CAPITOLUL 1
Pireri contradictorii despre Revolutie,in vremea nasterii sale
Nu existe ceva mai potrivit decat istoria Revolutiei noastre
|cntru a-i reinvila pe filosofi si pe oamenii de stat ce e modestia,
t rrci nu au existat vreodate evenimente mai insemnate, dirijate de
l ; r o asemenea distanli, mai bine pregatite 9i mai nealteptate decat
ir( e ilsti Revolutie.Nici micar marele Friedrich, cu tot geniul siu, nu o presimte'
I r I o atinge fdri s-o vadi. Mai mult chiar' degi aclioneazl inaintea
e i, cl ii urmeazi spiritul; Friedrich e precusorul Revolu,tiei si, ca
sii zicem asa, agentul ei, dal el nu isi di nicidecum seama cd
l{cvolulia e atAt de aproape; iar atunci cdnd ea i;i face, in sfdrgit'
rrlxrrilia, trlsiturile noi si extraordinare care ii vor particulariza
t hipul in mulJimea nesfdrsiti de revolulii scapi priviri-lor'
in afari, Revolulia devine obiectul curiozitllii universale;
prctutindeni, ea zimisleste in spiritul popoarelor un fel de cre-
rlilltir obscuri ci se plegitesc timpud noi, ca 9i vagi sperante de
schimbare si de reforme; dar nimeni nu binuiegte inci tot ceea ce
vir insemna ea. Principii qi minigtrii lor sunt strlini pinl gi de
i('cst presentiment confuz care hrlburi poporul la vederea Revo-
lulici. Inifal, ei nu vdd in ea decit una din acele boli periodice
r'rrrc lovesc constitulia oricirui popor 9i care au drept efect doar
,lcschiderea unor noi orizonturi pentru politica vecinilor sii'lhci, din intimplare, ei spun adevirul despre ea' o fac flri voia
lor'. E adevirat ci principalii suverani ai Germaniei' reunili la
l'iln itz in 1791, afirmi in mod solemn ci pericolul care ameninli
regalitatea in Franla ameninle toate vechile puteri ale Europei;
dar, in fond, ei nu cred nimic din toate acestea. Asa cum ne arati
documentele secrete ale vremii, avem de-a face, in acest caz, doar
cu ni$1e pretexte abile, pe care suveranii germani le foloseau
pentru a-;i masca planurile satl pentru a le impodobi in ochii
multimii.in ceea ce-i priveqte, ei cred cA ReYolutia fiancezi e un acci-
dent local si pasager, din care ar urma doar si se tragi un profit'
IatI de ce ei concep planuri, fac pregitiri, incheie aliante secrete;
la vederea acestei prizi apropiate, ei se cearla intre ei, se despart
sau se apropie; aproape ci nu exist; ceva penlru care ei si nu se
pregAteasci, cu exceplia a ceea ce avea si vini.Englezii, cirora amintirea propriei istorii qi indelungata
practici a libertllii politice le dau mai multi inlelepciune 9i
ixperienp, intrevld, ca printr-un vil dens, imaginea unei mari
revolulii care se apropie; dar ei nu ii pot distinge f9rma, lar-
influenla pe care ea o va exercita in curdnd asupra destinului
lumii si aiupra propriului lor destin 1e rlm6ne ascunsd' AthurYoung, cme-stribate Franla in momentul izbucnidi Revolu.tiei 9icare ionsideri aceasti revolutie iminentd, ii ignor[ intr-atdt
importanla incat ajunge si se intrebe dacl rezultatul ei nu va ficumva sporirea privilegiilor ,,Daci aceastl revolulie, spune el, va
da nobilimii si mai multi insemndtate decat in prezent, cred ci ea
va face mai mult rlu decit bine."Pini si Burke. a cdrui minte a fost iluminati de ura pe care
Revolulia !a i.nsphat-o inci din primele sale clipe, cade pe gAn-
duri 1a vederea ei. Ceea ce el plezice, mai intii de toate, este ce,
din pricina Revoluliei, FranF va fi tulburati qi aproape nimicitl'
,,Se poate crede, spune el, cd facultdlile rizboinice ale Franlei vor
fi pentru multi vreme stinse; e posibil chiar ca ele si fie pe veci
diitruse, astfel incdt oamenii generatiei urmdtoare sd ajungl la
vorba din bitrini G allos quoque in bellis floruisse audivimus: se
zice ci Galii au stf,lucit o dati prin vitejia lor."Cei aflati in preajma evenimentului nu il judeci mai bire
decal cei allati depane de el. in Franla. in zorii zilei in care izbuc-
fleqte Revolulia, nimeni nu are o idee plecisl despre ceea ce va
lrrcc ea. Din multimea de caiete de doleanfe pe care le-am vezut,rloar doud expriml o anumiti frici de popor. Mult mai prezenttr e
tcrrrna conservirii preponderentei puterii regale sau a cu4ii, cumr sc spune incd. Slibiciunea qi durata redrsi a starilor generale
rrt linistesc. Existd teama ca eie sd nu lle atacate. in special nobi-lrrlca e rndcinatd de aceasd frici. ,,Trupele elve{iene, afirmi mainrulte din aceste caiete, vor jura cI nu vor indrepta niciodatirrrrrrcle impolriva cetAleniior, chiar in cazul unei revolte sau alrrrrci riscoale." Se credea ci daci stirile generale vor fi libere,trlrto abuzurile vor fi cu usurinli distruse; reforma ce trebuialirrulir era considerate imensb. dar facili.
Revolulia isi urmeazi tontsi cursul: monstrul iese la iveali,,lczvirluindu-si chipul apafle ;i infricoqitor; dupi ce distmge insti-rrliilc politice, Revolutia aboleste institu[iile civile; schimbareak lrilor e urmati de modificmea morarurilor, a obiceiurilor si chiar,r lirrrbii; dupi ruinarea fabricii guvemlrii, ea zdruncill funda-rrrcnlele societitii si pare apoi si il atace chiar pe Dumnezeu; nu,lrrlrt mult timp, aceeagi Revolulie produce, cu ajutorul unor mij-l(,ircc necunoscute pani acum, o tacticd noue, maxime ucigitoare,oltinii inarmate , cum spunea Pitt, o putere nemaivizttti. cxe dtr-
rrrrrra barierele dintre imperii, zdrobegte coroanele, apasi popoa-rclc si, lucru straniu!, le caEtigi in favoarea propriei cauze; pe
rrrrsuri ce izbucnesc toate aceste lucruri, punctul de vedere se
rclrirnbi. Ceea ce initial principilor Europei qi oamenilor de stat
lr sc plrea a fi un accident obisnuit din viata popoarelor apare
,r( urn ca un fapt atat de nou, amt de diferit de tot ceea ce se petre-, rrsc pinl atunci in lume, si cu toate acestea at6t de general, amt
rl(' |lronstruos, atat de incomprehensibil, incdt atunci cdnd il des-
, olrcri, mintea omeneascd rimdne oarecum tulburati. Unii credr .r irccaste putere nemaivlzutl, pe care nimic nu pare s-o intrelini,,r nici s-o zidimiceasci, care nu ar putea fi opritd gi care nici nu.,, poate opri, va impinge societilile umane pdnl la disolulia lor,,rrrrpletd si finall. Mulli o considerl o acliune vizibild a diavo-lrrlrri pe pimint. ,,Revolulia francezd are un caracter satanic",.., r rt: Joseph de Maistre inci din 1797 . Allii, dimpotrivA, desco-
|i rir in ca un plan binecuvdntat al lui Dumnezeu, care vrea sd
reinnoiascal nu doar chipul Frantei. ci si pe cel al lumii si care va
crea oarecum o umanilale noud. La multi dinre \criitorii aceslel
oerioade se regaseste ceva din spaima religioash pe care o
lesimtea Salviaius la vederea barbarilor Burke' continuindu-si
lanourile. exclami: ..vaduvitd de vechea sa guvemare sau mai
ieeraba de orice guvemare. Franta pare si [i fost mai curl'nd un
oblect de insuha si de mild declt calamitatea si teroarea speclet
umane. Dar din mormdntul acestei monarhii asasinate a iesit o
fiin{i diformi, imensi, mai infricosatoare decat toate cele care au
*1Urru, .i .rUiugu, imaginalia oamenilor' Aceasti fiin$ hidoasi
si bizarir ,"rg.1r.pt l;1hla. fara a li speriatir de pericol sau
oprila de remuscAri: dispretuind toate prejudecitile si toate ml1-
loacele obisnuiie, ea ii doboard la pimant pe toli cei carc nu pot
nriceoe nici macar in ce fel existd ea"'' (a ii" oare evenirtenlul acesla atat de exraordhar pe cdt lis-a parut contemporanilor lui? E el atAt de nemaivAzut' atat de
oroiund oerturbator si renovalor pe cdt credeau aceslia? Care a
iost sensul aulentic, care a fost lirea verilabila' care sunl efectele
a. ar.ata ale acestei revolutii bizare 9i teribile? Ce a distrus ea?
Ce a creat?Se pare cd a sosit momentul de a ciuta si de a spune toate
aceste4 noi fiind asezali astdzi in punctul din care acest mare obiect
ooate fi cel mai bine zarjr si judecat' Sulicient de indepariati de
h.erolutie pentru a nu mai resimli decit slab pasiunile cart-db*Tuederea celor care au ficut-o, suntem in acelagi timp suficient de
aproape de ea pentru a putea pitrunde in spiritul care a adu^s-o pe
l,im" .i p"rrtru a{ puteaintelege. Curind ne va fi greu si o facem'
cici marile revolulf reuqiie, fecana si dispari cauzele care le-au
produs, devin astfel de neinleles tocmai datorita succEselor lor'
CAPITOLUL2'l'elul fundamental si ultim al Revolutiei nu era,
ilsA cum s-a crezut, distrugerea puterii religioase sislibirea puterii politice
(lna dintre pfimele actiuni ale Revolulie-i fralceze a fost.,r.r, rrl im potriva'Biseric ii) iar intre pasiunile ndscule dir aceastd
li rvolLrtie, cea dintdi aprinsi si ultima stinsl a fost pasiunea atee).( lr riu si atunci cand entuziasmul libertelii a dispardi;ieci linigtea'trr.,, w' ohtinutd cu prelul servitu!ii. revolla imporiva autoritdtiir, lilqioase nu s-a stins. Napoleon, cel care fusese in stare se in-lr,rrrgir geniul liberal al Revoluliei fraaceze, a ficttin zadar efor-rrri l)cntru a-si struni geniul anticregtin; in vremurile noastre, s-au
r,r1ul, de asemenea, destui inqi care credeau ci igi rdscumpiri,.r'r vitutea fatd de cei mai neinsemnali agenli ai puterii politice
1,r irr insolenta lor fali de Dumlezeu: abandonand tot ceea ce era
rrrrri libcr, mai nobil si mai m6ndru in doctrilele Revolu{iei, ei se
l.rlcsc ci au rimas fideli spiritului acesleia intrucat au rimasrr, r'r edinciosi.
Cu toate acestea, azi e usor si-1i dai seama ci rizboiul impo-tr rv:r rcligiilor nu era decnt un incident al acestei mari revolulii, o
rr ,r\irlurA frapartl si totuli fugitivd a fizionomiei sale, un produs
trr't rilor al ideilor, al pasiunilor, al faptelor particulare care au
lrrtlcdat-o si pregitit-o, dar nu geniul siu propriu.Se crede, pe buni dreptate, ci filosofia secolului al XVlIlea
' rtc rrna dintre cauzele principale ale Revolutiei si e adeverat ca
.r,, .rsti [ilosofie e profund atee. In ea trebuie fursd identificate cu
1,r r;rr doui pi4i, care sunt deopotrivi distincte si separabile.
f Pri.na oinrre ele contire toate opiniiie noi sau innoite refe-
n,t*" iui""ailiu .ocietdrilor si la prr-ncipiile leeil.orcivile si poli-
tice, precunltgnlitatea naturali a oamen ilorGabolrea oncarxr
p.iriflgi, ,f""-*i, de clasi gi, in consecinli' de profesieesuveram-
iuteu p"opo.ulrigrmnipotenta puterii sociale*;'rniformitatea regu-
i ".
i"l" *"t[ ldei nr sunt doar cauzele revoluliei franceze' ci
tnr*.url, ca si zicem asa, substania ei; ele alcltuiesc pafiea sa
."u .ul t.*"rni"i, cea mai durabili' cea mai adevlrati intimP''in
cerlalra parre a doctrinelor lor' filosofri secoluluial l.Y]::au Iovit, cu un soi de fervoqre' i4 Biseric2i;'ei i-au alacat clerul'
ierarhia, instituliiie, dogmele qi, penfu a le ristumi T1*l'11"]vrut sA nimiceasci chiar temeiurile cregtinismului Dar cum
"i"^iu p"tfir* Oin filosofia secolului al XVII-1ea se nlscuse
a.,""iiir'f;-." Oe care revolutia o disrrugea' ea trebuia' incetul
a, in..,ul. sir disiarir odari' cu aceasta' fiind cumva inmormxntala
i, f."priri ,4" "irmf'
Pentru a mi' face pe deplin int'elet:loi t1iuaiog'u ao* un singur lucru, cici vreau si reiau in alta parte
u""rria ,"rne o"nfial-I: creqtinismul a trezit rtra inversxnatl nu atat
", J"*al t"rtgi;rsi, cdt ca ins.iitulie politici; nu^atit pqqtru ci
nt.otii p.etindeu, s[ rdnduiascl lumea cealalti' cat pentru ca el
i'^";tJr."Lr' seniori, beneficiari ai dijmei qi administatori pe
"r-I"-'., "aitentru cd Biserica era incapabilir sa-si gaseascd
il;;';;;;.:.nt. tt" " int"*eia' catpentru ci.ea^ocuPlin
J""u u.-.-" to".rt .el mai privilegiat 9i cel mai putemic in vechea
societate, care era pe cale de a fi distrusi'"---
C,, o"""r", ti-pului, a ieqit la iveali un adevir' care e intdrit
in fieiare noui zi: ie misurl ce opera politicir a Revoluliei s-a
consolidat, opera sa atee s-a ruinat; pe mdsuri ce toale vecnrle
i".ii*fiip"fi i." pe care Revolulia le-a atacat au fost disruse' iar
pr1".if", i"n*rfile, clasele pe care ea le detesta mai tare au fost
Lefinitiv infinnte, ca ultim semn al esecului lor' p6ni si ura pe care
;;;;t;; riina statita, in sfi*sit' pe m6sur?t * :t1T:1';deplrtat tot mai mult de ceea ce s-a ruinat odatI cu el' puterea
gi..".i"ii *u t "rit
din nou in minlile oamenilor qi s-a intirit'
Srr nu crcdeti cumva ci acest spectacol e specific doar Franlei;rrrr c x istir practic nici o biserici creqtind in Europa cale si nu se firr'vr;,orlt dupa Revolutia Irancezi.
n r l-i o marc greseali s[ se creadi ci societltile democratice',rnI. ir) nlod natural, ostile rcligiei: nimic riin crestinism, nici micar,l r r' tulicism. nu e absolut conlrar spiritului acestor societili, ci,,lurl)olrivar, multe lucruri le sunt foarte favorabile. De altfel, oI r |r'ricntd dc veacuri a aretat cI rAdAcina cea mai vie a instinc-trrlrri rr:ligios a fost sAdi6 intotdeauna in inima poporului. Toater, lrrlrilc care au pierit si-au aflat aici un ultim azil si ar fi de-a,lr(.Ilrl slraniu ca instituliile care tind cdtre predominanla ideilor',r lrrsiunilor poporului si aibi ca efect necesar si permanentrrrrl,ingcrca mintii omenesti cltre impietate.
('cca ce am spus despre puterea religioasi voi spune cu silr,rr rrrrrllir indreptitire despre puteroa sociall.
('ind s-a vizut c;, Revoluiia rdstoa:ni toate instituliile, ca sit,,,rtc obiceiurile care mentinuserd pil6 atunci o ierarhie in socie-
.
r.rr(. \i o anumitA randuiald a oameniloq s-a putut crede ci Ia sfarsitr ,r I r rlistrusi nu numai ordinea, une! so"i"tlfi, ai o.i"" ordine, nu,' ),uv('rnar€, ci chiar puterea sociali; in consecinte, s-a tras, ,,rrr'lrrzia ci, prin firea ei, [&olulia e esenlialmente anar_hici.-$irorU \i. indriznesc sI spun. toate acesiea nu erau decat o aparentd.
Lrr mai putin de un an de la inceperea Revoluliei, Mirabeaur .,, r iii in sccret regelui: ,,comparali noua stare de lucruri cu Vechiulll, ), in). pentru a vedea cum se nasc consolirile qi speranlele. Celerrr,rr inscmnate acte ale adundrii nationale sunt, in mod evident,l,rv,r'irbile guvemdrii monarhice. Si nu insemne oare nimic si fiilrlr.,it rlc oarlament, de prcvir,..r; c[ stiri generale, de un corp de, l, r ir'i. de privilegiali, de nobiltne? ldeea de a nu forma decdt o,.rrr),rrr:1 clas- de cetiteni i-ar fi fost pe plac lui Richelieu, cici,rr r',rstir suprafati egald usureazi exercitarea puterli. Nici micar,,rt, v;r guverniri absolute nu ar fi putut face mai mult pentru.Irr(,r iratca regali decnt a ficut acest an de Revolutie". Iatl celr,,, rrrnni sd intelegi Revolulia, ca om capabil si o conduci.
('rrrn Revolutia francezl n-a avut drept tel schrmbarea ulqit,ll \ ( r n i-ili vechi, ci abolirea vechii forme de societate, ea a trebuit
sA atace toate puterile aflate in firnctie' dar si si ruineze toate
influentele recunoscute' stl stearga traditiile' sa innoiasca-mora-
,,rrf f"'t*Li*irrifc si' intr-un [el' sd goleasca minlea omeneasca
II i);" 'J"l-
,; .-' t" int"m"iusJra pana.atunci. respectul si
;"p;*" Asa a ctlpalat ca un caracler atat de anarhic'
indep,rrtali insa aceste rume si veti ziri o imensd putere cen-
,,da:".;;';i;; si a inghitir in uniiatea sa toate parcelele de
;fi;;i;;;r; ; ;,l,*tu i-' ruseserd panir arunc i oarecumd is-
;J.il; h;"*;l corp social' intr-o multime de putcri secundarc'
[';t;;.;;?"t". de profesii' de familii si de indivizi' De la-ci
;;" d".trl;,;;man, nu mai fusese Yazuti o asemenea putere'
n"t"f-fil ^ a*" aceastl ptrlere noua sau' mai bine zis' aceasla
,1, ""#ri "^r".". de la sine' din ruinele provocate de Revolurie'
i-"a"".* .a guvernlrile pe care ea le-a intemeiat sunt mal
;* ;: # r ; J; .,1, l. "f 1';.0;:'ft':,tT',[:fl: :': ff l:De cffe [e-a rastumat; as3 cum I
'fragile si putemic: ai" ":.tlt'i] ilr"ilr"nr-o iou.'u "ru
inrrevarzulaAceastd formir simPl5' regu
d" Ni;rb";;l;."lbul vechilor insriruiii' ry jumalal: ll3 Hoe 1v,r '1us4u :a fi vazuid itunci de ochii mu1-
in ciuda grandorii tul"' "1 lu..p-ll,rr u infarisar-o tuturor privirilor.
tirnii: dar. incerul cu incetul' rrmputa iffit..";il;'ri re"j*:
Azi, ea ocuPd mai ales atentla Prr
i" "r,
rri, ! vorba doar de acei principi zamisliri d" R:l"lil:';'' :]'' ;; ;;;;;t"; sunt complet straini si dusmanir lo1i cauta- rn
lH";;';i;; r, oiti*ga imunitiitile si sir aboleasca privilegiile'
;;;;;;;;; ;unsurile'"egalizeaza condiri ile' inlocuie!c a.sto-
;^il':;"i;*,t"? ari' priv ilegi ile locale cu regul i. uniforme:i
;ii.i,iil;;i;;ilor cu unitatia guvemarii roli se dedicd atestur
:JJ;ii ;"ffiti;;; cu o o'ardiI neostenirar iar daca in calea tor
;;;;;;; u,ern obstatol' atunci li se inrampla sa impntmute
;:: ffi ; ;i ili,"iln :' "1'$l;,i: :"J"1 ffi [1[,11 iill?Inevoie, Pe sdrac bogatulur' Pe o
.""r*,Li. n."","1ia franceza a fo't biciul' dar si abecedarul-lpr'
CAPITOLUL 3
Revolutia francezl a fost o revolutie politici'dar care a procedat - se va vedea de ce -
ca revolutiile religioase
'loate revolutiile civile qi politice au avut o patrie a lor si s-au
lllrtirl Ia aceasta. Revolutia frarcezd nu a avut un teritoriu propriu;rr|rr rrrtrlt dec6t atnl ea a avut, intr-un fel, ca rezultat stergerea de
lr(' lrirrli a luturor vechilor frontiere. Asa cum s-a putut vedea, ea
Lr ;rpropiat sau divizat pe oameni dincolo de legi, tradilii, firi sau
Irrrrbrr, {licdnd uneori din compatrioli duqmani si din strdili frali;rrr,r r lrrccis, ea a format, deasupra tuturor nationalitililor particu-
l,rr r'. o patrie intelectuali comuni, in care au putut deveni cetdleni,,rrrrrcrr ii tuturor natiunilor,
('hiar dacA aU resfoi toate analele istoriei, nu veti gisi o revo-
lrrlrc lxrlitici de acest tip: doar revolu{iile religioase ii seamine.t \'l L rrrc vrea si se faci inleles cu ajutorul analogiei trebuie, de
,rr,, rr. si compare Revolulia francezl cu revoluliile religioase.iD istoria pe care a consacrat-o Rizboiului de treizeci de ani,
'ir lrrllcr observa, pe bunl dreptate, ci marea reforml a secolului,rl \VI lea a reusit si apropie, pe neasteptate, popoare care
rh .rlria se cunosteau, unindu-le foarte sffans prin intemediulrrl,,r rroi simpatii. Atunci, ajutafi de englezi, unii francezi se
lIl)lirr cu compatrioli de-ai lor; tot in acea vreme, i-nqi nisculi inr lr'prrrtiirile Balticii au pltruns in inima Germaniei pentn.r a proteja
rr,.t( ncmti de care p6ni atunci nici mdcar nu auziseri. Toate
rrr.,lr)iricle dintre state au inceput sA semene cu rizboaiele civile,r,r rr confruntirile civile qi-au ficut aparilia striini. Vechile inte-l ,,, rrlc fiecirei natiuni au fost date uitirii. in favoarea altora noi,
iar diferendele teritoriale au fost inlocuite cu disputele de prin-
:t;. i;;;;li ie'ai pto*'1 i"i au fost amestecate si' incurcare'
:"1"';;;;;;.i spre regrerul politicienilor din ace-le vremurr'
ri, p, i i s'. I":"p^ " :1" ::.^':",,'1,ff: ffi ilr%liX',T, "0",",Revolutia franceza este o re\
., " r:;i;;';;;gioe<i si a cipitat intrucarra aspecrul unei ase-
il*"" t.r"iriri. i"1i t"a*u la ndsarurile particulare si caracte-
.i.oi* om iniermcdiul ciaiora ea seamanzr tar't indoiali e u revo-
i,itiil':i;;;.;i;; numoicir ea se raspindeste' cr si ace\tea' roarlc
;l-"." ;;' l, rel ca si elc. Rcvoluiia francez6 pdtrunde preiu-
ffi ,ii'1, ;;;;ii1;*1e13;;;lLl:l: fl,fl[ij[?[^.;iatd! * prozelitismul: fie cd PreoI
"' il
" rli iir i I p.' ; ;: ..
i: 1 . 1;fl ;l[];ili,1:.],?il1'.".:'.11:
Iucrurile noi pe care ReYolutta-.fi
e. cu siguranl,t. ccl mai nou sa nu ne oprim insr aici;-si incercim
.;';.;?"- ceva mai departc' pentru a 'cdcr daci nu cumva
;:.:ii;t;;;";.'a clectelor nu'e dalorf,ra trnci d:'eminirri secrete
u tutilfl"u ooirnuil'r I religiilor de a lux in searna omul in sire
' ",,
: i# ;; ; ;;ii. : :: l:: ::i;f : ;?:,""',"iiLT: ffill:' iu:l
t[ri au adiugat. ca element partrct
il';.#;i;;;anauirea retatiitor generale rle omului cu Dum-
"""fi, ;'ff;ti;;'i;' 'i u o'ro'lito' g""nerale pe care oamenii Ie'ru
,'n;i f ,ri .le ceilalti. independent ie tormo 'ociet'ltilor'
Regulile
:: ::ilffi#l p"''#l'i'e'ir" re rndicd se rerera nu atat la
ffi;;i";;;;;;; Jau dinrr-o perioade' ctrt la iiu' t'lt ':1:t-"1'
:,;;i"";;; ,"*"n. a"ano astlel rrn ternei chiar in natura umana'
:[';' ; ;;;i;c in ch i p. egd ae to1 :#::li,',i;,i] ::ff :Tl:
prelutinden i Acesta c m.o1]:u]^lre;i'",aii.' r^.i.. r imiriridu-se
s-au dcsfdsurat edeseorl pe-sc ..-.,: c,nd,,rn^nor;;;;: ;;;:;;; ';'oiutiile'politice'
la teritoriur unui singur popor
ff;;J* il;;' '-"1""'1-
6utu "'m sd analizdm acest subiecl
*,'',"1*0L,p"."?,..0":':1"^:"iff ::1"i:":;;ll-:',]i:*::lxvut acest caracter absiract sr gen
:;";,; --,;;;';;tlt' 'oi *"'lr' ignorand direrenta dintre legi'
ll r'ligiilc pirgane ale antichitllii, care erau toate mai mult saurr.r I)utir) lcgate de constitutia politicl sau de starea sociali a
lr, ( ,rnri popor si plstrau pdnl si in dogme o anumiti fizionom.iel,r1r,n:r[i si adesea municipali. s-au inchis de obicei in limitelerrrrrrr tcr itoriu, din care nu au mai fost vdzute iesind. Ele au zimislitur( or i inlolcranta si persecufia, iar prozelitismul le-a fost aproape, r'rrl)lcl str-r'rin. Din aceste motive, in Occidentul nostru nu s-aupr'trr't rrt nrari revolulii religioase inaintea ivirii crestinismului./\, {.\!ir, lrccand cu ugurinll de toate barierele care opriseri reli-lrrl, prigiinc, a cucedt in scurt timp o mare parte a speciei umane.I 'rr'r l L ri nu e o dovadi de lipsd de respect fall de aceasti sf6ntir, lrllit sit spui ci ea ;i-a datorat, in parte, triumful faptului ci era,lr;rr nrrrlt decAt oricare alta, desprinsi de tot ceea ce putea fi spe-r tlr rrrrui popor, unei forme de guvemare, unei stiri sociale, uneir'1',,, ir;rrr unei rase.
!f Cvolulia_tanceze s-a.aportat lar tltl rcvoluliile religioase sqlapofieaze.la lumea c-e-ak[1ij ea a luatI|| trrrrir cctldl€-anuljnrr--un mod,absftaet-Qlgqqlq dg_orieo socie_lrrlr' l)illliculard, la-fel cum religiile iau tn seami. omul in general.tlrl(';rcnd-ent de tar,I si 49 vr-emlri. Ea nu a cautat doardreplUl.par_-llr lrlirr rl cetiteanului fiancez, ci datoriile si drepturile generale,rll orrrncnilor in materie politici.
l)oar coborind intotdeauna pAnI la ceea ce era mai putin|,rrtr|rrlar si ca si zicem asa mai natural in privinta sterii socialeil ,r lluvcmirii, a reusit ea si se faci inteleasl de toti si si poatllt Ir rlirlir in o suti de locuri deodate.
( 'rrrn ea avea aerul cI tilde mai degrabd sL regenereze speciarrrll,rrri dccAt si reformeze Franta, revolulia a aprins o pasiune pe, ,rrr', lrini atunci, nici micar cele mai violente revolutii politicerrrr lrrst:scri in stare s-o produci. Ea a in-spjlat.proTeli,tilnrl $i a/,lrrslil propaganda. In acest fel, in sfdrsit, ea a putut dobandi'r, r..,t irt'r dc revolutie religioasi cu care si-a inspiimantat amt con-t, rrrprrlrnii; mai exact, a devenit ea insisi un fel de noui religie,firir rIl)erfecte, ce-i drept, lipsiti de Dumnezeu, firi cult si firl,' rrlt,r viati. d:u care a inundat totusi, precum islamismul, intregult,,rrrrrr cu soldatii sii, cu apostolii si manirii ei.climate si oameni'
Nu trebuie 5x se creada totusi ci procedeele pe care le-a
f.f"ri, ".'-, i"t,
^usolut inedite si cl toite ideile pe care le-a dat
i; ';;o
* * oe de-r-ntrcgul noi Au existat in toale secolele'
i'*.)t' t" ,,i, i; ,cditr' agiirtori care' penru a schimba cutume
ii,';rrrJ", ,,ocat legiG gcnerale rle societililor omenestt 9r
:il;;rr;r' sa opuni ionstirutiei propriei rari d*P.*.15""::"
,ie ,i" ,rn"nlri1ii Dxr toale acesle tenlal;ve au esual: lorla care
:t;;';;;;i; sccolul al XVIII-lea a fost cu u$urinla stmsa^rn
l":'"i;i; Xa)1"r. Penlru ca argumenre de acest fel tu ptoou:-u
ill i
",' i ",,. " "' "'
t., 111:"'-',']i 3;;fi ,': .; T.ff ,,;ii';il:;
nite in conditii, in cutume sr t
omului sf, se lase pitrunsl de ele .. .^- r- r:r^-:,i ,,ni; Ac
CAPITOLUL4r\proape intreaga Europi avea aceleafi institutii,
aflate pretutindeni in ruinl
ll)l)oarele carc au restumat Imperiul roman qi care au sfdrsit
pr rrr rr lirr ma natiunile modeme se deosebeau prin rasi, origine
ct lrrrrbii. aseminandu-se doar prin barbaria lor. Stabilite pe pd-
llritrtul inrperiului, ele s-au rizboit aici multi vreme, in mijloculrrnr.r irrrcnsc confuzii, iar atunci cdnd au devenit, in sfArsit, stabile,
h rllr lrezil separate unele de celelalte tocmai de ruinele pe care
h. l,rsrrscri in urml. Cum civilizalia fusese aproape nimiciti, iar, rrr lrrrt'rr publicd distrusi, relaliile dintre oameni au devenit dificile,,1 prri( uloase, marea societate europeani feramilandu-se in mii,h, rrrit i societi,ti distincte gi inamice, care au triit fiecare izolate'
\t r,trrsi. din mijlocul acestei mase ircoerente, s-au ivit pe neas-
trlrt:rlc lcgi unifome.n ccste institulii nu erau nicidecum imitate dupA legislalia
rrrrrr;rrrilAl; ele ii erau chiar contrarc, pani intr-amta incat dreptul
r r rrrlrl a fost folosit tocmai pentu a le transforma qi aboli. Fizio-rrorrril lor e originali gi le distinge intre toate legile pe care;i le-
flr lrrrrt oamenii. Ele igi corespund simetric gi, luate impreuni,Iorrrrt'azd un corp mult mai omogen decat codurile noastre mo-
rllrnr'; c vorba despre legi savante, date unei societdli pe jumitaterlll);rl ice.
( 'llm anume s-a putut forma o asemenea legislatie, cum s-a
rii,,lrirrdit ea si cum s-a generalizat in Europa? Nu-mi propun siIR,,l,und la aceste intrebiri. Ceea ce e sigur e c6, in Evul Mediu, ea
"*"Hii:1;';H#i" "" '"^*l sunt atat de diferili iL'l-d:."ihiii;; ;;; unei regi-unice apli::l't;-':::"i'::':'ffi'3 i:cellalll lnsirr russ{r u"!'| '"o -.''-
si'altele in care e de ajuns si leanroaoe de neinteles Existd ins6
:H;T: ;"l."';iin .t'if "onru'i'1clli:::::3:'Ienea resr
:";iil;;i;;;uno"'a p' dari si sh alerge cdtre ea'
" "' t-' ;;'l;; ;xtreord inar nu e laptu I tt. *t""-li] li:,T:::.:r","r:';;1".0H;;:i;' l'iot
"l''" ii ti a conceput ideile pe care
Ie cunoastem cu roli i : marea- nourat" ;"i:i1:^::i"t: :'t,'5li:;lr.ul:':ilH;.i. i'"'*r i' care asemencr procedee au putut h
Iuiir",J r, .nip .ticace si asemenea idei au fost admise atal de usor'
i5
Fran(a, Anglia si Germania si, pe misuri ce inaintam in cercetare'
"rr* tot ,nri mirat vezand prodigioase simililudine dintre toate
acesle legi si felLrt in care popo:lrc atat de diferite si atit dc inde-
partate Lineic de celelalte pLtruseri si-qi dea legi atat de aseml-
natoare. Degi, de buni seamd, ele variau firl incetare si oarecum
la nesfirqit in detalii, in funclie de locuri' fondul lor era pretu-
tindeni acelasi. CAnd descopeream in vechea legislalie germanicf
o institulie politici, o reguli, o putere, stiam dinainte cidaci voi
ceuta bine, ;oi gesi ceva foafie asemAnetor, in substanli' in Frarta
si in Anslia si, intr-adevir. asa se int6mplau lucrurile' FieczLre din
cete rrei"p,,poare ma ajutr sd le inteleg mai bine pe celelalte doui'
La lolle lrei. guvema-rea urmeaza aceleasi reguli'- adundrile
Dolilice sunl lormirc din aceleasi elcmentc si dispun de aceleasi
puteri. Peste tol. societalea e diviTata la [cl' i'r clasele sunl ierar-
liro,. in acelagi mod; nobilii ocupi o pozilie idenlic[' avAnd
se regiseste aproape pretutindeni in Europa si c[, in multe tiri' ea
domne!te nestin gheritd.Am avut ocizia sd studiez institutiile polirice medievale din
Cred ci se poate susline ci,1n secolul al XIV-lea' instituliile so-
ciale, polirice. admhistrarive. judecdtoresli' economice si literare
ai, f,i,.opo seminau mult mai mult intre ele dec6t asdzi' cand
.J irutii pare si fi avut griji si deschidd toate drumurile si si
doboare toate bariereleNu pot si relatez aici de ce a slibit, incetul cu incetrl' aceaste
r'eche cJnsritulie r EuropeiIBt. pana s-] suhrczil complet: mi
aceleasi privilegii, aceeasi fizionomie ;i aceeagi fire: ei nu sunt
oameni dilerili. ci praclic peste iot aceeasi'
Alcituirea oraielor e foarte apropiati, iar provincia e guver-
nala pesle tot in aceiasi mod. Conditia taranilor nu difer'. pt:1 t"'l'dintrlun loc in altul: pdmintul e posedat. ocupat' cultivat la lel'
i cultivatorul e supus acelorasi reguli De la hotarele Polonlel
pinu la marea trlandei. senioria. curlea seniorului' feuda' censul'
[Utigrtiit". drcpturile leudale. corporatjile' totul se aseamdni'
Uneori, numele sunt aceleasi' si' ceea ce este si mal remarcaoll'
mate aceste institulii analoage sunt dominate de un sirgur spirit'
multumesc sA constat ce, in secolul al XVIII-1ea, ea era peste
l,r prnirl;rt( r'rrinali. in general, Orientul era mai putin afectat dc,r,,r,,r;r vlirgrrirc a instituliilor decat Occidentul; dar peste tottrrrlr,rlrrrrirc;r si adeseori decrepitudinea se ficeau simlite.
Ar r'rrstri tlcciLdere graduali a instituliilor proprii Erului Mediu
lorrrr lr ur nririti in arhive. Se qtie ci fiecare selforie avea niste
rr l,r..trc lulrrilc teriere,in care, din secol in secol, erau indicatellrrltr lc lcrrtlrlor si ale censului, redevenlele datorate, sen'iciile de
rrr,l, grlrr rrt, obicciurile locale. Am vizut teriere din secolul al XiV-lea,,rr .,rnt ( irl)odopere de metodd, de claritate, de precizie si de inte-
Irlr rr(,r l,lc devin obscure, indigeste, incomplete si confuze, pe
r,r lLr r'( sunt mai recente, in ciuda progresului general al lumirtlrrr Ar irrrlrrcsia cI societatea politic.l se intoarce la barbarie pe
mLl.,rr,r ( c socictatea civild isi desivarseqte luminarea-( 'lrrrr si in Germania, unde vechea constitulie a Europei igi
I'rr.,rr.r\( rriri bine decit in Franla treseturile s,rle originare, o parte
,ll| rr\lrtuliile pe care ea le crease erau deja peste tot distruse.ll lr,rltr rlt produse de timp pot fiinsijudecate mai bine nu viz6nd, r r rr r c r lispdruse din vechea constitutie, ci in ce stare se afla ceeaI I rilr;rscse dill ea.
I r sr il.uiile municipale, care, in secolele al Xl[-lea qi al XIVJe4t,r, r\rr rr din prilcipalele orase germare niste mici republici bo-
1rrtl sr lrrninate, existi incd in secolul al XVIII-lea[C], dar ele nurir,l \url decat niste aparenle firi rost. Rinduielile par a fi in\tltoiuc, magistratii lor poart[ aceleasi nume 9i aparent fac,r,, l|rrsi lucruri, dar activitatea, energia, patriotismul comunal,
' rrtrlrlc virile gi fecunde pe care ele le-au inspirat au dispfuut.\r r'.,tc vcchi institulii par a se fi glrbovit firi sd-;i schimbe chipul.
I i)irlc puterlle medievale care mai exist[ sunt atinse de aceeasi
l,,,rl;r: clc inferiqeazi privirii aceeasi vllguire gi aceeasi ldnce-l ,rl;r. Mai mult decat atat, tot ceea ce, firi si fie propriu consti-rrlrlr nrcdievale, e amestecat cu ea gi influenlat de aceast4 iEi pierde
1,r. r lrrtrr vitnlitatea. In acest contact, aristocralia capiri o debilitate* r r lir, iir libedatea politice, atit de fecundi in Evul Mediu, pare
l, r\, tr;r (lc sterilitate peste tot unde ea pistreaze tlisAturile particu-lrrrr |)r' care le cipitase in epoca anterioari. Acolo unde adunirileyovirrciale fi-au pesfat intacd antica lor constitulie, ele opresc
7
orosresul civilizalici mai degrabe decat sd-l favorizezc: ai imprc:
Iir":a .r. sunt stiaine si inir-un [el neatinse de spiritul nou al
,remurilor lnima poporului Ie scapi si se indreaptd citre principi'
Antichitater rcestor institulii nu le-a ficLrl venerabile: dimPotnva'
ele se discrediteazi pe zi ce trece, imbitrinind 9i, curios lucru' e
inspiri cu atat mai multi ure cu cit, deciz2nd continuu' par a
ioi'.ui pulin capabile sd diuneze cuiva' ,,Starea de lucruri ex
tenti - obierva un scriitor german, contemporan 9i suslinitor
acestui vechi regim - pare si fi devenit absolut jignitoare p
toati lumea si uieori demni de dispre!' Tot ceea-ce-e vechi.e
vizut. Opinia cea noui iEi face simliti prezenla pani fi in intel
familiilor noastre, tulburindu-le ordinea Nici micar menal
nu mai suporti mobilele vechi." Cu loate acestea' in Germz
acelei perioade' ca si in Franta, societatea ell ioarte actlv,at
prosperitatea ei crcftea conlinuu Alenlie insa! Penlru ca laLr
ialii.o-pl"t. nebuie spus ci tot ceea ce traieste' actioneaze
oroara" rau* e de origine noui Nu numai noud' ci si contrar['''- i.gulilat.a n,
^u] -. nimic in comun cu regalilatca Evult
Mediu:-ea posedi alte prerogative, ocupi un alt loc.' are un
rfl.ii qi i".ii.e urte seniimenie; administralia tgtli t::11:Ain toate pi4ite pe ruinele puterilor lcoale; ierarhia l-uncltona
inlocuieqie tot mai mult guvemarea nobililor' Toate aceste
put"ri u".tion"-a dupi ni.ste procedee si urmeaze ni$te maxir
i. .*" ou "nii
Ewlui Mediu nu le-au cunoscul :1* pt r:-:-l:-
ie.pins. c:rci elc se raporteazii la o stare a societdtii pe care
nici micar nu qio imaginau.in Anglia, unde, Ii prima vedere, s-ar zice.c[ vechea
tulie; Eu;pei se afli inci in vigoare, lucrurite- t^tuY: dlf,T':i"i. O^.a *"- si di^n uitlrii vechile nume si si indeplrtf,m
chi1" form", ,om descoperi ci, incd din secolul al XVII-lea'
,rrut f*aal "
abolit in iubstanla sa; de-acum inainte' clasele
intrepitrund, nobilimea devine tot mai stearse, aristocratia e
;hiJ, iar bogetia insearnnl putere; treptat, sunt afimate egali
in fala legii,-egalitatea impozitelor, libertatea presei'
dezbateri'ior; toate acestea sunt principii noi, complet.ignorate
societatea EYului Mediu. Or, tocmai aceste lucruri noi'
rll, , lrl ( ll irtcclttl, dar si cu multi abilitate, in vechiul corp' sunt
| | l, r.r( i ilu tcdat energia, fdri a risca si-l dizolve, si care,
lrlrilrrlr r l(,r'rrrclc antice. l-au readus la viati. Anglia secolului al
\ \' ll L rr .slc tlcja o naliune pe de-a-nlregul moderni, care doar
rr |,r..lr,rl lr sinul slu si intr-un fel a imbilsimat ruinele Evuluihl,,lrrr
A( crsli rapidi privire aruncatd in afara Franlei era necesare
prrtrr ir lrsrlra intelegerea a ceea ce va si vini; cdci, indriznesc
i,r ,,l,llll, ci c a studiat si vdzut doar Franla nu va intelege nimic
' llI l(( v( )lulia francezd.
CAPITOLUL5Ce ne-a adus Revolufia francezi
P:rgirile prccedentc n-au avut drept scop decit sir l'-"T'-t:1rubiectll ,i sa llsurezc ritspunsul la inlrebarea pc care am pus-o Ia
i.."0*'.;* . i"r, ,.opul veritabil al Revolutiei? Care este' la
-r-l r.*"i, specificul ei? De ce a fost ea facutd? Ce ne-a adus?"
R"rotr,tiu nu a fost nicidecum ficuti' asa cum s-a crezut'
,,"n,ru, Jir**" imperiul credhlclot religioase: in ciuda aparen-
I"lor. ., , tosi'in mod esenlixl' o revolulie social6 si polltlca:
il",ra";;;;l instituliiior sociale si politice' ea nu a tins
;;;;;;;;;; p".petueze dezordinea acestora' sa o stabilizeze in
".""" f"f sau s metodizeze anarhia' cum zicea unul dintre prin-
.inJii.i oor.rru.i. ci mai degraba sir sporeasca puterea gi drep-
,rii"'rr,o,ira1ii publice' Ea nu era destinata' asa cum.au crezut
,iiii. ,a ,.tti.t"'.aracterul pe care civilizatia noasfta il avusese
';"u ,ir*ll "i"r .i opreasci progresul acesleia li nici micar si
'ul,arar. "aantu
vreuneia din legile fundamentale pe care se rnte-
."i-e tJiaf "
umane din dccidentul nostru' Dac[ o separem
J" iout" u."la"ntale care i-au schimbat pentu moment fiziono-
-i", i, aif"tit" epoci gi in diverse,teri' daceo considerlm doar
Asrr ccva era de ajuns pentru o revolulie mdreali, cici, inde-
1,, rrrh rrr dc faptul ci instituliile antice erau ince amestecate si, r.{ u r
'intretesute cu majoritatea legilor religioase si politice ale
I rrrrrpci, cle diduseri, in plus, naqtere unei multimi de idei, de
{ lltr ('nle, de obisnuinle qi moravuri, care erau cumva solidare, I r'l( A lbst nevoie de o infiorltoare convulsie pentru a distruge, ',r|rrl social si a exlrage in acelasi timp din el o parte care eraI' f ,rrir (lo toale organele sale. Iati de ce Revolutia a perut mai
rxr( (l(citafosti aparent, ea nimicea totul, cici ceea ce distlugea
I'rtvr'.r lolul si ficea oarecum corp cu totul.( )ricit de radicali a fost Revolutia, ea a inovat totuqi mai
lrrlrrr rlccit se crede in general: o voi demonstra mai incolo. Ade-. ,r rl. ur ccea ce o priveste, e ci ea a distrus in intregime sau e
1,, , ,rk si distrugi (caci nu s-a incheiat) tol ceea ce, in vechea
"',, r{ r,rrr'. dccurgea dh instituliile aristocratice qi feudale, lot ceea
, , ,rvr'rr o legdturi oarecare cu acestea, totceeace purta, indiferent,1, 1,r.rrl, Iic si cea n ai netnsemnatd amprentl a acestor institulii.I rtr v( rhca lume, ea nu a pAstat decat ceea ce frsese intotdeaunartr, r (lc aceste institulii sau ceea ce putea exista fir.1 ele. Cel maillrrrrI cirdevir despre Revolutie e cd ea ar fi fost un evenimentllrrirIrl)li-rtor. Ce-i &ept, Bqvolulia a luat lumea prin suprindere;,l,rr r',r n tr -r1|ost decat complementul celei mai indeJ,qlgate lucrAri,tlr-[crcrca brusc; si violentl a unei opere la care au trudit zece
s, rrlr.rtrr. Chiar daci nu ar [i avut loc, vechiul ediliciu social tott[ ,rr lr rrrrpal. ici mai devreme. colo, mai tirzru; singura dilerentinr lr Iosl ce el ar fi cizut bucatl cu bucatl si nu dintr-o date.
ll ' \ r )lul ia a incheiat pe neasteptate, printr-un efort convulsiv si,lrrrlr,rs, liri tranzitie, flri precaulii, firi menajamente, ceea ce. rrr lr incheiat, incetul cu incetul, de la sine, intr-un interval maillll, litli ce ne-a adus Revolulia.
lr strrprinzi.tor si constali ce ceea ce asllzi pztre atat de usor,h r,r/rl a rimas atat de confuz si atit de voalat pini si celor mai
' llr v.rzrrtoare priviri..,Voiati sd corectati abuzurile guvemirii voastre?, ii intreba
ltrrrIr' pc francezi. Dar de ce sd faceli ceva nou? De ce nu v-alirlrr rr,, lir vechile voastre tradilii? De ce nu v-ali mullumit se reluati
i"'t'", '"' ""a"' cu claritale cil-aEga$a revorqtie ng a avut dre-pt
rezullat decdl abolirea acelor institulii politice care' vreme (e
O";ia, a"-"it"ta nestilgherite in majoritatea popoarelor.elro-
;;. ili;;i ;rmite de-obicei feudale' pentru a le substitui o
l.ai* to.iuiu 1i golitici mai uniformi si mai simpli' care avea
c4gnaamunt egaitatea conditijlor'
vechile yoastre liberteli? Sau, ciaci nu puteali si regisiii.
mia stearsi a constituliei strlmoEilor voEtri, de ce nur-a!inrivirile citre englezi? Aici ali fi dal pesle vechea lege com
i europ.i." Burkinu isi didea seama cZr ceea ce avea sub ochi
tocmai revolulia care trebuia s[ aboleascd aceasti Yeche
comund a Europei; e1 nu vedea cd e vorba despre asta si d
nimic ahceva.Dar de ce oare aceastd cYolulie' care se pregitea peste
care ameninla pe toate lumea, a izbucnit in Franla mai curi
decit attundeva? De ce a avul ea la noi anumite trisituri care
*ao mui regesit in alte pirli sau care ar apArut acolo doar
jumatate? iceaste a doua intrebare merita si fie pusi; ne v
ocupa de ea in ci4ile care urmeazi'
CARTEA A II.A
CAPITOLUL 1
l)c ce deveniseri drepturile feudalerrriri rletcstabile in Franta decit in alte pir{i
Lr rr plinri yedere un lucru pare surprinzdtor: Revolulia, al
' iI, I ..( r,l' Plincipal era si aboleasci peste tot remiliscenlele
l 'tlllr lll' irle Ic Evului Mediu, nu a izbucnit in regiunile in care,lr r,,t' lr.,titulii, mai bine pistrate, erau resimlite cu mai mare difi-, lltrrt, .,r stliclcle de citre populalie, ci din contrd, in cele in care., l,r, ,,,llr sir)tite cel mai pulin; astfel, apesarea lor a perut multrrr,rl rrr,,rrporluhill acolo unde in realitate era mai uqoari.
Lr slrrrsilLrl secolului al X\{II-lea, iobigia nu fusese incd abo-l[,r rr r,rlirlilrte aproape in nici o parte a Germaniei, iar cea mailrr,rr' l,.u lc it populatiei rdmdsese legati de glie, ca in Er.ul Mediu.1;rrrrrrlrc loli soldalii care compuneau armatele lui Friedrich alll lr',r ..r rrlr: Mariei Tereza au fost adevirati iobagi.
lrr I /lJll, in majoritatea statelor germane, feranul nu poate
1,lr rt., r r ! rrrrcniul seniorial si, daci o face, poate fi urmirit peste tot''l r' irr lr rs l loc cu forta. Aici este supusjusti{iei duminicale, careI drl,r irvc!thcazi. viala particulari si il pedepseste in caz de nesu-pru.rc slu lene. El nu poate nici s6-;i amelioreze conditia sociali,rrlr r .,,r si schimbe profesia, nici sd se cisltoreasci. firi voie del,r ',t,rP:rrr. Trebuie sd lucreze o mare parte din timp in se iciul,r
' ,,rrrir. Multi ani din tinerete trebuie si si-i petreaci in rindurile
", rr rtrr|irrrii conacului. Corvezile senioriale se menlin cu toate,lrl l( lcir si, in unele zone, pot dura trei zile pe siptimAni. Ti-r,rrrrrl cstc cel care reconstruieste si intretine constructiile senio-rrrllr. ri tluce acestuia produsele la piati, il insoleste personal sirl rr,rr\nritc corespondenta. Cu toate acestea, tlrzmul dependent
/<
in conditiile slabilile de senior si sub supravegherea acestulai nu
Doate ni;i sa-l instraincze si nici sh-l ipolecheze dup' bunul sau
'nlac. in unele caztrri, esle [o11at sa-si vilnda produ5ele' in allele
isre impiedicet si o faca; esle inra intotdeauna obligat 5a-\' cul-
';'" piJ,in,ut. Mosrenirea ins?tsi nu rrece. in.in,tregime in proprie-
Doate sa devini proprietar dc Paminl insi proprielalea sa conlinuA
,a uiba rn.rtr.i., ilcomplet. E5lc obligal sd-si culttve pamantul
iar"o'.opiitor, o Pane esle relinula de obicei de cdlre senior'- - nu',-"ut ace.re dispozilii in legi vctuste. ci Ie gisesc pani
in codul de lcgi pregririr de FriedrichlDlsi promulgat de succe-
rorul siu, chili in momcntul in care izbucnca Revolutia lranceza'-io" .utr rimp nu mai exista asa cevr in Franta: tiT'lpl:tl:
uenca, cumpara, vindea. se comporta si muncea dupa dorinla
inimii. Ultimele urme ale iobigiei se mai vedeau doar intr-una
aori ai"o" p.oui"ciile din Esl provincii cuceritel in rest' iob
dLparuse in'intregime. iar data abolirii sale era alAt de ind
fiAifr**r.r'lrte. Ccrcerari minutioase liicute in zilele
au demonstrat ci in Normandia iobdgia nu mai putea fidin secolul al XIII-lea.- -
in pfu., in ceea ce priveste starea.populaliei' s-a realizat in
Franta i cu totul altl revolulie: tlranul nu numai ci a,incetat
-uiii" iotug; el a devenit propt'ietar funciar' Acestfapt este
astazi atat dJpulin;tiut qi i avut, cum vom vedea' atitea
cin1e, incdt sper ci mi se va permite si md opresc un n
asupra lui.-"-"Slu .r"rut .ult timp ci impA4irea proprietilii funciarc data
din timpul Revoluliei ;inu fusese realizati decat de cetre ea; tot
felul de mirturii ne demonsfieazl exact contrariul'
Cel pu,tin cu doudzeci de aniinaintea acestei revolulii'
.o.i"taii?.i.ot" care depling dejil t-aramitarea pesle miisuri
solului. ,,iripa4irea moslenirilor' spune Turgot in aceeasi penoad
Ir"" ""
i*i..j ":.ngei
unei familii si se imparti intre cinci
qu'" "opii.
in cons"Jinp, -u."-gti ":Pii :1
f Ti111: 111':ii:
iil-rrtiui ain ...rrsele pamantului"' Necker spunea' citiva ani
mA ta.riu, ca in f. al\a exista\ o multime de mici proprietli ru:al:'
intr-un raport secret adresat cu ciliva ani inainte de
,rril"i"ra"ni, gisesc urmltoarele: ,,Mogtenirile se fi
url, l,rrrir cgala si neliniEtitoare si, fiecare dorind si aibi de
t,,,rl.,r | ), \lc rrit, bucilile de pamAnt se impart la infinit Ei se sub-
,ll, ti, ,rr,r liu'ii incetare." Nu avem impresia cI aceste lucruri ar
ll 1,, ,1 ,.r r rs(' in zilele noastre?
