticulul endoplasmatic reprezintă: a)

sistem canalicular, b) organit amembranar; c) sistem vezicular;

d) organit bimembranar; e) organit ce formează criste.

25. CS Indicaţi caracteristica corectă a reticulului endoplasmatic: a) are subunitate mică şi subunitate mare;

b)

conţine ADN propriu; c) se localizează în nucleu; d) împarte celula în compartimente; e) este responsabil de stocarea energiei sub formă chimică.

26. CS Reticulul endoplasmatic are funcţie de: a) doar de a uni toate organitele celulei; b) a participa la sinteza substanţelor organice;

c)

stocare a energiei sub formă chimică;


6/147

10

d) digerarea substanţelor netrebuincioase; e) sinteza acizilor nucleici.

27.

CS Reticulul endoplasmatic are o structură: a) amembranară; b) neomogenă; c) veziculară; d) mozaico-fluidă; e) bogată în pori.

28. CS Reticulul endoplasmatic participă la: a) transportarea aminoacizilor spre ribozomi; b)

sinteza ADN;

c) sinteza proteinelor; d) sinteza ARN; e) identificarea substanţelor de natură străină.

29. CS Din două subunităţi în celulă este format: a) reticulul endoplasmatic; b) aparatul Golgi;

c)

ribozomii; d) lizozomii; e) nucleul.

30. CS Ribozomul constă din: a) proteine şi ARN; b) proteine, ARN şi ADN; c) ADN şi proteine;

d)

ADN şi proteine histone; e) ADN propriu şi proteine nehistone.

31. CS Pentru mitocondrii este caracteristic:

a) formarea cristelor de către membrana externă; b) prezenţa unui număr constant de criste; c) ca numărul de criste să depindă de intensitatea metabolismului

celular;

d)

orientarea cutelor spre exterior;


7/147

11

e) de a sintetiza ADN - funcţie principală.

32. CS Mitocondriile se înmulţesc prin:

a)

diviziune directă; b) înmugurire; c) mitoză; d) meioză; e) diviziune indirectă.

33. CS Care este caracteristica falsă pentru mitocondrii?

a) se găsesc în număr mare în celulele vegetale şi animale; b) sintetizează molecule de ATP; c)

au membrană dublă; d) sintetizează proteine proprii; e) conţin ADN liniar.

34. CS Este prevăzută cu pori membrana: a) aparatului Golgi;

b) reticulului endoplasmatic; c) nucleară; d)

lizozomală; e) mitocondrială.

35. CS Porii membranelor nucleare fac legătura nucleului cu: a) exteriorul celulei; b) mitocondriile; c) reticulul endoplasmatic;

d) citoplasma;

e)

ribozomii.

36. CS Nucleolul este format din: a) ARN şi proteine; b) ADN şi proteine; c) ADN, ARN şi proteine; d) toate răspunsurile sunt corecte; e) toate enunţurile sunt false.


8/147

12

37. CS Componenta principală a nucleului este: a) ribozomii; b) nucleolii;

c)

substanţele organice, sărurile; d) acizii nucleici; e) porii anvelopei nucleare.

38. CS La care dintre organisme ARN-ul reprezintă materialul ereditar? a) procariote; b) eucariote inferioare;

c) mitocondrii; d) ribovirusuri; e)

bacteriofagi.

39. CS Bacteriofagii reprezintă: a) virusuri ce trăiesc în bacterii; b) bacteriile; c) procariotele;

d) eucariotele; e) bacilii.

40. CS Organitul specific celulei epiteliale: a) miofibrilele;

b) microvilii; c) mitocondriile; d) lizozomii; e) ribozomii.

41.

CS Organitul specific fibrelor musculare: a) centrozomul;

b) miofibrila; c) neurofibrila;

d) corpusculul Nissl; e) toate enunţurile sunt false.

42. CS Incluziuni citoplasmatice sunt:

a)

ribozomii, nucleolii;


9/147

13

b) picăturile lipidice, granulele de glicogen; c) ribozomii, lizozomii; d) mitocondriile, lizozomii;

e)

picăturile lipidice, peroxizomii.

43. CM Sinteza proteinelor are loc: a) pe suprafaţa reticulului endoplasmatic granular; b) în mitocondrii; c) pe suprafaţa reticulului endoplasmatic neted; d) în lizozomi; e) în nucleu.

44.

CM Baza activităţii vitale a biosistemelor este asigurată deurmătoarele nivele de organizare: a) biocenotic şi biosferic; b) molecular-genetic; c) individual; d) populaţional; e) celular.

45.

CM Criteriile de bază ce caracterizează biosistemele sunt: a) prezenţa unui program genetic; b) autoreproducerea;

c) structura şi funcţia constantă în timp; d) autoregenerarea; e) autoreglarea.

46. CM Celula reprezintă baza:

a)

organizării majorităţii formelor de viaţă; b) activităţii vitale numai a formelor celulare; c) activităţii vitale a formelor celulare şi acelulare; d) dezvoltării formelor celulare şi acelulare; e) dezvoltării numai a formelor acelulare de viaţă.

47. CM Autoregenerarea reprezintă substituţia: a) macromoleculelor inactive (nefuncţionale) cu macromolecule

identice nou-sintetizate;


10/147

14

b) organitelor vechi cu organite formate din nou;

c) celulelor senescente cu celule tinere; d) asigurată de informaţia genetică prezentă în sistemul viu dat;

e)

organelor nefuncţionale cu cele de la donatori.

48. CM Biosistemele se caracterizează: a) prin integritate; b) prin organizare ierarhizată; c) prin omogenitatea elementelor; d) sunt sisteme deschise;

e) sunt independente absolut de mediul ambiant.

49.

CM Biologia moleculară studiază: a) bazele moleculare ale proprietăţilor universale ale vieţii; b) macromoleculele, interdependenţa dintre structură şi funcţie; c) mecanismele realizării programului biologic (genetic); d) diviziunea şi moartea celulelor; e) forma şi structura celulelor, ţesuturilor şi organelor.

50. CM Importanţa Biologiei moleculare în instruirea medicului: a)

este alfabetul ştiinţei despre viaţă; b) dezvăluie procesele moleculare ale activităţii vitale normale ale

celulei, organismului;

c) asigură înţelegerea realizărilor contemporane ale biologieimoleculare;

d) rezolvă problemele asigurării umanităţii cu produse alimentare; e) stă la baza activităţii ulterioare ştiinţifice de succes.

51.

CM Importanţa virusurilor: a) provoacă boli virale la plante şi animale; b) modifică structura şi activitatea genelor gazdei; c) reprezintă o cauză în producerea unor forme de cancer; d) sunt utilizate pentru elaborarea vectorilor de gene; e) reprezintă predecesorii formelor celulare de viaţă.

52. CM Importanţa virusurilor:

a)

participă la transmiterea orizontală a genelor (între indivizii


11/147

15

diferitor specii);

b) reprezintă obiectul de studiu al biologiei moleculare; c) unele virusuri provoacă boli prionice;

d)

fagii se utilizează pentru tratamentul bolilor bacteriene; e) provoacă stări patologice la om.

53. CM Biomoleculele sunt: a) formate din atomi, care sunt prezenţi doar în sistemele vii; b) repr ezentate de moleculele organice mici şi mari; c) constituite din atomi ce formează lumea nevie; d) multifuncţionale; e) moleculele mici.

54. CM Celula este unitatea: a) activităţii biologice; b) structurală şi funcţională; c) de structură simplă; d) elementară a viului; e) genetică.


12/147

16

Capitolul 2

Macromoleculele

1.

CS Legătura principală ce asigură formarea polimerilor este: a) de hidrogen;

b) covalentă; c) bisulfidică; d) electrostatică;e) ionică.

2. CS Legătura fosfodiesterică:

a)

se realizează între aminoacizi;b) se realizează între baze azotate;c) se realizează după principiul complementarităţii; d) este caracteristică tuturor polimerilor;e) determină structura primară a acizilor nucleici.

3. CS Funcţia biologică de bază a hidraţilor de carbon este: a) structurală;b) catalitică;c)

receptoare;d) energetică;e) informaţională.

4. CS Funcţia biologică de bază a lipidelor este: a) structurală;b) catalitică;c) receptoare;

d)

menţinerea presiunii osmotice;e) informaţională.

5. CS NU este o caracteristică a structurii proteinelor: a) prezenţa -spiralelor;b) prezenţa -structurilor; c) helixul dublu, format din catene complementare;

d) structura primară;

e)

forma globulară.


13/147

17

6. CS NU este o proprietate a proteinelor: a) denaturarea;

b)

renaturarea;c) heterogenitatea;d) replicarea; e) conformarea.

7. CS Formarea lanţului polipeptidic este determinată de: a) legături de hidrogen;b) legături covalente;c) legături ionice;d)

forţe Van der Vaals;e) punţi bisulfidice.

8. CS Nucleotidul conţine: a) bază azotată;b) aminoacid;

c) glucoză;d) polizaharide;

e)

hem.

9. CS Baze azotate purinice sunt:

a) Adenina şi Timina;b) Guanina şi Adenina; c) Timina şi Citozina;d) Timina şi Guanina;e) Adenina şi Uracilul.

10. CS Baze azotate pirimidinice sunt:

a) Adenina şi Timina;b) Guanina şi Adenina;c) Timina şi Citozina;d) Timina şi Guanina;e) Adenina şi Uracilul.

11.

CS Sunt baze complementare:


14/147

18

a) Adenina şi Timina;b) Guanina şi Adenina;c) Timina şi Uracilul;

d)

Timina şi Guanina;e) Guanina şi Uracilul.

