BAZE DE DATE TESTE DE VERIFICARE

Test 1 1. In memoria calculatorului date se stocheaza sub forma de : masive colectii de date caracteristice vectorilor si matricelor. 2. In memoria calculatorului date se stocheaza sub forma de inregistrari - unitati organizationale de baza pentru reprezentarea si prelucrarea interna a colectiilor de date. 3. Numim entitate orice existent din lumea inconjuratoare, orice realitate. 4. Fiecarei proprietati a unei entitati I se asociaza un atribut care ia valori intr-un anumit domeniu. 5. Elementele principale ale unui BDR sunt: tabelul, campurile si inregistrarile. 6. Tabelul este format din coloane si linii. 7. Coloanele se numesc campuri sau atribute si cuprind valorile atributelor. 8. Camp, coloana si atribut inseamna acelasi lucru. 9. Liniile se numesc inregistrari si cuprind multimea valorilor unui articol. 10. Decizia este rezultatul activitatii constiente a omului, ea se bazeaza pe acumularea de cunostiinte si creearea de conexiuni in vederea efectuarii de noi actiuni care implica antrenarea unor resurse in scopul realizarii unor obiective. 11. Datele sunt fapte culese din lumea reala in urma observatiilor si masuratorilor. 12. Informatiile sunt rezultatul interpretarii datelor de catre un anumit subiect si confera acestuia capacitatea de a lua decizii. 13. Se numeste baza de date o colectie persistenta, neredundanta, coerenta logic de date corelate. 14. Se numeste baza de date o colectie partajata de date, intre care exista relatii logice (si o descriere a acestor date), proiectata pentru a satisface necesitatile informationale ale unei organizatii. 15. Dezavantaje ale lucrului cu fisiere: redundanta ridicata(din cauza existentei acelorasi date in mai multe fisiere); acces greoi la date; dependenta datelor de programele sub care a fost creat fisierul; inconsistenta datelor (modificarile facute asupra datelor intr-un fisier nu apar in toate fisierele ce contin dubluri ale datelor respective) 16. Se numeste articol :unitate elementara de date ce poseda un nume. 17. Tipul unui articol este dat de tripletul identificator (nume), o descriere a multimii valorilor pe care le poate lua , o descriere a formatului de memorare. 18. Se numeste identitate a unui obiect: adresa logica invarianta(pointer). Identificarea este facuta automat de sistem(BDOO).

19. Se numeste cheie primara elementul care identifica unic o inregistrare(in cazul BDR, echivalentul identitatii obiectului). 20. Se numeste normalizare procesul de determinare a numarului si a structurii tabelelor intr-o baza de date.

TEST 2 21. Pentru a crea si prelucra o baza de date trebuie realizat un sistem de programe numit aplicatie care rezolva problemele cerute de beneficiar. 22. Se numeste confidentialitate prorietatatea bazei de date de a avea un mecanism de securitate bine pus la punct. 23. Se numeste flexibilitate prorietatea bazei de date de a raspunde oricaror interogari ale beneficiarului si de a putea fi usor modificabila in timp atunci cand apar elemente noi ce trebuie introduse, analizate si prelucrate. 24. Se numeste sincronizare prorietatea bazei de date de a putea fi validata si de a putea fi exploatata simultan de un numar mare de utilizatori. 25. Se numeste integritate proprietatea bazei de date de a putea fi validata si de a putea recupera datele in caz de deteriorare adica sa pastreze corectitudinea informatiilor continute in baza de date. 26. Bazele de date operationale stocheaza datele privind tranzactiile dintr-un anumit domeniu de activitate. 27. Bazele de date multidimensionale sunt baze de date utilizate in procesul de management, provin din surse diferite, sunt nevolatile si sunt periodizate in timp(istorice). 28. Limbajele pentru definirea datelor definesc : -tipurile de date; -relatiile dintre date; atributele asociate relatiilor, strutura lor, domeniul lor de definitie(ex: numele, forma de memorare, lungimea atributelor unei entitati); - modul de accesare a datelor; - criteriile de validare automata a datelor. 29. LMD-urile procedurale opereaza in bazele de date inregistrare-cu- inregistrare permitand localizarea datelor prin cautari successive. 30. LMD-urile nonprocedurale sau declarative opereaza in bazele de date la nivel de seturi de inregistrari, cauta datele dupa continut fara a specifica procedurile de acces. Ele permit definirea oricarei cereri de interogare a unei BD. 31. Limbajele pentru controlul datelor sunt raspunzatoare de : - integritatea datelor; confidentialitatea datelor; - perfomantele bazei de date. 32. Se numeste SGBD o colectie de programe care permit crearea si intretinerea unei baze de date.