Irr rrr rru rrnor striduinle nesfirsite, am incercat personal sir, . ,,r ,rrlll, rrrlr un fel cadaslrul Vechiului Regim, $i inh-o oarecare
rr,rnr ll,r ,r rr r cusit. in conformitate cu legea din 1790 care a stabilit
rrll,.rrirrl lrtttciar, fiecare parohie* a trebuit sA facl un inventar
1,r t, rrr, I ,,t, rr t rt proprietAlilor existente la acel moment pe cuprinsul
",lll lll ( ( ir rllai mate, parte aceste inventare au disperut; cu toate
rr, !t,.r rrlr un anumit numlr de sate le-arn regesit si, compardn-
,hr l, , rr lrslclc de contribuabili din zilele noastre, am vizut ce
,r, ,,1,, r rrrrr ru ul proprietarilor funciari se ridica la jumitate, adesea
l.r rl,,r,r lrt irtti dh numirul actual; ceea ce este foarte interesant
'1,r,,t rr, I.rtttlim ci populatia totali a Frantei acrescutcu mai bine
,h ll ,l( rl rlc atunci.irr, ,r rlin acea epocd, la fel ca in zilele noastre, dragostea
lRr,rrrrr lrr r lrcntru pimant era foarte mare fi toate pasiunile pe care
I rrr,,r, r sullctul siu poses.ia pAmantului erau trezite' ,,Pemantu-
r ll, .,, v:rtttl in continuare peste valoarea lor, spune un excelent
,,1,,,r r r.rlol cont€mpora.n; acest lucru Se explici prin dorinla
prlrrr('ir I)c care o au toli locuitorii de a deveni proprietari Toate
,, r rrr,,r r r rilt: claselor de jos, care in alte pir,ti sunt plasate in m6inile
qrrutr, rrl;rr ilor qi in fondurile publice, in Franta sunt destinate
, rrl,,r.rrii de Pdminturi."i',,ltrc primele lucruri pe care Arthur Young le observi la
lrrt, r ,rrrrl rtc viziteaz[ pentru prima date, nu a fost altul care si ilrtrr,r\( r mai tare decat marea diviziune a pimAntului intre
l{r,U r, .l irlirme cA jumdtate din pdminturile Franiei le apa4in cu
Itlr ,I tnoprietate. ,,Nu aveam nici o idee, spune el adesea, despre
,lr,,, r rrr rcr situafie"; qi, intr-adevar, o asemenea sifualie nu exista
ln , |, rr rr rlccit in Frzmla, sau in regiunile din sficta sa vecinitate'
' l'.rol)ic - terito.iu asupra clru;a se exercita jurisdiclia spirituall a unui
t1rl.,,r ir , ,r(' era in Franla Vechiului Regim unitatea administrativl princi-
I r l,l lf,il.r lllld..)
,11
In Anglia exislaseri lirani proprieleri. dar inperioada dina
ter Revolutici erau tol mai pulin numerosi ln Germania
vdzuseri, dintotdeauna si peste tot, un anumit numdr de
liberi care aveau in proprietate deplinA po4iuni de pAmant'
speciale si adesea bizare, care reglementau proprietatea
sL regdsesc in cele mai vechi cutume germanice; dar in
o."rif"l d" proprietate a reprezentat un fapt exceplional, iar
miml acestor mici proprieta,i a fost foarte mic
Tinuturile din Germania in care, la sfdrqitul secolului
XVlil-tea, tiranul era proprietar si aproape la fel de liber ca
Franla, sunisituate, in cea mai mare parte, de-a lungul Rinului;
tot aici s-au risptndit prima datI si cu cea mai mare tirie ide'
revolntionare aie Franlei. Din contri, pi4ile din Germania
au fost pentru o lungd perioadi de timp de nepitruns pt
aceste idei, sunt cele in care noile realitlli nu se intilneau
Iati un lucru demn de a fi remarcat.Ar fi deci o eroare comunl si credem ci impirlirea
titii funciare dateaze in Franla din vremea Revolufiei;
realitate este mult mai veche decat ea. Revolulia a vandut,
iecht se crede. Potrivit expresiei ambilioase, dar de data
adevirate, a lui Necker, existau in Frarl1a o multime de
drept, toatc pdmanturile clerului si o mare parte din cele ale nobi
liloi; dar, dacd am vrea sd consultlm procesele verbale ale acesto
vAnziri, asa cum eu m-am chinuit si fac in unele cazuri, am
cd cea mai mare parte a pimanturilor au fost cumperarc de
persoane care posedau deja alte proprieteti; astfel incat chiar
proprietarii s-iu schimbat, numirul lor a crescut mult mai
I ltrtt thci Vechiul Regim este inca foafie aproape de noi,
pr r trr ( ir ir) I-iecare zi intilnim oameni care s-au ndscut in acea
i l' Irr', ,r('('slr pare deja c[ se pierde in negura limpurilor. Revo-
krllrr r,r li( irli-l care ne separi de el a avut ofectul trecerii mai multor,', rlr' ;r 'intunccat tot ceea ce nu a distrus. Existi deci pulini
',rr, rr ( r.c sir poati rdspunde astizi exact la o intrebare simpli:, I I r , rr ir(lrlrinistrate inainte de 1789 zonele rurale? Si, ?ntr-adc-
.,l rr ,ur l)ulca rispunde cu precizie si in detaliu fArA se fi studiar
rr r irlrll . t i arhivele administrative din aceea vreme.
,\rrr rrr rzil dc muhc ori spunindu-sc: nobilimea, carc de multi. r rI rr( ('liisc si mai ia parte la conducerea statului, pitstrase
|1rr,r l,r ',1;rrsil aclministrarea zonelorrtrale; seniontl conducea aici
l,r l, l,ll,rri. Acesta estc insi o gresealilrr .,, , olu l al XVIII-1oa. toate problemele parohiei eratt r:ondusc
,1, , rrr, ur ;rnumil numlr de functionari care nu mai erau agenlii., rl,,r r, r \i elrrc nu mai erau alesi de citre scnior; tlnii erau numiti,l' ' ,rrrl rrlcr)dcntul de provincie, al1ii alcsi,.:hiar de citre lirrani.1,,, t,,r,rrrloritili Ie revenea sarcina de a repartiza impozittrl, dc
.r r, l, rr .r l,ist'ricile^ de a constmi qcoli, de a aduna si prezida adu-
ll,r l, t,,rrolrici. Elc vegheau asupra bunuriior comunale si :isuprlrl,,,lrrlrrr in carc erau folosite, intentau fi suPortau in nLtmclc
,,,rrrrrrl,rlri pt'oceselc. Scniorul nLt mai diri.ia rezolvarea tuturor.l r t'r rrrt i probleme localc si nici nu o mai suprlveghea Asa, uri r,rrr iiritr in capitolul urmitor. to(i function:uii patohiei se
,ll,rrr ,rrlr r'ortrltlcerea sausub conlrolul pr'lterii.ccntrale. Mai mult.
rl llrr,lr \('(lcrl1 Pe senior actionind ca reiirrezelltanl alregeluiin
1,,t,,1rr, ,, rr intcmlcdiar intrq acesta si lotuitori. Nu mai eslc el cel
lrrr,lr, rr,rl Ir lrtrohie si aplice legile generale ale statului, si con-
, rr,rr, r r r r I r I i i k:. si colocteze taxele, si publice irrstrucliunile regc-
IUI r,r ,lr',tr ibLric ajutoarele acord^ate de ciitre accsta. Toatc aceste
'l(1,'rr '.r rlrcl)turi apa4in altora. In realitate, seniorul nu mai estp
dlll rlr \inrl)lu locuitor pe care imunitdlile qi privilegirle il izo-
[ar,r ,l, trrticcilalli; condilia, sinu putereasae diferiti. S-el]iltul
Nfi t \tt ,lrt it primul.4lntrg locuitori, au griji si spunl intendenli'i
lI r' rr .,,r rl( l\'r(alre \ubordona!i
Efectul Revolutiei nI a -tbst acela de a impirti pdmdntul,
de a-l etibera pentru ud m6mept. intr-adevlr, toli acesti m
proprietari intampinau greutl1i in exploatarea pimantului Ei
iupuqi multor servituli de care inci nu scepasere.- Aceste greutiti erau f[r6 indoiali aplsitoare; dar ceea ce
ficea insuportabile era locmai lucrul care ar fi trebuit sd le us
reze: liranii au fost scosi, mai mult decit in oricare alti parte
Europei, de sub conducerea seniorilor loq iati o alti revolu,tie, I
mai pulir importantl decat cea care i-a fdcut proprietari'
Dacd pdrisim nivelul parohiei si ajungem.la cel al cant
lui, vom gasi acelasi spectacol. Niciieri nobiliinu exercitd
buiii adm]nistrative, nici in grup nici de unii singuri; acest
era specific Franlei. in alte pe4i, fiAsetura specifici a^soc
i.udll" r" mentinuse pa4ial; posesiunea asupra pimintului
conducerea oamenilor rimineau incA indm legate'
Anslia era adminisralA !i guvemf,ta de calre principslii
prietari ic pimint. in zone din Cermanir. precum Prusraa si.{uin-.-" p.in"ipll reusiseri cel mai bine sa se sustragd tutelei
bililor in privinta treburilor generale ale statului' ace;tia cor
lau in mare parte administralia zonelor rurale' Chiar daci princ
putuserd in unele zone si-i controleze pe seniorii feudali' ei
ieusiseri inci niciieri si li se substituie'
in realitate, nobilii francezi de mult nu mai participau la
ministralia publici decit intr-un singur domeniu: justilia' Cei
imoonanti dintre ei paslrasera dreplul de a ar ca judecdlori
d"iia"uu in anurnite procese in numele lor' si din timp in
redactau regulament; privind ordinea publici, ce se aplicau pt
teritoriul seiioriei. insi puterea regal6 redusese, limitase' subor
donase justilia senioriali panA intr-acolo incit seniorii care
o mai exercitau o considerau mai putin ca pe o putere sr mal
ca pe un venit.AEa se intimptase cu toate drepturile specifice n-obilimii'
tea poiiric6 dispL.usel ramdsese doar cea pecuniard' care
se mirise vizibil.Nu vreau si vorbesc aici decit despre acea parte diltre
Iesiile utile care purlau prin excelenla numele de drepruri
p."nt^ .a acestea sunt cele care afectau jn mod special pr
Este dificil sI spunem astizi ce mai reprezentau aceste
turi in 1789, pentru ce numirul lor fusese foarte mare 9i
divers, si mulie dintre ele dispiruseri sau se transformaseri dt
astfel sensul cuvintelor care le desemnau, deja confuz pen
contemporani, a devenit pentru noi si mai ob"cur Totugi'c6
"or,.otti. scrierile speciiligtilor in drept feudal din secolul
XVIIIIea gi clutim cu atentie obiceiurile locale' ne putem
seama cA toate drepturile inci existente se pot reduce la un I
rl,rl' lr ,1, ,Ll, lorii lrrintip;1.'; 'tr-,lte celclalte subzisti, este ade-,r,,rl rl.r rr rrlri srtnt decXt exemple izolate.
I tr rr, l, r or vczilor feudale se regisesc aproape peste tot, ins[l,r l llr.rr.rl( ..tt'r'sc. Cca mai mare f arte avimilor puse pe drumurirrt ,lr!rrrrrirtc suu distruse; totttsi, pu(ine sunt provinciile undel r ., r, t,;r\( irscii in numir mare. In toate, seniorii pun taxe pe
r .il, nr r '.r lrrt.lL. Sc ;i1,r cii in intreaga Franld seniorii beneficiaut, ,lr, lrrrrl ,i vrirriL,-,iir.' i,r gencnl. ci sunt singurii detinitori de
I .,lrrrrl, rr, ..i porumlrir itproape peste tot ii obligA pe 15rani sA
,:t.r, rr, l.r rrroirnr Ior ',i :ir-si dtr.i rccolta de struguri la teasculr rr1,r r.rl I rr rlrcl;l rilj;versll si cxlrem de oneros este cel numitt lt tt t l lttt't. csle Qn impozit pldtit seniorului de fiecare datlrr,,l .rrr,l \.rll \c cumpilr.r piminturi pe cuprinsul senioriei. in
l.rr' lr 1,, rrlr f ',,jt,,eniul, pim. ntul este supus censului, renlelorr,u, I r, ,r ,,lrlig:iirrlrrr in bani sau in naturi, care sunt dalorate
. rrl,'rrrlrrr ri ciitrc pr,;pr ii'tar, acesta dir urmd neput6nduJe rds-lrrrg,,rr,r I)irr loati acdisli diversitate se poate desprinde o trisi-
r,rr.r , ',rrr)r: loate drepturile sunt legate mai mult sau mai pulinl, l, rrrr.rrl r;rrr tlc produsele sale; ele sunt obligatorii penfu ceirr, I , rr ltrv:t.
',, .,trr'cri scniorii cclcziastici se bucurau de aceleasi avartaje;
r , lrrr , ,r lliscrica. cirrc avea o altd origine, o alti destinatie si o,tr,r r,rrr r i! rlctit ibrr'fulitatea. a sf6rgit totu$i prin a se uni stans
'r , .r ,.r, , lr irr daci nu a fost niciodate complet lncorporati acestei
,, r|nlr ,.rr.rinc, a ajuns si i se integreze atat de bine incAt a rimas,lrr, llr,,l,rlii in ea.
I 1,r,,t opii, czmonicii, abalii posedau, deci, in virfrtea funcliilorr ,r , r I rrrrstice fiefuri sau terenuri supuse censului anual; mlnis-
'r, ,r ,rr'' rr rlc obicei drepturi senioriale asupra satului pe teritoriul,utrr ,,r' l,ir\ca. In zonele Franlei in carc mai existau iobagi, mdnis-
,rr, r rr lrrloscar si ea; impunea corvezi, percepea drepturi asupra, rrIrrrl,)r \i pietelor, avea cuptor, moari, presi, taur de prdsillI r,,l'r r lr plus, si in Franfa, ca in toate ldrile crestine, clerul set
',, rrr.,,l, rhLptul dc ir impune dijmd.I r,l ( 1'('a ce mi intereseazi aici este ci in intreaga Europi a
., ' f, r , 1,, x i sc reglseau aceleali drepturi feudale, exact aceleasi,
si cA in cele mai multe pi4i de pe continent erau mult mai gr
Voi cita doar exemplul corvezii senioriale ln Fran,ta' aceasta
rarA si usoari; in Germania. era incd universaltl "i grea'
Mai mult. mrrc pxne dintre drePturile de origine feudali
lau revollal cet mai mult pe pdrintii nostri' pe care le constt
nu numai contrrrc dreplitii. ci si civilizrtici: dijma' renlele
ciare inalienabile, obligaliile perpetue, Lods et venles' ceea ce
nr*.ar, in timba un pi..u. po*poasd a secolului al XVIII-I,"rritutrn pdnintulii' toate aceste lucruri se reglseau in i
lpo.e, p.iia, si la englezi; multe se mai regdsesc ;i astizl
n'u impi"aita inia agricultura englezi si fie cea mai perfeclion
si maibogati din [irne, iar poporul cnglez abia isi di seama
exislenta lor.Atunci dc ce aceleasi drepturi feudalc au niscut in
francezilor o uri atal de pulcrnici incit a supravietuit chiar r
iifilo. in."to., parind aittel de nestins'J Cauza acestui feno
"ri"-,r"iii, pe'de-o parte, tiranul francez devenise propri
iun"i*, i- p" ,f" ulta; se eliberasc in intregimc d^e sub altorit
,"nio*iui ,ar' Mai existit inci multe aite ciurze ' firi indoiali'
cred cd acesteii suflt celc mai inlportante
Daci liranul nu ar fi intrat in posesia pam6ntului' ar fi
i.r";i;ii ia mulre ,lintre obligaliile pe care sistemul feudal
imDunea Droorielilii lulrcixre. Ce irllponrrlla arc dijmr penru
"oJ" nu
"rt. decat rrcnda'l O deduce din arcnda Cc importt
are renta funciari pentru ccl ciue nu este proprietarul pimainl
E. ,-p"n"*p ," aificultitilc cle a rnunci pimintul pentru cel
{ p,rt, r tr r l, ,r , ) l( r ilc. Nobilii aveau privilegii sup-iritoare qi drep-
r,rrt ,'r,, r,,,,',,'. rttsrt acestia asigurau ordinea publici' impdrteau
.Inl,r,rr,Lr l,r (rrtr in aplicare legea, ajutau pecel slab, condltc-eall
*.llrrtl, l,rrl,lrt c. Pc misuri ce nobilimea inceteazi si mai facl,.,. r, lrr, rr rr r, 11re ulatea privilegiilor sale pirea mult mai mare' si
ll ,r , . r'.lr'nl,t lol lt devcnit de neintelcs'
ll r rl,rrr.rlt vri. vl rog, liranul friincez al secolului al XVlIlea'.,,, r,, ,r', ,rr,rrr,l 1," "."ia
p" care il cunoaqteli; pentru ci este in..,,r,,,,.,r' ,,,,trt.si: si a schimbat condilia, insi nu si caracterul'
l'(,r,lir.rlr \r I;rsacumesteinldtisatin documentele pe care le-am
. .rr .ri ,lt lrrolirnd indrigostit de pdmtnt incit pentru a-l cttm-
t.nr.r rl l,'1,)\( \tc toate economiile si il cumpirl- cu o-rice prel'
i .,,t1l I ,,1,tirrr' lrcbuie mai int6i si pliteasci un drept feudal' nu
Fr ' rulrr , icclorlalli proprietari din vecinitate, lafel de stririni
., - t, l, l, .,, 1r r r in islriuea feburilor publice, aproape la fel de nepu-
rr., l,, r r r ',r cl. AjLrnge in sfdlsit in poscsia ogorului in carciqi
-,r,h.r, ,r ,l,rtrr cu grinele, si dragostea Micul coll de pimant
,1, I ,rl, u lrrc in totalitate, in acest vast univ€rs, il umple de or-
* .,,,, , t, rru sentintent de independenli' insl aceeasi vecini
,,,r. r rr l,, rlru a-l smulgede pe cimpul siu sia-l obliga simun-, n", , ,,, ,11,, parlc firi salariu. Cind vrca si-qi apere seminiturile1, ,111.11111 l,rt: ci, vin si-l impiedicd; tot ei sunt cei care-l aqteapti
r r r 'lrr l,, r tr r rr-i cere iaxi de trecere. ii regiseste Ia pia1i, unde iir,,,1 ,lr, l,trrl rlc a-si vilde propriile produse; iar cXnd, reintots
,, , r r'r slt sc bucute de griul siu, acclasi grdu cilre a crescut
-,,1,,,, lrrr ',,ri si prin striduinla rniinilor salc, ntt poate s-o facir,, ni ,lrl, r l. e I i mdcinat la moara si copt in cuptorul acelorali
,rr, l ( ) l)ilttc a venitului micului siu domenir"r se lransformirrr l,rrl, l,' lt)r. !ilre sunt imprescriptibile si de nerascumpiLrert'
llr, , ,rr lir.c. ii regiseqte oriunde in drumul slu pc itcesti
, , r,r r , ,,nro/-i care ii tulbttrl pliicerea, il dcranjeazi in timpul
",rr, r r rriLninca produsele; qi cend a terminat cu ei, ai1ii, im-
|,t1, ,rlr llr ( Fru, se prgzinlA pentru a-i lua partea cea mai bunl a,,.,,1r, r lrrr.rginali-vii situalia, nevoile, caracterul, sentimentele
.. ' r,,, ,,rr si cllculati, daci puteti, bogilia de uri qi de invidie.n. r r,irtttltl in suflctul sau.
munceste penru ahul?'------pe ao atta parte, daci liranul francez s-ar mai fi aflat
autoritatea seniorulLri s{u. drepturile feudale i s-ar fi pirut
ouiin ;nruporruUilc- pcntru ca nu lc-:r [i ritzut ']ecdt ca
con\ccinu naturala a obiceiului pimantului
Cana noUifimea posedi nu numai privilegii' ci gi puteri' cE
"* "*Ju". si adminisrreazi, drepturile sele speciale pot fi
;;";i;;;;;,i;*rin,e si 'ai pulrn I izibile h o::l"li l:
nobilimea era vaTulil cu aceeasi ochi cu clre este prl\ lt
suvemul: obligatiile pe care Ie impunea erau suportate ca
incetind sd mai fie o institulic politicl, feudalitatea
cea mai importantil dintre loate instituliile noastre civile'redurl, suscita si mai multa url si putem spune cu indr<
ci distrugdnd o parte a irstituliilor erului mediu ceea ce
devenise de o sutl de ori mai detestabil.CAPITOLUL 2
( 'r.rrl r:rlizarea administrativi este o institufie a
\i'r'hiului Regim' si nu opera Revolutiei' nici almperiului, asa cum se spune
A rr r ,rr rz it odati, pe vrernta cind existau in Franla aduniri po-
l tr r r llr i )r:rlor care, vorbind despre centralizarea administrativi,rlxrr' l ..r,rlir o l-rumoasd cucerire a R.evoluliei pentm care Europa
rl, lrrr rilr, rz;r !" As wea ca cenftalizarea si fie o firrmoasi cucerire,
llrt,1,,r,,r rI ch Europa ne invidiazi pentru ea, insi sustin cI nu
:rtr rlrlrr o t ucerire a Revolutiei. Din contri, este un produs al
14, htrrhrr l{t gim si, a; adiuga, singurul domeniu al organiziriiprrlltt, , ,r Vr!hiLrlui Regim care a supravie,tuit Revolutiei, deoarece
r f r,,t ,,r r,,r rl rr I care s-a putut acomoda cu noua stare soci ali' creatirle,,Ir,,r,, irsta. Cititorului care va avea rdbdarea si parcurgi cu
rtHrll' |r, /drlul capitol i se va pirca chiar ci mi-am demonstrat
hhr",t trrtr rrrr tttod excesiv.f r,,), ...r nri sc permit[ sd las deoparte asa numitel e pays d' itats,
dt rt 1,r, ,r,rr rr'iilc care se administrau, sau mai curind aveau aerul
rb { rr rrr,rr rrtllninistra incl singure.A, , ,,t,' plovincii, situate la extremiti{ile regatului, nu mai
t$prlr,l, ,rr rrici un sfert din populalia totali a Franlei, iar printre
;| r|,,rr rrr rloua libertatea provilciali mai subzista in mod real.
hrl r, ', ,,, rrrrri lirzui la aceste cazuri si voi dovedi in ce misuri
l.Ibr',r ', rlr.rl,i le supusese si pe ele regulilor comune.l4 t, r ' r, .rr \u mi ocup in principal de ceea ce se numea in
Ifilllrlrl ,rlnrirlistrativ al vremii les pays d'ilection, chiar dacd
l.t r.rr,,r,rr rrrri putine alegeri decat in orice alta parte. Acestea
h,lrlrrr.,,' l'rrlisul din toate pirlile, constituiau un tot unitar si
iar,,u,, ,,,,,,,rr si cea mai buni parte a colpului Franlei.
La o priml vedere asupra vechii administralii a
totul pare cliversitate de reguli si de autoritate, o ihlrepatrund
de puieri. Franta este impanziti de corpuri administrative sau
funclionari izoiali care nu depind unii de al1ii, Ei care iau parte
procesul de guvemare in virtutea unui drept pe care-l-au cumpi
,i au." nu le mai poate fi reYocat. Adesea atribufiilc lor sunt
ie amestecate gi de asemdnitoare incdt in cadrul aceloraqi
bleme administiative ajung la un contlict de interese Ei la cit
Cuaile dejustilie particip; intiirett la excrcitaref, pulerij
lative; au drepiul de a concepe regulamenle administrative
au caracter obligatoriu in sfera lor de competenl5 Uneori se
in fruntea adminisftaliei propriu-zise, dezaprobi in mod zgol
deciziile acesteia si dau ordine agentilor acesteia' Simplij
cltori dau ordonanle cle polilie in oraqele sau in tArgurile in
isi au resedinta.' ConsLirutiile oraselor sunt toar1e.liverst Magisnalii lor
nume dilerite si de{in puterea din surse diferite; poli intehi z
un primar, dircolo coniuli, in alte pi4i sindici Unii sunt alegi
cdtie rege, allii de citre vechiul senior sau de cdtre principii
regale; illii sunt alesi pentru un im de citre cetiteni, sau au
parat dreptul de a-i guvema pentnt totdeauna' -'
Aceitea sunt ri;aisilele vechiior prerogative; dar incetul
incetul a apirut in mijlocul lor o realitate relativ norti si me
moribzali, pe care lmi rimine si o descrlu'
in ccntiul regetuiui si iu apropierer tronului s-a format
corp iLdministrativ crt c puterc neobjsnuiti, in sinul cdreiase
n".a i,rrr-o tbrmi noui toatc Prerogativei.: cunsiliryLt e.gehri'
Originta sa este veche, dil eea rnai nra;e plrte a atri'bLitii
.ale s,-rni,le (lat;l rcccrllf,. lEste in acelasi ti rp: curte suPremA
jrisijlie. pentru cd are cireptui de a casa hotirariio tuluror tfltiaieior orrlinare; tribunal sLtperior :tdministrativ: de el depind
uhimli insiilrti ioate iurisdictiile speciale. in calitate de consi
de conducere poseilit. i'n ac:ord cu dorinla regelui, puterea legrsl
tivd. discutinj si propunind cea mai mare parte a legilor, fixindreplrrlizind impoiirele. in calitate de consiliu supiem de
tr;tie. stahileste regulile generale dupl care trebuie si se
6f rtrl tr I vr.u I rlr i. 'lbt cl hofiraste in toate problemele importantetl lrprlr.r'lllrczrr lrrrtcrilc subordonate. Toate problemele ajung inlrlr lIr ',r rL' lir el pleaci ac{iunea care este comunicau tuturor.I x tr'!rr, ,rr (stcir. nu are jurisdictie proprie. Chiar si atunci cind
' llt.lllrrl lr,u r' \ir sc pronunte, regele este singurul care decide. Asa
r l|llr dr,rt,r |,rrllrllrcntul intr-nna dintre mustririle sale, chiar atuncitOr,l |,rr l.rrrrr'r trrl are aerul de a face dreptale, nu este-compus deItf't
'1, ' .rr ,lrrr srrrrplii sJ,)tuituri.
/\, , ,.1 ( r)nsiliu nu :re deloc in componenla sa mari seniori, ci1rIIr,rl 1,, r ,,, rr rrr jc dc proveniend sociali joasi sau mediocri, fostiStkr' [ l| lr .,r rr ltr: pcrsoane hArsite in practica afacerilor comerciale,It{l I r,,r ,rlrr li.
I rrrr.,rlrrl rrclioneazi de obicei in mod discret si firi zarvi,latdr,hr ,,( uloldeauna mai curdnd lipsit de preten{ii decet de
1rllrt I )r' ,rs( rlonea, nll are o strilucire proprie; sau mai bine zis* lrtlrrl, , r lolul ln splendoarea tronului de care se afli atdt derfllr,rlll l \rc irlit de putemic incat influentezze totul si in acelagilltll|
'tt,rt ilt. r,bscur incdt in istorie abia daci este remiucat.
Ar,r i nlr intreaga administralie a Urii este condusi de cdtreril
''r I llr r r( , rrproape intreaga,condu_c-ere,-a treburilor ilteme este
dlli trr 11r r;.r r rrrrLi singur reprezent.lnt, controlorul general.It,r, ,r ,L e hicleti un almanah din vremea Vechiului Regirn,
,tll r'll, ,r .rcolo cI liecare. prcvincic avea propriul siu ministru;rl r,tl,l .,, stLrdiazi arimir.ristralia cu ajutorul dosarelor, sc vedeItSr:rl' ,.r rcspcctivui ministru nu avea decat cateva ocazii putin| | I I I
r
' r I r , r r r r , rle rr irctiona, Mcrsul obisnuit al trcburjbr esle dirijat
!h r ttr, , ,,rrlrolorul general. Acesta a monopolizat incetul cuIltlrrl t,,,rt, rrlrrcerile cu cracter economic, deci aproape intreagaidtltlr tr.rtr, publica. il vedem aclionind in acelaii rimp ial{l|tt"trr ,rl lrrrirrtelor, ninistru de interne, n}inistru al lucririior$hl|, . rrrrrrislrrL al contertului.
.\rlrrrrrrrsti.rlia centralir nu are in iealitate dccit un singurllprr' rt,urt l.r Paris; la fcl sc petrec Iucrurile si in provincie, underlt.ll, ,1,, .rl rrn singur rcprezentant. Se niai gAsesc ?nci, in secolulJ I \ lll 1, .r, rrrali seniori care poarli numele de gu,-ernotot'i.1le
lx! , r,,, /, \Lrrl vechii reprezentanti. adesea ereditari, ai tcgalirirtii
f'eudalc. Lor le sunt acordate in continuare onoruri' dar nu mai
i'::t ;il;. i;;;aritut", int'nd'ntut ::1:,:1^'i::-:*5';,,"'"' ;:;;;;;i- d"'pto"ni"nti sociali comunl' intot
st'u'li" *"',".i", ianl"'i aorni"'4"'uoll.l1l1^L':i], 1
;,';;.;.;;;;;" u unui it"pr - al aleserii' nasterii sau
iii;;',;il', ;; i"' a' cit'" 'ona"'::" oli'l:,I:T:ll:
:1'i:ili]'il;; ;ni 'l "u" intnto""una revocabil' Ctriar daci
::;;; ;;,,.; ;, . ;rp' c on t i n-u i : t' i:ry i' 11'1'j" ::, ::::i
"'l'"'i''" ir.i",,Jminisrrativli r timpului le c"mnisait.e de1
i.In,i^if" \ale \unt concentrate aproape lolle pulerile p.e
,ti,lr ."^.,irri,. J"rint ti u'" d"n'ul si le cxercite intr-o mat
'ri;:;#:;;i;,;i." ii* a"..o*p"'"1i",:i:llllilil'*l;,T::5ffiffi ;i,i*"L'''i ;-a"..etor' Intendentul seamane"'
ir^iiirrini.i.lit .ste reprezentantul unic' in provincie' al tutu
dorintelor guvernului'in srrbirdhea sa si numit de cirtre el'.se afli i1 tielale-
,ar"-r*"ri,i-irt"got, funclionar revocabil dupi bunul siu p
ff#;,#';;'i" oui..i innotitor d" *'119'"::'-9*],"i:*ili;1.:"il:;;;' J.. 'ina
rotusi rcorezinrj intregul guven
micu cir.umscriptic crrc i este atribuita tt ti ':1f:::l-li,r"f,,l intt.gii g"n"ralititi
* Subdelegalul se supune
tu i"t.ulrr"u."rtu.e supune ministmlui . -'^ ''iili:;1;:,il';ffion po'"u"*" in Memttriik sare cL-
o ,i i"* ilo.pur' ,,fru as fi crezut -niciod3ti
t-"^"-1,?T-'
:;,H;;",i';;i;;'i iinon'"lo' sa ltili ca resaRrl F,nlei
."ror. i. tiir".i ac inlendenti Nu rr em nici PTI'*:11^T.c1
;;;;;"i;, .i;i;,,' "malori: doar trei/eci de raponori ai consi
il;in j; ;;":i".ie 5i de care depinde rcricirea sau nelerr
^."rt"r rtJ"rail. pro:peritatee sau strracia lor'"
^"';;li; [rn.rionu'l rtat de putemici "til .t] ]Y:.. r i ;, ; ; " ;! : t; a:"::1 :":',1| iH :, i"?f, :
"T,l' X
in rrri.ilocul \lralucirii pe carc ilcc'. ^ : ^L:..- r,^n ara
i..",J., ;.;;:;:i fi" p"rin lurti in seamd' chiar dacd erau
t,l' .r rlr |r'!lr. t()t. In socictate, nobilii se bLrcurau de avantajul ran-1:,rlrrr l,,,1,,rtrr.i si consideratiei care insolcste meteu tot ceea cei r. trr.rrl.r( rr;rl in trecrt. in viala politica, nobilimea il inconjural', r,l,.,r l,rrlil curlcasa; comanda llotcle si conducea armatele;itlrr rr, r\,rrt, laiccaceeace atrigeacel mai multatcntiacontcm-t.,,r rrrrl,,r , r slrirlclr prca des interesul poslerititii. Un mare seniorl lr 1,, r tri'nit rllcir i s-ar 1i propus si devini intendent; cel mai- rr,n,, r l r lr )r r ile vit:'i nobilir ar fi dispretuit cel mai adesea o astfell, lllr, lr, Illt('lr(icntii erau in ochii sii reprezentantii unei putcrirrrrrrr , ,, rrrrr.rrinoi, prepusii la conducere ai burghezilor;i !ira-}rl,,r rll, r 1,. rlirr rrlmi, toyaresi de proast:i calitate. Totusi, asa cum+l,rr,, r Lr\\ si t rrnr vom vedea ?ntprcunli, acesti oamcni guvemauIrrl1 r
'!.r r u ,'lx.n I nai intii cu dreptul de a colecta impozitele, carel, ,,,iltllr, ,,,If(ulll pe toatc celelaltc.
',, rr,. ( ir o parte a impozitelor erau arendate; in acest caz.,,r,.rlrrrl r, r,,.lrri cra cel care trata cu conrpaniilc linanciare, fixa. ',rr,lrirrl, , r,rrtractului si stabilea modLrl de percepere. Toate
, t, lrlr, r.rrL.. lrrccurn birul plitit de oamcnii de rind (lu toille),rt,lr rlr r I Lr\ir dc 5% din veniturile dcclarate (h tingtiime)'',
' t.r,r t.rl,rlrt( si l)ercepute direct de citre agentii administratieiI rrr'rl,,..rr (l(. ( irtle cci ce se afl au sub controlul lor atolputernic.
t,,r r . r I rr r I cra ccl care fira anual, printr-o decizie secreti, toaler' ;!r, r i. , l,r r.r.um si repartizarea lor pc provincii. Birul plitit dei4u, rr ,l, r,rnrl a fost astfel mirit dc la an Ia an, f?rl ca nimeni,t lr,rll rr ,lll rilll]lc ceva. Cum acesta era un vechi impozit, fixarea, ,rt+l,r r trr rr r.pcrea lor fuseseri incredintate odinioari agentilorlin ilr , rrr' , rrrr rrrai mulf sau mai putin independenti de puterea
, rrr.rl r |,{ , )IrIr cir-si exercitau prerogativele in vinutea dreptului* rr.r r, rr '.,rrr rrl trlegerii, sau ca urnare a cump,lririi impozitelor1,,.1 ,1,, rtr(.riur: ,!rniorul, colector-ttl parohial, t-ezorierii Frantei,.r1 ', r, , t( irrloriteti existau inci. in secolul al XVIII-lea; insd
t , t r, , ttt t,. irnpozil instituil de citre Machault d,Amouville (mait.1,, ,,, t, I \ir 5.1, din toxte venituriie pe care supusii rcgel(11 Frantei:ar , , I,l (. lnotllrad,).* Generllitale - circumscriplie a generalului iar apol a
unele nu se mai ocupau deloc cu acest lucru' iar altele nu o
il;;;;;;; p" otbligalie secundard si in intregime subc
ffi. ;;i;;;t ;;;",r doir"niu' intreaBf, purere se.afla in
in"ra"ri*rtll si a agentilor sai: in realitale tl :ilqll^:."t.l" *i" p.;nr. iiconducea ti supraveghea pe colectori'
aminiri sau scuttrt.in c-ol altor impozite, precum capitatia' care erau
,*"*, p"*u."ntrala nu mai era d:tT:*i q::i9':']T1;il;' ;il;;; ;;,a i'a i'r"*"nti' localnicilor' controlorul
I"r^i. ,i."J."*r":i con'iliul fixau valoarea liecirei cote'
SI trecem de la bani 1a oamenl'
ir*""1" .ira *eori cd francezii au suportat atat de
iup ukonscriptic i milirare in vremea Rer olutiei si dupal dar
'rr"*'r, l"J.i;'.a crau obisnuiti cu acest lucru d". ^'.lte
i""t.t;r,i^ [tr"r. pr"c"daia de cdtre militie' care implica
';i;;';;;i;. chiar daca' conringentcle erau mai purin
;;;;;;ir-il; in timp se trisea la sorii rentl 3 f1g1iiroil a- lom.a ,atoltti un anumit numir de soldali ce f
rigi.""i"r" J" .ililie in care ':*"t:l.tto 1:-,t'^1"-u1':. -,,'-"i:"* .r iti" eia o institulie relativ modeml' nu {inea
competenla nici uneia dintre puterile t'eudale; in:tTi1:*1
";" ,[;i;i;i; ;iu'i' ugtniito' putcrii ccntrele' consiJiul
ccl cuc [i-r a contingennll general si (oli] pane a llecarel provu
;;i""d;; iltleL nu''Itol de oan.reni ce trebuiau recrutali
il;"p;;;, ;dcLe gatul s[u prezitia lragerea- la :"i1 11:ln ."ru'rit" dc scttlit.. desentnl militiilc care pxleau rimane
rcgiunile ac bastin.I sru care ltcbuiru 'r plttt 1t::t::^1:l'rl"ri, f".rJ"t i. JLttorililii mililiue Recursurile se fdceau
in fata intendentuiui sau a consiiiului ,. ---!^, -^.," ,Pulenr sPunc de aremettea
' ' '.'slittrlic p'rticularrt' erautuate ltl(rilrile publlce' (htar L-u o
,ii"ii ."na"r. *,mai de catre agenlii puteriicentrale'.'" -
ioirt"u in.i multe autoritili loca1e si independente
,rril,'r,i.'ii, urrit, de linunii' marii ttiiteri insdrcinati cu
turca drttmurilttr'' care puteau sa parlicipe conconitent la
l{th-r I ,rr lr ,r rrll r rtt ltttl inc din cazuri sau deloc: ne-o dovedeste cea
fl|rl rlrrrl'l,r r.r,rr r rrrlluc a documentelor administrative ale timpului.
l$ttr, rrr,rll, rlr rrrrrtrri, sau chiar cele care legau doui oraqe intrelb r,trtlr r ( rr \lr rrilc salr inlretinute din contribuliile generale. Con-
rlllrrl r r,r r , l r , rrc lixa planul si decidea cui ii va fi adjudecatd exe-
Fgll( lll lr r rr l('r tu I conducea lucririle inginerilor, iar subdelegatul
lflirr;1r ,r rl,rr rl(. occcsare executirii. Vechilor puteri locale le era
h.'rt,r,l,,.,r rr r1,r ijirca drumurilor ldturalnice, care ln noile condiliillttltll,,Ir rr r rIr rtelicabile.
I r ,.r rrr zrlt L: noastre, marele agent in materie de lucriLri pu-
Irltr lrl I,rrr, rrrrrIrri central era r/irzctia poduri.lor.;i.;oselebr.. Intltrrlrr trr r , rrr tinrpLrlrli, lotul arAmas aici neschimbat. Administra-
|Irr;'lr,IrrrrI,,r si ,,osclelor are un consiliu, o qcoald qi inspectori carerltfll',rt .rrrrr,rl rrlrcagr Franti; inginerii isi au resedinta in locuriieilr, ,rr, lrr, rrrrzri, se afli sub otdinele intendenlilor, si sunt insir-I hr,rll , rr .,r(luccrea lucriirilor Institutiile Vechiului Regirn cue,ll lrlrr,rr rrrrrll nrai rnarc decit se crede. au fost mutatc in nouarr. tr t,rt, ..i rru pierdut in gencral in acest proces numele, chiarrl,r, ,l r ,rr rrrcnlinut lbmra. Dar, lucru rar, in domeniul administra-
lh I l,',,1r ll lor si soscleloi s-au pistrat ;i numele si forma.l'rrr, rcrr ccnlrali sc insircina sirrguri si menlini ordinca in
lrr',\ rll, ( rr iriutorul agenlilor sii. Vcchea jandarrnerie (la ma-tt h|t\\t't ) cra risplnditi pe tot cuprinsLrl rcgatului in mici bri-
p,t,l ,,r ,,( irlla sub condncetea intendenlilor. Cu ajutorul acestorIrll,rlr \r lir ncvoie cu ajutorul armatei, inlendcntul prevenea oricet, lrI l,, rrrol ncprevizut, aresla vagatronzii, reprima cerfetoria si
hrdlrI,.r'.r rr'vohele neincetate provocale de prelrrile crescrtte ale
, or ,rl, l, r. Nu se intdrnpla niciodati, ca in trecut, ca puterea si
' r,I rl ,r Ir torrr I populatiei in aceastd problemi. Doar in orase, unde
irthr,r ,i( obicei o gardi urbani ai cirei soldali gi ofileri eraull rIr ,1, ( Jlre intendenl. se putea cere sprijin.
t i rr trle de justiiie plstasere dreptul, folosit deseori, de a redacta
rgrl,rruc:nlele de polilie. InsA acestea erau aplicabile doar intr-orlmrrlir l)irte a teritoriului, si de cele mai mtrlte ori doar inh-unrtl|rrr kr. Consiliul putea sd, caseze hotiririle sale, gi o ficea flritlr '
r,rrc alunci cand era vorba de jurisdiclii inferioare. In acelagifu* u
^a-itiu.atiei publicc' Aproalpe pesle tot' aceste
de ani care au Precedat Rcvolulia '-" -'i;;;;"';"cietate feudaii' seniorul avea in acelasi
-rf," a,.rirri. j"r si mttlle indatoriri Frr obligat si-i ajute
".J*iri. p" o"lnsnlllc rale Regrsim o'll'lTij:T1"::::;
"".ni i.-ii.i,i a Etrropei in codul prusac din l7s5 care ,sp
.,seniorri ncbuie si veghe/c cr taranii seraci sd,pnmeasca.eour
iriu,u"l, ir"r'"r" polibitului' sr procure mijloace de subzister
"r.riii"r .ri..t" nu mai ru piminturi Daca vreunul dintre
,i.a""Et", "tt" obligat si-i viniin ajutor"'
Nici o astfel de lege nu mai exista in Franla demulti
Cr*.."i"*rrii t" iulera vechile pureri' la rindul tii'i,1YJonrr. oUtig"liit" din trecut' Nici o f,utoritale
'"iili^^l',t];;;t,;";"r;. atie provi;rciala sau parohialir i" ii.l'T]Ni..ni nu mai era obligat sd se mai ocupe.de t1u:"::-'lprr"r* ."*"ie dovedie multi indrizneali vrind sl se
l'rr, r,.,rr (.ltrirli'r nLr se limita doar si vindin ajutorul ,iiranilor,'rr,r, r ,r\,,r lrclcnlia si-i invete cum si se imbogiteasci, si-idlulr ,rr. I r rrcvoie, sl-i forteze in aceasti direclie. in acest scopFtdr ,ll rr rl'rrr( rlin timp in timp de citre intendenti sau subde-Ir g,rll rrrr, r ,., r icri asupra artei agricole, se infiinlau societeti deitftt, llrrr,r. ,r' Iron)ileau prime, se intrelineau cu mari cheltuielil,r l,trl, r, ,rl( , rr|or produse erau distribuite. Se pare ci ar fi fostlltll lr ', , lr, .r, , :i re usureze aplsarea sau si se micsoreze inegr-lllal' ,r , ,l ,lrl', rl rilor i:are impovirau in acea epoci agricultura. Darl,llht' r,. llrr,rlir nrr si a dat niciodatA seama de acest lucru.
I rrr, , ,r r , , rrrsiliul ii obliga pe oameni si prospere cu orice chip.lt t rlrrr, r,,,rsc hotir6rile care-i fo{au pe artizani si foloseasci{ rll, rn, rrxl( si sa fabrice anumite produse. Sicum intendenliiIItr r,rr ,1, ,r;r rrrs sl"r supravegheze aplicarea tuturor acestor reguli,r r hldr lr r.,1,( ( tor i generali ai industriei care cutreierau provinciilelElrllll ,t .r Irl)lrnc vointa.
I t l,,r,r lr)rirriri ale consiliului care interzic anumite culturi pelltrllrll, , ,,rrsirlcrate improprii. Prin altele se ordond zmulgerea
'llhrr , ,rr, ,rrr lr)sl plantate, dupd pdreare consiliului, pe un sol de
lrlr{.t,I r,rlrt,rt.. Astlel puterea centrali ffecuse de la rolul dealtrH,tlr l,r r r'l (l('lutole.
infotdeauna cu totul neindestulito are '
CAPITOLUL3Ceea ce numim astizi tutell administrative-'"-..i"
" institulie a Vechiului Regim
in Franta libertatea municipali a supravietuit leud
t" "r"n
* i^ care seniorii deja nu mai administrauzona
::*:::';;,;';,;;u in.i a,.piut de uutoguvcmarc Sprc slarq
::Ii;:,' ,i'fiii-l; '; '"i intlrnc'c orrse'T::11':::,::;r;;';;;'.,, nislc ttti' i rcptrblie i democrrticc' in carc m;
'ri, "i*i-l^ n.o.t ,ihcr de cirrc tlt':'q: rylllli,:lllil
::ili,ffi;"i,, ;,:;i''v;"" ,-,-,uni'ip tlr c''c publica.si acrivi'
.";;;;;i;;, ntatrdt, Je indcp..'ntlentr I dttPl.'iilt,:1: ..Aleccrilc rru [o'l abolitc penlru prinlir d'ila abia ill 1692'
liite municiprte aLr [o't dc arunci sioa\c i*:il':li':::Iil;;il"tl: 'inau'ti'o"' lo'uit.rt drcptul de r i
penlru lUldcrtttn'r pc teilrlti .,- - ^: L,,6i,c,.rpa ^rr\et'"''ti;;:;;i;";rni'o,'"'o"iti'"'i bunlstarea oraselor'
ir .^;r;.;;r;,i"ior vinzarea ftrncliilor a avut adesca.efecl^e
I'::',i:,i..,".:.;:;ain'il ..onai'i" ' unei bune justilii cste ir
il;;;,';;;;; ju'i""'u"'rui''1 "11'^i1T'l]:ll1l"rlll;r;;";,*-i"t"1de auna ettcte de-a dreptul funeste' d
*"1 ,f". f" .."" aomeniu trebuie si se intalneasce respo
ffi'a..s"u#i;;;;"; fi ."tut cona'""'"a vechii moniLrhii a
ffi;';;;;;;; ..t sla ferir sa fotoseascd in caz,1 siu.regi
:il: id;;;ieior, pdzindtrse cu strisnicie si puniin
,r" fun"liif" de subdelegat sau Tt:nd:n1 -^^^^+x '-.ra rawi'-'ij. *^ o.-" dc toidisprerul isloriei' aceasLa mare re
, a"ira*ta r"'iiosa oricarei'finalirali polilice Ludovjc al ,,,r ,r;, rlr. illr: si tparcrte: fondul este pcste lot acelasi.
I lt.ltf,rrr lllrr'rl,rlil(' rrrrrnicipale deoauece caracterul lor democratic
ll t1lrl,r, I rrrIrvir' rrl XIV-li:r le-a distrus fird si se teami de ele.
l{rll ,1,,r',r,1,r. l( ir r('(lal lulr.uor oraselor care puteau si le riscum-
Flr I r r r , ' r r I r I , r t r ' , t' I voia nu atat sd le aboleasci, cit si faci negol
Cel mai adesea conducerea oraselor este datl in grija a
aduniri. Toate marile orase, precum si cea mai mare pafle a
mici, se afli in aceasti situatie'"'-'-b.i." ,a"".e este formati din funclionari municipali'
-rfi*r'-"i prfin numerosi in funclie de loc.Acea*a adll
f'"i""-e p.t*"u executivi a ora;ulu i' ronsil i y.l'":d l : :-li: ",.orn' tlc lu r ille1 cum se spuner atunci Membrii sai exerclti
' ' rasul rdscumPArase tuncliilepulere letnporari si. aluncl cano o _ i _-^ r:- -^,, Erh.'"r" tr"uiii* *ga", erau alesi' Dacir legele punea din- nou I
;;;;;;t;rq"; s[ le gi vlndi' ceea ce nu seinlimpla
i"".t*" "J*,
t"r de marii s-a degradat pe masurl ce ar
rnrri.rp"fa t" ,rfrordonat tot mai mult puterii centr-ale'
"i""rtiii" p**" indeplini penim toldeauna' insi cu cont
a.li" priir.'it a"" cu,util" icelti tunclionarimunicipali nu
;;;;i;*, l;tl au privilegii si sunt scutili de impozite'
"-i.,4 "l..*rri" rn rindurile lor' Administralia-este colectir
n, ," t"a" nici un magistrat care s[ o conduci sau care sd
;;;#;;;; "o.
Iti*u*t ttt" presedintele consiliului' i
nu adninistratorul cetelii'':" t;;;-;i."a adunare, denum itl odunarea .generald'.."rifirr oris*.tc. acolo unde alegerile rc mai lin :i
";;i;;i; i; ;*c la principalele rctivitari ale cetatii't'"'ln
,..olrt'at XV-lea' adunaree gencrali cra adesea
a, iir""^g, p"p*fltic a orasulL'i: acesl obicei spune unul
;;;;;ti:;,i;,. i. ero in n' orrt cu spirirul p''tp.ut,ar at pr't"ritr,: ," trrii. in acea epoch, functionarii municipali erau i
de catre intreg poporul; acesta era u"9li.:9.:tft" :i::l lllaea"r.*r"lfi. i-a sfirsitul secolul al XVIi-1ea' acest
mai intiineste inci uneori'
i" ti."*f ,f XVf,l-lea, adunarea general[ nu mai este
pura a" .itr" ""titenii care
^ac1iona1 :1 T::3:,::"":t'uro u\ !qr'- -- -- ' mebuie avtrt in vedere caintotd.runo rePrezenlaliva lnsa
il;;;; ;; "ste
aleasa de catr-e ryP"iii':,:i li::,: i'rsi in notabili'Unii se aflir
zlnta spir-itul. Peste tot este compl
f, "rri..f.
,r*i dropt care 1e este propriu' iar allii sunt
67
t{rlit , ,,, t,, ,r .,tr rt, rr ',;rt t t ontpaniilor, avind de indeplinit un mandat
ilrt,, r{r. ,lrr 1,.rrtr',t lter.:r'trci mici societili particulare de acest fel.
l , rr,r.,r.r,r , , rc sctrrge timpul, numirul notabililor de drept
rlhr .er,,rl ,, , ',t. r .rrlrrnirri se inmullelte, iar deputalii corporaliilorI1rllrr=rr r.r1,, l,' Irr r ||rr ( r' itt ce mai pulin numerogi sau dispar de tot.