12. CS Legătura fosfodiesterică se realizează între: a) două baze azotate din aceeaşi catenă;b) două baze azotate din catenele antiparalele;c) două pentoze din aceeaşi catenă;d) două grupări fosfat;e) o bază azotată şi o pentoză.

13. CS În molecula de ADN legăturile de hidrogen asigură unirea: a) a două baze azotate din aceeaşi catenă;b) a două baze azotate din catenele antiparalele;c) a două pentoze din aceeaşi catenă;d) a două grupări fosfat;e) a unei baze azotate cu o pentoză.

14.

CS Proprietatea caracteristică numai moleculelor de ADN este: a) renaturarea;b) superspiralizarea;

c) heterogenitatea;d) replicarea;e) polaritatea.

15. CS Structura secundară a ADN-ului este determinată de:

a)

catena polinucleotidică;b) filamentul polinucleozomic;

c) dublul helix de tip B;

d) -spirale şi -structuri;e) catena polipeptidică.

16. CS Care proprietate a ADN-ului asigură transmiterea materialuluigenetic de la o celulă la alta?

a)

reparaţia;


15/147

19

b) replicarea;

c) transcripţia;d) renaturarea;

e)

supraspiralizarea.

17. CS Palindromii în molecula bicatenară de ADN sunt reprezentaţi de: a) secvenţe nucleotidice inversate;b) structuri în formă de agrafă;c) bucle;d) secvenţe unicale de nucleotide;e) asocieri specifice dintre ADN şi proteinele histone.

18.

CS NU este o proprietate a moleculelor de ARN:

a) organizarea monocatenară;b) heterogenitatea;c) replicarea;d) intră în componenţa enzimelor;e) informaţională.

19. CS Heterogenitatea ADN-ului este determinată de: a)

aranjarea aperiodică a bazelor azotate în catena de ADN; b) complementaritatea bazelor azotate;c) structura secundară;d) lungimea moleculei de ADN;e) regula Chargaff .

20. CS Nucleozomul este:

a) structura secundară a ADN-ului;

b)

asocierea proteinelor histone cu cele nehistone;c) complexul specific dintre ADN şi proteine histone, caracteristic

pentru eucariote;d) complexul specific între ADN şi ARN;e) forma ADN, existentă în celulele eucariote şi procariote.

21. CM Legătura peptidică este caracteristică pentru: a) ADN;

b)

ARN;


16/147

20

c) proteine;

d) lipide; e) peptide.

22. CM Structura primară a polimerilor este determinată de legăturile: a) de hidrogen; b) peptidice; c) fosfodiesterice;

d) necovalente; e) covalente.

23. CM Structura secundară a polimerilor este determinată de legăturile: a)

peptidice;

b) de hidrogen; c) fosfodiesterice; d) covalente; e) necovalente.

24. CM Legăturile fosfodiesterice sunt caracteristice pentru: a) ARN;

b)

ADN; c) lipide; d) polipeptide;

e) acizi graşi.

25. CM În celulele eucariote ADN este localizat în: a) nucleu;

b) citozol;

c)

membrane; d) mitocondrii;

e) nucleol.

26. CM În celulele eucariote ARN este localizat în: a) nucleu; b) citozol; c) membrane;

d)

mitocondrii;


17/147

21

e) nucleol.

27. CM Funcţiile ARNt:

a)

structurală; b) decodificarea informaţiei genetice; c) translator al codului genetic de pe ARNm; d) conţine informaţia despre sinteza proteinei; e) transportă aminoacizi.

28. CM ARNm se caracterizează prin: a) transportă aminoacizii spre ribozom; b) conţine informaţia despre secvenţa aminoacizilor; c)

este parte componentă a ribozomului; d) se sintetizează în nucleu; e) este specific doar pentru eucariote.

29. CM Forma B-ADN se caracterizează prin: a) helix de stânga; b) helix de dreapta;c) 10,4 perechi baze per spiră; d)

este cea mai compactă formă de ADN; e) este forma de bază de existenţă a ADN in vivo.

30. CM Palindromii se caracterizează prin: a) reprezintă secvenţe de aminoacizi; b) se conţin în structura acizilor nucleici; c) reprezintă secvenţe nucleotidice inversate; d) formează structuri cruciforme;

e)

asigură interacţiunea dintre acizii nucleici şi proteine.

31. CM Amidonul şi celuloza se caracterizează prin: a) sunt homopolimeri;

b) sunt heteropolimeri; c) pot avea rol de receptori;d) pot avea rol catalitic;e) pot avea rol energetic.


18/147

22

32. CM Funcţiile hidraţilor de carbon: a) informaţională;b) structurală;

c)

enzimatică; d) energetică;e) de depozitare.

33. CM Glucoza se caracterizează prin:a) este o pentoză;b) este o hexoză;c) intră în compoziţia acizilor nucleici;d) intră în compoziţia ATP;e)

intră în compoziţia glicogenului.

34. CM Lipidele pot avea următoarele funcţii: a) termoreglare;b) de apărare;c) informaţională;d) de solvent;e) enzimatică.

35. CM Lipidele pot avea următoarele funcţii: a) catalitică;b) structurală;c) hormonală;d) energetică; e) de barieră.

36.

CM Proteinele sunt formate din:a) -aminoacizi;

b) -aminoacizi;c) două catene antiparalele;d) patru tipuri de aminoacizi;

e) diferite tipuri de monomeri.

37. CM În celulă proteinele sunt localizate în:

a)

nucleu;


19/147

23

b) citoplasmă;c) ribozomi;d) membrane;

e)

nu se conţin în cromozomi.

38. CM Monomerii proteinelor sunt:a) ribonucleotidele;b) patru tipuri de aminoacizi;

c) -aminoacizi; d) acizii graşi;e) aminoacizi cu proprietăţi neutre, acide şi bazice.

39.

CM Proprietăţi ale proteinelor sunt: a) de a cataliza reacţiile chimice;b) heterogenitatea; c) capacitatea de interacţiune cu ADN;d) toate sunt hidrosolubile; e) interacţiunea specifică cu metalele.

40. CM Proteinele pot îndeplini funcţiile: a)

structurală;b) protecţie;c) energetică;d) păstrarea informaţiei genetice; e) catalitică.

41. CM Nivelul primar de organizare a proteinelor este determinat de: a) ordinea aminoacizilor în lanţul polipeptidic;

b)

formarea legăturilor de hidrogen;c) legăturile covalente;d) orientarea lanţului polipeptidic în direcţia 3' - 5';e) legăturile fosfodiesterice.

42. CM Structura secundară a proteinelor se caracterizează prin: a) formarea dublului helix după principiul complementarităţii; b) existenţa -spiralelor şi -structurilor;

c)

stabilirea unor legături de hidrogen între aminoacizi;


20/147

24

d) organizare după principiul complementarităţii;e) activitate biologică înaltă.

43.

CM Dezoxiriboza se caracterizează prin: a) este un hidrat de carbon;b) este un monozaharid;c) este o hexoză;d) este un polizaharid;

e) intră în compoziţia ATP.

44. CM Riboza se caracterizează prin: a) este un hidrat de carbon;b)

este un monozaharid;

c) este o hexoză;d) este un polizaharid;e) intră în compoziţia ATP.

45. CM Legăturile fosfodiesterice se caracterizează prin: a) se formează între grupa COOH a unui aminoacid şi grupa NH2 a

următorului;b)

orientare 3' - 5';c) apar între resturile acizilor fosforici;d) se formează între două r iboze vecine;e) se formează cu participarea grupei fosfat din poziţia alfa.

46. CM Structura secundară a ADN este determinată de: a) două catene paralele; b) două catene complementare;

c)

helix de dreapta;d) conţinutul diferit de baze purinice şi baze pirimidinice;e) legătura complementară a purinelor cu pirimidinele din catena

opusă.

47. CM Proprietăţile ADN:a) are pH neutru;b) replicare;

c)

reparare;


21/147

25

d) spiralizare;

e) are pH acid.

48.

CM Pentru organizarea ADN sunt caracteristice: a) asocierea cu proteine;b) complementaritatea bazelor azotate; c) asocierea cu hidraţi de carbon; d) prezenţa legăturilor covalente şi necovalente;e) forma globulară.

49. CM Monomerii ARN:a) sunt reprezentaţi de ribonucleotide;b)

conţin dezoxiriboza;c) conţin baze purinice şi pirimidinice;d) în catenă sunt uniţi prin legături de hidrogen;e) au o singură deosebire de monomerii ADN.

50. CM Funcţiile ARN:a) de păstrare a mesajului genetic la eucariote;b) de traducere a mesajului genetic;

c)

de transmitere a mesajului genetic;d) de transport a aminoacizilor;e) structurală.


22/147

26

Capitolul 3

Membranele biologice

1.

CS Membrana biologică elementară constă din: a) bistrat lipidic;

b) lipide şi proteine;c) lipide şi polizaharide;d) proteine şi oligozaharide;e) glicocalix.

2. CS Autoasamblarea membranelor biologice se datorează:

a)

heterogenităţii proteinelor;b) heterogenităţii fosfolipidelor;c) proprietăţilor colesterolului;d) prezenţei grupărilor hidrofobe şi hidrofile din fosfolipide;e) proprietăţii de polimerizare a oligozaharidelor.

3. CS Bistratul fosfolipidic are următoarele funcţii, cu excepţia: a) barieră biologică;b) interacţiunea cu alte molecule;c)

transportul moleculelor mici nepolare;d) catalitică;e) transportul apei.

4. CS Proteinele membranare asigură următoarele tipuri de transport, cuexcepţia: a) difuzia simplă;b) difuzia facilitată;

c)

transportul activ al apei;d) transportul corpusculilor;

e) pinocitoza.