33. SGBD ajuta la construirea unor baze de date, la introducerea informatiilor in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date; dau acces utilizatorilor la date prin intermediul unui limbaj apropiat de modul obisnuit de exprimare, facand abstractie de algoritmii aplicati si de modul de memorare a datelor. 34. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru LDD ofera informati despre : - descrierea logica a bazei de date; - fisierele de date si legaturile logice dintre ele; - modul de criptare, cheile de confidentialitate si constrangerile de integritate; - localizarea inregistrarilor, indexarea inregistrarilor si identificarea datelor dintr-o inregistrare fizica. 35. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru LMD au sarcina de a sterge, modifica, reactualiza si manipula datele. 36. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele utilitare se ocupa cu : - securitatea bazei; - incarcarea sau reorganizarea bazei de date; - prezentarea permanenta a statisticilor despre accesarea si utilizarea bazei de date. 37. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru controlul datelor se ocupa cu intretinerea bazei, astfel incat orice modificare in baza sa nu interfereze cu alte aplicatii; sa nu se faca modificari, reactualizari in baza concomitent cu citirea acestra de catre utilizatori etc. 38. Arhitectura unui SGBD organizat pe trei niveluri cuprinde: - nivelul extern; - nivelul intern sau fizic; - nivelul conceptual - sau logic. 39. Nivelul logic: - nu are legatura cu calculatorul; - se ocupa cu structura semantica a datelor; - aici se realizaza schema conceptuala ; - este nivelul centrat care reflecta datele structurate astfel incat acestea sa poata fi preluate si prelucrate cu ajutorul unui SGBG. 40. Cel mai frecvent model utilizat la nivelul conceptual este modelul E/R entitate /relatie, numit in alte manuale de specialitate si Entitate Atribut Corespondenta(EAC) (corespondenta= asociere=relatie). 41. Nivelul fizic se ocupa cu stocarea interna a datelor in calculator. Aici se realizeaza schema interna 42. Schema interna defineste : - fisierele articolele stocate in ele, structura de stocare datelor in interiorul masinii(sunt specificate tabelele (nume, campuri, lungime, organizare, localizare etc.)); - accesul la articolele din fisiere (caile de acces la componentele tabelelor( indecsi, relatii, legaturi intre tabele)); - trecerea de la schema conceptuala la schema interna se face automat de catre SGBD).