Itrr ,, I', rr llrr.rlr( s( (lccit rcprezentanti at corpurilor, adici adu-
tr ,,r i ,,rllll. rrrrrrr,ri lrtrrghezi si aproape deloc artizani. Populalia,, ,r. r', , I r'.r rrrrr'lit(r-t atat de usor pe cet se crede de falsa apa-
tlrli r lrlr r r.rlll. llr( clcazi peste tot in acel moment si se mai inte-
reo:., ,t, l,r,,l,l, rrrt lc orisene;ti qi triiegte in interiorul propriilor.trllr | , ,, r r l tr .,rr r. irt zadar incearcl magistralii ceGlii se mai tre-
,rn., d Ir !llrrl( o[isenilor patriotismul municipal care a flcut.tat',1lturrr rrr Iivrrl Mediu; acestia rimdn surzi. Cele mai vitale
Irttt*, ,rl, r , t, rlr l)irr si nu-i mai preocupe. Acolo unde s-a simlitt* .,r4 t,,r,.rr.r,r! irrrlginii unor false alegeri libere, se dorea ca
t.. t rl,'lr,r .r rrr|,,r1,rr lir vol: aceasta se incapalaneala sa 5e abtine.
1,,,,,,, ,,,,, ,,1'rsrruil in ciecursul isloriei decat acest spectacol De
tr irrsrrurrr.. l,,rrrrr itt zilele noastre, aproaPe toti principii care au
,tr rrrr, lrl,, rt,rl( ir iru incercat mai intii si-i menlini formele. Iqi
rr. lrrl,llr,rr ,r,,ll('l cat reuneau fo4a morali oferiti intotdeauna de
r* rrr rrlr rl 1,oPul:u cu plicerile pe care doar puterea absoluti le
l, .rtf,.1, AI)r()upetoti au esuat in aceaste incercare qiau desco-
| , Ir [ ,,lr.rl r'ri cra imposibil si facd si dureze aceste aparenle
!,rr, 1 ,,,r,,'' , :rrt' nu mai erau suslinute de realitate.
ir ", , ,,lrr I ;rl XV[I, conducerea municipald degenerase, deci,
l;rr' trr llrrr ,r oligarhie restrAnsd. Cdteva familii exercitau puterea
h, hrrr L ,, lx r s( )nal, departe de supravegherea publici qi fird sI fier..lrrlr^,rlrrI lirtir de aceasta. Este o boali care a cuprins adminis-|' ilr{ lr I rlr t ,rliiL Fran[6. Toti intendenlii o semnaleazd, insi singura, rlrrlt' l,r (,rrt, se gindesc este si supuni 9i mai mult puterile1.., rl, l,rl.r,l( .onducerea centrala.
I r,r rrr.,,r rlilicil si le supui mai mult decAt erau in realitate'
llrlrp rrri rrt <lc prevederile edictelor care modificau din cind inrr,l ,r'lrrrrrrrstrirtia[E] tuturor oraselor, legile specifice ale unora
trltr , I r'r.nr perturbate de cere regulamentele neinregistrate ale,a'.rll'rl,r Accstea erau ficute la propunerea intendenlilor, firi
anchet6 prealabill qi uneori fird ca locuitorii orasului sd
cunostinti de acest lucru.
,,Aceasti mAsuri, spun locuitorii unui oraE care fusese
unei astfel de decizii, a uimit toate ordinele sociale ale
care nu se astePtau la asa ceva."
Orasele nu pot sA stabileascl o concesiune, sd
contribuiie, sd-qiipotecheze, vdndi, apere sau arendeze pr
bunuri, nici si Ie administreze sau si foloseascd surplusul
nit din iaxe, in lipsa unei hotir2ri a consiliului emisi pe baza
raport al intendenhrlui. Toate lucrlrile orlgeneqti '"ylt,:*:'J,joa otanurile sideviztrrile aprobate pnn hotarire oficiald de
.onsiiir. Sunt adjudecate in fala inlendentului sau a subdc
tilor ,ii. si de obiiei sunt conduse de citre un ingirer sau arh
a .tututoi Iati un lucru care ii va surprinde forrte tare pe cei
cred ci ceea ce vedem astizi in Franta este un lucru nou'
insl conducerea centrali se amestece cu mult mai
administralia oraqelor; puterea ii este aici mult mai mare
sunt drepturile. IatA ce am gisit intr-o circulari. adresati
intendenlilor de cltre controlontl general la mijlocul seco
XVIII-lea: ,,Ve!i acorda o atenlie deosebite falI de tot ceea
intimpld in adunirilc municipale' Veti obline- informaliile
mai eiacte asupra disculiilor care au loc acolo, pentru a t
rimite de urgen16, impreuni cu propriile comentarii"' ..
Din cor-espondenla intendentului cu subdelegalii se
inf-adevir cd puterea centralA controleazi toate problemele
seneqti, de la Cele mai mici pAni la cele.mai mT A::i'?consultati in orice chestlune gi igi exprime in mod hofirat
asupra oricirui lucru, fixAnd pAnI qi sirbitoriie' Este cea
ganizeazi, in anumite cazuri, manifesterile de serbetoare.
Iprinde flacira bucuriei in inimile oamenilor, iluminindu-
sele. Gdsesc un intendent care anendeazl cu 20 de livre me
glrzii burgheze care au lipsit de laTb Deum'
Func.iionarii rnunicipali au la rXndul lor un sentiment
al propriei inutilititi.' ,,Va rugAm cu mare umilintir, Monseniore, si ne acordali
14rlr lrr,'r.rr rr sii nc rritim demni de acestea prin supunerea
lrrlrt,lr. to.rlc (,rtlinr'le Maririi Voasre." -..Nu ne-am opusvrllrlr.i Voirslrc, Monseniore", scriu allii care se inti-
hx il lrrlrr( l'rtiri ai orasului,lrllr,l ,,,, prr.1'ritt'sc clasa burghezi pentru guvemare si cetl-grlrlllr lrl'r'tl.rle.f rl 1,,r1rrr ,1,r, ,r ,rr c:r\la stransd dependenli a oraselor le-ar fi
lltrrrtrl|l, l Nrr rr mai rimas insi nimic din ele. Se spune ciglltlr,rltr,rrl or rrsclc s-ar ruina imediat: se prea poatei inse esrc
t i lrr r,r'r r rlrrl ul XVllllea centralizarea nu le-a impiedicatIr llrlI,r lulrcirgu istorie administrativi a acelei epoci este
d$ lr ' '
r i I r r r I r r i r r I i r problemelor orisenesti.d lr' rrrliur dc la oras la sat intahim alte puteri, alte
, rl,tt,r,,,.r',i rlcpcnden!I[F].ll lrr,rrtl I'irrc indiciile care imi arate cd, in Evul Mediu,
ll llr.r ,rr rri s t au format o comunitate distinc6 de cea se-tlr'l I r rrl sc lillosea de comunitatea siteascl, o suprave-
lt I lr[rl r r. it; inst aceasta detinea in comun anumite bunudI llr r rr rr irvcir rlcplinl proprietate; isi alegea conduc5torii si
Itlll r\trr ill spirit democratic.frlil vr( lr(: <trganizare a parohiei se regiseste la toateI ru r' ;ur ( unoscllt feudalismul si in toate tirile in care
ll{lfurr si irr implantat rimisitele propriilor legi. Urmele[llrr.r, 1'r'stc lot in Anglia si ea era inci extrem de vie in
lr ,,;rizct i de ani in urmd, a$a cum ne putem convingeFnlrrl lrri lrricdrich al lllea. Chiar in Franta in secolul al
rril cx islir inci unele vestigii.flIlrlcx cir, atunci cand cercetam pentru prima dati inlllll irlcn(lcnte, denumita parohie in vremea Vechiului
tltr lrr,,t srrrprins si regdsesc, in aceasti comunitate atat derh, rrr,r.r vilr-r, multe dintre tesiturile care mi impresiona-
rrl n lir t onrunele rurale din America si pe care le consi-rtrrrrr i in nrod gresit ca o singularitate specifice lumiittrl, rrrr'iccalaltd nu au un organ reprezentativ perm rentr|I rrrt r1rir| propriu zis; si una si cealate sunt adminisfateIrrlr lronari care actioneazi ln mod separat, sub condu-voirla gi piotectia dutnncavoastri, scriu unii dintre ei
cerea intregii comunitali. in ambele se "'".:::'lirr:ili:.ir""# r"i"r^r" i^ care toti locuitorii' t:'i",tly:ll*gti:ilJlil ::l; i:l;:lil#;;;;i".ifur'i' probreme intr
:',i;;i;i;U;;"'in'r atat cit un om viu poate semana cu u
ceer ce vom vedea'
in secolul al XVIII-lca' numan'rl si numele *Ii",::l::
,"hiJ',*i;;; i;ntt't dt p'o'i"it' Ne dim seama-dir'
;;;;;;t" cd acesti lunctionari fuseserb 'i] '^"I.:-:::::il1 i';i; il;i;,""nui "'ti'u3and
aceasta aintrat in
r;i;.;;;*ii;' : i 9i':'il: I ::l:::l ::['',T::X1feala' nurrrarur rvr tarii sunt redusi la doi: unul
din secolul al XVIIIIea functior
ilJ; .:;;;;-,1, celilalt se numet:::Yit :i:::i:'Y[,Hi:"i,;;;ii;";lionari municipali sunt inci alesi sau ar t
si fie, insi au devenit peste tot lnstrumenrcle ^statului
maisa r1e' lrrsa v----
colector"t' aflat sub ordidecit reprezentanlii t:*'n"'l']";;;iiirlrlii.r.
Sindicul.directe ale intendentului' percep
:rilH.".*,,"ili,,ita u 'ulatttiu*tui
htendentului' il reprezr
rfi #;;;; I
" . are p ri v e sc o rd i n e
" q' bll:T?X, ?:l :,:H,1
l'::"r"J;;li;";;:;i * ';''" p;iveste miIitia' Iucrari,e
il. ;;;;:;i; upr i'a"'e a tu*o' * q' !l-t^'l::15 ;., ^^, " ^..""' 5i"..r. t'il am vazut deja' rirmane sfiain de toate ac
d., ^;i
;;;;,;;;ri i : n i c i mic er nu': 11' ^':'^:1:::l:fli:ilti'#",f;j;;;i
'uui n-,ur'' pe masura ce puterea sx esre
;#;;;];""ste sriii prin care altedata seinlY1l'11Dlnc ursrru).'
orgoliul daca l-am invita asl'saii par nedemne de el' 1-am rdnr
ll ;,11.i;.- i; ; ;'em are' Nu T'' : "l1y: :;:""' : :fl 3::i: T:
, ' ll,rllr,
.rr:rt tlc independent, atdt de favorizat, distruge sau slabeste
r ,rl, r')lu lilc Iumii parohiale.A,.rr r r rrrr voi arita mai departe, contactul cu el i-a flcut si se
rr lrrlrcrc tr oras pe aproape toli locuitorii care aveau un anumit, r ll ,,r rrrlcligenti. in afara sa, nu rimane decat o turmi de ldranittx r llr ,rr l,.r'osicri, incapabili de a se ocupa de adnrrnistralia trebu-
I tl,,r r r ! rrrr c. ,,O parohie, spunea pe buni dreptate Turgot, este o
,rrIlrrrrIrrr;r rlc colibe si de locuitori nu mai pulin pasivi decat ele."I t,r( urrcntele administrative din secolul al XVIIIIea sunt
l,lrrr, ,l, Plingeri nascute ca urmare a incapacitilii, ine4iei ;i ne-
.rr'lt. t , ,,1(.. torilor si sindicilor din parohii. lucruri deplinse de
rrrrr..rrr. irtcndcnti. subdelegali li chiar gentilomi. Insi nimeni
llll ]rl r)n piini la cauze.l',rrrrr liL Revolulie parohia rurald din Franta pIslreazi in con-
,ll' rr',r srr ccva din aspectul democratic pe care i l-am identificat
Il I r rrl Mciliu. Este vorba de alegerea functionarilor municipali
",rr rl'' ,lrs( ularea problemelor comunei: clopotul satului ii aduni
1,, l,rr,rr rr liLta pridvorului bisericii; arci au dreptul sd se prezinte
,rr,I .,ir,r, ri. cAt gi boga(ii. Este adevarat cI, odati reuniti adu-
r.rr ,r, rr cxisti nici deliberlri propriu zise si nici vot; insl fieczue
r'jl |,'irlr' ( \prima pirerca si un notar impus de lege in acest scop
ir ,r. r r:,l r.unenteazd ;edinla in aer liber, re{ine diferitele lucruri-1,rr , .,r l, noteazi intr-un proces verbal.
| ,rrrrl comparim acesle aparente iluzori.i ale libertirlii cu ne-
t.'rllrl,r r( rlii care o acompania, descoperim deja la scari micirrl. r',r n[ri absoluti guvemare poate si se combine cu unele din
t,,rrrr, l, r clc mai extreme ale democraliei. Opresiunii vine si i, l| r ,rlirLrge si prefdcitoria ridicola cA aceasla nu este obseruati.
\,,,r,,t,r ir(lunare democratic[ a parohiei putca foarte bine si-si, r l,rlr r' ( l( )rinfele, insf, nu mai avea dreptul de a-si impune voinla,l.r h I , ,r .,i consiliul municipal al oragului. Mai mult, adunarea nu
t,rrtr,r v,rbi decit atunci cAnd i se dldea cuvintul, clci nu era
lrrrrll,ll rrr lie reunitl decit dupi ce fusese solicitati permisiunea
rr|rr'..;r .r intendentului. Dupi cum se spunea atunci, adunarea era
r rr\ t^ ,tti lupd bunul plac al rntendentului. Chiar in caz de una-
r'lrrt,rlc. itdunarea nu putea nici si fixeze taxe, nici si vindi, sIii ffi;,: ;;?-tt"giit" 'ur' impiedicn o bunir conducere p
hiali sa o inlocuiascd pe a sa' L'n parlicular alat de dilerit de
cumpere, si inchirieze sau si se apere in justitie flre permisiunea
conslliului regelui. Pentru a rcpara striciciunile provocate de vint
acoperiqului bisericii sau penlru a rcconslrui zidurile derimate ale
casei parohiale, trebuia obtinuti o hotirrfuc din partea consiliului'
Acesiei reguli i se supuneau toate parohiile, de la cea mai indepdr-
tatA de Pa;is pini li cea mai apropiatir' Am vizut parohii care
cereau consiliului dreptul de a cheltui 25 de livre'
Este adevlrat ci locuitorii pistraseri, de obicei' dreptul de a-qi
alege prin vot universal magistralii. insd adesea se.inta-p11:i
intendlntul sa-i desemneze acestui mic corp electoral un candidat
care era intotdeauna ales in unanimitate' in alte cazuri' intendentul
anula alegerea spontani a adunirii parohiale, numindu-i personal
pe colect-or qi pe sindic; apoi suspenda pe o perioadi de timp ne-
defiliti orice noui alegere. Am vAzut mii de asemenea exemple'
Nu se poate imagina destin mai crud decat acela al funcliona-
rilor comunali. Cel din urmd dintre agenlii puteri centrale' subde-
legatul, ii obliga si se supuni celor mai mici capricii ale sale'
Aiesea ii condamna la amendd si uneori ii arunca in tlchisoare'
pentru ci garantiile care in altl parte ii apirau pe cetlleniimpo-
t iru alUlt-*iutri nu mai existau aici ,,Am aruncat in inchisoare'
.frrr.u rrn intendeni in 1750, citeva clpetenii ale comunitililor
..r" -ur.r.uu, obliginduJe pe acestea sI pliteasci deplasarea
cavalerilor de jandarmerie Prin aceasti metodd le-am infrint uqor
rezistenla." De asemene4 funcliile parohiale erau considerate mai
po,ir, "tono*.i, "at
ca sarcini de la care trebuia si te sustragi prin
tot felul de subterfugii.Si totusi aceste iltime rimiqi,te ale vechii conduceri parohiale
le eriu inca scumpe laranilor. Chiar qi astazi, shgura libeflale pe
care o inteleg cu adevarat dintre loaie libeflelile publice' este liber-
iut", parlrtiie. Aceasta este singura problemi denaturd publice
"."-ilrrt"r"."-a in mod real. Atit de mult se men,tin aceste forme
ie.a tona, incat cineva care las[ bucuros conducerea intregii
naliuni in mana unui st6pan, se revolte imporiva ideii de a nu
avea nici un cuvAnt de spus in administrarea propriului sat'
( itx ce tocmai am spus despre orase si parohii, este valabilllfl lrtl lrproapc toate corpurile carc aYeau o existenti aparte si o
I'r('llr i('ltte colectivi.Srrh Vechiul Regrm, ca si in zilclc noastre, nu exista oras, targ,
rrtt \;llr fi-ttun oricet de mic, spital, fabrici, manistire sau colegiu
' rr(. sr Ii putul avea o vointd independenti in ceea ce priveste
1,r,,pr iilc afaceri sau adrninistrarea propriilor bunuri. Atunci ca gi,r' ror, ir(lministratia ii linea deci pe toli francezii sub tuteld, oIrrtr.lrr crrc la nivelul practicii, dar si la cel al cuvintelor, devenisehllloIinli cu insolenta.
Nu exisra lara in Europa h care uibunalele ordinare sir depindd
,rt ;;i;;il";ea cenrrala decit in Franta; insi nici lard in carg
*ir""li-i*-."or,onale sa fie atat de prezentc' Aceste doui lucruri
"""a" ,""i a"f"'fn comun decit se crede Regele nu putea-con-
*"'rl"..rr" a. f"c soana judec atorilor: nu putea nici sa-i revoce'
IlJl#i:$ffiri,ii'" i*i'oi'tie si' de ccrc mai *ll'-"-":
"i.i -4"u. tr-i *^seze in grad intr-un cuvint nu-i putea r
"l.f ..,urir*f" ambilia,-nici frica' iar regele t.
" 'iTlt1lI"r-irii" **',., independenti Aceasra l-a iircut' mai mult.
I.,?;;;":';";;:,"g"""'i"i j'o"n"iI":'lTIl"^:T-'],.i i, t-r-roa air""t si si creeze pentru uzul siu personal' in
." "i rr" "i,-t",
a" tribunal muli mai tndependent' carele p
ffi$;;;';;;ia a" a'"pt""' r'i a ameninla puterea regali'-' -in
ult. 1i.i..,tm ar [i anumitc pirti ale Germariei' in caret
ul',nor"il -alnr. nu fuseserlr niciodard atat de irdependcnte l;
O"'p-t"t* .."itrf d prccunt ccle din Franta acclei vrcmi .o
astl
a. ir".ur1i. nu a fost nccesua: iir jlsritil-rll1t,::::,'t::uE prq!au.r'!
".ii* "i.'"or,r. Prircipele erainde:rjuns de stapan asupral
"aioirot p"n* a mai avea nevoie 9":o.*"-d:,,,^ -^^^,.., ^""'";;.;;;;-.t,i
lu etenrie edicrele si declaraliile regelui
cate in ultimul secol al monarhiei' precum si hotar'rrle-con- si foarte Putine in care
emise in aceeaqi vreme' vom gal
;;;;; jo; ; "
luat o misurr' si fi omis sr spundcr-p
CAPITOLUL4.Iustitia administrativi $i garanlia. ^
rrn.tio"nltii[. .unt institu{ii ale Vechiului Regim
rkrrlrlor si a consiliului. ,,Ordoni intre altele Majestatea Sa ca
trrirtc contestaliile care ar putea surveni in urma executirii pre-
r'.rrtci lrolirdri, cu exceplia apelului la consiliu, se fie prezentate
tll lrlir intendentului, pentru a fi judecate de citre acesta." Aceasta
,',,tr lorntula obignitb.lrr rlomeniile reglementate prin legi sau cutume vechi, in care
rrrr crr luati aceasti precaulie, consiliul intervine firi incetare pe
, ,ir' ,t twtcare* , preia din miinile judecitorilor ordinari afacerea
I r ;rrc ;rdministralia este interesate, pentru a se ocupa direct de ea.
llr.llrstlelc consiliului srutt pline de astfel de hotir6ri de evocme. Cu
I rrr rl)r r l, oxceplia se generalizeazi, faptul se transformd in teorie. Este
rtrrlllit. nu in legi, ci in spiritul celor care le aplici, ca o maximi de
rtrrl, ( ir loate procesele in care este arnestecat un interes public, sau
' rIl. s( rlirsc din interpretarea unui act adminisfativ, nu mai sunt de
r r rrrr;rctcnta judecitorilor ordinari, al ceror rol este de a se pronunfa
trr ,,1,, rt' care ii privesc pe pa.rticulari. in acest caz noi nu am gdsit
rllr rrt lirrnula; ideea apa4ine Vechiului Regim.I )in acea vreme, cea mai mare parte a problemelor litigioase
r nrr' ;rprircau in legiture cu perceperea impozitului sunt de com-pr,tcrrtir cxclusivd a intendentului si a consiliului. La fel stau lu-r r I r rlr si in ceea ce priveste polilia drumurilor si a transporturilorrI rrrcrcs comun, a relelelor importante de comunicalie publicl,rr rirviAxliei fluviale, etc.; in general, toate procesele in care este
lrtl r ( \l1i autoritatea publici se rezolvl in fala tribunalelor admi-I I',lr irl ivc.
lrrtenden{ii vegheazi cu mare griji ca aceasti jurisdic{ie extra-
rrrrlrrurli sI se extindi fdri incetare; ei il avertizeazd pe contro-hrrrrl licneral qi stimuleazd consiliul. Meritl amintit motivul pe
r ,rr,. rl invoci unul dintre acesti magistrati pen[x a obline o evo-,,rr,,..ludecitorul obisnuit, spune el, este supus unor reguli fixe,, rrr, il obligi sd reprime un fapt contrarlegii; insi consiliul are
lrr[rt(l('luna dreptul de a deroga de la reguli intr-un scop util."('onform acestui principiu, il vedem adesea pe intendent sau
',rrrsilirrl obtinind jurisdiclia unor procese care nu au dec6t o
:::;;;:;;""ese vor fi aduse in mod exclusiv in fala ' Irvocare - trimitere a unei cauze sprejudecare la o altl instanli (nota trad.).
legituri aproape invizibili cLr adminislraliil prrblicir sau care, inmod vizibil, nu au nici o legdturd cu accasia. i_tn rcntilo, .flith-.dlsputa cu vecinul siu si nemultumii dc hotriririle judecitorilordin jurisdiclia sa, cere consiliului .u
"ro." p,.r..ul.,i t;i#;;;
\'onsullut raspundc: ..Chiar dat.u Ji. i cli ,, ,1,., ,t" i,ir.r* ,rni_culare, care intri in atributiile tribun.rlcl,rr, f l.,;"rrrt"" S, Iout"intotd-eauna, cind doreste, s; i.l ,"rc,r. ,i,.;;1,, ,i;;hot#;orice fel de problemi, hjrii a li nevoitr.i sri ij!:l s(,cotcrli..,
. Deobicei, toti oanrenii obisnrritr !xl.c lrriL)rr uitlrnea publiciprir vreun acl de violcntr. sunl tnrili.i. 1,rirt, ,,,. .,,.. i" a;i;;;;;_dentului sau a oliterului dcjendlnrri- ( c.r ,,,ri ,,,.r" p** r..uot_tetor, care se nasc adeseori din cauza scumpctci ceiealelor, daunaster'e la acest tip de evocare. .lntendcnlLrr ,ri alefuri atrnci unanumit numir de subalterni, care formcrzir on rct a" co.rsitiu J"prefecturi pe care l-a ales el singur, si lLrdeci p.oa"r.t" p"nut"Am gasil horirari pronuntate in lccst ici. c,tre...,n.l;rnrna oamenliIa Slllera sau chrar la moarle. Proceselc I)(.n alc .iudcc ate de calreintendent sunt inca frecvente la sfdrsitul secolri ,i uf iVnf"uj-
Jurislii modemi. de fapl cei de &cpt aar:tinirtrariv, ne asis;aca s-arealizat un mare progres de la Revoluric incoace: ..inalnte,puterile judiciare si administrativd se confundau, ,pr.'"1; irii"timp, ele au fost separate Si a fost repusd fiecare in drepturi.,. p;;t ,aaprecia cum tlebuie progresul de care se vorbeste aici, nu trebuieu.itat niciodata cd dacd, pe de o pane. pulere,r jud iciarir se inrindearara rncetare pe vremea Vechiului Regim dincolo de slcra naturalaa autorit 5tii. sale, pe de alti pa-rre. ea nu isi indcplinca ni.ioaaiacomplel alribuliile. Cine nu vede dcc6t unrr di trc acesle doualucruri nu isi poate face decal o idee incorIlplcli ,i i,t"a OerDI"a1ls] lu1ru. Uneori se permitea rribunalclcrr iii atloptc ,"gt.rnin_tiri in domeniul administra(ei publice. ccca cc in rnoO ,i_if..tnu era de compelenla lor: alleori li se inrerzicea si judcce ade-vdrate procese, ceea ce insemna cd erau cxcluse Ain p.op.iri-io.domeniu de competen[a. Noi am hlarurar. inrr_aO"ui., ir*iiia ainslera adminisralivi in care Vechiulul Rcgim o liisasc sl intervinipe nedrepq dar in acelasi timp, cum am vizut, puterea ccntrali seamesteca firi incetare in sfera naturali a justifiei, iar noi arn lisat
,rr r.st lrrcru neschirrll)at, cu si cind conluzia puterilor nu era la fel,h, 1r,.r iculoasl intr-un r.az ca si in celirlalt, sau chiar mai rea. Cicilrti r vcn t ia justitiei in adminislratic nu dinneazi decit proceselor,ln trr rl) ce interventia iLdrninistratiei in justilie perverteste oameniirl trrrrlc si-i tranforme dcopotrivi in persoane revolutionare si',r.rr ilc.
l'rinlre cele noua sau zece constitutii care au {ost stabilitepr.nlr u lotdeauna in Irranta de saizeci de ani incoace, existi una in, ,rrr.r.stc prevdzut in mod exprcs cd nici un agcnt al administratieirrrr 1',r.rtr. fi adus in futr tribLrnllelor ordinare lira ea in prealabillrrrrrlirca sd fi fost autorizati. Articolul a pirut atat de bine con-, r.lrrrt incit distrugnnd constitlltia din care ficea parte s-a avut griji.,rr lic srtlvat din mijlocul ruinelor, iar de atunci a fost tot timpul, I llrijir aplrat de revolulii. Administratorii sunt inci obisnujti,,,l, lrrrncasci privilegiul care le-a fost acordal prin accst articol
r rr.r r lin marile realizdri ale lui '89. Insd gi aici se insali., deoarece,,rrlr vcchea monarhie, la fel ca si in vremurile noastre, puterea, lrtrirlli avea tot atita griji de a-i feri pe funclionari de nepldcerea,lr, ,r sc confesa in lata justitiei ca simpli cetlleni. Singura dife-r, rrt.r cscntiali intre cele doui epoci este aceasta: inaintea Revo_lrlr(.i, puterea centrali nu isi putea acoperi agcntii dec6t recurgdndl,r rrrrrsLrri ilegale si arbitrare, in timp ce mai recent le-a pemis silr,,lczc legile in mod legal.
('ind tribunalele Vechiului Regim voiau si actioneze in jus_trlt( l)c vreun reprezentant alputerii centrale, interyenea de obicei,, lr, rl;uire a consilir.rlui care il sustrdgea De acuzat judecdtorilor sirl rr rrrrilea in fala comisarilor numili de citre consihu; fiindci,, rrrrr scria un consilier de stat din acea vrerle, un administratorlr,llruil in felul acesta ar fl fost expus prejudecitilor existente inr r r r rcir j udecAtorilor ordin ari, si autoritatea regelui ar fi fost com-l,ri'r)risat. Aceste tipuri de evociri nu se intimplau doar din c6ndrrr ,;irrtl, ci in rnod frecvent si nu numai in cazul agentilor prin_, r1,,rli, ci gi al celor mai putin imponanti. Era suficicnt si apailiir,lrrrrnistratiei pril cca mai mica legdturi pentru ca si nu ic rnair rrri tie altceva deci.t de ea. impotriva nnrri supraveghetor insir-rr rr rr indeplinirea corvezilor in constl.{rctia dc podriri i;i soselc
este intentad acliune in justilie de cifte un tAran maltratat. Consi-liui evoci acest proces, iar inginerul gef, intr-o scrisoare confi-denliali citre intendent, spune:,,Intr-adevir, supraveghetorul este
de condamnat, dar acesta nu este un motiv pentru a lesa procesulsI-si continue cursul firesc; deoarece este foarte importart pentruadministratia podurilor qi soselelor ca justilia ordinari si nuinstrumenteze sau si primeasci pldngeri dil partea Franilor su-pusi la corvezi impotriva supraveghetorilor. Daci acest exempluar fi urmat, lucririle ar fi tulburate de procese nesfirgite, niscutedin o^stilitatea publicl fali de funclionari."
Intr-o alti situalie, insuqi intendentul ii spune controloruluigeneral, in legituri cu un antreprenor de stat care luase de peproprietatea vecinului materialele de care se servise: ,,1{-ag putease vd spun cat de prejudiciabil ar fi pentru interesele administra-
liei s5-i abandoneze pe acesti antreprenori judecilii tribunalelorordinare, ale cdror principii nu se pot concilia niciodati cu celeale administratiei."
A trecut exact un secol de cdnd au fost scrise aceste rinduri,insi s-ar pirea ci administratorii care le scriau sunt contemporaniinosri.
CAPITOLUL5( 'cntralizarea a putut si se infiltreze in mijlocul
vechilor puteri si si le inlocuiasci flre a Ie distruge
Acum si recapituldm un pic ceea ce am spus in ultimele treir rr|lr!( )lc; un corp unic si plasat in centrul regatului, care reglemen-
l ,rzir rulministralia publici in intreaga lari; acelaqi ministru diri-
litr(l irproape toate problemele inteme; in fiecare provincie, un
',r rtirr agent care conduce totul pane in cel mai mic detaliu; lipsa
, ,rrPrrrilor administrative secundare sau a corpurilor care si poatirrr lronu fird a primi in prealabil autorizalia de a face ceva; tribu-rr,rl,. cxcepfionale care judeci acele cazuri in care administratia
",1(' interesate qi care ii acoperi pe toli agenlii acesteia. Ce este
rr.,t,r, tlacd nu centralizarea pe care o cunoastem? Formele sale,,U, rl lllai putin evidente decat astizi, intervenliile mai pu,tin orga-
rr/rtc, existenla sa mult mai agitati; dat este aceeasi realitate. De
,rtrrnci nu a mai trebuit si i se adauge sau si i se ia nimic; a fost,.rli(icnt sd se dirdme tot ceea ce crestea in jurul sdu penfu ca,,,r rrpari asa cum o vedem astizi[G].
Cca mai mare parte a instifuliilor pe care tocmai le-am descris
.rr Iost lnlre timp imitare intr-o mullime de locuri diferite; dar atunci
,'r rur specifice Franlei si vom vedea cur6nd ce mare influenti au avut.rsrrpra Revoluliei franceze si a evenimentelor care i-au urmat.
insi cum s-au putut intemeia aceste institulii de dati recente
rrr Irrim{ain mijlocul rimisilelor soci,etilii feudale?
A fosl o operd de ribdare, iscilsinta fi timp indelungat' mairrrrrll decdt de for!6 si de liberlale de acliune. In momentul in ciue
.r srrrvenit Revolulia, nu fusese aproape nimic distrus din vechiul
edificiu administrativ al Frantei; un altul Iusese construit, ca sdspunem asa, sub tenrcliile celui vechi.
Nimic nu indici faptul ci, pentru a realiza aceasti dificildmunci, guvemul Vechiului Regim ar fi urmirit un plan gAndit inprofunzime dinainte; s-a abandont pur si simplu instinctului careindeamnl orice guvem si doreasci si conducd singur toate prc-blemele, instinct carc riminca mereu acelasi pentru toli agenlii.A lisat vechilor pr-rteri numele strivechi si onorurile, insi le-a sus-tra:; incetul cu incetul intreaga autoritate. Nu le,a alungat, ci le-aconcediat in mod politicos din domeniile lor. A profitat de inertiaruneia. dc egoismul alreia. pentru a Ic lua locul; ajutandu-se intot-deauna de toate viciile lor, neincerclnd niciodati si Ie corecteze,ci numai si lc submineze, a sfirsit intr-aCevir prin a le inlocuiaproape pe toatc printr-un agent unic, intendentul, al cirui numenici mi.car nu era cunoscut atunci cind aceste vechi puteri seniscuserl.
Singuri puterea judiciari a deranjat guvemul in aceasti intre-prindere; dar chiar si in acest caz, acesta a sfdrsit prin a obline esenlaputerii, nelitsindu-le advcrsarilor decit o umbrd din ea. Nu a exclusparlamentele din sferl administrativi; s-a extins el gradual iniun-trul ei, astfel incit si o umple aproape in intregime. in anumite ca-zuri extraordinare si trecitoare, de exemplu in caz de foamete, cAndmdnia poporulLri oferea un punct de sprijin ambitiei magistratilor,puterea centmli lara pcntru momcnl parllmcntelc si administrezesi le permitea sii faci o girligie care adesea a fost retinuti de cetreistorie. Insi curAnd isi relua in tlcere locul si isi rcinstaura in moddiscret conlrolul asupra oamenilor si hrturor problemelor.
Daci am fi atenti la lupta dintre parlamente si puterea regali.,am vedea cd ne regisim aproape intotdeauna pe tercnul politiciisi nu pe cel al administratiei. Disputele se isci de obicci in legd-ture cu un nou impozit; ceea ce inseamni ci accsti rloi adversariiqi disputi nu puterea administralivi, ci pc cea legislativir, pe careambii aveau tot atet de putine drepturi sd o acaparczc.
Acest lucru e cu atet mai adcvirat cu cet nc rpropiem deRevolutie. Pe miisurii ce m6nia populard incepe sii sr: inflarneze,parlamcntul se amestcci tot mai ntult in politici si cum. in arelasi
tllrlr, l)r.rterea centrali si agentii sii devin mai experimentdti qi mainhlli,l)arlamentul se ocupi din ce in ce mai putin de administralia
lttrr;r'irr-zis5; cu fiecare zi, el devine mai putin administrator si mairrlt tribun.
'I irnpul, de altfel, deschide firi incetare puterii centrale noi di-tr\ lii rlc actiune, pe cnre tribunalele nu au indemAnarea si le ur-rrr'/r', (lcoarece este vorba de problcme noi, in care nu existl pre-r ''rl(
nlc si care sunt str-irinc nrtinei judiciare. Societatea, care se afliln nrirr(' progres, are in fieca:e moment noi nevoi, liecire dintre eler rrrr.,titrrind penlru guvcm o sursir noui dc putere; pentru cd numaiyrrlr.rnrrl este capabil de a satisfacc aceste nevoi. in timp ce sferarrlrrinislrativi a tribunalclor rim0ne fixi, aceea a guvemului estelrulrrlrr si se cxtinde firl incetare odate cu civilizatia inslsi.
l{cvolutia care se apropie si care inccpe sd agite spiritele tu-tlr"r ll ncezilor, le inspiri acestora o mie si una de idei noi, pe, rrrr, rrrrrnai guvemul le poate realiza; guvem pe carc, inainte de,r I r.rstrrrna, Revolutia il dczvohi. Ca gi celclalte institutii, el insu;ier pr'rli'ctioneazi. Acest lucru este evident in specialcind sunt stu-rllrrtc rrrhivele. Conlrolorul gencral si intendentul din 1770nu mai$,rrlliurii clt intcndentul sau contro]orui general din 1740; admi-rl,,lrirliil s-a transfomral. Agentii sii sunt acciasi, insi ii animi unrrlt ',1rilil. Pe misuri ce a devenit mai precisi, mai cxtinsi, adminis-lrrrlrir ir (lcvenit si mult mai sistematici $i mai savanti. Ea a devenitIrrr Ir(xleratir pe misuri ce a reusit si ia totul in stApanire; este0r,r |ulin opresivi, insl conclu.e mai mult.
( i:lc dintai eforturi ale Revolulici au distrus aceastA impor-rxnr.r inslitutie a monarhiei; in 1800 ea a fost restaurati. in pro-lrl. rr rc iidministralivc nLr principiilc de Ia I 789 au triumfat in acear 1,lr rr si mai tarziu, asa cunl s,a spus dc atatea ori. Din contrl,t,r,rtr' principiilc adnrinislrarivc ale Vechiului Regim ar.r lost repusetr \.rl()iue $i s-au rncnlinut.
l)irca as fi intrcbal prin ce metodi acest fragment al VechiuluiIt, g irrr a pufut fi transporlrl si incorporat dintFo bucati in noua,,, ' ( tirle, as respunde ci centralizarea nu a pierit odati cu Revo-lrlr.r, pcntru cA centrallzarea reprezenta inceputul si semnul acesteillrvolLrtii. $i aq adduga ci, alunci cand un popor a distrus in sAnul
sIu ari$Iocratia, el se indreapE in mod firesc citre
line intr-o stare de divizare.
Trebuie atunci mult mai pulin -efort pentru aJ grlbi in aceadirec{ie, decat penlx al retine. in sinul sdu, toate puterile tindmod natural cltre unitate, si numai cu multi arti l_ai mai
Rcvolulia democratica. care a distrus atatea inslitutii ale Ve-chiului Rcginr. rebuia deci si o consolideze pe aceasta. Iar cenltralizarea isi gisea atAl de liresc locul in socieirtea pe care RevoJIutia a creat-o, incat s-a putut cu usurinta crede ci este una dinrealizarile sale.
CAPITOLUL6Despre moravurile administrative
de sub Vechiul Regim
Nu putem citi corespondenla unui intendenl din vri:mea Ve-
r h rrrlrr i Regim cu superiorii sau subordonalii siii. firii sii admirimrrrr xlrr I in care aseminarea instituliilor ii ficca pe adnrinistratorii,lrn irc ca vreme identici cu cei din vremurile noaste. Acestia par
',,i si (lLra mana peste pripastia creati de Revolulia care-i separi. Aq,,prrrrr: acelasi lucru si despre cei supuEi administratiei. Niciodati nu
rr [rst rnai evidentl puterea legiuirii asupra spiritelor oamenilor.Ministrul este deja stapanit de dorinta de a se ocupa personal
,,r in rlctaliu de toate problemele regatului si de a rezolva in modrlrrce I totul de la Paris. Pe mlsuri ce timpul trece si administralia,,c pcrl'ectioneazi, aceasti pasiune creste. CIre sfdrgitul secoluluirrl X VIIIJea, nu se mai poate infiinla nici mdcar o institulie cari-rrrbilir in fundul unei provincii indepirtate ferA ca numitul controlor
11'rrcral sd nu doreascl si-i supravegheze chelnrielile, si-i redacteze
rr'llrrlrnentele si sl-i fixeze sediul. Daci se creeazl o casi pentru
r cr stlori, atunci conholorului general trebuie sd i se aducd la cunoq-
trrlir numele cersetorilor care se prezinti aici gi si i se spuni cu
prccizie cAnd ies ;i cdnd intri. De pe la mijlocul secolului (1733),
I )1. d'Argenson scria: ,Detaliile incredinlate ministrilor sunt imense.
Nirrric nu se face fIrI ei, totul se face prin ei. Iar daci cunostinlelerrrr lc sunt tot atit de intinse precum puterea, ei sunt obligali sA lase
r(,rul pe seama comigilor care devin adevira$ stipAni."Conaolorul general nu cere rapoarte numai asupra chestiunilor
lrrrblice, ci si informa.tii asupra persoanelor. Intendentul se adreseazi
la rdndul siu subdelegalilor si spune cuvdnt cu cuvilt ceea ce aflide la ei, ca si cdnd ar sti inrr-adevir totul prin propriile mijloace.
Pentru ca Parisul si controleze si si stie totul, au trebuitinventate o mie si una de metode de conrol. Masa corespondenteiera deja enorma. iar intdrzierile in procedurile admiristralive atatde mari, incdt nu am remarcat niciodati. si se fi scurs mai putin deun an inainte ca o parohie si fi putut obtine autorizatia pentrureconstruirea clopotnitei sau repararea cerdacului bisericii. Cel maiadesea trec doi pnni la trei ani inainte ca cererea sd fie aprobatS..
Consiliul insusi remarcl intr-una din hotirarile sale (din 29martie 1773) cd ,,formalititile administrative duc la intirzieri ne-sfirsite in rezolvarea problemelor si dau nastere adesea la pldn-geri dintre cele mai justificate; fomralialile sunt cu toate acesteanecesare".
Credeam ci gustul pentru statistici este specific administrato-rilor din vremea noasfiA; insi mI inselam. Citre sfhrsitul Vechiu-lui Regim i se trimit adesea intendentului mici tabele tipArite carenu mai trebuie decit sd fie completate de catre subdelegalii sausindicii din parohie. Controlorului general ii sunt fdcute rapoarteasupra naturii lerenurilor, culfurilor, speciei gi cantitililor de pro-duse, numirului de animale, industriei si moravurilor locuitorilor.Informaliile astfel obtinute nu sunt cu nimic mai putin minutioasenici mai sigure decdt cele ftlmizate in situatii identice de cltre sub-prefeclii si primarii din zilele noastre. Aprecierile ficute de citresubdelegatiin aceste ocazii cu priyire la caracterul populatiei suntde obicei pulin favorabile. Acestia revin adesea la pdrerea cd,,lfuanul este in mod natural lenes si nu ar lucra dacl nu ar fi obli-gat sd supravietuiasca". Iala o doclrinA economici cc par.e loanerlspindita Ia acesti administrarori.
Chiarsi limbajul administrlti' al celordouaepoci sc aseamdndintr-un mod izbitor. in ambele cazuri, stilul este dccolorat, vagsi moale; fizionomia specifice a fieieruia dintre cei care scriu se
$terge, pierzandu-se intr-o mediocritate comuni. Cine citeste unprelect citesle un intendenl.
Abia cdtre sf.arsitul secolului, c6nd limbajul specific lui DiderotSi Rousseau a avui timp sd se rlspAndedsci si si se dilueze in
lrrrrba vulgari, falsa sensibilitate care umple ci4ile acestor scriitori
Irr rrccresie pe administratori 9i chiar pe oamenii de finanle' Stilul
nrhrrinistiativ, care are de obicei o texturi foarte seaci, devine apoi
lr.;rlucuri mieros 5i aproape delicat. Un subdelegat se plinge inten-
;h.nrului de Ia Paris ci .,simte adesea cdnd se afld in exerciliul fiutc-
lrrr ii o durere deosebit de sfaEietoare pentru o inimi sensibili"'
l)uterea centrali distribuia parohiilor, ca qi in zilele noastre'
illlrtlrite ajutoare de caritate, cu condi,tia ca locuitorii si aducl la
lrrrtlul lor anumite ofrande. Cind suma astfel oferit6 este suficienti',
r rrrrlrolorul general scrie pe marginea ordinului de repartilie: bine
\utttam sai;fdcuti;insi atunci cnnd contribulia este considerabil['
rrt tl c.trzd: b i ne, s u n te m s at isfd.c Ltti s i s e n s i b i li zati'
Irunctionarii administrativi, aproape toti burgh ezi' formeazd
,|,'.ja o claii care are propriul siu spirit, tradilii, virtuti, onoare s,i
orgolii proprii. Este aristocralia noii sociedli, care e deja lbrmatd
si insufielitd Ei care aqteaptl doar ca Revolulia sl ii elibereze locul'
Ceea ce cracleizeazd deja administralia in Franta este ura
v iolcnti inspirati in egalA misure de cltre toli cei care,lobili sau
lrrrlghezi, ror si se ocupe de problemele publice in afari de-ea'
('cl mai mic corp independent care incearcl si se formeze f5'ri
concursul siu ii provoacl teame; cea mai mici asocialie liberi,rrricare ar fi obi;ctul seu de interes, o deranjcazi; nu le lasi sisrrbziste decit pe cele pe care le-a construit it.l mod arbitrar gi pe
,.'ru.'le orezideazd. Nicr mdcar marile cornpanii indusriale nu sunt
v.rzute cu ochi buni. intr-m cuvint' administralia nu accepE ca ce-
liilcnii se se implice in vreun fel in anal.izarea pr^opriilor probleme;
in locul concurenlei, ea prefe(e sterilitatea. insi, cum trebuie
lntotdeauna sI li se lase francezilor plicerca unui pic de dezmil'
I)cntru a-i consola penffu starea de servitute in care se at'le, puterea
ccntrald permite si se discute ir delinl libertate tot felul de teorii
gcnerale si absftacte in probleme de religie, filozofie, morali si
it i- potlti"e. Cu condilia de a nu se aduce critici riuvoitoiucIirncfionarilor sii, chiar dintre cei mai lipsili de importanti, 8u-vcmul accepti cu dragi inimd si fie atacate principiile funda-
rucntale oe care se baza atulci socielatea, sa se discule pani si
,lcsprc Dumnezeu. isi inchipuie cir lucrurile acestea nu il pi vcsc'
8i
I Chiar dacrj.jrrrn;rlclc riil sci.olrrl al XVIIIIea sau, cum sesp.ncit itlltnci. ,,;rzr.tr.h., r .
r r I r r i r r r I t. r r t I rnui mLrlt arr"r" a""a, ,"f._lllt('i, irhltini\tt.rllr pr jvq,;1 111;;, r Lt lotrte ma_re suspl.l;;;:;;;
llur.it l|l (.tr,. I rr r.r.;r l,lirrrl;r irr nrir inta cirtilor. dar'foane aspri cu;rrrrrirh.I. Nr.1r111;ir:rlsli lc suprrme tn totalitate. a inccrcat sA le,'|'r\( ir\r l,r J)lr,J)r'rrl scop. Gdsesc o circulari din 1761 adresalit t t{,t )t(.rr(lclllilor din rcsat ^
,,,, " i,,, r i v l.:;' ; ; ;:: ; o, ;; iil,l ff l :: :'J:JJff il:i."""::;;,h'
.l:run, e si fie culeasi sub directa .rp.rr.;h;;;;;;;#;i;;-I:!::,r]"1
Sa a.dorit. spune circulara.'sri f;?;;;;;;;;.'ffi_resrnta sr sa_i asigure superiorilatea asupra tuturor cel".i;|r..'i,:::-r.:.rn1:.
adaugi ministrut. veti aver rr"Uif ;irr",.a-riirj_ll relt un Dutelln cu lot ce se inlimpla in generalitatea dumnca_voastri sj care ar pulea inreresa opinia puuir.a. l,,p".ljlr'..*ce privesle fizica. istoria naturale. fapre iesite din .;;;;;;;;":resante." Circularei ii esle alastl un p.orp".t in f-"-r;;;;:;noua gazela ii va cosra pe rhonari mult ;i ;;!;;;;;.".;;;apirea mult mai des si va continnalul pe care il inlocuia-
c mri mtrll' inlormatie decit jur-
..inarmat cu aceste documente, intendentul le scrie subdele_galilor penru a-i pune la lreabi: insi ,.".,i, in."p pri, ,lJ*"cd nu sriu nimic. Inlervine o noul .cri.ou..oin fr.rlj,nitrri;r;care se pldnge cu ami.rdciune de neina".in"r"i ..r" Ooffi;;;;p]ovir.;". ..Majestarea Sa imi ordond sd ,t *p_;;il ,;;;;;.:"sd-vd ocupati foarle serios de aceast5 fr."; .,i_j,;,,;;;;"":i:cele.mai precise agentilor din suoordine.., Srrh,lcl;;,;.: ;,":l;;:unul dinrre ei scrie ci un conrrabandisr .,, ;;;: ,i;:;.,".rT;#;fi cd^in ac€aste imprejurare a dar aorau,i Jc t,; ,;,,;,: ;J;;'ffi;:cd o femeie din arondismentul lui a niscul r."i g,,r,,.u"; ,,riA t*JilIea, ci a izbucnit o furtuni teribiti ca.",
".1" .tfi;;:;;,; ,,';;;;;"*;nici o pagubd. Este chiar unul carc clcclal;"1 cil, i,j .i,,;:;;;;;;eforturilor sale. nu a-descopcrit rrinric rlcrrrrr,l. .",,,;,,,i,;;. il;';
5c aooneazA el insltsi lx o gtu(.ttl iltiil rlc rrtil:.r si ci ii v:r in,ir. ^.tolr oameniicinstiri sr'r ii urnrt,zt.cxcrrplrrl. ,ft,,,r" ,,..,,r,1
"ioi,Lipar insi prea putin cficacc, rlcoirrc(,c o norrii sclisorrlc rrc infor-meazi ci,,regele, carc iuc brrnlitrrtca, sp,,n" ,,,i,,irrr,,t,.i ," oau-p"
tl(r
Ic|sonal in detaliu de toate misurile referitoare la perfectionarea
1irrr,:tci si care vrea sI dea acestui jumal superioritatea.gi t"J"!ti.r,,1." pc care le meriti, gi-a manifestat marea nemultumire vezand
( l orilinele sale erau atat de defectuos indeplinite'"
De unde se vede ci istoria este o galerie de tablouri in care
', :rll.r puline originale si multe copii'Alifei trebuie sA recunoastem cA in Franla puterea centrali
rrrr rr imitatniciodad Suvemele Europei de Sud, care par si fi pus
.,t:rl)irnire asupra tuturor lucrurilor doar pentru a le face sterile'
r irr'v, rnul francez a aratat adesea o buna intelegere a sarcinii salc
.,r .r ,lt'slasurat intoldeauna o prodiSioasa activitate' Insd adesea
xr('irst:r activitate este neproductivl sau chiar daunitoare pentru
, r, rrncori, ceea ce guvemul vrea sd faci ii depi;e;te fo4ele' sau
lrrcc ccea ce nimeni nu poate controla'
Guvemul nu intreprinde niciodati sau abandoneaze rapid
rclirrmele cele mai necesare' penfiu a ceror reusite se cere o
,'rrcrgic persevetenti; in schimb, el modificl firi incetare cateva
rcllrriiunente sau legi. Nimic nu rimnne neschimbat m[car o clipirn sl'cra sa de acliune. Noile reguli se succed cu at6ta repeziciune
ineet funclionarii, daci nu sunt comanda,ti, au adesea dificultllirr l intelege cum trebuie sd se supuni. Funclionarii municipali.se
lrling inteidentului insugi de mobilitatea foafie mare a legislaliei
,".,,id*". ,,Chiar simpla schimbare a regulamentelor financiare
cslc atat de mare, spun ei, ilcat nu permite nici unui funclionar
0runicipal, chiar inimovibil, sA facA a1t lucru decit sA studieze
rroilc regulamente pe m[sure ce apar, pind intr-acolo incat ajung
sii si neglijeze propriile probleme."
Chiar gi atunci cind legea nu se schimba, felul in care era
rrplicatl se modifica de la o zila alta. Cine nu a vizut adminis-
trlatia Vechiului Regim la treabi, iEi poate imagina din studiul
rloclumentelor secrete pe care le-a lesat cdt de dispreluitl devenise
lcgca chiar in ochii celor care o aplicau, in condiliile in care nu
rniii existau nici jumale, nici adunare politice pentru a modera
rrctivitatea inconsecvente qi a limita capriciile arbitrare 9i schim-
hitoare ale miniEtrilor si a birourilor acestora'
Nu intilnim decAt hol;trari ale consiliului care amintesc legianterioare, adesea de dati foarte recenti, care au fost promulgaieinsi nu si exccutate. intr-adevir, nu existi edict, deciarafie a re-gelui sau brevet care, dupi ce e proclamat solemn, si nu sufereo mie si una de schimbiri in practici. Se vede din scrisorile con-trolorilor generali si a int,. ndentilor ci puterea centrall permiteil.rtotdcaLrna sir se facir pe cale de exceptie tot ceea ce interziceformal. Guvemul incalcl rareori legea, insd pe zi ce trece o facesi se plieze incet in toate direcliile, in concordan(i cu fiecaresitualie iYiti si pentru a lacilita cat mai mult problemele ad-ministrative.
Intendenlrl scrie ministrului in legituri cu o taxi cireia unarendas al lucririlor statului voia s6 i se sustragd: ,,Este sigur cddaci se iau in serios cdictele;i hotiririle pe care tocmai le-amcitat, nu existi in regat nici o scutire de la aceste taxe; dar cei carecunosc in detaliu problemele administrative stiu ce se int6mplicu aceste dispozitii imperioase ca si cu pedepsele pe cere le sta-bilesc: chiar daci le gisim in aproape toate edictele, declaratiilesi hotirh ile privin(l slabil rca impozirelor. rccasra nu a impiedicatniciodati exceptiile."