5. CS Proteina specifică pentru plasmalema eritrocitelor este: a) riboforina;b) conexina;c) spectrina;

d)

porina;


23/147

27

e) clatrina.

6. CS Glicocalixul:

a)

este prezent pe suprafaţa externă a tuturor membranelor;b) asigură specificitatea celulelor animale;c) catalizează specific transportul moleculelor;d) asigură rezistenţa mecanică a plasmalemei;e) reprezintă un depozit de anioni.

7. CS Prezenţa a două membrane este caracteristică pentru: a) reticulul endoplasmatic rugos;b) reticulul endoplasmatic neted;c)

mitocondrii;d) aparatul Golgi;e) lizozomi.

8. CS Plasmalema la eucariote se reînnoieşte: a) în nucleu;b) în mitocondrii;c) în RE;d)

în peroxizomi;e) în lizozomi.

9. CS Membranele interne se deosebesc între ele, cu excepţia: a) conţinutului de proteine; b) funcţiei îndeplinite;c) raportului proteine / lipide;

d) conţinutului de ADN şi ARN;

e)

conţinutului de oligozaharide.

10. CS Porina este localizată în: a) plasmalemă;b) membrana nucelară;c) membrana mitocondriană;d) reticulul endoplasmatic; e) membrana lizozomului.


24/147

28

11. CS Cardiolipina este:

a) o proteină membranară;b) o proteină nucleară;

c)

un tip de lipid membranar;d) componentă a glicocalixului;e) specifică membranei eritrocitului.

12. CS Tipul de transport „ping-pong" este: a) o variantă a cotransportului;b) se realizează cu ajutorul unei ATP-aze;c) se realizează contra gradientului electrochimic;d) se realizează cu ajutorul ionoforilor;e)

intervine în procesul de fagocitoză.

13. CS Difuzia simplă este specifică transportului: a) proteinelor; b) gazelor;c) ionilor;

d) corpusculilor;e) emulsiilor.

14. CS Pompa Na+-K +: a) este prezentă numai în plasmalemă;b) asigură importul ionilor de Na+ ; c) reglează nivelul pH-ului celular; d) asigură diferenţa de potenţial membranar; e) este o variantă de sinport.

15.

CS Transportul macromoleculelor: a) poate fi activ şi pasiv;b) este mediat de formarea veziculelor endo- sau exocitare;c) este reprezentat numai de fagocitoză; d) este caracteristic numai leucocitelor;e) se realizează prin proteinele-canal.

16. CS Transcitoza:

a)

este o variantă de cotransport;


25/147

29

b) este caracteristică celulelor musculare;c) este specifică membranei bacteriene;d) se realizează fără consum de energie;

e)

se caracterizează prin endocitoză unei substanţe, urmată deexocitoza ei.

17. CS Joncţiunile intercelulare: a) se formează numai între celulele epiteliale;b) se formează cu participar ea numai a celulelor de un singur tip;c) poartă denumirea comună de desmozom;d) întotdeauna sunt impermeabile;e) se formează cu participarea proteinelor membranare, intracelulare şi

intercelulare.

18. CS Hemidesmozomii: a) sunt joncţiunile între celulele sangvine; b) sunt realizaţi cu ajutorul conexinei;c) asigură contactul celulei cu lamina bazală;d) sunt caracteristice celulelor musculare;e) asigură transmiterea impulsurilor nervoase.

19. CS Sinciţiul: a) este un exemplu de joncţiune de adeziune;b) este caracteristic celulelor epiteliale;c) se formează în fanta sinaptică;d) se formează prin joncţiunile permeabile;e) se formează fără participarea proteinelor.

20.

CS Componenta celulară lipsită de membrană este: a) nucleul;b) reticulul endoplasmatic; c) peroxizomul;

d) ribozomul;e) lizozomul.

21. CS Proprietăţile fosfolipidelor membranare sunt, cu excepţia:

a)

sunt elemente amfifile;


26/147

30

b) formează micele şi lipozomi; c) au proprietatea de a se autoasambla; d) asigură fluiditatea membranelor;

e)

asigură elasticitatea şi rezistenţa mecanică.

22. CS Care dintre proteinele enumerate NU intră în componenţamembranei plasmatice? a) spectrina;

b) mureina; c) glicoforina;

d) proteina banda-3; e) porinele.

23. CS Funcţiile glicocalixului sunt, cu excepţia: a) asigură recunoaşterea şi adeziunea intercelulară; b) asigură elasticitatea şi rezistenţa mecanică; c) reprezintă un depozit de cationi; d) contribuie la orientarea corectă a proteinelor în membrană; e) asigură individualitatea celulei.

24.

CS Rezistenţa membranei lizozomale la acţiunea enzimelor propriise datorează: a) gradientului de pH;

b) proteinelor membranare puternic glicozilate; c) potenţialului electric de membrană; d) conţinutului înalt de spectrină; e) stratului de polizaharide.

25.

CS Fluiditatea membranelor biologice este determinată de: a) proteine; b) fosfolipide; c) colesterol;

d) oligozaharide; e) glicolipide.

26. CS Funcţia de bază a colesterolului în plasmalemă:

a)

barieră;


27/147

31

b) recepţie; c) adezivă; d) transport;

e)

rezistenţă.

27. CS Elasticitatea membranelor biologice animale este asigurată de: a) proteine; b) fosfolipide;

c) colesterol; d) oligosaharide;

e) glicolipide.

28.

CM Fosfolipidele au următoarele proprietăţi: a) autoasamblare;b) catalitică; c) structură amfifilă;d) heterogenitate;e) antigenică.

29. CM Membrana biologică este determinată de prezenţa obligatorie a: a)

fosfolipidelor;b) colesterolului;c) proteinelor;

d) polizaharidelor;e) acizilor nucleici.

30. CM Colesterolul are următoarele funcţii în membrana bologică: a) conferă individualitate plasmalemei;

b)

asigură elasticitatea membranei;c) are rol de receptori;d) are rol catalitic;e) conferă rezistenţă mecanică plasmalemei.

31. CM Proteinele membranare au următoarele proprietăţi: a) au funcţie catalitică;b) conferă formă celulei;

c)

au specificitate de ţesut;


28/147

32

d) sunt heterogene;

e) asigură permeabilitatea selectivă a membranelor.

32.

CM Proteinele integrale: a) conţin domenii liposolubile;b) pot forma canale;c) pot fi receptori membranari;d) se găsesc numai în plasmalemă;e) pot străbate de mai multe ori bistratul lipidic.

33. CM Glicocalixul are următoarele funcţii: a) termoreglatoare;b)

de semnalizare;c) de transport;d) de receptor;e) enzimatică.

34. CM Individualitatea biologică a membranei este determinată de prezenţa:a) diferitor proteine;

b)

diferitor fosfolipide;c) diferitor oligozaharide;d) receptorilor celulari;

e) concentraţiei diferite de colesterol.

35. CM Membranele interne se deosebesc între ele prin: a) numărul de straturi fosfolipidice;b) complexul de enzime;

c)

heterogenitatea proteinelor;d) funcţia pe care o îndeplinesc; e) conţinutul de oligozaharide.

36. CM Pompa Na+-K +: a) este un ionofor;b) este o ATP-ază;c) este un canal antiport;

d)

reglează pH intracelular;


29/147

33

e) facilitează transportul aminoacizilor în celulă.

37. CM Na+-K + ATP-aza are următoarele funcţii:

a)

transportul ionilor Na-K prin sinport;b) reglarea pH celular;c) asigură potenţialul de membrană;d) contribuie în menţinerea presiunii osmotice în celulă; e) transportul ionilor Na-K prin antiport.

38. CM Transportul macr omoleculelor şi corpusculilor poate fi: a) în direcţia gradientului electrochimic;b) prin difuzie simplă;c)

vezicular;d) prin endocitoză;e) prin ionofori.

39. CM Fagocitoza:a) reprezintă o variantă a endocitozei;b) se poate realiza prin reacţia ligand-receptor;c) se poate realiza prin reacţia ligand-ligand;d)

asigură transportul macromoleculelor din celulă în spaţiulextracelular;

e) se realizează cu ajutorul unei proteine-transportor.

40. CM Transportul pasiv al moleculelor mici: a) este cu consum de energie;b) se realizează indiferent de gradientul electrochimic;c) se realizează prin ionofori;

d)

se realizează datorită fluidităţii bistratului lipidic;e) se referă la substanţele liposolubile.

41. CM Cotransportul:

a) reprezintă un tip de transport al macromoleculelor;b) poate fi reprezentat de pinocitoză şi fagocitoză;c) poate fi reprezentat de pompa Na+-K + ; d) asigură transportul a două substanţe în aceeaşi direcţie;

e)

se realizează numai cu consum de energie.


30/147

34

42. CM Anvelopa nucleară: a) are două membrane;

b)

glicocalixul este orientat spre matricea nucleară;c) porii nucleari au structură lipoproteică;d) continuă cu membranele reticulului endoplasmatic neted;e) pe suprafaţa anvelopei nucleare se pot conţine ribozomi.

43. CM Plasmalema are următoarele funcţii:a) protecţie;b) replicare;c) transport de substanţe;d)

apărare imună;e) reglarea pH celular.

44. CM În celulă se întâlnesc următoarele organite membranare:a) desmozomi;b) ribozomi;

c) lizozomi;d) aparatul Golgi;

e)

reticul endoplasmatic.

45. CM Contactele celulare:

a) asigură asocierea celulelor în ţesuturi;b) determină transportul substanţelor;c) formează matricea intracelulară;d) apar cu participarea elementelor citoscheletului;

e) contacte strânse apar numai între celulele epiteliale.