43. Nivelul extern depinde de LMD si descrie numai o parte a datelor, respectiv cele necesare utilizatorilor. Aici se realizeaza schema externa. 44. Schema externa asigura securitatea datelor protejand impotriva atacurilor. Ea este cea mai apropriata de utilizator, reprezentand ceea ce vede acesta din baza de date (vederile) si contine informatii care pot fi luate din nivelele logic si fizic asa cum sunt sau pot fi deduse din acestea facand diferite calcule. 45. Functiile unui SGBD sunt : descrierea datelor, interogarea bazei de date, conversia datelor, controlul integritatii datelor, gestiunea tranzactiilor, securitatea datelor. 46. ODBC este o tehnologie software a firmei Microsoft si cuprinde biblioteca de functii care permite accesul universal la SGBD-uri. 47. ODBC- Open DataBase Conectivity. TEST 3 48. Se numeste relatie intre entitatile orice submultime a produsului cartezian al multimilor elementelor k entitati, adica multimi de elemente de forma( ) , unde este un element din , oricare ar fi i=1,,k. 49. Diagrama entitate-relatie a fost introdusa pentru prima data de Chen in 1976 si este un model neformalizat de reprezentare a fenomenelor din lumea reala. 50. Cu diagramele entitate-relatie este reprezentat grafic modelul logic al unei baze de date. 51. Modelul E/R se ocupa de entitati, proprietatile sau atributele ce definesc anumite laturi ale entitatilor si legaturile dintre entitati. 52. Proprietati ale entitatilor : - se pot transpune in tabele; - sunt substantive; -au nume unic; - au descrieri detaliate; - sunt identificate unici de cheia primara; - se reprezinta prin dreptunghiuri. 53. Valorile entitatilor nu trebuie confundate cu entitatea insasi , ele se noteaza cu litere mici. 54. Entitatile pot fi : entitati obisnuite numite si regular entities sau entitati a caror existent este dependenta de existenta altor entitati numite weak entities. 55. Entitatile pot fi: entitati obisnuite numite si regular entities sau entitati a caror existenta este dependenta de existenta altor entitati numite weak entities. 56. Proprietati ale relatiilor : -se pot transpune in tabele sau coloane special, care acceseaza chei primare; -sunt verbe ; - au descrierei detaliate; -au cardinalitate, care se reprezinta in paranteze in cazul cardinalitatii minime si fara paranteze in cazul cardinalitatii maxime; - o entitate poate sa participe la o relatie total (prin toate elementele) sau partial;

- se reprezinta prin arce neorientate. 57. Prin cardinalitate intelegem numarul tuplurilor(liniilor, inregistrarilor) ce apartin unei relatii. 58. Numarul de entitati ce apar intr-o relatie se numeste gradul sau aritatea relatiei. 59. Proprietati ale atributelor : - descriu o entitate sau o relatie; - sunt substantive; - au descrieri detaliate; - daca reprezinta chei primare trebuie subliniate. 60. Atributul compus este format din cel putin doua alte atribute si are valoarea reprezentata de valorile atributelor componente. 61. Atributul calculat (dedus) este atributul a carui valoare se obtine pe baza altor atribute (ex : valoare=cantitate*prt) 62. Atributul repetitiv(multiplu ) este atributul care are mai multe valori date sub forma unei liste de valori. 63. Atributul singular este atributul care nu este nici compus nici calculat. Valorile sale sunt valori atomice. Se mai numeste si atribut simplu sau atomic. 64. Etapele realizarii diagramei E/R (schema lui Chen) : 1. Se identifica entitatile; 2. Se identifica relatiile dintre entati(legaturile); 3. Se stabilesc cardinalitatile; 4. Se identifica atributele pentru fiecare entitate; 5. Se stabilesc cheile( atributele de identificare). 65. Se numeste cheie un atribut sau o multime de attribute pentru care valorile asociate determina in mod unic orice element al entitatii respective. 66. Pentru o aceasi entitate pot exista mai multe attribute care sa serveasca drept atribute de identificare, adica pot exista mai multe chei candidate.Numai una dintre acestea va fi aleasa cheie primara. 67. O entitate se numeste dependenta daca cheia ei primara cuprinde in ea si cheia primara a entitatii de sine statatoare.

TEST 4 68. Modelul relational a fost introdus de E.F. Codd in 1970si este descris cu ajutorul teoriei matematice a relatiilor. 69. In modelul relational , entitatile sunt reprezentate sub forma de relatii in care schema relationala contine toate atributele entitatii si fiecare tuplu al relatiei corespunde unui element al entitatii. 70. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste schema bazei de date relationale, iar continutul curent al relatiilor la un moment dat se numeste baza de date relationala.