Regisirn aici Vechiul Regim in intregime: o reguli rigidl, opractici maleabila; acesta este caractenrl lui.
Cine ar dori sdjudece guvemarea din acea vreme prin ansam-blul legilor sale ar face cea mai mare eroare. Am gisit o declaratiea regelui din 1757 care-i condamne la moarle pe loti cei care rrorcompune sau imprima texte contare religiei sau ordinii stabilite.Librzrul cate le vinde, cornerciantul ca.re Ie rdspindeste trebuie sdprimeasci aceasi pedeapsa. Sa ne fi intors dm nou in secolul sfdn-tului Dominic? Nu, este exact vremea in care domnea Voltaire.
Ne plAngem adesea ci francezii disprctuiesc legea; dar vai,ci:td ar 1i putut sI inyete si o respecte/ Putcl.tr spune ca, pentruoarnenii Vechiului Regim, locr.rl pe ciue trebuia si-l ocupe in spi-ritul umiur notiunea de lege este gol. Fiecare solicitant cere si sefaci excep{ie in favoruea sa de la regula stabilita cu atela insis-tenti si autoritate ca si cdnd ar Il cerut ca aceasta si i se aplice;acest lucru nu i se refuzi decAt daci exisll dorinla de a-i fi res-
B8
;rrrrsir solicitarea. Supunerea cetitenilor fati de autoritate este iflcitut;rli, insd mai curind ca efect al obisnuinlei decit al voiniei;lIItnr cA daca se indmpli ca spiritele acestora si se lulbure, celerrr,ri ncinsemnate sentimente ii conduc imediat pani la violenti sirrl'roirl)e intotdeauna violenla si arbitraiul sunt cele care ii reprimi,,,r rrrr lcgea.
l\rtcrea cenfrall din Franta nu avea inci in secolul al XVII-lear l,rstilutia sinltoasi si viguroasi de mai tirziu; cu toate acestea,
1,r'rrlr tr cI reusise deja si distruge toate putedle intennediare, intrer',r sr indivizi nemaiexistind nimic altceva decdt un spatiu imensLr 11o1. le apdrea deja acestora de departe ca singurul resort al ma-,.rrrrrr ici sociale, agentul unic si necesar al vielii publice.
Nimic nu dovedeqte mai bine acest lucru decit scrierile detrac-i rr r krr sdi. CAnd marea neliniste care precede Revolutia incepe sd,,r. lirr'ri simtitd, vedem apirind tot felul de sisteme noi in materierlt. sot ictate si de guvemare. Scopurile pe care si le propun acestir.lrrrnratori sunt diverse, insi calea pe care ele urmeazi si fiertrrs(' oste mereu aceeasi. Ei vor sd ia bralul puterii centrale gi sa-llrrIrscasci. pentru a sfdrAma vechea ordine si a reface totul duperrrr rrorr plan pe care l-au conceput singuri. Doar puterea centralalr sr' pare capabili de a realiza o astlel de sarcina. Puterea statuluitrrlrrric sifie fird limite ca si Iegea sa, spun ei; statul nu hebuierllr irl sa fie convins si foloseasce aceasti putere in scopuri bune.Itlrrrrbcau tatil, acest gentilom atal de indrirgostit de drepturilerrrlrilirrrii incdt ii denumeste cu cmzime pe intendenli inn.u;i qi,I r lrrri ci dacl s-ar lAsa doar puterii ccntrale sarcina de a alegerrr,rliislratii, curtile dejustilie nu ar mai fi in scurt timp decat nistel,,tttrlt de comisari, Mirabeau insusi nu are incredere dec6t inI'ut(.rcir centrali pentru a-si realiza himerele.
Accste idei nu rim6n numai in clr{i; ele pitrund in toate,.1'r rtclc, se amesteci cu moravurile, intr.i in obisnuinte si se infil-tr'.r/ii peste tot, chiar si in viata de zi cu zi.
Nimeni nu crede cd ar putea si duci la bun sf6rsit o problemirrrrprrllitnti daci statul nu este si el implicat. Chiar agricultorii,,,, rr r rcrr i de obicei foarte refraclari la povete, sunt ficuti si creadi, r rinr pentm neperfectionuea agriculturii apa.tline in principal
aguvemului, care nu le di nici suficiente sfaturi gi nici ajutor. Unuldintre ei ii scrie unui intendent, pe tonul iritat care anunli dejaRevolutia: ,,De ce nu numeste guvemul inspectori care sI meargio dati pe an il provincie ca si vadi starea culturilor, si-i invelepe cultivatori cum si le amelioreze, si le spund ce trebuie flcutcu animalele, modul in care si le pund la ingrisat, si le creasci,sd le vdndi si unde sd le duci la tdrg? Aceqti inspectori ar trebuisi fie bine retribuifi. Cultiyatorul care ar avea cea mai bunirecolti ar primi decoralii."
Inspectori si decoralii! Iatd un lucru pe care un fermier dincomitatul Suffolk nu l-ar fi sriur niciodar6!
in ochii celor mai multi, numai guvemul mai poate asiguraordinea publici: oamenii nu se mai tem decat de jandarmerie iarproprietarii mai au ceva incredere doar in ea. AtaI pentru unii, catsi pentru ceilalli, cavalerul de jandarmerie nu este numai apiri-torul ordinii, ci ordinea insisi. ,,Toati lumea a remarcat, spuneadunarea provinciali din Guyenne, in ce misuri vederea unuicavaler de jandarmerie este capabill si linisteascd persoanele celemai putin dispuse sd respecle ordinea." in consccinti. oricine vreasi aibi la dispozitie o trupi de jandarmi. Arhivele unei htendentesunt pline de astfel de cereri. Nimeni nu pare si creadi cl inspatele protectorului s-ar putea ascunde foarte bine stdpdnul.
Ceea ce ii uimeste cel mai tare pe emigrantii* care sosesc dinAnglia este absen(a acestei mililii. Acest lucru ii umple de uimire,si uneori de dispret fap de englezi. Unul dinhc ci, pcrsoanj. remar-cabili, dar pe care educatia primitl nu l-a prcgirtit pcntru ceea ceurma sI vadI, scrie: ,,Este foarte adevirat ci un cnglcz oarecare sepoate felicita daci a fost jefuit, spunAnd ci ccl pulin in lara sa nuexistejandarmerie. Un altul care este derarjat dc lol ccca ce tulburilinistea publici se poate consola cel putin viizind cir riuficitoriireintri in societate, g6ndind cd textul legii cstc nrai pulcrnic decatorice alti consideralie. Aceste idci false, adaugir cl, nu sunl de loc
* Emigranfii francezi din vrenrea Revoluliei. carc si au gisir refiLgiu in
Anglia (nota trad.).
ir( ( ('prate de toati lumea; existi oameni inlelepti care li se opun,,,i in tclcpciunea va trebui si aibi in cele din urm6 cAstig d e ca:uzi..,
Ceea ce nu ii trece deloc prin minte este faptul ci acestel,izrrrcrii ale englezilor ar putea avea ceva in comun cu libertdtilerl(. ( ure acestia se bucuri. El preferi sd explice acest fenomenrrrr trn mod mult mai stiinlific: ,,intr-o tari in care umiditateat lrrrlrtLrlui si circulatia redusi a aerului imprimi temperamentuluir! r(.rlli sumbri, oamenii sunt dispusi, spr.rne el, si se intereseze mair rrrind de lucruri grave. Poporul englez este deci predispus prinrirlur r sa se se ocupe de problemele guvemirii, de care cel fran-r r'z csle mai indepirtat."
Cum guvemul a luat astfel locul providentei, este normal caIrccare sd-l invoce in functie de nevoile specifice. Astfel intilnimrrrr numdr imens de cereri care, fonddndu-se intotdeauna peintt'rcsul public, nu se ocupi totusi decAt de mici interese privaie.('ol)crtile intre care se gisesc aceste cereri sunt poate singurelelr x trri in care toate clasele care compuneau societatea Vechiuluill('gim se aflA amestecate. Lectura lor este tristi: tiranii cer sd fie, L spiLgubiti pentru pierderea animalelor sau a caselor; proprietariirrrstr'iriticer sI fie ajutali sd-si valorifice in mod mai avantijos pI-rrr;irrturile; industriasii solicita intendentului privilegii care si ler)l('rc garantii contra unei concurente incomode. Se pot vedeal1)irrte adesea manufacturieri care se plang intendentului in legd_Iu ri cu starea proastl a propriilor afaceri, rugdndu-l si le oblinirlirr partea controlorului general un ajutor sau un imprumut. Seprrrc chiar cd era deschis un fond in acest scop.
Chiar si gentilomii sunt uneori mari solicitatori; condilia lorrrrr mai poate fi recunoscuti decat prin faphrl cA cersesc pe un tonloirrte afectat. Pentru cea mai mare parte diltre ei semnrl d"prn_(lcntei este reprezentat de impozitul de 5Vo. partea lor din acestirrrpozit fiind fixatd in fiecare an de cltre consiliu in functie der rrportul intendentului, acestuia din urmd i se adreseazi de obiceil)cntru a obtine amdni.ri sau scutiri. Am citit o multime cle astfel,h eereri_fdcute de nobili. aproape loti cu blazon si adesea marist:niori, datorate, spuneau ei, insuficienlei veniturilor personalesrru stirii jalnice a afacerilor ln general, gentilomii nu i se adresau
I rlr,r lr ll.Ilrrllr r r lrr itl r lr ,,1 )( )ll lllul(J' ilsir arlr remarcat ce in anumiter ltr rllr,,lrullr [,c il(ll('s( I/.il il|lol(lcauna ctt ,,Monseniore", precumlrrrrplrruri.
I lrrcor i nrizcria si orgoliul se amestecA intr-un mod arnuzantrr r( (.stc ccrcri. Unul dintre ei ii scrie intendenhrlui: ,,Inima dum-ncitvo stra-r scnsibild nu va accepta niciodati ca o persoand de|itirca nrea si fie supusi Ia plata stricti a impozitului de 5Vo lalel ca o persoani obisnuiti."
In vremurile de foamete, atet de frecvente in secolul alXVIII{ea, popula,tia fiecirei generalitili se indreaptd in intregimec;tre intendent ;i pare si-gi aqtepte hrana doar de la el singur. Esteadevlrat ci fiecare acuzi deja guvemul pentru toate mizeriilesale. ii sunt imputate chiar fi lucrurile inevitabile; ii este reprosatlchiar si vremea rea din liecare anotimp.
Si nu ne mai mirdm cu ce usurinti uimitoare a fost restabilitlin Franta centralizarea la inceputul acestui secol. Oamenii de la'89 au rishrmat edificiul, insd fundamentele acesluia rdmdseserlchiar in inima celor care l-au distrus. Pe aceste fundamente s-aputut ridica vechiul edificiu din nou, pe negandite gi intr-o ma-nieri mult mai solide decat inainte.
CAPITOI,UL 7
Ii'ranta era dej:i, dintre toate tirile din Europa,cea in care capitala obtinuse cea mai mare
inlluenti asupr;r provincilor si controla cel mai bine'rntregul imperiu
Nu situatia, nic i lnirimea si nici bogitia capitalelor nu duc laIrcl)onderenta lor politici asupra restului imperiului, ci naturagrrvcrnirii.
[,ondra, carc esle la fel de populatd ca un regat, nu a exercitat
lrrrrrii acum o influen{I suverani asupra destinelor Marii Britanii.Nici un cetltean din Statele Unite ale Americii nu-si poate
rrrrrrgina cd populatia din Nerv York ar putea decide asupra so4iit lrrirrnii americane. Mai mult, nimeni chiar din statul New Yorkrru si rnchipuie ci prin vointa singu,d a aceslui oras s-ar pltear on(lLrce toate afacerile. Cu toate acestea^ New York-ul numirirrstrzi tot a$tia locuitori c61i numira Parisul in momentul c6ndrr izbLrcnit Revolu{ia.
Parisul insiEi era in epoca rizboaielor religioase, in compa-rirt rc cu restul regatului, la f'el de populat pe cat era si in i789. Cutr )rlc acestea nu a putut si faci. nimic. Pe vremea Frondei, Parisulrrrr cstc inci decit ccl mai mare oras al Frantei. in 1789, el esterl( tir I ranta insisi.
Inci din 1740, Montesquieu ii scria unui prieten cA nu maicr isti in Franta decat Parisul si provinciile indeplrtate, pentrut rr I'arisul nu a avut inci timp si le devoreze. in 1750, marchizulr[' Mirabeau, spirit utopic, dar uneori profund, spune, vorbindrlcspre Paris, insd firi sA-l numeasce: ,,Capitalele sunt necesare;rlrrcir insi capul devine prea mare, corpul devine apoplectic silr,lul piere. Ce s-ar intdmpla deci daci, abandondnd provinciile
unui soi de dependenti directi si privindu-i pe locuitorii de acoloca pe niste cetiteni de rangul al doilea, ca si spunem asa, nelis6.n-duJe nici un mijloc de stimi si nici o carieri accesibili, am atragetot ceea ce este cat de cet talentat in aceasti capitall!" El numesteasta un fel de revolutie surdi, care depopuleazi provincile denotabili, oameni de afaceri si de asa numilii oameni de spirit.
Cititorul care a lecturat atent capitolele precedente cunoastedeja cauzele acestui fenomen si ar insemna si abuzim de rlbda-rea sa daci le-am indica din nou:rici.
Aceasti revolutie nu scepa nici puterii centrale, insl nu oafecta dec6t sub forma sa materiali: cresterea orasului. Guvemareavedea Parisul extinzAndu-se zilnic, si se temea ci va deveni foartedificil si administrezi cum se cuvine un oras at6t de mare. Existiun mare numir de ordonante date de regii nostri, in special insecolele al XVII-lea si al XVIIIlea, care au ca obiectiv oprireaacestei cresteri. Acesti principi concentrau din ce in ce mai multin Paris si la porlile acestuia intreaga viali publicd a Frantei, qivoiau ca Parisul si r5m6nl mic. Existd interdictia privind construi-rea de noi case, sau obligalia de a [e construi cu mare cheltuialiqi in locuri pulir aftSgatoare indicate dinainte. Este adevirat ce.
fiecare dintre aceste ordonarte constati ci, in ciuda precedentei,Parisul nu a incetat sd se extindi. In atotputemicia sa, Ludovical XVI-lea incearcd de sase ori in timpul domniei sale si opreascicreslerea Parisului si esueazil: orasul cresle fd.rd incetare. in ciudaedictelor. InsI preponderenla i se exlinde mull mai repede decdtzidurile; acest lucru este favorizat mai pulin de ceea ce se petrecein interiorul incintei, cat mai ales de ce se intAmpld in afara ei.
in acelasi timp se vedeau dispirdnd peste tot, din ce in ce maimult, liberte[ile locale. Peste tot dispireau simptomele unei vieliindependente; fizionomia caracteristicl fieclrei provincii deveneaconfuzi, iar ultimele urme ale vechii vieli publice se pierdeau.Totusi, aceste lucruli nu se datorau ciderii naliunii in apatie; dincontrd, dinamismul era intAlnit peste lot; numai ci motorul segisea doar la Paris. Nu voi da decat un astfel de exemplu, unulintre altele o mie. Am gisit in rapoartele flcute ministrului pri-vind starea libririilor, ci in secolul al XVIlea si la inceputul
,u'r'olul al XVIIlea existau imprimerii importante in orasele depr ovincie care nu mai aveau tipografi sau ai ciror tipografi nu mairrvcrru nimic de lucru. Nu existi insi indoiald ci la sfirsitul',r'.'olului al XVII-lea se publicau mult mai multe scrieri de oricelcl rlecit in secolul al XMJea; insi miscarea ideilor nu mai plecarI t il de la centru. Parisul terminase de devorat provinciile.
in momentul in care izbucneste Revolutia fiancezi, aceastl1r irur'r revolutie este in intregime desdv619iti.
Celebrul cdlitor Arthur Young piriseste Parisul puiin timp,lrrpi reunirea Stirilor Generale si cu citeva zile inailte de cuce-r irt'rr Bastiliei; confastul pe care il remarci intre ceea ce tocmaivrrzrrse in oras si ceea ce giseqte in afara lui il uimeste profund.lrr l'aris, totul era activitate si zgomot; in fiecare moment se
l,rrrthLcca un pamflet politic: apireau pdni la 92 pe siptlmdnd.N it iodati nu am vizut o miscare publicistici mai active, spunell, nici micar la Londra. in afara Parisului, totul i se pare apatie\i tiiccre; se impriml putine broguri qi nici un jumal. Provinciile,Iotusi, sunt agitate si gata si se puni in miscare, insi imobile;( lir( ii totusi cetetenii se adund uneori, ei o fac pentru a afla vestile,i\lcl)late de la Paris. In fiecare oras Young ii intreabd pe locuitorir r. vor face. ,,Ri.spunsul este peste tot acelasi, spune el: nu suntemrlcciil un oras de provilcie; trebuie si vedem ce se va in6mplal,r l'rrris. Acesti oameni nu furdriznesc nici miicar si aibd o opinie,rrrlrrugi el, p6ni nu aflI ce g6ndeste Parisul."
Este uimitoare usurinla surprinzitoare cu care Adunarea( 'onstituanta a putut distruge dintr-o date toate vechile provilcii,rlt' Irrantei, dintre care unele erau mai vechi decAt monarhia pi\ii irr)parti metodic regatul in 83 de pa4i distincte, ca si cum arli lost vorba de solul virgin al Lumii Noi. Nimic nu a surprins sirrrlqrozit mai mult restul Europei, care nu era pregi.tit5. pentru unir\tlcl de spectacol. ,,Este pentru prima oard, scria Burke, cand iivcrlom pe oameni flr6mitindu-gi patria inh-un mod atat de barbar."s. l)airea, intr-adevir, ci sunt sfaqiate corpuri vii; in realitate, serlczrnembrau cadavre.
Exact in vremea in care Parisul reusea astfel se obine atot-prrtcrniciain provincie, se realiza chiar iniuntrul slu o alti schim-
lr,rr r., r. r ,' I I.t rt;l rit i l,lll il] lt(.nl iir istoriei. in loc se fie un simplur rt rt\ rrl r{.ltllllrllui, rrlrrt.r.r.ilor, consumului si pllcerii, parisul tocrirairk.vrllsc rrrr or.rrs lrl lirhricilor si manufacturilor. Acest al doileaIrr|r rr rliirk.rr cclui dintii un caracter nou si mult mai formidabil.. Sitrrllia cra lbarte veche; se pare cA din timpul Evului MediuI'alisul a fost orasul cel mai industrializat al rej"t fri, arpr.".cra si cel mai rnare. Acest Iucrtr devin"
"ula"nt"aana n" up'.opl"a
de timpurile rnodeme. pe mesure ce toate afacerile adml"irt "ti*sunt atrase la Paris, cele industriale le urmeazd qi ele. Cum parisuldevine din ce in ce mai mult modelul si arbitrul gustutui,
"ent oi
:lL. il lr,:riif,i artci.. principatut focar de acriiitare nrlionJa,vrala"industriala a naliunii se retrage si sc concenlreazi si maimult in capitali.
Chiar daci docunrentele statistice ale Vechiului Regim suntcel mai adesea de prea putini incredere, cred ci putem afima fereteame cd, in cei 6L de ani care au precedat Revolulia francezl,numirul muncitorilor s-a mirit de mai bine de doun ori, in timpce, in aceeasi.perioadi, populalia generali a orasului nu u .."r"ricu mai mult de o treime.
^ , .lrl.q:id.,,, tlc.rurrzcie- pe carc tocmai le-am mentionar,el.lsta sr altele spccilicc care ii abagcau ciilre paris pe muncitoriidin toate.collurilc Franrei, ingrimddindu-i pulin c6te purin in anu_mite caniere. pe care slitrfcar prin a le oe upa apro.p. .irg;. B;_nerele pe care Iegislrrra fiscala a timpului lc impunea iidustrieideveniseri mai putin stenjenitoaxe decet oriunde in Franru, ni.a"riin alti parte nu puteai scipa mai usor de apisirrea brcslelor. Anu-mite suburbii precum Srint-Antoine si cca a Templului, s" Uucu-rau.-mai alcs in ac(\l cal. dc privilcgii lbilrtc mari. Ludovjc alxvl-tea a exlins si rnli mull lceslc prerogirlivr, ale suburbieiSaint-Antoine si si-a dal loirtii ostencali s:i stiiingi-r acolo o imensipopulalie muncitorcascir,,dorinrl, spunc accsr
-ncl.cricit princife
intr-unul dintre edictcle sirlc. sii diirrr mrrne itorilor din suburbiaSaint-Antoine o no_rrii rlor rrtl;r ir prolc.lici nouslre si sti-i eliberdmde barierele carc Ie cre:rzn f,rejudi.ii ut;lr tor. tiirr si libertitiicomeflului-"
Numirul de uzine, manufacturi, fumale inalte crescuse at6trlc rrrrlt in Paris in apropierea Revoluliei, ?nc6t guvemul a sfirsitpr irr a se alarma. Vederea acestui progres il umplea de tot felul delrrrrt:ri absolut imaginare. O hotir6re a consiliului din 1782 atdtar r't ,,llegele, afland ce inmultfuea rapidi a manufach,rilor a dus larn ( onsum al lemnului care a devenit diunitor aprovizioniriir rr rrsului, iaterzice de acum crearea de intreprinderi de acest tip peo r rrzi de l5 leghe in jurul orasului." In ceea ce priveste pericolulirrlt'virrat ciruia o astfel de aglomerare ii putea da nastere, nimenirrrr ;rvea astfel de temeri.
Astfel, Parisul devenise stipanul Franlei si se aduna dejaxnrata care trebuia si il ocupe.
Este un lucru acceptat astlzi, mi se pare, cI centralizarea ad-rr r in istrativi si omnipotenta Padsului sunt printre principalele cauzellc insuccesului tuturor guvemelor pe care le-am vizut succe-rLindu-se in ultimii 40 de ani. Voi arita ffui dilicultate ci. aceluiasilirpt ii trebuie atribuiti in mare parte ruina brusci si violenti avcchii monarhii si ci trebuie si il trecem printre principalele cauzeirlc acestei prime Revolulii, care le-a dat na{tere tuturor celorlalte.
CAPITOLULSFranta era tara in care oamenii ajunseseri
si semene cel mai mult intre ei
Cine cercetezzl cu aten{ie Franla Vechiului Regimrealiteti. foarte contradictorii.
Se pare cd to{i francezii, in special cei care fac parte din stra-turile medii si inalte ale societitii, singurii de altfel care se re-marcd, seamini perfect unii cu ceilalti.
Totusi, in mijlocul acestei multimi uniforme se ridici ?nci unfoarte mare numdr de bariere care o impart in nenumirate pftJi.Iar in fiecare dintre aceste mici uniteti apare o societate alstinctn,care nu se preocupi decAt de propriile intercse, firl a lua partela viata comund.
GAndindu-mi Ia aceasti. diviziune aproapc infiniti, inlelegci niciieri in alti parte ceti.renii nu erau mai putin Fegerit stactioneze in comun si ri isi acorde sprijin rcciproc in vreme decrizi. In consecinte, o aslfel de socielatc a putltt I'i ristumate cususul in jos intr-un singur moment dc citrc o nrarc revolutie. imiimaginez toate aceste mici baricre rirsturnalc dc cdtre mareabulversare si intrevid imediat un corp rccc, rnull nrai omogen simai compact decat toate cele care au exislitt vrcotlati in lume.
Am at dtat cum, in aproape inlrcg rcgltul, rnodul de viatdspecific din provincii dispiruse dc urullil yrcn)c: accst lucru acontribuit in marc misurd la a-i lircc pc lrancozi lbarte asemi_nltori unii cu altii. Dincolo dc divcrsitatca carc rrrti cxisti inci,unitatea natiunii cslc dcja cvidcntri; o dcscopcrirrr prin intermediuluniformitiilii legislatici. Pe nrhsuti cc colrol.iirrr pc Iirul cronologic
rrl rrccolului al XVIII-lea, vedem cum creste numi.rul deictelor,r k'r'lrrr afiilor regelui, hotirdrilor corsilittlui eare aplici aceleasiI r,p rrli, in acelaqi fel, in toate+a4ile-imperiulul Nu numai guver-rrrurlii, diu gi guvemalii accepti ideea unei legislalii atet de gene-rrrlc ri ,lc uniforme, care si fie pesle lol aceeasi si aceeasi penrru
Ir,lr. Accaste idee apare in toate proiectele de reformd care serrrr t t'ri timp de 30 de ani inaintea izbucnirri Revolutiei. Cu douiu r olc mai devreme, fondul unor asemenea idei, daci se poaterll,urc rsa, ar fi lipsit.
NLr numai provinciile se aseamdni din ce ir ce mai mult. inIrt t irlc provincie oamenii din diferiteie clase, cel pulin toli ceir iuc sc diferentiazi de poporul de rAnd, devin din ce in ce mairrssr'ruinitori, in ciuda diferentelor de condilie.
Nimic nu poate ilustra mai bine acest lucru decet lecturar irictclor de doleante prezentate de citre diferitele ordine in 1789.( 'ci c re le redacteazd dlferlin mod profund ca interese, inse inrr'st. ci sunt identici.
I)acd veti studia modul de funclionare al primelor Stlri Gene-r ,rl(:, vcti avea parte de un spectacol contradictoriu: burghezul qirrobilul au in acel moment mult mai multe interese $i afaceri co-rrlrnc; ei lasd se se vade mult mai pulini animozitate reciproci;rrrsri pr in continuare sA face parte din doui rase diferite.
'fimpul, care menlinuse si, sub multe aspecte, chiar inmultiserrrrrnitrul privilegiilor care-i sepi[au pe acesti doi oanreni, i-a fitcutrrr rcst si pari identici.
De multe secole nobilii francezi sereceau firl incetare. ,,int'irrtla privilegiilor, nobilimea se ruineazi si dispare pe zi ce treceiiu starea a treia se imbogdlegte", scrie cu Eistete un gentilom inI 7-55. Legile care protejau proprietaaea nobiliari erau totusi ace-l.nsi ca in tecut; nimic nu pdrea schimbat in conditia economicirr nobililor. $i totusi, acestia sirAcesc peste tot exact in ritmul in( trc isi pierd puterea.
S-ar zice ci in institulii, ca si in interiorul omului insusi,independent de organele care indeplinesc anumite funcfii ale exis-tcntei, se giseste o forte centrali si invizibili czre reprezinti chiarprincipiul vielii- Cindaceasti. flacArd care dd viali se stinge, totul
lrn r,l , lit lnI' r,rIx\( it r,'l llloitlil, chiar dace organele par strIr r, ltr rrrr,rr. I rr rrri tl Itt(.. Nobilii liancezi aveau inci dreptul de,,lll'ilttIlh. rl, l1l cll t rcnrarca Burke, substifutiile erau in wemearrr rrrrrlt rrr]lr liccvcntc si mai constrAngitoare in Fran{a decdt inArrlilirr. Accsrui drept i se addugau dreptul de primogeniturl,rtricvcnlele-financiare si perpetue si tot ceea ce purta nJmele dedrepr util. Nobilii erau scutili de obligatia at6t de costisitoare dea pufla rizboiul pe propria chelruiald. insa Iis_au mentinut si chiarJnTt rTunltitile privind plata impozitului: cu alte cuvinre, pestrauindemnizatia firi se suporte plata taxelor in plus. se Ur.r.ru J"multe. alte avanraje blnesti pe care pirintii ior nu Ie avuseserintctodata. 5r cu toate acestea. siriceau continuu, pe mdsurd ceobisnuinga si aptitudinea guvemdrii Ie de]r"n"a, -ai strene. Cfria,acestei siriciri graduale trebuie si-i atribuim, cel pufin partial,mare_a ldrdmitare a proprietilii funciare pe care am remarcat_omai inainte. Gentilomul isi cedase bucaiA cu bucarii pAmanrulliranilor, oprindu-si numai rentrle scnioriale, care-i mentineaumai curdnd aparenta, decat realitatea vechiului statut. Multe dintreprovinciile Franlei, precum Limousin, dcsprc care vorbeste Turgot,erau plile de mica nobilime siricitd, carc nu rnui ,u"u up.o"up"Celoc, posesiuni funciare si triia doar din drepnrile s"ni#ate'Jrentele funciare.
,,in aceasti generalitate, spune un intendenr de la inceputulsecolului, numdrul familiilor nobiliare se ridicl inci la citevi mii,dar nu mai sunt nici 15 care si aibl 20.000 de livre de renti.liIntr-un fel de instructiune pe care intendentul de Franche-Comt6o adreseazd in 1750 succesomlui siu, citcsc cir ,,nobilimea dinaceasti regiune este de viti veche. dar foanc siracrj. si pe c6t deseracA pe atat de mandre. ?n comparatie cu cccfl ee a losl odal5,ea este extrem de umiliti. Ar fi o foarte buni polilicd si o menlinemin aceastd stare de siricie, pentru a o obliga str nc scrveasci si sdaibi. nevoie de noi. Nobilimea formeazi, adaugl cl, o conf.erie incare nu sunt admise decAt pcrsoanelc carc pol dovcdi cd detinpahu cartiere nobiliarc. Accasli conlicric nu csrc ol.icializald, cidoar acceptati, intalnindu-se doar o dattr pc an, ;i si u,rr"iinprezenta intendentului. Dupd cc au servil mr*a *i ai, asistat la
too .,'7 1 t t-}
I l:i:.1 . ..1 !j-;ii. f EAN{
-L. ..ir coce'.I ''
rluy'ra religioasi impreuni, fiecare nobl se ilrtoarce acasa".riniipe
-rosinimtele lor, altii pe jos. Vd veli convinge de comicul acestei
lrlrrtiiri."Aceasti siricire graduali a nobilimii era vizibili, mai mult
rrrrr rnai pu{in, nu numai in Franla, ci peste tot pe continent, acolo
rrlrlr.: sistemul feudal era, ca qi lanoi, pe cale si dispari, insi flrl,r li inlocuit cu o noud formi de aristocralie. Aceastd decadenli
|r;r lbarte vizibili si remarcati mai ales la populaliile germanice
, rrlc locuiau in zonele invecinate cu Rinul' Contrarul acestei si-
rrr lii nu putea fi inttlnit decdt in Anglia. Acolo' vechile familiirrobili:ue care se mentineau, nu nunai ci igi pistraseri, dar isi gi
rrrrriseri considerabil avcrile, rimdnind cele dintai ca bogelie;i
l)ulcre. Noile farnilii care se ridicaseri alituri de ele nu ficuserlrlt'cirt si le imite opulenta, fdri a o depigi'
in Franla, doar oarnenii obiqnuili pireau si moqteneasci
lollc bunurile pe care le pierdea nobilimea; s-ar fi zis ci aceasta
t'nr singura substanld din care se dezvolta poporul de r6nd. Cu
t1)irte acestea, nici o lege nu il impiedica pe burghez sI sLrdceasci
si nici nu-l ajuta sd se imbogdteascdl si totusi acesta se imbogiitea
tirrr incetare. in multe cazuri. burghezul devenise la fel de bogat
si uneori chiar mai bogat decat gentilomul. Mai mult, deseori bo-
gi(ia sa avea aceeasi nature cu cea nobiliarl; chiar daci de obicei
lriia la oras, avea proprietlli funciare, iar uneori oblinea chiar
tlrepturi senioriale.Educalia ;i modul de viald stabiliserl deja intre aceste douA
prototipuri umane o mullime de alte asemlniri. Burghezul era lai"l de ed.,cat ca gi nobilul gi, ceea ce trebuie remarcat, aceasti
educalie era de aceeaqi provenienti ca cea a nobi.lului' Ambii erau
luminali de aceleaqi adeviruri. Pentru unul ca Ei pentru celelalt,
educalia fusese in egall mlsuri teoreticl $i literad. Parisul, deve-
nit din ce in ce mai mult unicul educator al Franlei, reusise sd
imprime tuturor spiritelor aceeaqi formi gi un aer comun.
La sfdrgitul secolului al XVi[-lea se mai intrevedea incl, firdindoiali, o diferenp intre manierele nobilimii si cele ale burghe-
ziei, pentru ce nu existi nimic care si se egalizeze mai greu dec6t
acest aspect exterior al morarurilor care poart.i numele de maniere.
ins5, in cele din urmd, toti oamenii de conditie superioari se ase_minau; aveau aceleasi idei, aceleasi obiceiuri si gusturi, se ldsaupradi acelorasi pliceri, vorbeau acelasi limbaj.
-Nu se mai dife_
rentiau intre ei decal prin drepturi.Mi indoiesc ci acest lucru era ahrnci la fel de vizibil in vreo
alte parte, chiar si in Anglia, unde clasele erau adesea diferite caspirit si moravuri, chiar daci se aflau in stensi legdturi datoritiintereselor comune. Deoarece chiar dacd libertatea fotitici pe careo posedi. aceasti admirabili putere care este Anglia creeaz6. intreloti cetalenii raporturj necesare si legaruri mutuale de dependentd.ea nu ii transformi in mod automar pe roli in indivizi idenrici,Doar actiunea de lungd durati a puterii centrale are intotdeaunadrcpt consecinle inevitabild de a-i face pe oameni identici intre eisi in egali misuri indiferenli fafi de piopria soarti.
CAPITOLUL9Aceqti oameni atit de aseminitori erau
nrai mult ca niciodati separati in mici grupuri striinesi indiferente unele fate de altele
Dacd privim lucrurile din alte penpectivd, vedem cum aceiasiI[rncezi, care aveau atatea treseturi asemlnltoare, erau totugi mairzolali unii de allii decnr locuitorii din alre pi4i sau dec6t franceziirh: odinioarl.
Se pare ci in epoca in care s-a constituit sistemul feudal inlruropa, ceea ce s-a numit de atunci incoace nobilime nu a format( Iintr-o datd o cdrrd, ci s-a compus, la origine, din personajele celenrli importante ale natiunii, fiind astfel doar o aristocratie. Iateo problemi pe care nu doresc si o discut aici; este suficient sert:nrarc faptul c[, inci din Evul Mediu, nobi.limea devenise o castd,ccca ce inseamni ci marca sa distincte este nasterea.
Nobilimea plstreazd acest caracter propriu aristocraliei, de ali un corp de ceteteni care guvemeazd; insd numai prin naqtere se
rlccid cei care se vor afla in fruntea acestui corp. To.ti cei care nusc nasc nobili, se afli in afara acestei clase speciale qi inchise EirrLr ocupl decdt o pozilie mai mult sau mai putin importanti instirl, insi intotdeauna subordonald.
intotdeauna am fost uimit cA un lucru care individralizeazd,n nglia amt de mult fali de celelalte naliuni modeme, fiind singu-rul care poate explica particuladdlile legilor, spiritului si istorieisrle, nu a atras mai mult decat a ficut-o atenlia filozofilor qioamenilor de stat si ci obisnuinla l-a flcut ca gi invizibil chiarpcntru englezi. A fost uneori pe jumetate intrezerit, pe jumitatedescris; insi mi se pare ci niciodatd nu a fost inteles in modcomplet si clar. Vizitdnd Marea Britanie in 1739, Montesquieu
scria pe bune dreptate: ,,Mi aflu inf-o tari care nu seamdni deloccu reslul Europei": insa nu mai adaugii nimic.
Ceea ce fdcea intr-adevir Anglia arit de diferitl de restulEuropci incit dc la acea datl erau mai pulin parlamentul, liber_tatca, publicitatea, tribunalele cu jurati care existau acolo, cit maicurind un lucru cu totul special si mult mai eficace. englia erasingura,tara in care sistemul castelor a fost nu numai mo"dificat,ci efectiv distrus. Nobilii si oamenii de rnnd se ocupau a"opot lrecu aceleasl^afaceri, practicau aceleasi meserii qi,'";;;"; ;;mai semnificativ, se cdsitoreau intre ei. Fiici celui mai maresenior pLrlea sA se marite fira nici o rusile cu un om simolu.
. Cind vreti se stili drce sislcmul de caste si ideile. obi'ceiurilesi barierele pe care acesta le-a creat in slnul unui popo, u, fo.idistruse in intregime, analizati institulia cisitoriei.'Numai acoloveti gisi rAsitura decisivd care vi lipseste. in Franta, chiar inzilele noastre. dupa 60 de ani de democralie, veti cduta de celemai mulle ori aceasta fiasatura in van. Familiile vechi si cele noi.care par si se confunde cu desdvirsire in alte privinte, evitd incdpe cir le std in putinta sA se amestece prin clsitorie.
S-a remarcat adesea ci nobilimia englezi a fost mult maiprudenti, mai abili si mai deschise decat oiicare alta. Ceea ce arfi trebuit spus este cd de multi vreme in Anglia nu mai existi inrealitate nobilime, daci intelegem acest cuvint in accepliunea sa5triveche si limilarivA, care fusese pasrarA peste lor in aite Dilrti.
- Din- aceastd revolulie care se pierde in negura timpurilor. mairimine insi un martor viu: limba. De mai multc ,ecole. in Ansliacuvinrul gentilhomrze si-a schimbat cu tolul scnsul, itr curiritulroturier' nici nu mai existA. Urmitorul vers din llrrafre scris deMolidre in I664 er ti fosr deja imposibil de rradus in mod literalm llmtta engleza a aceleiasi epoci:
Et, tel qu'on le yoit, il est bon gentilhomme.
^ . Dacd doriti sd mai aplicati lingvistica ltiin{ei istoriei, urmlrili
in timp si spafiu destinul cuvnntului geruir ru,r, r*. derivi din
* Termen folosit in Franta in Evul Mediu penltu a-i dcscoxr pe oamenii
simpli, in conrrasr cu nobilii (n. trad.).
r uvnntul nostru gentilhomme- Veti vedea cd in Anglia semnifi-, ;rliir sa devine mai cuprirzatoare pe mesure ce condiliile socialert. ;qrropie si se amesteca. in fiecare secoleste lolosit penmr oameni
srtunli pulin mai jos pe scara sociali. Acest cuv6n1 trece in celerlin urmi odatd cu englezii in America. Aici este folosit pentrurr i desemna in mod indistinct pe toli cetdlenii. Istoria sa este
irlcca a democraliei insesi.in Franla, cuvdntul gentilhomme ardrnas intotdeauna restrins
l,r scnsul siu inilial; dupi Revolulie aproape ce a iesit din uz, dar\r ir l)istrat acelasi sens. S-a conservat intact cuvantul care servise
lrr tlcsemnatea membrilor castei, pentru ce s-a conservat casta
rrrs;rsi, la fel de izolatd de toate celelalte cum fusese intotdeauna.Voi merge insi mult mai departe gi voi spune ce aceasta caste
rlt.vcnise mult mai izolati decat fusese in momentul in care api-rrrsc cuvAntul qi ci s-a produs in sanul societitii noastre o evolulieru scns invers celei pe care am vlzut-o in Anglia.
Daci burghezul si nobilul erau mult mai asemlnitori, in;re clasi timp s-au izolat din ce in ce mai mult unul de celllalt.Accste doui lucruri trebuie cu atat mai pulin confundate cu cdtrrrrul, in loc si il atenueze pe celilalt, ce1 mai adesea il agraveazi.
in Evul Mediu Ei atat timp cat feudalitatea si-a meniinut im-
I)ortanta, toti cei care delineau pim6nturi de la senior (cei pe care
Irnrbajul feudal ii numea plopriu zis vasali), mulli dintre ei nefiindnobili, erau asociali in mod constant seniorului in procesul de ad-rrinistrare a senioriel aceasta era chiar principala condilie pentru
rlelinerea unei feude. Nu numai cI aceqtia trebuiau sel urmeze pe
scnior in rizboi, dar trebuiau, in virtutea acestei concesiuni de
Ilimant, si peteaci o anumiti perioadi din an la curtea acestuia,
pcntru a-l ajuta se impartd dreptatea gi si administreze domeniul'Curtea seniorului era marele mecanism al conducerii feudale; ovedem apirind in toate vechiie legi ale Europei, iar eu i-amrcgisit urmele foarte vizibile chiar si in zilele noastre in mai multeregiuni din Germania. Sayantul specialist in istorie medievaliEdme de Fr6minville care, treizeci de ani inainte de Revoluliealiancezd, s-a decis se scrie o carte consistentd desPre drepturilefeudale gi reinnoirea regishelor funciare conlindnd drepturile de
r.,,t lr,r,l. l,r,'lrl, rr, i'rl,,l|llr'.t/.1 (it ll vitzul in,,titlufile a nume-,,,.,, , ,,rti , l\,r,,,rllrl,r,llr(llllit,itti\:rseprez te la fiecare 15 Zilel, ' ,,rr. , , rr,,l.rl.r l,,.ltnr;r1rrrlt...a. laolaltdcu seniOrul Si iudece_t,.rrl,,l,r',rrrt .rl ir(.(.stuia, cauzele si litigiile care interveneau intrel, tr r r tor r. " I rl rrtiaugi cd ,,a gisit uneori optzeci, o sutd cincizeci.,,.rrr r lri,rr rhrrr;r sule de astlel de vasali intr_o seniorie, O mare parte,lrrrlr,.t.i clau oameni simpli... Am cilal acesl text nu ca o dovadi,pcntru cd existd mii de alte astfel de cazuri, ci ca un exemplu alf'clului in care, la origine gi mult timp dupi aceea, clasa tiri";;;tse apropia de gentilomi si se amesteca in fiecare zi cu eiin condu-cerea acelorasi treburi. Ceea ce fdcea curtea senioriali pentrumicii proprietari rurali, vor face Stirile provinciale, si mait6rziuStirile Generale pentru burghezii din orase.
CAnd studiem ceea ce a rimas din Stzirilc Generale din secolulal XIVJea ;i mai ales drn Stirile provincialc din acceasi
"pocd,ruputem si nu fim uimili de locLrl pe carc Starea a Treiail ocupa inaceste aduniri si de puterea pe care o exercita in sinul lor.
. Ca individ, burghezul din secolul al XIV_lea este firi indoiallinferior celui din secolul al XVIIIJea; insi burghezia ir r",;;;;;ocupa in societatea poliricii de arunci un loc mulr mli sigur si maiinall. Dreptul sau de a Iua pane Ia proccstrl a".ora,i".."..ri"necontestat; rolul pe care il joaci in adunirile politice este intot-deauna considerabil si adesea preponderent. Cclelalte clase simtpe zr ce trece nevoia de a o lua serios in considcralie.
Insd lucml cel mai izbitor este si vcdcrn curri nobilimea siStarea a Treia glseau atunci mai multe inlcrni.i pcnt.u a Jmi-nistra impreuni problemele de intercs public situ pcntru a rezistaimpreund, asa cum nu au mai fircut-o nllcrior. Ac.casta nu se re_marci doar ia cazul Stirilor Gencrale din sccolul al XIV_lea. dintrecare mulle au :lvul un caraclcr ncrcgulitl si rcvolrrtionll (21s1i16greuretilor vrcmii. ci si in cel lrl SI;trilor l,ri.irlc rrlc ler.lcirsi epoci.rn care ]\e conslilli n)ersltl rcgrrllrt si 0lrisl|uit:rl Irrerrrrilor. Aitfel,in Auvergne, celc trei ordine iau in corlurr ."l" ,,,ui i,rpo.iaoiedecizir si supravegheazir cxecularca lor prin cornislri, auaa *de asemenea alesi dc ciitrs toatc t-rei. Acciasi spccracol it ."gesimin epoci in Champagnc. 'loalir lunrca cunoaslc cclcbra ac-1iune
,. rrrc nobilii si burghezii dintr-un mare numlr de orase s-au asociat,lrr inceputul aceluiagi secol, pentru a apira libertdlile natiunii qi
privilegiile provinciilor lor contra imixtiunilor puterii regale[H].lntilnim, in acel moment al istoriei noastre, mai multe episoader'c par scoase din istoria AnglieiUl. Astfel de spectacole nu se maivid deloc in secolele urnetoare.
intr-adevir, pe mAsurd ce conducerea senioriei se dezorga-nizeazi, St6rile Generale devin din ce in ce mai rare sau nu mai\unt convocate, iar libertilile generale dispar, antrenand cu elerrrina celor locale; burghezul Ei gentilomul nu mai au nici un felrlc contact in via{a publici. Ei nu mai simt deloc nevoia de a se
rrpropia unul de celAlalt si de a se intelege, fiind pe zi ce ffece maiirrrlependenli, dar si mai striini unul de celdlalt. in secolul alX ViII-lea, aceaste evolutie este incheiati: acesti doi oameni nusc mai inti.hesc decat prin hazard fu viala privatl. Cele doui claserru mai sunt doar rivale, ci inamice.
Iar ceea ce pare specific Franlei este ci in vreme ce ordinulrrobilimii isi pierde astfel vechile sale puteri politice, gentilomulobtine cu titlu individual multe privilegii pe care nu le avusesevrcodati sau !i le sporegte pe cele pe care le detinea deja. S-arspune ci membrele se imbogileau din rimiEilele neinsuflelite alecorpului. Nobilimea are din ce in ce mai pulin dreptul de a co-rnanda, insi nobilii se bucuri din ce in ce mai mult de prerogativacxclusivi de a fi cei dintni servitori ai stdpinului; era mult mai usorpentru un om obisnuit si devind funclionar sub Ludovic al XIV-leadec6t sub Ludovic al XWea. Acest lucru se putea observa adesea
in Prusia pe vremea cand era aproape o exceplie in Franta. Fiecaredintre aceste privilegii, odatl ob{inute, este legat de sange, de caredevine inseparabil. Cu c6t aceasli nobilime inceteazl sI mai fie oaristoc.ralie, cu atat ea pare sA se transforme intr-o castI.
Si luim cazul celui mai odios dintre aceste privilegii, acelaal scutirii de impozite; este usor de observat cI, din secolul alXVJea pini la Revolutia francezd, acesta nu a incetat si creasci.El cre$tea datoriti progresului rapid al taxelor publice. Cdnd seprelevau 1 200 000 de livre dnbin (la taille)in vremea lui Carolal VII-lea, privilegiul de a fi scutit de la plata acestuia era mic;
-T
cAnd se prelcvau 80 milioane in vremea lui Ludovic al XVI-lea,privilegiLrl cra deja mare. Cind birul era singurul impozit pldtitde citre ozunenii de rind, scutirea nobilului era putin vizibili. insicind impozitele de acest fel s-au inmul{it sub mii de nume si forme,cind birului i-au fost asimilate alte patru taxe, cand taxe necunos_cute in Erul Mediu, precum corvezile regale aplicate tuturor lucri-rilor sau serviciilor publice, mililiei, etc. s-au adAugat birului siimpozitelor sale acccsorii, toate acestea fiind si inegal repartizate,scutirea nobilului[J] a pirut imensi. Inegalitatea, chiar dacd. mare,era, este adevirat, mai mult aparenti decit reala, pentru ci veniturileobtinute de citre nobil din fermaj erau diminuare chiar de cdtreimpozitul de care el cra scutit. insa in aceasti chestiune inesalitateacare se yede diuneaza mai mult decat cca care este resimtiii.
Ludovic al XIVJea, prcsat dc cirrc nccesitatile financiarecare{ impovi.rau la sl?rsitul domniei, stabilisc doui t;xe cornune:capitatia si impozitul de 5olo. insii cum scutirca de impozit fusesein sile un privilegiu atat de respcctabil, a lrebuit si fie consacratchiar si in faptul care ii aducea atingerc. S-a avut griji ca percepe-rea si fie di1'eriti acolo unde ta.ra era comunar. pentrx unii, perce-perea ta,rei riminea degradanri si durl; pentru ccilalti, indulgentisi onorabili.
Cu toate ci inegalitatea in ceea ce priveste plata impozitelorexista in intreaga Europi, in foarte putinc ldri ea cra atat de vizi-bila si resimrita in mod constanl ca in Fmnla. in eea nrai marepar:te a Germaniei, majoritatea taxelor erau indirccte. Chiar si incazul impozitului dhect, privilegiul gentilonrulLri cra adesea repre-zentat de faptul cd participa in mai mica. misurir la o contributiecomunS. Mai mult, exislau anumile Iaxc e rc cruu plirt ite doar decitre nobilime si care erau destinate sI inlocuiascl-r serviciul mi-litar gratuit care nu mai era obligatoriu.
Dintre toate felurile de a-i difercnlia pc oanrcni si de a deli-mita clasele sociale, inegalitatea irnpozilclor cra insir cca mai peri-culoasi si totodad cea mai potrivitd penlru it arliuga inegalitdtiiizolarea si a le face pe ambelc incurabile. pcnlru cit clcctele suntvizibile: cAnd burghezul si gentilomul nu rnai sunt supusi la plataaceleiasi taxe, pe an ce trece mirimea impozitului si modul in
care acesta este perceput traseazd din nou intre ei. cu o linie sigurisi precisi. limiti de cla'a. in fiecare an. fiecare dintre privilegiati
."iimt" o nevoie imediati si presante de a nu se mai lasa con-
fundat cu marea masa, si face un nou efort pentru a se izola.
Cum aproape ci nu existd taxe care si nu dea nastere unei
probleme publice si nici probleme publice care si nu dea naqtere
unor taxe. din momentul in care cele doui clase nu sunt supuse
in mod egal la plata impozitului, ele nu mai au aproape nici un
motiv se mai delibereze impreuni si nici un pretext pentru nevoi
qi sentimente comune. Nu mai existi motive pentral care sd fieiinute separate. Putem spune ci [i s-a suprimat oarecum posi-
bilitarea;i dorinta de a acliona impreuni.Burke, in descrierea migulitoare pe care o face vechiului
mod de organizare a Frantei, aduce ca argument in favoarea no-
bilimii noastre usurinta cu care burghezii puteau fi innobilati in
urma obtinerii vreunui post administrativ. Acest lucru pirea sa
creeze o aseminare cu aristocratia deschisi din Anglia. Intr-adevir,
Ludovic al Xl-lea inmullise innobildrile ca mijloc de a slibi nobi-
lilimea, iar succesorii sii au rdspindit sistemul cu dimicie pentm
a cigtiga bani. Necker ne informeazi ci, in vremea sa, numerul
funcliilor din administralie ocupate de cetre nobili era de patru
mii. Nimic aseminitor nu se vedea in vreo parte a Europei. lnsiasemenarea pe care voia si o stabileasci Burke intre Franla si
Anglia era cu amt mai falsi.Motivul pentru care in Anglia clasele mijlocii, departe de a
se rizboi cu aristocratia, au rimas in uniune intimi cu ea, e nu atat
faptul ci aristocralia era deschisd, cit mai ales cI forma ei era im-precisi gi limita sa necunoscuti. Mai important decat faptul de a
te integra nobilimii era cel de a nu constientiza niciodatl momen-
tul in care treceai acest prag. Astfel incat toti cei ca.re se apropiau
indeajuns de mult de aristocralie puteau si faci parte din ea, sifie asociali la guvemare Ei sd oblind o.anumiti srelucire sau un
anumit beneficiu ca urmarc a acestei puteri.
insd bariera care separa in Franta nobilimea de celelalte clase
era in continuare fixi si vizibili, chiar daci usor de trecut. Era
usor de recunoscut datorite strelucirii sale si deci odioasi celor
,,ri' r,lllr,lll, rllr lrr. rl rill t. ()(liltii lrccute aceastd bariere,ar Ir[ rrt l{ it I l,t tv t|'}] ( xlioasc si umilitoare de cei din s6nul|10\t llritl,
I )r.p;u tc ric I dinrinua ura oamenilor de r6nd fali de gentilom,r\rst(.1[rl irIlrobilijrilor a flcut-o se creasci peste misuri_ Aceastasc.irrisprca cu toati invidia pe care noul nobil o inspira vechilofsii cgali. Astfel se explici de ce Starea a Treia se araii in dolean-tele sale mai idtati de citre innobilali decat de cdtre nobili si dsce ea cere restrAngerea si nu ldrgirea ciii de acces cltre innobiiare.