46. CM Funcţii de bază a oligozaharidelor în plasmalemă: a) barieră; b) recepţie; c) adezivă; d) transport; e) r ezistenţă.

47.

CM Funcţii de bază a proteinelor în plasmalemă:


31/147

35

a) barieră; b) recepţie; c) adezivă;

d)

transport; e) rezistenţă.

48. CM Funcţii de bază a glicolipidelor în plasmalemă: a) barieră; b) catalitică; c) antigenică; d) transport; e) rezistenţă.

49. CM Desmozomii: a) reprezintă contacte strânse între celule;b) asigură alipirea celulelor cu ajutorul proteinelor matricei

extracelulare;c) asigură alipirea celulelor cu ajutorul proteinelor fibrilare;d) reprezintă canale permeabile între celulele epiteliale;e) sunt responsabile de unirea celulelor în ţesuturi.

50. CM Joncţiunile „gap": a) reprezintă contacte strânse;b) sunt impermeabile;c) sunt specifice celulelor muşchilor netezi;d) asigură transportul micromoleculelor între celule;e) sunt specificate de prezenţa conexinelor.


32/147

36

Capitolul 4

Organitele celulare

1.

CS Ce este caracteristic numai pentru RE granular, dar lipseşte la REneted?

a) prezenţa cisternelor cis; b) prezenţa sistemelor de canale şi cisterne;c) de suprafaţa membranelor sunt ataşaţi ribozomii;d) prezenţa cisternelor trans;e) formează vezicule de transport a substanţelor sintetizate.

2.

CS Membranele cărui organit conţin cardiolipină?a) aparatului Golgi;b) RE rugos;c) membrana internă a mitocondriilor;d) membrana externă a mitocondriilor;e) RE neted.

3. CS Membranele cărui organit conţin porină?a) aparatului Golgi;

b)

lizozomilor;c) membrana internă a mitocondriilor;d) membrana externă a mitocondriilor;e) peroxizomilor.

4. CS Care afirmaţie NU este caracteristică peroxizomilor?a) lipidele membranare sunt sintetizate de RE neted;

b) se formează în aparatul Golgi;

c)

matricea conţine oxidaze şi catalaze;d) îndeplinesc funcţie de detoxificare;e) reacţiile de detoxificare decurg, în special, în celulele hepatice şi

renale.

5. CS Organitul responsabil de biosinteza şi metabolizarea acizilor graşişi a fosfolipidilor este:a) aparatul Golgi;

b)

RE neted;


33/147

37

c) mitocondriile;

d) RE rugos; e) lizozomii.

6. CS Organitul responsabil de modificările specifice alemacromoleculelor, sortarea şi exportul lor este:a) RE;b) aparatul Golgi;

c) mitocondria;d) lizozomul;

e) peroxizomul.

7.

CS Organitul responsabil de polimerizarea hidraţilor de carbon este:a) mitocondria;b) lizozomul;c) aparatul Golgi;d) RE rugos;e) RE neted.

8. CS Care dintre afirmaţii este falsă referitor la RE rugos?a)

este responsabil de sinteza diferitor proteine;b) participă în biogeneza membranelor;c) suprafaţa membranelor are numeroşi ribozomi;d) este sediul central de biosinteză a glucidelor şi de modificări

specifice ale macromoleculelor;e) comunică cu spaţiul perinuclear.

9. CS Motilitatea membranei plasmatice în timpul fagocitozei şi

mişcărilor ameboidale ale celulei se realizează cu participarea:a) filamentelor intermediare;b) microfilamentelor de actină şi miozină;c) microtubulilor;

d) microtubulilor şi filamentelor intermediare;e) cililor şi flagelilor.

10. CS Componenta caracteristică membranelor lizozomilor este:

a)

riboforina;


34/147

38

b) porina;

c) H+-ATP-aza;d) catalaza;

e)

NANA.

11. CS Care dintre organite utilizează oxigenul aerului inspirat?a) peroxizomi;b) mitocondriile;

c) aparatul Golgi;d) reticulul endoplasmatic;

e) nucleolul.

12.

CS Din nucleu în citoplasmă se transportă:a) diverse enzime;b) ATP;c) subunităţile ribozomilor;d) nucleotidele;e) aminoacizii.

13. CS Ce proteină NU se conţine în citoschelet?a)

keratina;b) miozina;c) actina;

d) riboforina;e) tubulina.

14. CS Traficul diferitor materiale spre lizozomi NU are loc prin:

a) endocitoză;

b)

transcitoză;c) autofagocitoză;d) fagocitoză;e) crinofagocitoză.

15. CS Lizozomii conţin:a) sintetaze;b) hidrolaze;

c)

oxidaze;


35/147

39

d) catalaze;

e) primaze.

16.

CS Funcţiile lizozomilor:a) sinteza proteinelor;b) oxidarea acizilor graşi;c) hidroliza substanţelor organice;d) sinteza glicogenului;

e) sinteza fosfolipidelor.

17. CS Membranele cărui organit conţin riboforină?a) aparatului Golgi;b)

RE rugos;

c) RE neted;d) mitocondriilor;e) lizozomilor.

18. CM Care sunt funcţiile spaţiului intermembranar al mitocondriilor?a) participă la acumularea protonilor;b) asigură oxidarea acizilor graşi;c)

conţine ADN;d) asigură transportul substanţelor;e) conţine cristele membranei interne.

19. CM Matricea mitocondrială conţine:a) genomul mitocondrial;b) ribozomi;

c) molecule de ARN;

d)

enzime pentru oxidarea piruvatului şi a acizilor graşi;e) complexul enzimatic ATP-sintetaza.

20. CM Care dintre membranele interne posedă stratul glucidic orientatspre lumen?a) mitocondriale;b) RE;c) lizozomale;

d)

peroxizomale;


36/147

40

e) aparatului Golgi.

21. CM Funcţiile RE rugos:

a)

biosinteza proteinelor;b) biosinteza lipidelor;c) sinteza glucidelor;d) biogeneza membranelor celulare;e) transportul substanţelor organice.

22. CM Particularităţile membranelor interne:a) lipsa glicocalixului la majoritatea organitelor;b) au structură identică cu cea a plasmalemei;c)

se aseamănă prin conţinutul enzimatic;d) diferă prin compoziţia chimică;e) se deosebesc după funcţiile exercitate.

23. CM Ce este caracteristic expresiei genelor mitocondriale:a) participă aparatul nuclear de translaţie; b) participă ribozomii de origine nucleolară;c) participă aparatul de translaţie mitocondrial;d)

toate proteinele mitocondriale se sintetizează în mitocondrii;e) participă ribozomii de origine mitocondrială.

24. CM Tubulinele întră în componenţa:a) cililor, flagelilor;b) fibrelor fusului de diviziune;c) miofilamentelor;

d) veziculelor endocitare;

e)

centriolilor.

25. CM Lizozomii:

a) sunt vezicule cu dimensiuni 0,05-0,5 m;b) conţin enzime hidrolitice;c) conţin oxidaze, catalaze;d) sunt vezicule cu dimensiuni 0,5-1m;e) activitatea optimă a enzimelor la pH~5,0.


37/147

41

26. CM Membrana lizozomilor:

a) în partea internă conţine proteine puternic glicozilate;b) conţin H+-ATP-aze;

c)

ionii de hidrogen sunt pompaţi din lizozom;d) ionii H+ sunt pompaţi în lumenul lizozomal;e) conţine cardiolipină.

27. CM RE rugos în celulele diferitor ţesuturi apare sub diferite forme:a) dictiozomi;b) corpusculi Nissl;

c) corpusculi Berg;d) ergastoplasmă;e)

condriozomi.

28. CM Alegeţi afirmaţiile care se referă la structura şi funcţiilemitocondriilor:a) metabolizarea substanţelor organice are loc cu eliberarea energiei,

care se transformă în legături fosfoanhidrice ale ATP;b) obţinerea şi discompunerea H2O2 ; c) membrana internă formează criste;d)

conţin ADN circular;e) transportul substanţelor nou sintetizate.

29. CM Aparatul Golgi conţine:a) compartimentul cis orientat spre RE;b) compartimentul cis orientat spre plasmalemă;c) compartimentul median, unde are loc glicozilarea proteinelor şi

lipidelor;

d)

compartimentul trans, unde se adaugă acid sialic cu formarea NANA;

e) compartimentul trans, unde se formează vezicule de secreţie şilizozomii.

30. CM Care organite participă la procesele de biogeneză amembranelor?a) RE neted şi rugos;

b)

aparatul Golgi;


38/147

42

c) mitocondriile;

d) veziculele endocitare;e) peroxizomii.

31. CM Filamentele intermediare ale citoscheletului se caracterizează prin:a) sunt filamente heterogene de proteine fibrilare; b) intră în componenţa laminei nucleare;c) intră în componenţa cililor şi flagelilor;d) asigură rezistenţa mecanică a celulelor;e) asigură formarea desmozomilor.

32.

CM Microfilamentele:

a) constau din actină;b) constau din miozină;c) asigură contracţia musculară;d) asigură motilitatea membranei plasmatice în fagocitoză;e) asigură distribuirea cromozomilor în mitoză, meioză.

33. CM Microtubulii formează:a)

centriolii;b) corpusculii bazali; c) cilii, flagelii;

d) fibrele fusului de diviziune;e) participă la contracţia muşchilor.

34. CM Organitele membranare ale celulei:

a) ribozomii;

b)

peroxizomii;c) RE;

d) aparatul Golgi;e) mitocondriile.

35. CM Reticulul endoplasmatic granular:a) contactează cu anvelopa nucleară;b) conţine riboforine;

c)

catalizează sinteza enzimelor lizozomale;


39/147

43

d) intervine în secreţia moleculelor proteice;e) asigură transportul intracelular.