71. Regulile de integritate - reprezinta conditiile ce trebuiesc indeplinite de datele de baza . Conditiile pot fi impartite in doua categorii; - conditii de integritate structurala;- conditii de functionare. 72. Conditiile de referiri impuse unei baze de date sunt de trei categorii : - conditii de unicitate a cheii; - conditii de integritate a referirii; - conditii de integritate a entitatii. 73. Conditiile de integritate a referirii o cheie trebuie sa fie nul in intregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate. 74. Conditii de integritate a entitatii atributele cheii primare trebuie sa fie diferit de valoarea null. 75. Un SGBD relational trebuie sa-si gestioneze singur baza de date (nici un SGBD nu contine numai caracteristici relationale). Se numeste regula gestionarii datelor. 76. La un nivel logic informatia trebuie sa fie reprezentata explicit prin valori in tabele numite relatii ( regula ce nu poate fi incalcata intr-o baza de date relationala) . Se numeste regula reprezentarii informatiei. 77. Orice element de date (valoare atomica) din baza se poate accesa utilizand o combinative intre numele relatiei, cheia primara si numele atributului( coloanei) . Se numeste regula accesului garantat la date. 78. Informatiile necunoscute trebuie sa se poate define printr-un tip de date numit NULL, diferit de spatiul necompletat sau de un sir de caractere blanc(valoarea zero, un sir vid de caractere sau o valoare necunoscuta sunt notiuni complet diferite intr-un acelasi camp de date si trebuie ca SGBD-ul sa permita diferentierea lor). Valorile nule reprezinta variant NU STIU. Se numeste regula reprezentarii informatiei necunoscute. 79. Asupra descrierii bazei de date (tabelelor de descriere) trebuie sa se aplice aceleasi operatii ca si asupra tabelelor de date. Se numeste regula dictionarelor de date. Dictionarele de date se numesc si metadate. 80. Trebuie sa existe cel putin un limbaj de interogare pentru manipularea bazei de date (in general acesta este SQL). Limbajul trebuie sa permita : definirea datelor, definirea vizualizarilor, manipularea datelor, autorizari, restrictii de integritate. Se numeste regula limbajului de interogare. 81. Un SGBD trebuie sa poata determina daca o vizualizare poate fi actualizata sau nu si sa stocheze rezultatul interogarii intr-un dictionar de tipul unui catalog sistem. Se numeste regula de actualizare a vizualizarii. 82. Regulile de manipulare asupra unei relatii luata ca intreg se aplica si operatiilor de regasire, inserare, actualizare sau stergere a datelor (limbajele de nivel scazut actioneaza asupra unei singure inregistrari. Limbajele de nivel inalt actioneaza asupra mai multor inregistrari in acelasi timp. Codd spune ca indiferent de nivel limbajele trebuie sa respecte aceleasi reguli). Se numeste regula limbajului de nivel inalt.

83. Modul de depunere a datelor sau de acces la ele nu influenteaza programele de aplicatii sau activitatile utilizatorilor.(utilizatorul nu trebuie sa stie daca datele au fost stocate pe Unix sau pe Windows 2000 Server, el trebuie sa recunoasca numai numele serverului.) Se numeste regula independentei fizice a datelor. 84. Programele de aplicatie nu trebuie sa afecteze manipularea datelor. Se numeste regula independentei logice a datelor. 85. Regulile de integritate a datelor nu se definesc in programul de aplicatie, ci intr-un sublimbaj relational, astfel incat datele sa fie independente din punct de vedere al integritatii. Se numeste regula independentei datelor din punct de vedere al integritatii. 86. Orice componenta procedurala a unui SGBD trebuie sa respecte aceleasi restrictii de integritate ca si componenta relationala. Se numeste regula versiunii procedurale a SGBD-ului. 87. Programele de aplicatie nu trebuie sa fie afectate de distribuirea datelor pe mai multe calculatoare intr-o retea de comunicatie de date. Se numeste regula independentei datelor din punct de vedere al distribuirii.