In nici un alt moment al istoriei noaslre nobletea nu a fostatat d€ usor de obtinut ca in ,g9,
si niciodatl burghezul si genti_lomul nu au fost atar de inshiinali unul de cetdlal-t. Nu nuriai cinotilii nu vor si accepte in colegiile lor electorale persoane cuiz burghez. dar si burghezii ii indepirreazii cu aceeasigri;a pe toii9ei 9qe ar fi purut pirea genrilomi. in anumire pioiin"ii, noiiinnobilali sunr respinsi, pe de o parte, pentm ce nu sunt consideratiindeajuns de nobili, iar pe de alta pintru ci s_au innobilat preatare. Acesta a fost cazul, se zice, al celebrului Lavoisier_
Iar dacd, ldsdnd la o parte nobilimea, ne ocupim de burghezie,vom vedea un spectacol similar: burghezul este iproape tot'atet deizolat fa$ de poporul de r6nd, pe c6.t era gentilomul dL burghez.
_. 1" r..-"1 Vechiului Regim aproape roatl clasa ae
-mlltoc
triia Ia oras. Cu precidere doui lucmri prodr"rseseri acest efect:priviJegiile gentilomilor:i binrl 1to aillit. Seniorulcare trdia pepiminturile sale vddea de obicei o anumiti cumsecidenie familiari faF de lerani; inse aroganra sa fali de burghezi, vecinii sii,era aproape nelimitati. Ea nu incetase^si creasci pe misuri ce, sipentru cd, puterea sa politici scizuse. incetnnd si mai guvemeze,seniorul nu mai avea interes si-i menajeze pc cci carJar fi putuisd iI ajute in indeplinirea acestei sarcini. Dc ascmenea, u.u
"r-.s-a remarcat adesea, seniorului ii plicea si se consoleze pentrupierderea puterii sale reale printr-o intrebuinlarc liiri misurd adrepturilor sale aparente. Chiar absenta sa dc pc donrcniu, in locsi-i usureze pe vecini, mai mult ii deranja, deoarccc privitegiileexercitateprirprocur[ erau mult mai insuportabile.
110 111
Cu toate acestea, nu Etiu dac6 birul $i toate celelalte impozite('rur: i-au fost asimilate, nu au reprezentat motive mult mai serioase'
Cred ce as putea explica in puline cuvinte de ce birul 9i acce-
roliile sale apisau mai mult asupra zonelor rurale decat asupra
or;rsclor, insi acest lucru i-ar putea pdrea inutil cititorului. Va fir['ci suficient s[ spun c5 burghezii reunili in oraqe aveau o mie
ri una de modalitlli pentru a atenua aplsarea birului, si ueorit hiar de a i se sustrage complet, modaftiti de care nici unul dintre
ci rrr.r ar fi beneficiat daci ar fi rimas pe domeniul seniorial. Se
It'rcau astfel, Ei pe bune dreptate, mai cu seami de obligalia de a
lolccta birul decit de aceea de aJ pliti; pentru ci nu a existat
rriciodati pe vremea Vechiului Regim, qi cred ci in nici un alt
rcgim, condiJie mai groaznici decit aceea de colector parohial
rrl birului. Voi avea posibilitatea si demonstrez acest lucru mai
llirziu. Cu toate acestea, nimeni din sat, cu exceplia gentilomilor,
llu putea se se sustragl acestei indatoriri; iar decit sI i se supunl,
oamenii de rand instirili iqi arendau bunurile $i se rctregeau in cel
r)rai apropiat oraE. Turgot se afli in acord cu toate documentele
sccrete pe care am avut ocazia sa le consult cand spune cA,,opera-
riunea de colectare a birului ii transformi in burghezi citadini pe
lproape toli oamenii de rdnd proprietari de la {ard." Putem spune
in treacet cA aceasta era una dintre cauzele pentru care Franta era
mai plinlde ora{e, in special de mici orase, decit cea mai mare
parte a ledlor din Europa.inchis astfel intre ziduri, omul de rind imbogdlit isi pierdea
curAnd spirihrl qi deprinderile tdrlneqti; el devenea in intreginestrlin de nevoile si problemele celor de o condilie cu el care insirlmiseserl la sat. Singurul scop al vielii sale era de a deveni
funclionar public in orasul sdu adoptiv.Ar fi o mare eroare daci am crede ci pasiunea pentru functii
a majoritelii francezilor din zilele noastre, qi in special' a celor
apa4inand claselor mijlocii, s-ar fi niscut dupi Revolu[ie. Ea a
luat nastere cu multe secole inainte qi nu a incetat si se dezvolte
de atunci incoace, fiind in permanenp alimentatA.
Funcliile din vremea Vechiului Regim nu semenau intotdea-
una cu cele din vremea noastrl fi erau, cred, mult mai numeroase;
rllrr,l|lrl I r IDI t ,tnIttr..lil;t|t():tlx, llirii S16rSit. NUmai intre 1693,l I /t,,, ,, ,r r irlr lirt r.i il| lr losl crcate patruzeci de mii de astfel'l' lrr, | | r . . r I
t r ( , . r I ) (
. t ( ) i r t (
. llr indcmina micii burghezii. Eu am nu_llr,lLrt I
, I .
I I | | I | ; r r r r r I I 7-50, in tr-un oras de provincie de micl dimen-',tttrrr., l( )() pt.r.sounc angajate in aparatul de justitie si 126 ocuparer rr c rt.t.rrlrrrca hotiririlor celor dintii, iar cu totii erau oameni din()rirs. Iliivnr cu care burghezii ocupau aceste functii era intr_adevirllu'ri cgal. Din momentul in cue unul dintre ei devenea posesor alunLri mic capital, in loc sd-l utilizeze ?n negot, il folose; cu grabipentru a-si cumpf,ra o funclie. in Franta, iceasti ambilie jaiicla diunat progresului agriculturii si come4ului mai muli chiardecAt aservirea feudall qi birul. C6nd lipseau funcliile, era pusiin valoare imaginalia solicitan(ilor, cari inrentau imediat unelenoi. Un anume domn Lemberville publici un memoriu pentru ademonstm cd este in interesul public crearea functiei de inrp"rto.al industriei si incheie oferindu-se el insusi pentru acest post. Caredintre noi nu a cunoscut un Lemberville? Un o. au o o*""-"educalie gi bunistare nu era multumit dacir murea fird si fi ajunsfunc(ionar public. ,,Orice om, in funcgie dc condilia sa, ince"arcisd se realizeze prin intermediul regelui,,, spunc un contemporan.
Singura diferenti importanti in aceasti chestiune intre tim-purile despre care vorbesc aici si vremea noastri conste in faptulca pe vremea aceea guvemul vindea funcliile, in timp ce astdzi leacorde; pentru a le obtine nu se mai plitcsc bani; fiecare se vindepe sine insusi.
..^ Pifril de raran prin locul si modul dc viata. burghezul esled enl sr prm rnterese. PlAngerile impotrivr privilegiilor nobililorinmaterie dejustilie sunt foarte intemeiateidar cJsd sprnerndecele ale burghezilor? Putem numira cu miile funcqiile care ii scu-t:sc pa4ial sau total de plata conlribuliilor publice, adicd a mili_tiei, a corvezii sau a birului. intr-un documenl din epoci, se puneurmltoarea intrebare: care este parohia carc n, o.", in uf-e d"nobili si^de membri ai clerului. persoanc carc si_;rrr procurat. cuajutorul functiilor sau al unui comision, vreo scutirc dc impozil?Unul dintre motivele care duc din timp in timp Ia abolirea unuianumit numir de funcfii destinate burgheziloi, cste diminuarea
vcrriturilor provenite din impozite, diminuare datorata unui numirlorrrlc miue de persoane care se sustrag de la piata bfului. Suntsigur ci numirul acestor scutiri a tbst tot atat de mare, dace nusi rrrai mare, in s6nul burgheziei decit al nobilimii.
Aceste prerogative jalnice ii umpleau de invidie pe cei carecrarr privati de ele Ei de cel mai egoist orgoliu pe cei care se bucu-liur dc cle. Nu este nimic mai evident in secolul al XVIiIlea decntostilitatea burghezilor din oras fati de tlranii de la periferie siinvidia celor de la periferie fatd de oriseni. ,,Fiecare oras, preo-( upat de interesul sdu specific, este dispus si sacrifice intreagazonli rurali si satele din arondimentul sdu", spune Turgot. Cu altiocuzie, vorbind subdelegalilor sei, el adaugl: ,,Ati fost adeseaobligati sI reprimati tendinta constant uzurpatoare si apisitoarectrc caracterizeazi conducerea oraselor fali de zona rurali si desalele din arondismentul Ior"
Poporul insusi, care triia impreuni cu burghezii in acelasiorus, lrcbuie sd le fi devenit striin sau chiar dusman. Cea mai mare
l)arle a taxelor locale erau stabilite aslfel incAt sd apesc in specialpc clasele de jos. Am avut de mai multe ori posibilitatea sI verificpcrsonal ceea ce spune acelasi Turgot in alt pasaj din scrierilesale, cum ci burghezii din orase gisiseri. modalitatca dc a facc cal.xele de intrare a mirfurilor in oras* si nu apese asupra lor.
Ceea ce intrezirim cu precidere in toale actele acestei bur-ghezii este teama de a se vedea confundatl cu poporul !i dorintacntuziasti de a se sustrage prin orice mijloace controlului acestuia.
,,Dace arceasta este dorinla regelui, spun burghezii dintr-unoras intr-un memoriu citre controlorul general, ca functia de pri-m:u si redevini eleclive, ar fi convenabl si-i obliginl pe electorisi aleagl numai dinrre principalii notabili ai orasului, sau chiardiltre cei care pot face parte din prezidiumul orasului."
Am v5.zut deja cum regii nostrii au dus o politicd de intituraresuccesive a drepturilor politice ale populaliei urbane. Incep6nd cu
* Les octrois - taxe pl5tite in Evul Mediu in profitul comunititii urbare
pentru alumite mirfud care intrau in orai. Acest tip de taxe a fost definitivdesfiintat in Franta prin reforma fiscali din 1948. (nota trad.)
ilI
l
I
I
l
I t'lr'rt' rtl Il k.l si lrlln;i lir l,udovic al XVJea, toati legislatiat',llrrl'l rr.l''vn l( c\t til) (lc grindire. Adesea burghezii din
-oras se
rrrot r,u:l ;rr, crtci politici. iar uneori chiar o sugereazd.hr rirrrpul rclbrmei municipale din I764, In intendent se sfA_
tuicstc cu tunctionarii municipali ai unui mic oras dace se serDcnlini dreprul de a alege magistratii pe care il aveau arlizaniilt aue persoone rc compun poporul de rdnd. Acesti functionaririspund cd. ?nlr-adevar, ,.poporul nu a abuzat nl.ioaura ae ac".idrept si cI ar fi firi indoiali bine s6 i se menlind
"u titlu l;
consolare drepl-ul de a-i alege pe cei care lrebuie si_l comande;rnsi.ci ar fi inci si mai bine, penru menrinerea ordiniisi linisriipublice. sA se lase acesr lucru pe seama adundrii nolabililor..s;b_delegatul ii convoacd in conferintel secrela pe,,cei mai buni saseceliteni.ai orasului". Aceslia eu cazut in mod unanim de acord cecel mar r,me ar ll si se acorde dreptul de a alege nici mlcar adu_ndrii norabiblilor. ci unui anLrmri numir de diputati at.si ani..dilcntele corpuri din carc tceasta adunarc esle comprra.' SuUa-.-legatul, mulr mai favorabil liberritilor poporulul'decat acesii
f*S1"^"i, chiar dacd menlioneazi pirerea lor, oaouge ,..a f" "si"totusi foarte dilicil artizanilor si plateasca. firh si
-poali sd le si
controleze, sume de bani care le-au lost impusc de cin-e aceia dintrlconceletenii Ior care sunt poate. datorita privilegiilor lor in ma_Iene de rrnpozite. cel mai putir interesati de aceastd chestiune..._ Si completdm insi tabloul. Si luim acum in considerareburghezia singurl, separati de poporul de rind, asa cum am luarin considerare nobilimea separalA de burghezie. Remarcdm inmterrorul acestei infime fractiuni a naliunii, considerati indeoen_dent de resr. diviziuni infinire. Se p;.;;;;;;j i;;.;;;aidoma acelor pretinse corpuri elementarc in care chimia moldemi inlalneste noi panicule separabile pe misuri ce le priveslemar de aproape. Eu insumi am gdsit nu mai pLrrin dc 36 de corpuridrlerrle prmre notabilii unui mic oras. Accsle corpuri diferile.chiar dacl foarte mici, contribuie fird iir""tar" ta p.op.la to, faraimitare; elimind cu fiecare zi loate partilc clerog"n" p" crre l. porcontine. pentru a se reduce la elemlnrele simpli. in ,rrnu ,."uit.imunci ideale..unele dintre ele sunt reduse la trei slu patru mem_bri. In consecirti, personalitalea acestora este mull mai vioaie si
11^
rtirrr'rr dc spirit mai certirea.te. Toate aceste corpuri sunt separate
rrrrclc dc altele prin cateva mici privilegii care chiar si cdnd sunt
lrrr', r putin oneste fec drept semne ale onoarei. lntre ele existA tot
tlrl)ul lupte pentru inmietate. Intendentul si tribunalele sunt de-
n rlr(.ptul amelite de lama acestor certuri. ,,Tocmai s-a decis in, rk' tlin urm[ cI apa sfinlte va fi dati mai intai prezidiului ora-
lrrlrri si apoi consiliului ordqenesc. Parlamentul ezita; insd regele
rr lircul uz de dreptul seu de evocare aducand cauza in disculiar rrrrsiliului regal si a decis singur. Era $i timpul, deoarece aceaste
rrlrrt crc friminta intregul oras." Dacd se acordi unuia dintrer rrrPtLri intdietate asupra altuia in adunarea generall a notabililor,, cl rlin urmd inceteazl si se mai prezinte la lucrdri; mai bine,:,prrne el, renunll la chestiunile publice decat si-gi vadd dem-rritrtca denigrati. Corpul peruchierilor din oraqul La Flichelrotrlrirste,,cl va dovedi in felul acesta adeverata durere pe care
r o provoacd acordarea dreptului de intaietate brutarilor" O parte
.r rrotabililor dintr-un oras refuze cu obstinalie sd-qi indeplineascilrrrctiile ,,pentru cI, spune intendentul, au pdtruns in adunare( iliva artizani cirora marii burghezi nu li se pot asocia firl si se
sirllti umilili." Un intendent dintr-o alti provincie ne spune:
.,rlrrcd functia de magistrat comunal este date unui notar, acestlrrcru ii va dezgusta pe ceilalli notabili, notarii fiind aici oamenirlc origine sociali umili, fosti secretari de notari care nu fac parter lin familiile de notabili." Cei mai buni Ease cetlleni ai oraEuluiilcspre care am mai vorbit si care decid atat de uqor ce poporultrcbuie sd fie privat de drepturile sale politice, se gisesc intr-ociudatl incurcituri cdnd trebuie si stabileasci cine vor fi notabilii
.. . ari Ln ce ordine sd fie ierarhizati. [n aceastA problemd sunl mult mair)rodegti $i iqi exprimi doar indoielile; se tem, spun ei, ,,sI nu leprovoace unora dintre concetelenii lor odurere prea mare."
in cursul at6tor neincetate infruntiri cauzate de amorul pro-priu al acestor mici corpuri cetileneqti, vanitatea naturali a fran-cezilor se indregte si se ascute, iar orgoliul legitim al cetdleanuluieste uitat. tn secolul al XVI-lea, cea mai mare parte a corporatiilorpe care tocmai le-am mentionat existau deja; insi membrii lor,dupi ce iqi rezolvau problemele specifice de organizare, se reu-neau periodic cu ceilalii locuitori pentru a se ocupa impreuni de
7 Ir
treburile cetilii. in secolul al XVIIIlea, membrii corporaliilor suntaproape in intregime repliati asupra lor insilor, deoarece actiunilereferitoare la viata municipali devin tot mai rare si sunt indeplinite prin mandatari. Fiecare dintre aceste mici comunitili traieqtedoar pentru sine, nu se ocupi decat de sine si nu se amestece decatin problemele care o ating in mod direct.
Cuvantul individtrulism, pe care noi l-am creat pentru propriafolosinli, era necunoscut pirin(ilor nosfri, deoarece in vremea lornu exisllu cu adevirut indivizi eare sa nu panine unuj grup sicaresi se poati reprezenta pe ei tnqili de unii singuri. Era, daci mi potexprima a;4 un fel de individualism colectiv, care pregitea spiriielepentru adevAratul individualism pe care il cunoastem noi.
Si cel mai ciudat este faptul ci toli acesti oameni care erausepatali unii de allii, deveniseri atat de aseminitori intre ei, incdtar fi fost de ajuns si li sc schimbe Iocurile ca si fie de nerecu-noscut. Mai mult, cel care ar 1i putut sI lc sondeze spfuitul, ar fidescoperit cA aceste mici bariere care scparau oameni atet deasemdnitori li se plreau chiar accslora contrarc atat interesuluipublic, cit si bunului siml si cii in tcoric iubeau deja cu toliiunitatea. Fiecare dintre ei tinea la condilia sa specifici deoarecesi allii se particularizau prin condilia lor; insd crau cu tolii gata sise confunde in aceea;i masi de oameni, cu condilia ca nimeni sinu fi avut ceva propriu ;i si nu fi depisit conditia comunA-
CAPITOI,UL 10
Distrugerea libertitii politice si fragmentareaclaselor au cauzat aproape toate slibiciunile
in urma cirora Vechiul Regim a dispirut
Tocmai am prezentat cea mai funesti dintre toate relele care
erodau structura Vechiului Regim, condamnindul la moarte. A;vrea si revil asupra originii unui riu atit de periculos gi ciudal si
sA arit cete alte lucruri rele s-au niscut de aici.
DacI, incepind din Evui Mediu, englezii si-ar fi pierdut precum
noi libertatea politici si odati cu ea toatc libertilile locale carc nu
pot subzista prea multd vreme singure, este foarte probabil ci di-
leritele clase din care este compusi aristocralia lor s-ar fi separat
unele de altele, aqa cum s-a intimplat in Franla si, mai mult sau
mai pulin, pe intreg continentul si ci toatc impreuni s ar fi separat
de popor insi libertatea i-a fo4at si rimane tot timpul in contact
unii cu cciialli pentru a se putea intelege la nevoie.
Este uimitor si vedcm cum nobilimea englezi, impinsi chitir
de propria-i ambilie, a stiut, c6nd accst lucru i s-a pirut necesar,
si se confunde cu clasele ilferioare,prefic6ndu-se ci le consideri
egalele sale, Arthur Young, pe care l-am citat deja, si a cimi carte
este una dintre cele mai instructive din cite existi asupra vechiiFrarle, povesteste cum, gisindu-se intr-o zi la lari in viziti la
ducele de Liancourt, a avut dorin{a de a pune cateva intrebAriunora dintre cei mai descurcdrel.i gi mai bogali cultivatori dinimprejurimi. Ducele l-a insdrcinat pe htendentul siu si ii aducl.La care englezul face urmdtozrga remarci: ,,La un senior englez
ar fi fost chemati trei sau patru cuhivatori (farmers), care ar fiservit masa cu familia accstuia si laolalti cu doamnele de ccl mai
I i".1
ur.rll r.rr,, ,,\rr !.r/ul ,ri(.\t Irrr.rrrr[.rt,I lrLrtinosutideoriininsulelerr,, r'.trr | .,tl rrrr lrrL ur l,(.(.irrc I ltrn ciiuta in zadar in Franta. del,r ( '.rll.rr'. I),ut,r Ll llir-! r)nuc.'
( r,,rl,ur.utlir (.ir iristocratia englezi eracu mult mai trufaseiL, ,rl ( (.,r lrrrrt.czir si inai putin dispusi si se familiarizeze cu tlt( ( (.ir ( (. sc grisca sub nivelul siu de existenti; insi necesititilecorrrlilici sale ii impuneau acest lucru. Era gata sd faci absolutoricc penllu a conduce. De secole nu mai exis[ in Anglia diferentede impozit in afara celor introduse succesiv in favoarea claseloraflate in nevoie. Luati deci aminte vd rog cum principii politiceditu1t3 n919,919r.e atar de deparre popoL" utai d" ap.op'iut.t insecolul al XVIII-lea. in Anglia saraiui esrc cel crrc teneliciazide privilegii in ceea ce privesre impozitul: in Frarra. bogarullKJ-In Anglia erisrocrxtia si-a rsunrll sercinilc publice c"t. iraigi.t"penlru a ; se permile su guvernc,,e; in Frlnta, arislocralia si_amenlinul pini la \larsit intunit;rlca in mrlerie de impozire, ca ocons^olare pentru pierdcrea dreptului dc a guvema.
In secolul al XIV-lea maxim a nu_l iipttzito pe cel care nuvrea pdrea la fel de solid stabilitir in Franla ca si in Anglia. Eacste reamintiti deseori si a actiona in contra ci parc intoideaunaun act tiranic; a i te conforma, inseamni a reintra in legalitate.In acea epocA intalnim, asa cum am mai spus, o multimJde ana_logii inrre insrituriiie noasfe politjce si cele alc englezilor. insidin acel momenr deslinele celor doua poporrc se ieparo si uordeveni din ce in ce mai diferite, pe mAsuia,.. timpul va irece.Sunt aid_onta a doua Iiniicare. plecand din puncle vccine, ins;cu o inctrnare putin diferita. se departeaTa apoi lr nesfarsit pemisuri ce se prelungesc.
Indrdznesc si afirm ci, din ziua in c;Lre, cpuizati in urma ma_rilor dezordin_i din vremea captivititii regclui Ioan si a nebunieilui Carol al Vl-lea, natiunea francezi le_a permis regilo. sa rtubilleasci fird consim{im6ntr.rl siu un impoziigeneral sIc6nd nobili_mea a avut lasitatea de a lisa Starea a Treia sa lic impozitatd cucordilia ca ea sa fie sculita de platd. din zirr:r ueeca sla sadir si-mf,nta pentru aproape toate viciile si abuzurilc (.a[e uu marcatpenlru toldeauna Vechiul Regim si i-au cauzal moarlca \iolen{a-
Admir deosebita perspicacitate a lui Commines care spunea: ,,Carolal \rllea, care a c6Etigat &eptul de a impune birul dupi bunul siuplac, fdri consimlimintul Stirilor Generale, si-a inci.rcat foartemult sufletul, amt pe al sAu, cat si pe cel al succesorilor sii, qi aprodus regatului o rani. care va singera multi vreme."
Iatd cum rana s-a mirit intr-adevir in decursul anilor; urmi-riti pas cu pas consecinlele acestui lucru.
Forbonnais spune pe bund dreptate in ale sale Cercetdri pri-yind finanlele regatLtlui Frdntei ci in Evul Mediu regii triiau ingeneral din veniturile propriilor domenii: ,,si cum nevoile extraor-dinare, adaugl el, erau asigurate din contribulii extraordinare, eleincludeau in aceeasi mdsuri clerul, nobilimea si poporul de rAnd."
Cea mai mare parte a impozitelor generale votate de cetrecele trei Stiri in secolul al XIVlea au intr-adevir acest caracter.Aproape toate taxele stabilite ln aceasti epoce sunt taxe indirecte,adice sunt achitate de cltre toti consumatorii fare distinctie.Uneori impozitul este direct; el se aplicd atunci nu pe proprietate,ci pe venit. Nobilii, clericii si burghezii sunt obligati si-i donezeregelui pe timp de un an a zecea parte, de exemplu, din veniturilelor Ceea ce spun aici in legituri cu impozitele votate pentru totregatul de catre Stirile Generale trebuie si fie subinteles si pentruimpozitele stabitite in aceeasi epoci de citre diferitele SUri pro-vinciale pe cuprinsul propriului teritoriu.
Este adevirat cd inci din acea epocL impozitul direct cunos-cut sub numele de br (taille) no,erapldtit de cAtre gentilom. Obli-galia serviciului militar gratuit il scutea de la aceasti plati; insibirul, folosit ca impozit general, era atunci putin rispindit si se
intdlnea mai curAnd la nivelul senioriei dec6t la cel al regatului.Cind regele a decis pentru prima dati si impund taxe dupi
bunul siu plac, el ainleles ci nebuia si aleagd una care si nu pardci loveste in mod direct asupra nobililor Acestia formau in aceaperioadi clasa rivald si cea mai periculoasd pentru regalitate si nuar fi acceptat niciodatd o inovatie care le-ar fi adus astfel deprejudicii. Regele a ales deci un impozit de la care nobilii erauscutili: birul.
118
r
Tuturor inegaliiitilor specifice care existau deja li s_a addugatuna cu caracter mai general, care le-a agravat si le_a menlinutletoate celelalte. Din acel moment, pe misuri ce atribuliile puteiiicentrale si deci nevoile vistieriei publice cresc, biml se ext;de sise diversifici.; in curind, se inzcceste si toate noile tu*" a"rinbirtui (des taille.s). Cu fiecare an, inegalitatea in futu lmporit.lo.scpar:i clasele si ii izoleazi pe indivizi mai mult decat pana atunci.Dil rnoment ce impozitul avea drept scop si ii inlpure ru p"
""imai capabih si plireasci, ci pc cei mai pulin capabili sd s" ap"." d"plata lui, tebuia sd se ajmgl la aceasti consecmli mostmoasi de aJr.lli p:
:"J bogar sj a.l impune pc r.el sirut . Se spune ca Mazarin,
Ln trpsr de f,anr. s,a gandit si impunj u llul pc prlrcipdele case dinParis dar ca. inlilnind rezislenta tJin prn.,ir celor interesati. s_amultumit si adauge cele cinci milioan" .1" .r." nr"o n"uoi" p"iirt,generali a birului. Dorea sd_i impoziteze pe cetilenii cei mai bo-galil s-a trezit in situatia de a-i itnpozita pe cei mai amir6li; insivistieria nu a av[t cu nimic de pierdut clin acest lucru.
Veniturile provenite din taxe atat de prost repartizate aveauanumitc Irmite. nu inra si ne\oile princ
-lor. Totu..i, acestia nu
doreau nici sd convoace Slarile Ce;erale ( rr. ,a ,oi.r" .rlriOii,nici si impoziteze nobilimea, provocdnd_o astfel si ceard convo_carea acestor adunAri.
De aici provine f'ecunditatea atat de formidabili si de diuni_toare a gfudirii financiare care ciiracterizeazd asa de bine adminis_trarea banului public in ultimele trei secole alt, monarhiei.
Nevoia de beni puate impinge la prlcrici violenre sau necin_slrte o.cun;Ircere bunr. dirl lip\ilJ de pLrbljr,itrrc:.r \ontrol. Aceaslamai ales odati ce timpul i-a consacrat puterea si a eliberat_o deteama de revolutie, ultima salvare a popoarelor. pentm a intelegeacest lucnr, trebuie studiale in detali; istoria administrativi-sifinanciard a Vechiului Regim.
- Se inralnesc Ia [icclrc pas irr analeie istorice bunuri regale\ rndutc sr apoi reilrtrare in posesia Crsei reg:rle crr imposibrl drvanduq conlrac.tc incdlcate qi drepturi dobi-ndirc L:are'sunt apo;contestalc: creditori ai statului care sunt sacriiicati cu prilejul
lieclrei crize; credinla publicl tot timpul inselatd; privilegii acor-date pentru totdeauna si care sunt intotdeauna retrase.
Daci am putea deplinge neplicerile cauzate de vanitateaprosteascr, ar trebui si ne fie mill de soarta acelor innobilali nefe-rici(i cirora, pe tot parcursul secolelor al XVII-lea si al XV[I-lea,le-au fost retrase din timp in timp aceste onoruri lipsite de impor-liurti si privilegiile nedrepte pe care le plitiseri deja de mai multeori. Astfel a anulat Ludovic al XIV-lea toate titlurile de nobletemai noi de 92 de ani, titluri care in cea mai mare parte fuseserircordate chiar de catre el. Acestea puleau fi pa\trale doar cu con-difia unei noi pldli deoarece, spunea edictul, toate aceste titlurilusesera ubrinure prin plurn unui impo-ir spec ul. Oprzcci de animai t6rziu, acest exemplu va fi urmat de Ludovic al XV-lea.
Soldatului care ficea parte din mililii ii era interzis s:i fieinlocuit cu altcineva de frici, se spunea, si nu creasci cheltuielilestatului pentlu plata noilor recruti.
Orasele, comunitili.le locale, spitalele sunt constr6nse si-sineglijeze obligatiile pentru a putea sI il imprumute pe rege.Comunitilile parohiale sunt impiedicate si intreprindi lucriri deinteres public de teami cI astfel li se vor diminua resursele si vorpliti cu mai putini constiinciozitate birul.
Se spune ci Dl. Orry si Dl. De Trudaine, unul controlor ge-neral si celilalt director general al podurilor gi goselelol conce-puseri proiectul infocuirii corvezii dmrm.rrilor printr-o prestatiein bani care febuia sd fie plititi de cdtre locuitorii fiecarui cantonpentru repararea dmmurilor Motivul care i-a ficut pe acelti doiabili administratori sl renuntc la proiectul lor este foarte instruc-tiv: ei se temeau, se spune, cI intrucdt fondurile fuseserd obtinutein acest fel, ar fi fost imposibil ca vistieria publici si fie impie-dicati si le detumeze pentru a le folosi in interes propriu, astfelinc6l in scurti vreme contribuabilii urmau si aibi de suportatsimultan si noua impunere si vechile corvezi. Nu imi este teamasi spun cl toti particularii ar fi cizut pe mana justiliei dacd slarfi gestionat propria avere in felul in care marele rege, in toatisplendoarea sa, gestiona averea publici.
Daci intalniti vreo veche institutie medievali care s-a men-linut agravandu-si defectele in contra spiritului timpului, sau vreonoutate diunitoare, sepati panl la radicina riului; acolo veti gesiun expedient financiar care s-a institutionalizat. Veti vedea cumpentru a pliti datorii de o zi s-au pus bazele unor noi puteri carcvor ddinui pentru secole.
Un impozit special, denumit dreptul de liber-domeniu*, fuseseinstituit intr-o epocl indepirtati penhu oamenii de rdnd care deli-neau bunuri nobiliare. Acest impozit crea intre diferitele tipuride pimAnturi aceleasi diviziuni care existau intre oameni, con-tribuind la lirgirea acestora. Nu Etiu daci nu cumya dreptul deliber-domeniu nu a contribuit mai mult dccdt orice altceva lasepararea omului de rAnd de gentilom, dcoarece ii impiedica sise confunde in ceea cc priveste proprietatca funciari, lucrul careii uneste cel mai binc si mai rcpede pe oameni. Astfel, din timpin timp, era redeschisl o pripastic intre proprietarul nobil sivecinul siu de origine comuni. Din contrd, in Anglia nimic nua gribit mai mLlt strangerea legiturilor dintre aceste doui clasedecat abolirea, in secolul al XVII-lea. a tuturor semnelor care .
diferenliau fieful nobiliar de posesiunile oamenilor de rind.In secolul al XV-lea, dreptul feudal de liber-domeniu are o
vlloare micr si csre rareori prelevat. insi in secolul rl XVIII-lea,cind leudaliratea esle aproape distrusa. el e ccrur cu stinlenie laliecare douAzeci de rni si reprezintii venilul pe un an intreg. ilplateste fiul care succede tatilui. ,,Acest drept diuneazi enormartei agricole, spune Societatea dc Agriculturi din'lburs in 1761.Dintre toate impozitele pe care supusii rcgclui trebuie si Ie pll-leasci in mediul rural, acesta esle firi indoiali cel mai jig-nitor." -,,Aceasti tax;., spune un alt contemporan, care nu eracerutL la inceput decdt odati in viati, a devenit intre timp unimpozit extrem de crud." Nobilimca ar Ii yrut sa fie abolit,pentru ci-i impiedica pe oamenii dc rind sir icunipere pimdn-turile, insl nevoile fiscului cercau ca accst impozit si fie men-+inut si chiar m{rit.
'Droit de franc-JieJ - Laxi careirebuia si fie plillitij de calre un om derandcare detinea un domeniu nobiliar. (nota lrad.)
Evul Mediu este acuzat pe nedrept de toate relele produse deL ritre corporaliile industriale. Totul arate ci la origine asocialiile(lc mesteri si comitetele de jurali ale corporatiilor nu au repre-,/cntat decat simple mijloace de a-i line laolalt[ pe membrii ace-lcasi profesii si de a slabili in sanul fiecirei industrii o conducereliberi avind ca scop si-i inglobeze gi si-i ajute pe muncitori. Se
pare ci Ludovic cel Sfdnt nu a dorit mai mult de atat.
De abia de la inceputul secolul al XVIJea, in plini Rena;tere,rr apirut ideea de a considera dreptul de a munci ca pe un privi-lcgiu pe care regele il putea vinde. Doar din acel moment fiecare( orporalie se transformi intr-o mici aristocralie inchisd si vedemrrpirind toate acele monopoluri ddunitoare progresului indus-triilor, monopoluri care i-au revoltat pe pArinlii nostrii. DupiI Ienric al IIIJea, care dacl nu a dat nastcre riului, cel putin l-ageneralizat, pAni la Ludovic al XIV-lea care l-a distrus, putemspune ci abuzurile sistemului comiletelor de jurati nu a incetatnici un moment sI se dezvolte si sd se extindi. Si aceasta chiar invremea in care progresul societilii fdcea sistemul tot mai insu-portabil si opinia publicd il semnala cu mai multi vehemenli. Inf iecare an, noi profesii incetau sI mai fie libere; in fiecare an,privilegiile celor vechi erau mirite. Niciodati riul nu a fost maimare decAt in asa ziEii frumosi ani ai domniei lui Ludovic alXIVJea, pentru ci niciodati nevoia de bani nu fusese mai mare,la fel ca si hotirirea de a nu mai face apel la natiune.
Letronne spunea pe bund dreptate in 1775: ,,Statul nu a creatcomunitdlile industriale decit pentru a obtine din asta resurse, fieca urrnare a brevetelor pe care le vinde, fie prin infiinlarea unornoi funclii pe care comunitilile sunt fortate si le riscumpere.Edictul din 1673 nu face decat si tragi ultimele consecinle aleprincipiilor lui Henric al IIIJea, obligind toate comunitilile sioblini scrisori de confirmare prin plata unei sume de bani; !i toliartizanii care nu ficeau inci parte din comunitate au fost fo4a1isi i se aliture. Aceasti afacere lamentabili a dus la obtinerea a
trei sute de mii de-livre."Am vizut cum a fost perturbat, intreaga organizare a ora-
selor, insl nu ca urmare a unei viziuni politice, ci in speranlaprocuririi unor resurse pentru tezaur.
7 TAccclsi 111'y111,. r[. lrirrl, t,ornbinati cu frustrarea de a nu_i
nliri l)lllril ( ct c Stilt tl,,r ( ;utcralc, au dat nastere sistemului vena-lititll lul(.lllor crrrr. rr ricvcnif incetul cu incetul un lucru atat der rr lr,\ ( ult uu s ir n)ili vizut altul in lume. Cralie aceslei institutiirr.zultrrt;r rlirr conccplia financiara a epocii, vanitatea SH.rii a Tre.air l()st lrcnrinuti treazd, fiind dirijati numai citre achizitia deIrrr:ctii publice. !i astfel, aceasri dragosre universala pentruposturi, care a devenit sursa comuni a rivoluliilor si a servitulii,a pitruns pAni in mdduva natiunu.
Pe misuri ce dificultiliie financiare cresteau, apdreau noifunctii. roate reEibuile prin scutiri de lare sau privilelii: .i.r-acest lucru era decis de citre ncvoile tezaurului, nu de"care ceieale adminisrratiei. s-au creal funclii complet inurile sj daunaroare.Din 1664, din timpul anchereifrcure de Colberl,, i
"arur .a
"r_loarea capita.lului angajat in aceastijalnica acerc era de ADroaoecinci sute de milioare de livre. Sc spune ca Richelieu , di;;l;suti de mii de functii. Acestea reniiteau imediat sub alte nume.Penru o sumi de bani modici. puterea centrala si_a cedat dreotulde a conduce. de a-si controla si con:,trange proprii agenli. incetulcu incetul, ,-u .onat uit astfel o masinirie administrativA at6t devas6, complicatd, lncurcati qi improductivi incit a trebuit si fieoarec.um.lisatd sI func{ioneze in gol si sd se construiasca pe langiea o inslitutie dc gu\emamanl carc s_a dovedir a li simoli si'laindcmand. cu ajutorulcdreia s-a ldcul h rerlilate ce"r." i;i;;Jfunclionari aveau doar aerul ci fac.
Putem afirma ci nici una dintre aceste institutii detestabilenu ar fi putut subzista mai muh de douizeci ae aal, aaca s_arlipermis discutarea lor Nici una dintre ele nu ar fi apirut sau nus-ar fi agravat daci ar fi fost consultate Stdrile Gener;f", ,o, au";-ar fi fost ascultate plingerile acestora in momentul in care dinintdmplare mai erau uneori convocate. Desi rar convo"ut. Sta.ii"Gcnerale nu au ilcetat se protesteze in ultimele secole contra ior.Vedem in mai multe rAnduri aceste aduniri indicind
"u o.igin"
a tuturcr abuzudlm puterea pe care regele qla arogat-o de a periepein mod arbitrar raxele sau, penru a ieproduce ciiar expresiile iecare se folosea limba energici u s".olulri al XV_lea, ,,dreptul dea se imbogati dir substanta poporului firl consimtimintul si
deliberarea celor trei Stiri Generale " Stirile Generale nu se
;;;; ;";je propriile drepruri; ele cer de asemenea cu larie si
"i.l* "tir^ "lt;irarea arepruritor provinciilor si.ale oraielor' Cu
nrileiul fiecirrei noi sesiuni gxl51a voci care se rldlca rmpotrlva
i;""litilll;;;;"zitelor. Sririle Gencrale cer in mai multe rin-
ir?^u-4""*"i ,islemului comiletelor de juralisi ataca in [iecare
sccol cu o energie crescutd venalitalea lunctlllor' "Llne vlnoc
functia vinde itrs-titia. ceea ce este un lucru ilfam"' spun ele Cind
,.^^il,"il" f,,ii.fliior dc'int o realitate' ele continua 5d se plnngd
;;;;;i;;'il.iii care se face Se ridici impotriva atarcr funclii
rnuiit"1i pti"it"eii pericttloase. in\a intotdeauna in van Aceste
i;;;iii;;;- .*ri. in mod special contrr srarilor cenerale si erau
r?t"it," a. J".rrrta de a nu ie mai reuni si din nevoia de a deghiza
i. "Jii [""*r
"r impozitele, impoziie pe care guvemantii nu
ina.arn"u, sA le infeliEeze sub adevirata lor formi'"^--
S..ruin" observat cI cei mai buni regi au recurs la aceste
nrra,iai l, fel ca si cei rdi Cel care incheie procesul de creare a
iii.rnrrrr u.nuiiialii tuncliilor esle Ludovic al Xll-lea: Henric al
il-i;;;;;; ";i;;e vinde droptul de mostenire al acestora; viciile
,iu"*rtui ,un, "u
atat mai putemice cu cat este mai mare virtutea
oamenilor care il Practici!"..,.Al."il a"ti.ii de a scipa de sub tutela Starilor Generale a
ta.rt au ourar.u..ntrali sir incredinlcze paJlamentelor cea mai
--" orit" a atribuliilor politice ale accstora' ceea ce a dus Ia
i^**i*na.t"u puierii judiciare cu cea B'u\ emamentald intr-un
*"i'*r""t a. prejuoiciabit pentru bunul mers al lucrurilor'
it"Url" ,a "*it" i-iresia cI se.acordi unele garanlii noi in locul
c.l,o. u"ctti a-. "ruu
inlaturalel pentru ca francezilor' care supor-
tau cu alita ribtlare puterea absoluti alala vreme cal aceasla nu
"., oor"riua, ntr le licea pldcerc vederea acesteja Si este intot-
a.uuiu inl.f"p, sa li se ridice in fata ochilor unele bariere apa-
;"*.;;;jffi;;r;"a opri absolutismul, cel pulin il pot ascunde
cat de cat.--- intt-ua"ua., ceea ce a flcut ca toate clasele si rdmAni sepa-
.u,...-p.n* u ru se putea nici apropia'-nici i"ftltgt "*!I-i::]oroieit de rezistenla comune. astfel incAt guvemul sa se gaseasca
i.i.iJ""-* ."" arntal cu un foafle mic numir de oameni izolali
un ii de alti. a fost rocmai aceasra dorinte de a impiedict naliuneacereia i se cereau conrriburii binesri, ,i .i *."p!,"lil";;;;;;.';;parcursulaceslei lungi isrorii. unde vedem ,parlind ,;a,;;';;;;;iremarcabili.
^mnlr i prin spirir. unii prin geniu. rorouo",!il ,rincurq. nu tnlalnim unuI care si faci elortul de a apropia claselesi a le uni.alrlel decir supunandu_le unei cgale ,f;;;;:j"r,;: il;rn\er: unut surgur a dorit acest Iucru ..i chirr.i_a dal loali silintain acesl senr; si acela. nepalrunse,unr caili t;;rl;ll ;'i;.;Ludovic al XVIJea.
Divj731sa clasejor sociale reprezinl;r crirnr vcchii rcsalitatiri a devenit mli tarziu scuzr rcesleirr: pcnrru car,.i"".i .a""J i"iicci care compun ptflea bogata si lurninl.r:t n.,i,,rii nr r.rn.'i olimlelege )t mtraJutorJ in acliunct dc gur emrrre. rdminisflrer tdriimstsrdcvute ca ii inrpo.ibile .i .e crrvinc .;r Lut \ltlrijjt ,lr intcruina.
..t\JIlunea. sp ne Iurgol ctr tri\lctc lnlr-rrn rilporl secrrt cltrere8e. este o rociclulc comprrsa din dit.eritc ordinc oro\t reunile \idrntr-un popor ale carui mcmbre nn irr de( irl lbue puline teeairr;ide solidlritatc sj irr carc. in consccinti.
"i","ri ,; J.f; r;;;:;;;;oecll de.tnleresul sru parlicular Niciieri nu exista un interescomun vizibil. Satele. oraselc nu intretin mai ."1t" t"gatu.i ;o-rntrne decdr circLtmscripriiie adminislrativc.iroro l. ;;;;;;_udre..t\u se pol mlelege intre ele penlru a relliza Iuc:irile oublicecare lc \unt necesare. in a."rt rrrboi pcrmanenl ,l ,;;;.;;;;;"Jproieclelor. Maie:,t:ltca Voasb-a esre obllgata si decldi;i ;l;;;;;:ii.llil rnrlq?t-i- Supusii asrcaprd
"ordinetc Vorr,r" ,p".iri.
!:lllu a conlribl'i la bunul public. pcntru a respecta dreprurileallura. 5au uncori pentru a \i le exercill pe alc Ior proprii.l.
Nu esle un proiect de mica jnsemnatrlc rii i lpronii oe con_cetitenii care au rrdir rimp de secole ca \rr,ini _, ir^rni.lii*_imvelr cum sd-si conducd impreuni propriile alrt.eri. A lost rnultmat.usor sa tte divizati decat esle acunt sa fic rcunili. Noi am datlumii un exemplu memorabil in acest sens. C6nd diferitele clasein care era impdrtiti vechea Franlit au rcintrat in aon,u"i*a60 de ani, dupa ce fuseseri jzolate prin nunt(,ror\e bariere un Iimoalat de indelunga!. \-au alins mai intri in to.,,rit. .."t. ,J j,lr"iroase si.nu s-au regasil decil pentru ir sc divizn din nou. Riva_lrlalea si ura dintre ele supravieluiesc ehi:rr si in zilele noastre.
CAPITOLUL 11
Despre felul de libertate existent subVcchiul Regim si despre influenta sa asupra Revolutiei
Daci ne-am opri aici cu lectura acestei ce(i, nu am avea decAt
rr imagine extrem de imperl'ectir a conducerii Vechiuhri Regim si
,n) inlelege cu difictl]tale socielatea care a ficut Revolutia.Viz0ndu-i pe concetitenii nostri atat de divizati si aplecali
rrsupra lor lnsilor, o putere regali atat de intinsi qi atotputernici,s ar putea crede ci spiritul dc independenli dispiruse odati culibertllile publice gi ci toli fr;Lncezii erau in mod egali redusi la\rrpunere. Insi nu era asa; guvemul conducea deja singur si inr))od absolut toate problemele publice, astfcl inc6l cra dcpartc dcrr li stipinul tuturor indivizilor.
in mijlocul multor institulii deja pregitite pentru a suporta
l)uterea absolutA, libertatea inci triia; insi era un fel aparte de
libertate, despre care este dificil astizi s[-1i faci o idee si care
trcbuie examinati foarte atent pentru a putea inlelege asa cumtrcbuie birele si rdul pe care ni le-a pricinuit.
in timp ce puteiea centrald se substituia tuturor puterilorlocale si ocupa din ce in ce mai mult intreaga sferi a autoritetiipublice, instihrlii care fuseseri ldsate si triiasca sau care fusesericreate chiar de citre puterea centrala, precum unele vechi cutumesi obiceiuri sau chiar abuzuri, ii incomodau miscirile. Toateacestea intrelineau incd in addncul inimilor unui mare numir de
oameni spiritul de rezistenl5 Ei menlineau consistenta si proemi-nenta unui insemnat numir de personalitili.
Inci din acea epoca, centralizarea avea deja aceeasi naturi,aceleasi procedee qi aceleasi obiective ca in zilele noastre, darnu incd si aceeasi tdrie. Puterea centrali, in dorinta sa de a facebani din orice, scotand la vanzare cea mai mare parte a funcliilorpublicc, se privase astfel pe sine insisi de posibilitatea de a Ieacorda si a le retrage dup6 bunul siu plac, Una dintre pasiunilesale diunase astfel grav succesului celeilalte: ld.comia a contra-venit ambitiei. Puterea centrall era astfel restrdnsi in actiunilesale la folosirea unor instrumente pe care nu le-a modelat eainsisisi pe ciLre nu le p[lea distruge. I se intimpla adesea sd vadi cumcele mai absolute planuri ale saie isi pierci tiin energie in timpulexecutirii. Aceastd organizare ciudald si corupti a funcliilorpublice linea_locul unei garantii politicc impotriva omnipotenteiputeri centrale. Era ca un fel dc dig neregulat si prost c;nsfuitcare ii fragmenta fo4a si ii reducea impactul.
Puterea centrale nu dispunea inci nici de aceasti multimenesfirsiti.de favoruri, ajutoare, onomri si bani pe care poate astdzisi le distribuie; avea deci mult mai puture mijloace de atractie side constrengere.
ai ]lfrit cunostea foarte pulin limirele exacte ale proprieiputeri. Nici unul dintre drepturile sale nu era recunoscut cu p.""iri.si nici bine implmentenit; sfera sa de actiune era imensi, insA eraparcursi inci cu pasi sovaitori, ca si cum s-ar- ti inaintat pe un terenintunecos si necunoscut. Aceste ulnbre ameninrdtoare, iare ascun_deau in epoci limitele tuturor puterilor si care impresurau toatedreptunle, favorizau actiunile principilor indreptate impotriva liber-titii supusiior si apirau interesele puterii centrale.
Administralia, simlindu-se ca o creatic de dati recenti si deextractie sociali modesE, era retinuti in actiunile sale ori de c6teori irtalnea in calel sa un obst.rcol. Citind corc:pondenta minis_trilor si intendenlilor din secolul al XVIII-lca. esre inlordeeunauimitor si vedem cum acest guyem, care este coplesitor qi absolutciti vreme supunerea nu este contestati, rzimAne deconcertat lavederea celei mai mici rezistente. Cea mai neinsemnate criticl iltulburn,
:_el mai mic zgomor il inspiim6nti, si arunci se opresre,
eziri, delibereazi, incheie acorduri qi ri.m6ne adesea mult in unna
limitelor naturale ale puterii sale. Egoismul blind al lui Ludovicrrl XVlea si bunAtatea succesorului sAu se pretau la astfel dercalitdli. De altfel, acesti regi nici nu si-ar li imaginat vreodatl cacineva s-ar gindi si-i detroneze. Nu aveau nimic dil acea ingri-jorare nahrrali si incr,rnlbrtabili pe care frica a inoculat-o incepandrle atunci celor care guvemeazi. Ei cilcau in picioare doar oamenide a ciror exislenta nu stiau nimic.
Multe dintre privilegiile, prejudeci!ile gi ideile false care se
opuneau cel mai mult incetitenirii rnei libertiti fireqti si bhefdci-loare mentineau, in cl\zul unui mare numir de supusi, spirinrl de
independenti si-i predispuneau pe acestia si se opuni abuzurilorputerii.
Nobilii dispretuiau foarte tare administralia propriu zise,.chiar daci recurgeau la serviciile ei din timp in timp. Ei pdstauccva din vechea mandrie a pirintilor lor, care fuseseri dusmaniamt ai servitulii, cat si ai conformismului, pani si in modul in careisi abandonau fosta putere. Nu se mai preocupau de loc de liber-tatea generala a cetitenilor qi acceptau cu bxnA stiinli extindereain.jurul lor a autorititii guvemamentale. Insi nu inleiegeau ciaceasta ii amenin(a deopotrivi 9i pe ei, iar pentru a obtine puterea,
erau capabili la nevoie si se arunce in orice aventuri. In mo-mentul in care incepe Revoluiia, aceasti nobilime, care se vapribusi odatd cu monarhia, are inci, fali de rege gi mai ales fa{Ade agenlii sdi, o atitudine cu mult superioari qi un limbaj mult maiindependent decat Starea a Treia, cea care in curind va ristumamonarhia[L]. Aproape toate garantiile impotriva abuzului deputere de care am beneficiat pe parcursul a lreizeci si sapte de zLni
de regim reprezentativ sunt revendicate sus si tare chiar de citreea. CAnd citim caietele de dolean,te ale nobilimii simlim, printreprejudecilile gi slibiciunile sale, spiritul si unele dintre marilecaliut ale aristocratiei. Ar febui si regretam pentru totdeauna ciin loc si facem astfel incat aceasti nobilime si se conformezeimperiului legilor, am doborit-o la pamant si am dezredecinat-o.Acliondnd astfel, am privat naliunea de o parte esenliald a sub-stantei sale si i-am provocat libertelii o ranl care nu se va mai vin-deca niciodati. O clase care a fost timp de atAtea secole cea dintdi
ra dobdndit, in aceasta lungi si necontestati folosinli a mireliei,o anumiti mAndrie sentimentala, o incredere naturall in fortelesale, obisnuinla de a fi admiratl, ceea ce o face si fie elementulcel mai rezistent al corpului social. Ea nu are numai un caracterenergic; ea sporeste in acelasi timp $i energia celorlalte clase.Daci este extirpatl, chiar si dusmanii sii vor fi slibiti. Nimic nuva putea se o inlocuiasci in intregime; ea inslsi nu va mai renasteniciodat[, ci va putea cel mult sI-si regiseascL titlurile si bunurile,insi nu si spiritul parinlilor sii.
DupI Revolulie, i-am vazut adesea pe preoti supunandu-secu servilism in toate chestiunile civile suveranului laic, oricare arfi fost acesta, flatandu-l in modul cel mai indriznet, numai pentruci se preface ci favoizeazd Biserica. Odinioare, acestia formauunul dintre corpurile cele mai independente ale natiunii $i sin-gurul clruia i se respectau prin obligalie libertitile specifice.
Provinciile iqi pierduserd libertilile, iar orasele nu mai pistraudecet amintirea acestora. Zece nobili nu se puteau reuni pentrua discuta impreund asupra unei probleme oarecare fdrl si aibipermisiunea expresi a regelui. Biserica Frznlei si-a plstrat pandla capit adunirile periodice. in sdnul slu chiar puterea ecleziasticlavea limite bine respectate. Clerul de jos poseda garantii serioasecontra tfuaniei superiorilor s5i, ieLr arbitrarul nelimitat al arhiepis-copului nu il pregatea pentru o supunere pasivi fali de putereaprincipelui. Nu vreau sdjudec aceasti veche formi de organizarea Bisericii; remarc doar ci ea nu pregltea in nici un caz sufletulpreotilor in spiritul servilismului politic.