36.

CM Aparatul Golgi:a) este format dintr-o membrană cis şi una trans;b) suprafaţa externă conţine polizaharide;c) veziculele lizozomale se desprind de la compartimentul trans; d) veziculele cis se desprind de la RE;

e) veziculele trans sunt de origine endozomală.

37. CM Lizozomii conţin:a) sintetaze;b)

catalaze;

c) nucleaze;d) cardiolipine;e) proteaze.

38. CM Mitocondriile:

a) membrana externă conţine porină;b) membrana internă conţine enzime hidrolitice;c)

deţin informaţie genetică;d) se autoreproduc;e) asigură oxidarea glucozei.

39. CM Centriolii:a) sunt formaţi din actină;b) sunt formaţi din tubulină;c) sunt formaţi din triplete de microtubuli;

d)

se conţin în toate celulele animale;e) se pot transforma în corpuscul bazal şi asigură mişcarea flagelului.

40. CM Citoscheltul:

a) asigură asocierea celulelor în ţesuturi;b) determină transportul substanţelor;c) formează matricea extracelulară;d) este format din microtubuli şi filamente de actină;

e)

asigură diviziunea celulară.


40/147

44

41. CM Microfilamentele:a) sunt formate din tubulină;

b)

sunt formate din laminină;c) sunt formate din actină;d) formează fusul de diviziune; e) asigură formarea veziculelor endocitare.

42. CM Reticulul endoplasmatic neted:a) contactează cu anvelopa nucleară;b) conţine riboforine;c) asigură sinteza lipidelor;d)

intervine în sortarea moleculelor proteice;e) asigură transportul substanţelor sintetizate.

43. CM Aparatul Golgi:a) conţine o regiune cis şi una trans; b) suprafaţa externă conţine ribozomi;c) veziculele lizozomale se desprind de la compartimentul cis; d) veziculele cis se formează din RE;e)

veziculele trans reprezintă endozomi.

44. CM Lizozomii conţin:a) lipaze;b) porine;c) pompe H+ ;d) catalaze;

e) proteaze.

45. CM Peroxizomii:

a) sunt organite nemembranare;b) se formează în AG;c) lipidele membranare se importă din RE;d) reglează cantitatea de secret;e) intervin în detoxifierea substanţelor nocive.

46.

CM Mitocondriile:


41/147

45

a) membrana externă conţine cardiolipină;b) membrana internă conţine cardiolipină; c) conţin ribozomi;

d)

conţin ARN;e) asigură oxidarea acizilor graşi.

47. CM Flagelii eucariotelor:a) sunt formaţi din actină;b) sunt formaţi din tubulină;c) sunt formaţi din duplete de microtubuli;d) se conţin în toate celulele;e) sunt acoperiţi cu plasmalemă.

48. CM Microtubulii:a) asigură asocierea celulelor în ţesuturi;b) determină transportul substanţelor;c) formează matricea extracelulară;d) sunt formaţi din actină;e) asigură diviziunea celulară.

49.

CM Actina:a) formează centriolii;b) formează flagelii;c) formează miofibrilele;d) formează fusul de diviziune;e) asigură formarea veziculelor endocitare.

50. CM RE neted:

a)

participă la detoxificarea xenobioticelor;b) este responsabil de biosinteza hormonilor steroizi şi acolesterolului;

c) controlează biosinteza lamininei şi colagenului;d) lumenul canalelor re prezintă continuarea spaţiului perinuclear;e) comunică cu cisternele RE rugos.

51. CM Mitocondriile:

a)

sunt organite membranare;


42/147

46

b) membrana internă conţine cardiolipină;c) membrana internă conţine porină;d) matricea conţine ADN şi ribozomi;

e)

ocupă circa 25% din volumul citoplasmatic.

52. CM Citoscheletul constă din:a) microtubuli;b) microfilamente;

c) proteine asociate;d) filamente intermediare;

e) canale şi cisterne.

53.

CM Microtubulii asigură:a) distribuirea cromozomilor în mitoză;b) mişcările ameboidale ale celulelor;c) mişcările cililor şi flagelilor;d) transportul intracelular al particulelor citozolice şi veziculelor

enzimatice;

e) transportul pasiv al substanţelor prin plasmalemă.

54.

CM Peroxizomii conţin:a) oxidaze;b) catalaze;

c) polimeraze;d) hidrolaze;e) fosfataze.

55. CM Funcţii biologice ale RE sunt:

a)

sinteza enzimelor lizozomale;b) glicozilarea proteinelor;

c) biosinteza glucidelor;d) biogeneza membranelor;

e) transportul substanţelor organice sintetizate.

56. CM Particularităţi de organizare ale RE sunt:a) constă din canale şi cisterne;

b)

membranele RE neted conţin riboforină;


43/147

47

c) glicocalixul este orientat spre lumen;

d) membranele RE rugos conţin riboforine;e) domeniile funcţionale ale enzimelor RE neted sunt orientate spre

citozol.

57. CM Microtubulii contribuie la formarea:a) fibrelor fusului de diviziune;b) centriolilor;

c) corpusculilor bazali;d) cililor, flagelilor;

e) veziculelor endocitare.

58.

CM RE rugos este responsabil de:

a) sinteza enzimelor RE;b) sinteza şi metabolizarea acizilor graşi şi a fosfolipidelor;c) sinteza enzimelor lizozomale;d) sinteza enzimelor ataşate de membrana plasmatică;e) comunicarea cu spaţiul perinuclear.

59. CM Funcţiile aparatului Golgi sunt:a)

sinteza lipidelor;b) sinteza de novo a glucidelor;c) sortarea şi exportul produselor celulare;d) fosforilarea proteinelor şi lipidelor;e) formarea lizozomilor.

60. CM Microtubulii constau din:

a) tubulină;

b)

13 protofilamente;c) actină;d) miozină;e) keratină.

61. CM Plasmalema celulei animale:a) este formată dintr -un strat bilipidic;b) este formată din fosfolipide şi colesterol;

c)

este o structură fluidă;


44/147

48

d) delimitează diferite procese în celulă;e) nu permite trecerea în celulă a moleculelor liposolubile.

62.

CM Care dintre organitele eucariotelor utilizează oxigenulmolecular?a) nucleul;b) mitocondriile;c) peroxizomii;

d) lizozomii;e) aparatul Golgi.

63. CM Enzimele lizozomale nu distrug membrana proprie, deoarece:a)

enzimele sunt inactive;

b) sunt prezenţi radicalii glucidici pe suprafaţa internă a membranei;c) pH-ul este acid;d) lipseşte setul necesar de enzime;e) este imposibilă apropierea şi interacţiunea fermenţilor cu

membrana;

64. CM Organitele:

a)

sunt formaţiuni permanente ale citoplasmei;b) au funcţii vital-importante;c) pot fi generale şi speciale;d) cele speciale se întâlnesc în toate celulele;e) toate sunt acoperite cu o membrană.

65. CM Citoscheletul:

a) constă din microfibrile actinice;

b)

constă din filamente intermediare;c) constă din microtubuli;d) lipseşte la eucariote;e) asigură cicloza.

66. CM Membrana citoplasmatică:a) este o formaţiune dinamică;b) constă dintr -un strat bilipidic şi un strat proteic intern;

c)

se caracterizează printr -o permeabilitate selectivă;


45/147

49

d) conţine receptori;e) asigură interacţiunea organitelor în celulă.

67.

CM Prin complexele porilor nucleari trec:a) proteinele nucleare;b) ARNm;c) ARNt;d) histonele;

e) nucleolii.

68. CM Lizozomii:a) dereglarea funcţiei lor duce la boli lizozomale de acumulare;b)

digeră moleculele şi organitele proprii;c) digeră particulele fagocitate de celulă;d) conţin peste 50 de enzime diverse;e) lizozomii noi apar prin diviziunea celor preexistenţi.

69. CM Peroxizomii:

a) sunt formaţi din matrice şi membrană;b) conţin peste 40 de fermenţi diferiţi;c)

se formează în aparatul Golgi;d) se localizează în nucleul celulei;e) conţin o moleculă inelară de ADN.

70. CM Proteinele membranare:a) formează un strat continuu;b) nu penetrează bistratul lipidic;c) sunt foarte diverse după proprietăţile chimice şi funcţiile exercitate;

d)

efectuează mişcări rotative în jurul axei sale şi laterale;e) se leagă frecvent cu glucidele.

71. CM Centrul celular:

a) este situat întotdeauna în centrul celulei;b) este un organit impar;c) participă doar la meioză;d) distribuie informaţia genetică în celulele fiice;

e)

asigură formarea fusului de diviziune.


46/147

50

72. CM Citoscheletul:a) determină forma celulei;

b)

determină distribuirea organitelor în celulă;c) e format din 3 tipuri de structuri;d) e caracteristic pentru procariote şi eucariote;e) participă la citochineză.

73. CM Carioplasma:a) este un component al nucleului;

b) e delimitată de o membrană citoplasmatică;c) constă dintr -o fracţie solubilă;d)

niciodată nu se amestecă cu citoplasma;e) include o reţea proteică fibrilară insolubilă.

74. CM Învelişul nuclear:a) constă din membrana externă şi internă;b) include lamina fibroasă;c) este străbătut de pori;d) formează un spaţiu perinuclear închis;e)

este păstrat chiar şi în timpul diviziunii celulei.


47/147

51

Capitolul 5

Procariotele

1.

CS Procariotele: a) posedă organite membranare; b) posedă nucleu; c) nu posedă nucleu; d) conţin proteine histonice; e) se divid prin mitoză.