TEST 5 88. Algebra relationala consta dintr-o colectie de operatori ce nu au ca operanzi relatii. 89. Rezultatul aplicarii unui operator la una sau doua relatii este tot o relatie. 90. Algebra relationala standard a fost introdusa de Codd prin utilizarea a opt operatori(unari si binari) pe relatii, fiecare operatie avand ca operanzi una sau mai multe relatii si avand drept rezultat o alta relatie. 91. Operatorii se clasifica in : - operatori de asamblare(sau booleeni); - operatori relationali. 92. Operatorii relationali se clasifica in : - operatori unari , primesc la intrare o relatie si genereaza la iesire tot o relatie; - operatori de extensie, utilizati la realizarea interogarilor. 93. Exemple de operatori unari (primesc la intrare o relatie si genereaza la iesire tot o relatie):project, select. 94. Exemple de operatori de extensie , utilizati la realizarea interogarilor: join, division. 95. Exemple de operatori de asamblare (sau booleeni): union, difference, product, intersect. 96. Reuniunea, numita union este operatia de baza prin care se reunesc doua relatii, se presupune ca se aplica pentru relatii cu aceeasi aritate(grad= numarul atributelor) si pentru care ordinea atributelor este aceeasi.

97. Diferenta, numita difference este operatia de baza prin care se pastreaza tuplurile ce apar intr-o relatie dar nu apar in cealalta, se presupune ca se aplica pentru relatii cu aceeasi aritate si pentru care ordinea atributelor este aceeasi. 98. Produsul cartezian, numit product este operatia de baza prin care se obtin toate perechile de tupluri cu primul element din prima relatie si al doilea element din a doua relatie. 99. Proiectia, numita project este operatia de baza prin care se obtin atributele cerute printr-o anumita conditie. 100. Selectia , numita select este operatia de baza prin care se obtin tupluri dupa o anumita conditie. 101. Jonctiunea, numita join (compunerea) este operatia de baza prin care se obtin tupluri din mai multe relatii corelate. 102. Intersectia, numita intersec este operatia de baza prin care se obtin tuplurile comune intre doua relatii, se presupune ca se aplica pentru relatii cu aceeasi aritate si pentru care ordinea atributelor este aceeasi. 103. Diviziunea, numita division este operatia de baza prin care se obtin valorile atributelor dintr-o relatie care se gasesc in toate valorile atributelor din cealalta relatie. 104. Se numeste reuniune a doua relatii ( ), relatia R care aceeasi schema(structura) ca si care are multimea tuplurilor formata din tuplurile celor doua relatii luate o singura data. 105. Se numeste diferenta a doua relatii ( ), relatia R care are aceeasi schema (structura) ca si care are multimea tuplurilor fornata din tuplurile relatiei ce nu se gasesc printer tuplurile relatiei . 106. Se numeste produs cartezian a doua relatii ( ), de aritate n si ( ), de aritate m , cu distincti, relatia R cu schema obtinuta prin concatenarea schemei relatie cu schema relatiei si care are multimea tuplurilor formata din toate perechile de tupluri de aritate n+m incat primele n componente formeaza un tuplu in iar urmatoarele m un tuplu in . 107. Se numeste proiectie a relatiei ( ), pe atributele K unde K { } |K|=p1, relatia unara R cu schema data de atributele din K si care are multimea tuplurilor formata din componentele tuplurilor din corespunzatoare atributelor din K, luate o singura data. 108. Se numeste selectie a relatiei ( ), printr-o conditie cond, relatia unara r cu aceeasi schema ca si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile relatiei r ce satisfac conditia cond. 109. Se numeste jonctiune (compunere) operatia algebrei relationale ce construieste o noua relatie R prin concatenarea (combinarea) unor tupluri din ( ), cu tupluri din ( ), respectand anumite conditii impuse tuplurilor.

110. Se numeste intersectie a doua relatii, relatia binara R cu aceeasi schema ca si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile care apartin ambelor relatii in acelasi timp. 111. Se numeste diviziune a relatiei ( ), cu relatia ( ), m