De altfel, mulli dintre preoti erau gentilomi de viti veche,si introduceau in sdnul Bisericii mAndria si lipsa de supunere aoamenilor de ac-easti conditie. Mai mult, toti aveau un rang inaltin stat gi posedau privilegii. Folosinla drepturilor I'eudale, arat deddunitoare puterii morale a Bisericii, oferea in mod ildividualmembrilor sdi un spirit de ildependen{5 fatir de puterea civilA.
InsI preolii isi datorau in primul rind ideile, nevoile, senti-mentele, adesea pasiunile cetdtenesti, proprietitii funciare. Amavut ribdarea sA citesc cea mai mare parte a rapoartelor si dezba-terilor pe care ni le-au l5.sat vechile Stiri Provinciale si in special
! clc din Languedoc, unde clerul era mult mai implicat in detaliile
rrdrlinistra{iei publice decit in alte pArti - precum si procesele
vorbale ale aduniritor provinciale care au fost reunite intre 1"179
si 1787. Citind aceste texte prin prisma ideilor epocii mele, am
lost uimit sA constat ci episcopi si abati, dintre cale mulli au fost
il egali misuri distin;i prin sfillenia si prin cunostinlele 1or.
r odactau rapoarte privitoare Ia construhea unui drum sau a unui
r'trLal, abordand acest subiect in perfecti cunoEtinla de cauzd; ei(liscutau cu o stiinlA gi o arti desivarqite care erau cele mai bune
r:rctorie de crestere a productivitdlii agricole, cum si fie asigurati
bunistarea locuitorilor 9i ce si se faci pentru ca industria sI pros-
pcre. Si in toate aceste chestiuni, erau intotdeauna egali qi adesea
chiar superiori tuturor specialistilor din lumea Iaici, ce se ocupau
inipreuni cu ei de aceleasi probleme.
Contrar unei opinii generale bine impamanrcnite, indrdznesc
si cred ci popoarele care priveazi clerul catolic de proprietdlile
sale funciare, transformandu-i toate veniturile in bunud salariale,
nu tac decAt sd serveasci interesele Sf0ntului Scaun si pe cele ale
principilor laici, priv0ndu-se ele insele de un important element
de libertate.Un om care, in ceea ce priveste chestiunile de credinla, este
supus unei autoritlli strdine, 9i care in lara de domiciliu nu i;ipoate intemeia o familie, nu este legat de pimant decat printr-osinguri legeturA trainici: proprietatea funciari. Tdiali-i aceastilegiture si nu va mai apa4ine nici unui loc in mod speciall Acolounde intimplarea l-a flcut sA se nasci, el fidieqte ca un striin ins6nul unei societili civile ale ciirei interese, in majoritatea lor' nuil pot privi in mod direct. Pentru problemele de constiinlS. nu
depinde decit de Pap6: pentru propria subzislenta. depinde de
principe. Singura sa patrie esle Biserica. [n fiecare evenimenlpolitic nu il intereseazi decnt ceea ce poate servi sau diuna aces-
teia. Dacl Biserica este libefi si prospere, restul nu mai conteaze!
in politicl, cea mai naturall condilie a acestui om este indiferenla.
Excelent membru al comunitasii creqtine, el este intotdeauna un
cetitean mediocru. Astfel de sentimente Ei idei ale acelui corp
care este educatorul copiilor si :iliuzitorul moravurilor nu pot si
111
nu sllbeascl sufletul na.tiunii intregi in tot ceea ce priveste viatap u blica.
Dacd vrem si ne facem o idee corectd. despre revolutiile lacare poate fi supus spiritul uman in urma schimbd,rilor survenitein conditiile de existentd ale oamenilor, trebuie si recitim caietelede doleanle ale clerului din 1789.
Clerul se arati adesea intolerant si uneori se agata cu iover-sunare de multe dintre vechile sale privilegii; inse in rest, estedusmanul despotismului, susrinetorul libefiatii civile si se dove-deste tot atat de iubiror de libertiti politice ca si Starea a Treia saunobilimea. El declarA cA libertatea individuali trebuie garantati nuprir promisiuni, ci printr-o proceduri similard celei dtr. HabeasCorpus. Cere desfiintarea inchisorilor de stat, abolirea tribuna-lelor exceptionale si a procedurii evocirii, publicitatea ruturordezbaterilor, inamovibilitatea hrturor judecitorilor, dreptul tuturorcetetenilor de a fi admisi in funclii publice, care trebuie sd fieocupate numai pe bazi de merlt; o conscriptie militari mai putinopresivd si mai pufin umilitoare pentru poporul de rind, de la caresd nu fie nimeni exclus; riscumpS.rarea drepturilor senioriale care,provenite din epoca medievali, spune el, sunt contrare libertitii;libertatea nelimitaa a muncii si desfiinlarea vimilor inteme;inmultirea scolilor private, astfel incdt se existe cate una in fiecareparohie si aceasta si fie gratuiti; stabilirea in intreaga zoni mralide institutii laice de binefacere, cum ar fi birourile si atelierelecaritabile; incurajarea prin toate mijloacele a agriculturii.
In domeniul propriu zis politic, clerut proclaml, cu mai multitirie decat oricine, ci natiunea are dreptul imprescriptibil siinalienabil de a se reuni pentru a concepe legile si a vota in modliber impozitele. Nici un francez, ne asiguri el, nu poate fi fortatsa plaleasca o laxa pe care nu a volal-o in mod direct sau printr-unreprezentant. Clerul mai cere deasemenea ca S6rile Generale,liber alese, sd fie convocate in fiecare an; acestea si discute inprezenta natiunii toate problemele importante; si emiti legi cucaracter general cirora sd nu li se poate opune vreun obicei sauvreun privilegiu particular; sI intocmeascd bugetul si se aibedrept de control pind si asupra Casei regale; deputatii lor sl fie
inviolabili, iar ministrii si fie inlotdeauna responsabili in fala lor.Clerul doreste de asemenea si se creeze aduniri de Stiri in toateprovinciile si aduniri municipale in fiecare oras. Despre dreptuldivil. nici un cuvant.
Nu stiu daci, in ciuda det'ectelor vidite ale unora dhtre mem-brii sii, a mai existat vreodati in lume un cler mai remarcabildecet clerul catolic francez din vremea Revolutici. Era, asa cuma dovedt-o chiar perseculia cireia i-a cilzut victimi, mai luminat,mai nalional, mai plin de crcdinli, mai pulin preocupat de valorilevielii private Ei mai bine pregitit pentru cele publice. Cfud mi-aminceput analiza asupra vechii societiti franceze, eram plin deprejudeciti fati de clerul francez; cAnd am terrninat-o, eram plinLlc respecl. Nu avea, in realitate, decat defectele care sunt inerenteor icirei corporalii, fie ele politice sau religioase. Atunci cind suntunite si bine constituite, acestea au tcndinla de a domina, sunt
irulirl tolerarte !i au un atasament instinctiv si uneori orb fali deJ rept urile rpecilice ale corporalici.
Burghezia Vechiului Regim era de asemenea muh mai binepregitild decat cea dil zilele noastre si arate un spirit de indepen-denti. La acest lucru contribuiau chiar multe dintre defecteleconstituliei sale. Am vizut ci ftincliile pe caLre lc ocupa crau chiarmai numeroase decit cele de ast.1zi, si clasele mijlocii isi dideautoati silinla pentru a le obline. insi remarcali dil'erenta dintre celedoui epoci! Cea rnai mare parte a acestor funclii nefiind nicioferite nici confiscate de citre pulerea centrali,, liceau si creasclimportan(a titularului flri a-l lisa la bunul plac al guvemului. Cualte cuvinte, ceea ce in zilele noa^stre constituie baza supunerii faldde guvem a atitor oameni, servea atunci ca garant al respectiriidrepturilor individuale.
Imunitalile de tot soiul care din nefericire separau burgheziade poporul de rlind contribuiau la transfomarea celei dhtir intr-o falsd arisiocratie. Adesea insi, aceastA burghezie dovedeaorgoliul si spiritul de rezistenli al adevAratei aristocratii. In sinulfiecireia dintre micile asocialii care o divizau in atatea pi4i dis-tincte, binele general era dat ui1fuii cu dragi inimi, iar preocu-parea de baze o constituiau interesul gi drepturile comune. In
I
t,
)
j
I
T
cadrul acestora, existau o demnitate comund si privilegii comunecare lrebuiau apirate. in acest cadru, nimeni nu putea si se piardiin mullime sau si-gi ascundi cedirile pline de lasitate. Aicifiecare individ se gisea ca intr-un tearu, foafle mic intr-adevir,dar putemic lurninat, unde exista intotdeauna acelasi public, gata
oricind si aplaude sau s6 fluiere.Arta de a inibuli zgomotul oricdrei rezistente era mai putin
perfeclionati in acca epoci decit in zilele noastre. Franta nudevenise ilci locul surzeniei in care trlim noi astdzi. Dimpotrivi,in ciuda lipsei libertilii politice, ea era ca o cutie de rezonanll,in care era suficient sd ridici vocea penru a fi auzit de departe.
Ceee ce Ie asigurain primul rind oprimalilor din acea epocdposibilitatea de a se face auziti era modul de organizare al jus-tiliei. Am devenit o tari a guvemirii absolute datoritl instituliilornoastre politice si administrative, insi am rimas un popor liberdatoriti instituliilor judiciare. Justitia Vechiului Regim era com-plicati, incurcati, lenli si costisitoare; erau defecte importantefiri indoiali, insl nu se intAlnea niciodatl in cazul siu servilismullati de putere, lucm care reprezinti cea mai rea formi a venali-tatii. Acest defect capital, care il corupe nu numai pe judecitor, ciconlamineazi in scurt timp intreg poporul, ii era in intregimestrein. Magistratul era inamovibil si nu cluta sA avanseze, ceea ce
contribuia in egali misure la mentinerea independenfei sale; cicice conteazi faptul ci nu puiea fi constrdns, daci existau o mie siuna de cAi pentru a-l cointeresa?
Este adeverat ce puterea regali reusise si sustrage tribuna-lelor ordinare dreptul de a investiga si a se pronunla asupra majo-rititii problemelor in care era interesate autoritatea publici. Insichiar si in aceste condilii, ea se temea de puterea lor. Daci leimpiedica si judece, nu indriznea intotdeauna si le impiedice siprimeasci pl6ngeri si si-si spuni plrerea. Qi cum limbajul juridicplstra inci forma francezei vechi, care obisnuia si spunl lucru-rilor pe nume, se intXmpla adesea ca magistrafii si numeasci pe
sleau procedeele guvcmului ca fiind acte despotice qi arbitrare.Interyentia neregulatl a tribunalelor in procesul de guvemare,care tulbura adesea buna funclionare a administraliei, servea
uneori de pavizd libertelii oamenilor; acesta era intr-adevir unnlffe^ rau. care limita insi unul si mai mare.
ln sanul acestor corpuri judiciare qi peste tot in jurul lor, se
pastra vigoarea vechilor obiceiuri, care coexistau cu ideile noi.Parlamentele erau firi indoiall mult mai preocupate de intereseleproprii declt de cele publice; insl trebuie recunoscut faptul ci inlpirarea propriei independenle si a onoarei se ardtau inlotdeaunacurajoase si cd transmiteau aceaste stare de spirit tuturor celorcarc intrau in contact cu ele.
Cind in 1770 parlamentul din Paris a fost dizolvat, magis-lratii carel compuneau qi-au pierdut statutul fi puterea firi cavreunul dintre ei si fie vizut cedAnd in mod individual in falavointei regale. Mai mult, instanle de o naturi diferiti, precum(:urtile de ajutorare, care nu erau nici vizate, nici ameninlate, s-aucxpus in mod voluntar acelorasi rigori, ir momentul il care acestea
deveniseri evidente. InsA iati un exemplu mult mai bun: princi-palii avocali care pledau in fata parlamentului parizian s-auasociat de buni voie cauzei acestuia; au renuntat la sursa presti-giului gi bogiliei lor si s-au condamnat la tdcere mai curdnd decitsi apari dezonorati in fata magistra{ilor Nu cunosc nimic maiinilldtor in istoria popoarelor libere dec6t acest episod, care s-apetrecut totusi in secolul al XVIII-lea, in apropierea curtii luiLudovic al XV-lea.
Obiceiurile judiciare deveniseri in multe cazuri obiceiurinalionale. Tribunalele au inspirat ideea cI orice problemA trebuiesi fie supusi dezbaterii si orice decizie dreptului de apel; totdatorite lor s-a incetllenit folosinla publicitalii; s-a deprins gustulpentru forme; si toate aceste idei erau inamicele servitulii. Aceastaeste singura parte din educalia unui popor liber pe care ne-a lisat-omogtenire Vechiul Regim. Chiar administralia a imprumutat foartemult din limbajul gi practicile justiliei. Regele se credea obligatse-$i motiveze intotdeauna edictele gi sl-si expund motiveleinainte de a incheia; hotiririle Consiliului erau precedate de lungipreambuluri; intendentul isi ficea cunoscute ordonanlele prinintermediul portirelului. In sdnul tuturor corpurilor administrativede origine striveche, precum cel al trezorierilor Frantei sau al
rcorpurilor alese, problemele se discutau in mod public, iar hote-rar e erau luate tn urma unor pledoarii. Toaie aceste obiceiuri, toateaceste fome erau tot atarca bariere in calea arbitrariului regal.
Numai poporul de rdnd, si in special cel dil mediul rural, eraaproape intotdeauna incapabil s[ se opuni opresiunii alt{'el dec6tprin violenti.
Intr-adevir, cea mai mare parte a mijloacelor de apirare pecare tocmai le-am mentionat nu se aflau la indemina sa. Pentm cacineva si se poati folosi de ele, trebuia sd ocupe in societate un locdin care si fie vizibil si si aibi o voce indeajuns de puternicl pentua se face auzit. insi, in afara de poporul de rand, nu exista om ?nFranta care, daci avea curajul necesar, si nu fi putut si se opuniservitutii si sa reziste chiar si cdnd era obligat si se supuni.
Regele se adresa natiunii mai cur6nd ca un sef dec6t ca unstipan. ,,Ne facem un titlu de glorie din faptul ci suntem la con-ducerea unei natiuni libere si generoase", spune Ludovic alXVI-lea in preambulul unui edict de la inceputul domniei. Unuldinae strimosii sii exprimase deja aceeasi idee intr-un limbaj maiarhaic atunci cdnd, mulgumind Stirilor Generale pentru indriz-neala mustririlor lor, le-a spus: ,,Ne place mai mult sn [stim ci]ne adresim unor oameni liberi, decit unora aserviti."
Oamenii secolului al XVII-lea nu cunosteau inci acel gende pasiune fa16 de confort, pasiune blandi si totusi tenace $i inal-terabild, care reprezinte originea insesi a servitulii. Ea se amesteclde bunivoie si, pentru a spune asa, se impleteste cu multe dintrevirtutile private, cu dragostea familiali, cu precizia obiceiurilor,cu respectul credinlelor religioase si chiar cu practica blandi siasidui a religiei oficiale, care incurajeazii oneslitalea si descu-rajeazd eroismul, excelAnd in a-i inregimenta pe oameni si a-itransforma in cetigeni lipsili de vigoare. Erau in acelasi timp maibuni si mai rii.
Francezii din acea epoci iubeau bucuriile si adorau pldcerile;se abateau poate prin obiceiurile lor de la calea cea dreaptl si eraumai dezordonali in ceea ce priveste pasiunile si ideile decit fran-cezii din zita de azi; insi ei nu cunosteau aceasti voluptatetemperatd si decente pe carc o vedem astdzi. Clasele superioare
r,rrur rnult mai preocupate si-si infrumuseteze viata decat se o facA
rtmi comodl si mult mai interesate si se faci remarcate decit sd
,,c irrrbogiteasci. Nici mdcar clasele mijlocii nu erau cu totul
rrlrsorbite de ceutarea confortului; adesea, acesta era abandonat
1rr.nttu urmlrirea unor plAceri mult mai delicate qi mai elevate;
plslc lot se foloseau, pe lingi bani, si altfel de bunuri Un con-
i",,,po.* scria, intr-un stil bizar, dar care nu este lipsit de mdn-
,h ic. urmitoarele: ,,imi cunosc naliunea: este abili in a topi si a
risipi metalele pre{ioase, insi firi a le onora cu o aten.tie speciali;
ir Ii intotdeauna gata se se reintoarci la vechii sdi idoli, valoarea,
llloria si chiar mirilimia as indrizni si spun."Trebuie si ne ierim cu mare grije, de altfel, sd evaluf,m josnicia
orrrnenilor pril gradul lor dc supunere fali de puterea suverand;
rrl insemna si ne servim de un fals etalon. Oricdt de supuqi ar filosl oamenii Vechiului Regim fati de voinla regelui, exista un tip
rlc supunere care le era necunoscuti; ei nu stiau ce inseamnd sA te
strpui unei puteri ilegitime sau contestate, care este foarte pulin
onoratl si adesea chial dispretuiti, inse cAreia i te supui de bunA
voic pentru cI ili serveste interesele satl ti le poate pune in pericol.
Accasti formi degradante a servitutii le-a fost intotdeauna stiind.l{cgele le inspira un anume fel de sentimente' c1rola nici unul
rlintre principii cei mai absoluli care au apdrut de atunci in lume
nn le-a putut da nastere. Aceste sentimente au devenit pentru noi
aproape de neinleles, intr-atet Revolu,tia ni le-a extirpat din suflete
chiar de la ridicinl. Ei aveau pentru rege in acelasi timp afec,tiunea
pe care o resimlim pentru un pArinte si respectul datorat numai luiDumnezeu. Supundndu-se poruncilor sale cele mai arbitrare, fran-
cezii Vechiului Regim cedau mai pulin constrangerii, cAt dragos-
tei, si li se intampla astfel adesea si-si pasffeze sufletul liber chiar
si cind se supuneau celei mai puternice dependenle. Pentru ei,
consftangerea era cel mai mare riu produs de supunere; penlru
noi e cel mai mic. Cel mai riu este sentimentul de servilism care
te face si te supui. Si nu ne dispreluim pirinlii, penau ci nu avem
dreptul. Sd dea Dorffiul sI putem regisi, odati cu prejudecilile qi
defectele, mecar o firimi din miretia lor!
Ne-am ingela, deci, amamic daci am crede ci Vechiul Regima fost o epocl de servilism si dependenld. Era un timp de multmai mare libertate decat cel pe care il traim. insi o libertate nere-gulati si intermitenti., resrensd. mereu in limitele claselor, intot-deauna legati. de ideea de exceplie si privilegiu, care permiteaaproape in aceeasi misuri sfidarea legii si a arbitrariului si carenu mergea aproape niciodati pnni intr-acolo incal sI ofere tuturorcetetenilor garanliile cele mai naturale si mai generale. Astfelredusi si deformate, hbertatea era inci fecundi. in vremea cindcentralizarea contribuia din ce in ce mai mult [a egalizarea, mli.-dierea caracterelor si pltarca reputaliei tuturor indivizilor, ea estecea care a pistrat in cazul multor persoane originalitatea nativA,culoarea si relieful personalitilii si a hrinit in sufletul lor mAndriapersonali, fi.cdnd adesea si predomine deasupra tuturor gustu-rilor pe cel al mireliei. Cu ajutorul ei s-au format acele sufleteviguroase, acele spirite mdndre si indrizncte pe care le-am vazutapdrAnd si care au ficut din Revolu{ia francezi in acelasi timpobiectul admiraliei si al terorii generaliilor carc au urmat. Ar fifost foarte straniu ca niste virtuti atat de viguroase si fi pututcresl^e inlr-un pamanl in care libenatea nu mai exista.
lnsi dacd acest tip de libertate neobisnuiti si nesinitoasi iipregitea pe francezi si inliture despotismul, ea ii ficea mai putincapabili decit poate oricare alti na1.ie si fondeze in locul acestuiadomnia linistitA si libera a legilor
CAPITOLUL 12
Despre modul in care, in ciuda progresului civilizaliei'conditia tiranului francez era uneori mai rea in
secolul ;t XVIIt-lea decit fusese in secolul al XIIIJea
in secolul al XVIlI-lea, liranul francez nu mai era prada mi-
cilor despoli feudali; el rlu mai reprezenta decat rareori obiectul
violenlelor guvemamentalc^; se bucura de libertatea civili gi po-
seda o bucati de pim6nt. insi toli membrii celorlalte clase se
indepirtaseri de liran, iar acesta triia mai izolat poate decat
oriunde ln atti parte in lume. Iatd un fel nou si unic de opresiune,
ale cirei efecte meritL sd fie luate in considerare cu atenfie Ei inmod individual.
De Ia inceputul secolului al XVII-lea, Henric al lV-lea se
plingea, dupi cum ne spune P6r6fix, ci nobilii abandonau zona
rurali. in secolul al XVI[-Iea, acest abandon devine aproape ge-
neral. Toate <iocumentele epocii il semnaleazl qi il depling: eco-
nomistii in ce4ile pe care le scriu, intendenlii in corespondenla
pe care o poarti, societdlile de agricultura in memoriile pe care le
intocmesc. Dovada cea mai clarl o regisim in registrele privindptata capitatiei. Aceasta se percepea la locul de domiciliu real;
toati marea nobilime qi o mare parte din cea mijlocie erau im-pozitate la Paris.
La tarl nu mai rimXnea decdt gentilomul pe care sirdcia ilimpiedica si plece in capitalI. Acesta se gisea fali de lirani,vecinii sli, intr-o sihratie in care cred ci nu s-a mai gisit vreodati
nici un proprietar bogat. Nemaifiindu-le conducdtor, el nu mai
avea ca alti dati interesul de a-i menaja, de a-i ajuta, de a-i con-
duce; iar pe de altd parte, nefiind supus el insusi aceloragi sarcini
publice ca si ei, nu putea sa aibe un sentiment de simpatie ade-viratar fala de starea lor, de mizerie pe care nu o impirtisea, nicisi se asocieze plingerilor lor, care ii erau striine. Fapt unic inistorie, acesti oameni nu mai erau supusii sii, dar nu ii deveniseriinci nici concetiteni.
Aceasla ducca la un absenteism sufletesc, daci mi pot ex-prima asa, care era mult mai frecvent si mai eficace decAt absen-teismul propriu-zis. Astfel se explici de ce gentilomul care con-dnua sA ftiiascA pe domeniul siu avea adesea aceeasi viziune siaceleasi sentimente pe care le-ar fi avut in absenta sa intendentui.Ca si acesta din urmd, el nu mai vedea in fermieri decdt pepropriii sii debitori, cirora Ie cerea cu rigurozitate tot ceea ce iirevenea in confomritate cu legea sau cu cutuma, ceea ce fdcea caperceptia asupra a ceea ce rdmdsese din drepturile feudale sI fiemai duri dec0t in vremea feudalitltii insisi.
Adesea indatorat si intotdeauna strinitoriit, trlia cu zgarceniein propriul castel, g6ndindu-se doar cum si strangii banii pe careii va cheltui iama la oras. Poporul, care cu un singur cuvAnt reu-seste adesea si me:rgi direct la 1inti, i-a dat acestui mic gentilomnumele celei mai mici pisiri de pradd: l-a numit a/lal.
Mi s-ar putea opune fari indoiali cazuri individuale; eu vor-besc de clase, penku ci numai ele singure ar trebui sA ocupe scenaistoriei. Cine ar nega cd au existat in acea epoci proprietad bogaticare, firi un motiv obligatoriu sau un interes special, s-au ocupatde bunistarea firanilor? insd acestia luptau din fericire conralegii ce guvema noua lor conditie, lege care, in ciuda vointei lor,ii impingea citre indiferenld, iar pe fostii lor vasali cd.tre ur6.
Acest abandon al zonelor rurale de citre nobilime a fostadesea atribuit influentei exercitate de citre anumiti ministri sauregi, ca de exemplu Richelieu sau Ludovic al XIVlea. Aceastaa fost, inft-adevir, gindirea urmatl intotrieauna de ci.tre principiidin ultimele trei secole ale monarfuei. de a-i separa pe gentilomide poporul de rind si de a-i atrage la Curte si in functiile publice.Asta se vede mai ales in secolul al XVII-lea, c6nd nobilimea erainca penfu regalitate un motiv de teamA. prinhe htreber e adresate
intendeniilor se giseste si urmltoarea: Gentilomii din provinciadumneavoastri doresc se remane pe domenii sau si le piriseasci?
Avem scrisoarea unui intendent care rispunde la aceasti in-trebare; acesta se plAnge ci gentilomii dir provincia sa preferi sirimdni cu liranii, decit sd-si indeplineasci. datoriile fali de rege.Or, remarcati bine un lucru: provincia despre care se vorbea asa
era Anjou; mai tlrziu ea se va denumi Vend6e. Acesti gentilomicare refuzau, zice-se, si-si indeplineasce datoriile fatA de rege, suntsingurii care au apirat, cu arma in mAnd, monarhia ilt Fra;r1a si careau putut chiar si moari luptind pentru ea. Nu isi datorau aceastdglorioasi distinclie dec6.t faptului ci au qtiut s5-i menlina in jurullor pe acesti tfuani, printre care li se reprosa ci le place si triiasci.
Trebuie totusi si ne ferim s[ alribuim influenlei directe a
unora dintre regii nostri abandonarea zonelor rura.le de cdtre clasacare forma in acea vreme fruntea natiunii. Cauza principali sipemanenta a acestui fapt nu o constihrie vointa anumitor oameni,ci acliunea lentA si continui a institutiilor; ceea ce dovedeste acestlucru este faptui ci, in secolul al XVIII-lea, atunci cnnd putereacentrale vrea se combatd riul, este incapabili chiar si-i opreascdprogresia. Pe misuri ce nobilimea isi pierde cu desivArsire drep-turile politice fArA a obline altele in schimb, iar libertltile localedispar, aceaste emigralie a nobililor creste. Nu mai este nevoie sIfie ahasi afari de pe domeniile lor; ei insigi nu mai au dorin{a dea rlmane. Via(a la tard a devenit insipidi pentru ei.
Ceea ce spun aici in legituri cu nobilii trebuie sa se inteleagi,pentru orice 1ari, despre prorietarii bogati: o tarA a centralizarii in-seamni cdmpii golite de locuitori bogali si educali. A; putea adeuga:
larA a centralizerii inseamnA lari a culturii agricole imperfecte sitradilionate, Ei as comenta astfel remarca atAt de profundi a luiMontesquieu, cireia i-as determina sensul: ,,Pimanturile suntproductive mai putin datorite fertilidrii, car daroritd Iibertitii locui-iorilor" insi nuvieau sA mi abat de ia subiect.
Am vizut in alti parte cum burghezii, pirdsind la rdndul lormediul rural, ciutau din toate putedle un adipost la oras. Nuexiste nici un punct asupra ceruia documentele Vechiului Regimsi se puni mai bine de acord. Aproape intotdeauna la lari nu se
V
poate gAsi decat o generalie de lirani bogati, spun ele. Un culti-vator care parvine prin munca sa si acumuleazi in cele din urmic2teva bunuri il indepirteazd pe fiul siu de la coada plugului, iltrimite la orag si ii crmparA o mici slujbi. Din aceasti epocd
dateazi aversiunea specialA pe care o manifesti adesea, chiar si
in zilele noastre, agricultorul francez fali de profesiunea care l-aimbo^gatit. Eleclul a supravieluit cauzei.
in realitate, singura persoani bine educati sau, cum spunenglezii, singurul gentleman care locuia in mod permanent inmijlocul !aranilor si rirmanea in contact peffnanenT cu ei era
preotul. De asemenea preotul devenise, in ciuda lui Voltaire,stlpanul populaliei rurale, asta atunci cdnd nu fusese cooptat elinsusi intr-un mod amt de meschin $i de direct in ierarhia politicl.PosedXnd multe dintre privilegiile acesteia, el este cel care ainspirat pa4ial ura impotriva ei.
Iati-I, deci, pe {Iran aproape in intregime separat de clasele
superioare. Se indepirtase chiar de cei dintre ai sii care ar fi pututsiJ ajute si si-l conducd. Pe misuri ce acestia din urmi devinmai educali sau se chivemisesc, il pdrdsesc. Este ca si seleclionatdin mijlocul intregii naliuni Ei pus deoparte.
Acest lucru nu se vedea la nici unul dintre popoarele civi-lizale ale Europei qi chiar si in Franla acesta era un fapt rccent.
Tdranul din secolul al XIV-lea era in acelasi timp mai opdmat $imai aJutat. Aristocratia il tiraniza uneori, insd nu il abandonaniciodati.
in secolul al XVII-lea, satul este o comunitate ai clrei mem-bri sunt cu tolii slraci, incul(i $i grosolani; magistra{ii sii sunt
tot atat de inculti si de dispreluit ca intreaga comunitate: sindiculnu stie se scrie, iar colectorul de dlri este incapabil sd lini de unulsingur socotelile de care depinde averea vecinilor sii gi a sa
proprie. Vechiul siu senior nu mai are drephrl de a o conduce si,
mai mult, consideri ca un fel de degradare si se mai amestece inconducerea acesteia. Fixarea birului, mobilizarea militiei, organi-zarea corvezllor sunt de acum acte servile, demne doar de sindic'De comunitatea slteasci se mai ocupi doar puterea centrali, si
cum aceasta se afl5 foarte departe qi nu are inci nici un motiv de
teami din partea locuitorilor, nu se ocupd de ea decAt pentru a
lrage foloase.IatA ce poate deveni o clasi abandonati, pe care n.imeni nu
rrrai are dorinla sI o tianizeze, dar pe care nici nu mai cauti sio lumineze si si o deserveasci!
Cele mai impovdritoare obligaiii care apisau asupra !ira-nului in sistemul feudal au fost firi indoiall retrase si usurate;insi ceea ce nu se gtie indeajuns de bine este faptul ce acestorali s au substifuit altele, poate mult mai apisitoare. Tiranul nu maisuferea de toate relele de care suferiserd plrinlii sli, insi induramulte nepliceri pe care pfuintii sii nu le cunoscuseri niciodatd.
Se stie cI birul se inzecise in ultimele doui secole aproapecxclusiv pe seama leranilor. Trebuie spuse aici cnteva cuviltedespre modul in care acesta era perceput de la 1irani, pentru a
arita ce legi barbare pot si apari si si se mentini in secolelecivilizate, atunci cdnd oamenii cei mai luminati ai natiunii nu au
nici un interes personal si le schimbe.Intr-o scrisoare confidenliald din 1772 pe care o scrie insusi
controlorul general pentru intendenli, am glsit o descriere abirului care se constituie intr-o capodoperi in miniaturi datoritaexactitilii qi conciziei sale. ,,Birul, spune acest ministru, arbitrarprin repartilia sa, solidar prin modul in care este perceput,personal si nu real, este supus in cea mai mare parte a Franleiunor variatii continue, datorite tuturor schimblrilor care intervilin fiecare an in averea contribuabililor." Totul este cuprins inaceastl frazi. Nu am putea descrie cu mai multd artl riul de peurma ciruia se profiti.
Suma totald pe care o datora parohia era fixatd in fiecare an.Ea varia firi incetare, astfel incit nici un cultivator nu putea sA
prevadd cu un an inainte ceea ce va avea de plitit in anul urmdtor.In interiorul parohiei, un tiran ales la intnmplare in fiecare an sinumit colectol trebuia si repartizeze obligalia impozitului asupratuturor celorlalti.
Am promis ci voi spune care era conditia acestui colector.Si dim cuvintul adunirii provinciale din Berry din anul 1779.Nu este o adunare suspecti, deoarece este compusi in intregime
1A')
din privrlegiati care nu mai pldtesc bjrul si care sunt aleqi de citrerege. ,,Cum toata lumca incearci si evite sarcina de colector, se
cuvine ca fiecare si o indeplineasci la rdndul siu. Percepereaimpozitului este deci incredintati in fiecare an unui nou colector,fdri a se tine cont de capacilatea sau de cinstea respectivului.Astfel modul in care este organizatl fieczre funclie depinde decaracterul celui care o indeplineste. Colectorul ii imprimi teme-rile, slibiciunile si defectele sale. De altfel, cum ar putea el sI aibisucces daci ac(ioneazd in necunoastere de cauzi? Cici cine arputea cunoaste cu precizie bogitia vecinului siu si rapomrl dintreaceasta si cea a altuia? Totusi, pirerea colectorului este singuracare trebuie si duci Ia luarea deciziei, iar el este responsabil cutoate bunurile sale si chiar cu viata, pentru incasarea sumei. Deobicei colectorul l.rebuie sI piardi timp de doi ani jumdtate dinzile pentru a merge pe la casele contribuabililor Cei care nu stiusi citeasci sunt obligati sI caute prin vecini pe cineva care si-iinlocuiasci."
,,Aceastl funclie cauzeazi disperarea si aproape intotdeaunaruila celor cdrora le este incredintate; sunt astfel reduse la sirdcietoate familile instirite ale unui sat", spunea deja Turgot despreo alti provincie cu ciliva ani mai inainte.
Sirmanul colector era totusi inarmat cu o putere arbitrariimensd; el era aproape in egalf, misurl tiran si martir in timp ce
se ruina el insusi, linea in mainile sale ruina tuturor. ,,Preferinlapentru parintii sii, penffu prieteni si vecini, ura, rizbunarea impo-triva propriilor dusmani, nevoia de a avea un prolector, teama dea nu displace unui cetitean instirit care oferi rie lucru contraca-reaz e in sufletul sAu sentimentul de dreptate", spune tot adunareaprovinciali. Teama il tace adesea pe colector necrulitor; existiparohii in care acesta nu umbli decit insotit de soldali de gamizoani si husari. ,,Cind umbli fdri husari, spune un intendentministrului in 1764, contribuabilii nu vor si pliteascd." - ,,Numaiin provincia de Villefranche, ne spune din nou adunarea provin-ciali din Guyenne, sunt o sutA sase husari si alte ajutoare gatamereu de actiune."
Pentru a scipa de aceasti impozitare violend si arbitrard, inplir secol al XVII{ea, tiralul franc ez actioneazi la fel ca evreuldin evul mediu. Se prezintd. in aparente intr-o stare mizerabili,cand printr-un noroc nu este mizerabil qi in realitate; propriaindestulare il inspiimand pe buni dreptate. Gisesc dovada claria acestui lucru nu in Guyenne, ci la o sutl de leghe depdrtare.Societatea de Agriculturd din Maine anunti in raportul siu din1761 ci arusese ideea de a. distribui vite ca premii si stimulente.,,A fost opritl, spune ea, de urmlrile periculoase pe care o llco-mie josnici le-ar fi putut avea asupra celor care ar fi castigataceste premii, si care le-ar fi creat nepliceri in anii urmatori dato-riti r^epartizirii arbirrare a impozitelor"
In acest sislem de impozitare, fiecare contribuabil aveaintr-adever un interes direct si permanent si-si pAndeascL veciniisi si divulge colectorului creslerea averii lor. Erau astfel formaticu tolii la scoala invidiei, delaliunii si urii. Nu s-ar zice cA acestllucuri se petrec pe domeniile unui rajah din Hindustan?
Existau totuli in Franta in aceeasi perioadi provincii - anu-mite provincii de Stiri - in care impozitul era perceput cu regula-ritate si blandete. Este adevArat, li s-a lisat dreptul de a-fi percepeshgure impozitele. in Languedoc de exemplu, birul nu era stabilitdecdt asupra proprietilii funciare si nu varia deloc in functie debundstarea piopii"tu*lul. Area drept baz:i fixi si vizibiii uncadastru realizat cu griil si reinnoit la fiecare 30 de ani si in carepamanturile erau impi4ire rn nei cllegorii. in functie de fenilirate.Fiecare contribuabil stia dinainte cu exactitate cat reprezintipartea de impozit pe care trebuie si o pli.teasc6. Dacd nu maipliteste deloc, el personal, sau mai bine zis pim6ntul si.u este devini. Daci se credea nedreptilit in urma repartiliei, eI aveaoricind dreptul de a cere si i se compare cota cu cea a unui altlocuitor din parohie pe care il alege singur. Este ceea ce numimastdzi apelul la egalitatea propo4ionali.
Se vede cI toate aceste regulli sunt exact cele pe care leurmem asdzi. Nu au mar fost imbunitilite intre timp, ci doargeneralizate. Si este bine sA notim c6, deqi am preluat de la gu-vemarea Vechiului Regim tnsisi forma administratiei noastre
Y
publice, ne-am ferit sd preluim si restul. Cele mai bune dintre
metodele noasfie administrative le-am imprumutat de la adunirile
provinciale si nu de la conducerea Vechiultti Regim. Acceptdnd
mecanismul, i-am respins produsul.
Siricia obisnuiti a oamenilor de la lari a dat nastere unor
maxime care nu o incurajau si inceteze. ,,Daci popoarele ar fiindestulate, scria Richelieu in testamentul siu politic, cu greu ar
mai fi respectate regulile." in secolul al XVlii-tea, nu se mai
merge ataade dcparte, dar inci existi credinqa ci liranul nu ar mai
lucri daci nu ar fi in mod constant imboldit de citre nevoi'
Mizeria pirea in acest caz singura garaniie contra lenei' Este exacl
tcoria pe carc am auzit-o marturisita in public in iegeturd cu negrii
dir coioniile noastrc. Aceastd pirere este atat de raspanditi prrntre
grvernanli, incit aproape toti economistii se cred obligali si o
combata in toati regula.Se stic ci scopul initial al birului a fost acela de a permite
regclui s5-si cumpere soldali carc ii scuteau pe nobili gi pe vasalii
loi de efeciuarea serviciului militar. insi, asa cum anr vizut, insecoiul al XVII-lea, obligalia serviciuiui militer a fost impusi din
nou sub numele de mililie, iar de data aceasta nu mai apisa decat
asupra poporului de rdnd;i aprcape in exclusivitate asupra
tiranului.Este suficient si examinlm multimea de procese verbale ale
jandamreriei care umplu dosarele unei intendenle, si care toate se
referd la urmirirea refractarilor sau dezertorilor din mililii, pentru
a vedea ci aceasti obligatie nu era indeplinitl fdri opozilie. Se
pare chiar ci nu exista obligalie publici mai hsuportabill pentnt
tirani decat aceasta; pentru a i se sustrage, ei se refugiau adesea
in pirduri. unde trebuiau urmirili cu arma in m.lnd. Asta pare de
mirare, daci ne gindim cu citd usurinli se realizeaz'a astizirccrutarea fo4ati.
Aceasti respingere extremi a teranilor din vremea Vechiului
Regim fati de militie trebuie atribuitd mai putin spiritului insulial legii, c6t modului in care aceasta era executatl. Trebuie avute
in vedere mai muite aspecte: in special indelungata incertitudine
in care erau mentinuli cei pe care ii ameninla (in cazul in care nu
crai cisitorit, puteai fi convocat pini Ia varsta de 40 de ani);
modul arbitrar in cate aveau loc concentrlrile, care fdcea aproape
inutil avantajul unui numir de ordine bun; interdiclia de a-1i gdsi
un inlocuitor; dezgustul fali de o meserie duri si periculoasi, incare orice speranli de avansare era interzisd; si mai ales senti-
mentul ci o povard atit de mare nu apisa decAt asupra teranilor,si ln special asupra celor mai siraci dintre ei, condilia jalnicl incare se aflau ficAnd si mai amare rigorile legii.
Am tinut in mind multe procese verbale de tragere la sor,ti,
rlcatuite in anul 1769 intr-un mare numir de parohii; vedem aici
figurnnd persoanele scutite din fiecare dintre ele: cutare este ser-
vitorul unui gentilom; altul pizeste o abalie; un al'reilea nu este
decdt valetul unui burghez, al unui c ate trdieste ca un nobil. DoNbunestarea este scutiti; cAnd un cultivator figureazl anual printre
cei care plitesc cele mai mari irnpozite, fiii sii se bucuri de privilegiul de a fi scutiti de la incorporarea in militie, iar acest lucru
se numeste incurajarea agriculturii. Economistii, mari amatori de
egalitate in oricare alte privinte, nu sunl deloc socati de acest
privilegiu; cer doar ca acesta si fie extins si pentru alte categorii,
adice sarcina teranilor cei mai siraci gi flri proteciie si devinisi mai grea. Unul dintre ei spune: ,,Solda mici a soldatului, con-
riiliile in care doarme, felul in care este imbricat si hrinit, intreaga
sa intretinere, ar face ca alegerca unui alt om decit a unuia dinpiturile de jos populare si fie prea crudA."
PAnd la sfirsitul domniei lui Ludovic al XIV-lea, marile dru-
muri nu au fost deloc intretinute, sau au fost intretinute pe chel-
tuiala celor care le foloseau, adica a Statului sau a tuturor proprie-
tarilor riverani; insi in jurul acestei perioacie au inceput si fiereparate doar cu ajutorul corvezilor, adici numai pe cheltuialatiranilor. Acest expedient care oferea drumuri bune firi si liepldtite a parut atat de fericil gandit incat, in 1737 , o circulard a
controlorului general Orry l-a aplicat in intreaga Frante. Inten-denlii au primit dreptul de a-i intemnila dupi bunul plac pe recal-
citranti sau de a-i lbrta eu aiutorul soldatilor din gamizoane.
incepdnd de atunci, o data cu creEterea comer.tului' a nevoilor
si atractiei pentru rlspdndirea ciilor de comunicatie, o data cu
14'7
noile dnmuri se extinde si coruada, a cirei aplsffe creste. intr-unraport redactat in 1779 pentru adunarea provinciali din Berry searati ci lucririle executate pe baza corvezilor in aceasti provinciesiraci trebuie evaluate anual la 700 000 de livre. in Normandiainferioari erau evaluate in 1787 cam la aceeasi sumi. Nimic nuar putca arita mai bine soarta t sti. a locuitorilor din mediui rural:progresul societitii, care imbogiteste toate celelalte clase, ii dez-nidijduieste; civilizalia li se impotriveste numai lor
Cilesc in corespondentele inrendentilor care dateazi cam dinaceeasi perioadi ci se cuvine si li se refuze tiranilor efectuareacorvezilor pe drumurile private din satele lor, acestea trebuindsI fie rezervate exclusiv rnarilor rirumuri sau, cum se spuneaatl]nci. drur urilor Regelui.Ideea stranie ci este mai convenabilca pretul drumurilor se fie plirit de cdtre cei mai siraci si care parsi aibi cel mai pu{ia nevoie si cllitoreasci este nor-ri, insi se inrl-di.cineazi intr-un mod atit de natural in mintea celor care profitide pe urma ei, incat in curind aceslia nu-si mai pot imagina cilucrurile s-ar pulea petrece si altfel. in 1776, se incearci transfor-marea corvezii intr-o taxd locali; inegalitatea se ransformiinstantaneu odat6 cu ea si o urmeazi sub forma noului impozit.
Dintr-o obligatie senioriali la inceput, deveniti apoi unaregali, corvoada s-a extins incetul cu incetul la toate celelalteIucrln publice. Vld cd in 1719 corvoada serveste la construireade cazarme! Parohiile n'ebuie sd-si trimitti cei mai buni lucrdtori,spune ordonanta, si toate celelalte lucrdri u'ebuie sd inceteze inllta acesteia. Corvada ii transporti pe ocnasi in ocne si pecersetod in institulii de carihte publicl; ea este tblositA la ciiratulefectelor militare de cAte ori trupele isi schimbi locul - sarcinifoarte costisitoare intr-o vreme in care fiecare regiment avea unbagaj foarte greu. Trebuiau adunate de la mare depdrtare un numlrmare de cIrute qi de boi pentru al cira. Acest fel de corvoadi,care era nesemnificativi la origine, a devenit una dintre cele maiapAsitoare atunci cdnd armatele permanente au devenit la rindullot numeroase. Gisesc antreprenori de stat care cer in gura marcsi li se concedeze monopolul corvezii pentru a-si transportalemnul de constructie din pidure pini la arsenalele maritime. Cei
supusi acestei corvezi primeau de obicei un salariu, care era insiintotdeauna mic gi fixat in mod arbitrar. Apisarea unei sarcini atdt
de prost distribuite devenea uneori atit de greaincdt il nelinistea pe
perceptorul birului. ,,Cheltuielile impuse liranilor pentru recon-
struirea drumurilor ii va face ca in curind si nu mai fie capabili simai pllteasci birul", spune unul dirtre perceptori in 1751.
Ar mai fi putut exista toate aceste noi forme de oprcsiune
dacl alituri de tlran s-at fi a|at oameni bogali Ei luminati, care
ar fi avut dorinta si puterea, dacir nu si il apere, cel pulin se
intervini in favoarea sa pe ling[ acest stApan comun care tinea
deja in miinile sale soarta atat a celui sirac, cAt si a celui bogat?
Am citit scrisoarea pe carc un mare proprietar o scria in 1774
intendentului din provincia sa, pentru a-l indemna si deschidi un
nou drum. El arita si motivele pentru care in opinia sa acest dmm
ar fi contribuit la prosperitatea satului: pasul urmdtor ar fi fost
crearea unui tirg care ar fi dublat, asigura el, prelul produselor.
Cu un mic ajutor, adiuga acest bun cetilean, s-ar putea construi
o scoali care i-ar oferi regelui supuqi mult mai iscusili. Pini acum
nu se gendise la aceste ameliorari obligatorii; devenise constient
de necesitatea lor doar de doi ani, de cand era relinut in propriul
castel in urma unei scrisori a regelui.* ,,Exilul pe propriul do-
meniu, care dureazi de doi ani, m-a convins de utililatea extremi
a tuturor acestor lucruri", spune el cu inocenti.insi abia in perioadele de foamete se constati cel maj. frec-
vent cA legeturile de paffonaj gi de dependenld care il legau pe
marele propdetar rural de lirani erau slibite sau rupte. [n astfel
de momente de crizl, puterea centrali se inspiimAnti de izolarea
si slibiciunea sa. Ea ar fi dorit si refaca pentru moment prestigiul
individual sau asocialiile politice pe care le distrusese; le cheamd
in ajutor: nimeni nu rdspunde la apel, iar guvemanlii se miri de
obicei gisindu-i mo4i pe toli cei clrora ei insisi le-au luat via1a.
* Lettre de cachet - in Franta Vechiului Regim; scrisoare pe care era
imprimatd pecetea regelui gi care conlinea de cele mai multe ori o pedeapse de
privarc de libertate sau de trimitere in exil (nota ttad.)
In aceasti sltuatie extrema, unii intendenti din provinciilecele mai sirace, ca de exemplu Turgot, adopti in mod ilegal ordo-nante prin care ii obligd pe proprietarii bogali si-si hrineascimuncitorii agricoli p0ni la recolta urmitoare. Am gisit scrisorilemai multor preoti din 1770 care ii propuneau intendenhrlui si iiimpozitezc pe marii proprietari Cin parohiile lor, at6t laici c6t siecleziastici, care cietin, spun ei, ,,vas1e proprietiti unde nici micarnu mai locuiesc, si din carc obtin venituri importante pe care levor cheltui in alte pirti."
Chiar si in vremuri normale. satele sunt invadate de cersetori,pentru ce, asa cum spune Letrone, in orase siracii sunt asistali,dzLr la tari, in timpul iemii, cersctoria este o necesitate absolutA.
Din timp in timp, se actiona impotriva acestor nefericiti intr-omanieri lbafle violenra. h l?07, ducele de Choiseul a vrur si dis-trugi dintr-o dati cersetoria din Franta. Se poate vedea in cores-pondenta intendenlilor cu ceti inderjte s-a dedicat el acestui lucru.Jandarmeria a primit ordin sa aresteze de-a valma pe toti cerse-torii care se giseau in regat; se dau asiguriri cA pesle 50 000 aufost astfel prinsi. Vagabonzii in putere trebuiau trimisi la galere.Cit despre ceilalti, s-au deschis peste 40 de adiposturi pentrusiraci care si,i primeasci; in realitate, ar fi lbst mai bine si fieredeschisc inimile bogalilor
Guvemarea Vcchiului Regim care, asa cum am spus, era atetde ingidr.ritoare si uneori chiar retinuti, atat de preocupate deformalititi, lipsiti de gmbi si grijulie cind era vorba de oameniisituati deasupra poporului de rand, este adesea asprd si mereuintreprinzitoare c6nd actioneazi impotriva claselor de jos, gi inspecial contra tiranilor Printre documentele care mi-au trecutprin fala ochilor, nu am vizut unul singur in care s[ se pome-neasce de arestarea unui burghez din ordinul unui intendent; insdtiranii sunt arestati fir5. incetare, pe motiv de neefectuare a cor-vezilor, a obliga{iei de a se inrola in mililii, in polirie, pentru cic:rsesc si pentru alte o mie si unul de motive. pentru unii, i:i-bunale independente, dezbateri lungi, o publicitate protectoare;pentru ceilalti, judecdtorul local care decidea intr-o manierdsumari si lara drepl de Jpel.
,,Distanla enormd care existi intre poporul de rind si toate
celelalte clase, scrie Necker in 1785, ne ajutl si ignorirn modul
in care este exercitatl autorilatea iaqi de toti cei ce se picrd inmullimea de rind. Ff,ri blindelea si omenia caracteristice france-
ziloi si spirinrlui secolului, acesta ar fi un motiv continuu de
tristete pentu cei care stiu si in{eleagl apiisarea jugului de care
ei sunt scuti1i."insl opresiunea era evidentl nu atit in riiul care le era pro-
vocat acestor oameni. cit in modul in care erau impiedicati sa-si
facl singuri bine. Erau liben si proprietari, insi rlmancau aproaPe
la tel di incuili si adesea mai sdraci decat strimosii lor serbii'
Rimdneau flri mestesug intr-o epoci de dezvoltare a meseriilor
si necivilizali intr-o lume care strdlucea prin inteligentl PAsran-
du-si inteligenta si perspicacitatea specifice categoriei lor, oamenii
de r'ind nulnvdtaseri si se serveasci de ele. Erau chiar incapabili
sa reuseascb in activitatea de cultivare a pimintului, care era sin-
gura lor ocupalie. ,,Am inaintea ochilor o agriculturi de secolui
it X-t"u", spune un celebru agricultor englez. Nu excelau decit
in meseria armelor; in acest domeniu cel pu1in, se aflau intr-o
relalie naturali si necesarl cu celelalte clase'
Tiranul triia in aceasti prdpastie a izolirii si a mizeriei,
inchil qi neinleles. Am tbsl surprins qi aproape ingrozit si obse^rv
cum, cu mai putin de 20 de ani inainte ca religia catolici si fie
abolitl fira rlzistenli ii ca biscricile si fie profanate, mctoda
folositi uneori de citre administralie penmr a recenza populatia
unui canton era urmitoarea: preolii indicau numiml celor care se
prezentaseri de Pasti Ia Sfanta impirtiEanie; li se adiuga numirul
presupus de copii minori 9i de bolnavi: iar suma reprezenta totalul
iocuiiorilor. Totuqi, ideile timpului pdtrundeau de peste tot in
aceste spirite grosiere. Pitrundeau pe cii ocolite qi subterane sl
luau forme stranii in aceste Iocuri stramte Ei obscure Cu toate
acestea, nimic nu plrea schimbat pe dinatara Moravurile tira-
nului, obiceiurile sale si credinlele Iui pireau si fie in continuare
aceleasi: era suPus si chiar voios.
Nu trebuie sa avem incredere in vesella pe care o arati
adesea francezul in momentele de mare restriqte; ea arata numai
cum, convins ci nenorocul siu este inevitabil, acesta cauta sa isidistragA atentia de la cl si sd se gandeasce la altele, si nu ci nu ilsimte. Deschideti-i acestui om o portiti de iesire care sd il poatlscoate din aceasti mizerie de pe urma cireia pare si sufere atit depulin, li il veti vedea cum se repede in acea directie cu atataviolenli inc6t, daci ii veli sta in drum, vi va cilca in picioare firlsi vd vadi.