2. CS Care dintre formaţiuni este prezentă la procariote?

a)

nucleul; b) mitocondriile; c) ribozomii; d) complexul de pori;

e) aparatul Golgi.

3. CS Membrana plasmatică la bacterii: a) nu conţine lipide; b) contactează cu peretele celular; c)

este în contact cu mediul ambiant; d) conţine mureină; e) conţine glicocalix.

4. CS Bacteriofagii:

a) nu deţin aparat genetic; b) determină rezistenţa bacter iilor la antibiotice; c) participă la conjugarea bacteriilor;

d)

determină transducţia genică; e) asigură replicarea nucleoidului.

5. CS Acizii teihoici şi lipoteihoici se găsesc în: a) peretele celular subţire al bacteriei; b) peretele celular gros al bacteriei; c) membrana externă; d) membrana internă;

e)

plasmide.


48/147

52

6. CS Care dintre formaţiunile enumerate se întâlnesc la toate bacteriile?

a)

capsula; b) flagelul; c) ADN-ul; d) aparatul Golgi; e) toate cele indicate mai sus.

7. CS Plasmidele R asigură: a) conjugarea bacteriană;b) recombinarea bacteriană;c)

replicarea nucleoidului;

d) rezistenţa la antibiotice;e) transducţia.

8. CS Procariotele: a) au organite membranare speciale;

b) au nucleu; c) au mitocondrii;

d)

au set haploid de cromozomi; e) conţin proteine histonice.

9. CS Enumeraţi componenţii celulelor procariote: a) ADN inelar; b) peroxizomi; c) membrană nucleară; d) nucleol;

e)

reticul endoplasmatic.

10. CS Flagelii bacterieni: a) sunt formaţi din tubulină;b) sunt formaţi din actină;c) sunt formaţi din flagelină;d) sunt acoperiţi de plasmalemă;e) pornesc de la un corpuscul bazal.


49/147

53

11. CM Flagelina:

a) este o proteină globulară; b) posedă activitate ATP-azică;

c)

nu posedă activitate ATP-azică; d) formează canale cu permeabilitate selectivă; e) nu formează canale pentru transportul substanţelor hidrofile.

12. CM Flagelii bacteriilor:

a) sunt capabili să efectueze mişcări ondulatorii; b) sunt capabili să se rotească în jurul axei lor; c) reprezintă excrescenţe filiforme la suprafaţa celulelor; d) posedă proprietăţi antigenice; e)

nu posedă proprietăţi antigenice.

13. CM Pilii bacterieni: a) reprezintă excrescenţe subţiri la suprafaţa bacteriilor Gram-

pozitive; b) excrescenţe subţiri la suprafaţa bacteriilor Gramnegative; c) sunt constituiţi din grupul de proteine – piline; d) conţin porină; e)

pilii F participă la conjugarea bacteriilor.

14. CM Recombinarea genetică la bacterii se produce: a) la conjugarea bacteriilor; b) prin transducţie; c) prin formarea bacteriilor Hfr; d) integrarea plasmidelor în nucleoid; e) la diviziunea bacteriei.

15. CM Nucleoidul este format din:

a) ARN; b) proteine cu proprietăţi bazice; c) proteine histonice; d) 40%-ADN; e) 80%-ADN.

16.

CM Plasmidele R:


50/147

54

a) sunt cromozomi inelari;

b) asigură rezistenţa la antibiotice; c) determină sinteza proteinelor antibacteriale;

d)

participă la conjugarea bacteriilor; e) sunt molecule inelare de ADN extracromozomial.

17. CM Plasmidele Col: a) participă la conjugarea bacteriilor; b) asigură sinteza proteinelor antibacteriale; c) reprezintă cromozomi inelari; d) reprezintă ADN extracromozomial; e) reprezintă ADN liniar.

18. CM Plasmidele F: a) sunt componenţi bacterieni intracelulari; b) asigură rezistenţa la antibiotice; c) fac parte din aparatului genetic; d) participă la conjugarea bacteriilor; e) sunt molecule inelare de ADN.

19.

CM Nucleoidul: a) este componentul principal al aparatului genetic la bacterii; b) reprezintă invaginarea plasmalemei; c) este cromozom inelar; d) este format din mai multe plasmide; e) este ADN extracromozomial.

20. CM Membrana plasmatică externă la bacterii:

a)

este prezentă la bacteriile Grampozitive; b) este prezentă la bacteriile Gramnegative; c) conţine proteina porină; d) este capabilă să efectueze transportul activ; e) nu este capabilă să efectueze transportul activ.

21. CM Membrana plasmatică internă la bacterii Gramnegative a) formează mezozomi;

b)

nu formează mezozomi;


51/147

55

c) interacţionează cu citoplasma; d) posedă un strat dublu de fosfolipide; e) conţine proteine integrale.

22. CM Plasmalema bacteriilor Grampozitive conţine: a) un strat fosfolipidic; b) proteine – enzime; c) proteina specifică porina; d) proteine – canal; e) H+ - ATP-aza.

23. CM Peretele celular gros: a)

este prezent la bacteriile Gramnegative;

b) este prezent la bacteriile Grampozitive; c) conţine mureina; d) conţine acizi lipoteihoici; e) conţine acizi teihoici.

24. CM Flagelii bacterieni: a) prezintă microtubuli; b)

nu sunt acoperiţi de membrană plasmatică; c) sunt acoperiţi de membrana plasmatică; d) se unesc cu plasmalema şi peretele celular prin intermediul a două

discuri la bacteriile Grampozitive; e) se unesc cu plasmalemă prin două perechi de discuri la bacteriile

Gramnegative.

25. CM Pentru bacterii este caracteristică prezenţa:

a)

centrului celular; b) diviziunii prin mitoză; c) peroxizomilor; d) moleculelor de ADN inelar;

e) ribozomilor.

26. CM Materialul genetic la procariote este reprezentat de: a) ARNt;

b)

ARNm;


52/147

56

c) ARNr;

d) cromozom inelar; e) molecule de ADN inelar.

27. CM Este caracteristic pentru procariote: a) aparatul de sinteză a proteinelor; b) mezozomii; c) plasmidele;

d) reticulul endoplasmatic; e) peroxizomii.

28. CM Bacteriile Gramnegative au: a)

membrană plasmatică externă; b) proteina porina; c) acizi lipoteihoici; d) perete celular subţire; e) perete celular gros.

29. CM Procariotele: a) reprezintă organisme haploide; b)

reprezintă organisme diploide; c) au nucleoid; d) au ribozomi 70 S;

e) au ribozomi 80 S.

30. CM Procariotelor NU le este caracteristică: a) prezenţa nucleului; b) lipsa mitocondriilor;

c)

diviziunea mitotică; d) prezenţa ribozomilor; e) diviziunea amitotică.

31. CM Enumeraţi componentele celulei procariote: a) nucleoidul; b) peretele celular; c) mezozomii;

d)

plasmidele;


53/147

57

e) lizozomii.

32. CM Peretele celular bacterian exercită următoarele funcţii:

a)

determină şi păstrează forma constantă a celulei; b) protejează partea internă a celulei de acţiunea factorilor externi; c) participă la reglarea creşterii celulei; d) nu participă la reglarea diviziunii celulei; e) asigură legătura cu mediul extern prin canale şi pori.

33. CM Structura peretelui bacteriilor Gram pozitive se caracterizează prin: a) perete celular gros; b)

acizi teihoici şi lipoteihoici; c) membrană plasmatică externă; d) molecule de proteine integrale şi semiintegrale; e) strat fosfolipidic.

34. CM Componenţi ai aparatului genetic bacterian sunt: a) ribozomii 70 S; b) ribozomii 80 S;

c)

ADN linear; d) ADN inelar; e) mezozomii.

35. CM Procariotele posedă: a) aparat genetic; b) aparat catalitic de sinteză a substanţelor organice; c) fermenţi pentru scindarea substanţelor organice;

d)

plasmalemă; e) aparat Golgi.

36. CM La bacterii:

a) lipseşte nucleul; b) este prezent nucleul; c) cromozomul nu este separat de citoplasmă; d) cromozomul este separat de citoplasmă;

e)

există ribozomi.


54/147

58

37. CM Sunt caracteristice procariotelor: a) centrul celular;

b)

fagocitoza; c) ribozomii; d) moleculele inelare de ADN; e) peroxizomii.

38. CM Bacteriile Grampozitive conţin: a) membrană externă; b) membrană internă; c) acizi lipoteihoici; d)

acizi teihoici;

e) perete celular subţire.

39. CM Învelişul celular al bacteriilor Gramnegative include: a) membrană externă; b) membrană internă; c) un strat fosfolipidic; d) perete celular subţire; e)

perete celular gros.

40. CM La formarea bacteriei Hfr participă: a) bacteria-donor; b) nucleoidul; c) plasmida; d) bacteria-recipientă; e) capsula.

41. CM Bacteriile Grampozitive:

a) au un perete celular subţire;b) conţin două membrane; c) conţine acizi teihoici;d) se colorează intens cu coloranţi bazici; e) în membrană se conţine porina.

42.

CM Mezozomii:


55/147

59

a) sunt organite intracelulare bimembranare;

b) sunt excrescenţe ale plasmalemei;c) au rol în respiraţie;

d)

conţine la suprafaţă glicocalix;e) conţin ATP-sintetaze.

43. CM Nucleoidul:a) reprezintă o moleculă circulară de ADN;b) este prezent în mai multe copii;c) este fixat de membrana plasmatică;d) este asociat cu histone;e) poate fi parţial transferat în celulele fiice în procesul de conjugare.

44. CM Plasmidele F: a) asigură conjugarea bacteriană;b) asigură recombinarea bacteriană; c) asigură replicarea nucleoidului;d) asigură rezistenţa la antibiotice;e) asigură transducţia.

45.

CM Recombinarea la bacterii: a) are loc în timpul conjugării;b) poate avea loc cu participarea bacteriofagilor;

c) poate implica orice tip de plasmide;d) stă la baza variabilităţii celulelor bacteriene;e) se desfăşoară numai prin conjugare.

46. CM Transformarea genetică:

a)

se efectuează cu participarea bacteriofagilor;b) se utilizează în transferul de gene;c) necesită temperaturi de denaturare a ADN; d) se realizează în condiţii de laborator;e) se produce în timpul conjugării bacteriene.

47. CM Bacteriile Hfr: a) se caracterizează prin recombinare frecventă;

b)

sunt bacterii infectate cu bacteriofagi;


56/147

60

c) sunt bacterii recombinate;

d) sunt bacterii F+ ; e) sunt bacterii F- .

48. CM Bacteriile Gramnegative: a) au un perete celular subţire;b) conţin două membrane;c) conţin acizi teihoici;d) se colorează intens cu coloranţi bazici;e) conţin în membrană proteina porina.

49. CM Pilii: a)

sunt formaţi din tubulină;b) sunt formaţi din pilină;c) sunt formaţi din flagelină;d) pilii de sex sunt mai lungi;e) conţin corpuscul bazal.

50. CM Peretele celular la bacterii: a) constă din peptidoglicani;b)

reprezintă excrescenţe ale plasmalemei;c) conţine D-aminoacizi;d) asigură transportul activ al substanţelor; e) conţine mureină.

51. CM Plasmidele:a) reprezintă molecule circulare de ADN;b) sunt prezente în mai multe copii;

c)

se replică semiautonom;d) sunt asociate cu histone;

e) toate conţin gene identice.

52. CM Transducţia: a) are loc în timpul conjugării;b) are loc cu participarea bacteriofagilor;c) poate implica orice tip de plasmide;

d)

stă la baza variabilităţii celulelor bacteriene;


57/147


58/147

62

Capitolul 6

Nucleul

1.

CS Sinteza ARNr se realizează în: a) aparatul Golgi;

b) reticulul endoplasmatic; c) nucleol;

d) lizozomi; e) ribozomi.

2. CS Organizatorul nucleolar conţine gene ce codifică:

a)

ARNm; b) ARNr; c) ARNt; d) proteine structurale;

e) proteine ribozomale.

3. CS Heterocromatina facultativă: a) reprezintă regiunea de cromatină slab condensată; b) se supune transcripţiei; c)

se poate despiraliza şi transforma în eucromatină; d) este activă genetic; e) reprezintă fragmente de ADN identice după activitate în toate

celulele.

4. CS Proteinele ri bozomale se sintetizează în: a) nucleol;

b) nucleu;

c)

citoplasmă; d) aparatul Golgi;

e) peroxizomi.

5. CS Din citoplasmă în nucleu sunt transportaţi: a) precursorii ribozomali; b) enzime ce participă la replicare şi transcripţie; c) ARNm;

d)

particule ribonucleoproteice;


59/147

63

e) ARNt.

6. CS Heterocromatina NU se deosebeşte de eucromatină după:

a)

colorare; b) compoziţia chimică; c) nivelul de compactizare; d) funcţiile îndeplinite; e) activitatea genetică.

7. CS Octamerul histonic include:

a) secvenţe variabile de ADN; b) 8 proteine histone; c)

nucleozomul;

d) histonele H1; e) proteine acide.

8. CS Proteinele nonhistone: a) sunt în cantitatăţi mari în ţesuturile active; b) sunt proteine bazice; c) sunt în cantităţi mari în ţesuturile inactive; d)

nu participă la expresia informaţiei genetice; e) sunt constante în toate ţesuturile.

9. CS Subunităţile ribozomale se formează în: a) reticulul endoplasmatic; b) ribozomi; c) nucleol;

d) citoplasmă;

e)

aparatul Golgi.

10. CS Matricea nucleară NU conţine: a) proteine histone;

b) proteine nehistone; c) enzime nucleare; d) factori de transcripţie şi replicare; e) ribozomi.


60/147

64

11. CS Matricea nucleară NU are rol de: a) a menţine forma nucleului; b) a menţine constantă structura cromatinei;

c)

a modula permeabilitatea membranei nucleare; d) a realiza transportul intranuclear al macromoleculelor; e) a controla diviziunea celulară.

12. CS Prin porii nucleari NU se r ealizează transportul: a) proteinelor ribozomale; b) ADN-ului;

c) subunităţilor ribozomale; d) ARN-ului; e)

enzimelor.

13. CS Componentele nucleolului: a) o membrană; b) gene ce codifică ARNm; c) gene ce codifică ARNt 5S; d) secvenţe de ADN ce codifică ARNr; e) secvenţe de ADN ce codifică ARNt.

14. CS Cromatida conţine: a) două molecule de ADN; b) o moleculă de ADN; c) un fragment al unei molecule de ADN; d) un singur telomer; e) o moleculă de ARN.

15.

CS Legătura dintre nucleu şi mediul extranuclear se realizează prin: a) matricea nucleară; b) ribozomi; c) reticulul endoplasmatic;

d) aparatul Golgi; e) centrul celular.

16. CM Componentele principale ale nucleozomului sunt:

a)

histona H1;


61/147

65

b) octamerul histonic;

c) ARN linker; d) o secvenţă de ADN cu o lungime de 146 pb;

e)

proteine nehistone.

17. CM Funcţiile proteinelor nehistone: a) asigură unirea aminoacizilor la ARNt; b) catalitică; c) interacţionează cu acizii nucleici; d) participă la realizarea expresiei genice; e) asigură formarea nucleozomilor.

18.

CM Cromatina:

a) este o structură heterogenă; b) conţine secvenţe inactive transcripţional; c) reprezintă complexe nucleoproteice; d) este omogenă după structură şi colorare; e) conţine secvenţe active transcripţional.

19. CM Regiunile heterocromatinei sunt reprezentate de secvenţe: a)

de ADN slab condensat; b) centromerice; c) de ADN intens colorate;

d) telomerice; e) înalt repetitive.

20. CM Nivelurile de condensare a cromatinei sunt:

a) solenoidul;

b)

filamentul nucleozomic; c) cromozomul metafazic;

d) buclele; e) lanţul polipeptidic.

21. CM Nivelul nucleozomic este determinat de: a) asamblarea moleculelor de ARN cu proteine histone; b) transformări chimice ale cromatinei;

c)

formarea firului nucleozomic cu diametrul 11 nm;


62/147

66

d) legături electrostatice dintre moleculele participante;e) înfăşurarea ADN-lui pe miezul histonic.

22.

CM Solenoidul reprezintă: a) împachetarea nucleozomilor; b) nivelul al treilea de compactizare a ADN-lui; c) o superspirală de dreapta a filamentului nucleozomic;d) fibra de cromatină cu diametrul de 11 nm; e) complexul ADN - histona H1.

23. CM Cromozomul metafazic: a) este forma materialului genetic activă din punct de vedere

transcripţional; b) e format din două cromatide surori; c) este vizibil în orice perioadă a ciclului celular; d) este un complex nucleoproteic; e) reprezintă o moleculă de ADN decompactizată.

24. CM Cromozomul metafazic este bicromatidian, deoarece: a) este format din eucromatină şi heterocromatină; b)

este format din două molecule identice de ADN; c) este format dintr-un braţ proximal şi unul distal; d) reprezintă materialul genetic dublat; e) conţine o moleculă de ADN şi una de ARN.

25. CM Molecula de ADN nuclear: a) poate fi condensată sau decondensată; b) poate fi mono- sau bicatenară;

c)

poate avea unul sau doi telomeri; d) poate fi transcrisă sau netranscrisă; e) poate fi asociată cu histone sau nehistone.

26. CM Cromozomul interfazic: a) constă din regiuni condensate şi necondensate; b) poate fi monocromatidian sau bicromatidian; c) este spiralizat uniform;

d)

poate fi activ sau inactiv transcripţional;


63/147

67

e) poate conţine unul sau două braţe.

27. CM Centromerul:

a)

conţine o secvenţă specifică de ADN cromozomial; b) reprezintă o regiune de heterocromatină facultativă; c) conţine secvenţe repetitive de ADN; d) împarte cromozomul în două braţe; e) reglează procesul de transcripţie.

28. CM Heterocromatina constitutivă este reprezentată de: a) secvenţe de ADN bogate în gene structurale; b) secvenţe de ADN ce separă genele structurale de-a lungul

cromozomului;

c) secvenţe de ADN r epetitiv; d) regiunea constricţiilor primare; e) regiunile telomerice.

29. CM Funcţiile telomerelor: a) protejează cromozomii de fuziune cu alţi cromozomi; b) controlează integritatea moleculelor de ADN; c)

unesc cromatidele surori; d) controlează senescenţa celulară; e) previn recombinarea genetică.

30. CM Centromerul conţine: a) secvenţe de ADN satelit; b) secvenţe de ADN unic, specifice fiecărui cromozom;c) situsul de asociere a kinetocorilor;

d)

secvenţe de ADN metilat; e) secvenţe de ADN ce pot trece în eucromatină.

31. CM Funcţiile histonelor: a) au rol catalitic; b) stabilizează dublul helix de ADN; c) determină structura terţiară a ADN-ului; d) asigură transcripţia;

e)

controlează nespecific activitatea materialului genetic.


64/147

68

32. CM În nucleu: a) numărul nucleolilor este constant;

b)

ADN deţine informaţia genetică; c) ARN se asociază cu proteine histone; d) are loc decodificarea informaţiei genetice; e) au loc procese de transcripţie.