Noi observim cu claritate aceste lucruri din pozilia in carene aflim, dar contemporanii nu le vedeau. intoldeauna, claselesuperioare ale societitii nu ajung sa inteleagi corect ce se intam-pli in sufletul poporului, si mai ales in acela al tiranilor, dec6t cumare dificultate. Educatia si modul de viati al claselor superioareajut6 si amnce o lumin6 speciali. asupra problemelor umare; aceastdcunoaslere le este straini tuturor celorlalti. insi c6nd siracul sibogatul nu mai au aproape nici un interes comun, aceasti opaci-tate care mascheazi spiritul unuia de cel al celuilalt devine inson-dabili, si acesti doi oameni ar putea trii vesnic unul alaturi decelilalt firl si se inleleagd vreodati. Este surprinzitor si vedemin ce siguranu stranie haiau toti cei care ocupau etajele superioaresi medii alc edificiului social in momentul in care incepea Revo-lu1ia, qi si ii auzim linind discursuri ingenioase despre virtutilepoporului, blAndelea, deyotamentul si pldcerile sale inocente,clnd deja '93 era iminent; iati un spectacol ridicol si teribill
SI ne oprim un moment aici inainte de a continua, Ei si ana-lizAm pentru o clipe, cu ajutorul tuturor acestor fapte comune pecare tocmai le-am descris, una dintre cele mai importante legi pecare Ie-a lAsat Dumnezeu in conducerea societllii.
Nobilimea francezi se incipdtineazi si rdmdnd separati decelelalte clase; gentilomii sfirsesc prin a fi scutiti de cea mai mareparte a obligatiilor publice care apasi. asupra lor; ei iqi inchipuiecA sustrdgandu-se acestor obligatiii isi pestreazi mirelia, iar pentruo vreme asa pirea sI se intAmple. Insi, in curind, se pal:e cI o ma-ladie intemi le afecteazi conditia nobiliard, care se diminueazdpuln carc pulin fArI ca nimeni si ii atingi: siricesc pe misuri cele sporesc imuniti{ile. Din contre, burghezia, cu care se temeauateta si nu se confunde, se imbogdleste;i se educA alituri de ei,
firi ei, in contra lor. Nobilii nu i-au dorit pe burghezi ca asociati,nici ca cetdteni; vor glsi in ei rivali, apoi dusmani, si in cele dinurmi stipdni. O putere striini i-a eliberat de grija de a-i conduce,proteja qi ajuta pe vasali; insi cum in acelasi timp le-au fost ldsatedrepturile pecuniare si privilegiile onorifice, credeau ci nu aupierdut nimic. Cum nobilii conlinul si meargl in prima linie, eicred ci se afl6 in continuare Ia conducere, si, intr-adevdr, continuisi aibi in jurul lor perscane pe care le denumesc in actele nota-riale sapa.sll lor; altii se numesc vasalii, arendasii sau fermierii lorIn realitate, nimeni nu ii urmeazi, sunt singuri, iar cdnd maseleii vor coplesi, nu le va rimAne dec6t fuga.
Chiar daci destinul nobilimii si cel al burgheziei au fostfozlrte diferite, ele se aseamini intr-un punct: burghezul a ajunssi triiasci tot atat de strdin rie popor ca si gentilomul. Departede a se apropia de ldrani, a fugit de contachrl cu mizeria in careaceslia triiau; in loc sd. sc uneasci cu ei in lupta comuni contrainegalitilii comune, nu a cautat decat sI creeze noi injustilii caresi-i serveasci interesele: l-am vizut tot atat de domic si-si procurescutiri ca si gentilomul care voia si-si mentini privilegiile. Acesti
iirani, din care era si el niscut, i-au devenit nu numai striini, ci,pentru a spune asa, chiar necunoscuti. Abia dupi ce le-a pusarmele in m6ni, si-a dat seama ci a trezit sentimente despre exis-tenta clrora nu stia nimic qi pe care era Ia fel de incapabil sa lestipaneasci sau sl le conduci. Burghezul deveni victima acestorsentimente pe care el insusi le-a stamit.
Va fi intotdeauna un motiv de uimire pentru toate epocileruina acestui mare neam al francezilor care pirea la un momenldat ci se va intinde asupra intregii Europe. insi cei ce ii vor citicu atentie istoria, vor inlelege firi probleme deciderea sa- Aproapetoate viciile, erorile gi prejudecilile funeste pe care tocmai le-ammentionat si-au datorat in realitate fie nasterea, fie evolutia, fiedezvoltarea, artei cu care cei mai multi dintre regii nostri i-audivizat pe oameni pentru a-i guvema intr-o maniere mai absoluti.
Iar cAnd burghezul a fost atdt de bine izolat de gentilom, iartiranul de burghez si de gentilom; clnd, in urma unei evolutiiasemindtoare ce a avut loc in sdnul fiecirei clase. s-au creat in
interiorul lor un soi de mici asocialii particulare aproape la felde izolate intre ele ca qi clasele; s-a ajuns la situaiia in care totulforma doar o masl omogeni, insl ale clrei pirli componente nuse mai aflau in leg5turl. Nimic nu mai era organizat pentru a
putea incomoda guvemul, insi nici pentru a-l ajuta la nevoie.Astfel, intregul edificiu al mlreliei regilor s-a putut pribuqiintr-un silgur moment, de indate ce societatea care ii servea de
fundament a inceput si se agile.Iar acest popor care pare si fi tras singur profit de pe urma
greEelilor gi erorilor tuturor stipanilor sii, dacl s-a eliberatintr-adevir de sub autoritatea 1or, nu a putut se se sustragi qi
tiraniei ideilor false, obiceiurilor vicioase, inclinaliilol rele pe care
aceqtia i le-au inoculat sau pe care l-au ldsat si le deprindi. L-amvizut uneori folosindu-se de libertate asemenea unui sclav, fiindpe cat de incapabil si se conduci singur pe atit de dur cu edu-catorii sii.
CARTEAAIII.A
CAPITOLUL 1
Cum au devenit citre mijlocul secolului al XVII-lea
"'"-""11 J. fft"." principilii oameni politici.ai lnrii ;i"-----
despre "faatul" """
au rezultat de aici
Voi pierde acum din vedere laptele vechi 5i generale care au
oresitit marea Revolulie pe ca-re vreau sA o descriu' Ajung la
i.p""r. p*i.rr-e si mai recente care au conlribuit la fixarea
locului, nasterii si caraclerului sau''--- Dir,,." ,ou," naliunile Europei' Franla era de mulld. vreme
*-u.-u.'ti-*u*ru aeamai dezvollalA Torusi' oamenii de litere nu
au losl niciodate in starea de spirit de care au lbst anlmalr pe la
-iifo.ui t".olrfri al XVllllei sj nici nu au ocupat in societate
ilJ;i;;.;;l;uuutun n.i uouttfel de lucru nu se mai vlzuse
oe la noi si, cred, nici prin alte pi4i''" ';i";"';;;;;,eia[
in t'eturite ae zi cu zi ca in Anglia: dh
contra, no trais"rl niciodati mai departe de e1e' Nu erau insir--
cinati cu ureo autoritate specifici si, intr-o socielate care era toata
olind de functionari' nu indeplineau vreo funclie pubtica''
Cu toat,e acestea. ei nu ri'rnineau, precum cea mai mare parte
a coleeilor lor din Germania, cu torul stririni de politica' retral-i in
i"rr.iiri rii"^tei pure gi al arrelor frumoase Se ocupau firiincetare de problemi care lineau de activitatea de guvernare;
u."*iu "ru
i" realitate adevdrata lor preocupare Puteau fi auziti
toala ziua discudnd despre originea socieEdlor si despre lormele
i.i*i" "r.
acestora' deipre diepturile tundamentale ale cetate-
nilor si despre cele ale pulerii, despre rapornrrile narurale sl afll-
ficiale dintre oameni. despre eroarea sau Iegitimitalea cutumel sl
"fri- O"tp* p.l""ipiile specifice ale legilor Pitrunzind astfel in
t57
fiecare zi pinl Ia bazele organizirii sociale din wemea lor, ei le
examinau plini de curiozitate stmctura fi le criticau planul de an-
samblu. Este adeverat cA nu toli ficeau dir aceste mari probleme
obiectul unui studiu special si aprofundat; si chiar cea mai mare
parte dinffe ei nu le atingeau decdt in treacit gi a;a, ca in joaci; insd
toli le intilneau. Aceasti politicl abstracte si tterari era rispan-
diii in doze inegale in toate operele din acea vreme, si nu existA
nici una, incepdnd cu tratatele greoaie si terminand cu ctntecele,
care si nu contini un Pic din ea.
CAt despre sistemele politice ale acestor scriitori, ele variau
at6t de tare incet cel care ar fi vn.rt si le concilieze si si formeze cu
ele o singuri teorie a guvemdrii nu ar fi scos-o niciodatl la capAl
Cu toate acestea, cand indepirtlm detaliile pentru a ajunge
la ideile de bazi, descoperim cu uqurinlI ci autorii acestor sis-
teme diferite sunt de acord cel pulin asupra unei noliuni foa'rte
generale pe care fiecare dintre ei plrea se o fi conceput, care pirea
in opinialor si preexiste tuturor celorlalte idei particulare, fiindsursi lor comuni. Oricit de separali zr fi fost pe parcurs, ei 1in cu
tolii 1a acest punct de plecare; toli cred ci trebuie si se substituie
cutumelor complicate gi traditionale care reglementeazl socie-
tatea epocii lor reguli simple gi elementare, extrase din principiile
ratiunii si legii naturale.Daci privim cu atenlie, vom vedea ci asa-numita filozofie
politici a secolului al XV[I-lea conste, in realitate, doar in aceasti
singurl noliune.O astfel de gtndire nu era deloc noud; de trei mii de ani ea
trecea si revenea IIrd incetare in imaginalia oam€nilor, feri a putea
sI se fixeze acolo. Cum reuqeste de data asta se cucereasci spid-
tele tuturor scriitorilor? De ce, il loc si se opreasci in mintea unor
filozofi, asa cum a mai ficut-o deja de multe ori, a descins pdnd
la nivelul maselor, unde a cepitat consistenia 9i cildura unei
pasiuni politice, astfel inc6t s-a putut vedea cum teorii generale si
ibtt u.tl u.rpr^ ttaturii societel or au devenit subiectul dezbate-
rilor zilnice ale trindavilor, ajung0nd sI inflIcireze pnni gi ima-
ginalia femeilor 9i a liranilor? Cum se explici faptul ce oameni
de liiere care nu posedau nici ranguri, nici onoruri, nici bogilii,
nici responsabilitili, nici putere, au devenit intr-adevAr principalii
oameni politici ai epocii si chiar singurii, pentru ci,.in timp ce
ceilatti indeplineau functiile guvemdrii. numai ei detineau auto-
ritatea? As vrea sd indic acest lucru in putine cuvinte si sI ardt
ce influenla extraordinari 9i teribili au exercitat aceste fapte
:tsupra Revoluliei si pini in zilele noaslre' fapte care nu par sd
apartina doar istoriei literanrrii ftanceze' itlu "rt
o intlmplare ci filozofii secolului al XVIIIJea au
conceput in general noliuni atdt de opuse celor care serveau incide bazi socilt{ii din vremea lor. Aceste idei le-au fost sugerate
in mod natural chiar de vederea acestei societeli, pe care o aveau
cu tolii sub ochi. Vederea atitor privilegii abuzive sau ridicole'
ci.ora li se simlea din ce in ce mai tare apisarea si cirora li se
intrezirea din ce in ce mai pulin cauza, conducea, sau mai bine
zis precipita concomitent spiritul fieclruia dintre ei citre ideea
"giiteliinun.ul" u condiiiilor. Vlzind amtea institulii imorale qi
ci"udate, crealii ale altor vremuri, pe care nimeni nu incercase sile pun[ de acord qi nici si [e adapteze noilor nevoi, institulii ce
piieau si-gi etemteze existenla dupl ce igi pierdusete.l.*11ib:
iilozofii erau dezgustali usor de lucrurile vechi si de tradilie, fiind
in mod natural condusi citre voinla de a reconstrxi societatea ce
le era contemporani dupi un plan in inftegime nou, pe care fiecare
dintre ei il trisa numai in lumina propriei sale raliuni'
Gustul pentru teoriile generale qi abstracte[M] in materie de
guvemare, i[rora li se abandonau cu orbire, le era deschis acestor
icriitori chiar de condilia 1or. in izolarea aproape infiniti in care
teiau in raport cu practica, nici o experienli nu venea sI tempe-
reze ardoarea naturii lor; nimic nu ii avertiza de obstacolele pe
care realit6li1e existente puteau si le ridice in calea chiar a celor
mai dezirabile retbrme; nu aveau nici o idee despre pericolele
care insotesc intotdeauna revoluliile cele mai necesare Nici micar
nu le presimteau; pentru ce absenla completl a oricirei libertilipolitiie ficea ca lumea afacerilor si nu le fie numai vag cunos-
cuti, ci invizibili. Nu se amestecau in ea ;i nici micar nu puteau
si vadd ceea ce fdceau allii in acest domeniu' Le lipsea deci
aceasd educatje superficiali pe care vederea unei societetj Hbere
1<O
qi zgomotul a tot ceea ce se discuti in ea o dau chiar celor carese amesteci cel mai putin in guvemarea ei. Au devenit astfel multmai indrlzneli in nouteile lor, mai indrigostili de idei generale side sisteme, mai dispretuitori fatl de vechea inlelepciune si inci simai increzilori in ratiunea lor individuali decdt se vede de obiceila autorii care scriu cirti speculative despre politici.
Acelasi tip de necunoastere ii ficea sd cucereasci atenlia sisimpatia multimii. Daci francezii ar mai fi luat inci parte la gu-vemare, ca altd datl, prin intermediul Stirilor Generale, dacd arfi continuat mecar si se ocupe zilnic de problemele de adminis-tratie locale in sAnul adundrilor provinciale, putem spune ci nus-ar fi aprins niciodatl dupl ideile scriitorilor asa cum au fecut-o,cici ar mai fi avut o anumita obigninli a afacerilor care i-ar fiimpiedicat si cadi pradi teoriei pure.
Daci, la fel ca englezii, ei ar fi putut ca, fird si distrugl ve-chile institutii, sA le schimbe gradual spirinrl cu ajurorul practicii,poate ci nu ar mai fi imaginat atat de usor unele complet noi. insifiecare dintre ei se simtea pe zi ce trece mai lezat in ceea ce privesteaverea, propria persoani, bun5starea sau orgoliul de vreo legeveche, vreun obicei politic de demult sau de rimisitele vechilorputeri si nu vedea la indemini nici un remediu ca si-si rezolveproblema personali. Se pirea ci ar fi trebuit ca totul si fie supor-tat in continuare, sau ca totul si. fie distnrs in legile de bazi ale terii.
Cu toate acestea, dinhe toate libertAtile distruse, am pestratuna; puteam filozofa aproape firi nici un pericol asupra originilorsocietililor, asupra naturii insesi a guvernirilor gi a drepturiloresentiale ale speciei umane.
Toli cei pe care aplicarea zilnicd a legilor ii dezavantaja s-auindrigostit cur6nd de aceasti politicl literari. Gustul pentru ea apdtruns p6ni la cei pe care temperamentul sau conditia ii inde-pirta in mod natural de speculaiiile abstracte. Nu a existat unsingur contribuabil care, lezat de repartitia inegali a birului, si nuse infierbinte la ideea ci toti oamenii trebuie si fie egali; si nu aexistat un singur mic proprietar ceruia, fiindu-i campul devastatde citre iepurii vecinului siu gentilom, si nu ii faci. plicere atuncicind auzea spunindu-se ci, in virtutea bunului simt, toate privi-
legiile, firi distinclie, trebuie si fie condamnate. Fiecare nemultu-mire publici se deghiza astfel sub forma filozofiei; viaqa politicls-a refugiat in mod violent in literaturi si scriitorii, conirolindastfel opinia publici, au ocupat pentru un moment locul pe careil ocupi de obicei in llrile libere sefii de partide.
Nimeni nu mai era capabil de a le disputa acest rol.O aristocra,tie in plind putere nu conduce numai chestiunile
publice; ea formeazi de asemenea opiliile, di tonul scriitorilor Eiautoritate ideilor in secolul al XVfI-lea, nobilimea francezi isipierduse in ?ntrcgime aceasti parte a puterii; influenta sa a avutaceeasi soarla cu cea a puterii sale. Locul pe care il ocupa in con_ducerea spirituali a societitii era liber, iar scriitorii puteau si ilocupe singuri si dupd voia inimij.
Mai mult, chiar aceasti aristocratie cireia scriitorii ii luaulocuI favoriza aceasti actiune. Nobilimea uitase atat de tare in cemisuri teoriile generale, odatl admise, ajung si se transfor-meinevitabil in pasiuni politice si in acte, incit doctrinele cele maiopuse dreph.rrilor sale specifice si chiar existentei sale, ii apireauca nistejocuri foarte ingenioase ale spiritului. Ea se amesteca dinproprie iniliativi in astfel dejocuri pentru a-si umple rimpul, si sebucura in linilte de imunirilile si privilegiile sall, discut6nd cuseninitate asupra absurditilii htturor cutumelor existente.
Suntem adesea uimiti si vedem orbirea stranie cu care cla_sele sociale superioare ale Vechiului Regim au pus umirul la pro_pria lor distrugere. insi cine si le fi luirinat in aceasti prluinlatInstituliile libere sunt la fel de necesare cetitenilor de v azi,, citorale semnaleazd pericolele ce ii ameninli, ca si celor de r6nd, cdrorale apire dreptudle. Dupi mai bine de un secol de la dispariliadintre noi a ultimelor urme de viati publici, oamenii cli maidirect interesali in mentinerea vechii organizeri constitutionale nuerau aveflizati de deciderea aceslui vechi edificiu de nici un acci-dent sau zvon. Cum nimic nu se schimbase in exterior. ei si_auimaginat cI totul rdm[sese intocmai Ia fel. in caietele de doleantedin 1789, nobilimea se arati la fel de preocupati. de incilcdrile dedrepturi din partea regalitllii cum ar fi fost in secolul al XV-lea.La rtndul s6u, cu putin timp inainte de a cedea victimi exceselor
democraliei, asa cum bine arati Burke, nefericitul Ludovic al
XVIlea continua si vadl in aristocralie principala putere rivalia monarhiei. Era la fel de neincrezltor in ea ca qi cnnd am mai fifost inci pe vremea Frondei. Burghezia ;i poporul de rind iipireau, dimpotrivd, ca si strlmosilor sii, sprijinul cel mai sigur al
tronului.insi ceea ce ni se va pdrea cel mai ciudat, noud care avem
sub ochii nostri r5.mAsilele atator revolutii, este faptul cI insdqi
noliunea de revolutic violenta era absentl din mintea pirinlilornostri. Nu era discutali, nu fusese conceputi. Micile cutremure
pe care libertatea publici le provoaci societililor cele mai bine
asezate reamintesc zi de zi posibilitatea r[stumlrilor si tin heaziconstiinla publici; insi in societatea fraacezi' a secolului ai
XVIIi-lea, care urma sI se pribuseascd in pripastie, nimic nu
prevestise inci faptul ci ea se indrepta in aceasti direclie.Citesc cu atenlie caietele pe care le-au redactat cele trei ordine
ininte de a se reuni in 1789: cel al nobilimii, cel al clerului gi
Starea a Treia. Observ ci ici se cere schimbarea unei legi, coio a
unui obicei, lucruri pe care mi le notez. Conthui astfel pinl termin
aceastl muncA enomri si, cAnd ajung sI pun laolalti toate aceste
dorinle particulare. imi dau seama cu grorzd ci ceea ce se cere
esle abolirea simultani gi sistematici a tuturor legilor si obice-
iurilor in vigoare in iari; imi dau seama imediat ci va fi vorba
de una dinre cele mai vaste si periculoase revolulii care au existat
vreodati in lume. Cei care ii vor cidea miine victime nu qtiu
nimic; ei cred cI transformarea totali si brusci a unei societii atat
dc complexe Ei de vcchi se poate realiza firi socuri, cu ajutorulqi prin eficacitatea unici a raliunii. Nefericiliil Au uitat pani 9iaceasti maximi pe care plrinlii 1or au exprimat-o atat de bine cu
patru sute de mi mai devreme in franceza simpll si energicd a
acelei epoci: ,,Cdutind o prea mare libertate qi independenlislarsim in cea mai mare sclavie."
Nu este surprinzAtor faptul ci nobilimea si burghezia, excluse
de atat de multi vreme de la treburile publice, erau at6t de lipsite
de experienli; insi ceca ce uimeqte gi mai t:[e estc faptul cd tolicei carc er:ru in frlintea treburilor publice minigtrii, magistraiii,
intendefiji - rtr mai sunt nici ei deloc prevazabri. Cu toate aceste4multi erau foafie competenti in meseria lor, cunoscAnd pdni incele mai mici detalii funclionarea administra,tiei publice dinepoci. Insi in ceea ce priveste aceaste mare $tiinF a guvemirii,care ne invatA sA inrclegem miscarea generali a societdlii, se inF-legem ce se petrece in mintea maselor si si prevedem rezultateleacestei situa{ii, ei erau tot atat de novici ca qi poporul insusi.Intr-adevir, doar funclionarea instituliilor libere poate si ii invelepe de-a-ntregul pe oamenii de stat aceastA parte esenliald a arteiguvemlrii.
Aceasta se vede foarte bine in memoriul pe care Turgotil adresa regelui in 1775 si in care il sfdtuia, intre altele, si reu-neasci anual in jurul seu, pentru sase siptimnni, o adunare repre-zentativa care sA fie aleasi in mod liber de citre inheaga naliune,dar cireia si nu ii confere nici o putere efectivi. Aceasta ar trebuisi se ocupe numai de adminislratie si niciodatl de problemeleguvemirii, exprimdndu-qi mai curind pirerile decit voinla. inrealitate, ea nu ar fi insdrcinad decat si dezbad legile, nu se lefaci. ,,in acest fel, spunea el, puterea regall ar fi bine sfltuitl darnu si incomodatd, iar opinia publicl satisficud IirA nici un fel depericol. Pentru cd aceste aduniri nu ar avea nici un fel de auto-ritate sI se opuni acliunilor indispensabile. Si cum datoriti acesteiimposibilite!, ele nu s-ar amesteca in domeniu, Majestatea Sa arrimine in continuare stipeni." Nu se puteau intelege mai pulinde atAt efectele unei mdsuri qi spiritul rimpului. Este adeverat cela sfirqitul revoluliilor s-a intamplat adesea si se aplice, firiconsecinte grave, ceea ce propunea Turgot: si se dea impresiade libertate firi a acorda libertili reale. Augustus a incercat acestlucru cu succes. O natiune epuizati de discufii nesfArsite consimtede buni voie si fie trasi pe sfoard, cu condilia si fie llsat6 si seodihneascl. Iar istoria ne invati ci, in astfel de momente, pentrua o multumi este de ajuns si aduni din intreaga lare un anumitnumir de oameni necunoscuti sau servili si, confia unui salariu, siii faci si joace in fala ei rolul unei aduriri politice. Existi mai multeastfel de exemple. Dar la inceputul unei revolutii aceste incerciriesueazd inloldeauna si nu lac decdt sa infterbinte poporul lara a-l
multumi. Cel mai umil cetilean al unei liri libere qtie asta; Turgot,asa mare administrator cum era, nu stia.
DacI ne gdndim acum cA aceasti natiune francezl, care eraatat de strlini de propriile sale probleme gi de lipsiti de expe-rien$, atat de incomodati de propriile institulii, pe care era inca-pabili si le reformeze, era in acelasi timp cea mai educati fi maiindrigostit[ de literati dintre toate naliunile de pe Pdmnnt, vomintelege fere dificultate de ce au devenit in Franla scriitorii oputere politica si cum de au sfirsit prin a deveni cea mai impor-tante putere de acest fel.
In tirnp ce in Anglia cei care scriau asupra guvemini gi ceicare guvemau se contopeau laolalt5, unii introducind ideile noiin practicd, allii adaptand si cfucumscriind teoriile cu ajutorul fap-telor, in Fr:mla lumea politici rlmdnea impi4iti in doul sectoareseparate .are nu aveau nici un fel de legiture infie ele. in primul,se administra; in al doilea, se stabileau principiile abstracte pecare intreaga administralie ar fi trebuit sI se bazeze. lntr-o parte,se luau misuri punctuale impuse de rutini; in cealalti, se enuntaulegi generale, firi a fi vreodati gindite mijloacele prin care si fieaplicate; unii se ocupau cu conducerea treburilor publice; ceilallicu conducerea spiritelor.
Deasupra societIlii reale, a cirei organizare era inci traditio-nali, confuzi si neregulatS, in care legile ri.m6.neau diverse sicontradictorii, rangurile bine delimitate, condiliile sociale prede-terminate qi obligaliile inegale, se consauia astfel pulin cate putino societate imaginarl, in care totul pdrea simplu si ordonat,uniform. echitabil si conform cu ratiunea.
incetul cu incetul. imaginat;a multimii a pirdsit-o pe primapentru a se refugia in cea de-a doua. Lumea era dezinteresate de
ceea ce exista, pentru a visa la ceea ce ar tl putut fi. Se putea insfirqit trii cu ajutor,rl spiritului in cetatea ideala pe care o con-struisere scriitorii.
S-a spus adesea ci revolulia noastri ar fi o consecillI a celeidin America. Aceasta a avut intr-adevdr o foarte mare influen(iasupra Revoluliei franceze, insi mai important decat ce s-a intam-plat in Statele Unite a fost ceea ce se gandea in acel moment in
Franla. in timp ce in restul Europei revolulia din America nu
reprezenta inci decal un lapt nou si singular. la noi ea-ficea doar
si mai sensibilsi mai frapant ceea ce credeam cd stim deja ln alte
iiri, ea uimea, la noi - reusea si convingi. Americanii nu pireau
si faci decit ceea ce scriitorii no$tri imaginaserd; ei ficeau posibil
in realitate lucrul la care noi tocmai visam. Este ca si cum F6nelon
s-ar fi trezit deodati in Salente.
Aceasfi situatie atit de noui in istorie' in care educalia po-
litici a unui mare popor sd fie ficuti in intregime de citre oameni
de litere, a fost cea care a contribuit cel mai mult poate in a oferi
Revoluliei franceze caracterul sdu specific si a fdcut si rezulte din
ca ceea ce vedem astIzi.Scriitorii nu le-au oferit numai ideile lor celor care au ficut-o;
ei le-au imprimat si temperamentul si capriciile lor Sub condu-
cerea indclungatl a scriitorilor, in lipsa oriciror alti conducitori
si in miilocul necunoasterii profunde a praclicii. intreaga naliune'
citindu-i, a slarsit prin a le prelua inslinctele. modul de a gdndi'
gusturile si chiar gi viciile naturale. Astfel incet, atunci cind a
trebuit sd aclioneze, naliunea francezi a transpus in politicA toate
deprinderile literaturii.Cand studiem istoria revoluliei noastre, vedem Ld aceasta a
fost animate de exact acelagi spirit care a inspirat scrierea atetor
ce4i abstracte despre politici. Aceeaqi atrac,tie pentru teoriile ge-
nerale, sistemele legislative complete si simetria exacta a legilor;
acelagi disprel penru faptele reale; aceeasi incredere in teorie;
aceluii gusi pent u institulii originale, ingenioase qi noi; aceeaEi
dorinli de a reface dintr-o dati ilfieaga organizme sociali urmind
legile logicii si dupi un plan unic. in loc de a se cauta sa fie
reformala in pf,4ile sale. tnspdimintdtor spectacol! Deoarece ceea
ce este de calitate in scriitor este uneori viciu la omul de stat, Ei
aceleasi lucruri care au contribuit adesea la scrierea unor cirlifrumoase pot duce la mari revolulii.
Limbajul politic insusi a cipetat atunci ceva din limbajulfolosit de citre autori, s-a umplut de expresii generale, de temeniabstracli, de cuvinte ambilioase, a cApetat o forme literari. Acest
stil, ajutat de pasiunile politice ce stdteau in spatele siu, a pitruns
in toate clasele sociale, coborand cu o usurinte deosebiti pand lanivelul celor mai dejos. Cu mult inainte de Revolulie, edictele re-gelui Ludovic al XVIJea vorbesc adesea despre legea naturald sidespre drepturile omului. Am gisit terani care, in cererile lot iidenumesc pe vecinii lor concetiteni; pe intendent, rcspectabil ma-gisnat; pe preotul parohial, oficiant al altarului; iar pe bunul Dum-nezeu, Fiinta supremi. Acestor terani nu le mai lipseste, penhu adeveni niste scriitori riutecio$i, decat se cunoascd ortografia.
Aceste noi calitei s-au integral atat de bine vechiului fond alcaracterului irancez, incAt adesea s-a atribuit naturii noastre ceyace nu provenea decat din aceastl neobisnuitd educalie. Am auzitspunnndu-se cd gustul, sau mai curnnd pasiunea pe care amaritat-o de 60 de ani incoace pentru ideile generale, sistemele sicuvintele mari in materie de politice, tineau de nu stiu ce atributspecific al rasei noastre, de ceea ce se numea un pic cam bom-bastic spit'itul Jrancez; ca si cum aceasti pretinse caracteristici arfi putut apirea dintr-o date cihe sfarsitul secolului trecut, dupi ces-a ascuns pe parcursul intregii noastre istorii.
Ciudat este faptul ci am pisrrat obiceiuirile inspirate de lite-raturd, pierzdnd aproape complel vechea noastra dragoste pentruliterel In cursul vierii, am fost intotdeauna uimit si vid cumoameni care nu mai citeau clrlile secolului al XVIII-lea sau alevreunui alt secol, si care aveau un disprel putemic fali de autori,retineau amt de fidel unele dintre principalele greseli cdrora leddduse naslere, inainte de venirea lor pe lume. sptritul literar.
CAPITOLUL2Despre cum a putut necredinta si devine o pasiune
gen;rali qi dominantl printre francezi in secolul al-XVl[-leh
qi ce tip de influen{dL a avut acest lucruasuPra caracterului Revolutiei
Dupi meLrea revolulie a secolului al XVIJea, cAnd spiritul de
investigalie a inceput si distingi intre diversele tradilii crestine
pe cele false si pe cele adevdrate, nu incetasere si apari minliluminate care, mai curioase sau mai indriznele, le contestaseri
sau le respinsesere pe toate. Acelasi spirit care in vremea luiLuther a fecut ca milioane de catolici si piriseascd dintr-o datd
catolicismul, mina in fiecare an caliva creqtini izolali in afara
crestinismului insusi. Ereziei i-a umat necredinla.
Putem spune in general ci, in secolul al XVIIIJea, cregtinis-
mul pierduse pe intreg continentul european o mare parte din
puterea sa. insl, in cea mai mare parte a lerilor, el era mai curdnd
neglijat decit combitut, si chiar cei care il abandonau, o ficeau
cu regret. Necredinta era rdspffnditi printre principi qi literali; ea
nu pitrundea inci deloc in s0nul claselor mijlocii 9i populare.
Riminea capriciul anumitor spirite, nu o opinie comuni. ,,Este o
prejudecati risp0nditi in genelal in Germania, spune Mirabeau
in 1787, ci provinciile prusace ar fi pline de atei. Adevlrul este
ci, daci existd acolo caliva liberi cugetatori, poporul este tot atat
de atafat de religie ca in regiunile cele mai pioase si existd chiar
un mare numlr de fanatici." El adaugi cd este foarte regretabil c[Friedrich al Illea nu permite preolilor catolici si se crsltoreasci,gi mai ales ci refuzi si le lase celor care se cdsitoresc beneficrile
ecleziastice, ,,misuri pe care, spune el, indrdznim si o credem
demni de un om atat de mare." Cu exceplia Franiei, niceieri
necredinta nu devenise inci o pasiune generali, arzitoare, into-leranti si opresivi.
Aici se petrecea un lucru nemaiintilnit. in alte vremuri, religiiincetetenite fuseseri atacate in mod violent, insi ardoarea cu careerau combdtute isi gS.sise intotdeauna originea in zelul pe care ilinspirau noile religii. Religiile false si detestabile ale Anrichiriliinu au avut adversari numerosi si pasionafi decat cand crestinismulera deja prezent pentru a le inlocui. Pdni atunci, ele se stingeauincet si firi larmi, in indoiald si indiferentA; aceasta este moarteade biltranete a religiilor in Franla, religia crestini a fost atacatecu furie, fird a se incerca inlocuirea ei cu alti religie. S-a lucratcu o ardoare contilui la inlinuarea credinlei din suflete, care apoiau fost ldsate goale. O mullime de oameni s-au inlldcAral pentruaceasti intreprindere ingrati. Necredinla absoluti in materie dereligie, care este atat de contrari instinctelor naturale ale omuluisi care il pune sufleteste intr-o posture at6t de dureroasi, a plrutatrigatoare multimii. Ceea ce nu produsese pAnd atunci decAt unfel de apatie maladivl a dat nastere de aceasti date fanatismuluiEi spiritului de propagandd.
Intilnirea mai multor mari scriitori dispusi si nege adevi-rurile religiei crestine nu pare suficiente pentru a explica un eve-niment atat de extraordinar; cici de ce s-au indreptat ei toIi, dartoli, in aceasd direclie mai curdnd decdt in cea contrari? De cenu s-a g5.sit printre ei nici unul carc si, aleag6, teza contrare? infine, de ce au gisit in senul mullimii, mai mult decat predesesorii1or, disponibilitatea pentru a-i asculta si spiritul atat de credul?Doar cauzele specifice ale timpului si tdrii in care au triit aceEtiscriitori pot explica si inteprinderea, $i succesul lor. Spiritr-rl luiVohaire exista de multl vreme ?n lume; dar Voltaire insusi nuputea domni intr-adevlr decit in secolul al XVIII-lea si ?n Franla.
Si recunoastem mai intAi ci Biserica nu era cu nimic maiatacabili Ia noi decat in alta parte. Din contri, defectele si abu-zurile ei erau mai mici in Franta decat in cea mai mare parte atirilor catolice. La noi, ea era infinit mai tolerand decdt fusesepAnd atunci si decdt era cazul la celelalte popoare. Cauzele speci-
fice ale aceshri fenomen trebuie ceutate mai putin in starea in carese afla religia, cat in starea sociedlii.
Pentru a inlelege fenomenul, nu trebuie si uitim nici un mo-ment ceea ce am spus in capitolul precedent: ci tot spiritul deopozilie politici ndscut din defectele guvernirii, neputandu-semanifesta in afacerile publice, se retugiase in literaturd, si cdscriitorii deveniserd veritabili sefi ai marii partide care tindea sirastoarne toate instituliile sociale si politice ale 1irii.
Odatd inleles acest lucru, problema isi schimbi subiectul. Nurnai este vorba de a qti in ce misuri in acea epoci Biserica puteapicitui ca institulie religioasd, ci in ce misuri constituia ea un obs-tacol in calea revoluliei politice care se pregitea si ii deranja cuprecidere pe scriitori, care erau principalii promotori ai acesteia.
Prin chiar principiile sale de organizare, Biserica se opuneaprincipiilor pe care scriitorii voiau sd le impuni in guvemareacivili. Ea se baza in prilcipal pe traditie, recunostea o autoritatesuperioad ratiunii individulale si era ierarhic organizati; scriitoriiaveau un mare disprel pentru toate instituliile care se bazau perespectul trecutului, nu ficeau apel decAt la raliunea individualigi tindeau ci.tre confuzia rangurilor. Pentru ca o intelegere intreBiserici si scriitori si fi fost posibild, ar fi trebuit si se recunoascide citre ambele pirli cd societatea politici si societatea religioasi,fihd prin natura lor diferite in mod esential, nu pot fi reglementateprin principii identice. Insi situalia era mult diferiti qi se pirea ci,penhu a ataca institu(iile statului, era necesar si fie distruse mai intiicele ale Bisericii, care le serveau celor dintdi drept bazi si model.
in epoc5, Biserica era de altfel ea insisi principala puterepolitici Ei cea mai detestaa de toate lumea, chiar daci nu era sicea mai opresivi. Pentu ce se amestecase cu celelahe puteri poli-tice firi a fi chemati prin vocatia sau nahfa sa, ea consacra adeseadefectele acestora pe care in alte imprejurlri le infiera, le protejacu aura sa sacri, si pirea se doreasce sI le faci nemuritoare caea insigi. Atacind-o, puteai fi sigur cI intri inainte de toate ingratjile publicului.
Insi, dincolo de aceste motiye generale, scriitorii mai aveaus,i altele mai specifice si, pentru a spune asa, mai personale, pentru
a ataca mai intai Biserica. Biserica reprezenta acea parte a puteriicentrale care le era cea mai apropiate Ei care li se opuneain modulcel mai direct. Celelalte puteri nu iqi ficeau simliti prezenla asupra
lor decit rareori. insi Biserica, fiind in mod special inslrcinati s[supravegheze ideile qi si cenzureze scrierile, ii incomoda zilnic.Aplrand contra ei libertilile generale ale spiritului uman, scriitoriiluptau pentru propria lor cauzi si incepeau prin a zdrobi piedica
cea mai constringitoare.Mai mult, din vastul edificiu pe care il atacau, Biserica li se
plrea ci este, qi era de fapt, partea cea mai deschisi gi mai pulinapdratd. Puterea sa slibise pe mlsure ce puterea principilor laicise intdrise. Dupi ce le fusese superioari, apoi egali, Biserica fusese
redusi la condilia de clienti. Intre prhcipi gi Biserici se stabiliseun fel de schimb: primii ii acordau fo4d materiali, pentru ca larindul siu ea si le ofere acestora auloritatea sa morali. Principiiimpuneau respectarca preceptelor sale, iar B iserica fdcea ca voinlaacestora si fie respectata. Schimb periculos, atunci cand se apropievremuri revolulionare, qi intotdeauna dezavantajos pentru o putere
care nu se bazeazi pe constrAngere, ci pe credinld.Chi:n daci regii nost i nu renuntaserd sd-si sptnL cei dintdi
fii ai Bisericii, ei se achitau cu foarte mare neglijenli de obliga-
tiile fati de aceasta. Aritau mult mai pulinl a.rdoare in a o proteja,
decit in a-si apira propria guvemare. Este adevdrat ci regii nupermiteau si fie aracatl direct; dar acceptau si fie ciuruitd de ladepirtare cu mii de sigeli.
Aceaste semi-constrdngere ce era impusl dugmanilor Bise-ricii, in loc sI le diminueze puterea, le-o intirea. Existi momentein care opresiunea exercitati asupra scriitorilor reulegte si opreascievolulia ideilor, iar altele in care aceasta se precipiti. Insi nu s-a
mai intamplat niciodatd ca un tip asemlnltor de control exercitatasupra presei si ii mlreasci acesteia puterea de o suti de ori.
Autorii erau persecutali doar atat cat sd se poatl pl6nge, insinu indeajuns de tare incat sd tremure de frici; ei sufereau de acel
tip de consfiangere care indeamni la luptl, $i nu de apisareajugului care impovireazi. Ficeau obiectul unor unneriri care
aproape intotdeauna erau lente, zgomotoase gi zadamice, 9i care
pdreau si aibi ca scop mai curdnd si ii incurajeze, decat si-idetumeze de 1a scris. O completl libertate a presei ar fi fost maipulin dAunatoare pentru Bisericd.
,,Credeli ci intoleranta de la noi este mult mai favorabiliprogresului spiritului decnt libertatea voaste nelimitati, ii scriain 1768 Diderot lui David Hume; d'Holbach, Helv,ctius, Morelletqi Suard nu sunt de aceeasi pirere." Cu toate acestea, scotianulavea dreptate. Locuitor al unei liri libere, el nu poseda inci expe-rienla libertilii; Diderot gandea in aceasti problemi ca un om de
litere, Hume ca un om politic.Daci opresc primul american ce imi iese in cale, fie la el in
lara, fie in altl parte, gi il intreb daci el crede ci religia este impor-tantl pentru stabilitatea legilor gi buna ordine a societilii, imi varispunde firi ezitare ci o societate civilizati, dar mai ales o socie-
tate liberl, nu poate supravie{ui flri religie. intr-o astfel de societate,respectul religiei este, in opinia sa, cea mai imporranti garanliepentru stabilitatea statului si siguranla cetelenilor Cei mai pulinversati oameni in Etiinla guvemirii Etiu cel pulin acest lucru.Totugi, nu existA lari in lume in care cele mai indriznele doctrinepolitice ale filozofilor secolului al XVIIIJea si fie aplicate cu maimare consecven{i ca in America; numai ideile antireligioase aleacestora nu au putut fi niciodad aplicate, chiar penfu a instauralibertatea nelimitati a presei.
AE spune acelasi lucru despre englezi[N]. Filozofia noastrdateiste le-a fost predicati chiar inainte ca majoritatea filozo-filor nostri se fi venit pe lume; Voltaire s-a instruit Ia qcoala luiBolingbroke. Pe parcursul intregului secol al XVIIIlea, necre-dinta a avut reprezentanli celebri in Anglia. Scriitori abili giganditori profunzi au devenit suslinAtorii acestei cauze, insl nuau putut-o face si triumfe ca in Franla, pentru cA toli cei ce aveauvreun motiv sA se teamd de revolutii, s-au gribit si vinl in aju-torul credin,telor inridlcinate. Chiar aceia dintre ei care erau ceimai familiarizali cu societatea francezl a epocii si care nu consi-derau doctrinele noastre filozofice false, Ie-au respins ca fiindpericuloase. Asa cum se intAmpld intotdeauna in cazul popoarelorlibere, partide politice mari au glsit cu cale si isi lege cauza de
tr
aceea a Bisericii si il vedem chiar pe Bolingbroke devenind aliatulepiscopilor Clerul, animat de aceste exemple si simlind ce nu este
singur, lupta el insusi cu energie pentru propria cauzd. BisericaAnglicani, in ciuda defectelor organizirii sale si a abuzurilor delot soiul care colciiau in sinul siu, a ficut fatl cu succes socului.Scriitori Ei oratori au ie;it din r0ndurile sale si s-au angajat cuardoare in apirarea crcstinismului. Tcoriile care ii erau ostileaccstuia, dupi ce au fost discutate si combilute, au fost in cele dinurmi respinse prin efonul socielilii insesi, firi ca puterea si se
alncstece in aceasti disputA.Dar de ce si ciiutim exemple in alti parle decit in Franla'l
Ce fiancez s-ar decide astizi si scrie cirrile lui Didcrot sau ale luiIlclv6tius? Cinc ar vrea si Ie citeasci? As spune chiar, cine le maicunoaste titlurile? Experienta partiali pe care anl acumulat o dc60 de ani incoace in viala publica a fost suficicnti pentru a nedezgusta de aceasti literaturi periculoasi. Oricine poate vedeacum respectui fali de religie si-a reluat treplat locui in sanuldit'eritelor clase ale na{iunii, pe mlsurd ce fiecare dintre ele cipitaaceastir experien(A la scoala duri a revolutiilor Vechea nobilime,care era clasa cea mai necredincioasi inainte de '89, a deyenit cea
mai zeloasd dupd '93; prima afectati, ea a fost prima carc s-a con-vertit. Cand burghezia s-a simlit ameninlate in
^succesul siu, am
vizuto la rindul sdu reapropiindu-se de credinld. lncetul cu incetul,respectul fap de religie a pitruns in toate locurile il care oameniiaveau ceva de pierdut din pricina dezordinri populare ;i necredintaa dispirut, sau cel putin s-a ascuns, pc misrul ce teama de revolutiese fdcea sirrtiti.
Nu asa stiteau lucrurile si la sfirs!tul Vechiului Regim. Pier-duserim in intregime obiceiul de a ne ocupa de problemele im-portante ale oamenilor si ignoram complet rolul pe care il joacireligia in conducerea statelor, astfel inc6t necredinta s-a instalatmai intAi chiar in spiritul acelora care aveau intcresul cel maidirect si mai presant ca statul si fie organizat si poporul supus.Nu numai cA au acceptat necredinla, dar in orbirea lor au ris-pindit-o peste tot in jurul lor. Au ficut din impietate un fel dedistraclie a vielii lor Eandave.
Simtindu-se astfel plrisiti de citre toli cei pe care un interes
comun i-ar fi putut alitura cauzei sale, Biserica Franlei, pAni atunci
atat de bogatd in mari oratori, a rimas firi glas. S-ar fi putut crede
la un moment dat cA ea era gata se isi condamne propria credinti,cu condilia si i se pastreze bogiliile;i rangul.
Cei care negau cregtinismul ridicau vocea, in timp ce aceia
care credeau in continuare rimineau ticuli. Apoi s-a intamplatceea ce s-a vezut atat de des printre noi, nu numai in chestiunide religie, ci si in altele. Cei care i;i pistrau vechea credinli se
temeau ci i-au rimas singurii fideli si, temindu-se mai mult de
izolare decit de eroare, s-au aldturat multimii firi a gindi ca ea.
Ceea ce nu era inci decit credinta unei pdrti a na(iunii a aperut
astfel ca fiind opinia tuturor. Si a pirut irezistibili chiar pentru cei
ce nu erau de acord cu ea.
Discreditarea generald care s-a abitut la sf6rsitul secolulnitrecut asupra tuturor credin(elor religioase a exercitat, fird nicio indoiali, cea mai mare influen{i asupra intregii noastre Revo-lu1ii, marcindu-i caracterul. Nimic nu a contribuit mai mult lacreionarea fizionomiei teribile pe care i-o stim.
Cind incerc sI clarific efectele pe care necrcdirla le-a produs
in Franla, con-sider ci aceasta i-a impins pe oamenii din epoci laacte atat de extreme qi neobisnuite mai curind tulburAnd spiritele,decat degradand sufletele sau corupdnd moravurile.
Cdnd religia a pdrlsit sufletele oamenilor, ea nu le-a lisatpustii si slibite, asa cum se intampli adesea; acestea s-au umplutpentru moment de idei si sentimente care i-au linut o vremc locul,impiedicindu-le in priml instanle si se pribuseasci moral.
Daci francezii care au ficut Revolutia erau mai necredinciosi
decAt noi in ceea ce priveste religia, le rimdnea cel pLrtin o cre-
din@ care noui ne lipseste: credeau in ei insisi. Nu se indoiau de
perfectibilitatea, de puterea omului; erau pasionafi din toate inimade miretia omului si aveau incredere in virtulile sale. Le stitea infire aceasti incredere orgolioasi care duce adesea la erori, dar firide care un popor nu este capabil decat si se supuni. Acesti oamcninu se indoiau ci erau chemati se hansforme societatea si sd rege-nereze rasa umani. Aceste sentimente si pasiuni deveniserA pentru
ei un fel de noui religie care, producind unele dinfe efectelepozitive pe care am vizut ci le produc religiile, ii fereau deegoismul individual, ii impingeau pAni la eroism si devotarnentsi ii flceau imuni la toate aceste bunuri insignifiante pe care noile posedim.
Am studiat indelung istoria qi indrlznesc sI afirm ci nu ammai intdlnit o alti revolutie in care, la inceputurile sale, sA se poatevedea un patriotism mai sincel un dezinteres personal mai evi-dent si o maretie mai autenticl la atat de mulli oameni. Cu acestprilej, natiunea a aritat principalul defect, dar in acelasi timp siprincipala calitate a tinereiii: lipsa de experienli si generozitatea.
Si cu toate acestea, necredinta a produs in epoci un rdupublic imens.
In majoritatea marilor revolulii politice care avuseserd locpAnd atunci in lume, cei care atacau legile stabilite respectasericredinlele religioase. Si, in majoritatea revolutiilor religioase, ceicare atacau religia nu s-au apucat se schimbe in acelasi timp naturasi ordinea tuturor puterilor si s[ aboleasci cu totul vechea orga-nizare guvernamentali. Deci, in momentul celor mai putemiceframantiri sociale continua sA existe un punct de sprijin sotid.
insi in cazul Revolutiei franceze, legile religioase fiind abo-lite in acelasi timp in care legile civile erau inliturate, spidtuluman si-a pierdut in intregime suportul si nu a mai stiut nici ce sIcrute, nici unde si se opreasci. S-a vezut cum apare o specie nouide revolutionari, care au dus indrizneala pnni la nebunie, pe carenici o noutale nu i-a mai putut surprinde, care nu erau retinuti denici un fel de scrupule si care nu ezitau niciodati in fala executiriiunui plan. Si nu trebuie si se creadd cA aceste fiinte noi eraucreatia izolatd si efemerd a unui moment si ce trebuiau si dispariodati cu el. Fiinlele acestea au format din acel moment o rase cares-a perpetuat si fi.spandit in toate pertile civilizate ale Pim6ntului,pistrind aceeasi fizionomie, aceleasi pasiuni, acelasi caracter.CAnd am venit pe lume, aceastl fire era deja formate; ea se aflAincl sub ochii nostri.
CAPITOLUL3Despre cum au dorit francezii reforme
inainte si doreasci libertdti
Un lucru demn de a fi remarcat esrc cA, dintre toate ideile si
sentimentele care au pregatit Revolulia, ideea si gustul pentru
libertilile publice propriu-zise au apirut ultimele, dupl cum au
fost si primele care au disPirur'Vechiul edificiu guvemamental incepuse de multl vreme si
fie zdruncinati se clAtina deja $i inci nu se punea problema acestor
liberteti. Voltaire abia daci se gindea la ele; trei ani de stat inAnglia i le arAtasere, dar nu il fdcuserl sd le iubeasci. Filozofiasceptice practicati in libertate de englezi il cucereqte, insd legile
lor il impresioneazi mai pu,tin: le remarcd mai mult defectele
decat vktulile. in scrisorile despre Arglia, care reprezinte una din
capodoperele sale, Voltaire vorbelte cel mai pulin despre Parla-
ment. in realitate, ceea ce invidiazi el in primul rind la englezi
este libertatea lor literard, insd nu se preocupi de loc de libenatea
lor politici, ca gi cind cea dintdi ar putea si existe vreodati pentru
un timp mai indelungat ffuI cea de-a doua.
Citre mijlocul secolului vedem apirind un anume numir de
scriitod care se ocupi in special de probleme de administralie
publici care, impirtlEind principii comune au cepitat un nume
comln: economisti sat fiziocrati. Economiqtii au avut parte de
mai pulini strilucire in istorie decdt filozofii Ei au contribuit poate
mai pulin decat ei la izbucnirea Revolutiei; crcd totusi ci in scrie-
rile lor putem analiza cel mai bine adevdrata naturA a Revoluliei.
in ceea ce priveqte guvemarea, filozofii nu au iesit niciodati din
lumea ideilor foarte generale si foarle abstracte; economistii, firisI fie striini de teorii, au cobordt totusi mult mai aproape de fapte.Unii au spr.rs ceea ce ne-am fi putut imagina, ceilalli au indicatuneori ceea ce trebuia ficut. Toate institutiile pe care Revolutia leva aboli pentru totdeauna au fost atacate de ceffe economisti; niciuna nu a girsit iertare in ochii lor Din contri, toate acelea care pottrece drept opera proprie a Revoluliei au fost arunlate dinainte decitre ei si recomandate cu ai iloare. Cu greu am putea cita micaruna a cirei simdnti s6 nu ti fost sdditi in vreuna din scrierile lor;aici se giseste tot ceea ce este mai substantial in ele.
Mai mult, in ci4ile economistilor se poate observa acest tem-perament revolutionar qi democratic pe care il cunoastem atat debinc; nu numai ci ei urdsc unele privilegii, dar insasi diversitateali se pare odioasd: adorau egalitatea chiar si in servitute. Ceea ceii der:rnjeazi in proiectele lor trebuie distrus. Contractele le insp.iraupulin respect; drepturile private nici o consideratie sau mai binezis, in realitate nici nu mai existd in ochii lor drepturi private, cidoar o utilitate publici. Cu toate acestea, economistii sunt ingeneral oameni cu moravuri agreabile si linistite, oameni bineintenlionali, magistrati cinstiti, administratori priceputi; insi suntatatali de spiritul specific al operei 1or.