33. CM Importanţa condensării ADN-lui: a) micşorarea cantităţii de ADN;b) controlează activitatea genelor;c) determină formarea cromozomilor;d)

protejarea ADN-ului;

e) controlează distribuţia egală a informaţiei genetice în timpuldiviziunii celulare.

34. CM Componentele nucleului interfazic sunt: a) matricea nucleară;b) RE;c) cromatina;

d)

anvelopa nucleară;e) nucleolul.

35. CM Heterocromatina se caracterizează prin: a) este slab colorată;b) nu se transcrie;c) este activă genetic;d) se replică tardiv în perioada S a ciclului celular;

e)

formează cromocentri.

36. CM Particularităţile histonelor: a) sunt proteine acide;

b) conţin arginină şi lizină;c) sunt prezente doar în unele ţesuturi; d) au proprietăţi bazice;e) stabilizează dublul helix de ADN.


65/147

69

37. CM Complexul porului nuclear:

a) este un ansamblu de proteine dispuse în jurul canalului central;b) participă la transportarea macromoleculelor;

c)

numărul porilor este constant;d) asigură doar transportul pasiv al substanţelor;e) reprezintă un octamer histonic.

38. CM Nucleolul:

a) este locul de transcriere a ARNr;b) este înconjurat de o membrană; c) conţine componentă fibrilară;d) este "fabrica" de producere a lizozomilor; e)

conţine componenta granulară.

39. CM Matricea nucleară: a) menţine dimensiunea şi forma nucleului;b) este structural stabilă;c) este bogată în proteine nehistone;d) nu conţine enzime;e) conţine molecule neorganice.

40. CM Nucleul interfazic se caracterizează prin: a) număr constant de molecule de ADN;b) regiuni cu gene inactive;c) număr constant de nucleoli;d) prezenţa cromatinei cu nivele diferite de compactizare;e) prezenţa cromozomilor puternic compactizaţi.

41.

CM Din nucleu se exportă: a) ARN;

b) factori de transcripţie;c) particule ribonucleoproteice;

d) proteine ribozomale;e) enzime.

42. CM Din componenţa învelişului nuclear face parte:

a)

o membrană;


66/147

70

b) lamină nucleară;c) două membrane;d) complexul porilor;

e)

nucleolul.

43. CM Eucromatina se caracterizează prin: a) ADN puternic condensat;b) activitate transcripţională;c) prezenţa genelor structurale;d) replicare timpurie în perioada S a ciclului celular;e) coloraţie slabă.

44.

CM Funcţiile nucleului: a) traducerea mesajului genetic;b) este centrul de control al activităţii celulare;c) depozitează informaţia genetică;d) asigură replicarea ADN şi transcripţia ARN;e) este responsabil de metabolismul energetic.

45. CM Lamina nucleară: a)

reprezintă o reţea fibroasă;b) conţine situsuri de legare a cromatinei; c) este complet separată de membrana nucleară internă;d) are rol de suport;e) constă din filamente intermediare.

46. CM Proteinele histone:

a) sunt heterogene;

b)

participă la compactizarea cromozomilor;c) sunt proteine acide;

d) au funcţii catalitice;e) formează nucleozomii.

47. CM Prin complexul porului se transportă: a) ARN;b) lizozomi;

c)

subunităţi ribozomale;


67/147


68/147

72

Capitolul 7

Replicarea ADN

1.

CS Replicarea este un proces caracteristic: a) numai eucariotelor;

b) numai procariotelor; c) numai virusurilor;

d) tuturor sistemelor vii; e) toate răspunsurile sunt false.

2. CS Replicarea reprezintă:

a)

procesul de sintezăde novo

a moleculelor de ADN; b) procesul de sinteză matricială a moleculelor de ARN; c) procesul de traducere a informaţiei genetice; d) procesul de dublare a materialului genetic;

e) procesul de expresie a mesajului genetic.

3. CS Replicarea asigură: a) păstrarea materialului genetic; b) transmiterea informaţiei genetice; c)

expresia informaţiei genetice în caractere specifice; d) traducerea codului genetic;

e) recombinarea materialului genetic.

4. CS Replicarea este proprietatea unică a: a) moleculelor de ADN; b) moleculelor de ARN;

c) moleculelor de ADN şi ARN;

d)

substanţelor organice; e) membranelor biologice.

5. CS Replicarea moleculelor de ADN este determinată de: a) particularităţile unirii nucleotidelor în catenă; b) codul genetic; c) cele două catene identice ale dublului helix; d) complementaritatea bazelor azotate în dublul helix;

e)

supraspiralizarea catenelor.


69/147

73

6. CS Replicarea ADN-ului nuclear este: a) realizată după modelul inelului rotitor;

b)

realizată după modelul D; c) realizată după modelul d) controlată de un singur situs ORI; e) multirepliconă şi asincronă.

7. CS Replicarea ADN-ului mitocondrial este: a) realizată după modelul inelului rotitor; b) realizată după modelul D;

c)

realizată după modelul d)

controlată de un singur situs ORI; e) multirepliconă şi asincronă.

8. CS Replicarea ADN-ului procariotic este:

a) realizată după modelul inelului rotitor; b) realizată după modelul D; c) realizată după modelul d) controlată de două situsuri ORI; e)

multirepliconă şi asincronă.

9. CS Replicarea ADN-ului viral este:

a) realizată după modelul inelului rotitor; b) realizată după modelul D; c) realizată după modelul d) controlată de două situsuri ORI; e) multirepliconă şi asincronă.

10. CS Procesul de replicare este controlat de, cu excepţia: a) ADN – polimeraza; b) ARN – polimeraza; c) catenele – matriţe ale ADN-ului; d) diferite molecule de ARNm; e) diferite nucleaze.

11.

CS Procesul de polimerizare a nucleotidelor într -o catenă în timpul


70/147

74

replicării: a) este realizat în direcţia 5' - 3'; b) este realizat în direcţia 3' - 5';

c)

este realizat de o ligază; d) unidirecţionat şi paralel; e) bidirecţionat şi antiparalel.

12. CS ADN – polimeraza este responsabilă de: a) copier ea exactă şi identică a unei secvenţe de ADN; b) sinteza unei copii complementare de ADN;

c) sinteza matricială a diferitor molecule de ADN şi ARN; d) replicarea conservativă a ADN; e)

denaturarea şi renaturarea dublului helix.

13. CS Relaxarea dublului helix pe parcursul replicării este realizată de: a) o componentă a ADN – polimerazei; b) helicaze; c) topoizomeraze;

d) proteinele SSB; e) primază.

14. CS Denaturarea ADN-ului pentru eliberarea matriţelor în procesulde replicare este realizată de: a) helicaze; b) topoizomeraze; c) proteinele SSB; d) o componentă a ADN – polimerazei; e) primază.

15. CS Stabilizarea catenelor pentru iniţierea şi desfăşurarea sintezeinoilor catene ale moleculelor de ADN este asigurată de: a) helicaze;

b) topoizomeraze;c) proteinele SSB; d) o componentă a ADN – polimerazei; e) primază.


71/147

75

16. CS Care afirmaţie este incorectă în caracteristica replicării? a) poate fi monodirecţionată sau bidirecţionată;b) asigură sinteza moleculelor de ADN;

c)

moleculele replicate conţin catene complementare;d) moleculele replicate conţin catene identice;e) reprezintă procesul principal ce asigură autoreproducerea.

17. CS Replicarea ADN la eucariote are loc:

a) după tipul nematricial;b) semiconservativ;

c) conservativ;d) după tipul dispers;e)

toate enunţurile sunt false.

18. CS Sinteza ADN în celule somatice este efectuată de: a) ADN polimerazele b) telomerază; c) ADN-polimerazele I,II,III;

d) ADN helicază; e) ARN- polimerază.

19. CS Primerul pentru iniţierea replicării este sintetizat de: a) ADN - polimeraza I;

b) ADN - polimeraza II; c) ARN - polimerază; d) ADN - ligază; e) ARN - ligază.

20.

CS ADN – polimeraza sintеtizează noi catene de ADN: a) utilizând o matriţă ARN; b) adăugând nucleotide la capătul 5'-OH al catenei matriţe; c) adăugând nucleotide la capătul 3'-OH al catenei matriţe; d) adăugând nucleotide la capătul 5'-OH al primerului; e) adăugând nucleotide la capătul 3'-OH al primerului.

21. CS Principalele caracteristici ale replicării la eucariote sunt,

cu excepţia:


72/147

76

a) este semiconservativă; b) este bidirecţionată; c) este unidirecţionată;

d)

polimerizarea nucleotidelor are loc în direcţia 5' - 3'; e) implică partici parea mai multor factori proteici.

22. CS Alegeţi afirmaţia falsă despre secvenţa ORI: a) reprezintă punctul de origine a replicării; b) constă dintr -o secvenţă specifică de nucleotide, bogată în perechi

de baze GC;

c) numărul secvenţelor ORI, de regulă, este egal cu numărul derepliconi;

d)

la eucariote este legată cu metaloproteine de axa proteică acromozomilor;

e) la organismele diferitor specii numărul de secvenţe ORI еste diferit.

23. CS Care dintre afirmaţii NU se referă la ADN-helicaze? a) realizează despiralizarea şi denaturarea locală a ADN - ului prin

hidroliza ATP; b) este responsabilă de formarea furcilor replicative; c)

o singură helicază este suficientă pentru formarea ochiului dereplicare;

d) fiecare furcă replicativă are helicaza proprie; e) împreună cu primaza, formează com plexul primozom.

24. CS Primaza are urm

Download - BİYOLOJİ TESTLERİ

Top Related