Economigtii au un dispret fdri margini fali de trecut. ,,Natiu-nea este guyemati de secole de principii false; in acest domeniu,lotrl pare ci a fost flcut la intimplare", spune Letronne. Plecandde la aceasti idee, economistii se pun pe treabd. Nu existi insti-tuqic, oricXt de veche si de bine fondalA in istoria noastrd, pe careci si nu doreascd si o aboleasci, penru simplul motiv cl ii inco-modeazd si strici simetria planurilor lor. Unul dintre ei propunedisparilia tuturor diviziunilor teritoriale si schimbarea tuturornumelor provinciilor, si asta cu 40 de ani inainte ca Adunareaconstituantd si puni in practicd aceste idei.
Inainte ca ideea necesiti{ii institutiilor libere si inceapi si secontureze in minlile lor, economistii imaginaseri deja filozofiatuturor reformelor sociale si administrative pe care Revolutia le-a realizat. Este adeverat ci sunt extrem de favorabili schimbuluiliber de produse, rdeli de laisser fairz sau de laisser passer in
industrie si in comert; insd in ceea ce priveste libertitile politicepropriu zise, economigtii nici mdcar nu se g6ndesc la ele, si chiarcdnd le vin din intimplare in minte, le resping din capul locului.Cei mai mul{i incep prin a-si areta dusmAnia neiertltoare fa{A de
adunirile deliberative, fale de puterile locale si subalterne si, ingeneral, fa(i de toate acele contra-puteri ce fuseseri stabilite indiferite epoci la toate popoarele libere pentru a contrabalansaputerea centrali. ,,Existenla in sinul guvemirii a sistemuluicontra-puterilor este o idee funestA". spune Quesnay. -,,Specu-latiile care au inspirat sistemul contra-puterilor sunt himerice",spune un prieten de-al lui Quesnay.
Singura garanlie pe care economislii o inventeaza conlraab[zului de putere este educalia publici, fiindcd, asa cum spune
tot Quesnay, ,,despotismul devine imposibil dacA natiunea cste
luminatd". - ,,Uimi,ti de rduI Ia care ducc abuzul de pLrtere, spune
un alt discipol al siu, oamenii au inventlt o mie si unul de mij-loace absolut inutile. neglijinduJ pe singurul cu adevirrat eficace,care este invelimantul public general, continuu, al dreptitii si al
ordinii naturale." Cu ajutorul acestui mic discurs literar inc0lcitinteleg ei si suplineasci toate garanliile politice.
Leffonne, care deplinge atat de amar n]odul in care putercacentrali abandoneazi zona de cimpie, care este lipsitii de dru-muri, de industrie, firi educatie, nu isi poate imagina ci soarta
acesteia ar putea tbarte bine sI fie mai buni daci cei insirci-naticu rezolvarea acestor probleme ar fi localnicii inqisi.
Turgot insu;i, pe carc datorit.l mirinimiei sut'letului siu si ararelor sale calitili intelectuale ar trebui si il considerim difcritfali de toli ceilal'li, nu posedA mai mult decit ei Bustul pcntrulibertitile politice, sau cel putin nu il capiti decit tdtziu, cindacest lucru ii este sugerat de citre starea de spirit generalii. Pentruel, ca si pentru majoritatea economistilor, cea dintei garanticpolitici este o anumita instmctie publici ofe^iiti de citre stat, prinanumite procedee si intr-un anumit spirit. Increderea pe care el
o arati in acest fel dc medicatie intelectuali sau, cum spune unuldintre contemporani, in mecanismul unei edututii corllbrnte cuprincipiile, este firi limite. Intr-un mcmoriu in c;Lre ii propune
regelui un astfel de plan, Turgot spune: ,,indrdznesc si vi rispund,Sire, ci in zece ani natiunea Voastrl va fi de nerecunoscut si ce,prin educalie, bune moravuri, prin r6vna inteleapti depusi in ser-viciul Vostm Ei al patriei, ea se va gesi cu mult deasupra celorlaltenatiuni. Copiii care au acum zece ani vor fi atunci birbati gatapregdtili si intre in slujba statului, devorati tirii, supusi auroritllii,nu prin teami, ci cu ajutorul ratiunii, gata si-qi ajute conceuleniice sunt obisnuiti si recunoasci si sd respecte legea.,,
Libertatea politicd era distrusi de at6ta vreme in Franta, incatii fuseseri. uitate aproape in intregime condiliile si efectele. Maimult, rlmdsilele informe care mai existau incd din ea si institutiilecare pireau cd au fost flcute pentru a o inlocui o ficeiu si pard simai suspecd si dideau adesea nastere la prejudecili in legdturdcu ea. Cea mai mare pafie a adundrilor de stlri care mai existaupdstrau inci, alituri de formele invechite, spiritul Evului Mediu,si departe de a ajuta la progresul societitii, mai mult il impie-dicau. Parlamentele, singurele insdrcinate sA fine loc de corpuripolitice, nu puteau impiedica rlul pe care puterea centrali il ficea,gi adesea impiedicau chiar binele pe care aceasta voia sd il faci.
Ideea de a infiptui revolutia visatd cu ajutorul tuturor acestorvechi institutii li se pirea economistilor impracticabili. Gdndulde a incredinta execulia planurilor lor natiunii suverane le surddechiar mai putin; cdci cum si faci ca un popor intreg si adopte sisd urmeze un sistem de reforme alet de vast si ale cdrui pifli suntarel de strans legale unele de altele? Economistilor li se pare mullmai simplu si mai oportun si punl in slujba propriitor planuriinsisi administratia regali.
Aceasti noua putere nu era nescuti din institutiile EvuluiMediu, cdci nu le poarti amprenta; alituri de defecte, economistiiii identifici si unele inclinalii pozitive. Ca si ei, manifesri un gustnatural pentru egalitatea de condilii fi uniformitatea regulilor.Uriste din adincul inimii, la fel de mult ca si ei, toate vechileputeri care s-au niscut in epoca feudall sau care tind cetre prin-cipii aristocratice. Am ciuta in zadar in restul Europei o masini.rieguvemamentall at6t de bine construitl, de mare si de putemici.Existenta printre noi a unei astfel de ocirmuiri li se pare econo-
mistilor o circumstanli deosebit de fericiti: ar fi denumit-o przvidentiald, dac ar fi fost atunci la moda, cum este astlzi, si facisd intervind Providenta cu orice prilej. ,,Situalia Fran{ei este cumult mai buni decat a Angliei, spune Letronne; pentru ci aici potfi infiptuite reforme care pot schimba intreaga stare a tirii intr-unmoment, in timp ce la englezi astfel de reforme pot intotdeaunasi fie impiedicate de cetre partide."
Nu este, deci, vorba de a distruge aceastl putere absolute, cide a o converti. ,,E necesar ca statul sI guvemeze dupi regr.rlileordinii esentiale, spune Mercier de la Rividre, si cind se intAmpliacest lucm, se cuvine ca puterea lui si fie absoluti." , ,,Dacistatul isi intelege bine datoria, spune un altul, atunci ffebuie sI fielisat liber." De la Quesnay la abatele Bodeau, veti glsi aceeasistare de spidt la toli autorii.
Pentru a reforma societatea din vremea lor, ei nu se bazeazddoar pe admhistratia regald; tot de aici imprumuti partial si ideeaconducerii viitoare pe care vor sd o fondeze. Privind la acestmodel, isi fac o imagine despre ceea ce va urna.
Dupe economisti, statul nu trebuie doar si comande natiunii,ci si o si modeleze intr-o anumiti formd.. Lui ii revine sarcina dea forma spiritul cetitenilor urmand un model pe care si l-a fixatdinainte. Datoria sa esle de a umple acest spirir cu anumite idei side a le anima inimile cu sentimentele pe care le crede necesare.in realitate, drepturile statului sunt ,r"li-itut", iar acesta poateface tot ce vrea; nu reformeazi oamenii, ii transformi de-a dreptul.Poate ci nu ar depinde decdt de el se face alt tip de oamenil,,Statul face din oameni tot ceea ce vrea", spune Bodeau. Acestecuvinte rezumi toate teoriile economistilor.
Aceastd imensl pulere sociale pe care o imagineazi econo-migtii nu este doar mai mare decdt toate celelalte cunoscute, cidiferi. deasemenea prin originea si caracterul seu. Nu derivi directde la Dumnezeu; nu este in legeture cu traditia; este impersonali:nu se mai numeste regele, ci Statul. Nu este mostenirea uneifamilii; este produsul si reprezentantul tuturor qi trebuie si supunidrepturile fieciruia vointei tuturor.
Aceasti forml specificl de tiranie pe care o numim despo-tism democratic si pe care Evul Mediu nu o cunoscuse, le este dejafamiliari. In societate nu mai existl ierarhie, clase distilcte, ran-guri fixe, ci un popor compus din indivizi aproape identici si inintregime egali, o masl confuzi recunoscutl drept singur suveranlegitim, inse care este lipsitd cu grijl de toate atributele care iarfi permis si conducl qi sd supravegheze singuri propria forml deguvemare. Deasupra ei se giseste un mandatar unic, inslrcinat sIfacd totul in numele sau, firi a o consulta. Pentru a-l controla, oopinie publici lipsiti de organe; pentru al opri, revolulii ;i nulegi; de drept, un agent subordonat; de fapt, un stip6n.
Negisild inci injurul lor nimic care si li se pari conform cuacest ideal, economistii il vor ciuta in strdfundurile Asiei. Nuexegerez cdnd afirm ci nu a existat unul singur care si nu fi ficutundeva in scrierile sale elogiul emfatic al Chinei. Citindulecd4ile, putem gisi in ele mlcar atata lucru; si cum China este inciputin cunoscutd, nu exis6 fAsnaie pe lumea asta pe care si nu ospuni pe seama ei. Aceaste conducere neroadl si barbari, pe careo mdni de europeni o controleazi dupi bunul plac, li se paremodelul cel mai perfect pe care il pot copia toate naliunile dinlume. Ea reprezinti pentru economisti ceea ce au devenit maitdrziu Anglia gi America pentru toti francezii. Se simt emolionaliqi plini de incnntare la vederea unei teri al cerei suveran absolut,insi lipsit de prejudeceti, munceste o dati pe an cu propriile m0inipeman l pentru a onora meseriile productive; o tare in care toatefuncliile sunt oblinute la concursurile literare, care nu are carcligie decat o filozofie;i in care literaiii 1in loc de aristocralie.
Se crede ci teoriile distructive care sunt desemnate in zilelenoastre cu numele de socialism sunt de origine recente; acesteteorii sunt contemporanele primilor economiqti. In timp ce acegtia
foloseau guvemarea atotputemici 1a care visau pentru a schimbaforma societilii, ceilalti puneau mAna in mod imaginar pe aceeasipulere pentru a ruina bazele societAlii.
Cititj Codul Naturii al lui Morelly. Veli regisi aici, aleturi detoate doctrinele economistilor asupra atotputemiciei statului siasupra drepturilor sale nelimitate, multe din teoriile politice care
au inspdimintat cel mai mult Franla in ultimul timp' 9i pe care
ni le imaginam ca abia nascute: comunitalea bunurilor' dreptul la
munc[, e-galitatea absoluti, uniformitatea in toate lucrurile' pre-
cizia meclnici a tuturor miscirilor ildivizilor, tirania reglemen-
tirilor gi absorblia completi a personalititii cetdlenilor in corpul
social.,,in societate nimic nu va mai apartine cuiva in exclusivitate
sau cu titlu de proprietate, spune articolul 1 al acestui Cod Pro-
prietatea este dlteslabili, iar cel care va incerca sd o restabileasci
va fi inchis pe via1i, ca un nebun violent qi duqman al umanietii'
Fiecare cetilean va fi hrinit, inrrelinut qi angajat pe cheltuiala
publici, spune articolul 2. Toate produsele vor fi adunate in ma-
garitr" poblic", p.ntru a fi distribuite cetelenilor si a servi nevoilor
ii"tii lo. Oragele vor fi construite dupi acelasi plan; toate
ediiiciile aflate in folosinla particularilor vor fi identice' La varsh
de cinci ani toti copii vor fi ridicali din sinul familiei qi cresculi
in comun, p" ih"ltoiulu ttutului, intr-o manieri uniforml " Vi se
pare cd aceasti carte a fost scrisi ieri; de fapt, ea dateaze de- o suti
ie ani. Cartea cu pricina aplrea in 1755, in acelasi timp in carc
Quesnay isi fonda gcoala: iatl cit este de adeverat ce atat centrali-
zarea, cht qi socialismul sunt produsele aceluia;i sol' Socialismll 9i
centralizarea se afle inft-o relatie identici cu aceea existenti intre
frucfil cultivat 9i cel silbatic.Dintre toli oamenii timpului lor, economiEtii par si fie fran-
cezii cel mai pulin dezorientali; pasiunea lor pentru egalitate este
atat de hotirati qi gustul penru libertaie atat de nesigu, incat caped
un fals aer de contemporani. Cind citesc discursurile ;i scrierile
celor care au ficut Revolulia, mi simt deodati transportat intr-un
loc qi in mijlocul unei societdli pe care nu le cunosc; insi "indparcurg cerlile economiqtilor, mi se pare ci am treit irnpreuna cu
acei oameni qi ci tocmar am terminat de discutat cu ei'
Citre 1750, intreaga.naliune s-a aritat la fel de pu,tin exigent6
in ceea ce priveste libertatea politici precum economiEtii ingiqi;
nemaipracticand-o, i-a pierdut gustul li chiar inlelesul' Socielatea
igi dorea mai mult reforme decit drepturi. Daci s-ar fi gisit atunci
pe tronul Franlei un principe de talia qi cu temperamentul marelui
181
Friedrich, nu mi indoiesc ci ar fi realizat multe dirtre cele maimari schimbiri ale Revoluliei in ceea cc priveste societatea siguyemarea, si asta nu numai firi si igi piardi coroana, ci chiarsporindu-si intr-o mare misuri puterea. Se spune cd unul dintrecei mai abili minigtrii pe care i-a ar,ut LtrdoviJ al XV_lea. domnulde Machrult. a intrevazul acea\la idee si i_r indicat-o stupanuluisiu; insd astfel de actiuni nu se propun; nu esti in stare s; le puiin aplicare dcc6t daci ai fost capabil si le concepi.
Doudzeci de ani mai tArziu, situaqia nu mai ira aceeasi: ima_Bine,1 libenilii polirice sc infarisase imagin:rriei lrancezilor. czLrorale devenet pe zr CC trecc rnai alragjloare. E\j\li mulle \e[r]c Ccresi ne indice acest lucru. provinciile incep si nutreasci dorintade a-se administra din nou singure. Ideea ci poporul in intreginieare dreptul dc a lua parte la conducere pitrundi in minlilc oime_nilor si le !ucercste. Se reaprinde amintirea vcchilor Sieri Gene-ralc. Natiunea, care isi detestl propria istorie, nu isi reanirtestecr.r placere decit aceasti parte. Noul curent ii antreneazi chiar sipe cconomisti si ii tbrtcaza si isi modifice sistemul unitar degind^ire cu ciiteya institufii libere.
In 1771, cind sunt desfiintatc parlamcntele, aceeasi asislenticarc avLlsese de sufcrit de atalea ori de pe urma prejudeciqiloracestora, a fost profund irnpresionard virzindu_le prhbusindu_se.Se pirea cd o datd cu ele s-a prdbusit ultima baricri c:ue puteainci limita arbitrariul regal.
^ Voltaireeste uimit si indignat de aceasti opozitie. ,,Aproape
intrcg regalul se afli in efervescenti si constemar.,' ra.i" "t
p.i"-tenilor sii; agitatia este tol atai de rnare in provilcii ca si la paris.Cu toate acestea, edictul mi se parc plin di reforme utiie. Distru_gerea
_venalitilii fi:ncliilor, administrarea gratuiti a justiliei,impiedicarea celor angajati intr-un proces si vina p6nila fariitocmai din provincie pentru a se ruina, insdrcinarea regelui cuplata cheltuielilor justitiei senioriale _ nu sunt oare toatJacesteamari servicii aduse natiunii? De altfel, nu s_au dovedit acesteprrl:inrenle ade.c:t prigonitoare si barbare? ii odmir pe galipentnrca lau ap.rrrrea aceslor hurghezi insolenti si nesupusi. Cir despremine, eu cred ci. regele are dreptate, si pentru ci iuntem fecutica
:
si servim, cred ci este mai bine se o fac sub conducerea unui leu
de rasi, si care este si niscut mai putemic decat mine, decit sub
ordinele a doue sute de sobolani de-o teapi cu mine." Voltaire
adaugi ca scuzi: ,,G2ndi1i-vi ci trebuie sI apreciez foafle tare
favoarea ficuti de citre rege tuturor seniorilor feudali, de a le
pldti cheltuielile de justilie."Voltaire, absent de multi vreme din Paris, credea ci opinia
publici rilmiscse in punctul in care o lisase la plecare. Nu era
deloc asa. Francezii nu se mai limitau la a-si dori ca problemele
Ior si fie mai bine rczolvate; incepeau si isi doreasci si gi le
rezolve singuri, si era evident cA marea Revolulie pe care totul o
pregitea urma si aibi loc nu numai cu asentimentul poporului, ci
chiar cu participarea lui.Crcd ci, incepind din acel moment, aceasta reYolulie radicald
care urma si distn:gi deopotrivi ceea ce avea Vechiul Regim mai
riu, dar si ceea ce avea mai bun, devenise inevitabili. Un popor
atet de putin pregitit si actioneze de unul singur nu putea sd
initieze o reforma totale tird ca in acelali timp si nu distrugito1ul. Un rege absolut ar fi fost un inovator mai pulin periculos.
Cind mi gindcsc cI aceeasi revolutie care a distrus a6tea insti-tutii, idei si obiceiuri contrare libertitii, a abolit pe de alta parte
atatea altele, feri de care aceasta nu poate exista, inclin sil cred ca
realizati dc cetre un despot, Revolulia ne-ar fl ficut mai pulin
incapabili ca intr-o zi sd devenim o natiune liberl, decdt daci a
tbst realizati in numele suveraniti(ii populare si de citre popor.
Daci. vrem si intelegem istoria Revolu(iei, nu trebuie sipierdem niciodati din veriere evenimentele care au precedat-o
inainte si li se trezeasca dragostea pentru libeflatea politica,
francezii cunoscuserA deja in materie de guvernare un anumitnumir de idei care, nu numai ci se puneau foarte greu de acord
cu existenta institutiilor libere, ci chiar Ie erau in majoritatecontrare.
Ei admiseseri ca ideal de societate un popor firi alti aristo-
cralie decit cea a func{ionarilor publici, o administralie unici gi
atotputemici, avind rolul de conducdtoare a statului si de tutore
al indivizilor. Dorind si fie liberi, francezii nu au inteles ce
182
trebuie si se separe mai intai de aceasd idee dominanti; auincercat doar si o concilieze cu cea de libertate.
S-au apucat, deci, sA amestece laolalte centralizarea adminis-trativi fArA limite cu un corp legislativ preponderent; adminis-tra{ia birocraliei si guvemi[ea alegitorilor. Naliwea in corporedelinea toate drepturile suveranitltii, iar fiecare cetileal in parti-cular a fost incetusat in cea mai stricti dependenp; celei dintii ise cereau experienla $i virtulile unui popor liber; celui de-aldoilea, calitilile unui bun servilor.
Aceastd dorinli de a introduce libertatea in mijlocul institu-(iilor;i ideilor care ii erau steine sau contrare - dar cu care neobisnuiserdm si cirora le deprinseserim gustul - a produs de60 de ani incoace numai incerciri zadamice de guvemiri libere,umate de revolulii funeste. in consecinti, obosili de atatea efor-turi, dezgustali de o munci atat de anevoioasd gi sterili, mullidintre francezi s-au mullumit si creadi ci pdni la urmi exista oanumiti plicere in a trii in egalitate sub conducerea unui stdpin.De aceea, noi semdnim astlzi mult mai mult cu economistii de la1750 decat cu pirinlii noEtri de la 1789.
M-am intrebat adesea unde se afli sursa acestei pasiunipentru libertatea politic6, in ce fel de sentimente se inrldicineazdsi ce o hrene$te, pentru ce aceasla pasiune i-a impins in toateepocile pe oameni citre cele mai mirele realiziri.
Vid in mod clar ci, atunci cind popoarele sunt prost conduse,ele concep cu dragi inimi ideea de a se guvema singure; daraceasti dragoste pentru independenti, carc nu se nalte decat dinanumite rele particulare si trecltoare produse de despotism, nueste niciodati durabill: ea trece odati cu accidentul care i-a datnastere. Se pirea ca iubim libertatea; de fapt, nu ficeam decdt sd
il urim pe stipia. Ceea ce urdsc popoarele facute pentru libertateeste insuqi rdul produs de dependenli.
Nu cred nici ci adevirata dragoste pentru libertate s-a nescutvreodati numai din simpla inlelegere a bunurilor materiale pe
care le procurd; pentru ca aceastl inlelegere de cele mai multe orise estompeazi. Este foarte adevirat ci, pe termen lung, Iibertateaaduce irtotdeauna confort, bunistare si adesea bogdlie celor care
stiu se o pe.streze. insl sunt vremuri in care libertatea tulburipentru moment folosinta unor astfel de bunuri, dupi cum existialtele in care numai despotismul poate se le asigure o folosinlitrecitoare. Oamenii care nu apreciazi decdt aceste lucruri in eanu au pistrat-o niciodatd pentru mult timp.
Ceea ce i-a atras in toate timpurile pe anumiti oameni lalibenate, independent de binefacerile sale, au fost farmecele sifrumusetea proprii; este pllcerea de a putea vorbi, actiona, respfuain lipsa constrAnger.ilor, sub conducerea unici a lui Dumnezeusi a legilor. Cel care cautl in libertate altceva dec6t libertateainsisi este ficut pentru a servi.
Anumite popoare o cautl cu obstinatie, infruntend tot felulde pericole si nevoi. in acele momente, acestea nu prefuiesc in eabunurile materiale pe care li le oferi; o consideri in ea insisi unbun atdt de prelios si de necesar incdt nici un altul nu le-ar puteaconsola penru pierderea ei, iar gustind-o, se simt consolate intoate celelalte privinte. Altele devin obosite de libertate in mij-locul propriei prosperitlti si lasi si le fie smulsl din mdni firirezistenti, de teami si nu compromiti prin acest efort chiar buni-starea pe care i-o datoreazi. Ce le lipseste acestora pentru a re-mdne libere? Ce? Chiar gustul libertdlii. Nu imi cereti si analizezacest gust sublim, el trebuie incercat. Pdtrunde singur in inimilenobile pregitite de Dumnezeu pentru al primi, umplnnduJe siinflicirdndule. Trebuie si renunlim si mai incercim si facemacest gust cunoscut sufletelor mediocre ca.re nu l-au simtit nici-odatd.
CAPITOLUL4Domnia lui Ludovic al XVIJea a fost
epoca cea mai prosperi a vechii monarhii si chiaraceasti prosperitate a gribit Revolutia
Nu trebuie si ne indoim cI secetuirca regatului sub Ludovic
al XIVJea a inceput chiar ir vremea in care acest principe triumfa
asupra intregii Europe. intilnim primele indicii ale acestui proces
in anii cei mai gloriogi ai domniei. Franta era ruinatl mult inainte
de a inceta si mai fie victorioasi. Cine nu a citit acea insplimdn-
t1toare schiti de statisticl administrative pe care ne-a lisat-o
Vauban? Intendenlii, in memoriile pe care le adreseazi ducelui de
Bourgogne la sfdrEitul secolului al XVIIlea qi chiar inainte de
inceputul nefericitului rizboi pentru succesiune la tronul Spaniei,
fac toti aluzie la aceastl decAdere crescdndd a naliunii Ei vorbesc
despre ea ca despre un fapt nu foarte recent. Populalia a scdzut
drastic in aceasti generalitate in ultlmii ani, spune unul; acest
oras, care era odhioari bogat gi infloritor, este astizi firi indus-
trie, spune altul. Primul: au existat manufacturi in provincie, insiastizi sunr abandonate. Cel de-al doilea: locuitorii oblineau mult
mai mult din plmdnturile pe care le muncesc decat asdzi; agd-
cultura era mult mai infloritoare cu 20 de ani in urmi' Populalia
si produclia au sclzut cu o cincime de circa 30 de ani, spunea un
iniendent din Orl6ans in aceeasi epocl. Ar trebui si recomandim
lectura acestor memorii celor care apreciazi guvemarea absoluti
si principilor care iubesc rlzboiul-' - Pentru ci aceste nevoi isi giseau sursa principall in viciiie
de organizarc ale regatului, moartea lui Ludovic al XIVJea 9i
chiar pacea nu au ficut se renascd prosperitatea. Opinia generali
acelor.care scriu la fucepuhrl secolului al XV[Ilea despre admi-nistratia sau economia sociali este cd provinciile .rr^a" a"f*,mulli cred chiar ci ele continue si se ruineze. Numai parisui,spun ei, continui si creasci si sd se imbogdteascd. in aceastlprivinli intendenli, fosti ministrii si oamen-i a" ufu"".i .rnia"acord cu oamenii de litere.
C6t despre mine, mirturisesc cd nu cred deloc in aceastidecidere continud a Frantei din prima jumitate a secolului alXVIIIlea. insi o opinie ai6t de generala, pe care o impirtisescoameni atit de bine informati. dovedeste cei pulin ca nu se re,rlirarn acea vreme nici un progres vizibil. intr_adevir. loate docu_mentele administralive care se re[erd la aceasta epocil a islorieinoastre si care mi-au cizut in mani arati ci soc^ietatea se aflaintr-un fel de letargie. Conducerea, obisnuiti cu vecheu *Une, nuface dec6t si se invirti in jurul cozii,'ftari sd..""r" ni_il nor;orasele nu fac aproape nici un efort pentru ca sirualia locuitoriioisi devini mai comodd si mai sinitoasi; nicl macar maivizii nuintreprind vreo acliune mai importantl.
Cu 30 sau 40 de ani inainte de izbucnirea Revolutiei, specta-colul incepe si se schimbe; se poate vedea in acel moment cdintreg corpul social este stribdtut de un fel d" tr"siri.c interioari
ffle nu mai fusese re-marcah penii atunci. La incepul aceasra nu poate
li recunoscutA decit in urma unei examindri atente; insd incetulcu incetul devine tot mai distincte. pe an ce trece, aceasa *i..*ese extinde si se accelereazd: in sflrsit, natiunea intreaga se agiiati nle-sa renasca. Alenlie. insi! Nu se lrezesre Ia r"j., foii,arle vralA; spLilul care animi acesl corp nobil esle un spirit nou;corpul este reinviat o clipd, penru a fi apoi distrus.
_ . Fiecare este ingrijoral. se agila si iace un elort Denlru a_si
:chLmba conditia: caularea unei vieli mai bune este generala. in:acste o ceutare neribditoare si triste, care fu."
"u ti".rtot.a fi"
blestemat si care imagineazf, o stare de lucruri totd o;r;;;"1;;pe care oamenii o au sub ochi.
Curdnd, aceasti stare pitrunde chiar in sAnul puterii centrale,care se transformi in interior firi a schimba nimic in exterior.I-egile nu sunt schimbate, dar sunt aplicate intr-o f"r.e jif"rlta.
w
Am aritat in alt6 parte ci intendentul 9i controlorul general
de la 1740 nu mai seminau deloc cu irtendentul si controlorul
general de la 1780. Corespondenta administrativa arate.acest
idevir in cele mai mici detalii. Cu toate acestea, intendentul de la
1780 are aceleagi puteri, aceiasi agenli, aceeaqi omnipoten,te ca lipredecesorul siu, firi a avea insi acelea;i intenlii; unul nu.avea
ca ocupalie decit sl mentini ordinea in provincie, si organizeze
mililia si mai ales si perceapl birul; celilalt are cu totul alte griji:
,lrini"u ii ".t. plhd de o mie gi unul de proiecte pri-n care si spo-
reasci bogllii publici. Drumurile, canalele, manufacturile' co-
-errul se ini in centrul preocuparilor salc: in special agriculrura
ii etiage atenlia. in acesti conditii. Sully esle la moda prinlre ad-
minis1Iatori.in aceasti epocI incep si se formeze societltile de agricul-
lurl despre care am vorbit deja, si se organizeze concursurl' sa se
distribuie prime. Existi circulare ale controlorllui general care
seamdnl mai pulin cu niste scrisori de afaceri, cit cu niste tratate
de artd agricoll.Schimbarea care s-a produs in spiritul celor care guvemau se
vede cel mai bine in modul in care erau percepute impozitele'
Legislalia este in continuale la fel de i-negali" arbiftara ii dura ca
in i.".ui. insi toate neajunsurile sale sunt temperate in procesul
dc execulie.
,,Cind am inceput se studiez legile fiscale, spune domnul
Mollien in Menorille sale, am fost ingrozit dc ceea ce am desco-
perit in ele: amenzi, sentinle de privare de libertate, pedepse cor-
porale aflate ia indemAna tribunalelor speciale pentru simple
omisiuni; ajutoare de arendaqi care controlau dup[ bunul plac
up.oop" toui" proprietifile qi persoanele pe baza dreptului lor de
jurim'Ant, etc.-Din fericire, nu m-am limitat Ia simpla lecturl a
acestui cod si am avut cat de curand posibilitatea de a recunoas1e
ci intre text qi aplicarea sa exista aceeasi diferentA ca intre
moravurile vcchilor oameni de finalte si cele ale oamenilor noi'
Jurisconsullii erau intotdeauna inclinati si diminueze delictele si
sd modereze PedePsele."
,,La cate abuzuri si vexaliuni poate da nastere perceperearnrpozitelor!, spune adunarea provinciali din Normandia de Josrll 1787; ffebuie totusi si menlionim blandelea si menajamentulrlc care s-a dat dovadl de c61iva ani incoace."
Examinarea documentclor jusrificd din plin aceasti afirmatie.I(cspectul libefiAlii gi al vielii oamenilor reiese adesea din studiul(locumentelor. Se observi mai ales o reali. preocupare pentrurtrcutitile siracilor, preocupare pe care am fi ciutat-o in zadar piniirlunci. Violentele fiscului in ceea ce ii priveste pe seraci sunt rare,scutirile de impozitc mai ftecvente, ajutoarele mai numeroase.llcgele mdreste toate fondurile destinate sd creeze ateliere deerritate in zona rurali sau si vini in ajutorul localnicilor, si adeseacreeazi fonduri noi. Pentru emul 1779, arn gisit mai mult de 80.000rle livre distribuite de citre stat numai pentru generalitatea Haute( iuyenne; 40.000 in 1740 pentru cea din Tours; 48.000 pentrueca din Normandiain 1781. Ludovic al XVI-lea nu voia si laseirceasti pafie a guvernirii doar in seama ministrilor sii; uneorisc ocupa personal de ea. Regele a redactat singur motivatiile legalerrle unei hoti.r0ri a consiliului din 1776 ce fixa despdgubirile carerrrmau a ti plitite teranilor din vecinAtatea terenurilor regale devinitoare ci.rora vanaftrl regal le disfugea campurile. Erau indi-eate mijloace simple si sigure prin care tiranii si fie platiti. Turgot
c povesteste cA acest principe bun. dar nefericit, ia incredinlatscrieri redactale personal in care se spunea: .,Vedeti ci lucrez sicu la rindul meu." Daci am descrie Vechiul Regim asa cum erain ultimii ani de existenti, i-am face un portret foarte favr:rabil,;i putin aseminitor cu ceea ce se crede de obicei.
Pe mdsuri ce aceste schimblri au loc in spiritul guvcmatilorsi al guvemantilor, prosperitatea publici. se dezvolti cu o rapidi,tate firi egal. Toate semnele o demonstreaze: populatia se inmul-tr-ste, iar bogdtiile cresc inci si mai repede. Rizboiul din Americanu incetineste aceasti. dezvoltare. Statul se indatoreazi din acestrnotiv, dar cetdfenii continud sd se imbogiteasci si devin mairnrleminat ici. mai inlreprinzitori. mai jnr entivi.
,,Dnpd 1774, spune un administrator drn acea vrene, dezvoltarea diverselor tipuri de industrie a dus la merirea tuturor taxelor
l
I
provenite din consum." intr-adevir, cand comparim tratateleincheiatc in diverse momente ale domniei lui Ludovic al XVI-leaintre stat si companiile financiare insircinate cu perccperea impo-zitelor, vedem ci prepl arendei nu inceteazi si creasci, la fiecarereinnoire, cu o rapiditate crescindi. Contractul de inchiriere din1786 dI cu 14 milioane mai mult dccit cel din 1780.,,Putemcalcula ci produsul luluror drcplurilor de consum creste cu2 milioane pe an", spune Neckcr in raporlul din 178 l.
ArthLrr Young ne asigurii ci. in 1788, Bordeaux fdcea mai multromen Jeciit Liverpool. El rid;rttp:r: ..in rrltinr: vremc. progresele
comertului marilim au lbst mult rnai rapide in Franta chiar decit inAnglia; in Franta, accst comert s-a dublal in ultimii 20 de ani."
Daci suntem atenli la dilercnla dinlre cpoci, ne vom con-vinge ci in nici una dintre epocilc de dupi Revolulic nu s-a
dezvoltat bunistarea publicir mai rapid decat in timpul celor20 de ani care o preced. Singuri cei 37 dc ani de monarhie consti-tutionali, care au fost pentru noi o pcrioadi de pace si de progrese
rapidefO], s-ar putea compara sub acest aspect cu domnia luiLudovic al XVIIe a.
Vederea acestei prosperititi atat de mari qi de progresiwpoate uimi, daci ne gdndim la toate viciile de care suferea inciguvemarea si la toate piedicile pe care le intalnea inci industria;se poate chiar ca multi politjcieni si nege acest fapt pentru ci nuil pot explica, crez6nd ca medicul lui Molidre ci un bolnav nu se
poate vindeca impotriva regulilor. intr-adevir, cum sI crezi ciFranta putea si prospere gi si se imbogaleasce daci existauincgalitatea obligaliilor, diversilatea cutumelor, vimi interne,drepturi feudale, comitete dejurali ale corporaliilor, slujbele, etc.?
in ciuda acestor lucruri, Franta incepea si se imbogileasci si sise dezvolte in toate domeniile, pentru ci in afara acestor angre-
naje prost construite si asamblate, care pireau fecute sA inceti-neasci maqindria socialS in loc si o propulseze, existau doui resor-turi foarte simple si foarte putemice, suficiente pentru a menlineunitatea ansamblului si a face ca totul se se indrepte cetre pros-peritatea publici. O putere centrali care, firi sd mai fie despoticirAmisese foarte putemicl, menlinind ordinea peste tol; o natiune
care, la nivelul claselor superioare, era deja cea mai liberi si mailuminati de pe continent, naliune in sinul cdreia fiecare puteasi se imbogiteascd dupi pofta inimii si si isi plstreze avereildobanditi.
Regele continua si vorbeasci precum un stipan, insi inrealitate se supunea el l,lsusi opiniei publice care il inspira sau ilstimula zi de zi, pe care o consulta, de care se temea si pe care o{lata firi incetare. Regele era un monarh absolut dupd litera legii,insi limitat de practica acesteia. intr-un act public din 1784, Neckerspunea ca pe tln fapt necontestat urmitoarele: ,.Cea mai mareparte a striinilor inteleg cu greu autoritatea pe care o exerciti astiziin Franta opinia prrblici; ei inleleg cu dificultate ce este aceasleputere invzibild care comandir pird si in palatul regelui. Si totufi,aceasta este realitatca."
Nimic nu este mai superficial decit si atribui miretia si putercaunui popor numai mecanismului legilor salc; in acesi domeniu,mai importanti dec6t perfectiunea inslrumentului este fona nto-toa.relor, cea care creeazi produsul. Iati spre exemplu Anglia: cAtde complicate, diverse si neregulate[P] par si astizi legile saleadministrative in comparafie cu ale noastre! Cu toate acestca,existA vreo tarA in Europa in cmc averea publici sd fie mai mare,mai siguri si mai variati, iar societatea mai solidi si mai bogata?Acest lucru nu derivd din perfecliunea anumitor legi particulare,ci din sphitul care aninli intreaga legislalie englezl. Imperfec-liunea anumitor organe nu slibeste cu nimic vitalitatea corpuluiin ansamblu.
Pe mlsuri ce se dezvolti in Franta prosperitatea pe caretocmai am descris-o, spiritele par totusi mai pulin hotirite si mainelinistite; nemultumirea pubhce sc inteteste; ura contra tuturorinstitutiilor vechi creste. Naliunea se indreapti in mod vizibilcitre o revolutie.
Mai mult, pirlile Frantei care yor constitui focarul acesteirevolutii sunt exact acelea in care progresul este cel mai vizibil.Daci shrdiem ceea ce a mai rimas din arhivele vechii generalititiile-de-France, vom vedea ci Vechiul Regim fusese reformat celmai devreme si cel mai radical in regiunile invecinate Parisului.
Acolo, libertatea si averea liremilor sunt deja mai bile garantate
decit in oricare alte pays d'ilection. Corvezile personale au dis-
parut cu mult mai inainte de 1789. Perceperea birului a devenit mult
mai regulati, mai moderati gi egali dectt in restul Franlei. Trebuie
citit regulamentul dlI^ 1722 care o amelioreazi, pentru a inlelege
ce putea si face ?n acea epocd un intendent pentru bunlstarea, ca
si pentru sirAcia ur.rei intregi provincii. Asa cum ne apare in acest
document, impozitul are deja un alt aspect. Comisari ai puterii
centrale viziteazi anual fiecare parohie, iar comunitatea locall se
rcuneqte in prezenla lor. Valoarea bunurilor este stabiliti in mod
public, ca qi posiuititatea de plati a fieciruia. in cele din urmi,birul se fixeazi dupd disculii in contradictoriu si cu concursul
tuturor celor care trebuie si pliteascd. Nu mai existi nici albi-
trariul sindicului, nici violenle inutile. Birul conservi fit'd indo-
iali viciile care ii sunt inerente, oricare ar fi sistemul perceperii
sale; el nu apas, decet asupra unei singure clase de contribuabili
si priveste atet industria, cet qi proprietatea agricoli; insl sub
ceielalte aspecte, et diferi in mod profund de ceea ce poartl inciacelasi numc in gencralitalile vecine.
Dimpotrivi, Vechiul Regim nu s-a pdstrat niciieri mai bine
decit de-a lungul Loirei, citre virsare, in mlastinile drn Poitou si
in campia din Bretagne. Exact acolo s-a aprins $i s-a intretinut
focul rdzboiului civil, acolo s-a opus Revoluliei rezisten,ta cea mai
violenti si mai indelungatl, astfel incat s-a spus cd francezii au
considerat propria condilie cu atat mai insuportabili cu cit a
devenit mai buni.Acest punct de vetlere este uimitor; cu toate ircestea, istoria
e\te plina dc asllel de spectacole.
baci nergi din riu in mai rin, nu vei sfirsi intotdeauna inrevolulie. Se intimplS cel mai adesea ca un popor care a supofiat
firir si se pl6ngir, ca si c6nd nu le-ar fi simlit, legile cele mai im-povlritoare, si le respingi cr.r violenli de indati ce povara lor se
usureazi. Regimul pe care o revolutie il distruge este aproape
intotdeauna mai bun decAt cel care l-a precedat in mod direct, ;iexperien{a ne irvati ci momentul cel mai periculos penffu o proastl
guvemare este de obicei cel in care incepe sd se reformeze. Numai
un talent iesit din comun poate salva un principe care se apuci siisi usureze supusii dupi o lungl opresiune. RIul indurat cu stoi-cism pentru cI era considerat inevitabil, devine insuportabil decum apare ideea cI poli si i te sustragi. Toate abuzurile carc suntinlaturate par sd le puni mai bine in evidenti pe cele care semenlin, ficandu-le mai aspre: riul a devenit mai mic, intr-adevar,insA sensibililatea este mult mai mare.Atunci cind se afla in plinidezvoltare, feudalitatea nu a inspirat francezilor atita uri ca inmomenful in care urna si dispari. Cele mai neinsemnatc mani-festlri arbitrare ale lui Ludovic al XVI-lea pireau mult nai greude suportat decAt tot despotismul lui Ludovic al XIV-lea. La Paris,scurta incarcerare a lui Bcaumarchais a produs mai rnulti. tulbu-rare decit dragonadele.
Nimeni nu mai pretinde in 1780 ci Franta se alli in decldcre.Dimpotriyi, am spune cd in acel moment nu mai existi limite incalea progresului siu. Atunci se naste teoria perfectibilititii con-linue si indefinite a omului. Cu 20 de ani mai devreme, nu seastepta nimic de la viitor; acum nu se mai teme nimeni de el. Ima-ginatia, care pune stipdnire pe aceastd fericire viitoare si nemai-porneniti, subestimeazi bunurile existente ;i grirbegte societateacitre lucruri noi.
lndependent de aceste motive generale, existi altele maiparticulare si la fel de putemice care justifici acest fenomen.Chiar daci adminislra(ia finanlelor se perfectionase la fel ca toatecelelalte servicii, ea pAstra viclile inerente guvemArii absolute. Caqi aceasta, era secret5. si firi garantii. Se mai foloseau inc5. uneledirtre cele mai nefeste practici din vremea lui Ludovic al XIV{easi a lui Ludovic al XVlea. Chiar efortul fdcut de guvem pentrua spori prosperitatea publicA, ajutoarele si stimulentele pe carele distribuia, lucririle publice pe care le executa, cresteau in fiecarezi cheltuielile, firi a spori in aceeasi proportie gi incasfuile; acestfapt il punea zilnic pe rege ?ntr-o situatie mult mai dificild decitcea a predecesorilor sii. Ca Ei aceqtia, el isi lisa in permanenlicreditorii in dificultate; ca si ei, regele imprumuta cat se puteade mult, in secret si feri opozitie, iar creditorii nu erau niciodati
siguri ce ifi vor ob,tine rentele; chiar capitalul creditorilor depin-
dea intotdeauna de buna credinte a principelui.
Un martor demn de incredere, pentru cd a vizut cu proprii siiochi astfel de lucruri si era mai mult ca oricine altcileva in stare
si vadi bine, spune in acest sens: ,,Francezii nu se bazau atunci
in relaliile cu propriul guvem decAt pe noroc Daci isi plasau
capitalurile in imprumuturi de stat, ei nu puteau conta niciodatl
0e o dati fixii penru plata dobinzii Daca invesleau in conslructia
dc vase. reparau drumurile publice. sau imbracau soldatii' nu
primeau garanqii in ceea ce priveste avansurile, nu aveau un ter-
rn"n de .imboisa.", fiind obligati si calculeze sansele de reusitl
ale unui contract incheiat cu ministrii ca in cazul unui imprumut
cedat in contlitii de marc risc." Aulorul nostru adaugd cu multa
pertinenri'r: ..intr-o epocA in care cresterea industriei a dus Ia
iezvoltaiea intr-un numir cxt mai mare de oameni a dragostei
pentru proprietate si a gustului Ei nevoii de confort, cei care isi
incredinlaseri o parte a proprietitii in mAinile statului indurau cu
cea mai marc exasperari violarealegii contractelor de citre acela
dintre debitori cari ar fi trebuit sd o respecte cel mai mult'"
intt ldcvar, abuzurile reprosate aici admilistraliei franceze
nu erru deloc noi. Nouir era doar impresia pe care o lisau Viciile
sistemului financiar fuseserd chial cu mult mai revoltiloare in
epocile anterioare; insi, intre timp, se realizaseri la nivelul guver-
narii ca si al societilii, schimbiri care le fdceau mult mai vizibile
decat altidatd.De20 de ani de cind devenise mai activ si se ocupa cu tot
felul de intreprirderi, la care nu se gandise niciodati pan5 atunci'
guvernul sfiisise prin a deveni cel mai mare consumator al pro-
iuselor indusiiei Ei cel mai mare anfeprenor de lucrdri publice
din tot regatul. Numirul celor care se aflau in relaiie de platl.cu
guuemul]care erau interesali in imprumuturile sale, care feiau
iin salariile plitite de el gi speculau pe pielele sale crescuse enorrn'
Niciodati averca statului Ei cea a particularilor nu fuseseri atat de
mult intrepirunse. Proasta gestiune a finanlelor, care multivreme nu fusese dec6t un neajuns public. devine de anrnci' pentru
o mulrime dc iamilii. un dezastru personal' Astiel, in 1789' statul
datora aproape 600 de milioane unor creantieri care erau aproape
toli la rdndul lor debitori si care, cum a spus un bancher al epocii,asociau plAngerilor proprii contra guvemului pe toli cei pe carenepunctualitatea sa ii coaliza in suferinta comuni. Trebuie, deasemenea, remarcat ce, pe mesuri ce numirul nemultumililor deacest tip crestea, ei deveneau tot mai iritali. Si fiindcd dorinla dea specula, rnvna de a se imboglli, gustul pentru confofi se rispin-deau qi cre$teau odati cu afacerile, astfel de nenorociri li se
parcau insuportabile celor care, cu 30 de ani mai inainte, le-ar fiputut indura firi sI se pl6ngi.
Aqa se explici faptul cI rcntierii, comercianlii, industriaqii giaUi negulitori sau oameni de afaceri, care formau de obicei ciasacea mai opusi noutelilor politice, cea mai favorabild guvemuluiexistent, oricare ar fi fost el, cea mai supusi legilor chiar si celorpe care le dispreluia sau le detesta -, s-a dovedit de data asta ceamai neribditoare si mai hotirad in realizarca reformelor. Eacerea in gura mare o revolu{ie completi a intregului sistem finan-ciar, firi a se gandi cA, agit6nd in profunzime acest domeniu alguvemlrii, se va prlbusi tot restul.
Cum s-ar fi putut evita catastrofa? Pe de o parte, avem onaliune in sinul clreia dorinla de a face avere se rdspindeste pezi ce trece; pe de alta parte, avem un guvem care stameste per-manent aceasti pasiune noui, dar in acelagi timp o tulburi ffueincetare, o a161i gi o descurajazi, stimulind astfel din doui direcliipropria ruini.
CAPITOLUL5irrcerca.ea de a usura soarta poporului a dus
la riscularea acestuia
Cum de 140 de zrri poporul nu fusese o clipi prezent in vialapublici, lumea incetase cu totul si creadi ci ar mai putea fi pre-zent in acest domeniu; vizinduJ atdt de insensibil, s-a crezut ciel este paralizat, astl'el incat atunci cAnd a inceput si fie in centmlatentiei, toate lumea vorbea despre popor ca si clnd ar fi fostabsent. Se pirea ci lucrurile care se spuneau nu trebuiau auzitedecat de cei care se aflau deasupra lui, si singurul motiv de temereera si nu te faci inteles ca lumea de citre acestia din urmi.
Cei care trebuiau si se teaml ccl mai fare de minia sa dis-cutau in prezenla lui ln gura mare despre nedreptitile crude lacare fusese intotdeauna supus. isi fIceau cunoscute uni.i altoraviciile ingrozitoare ale institutiilor care ii apisau pe oamenii derind. Isi foloseau abilititile relorice pentru a descrie mizeria aces-tora si munca prost plititi pe care o prestau. Si, incercind in felulaccsta si usureze poporul de rind, nu ficeau decit si il umplede minie. Nu md refer la scriitori, ci chiar la puterea politicl, laprincipalii agenti ai acesteia, la privilegiatii insisi.
Cind, cu 13 ani inaintca Revolutiei, regele a dorit s[ abo-leasci birul, el a mentionat in preambulul uneia dintre hotirarilesale: .,Cu exceptia unui numir mic dc provncii (les pays d'6tats),aproapc to:rtc dmmurile regatului au fost construite gratuit decitre cci mai siraci dintre supu;ii no;tri. Toati greutatea a cdzut,deci, asupra celor care nu posedd decit bralele de munci si nu suntdecit foarte putin interesati de drumuri; adeviratii interesati sunt
proprietarii, aproape toti beneficiari de privilegii, ale ciror bunuridevin mai valoroase prin construhea de drumuri. Forti-nduJ pecel sirac sI le intretinl de unul singur, obligdndu-l sl-si chel-tuiasci timpul si munca in beneficiul celor bogati firi si fie platit,acesta este privat de singura posibilitate pdn care poate scipa dcmizerie si de foame."
in acelasi timp, cind sc incearci inlaturarea oprelistilor inrpLrsr:Iucritorilor de catrc sistemul corporaliilor industriale, se proclalniiin numele rcgelui ci,,dreptul la munci este cea mai sacri fomrilde proprietate; ci orice lcge care ii aduce atingere violcazi dreptrinatural si trebuie si fie considerntd ca nuli; ci loate corporxtiililexistente sunt institutii ciudale si tiranice, produse alc egoisl:rrii i
cupidititii si violentei." Astfel de cuvintc erau pericirl.r.L.* i
periculos incl cra ca clc sir fie pronunlate in zadar. Crircrr..L i.r , r
rlai tirziu, birurile si corporatiile crau restabilite.Se spune ca omul carc ii inspira regelui astl'el de gindLrri cra
Tr:rgot. Cca mai mare parte a succesorilor sii nu il fac insiL szivorbeasci altfel. in 1780, cind regele ii anunta pe supusi c:inriririlc de br vor fi pe viitor supuse publicitilii prin publicarc,cl are grijii si adauge sub formd de glosir: ,,Birnicii, carc crau dcjaimpovirati dc vexaliile din timpul percepcrii taxelor, erau expusipiini acum si mdririlor neasteptate, astfel incat contributia pirtiicclei mai sirace a supnsilor nostri s-a miuit intr-o proportie n)ultsuperioarl celei a tuturor celorlalti." Neindrdznind inci si egali-l.eze toate taxele, regele ince-pe cel pulin si impuni o percepcrecgali a celor implmantenite. il acest conlext, el spune: ,,Malesta-tca Sa speri ci persoanele bogate nu sc vor simli lezate cind, adusein rand cu toali lumea, isi vor achita taxcle pe care ar fi trebuit sdlc pliteasci de mai multa vreme in mod egal cu toti ceilalti...
Se pare insd ci, mai ales in perioadele de foamete, in loc si'c rezolve ncvoile poporului, se incearcl aprinderca sentimentelorpopulare. Pentru a stimula sentimentele caritabile ale bogatilor.rrn intendent din epoci vorbeste despre ,,nedreptatea si insensibi-iilatea accstor proprietari care datoreazi muncii celor siraci 1olr'cea ce detin si care ii Iasi sI moari de foame in momentul in carcci isi dau sufletul pentru a le spori bunurile." Regele spune la
196
r
randul siu intr-o situatie similari: ,,Majestatea Sa vrea se apere
poporul de uneltfuile in urma cirora acesta este plivat de alimen-
tele de primd necesitate, deoarece este fo4at si i9i desfisoare
m[nca pentru salariul pe care bogalii catadicsesc sd i-l acorde.
Regele nu va accepta ca o parte a oamenilor si fie lisati pradiaviditilii altora."
Pin[ Ia sfXrsitul monarhiei, lupta dintre diferitele puteri ad-
minisrative a dat nastere la tot felul de manifestiri de acest fel:
cele douir pirli se acuzau cu dragd inimi una pe alta ca fiindresponsabile pentru nevoile poporului Acest lucru se vede foarte
bine in special in cearta care s-a iscat in 1772inlte parlamentul
din Toulouse si rege in legituri cu circulalia grinelor. ,,Prin mi-surile sale gresite, guvernul risci si il lase pe cel sirac muritor de
foame", spune parlamentul. - ,,Ambi1ia parlamentului si licomiacelor bogali cauzeazi suferinla publici", rdspunde prompt regele.
Din cele doud pi4i se depun astfel efortud pentru a introduce inspiritul poporului ideea ci superiorii sii trebuie ficuti intotdeauna
rispunzitori pentru nefericirea sa.
Aceste lucruri nu se regisesc in corespondenta secreti, ci in {documente publice pe care guvemul si parlamentul au griji si le
Iimprime si si le difuzeze personal in mii de exemplare. Pe parcurs, j
regele adieseazi predecesorilor sii si sieEi adeviruri foarte dure: I,.S-a ajuns ca intr-o zi bugetul statului si fie grevat de bel;ugul de I
care s-au bucurat domniile trecute. Multe dintre domeniile noastre Iinalienabile au fost conccdate la preluri de nimic." ,,Corporaliile I
noaste industriale sunt in primul rAnd rezultatul licomiei fiscale i
a regilor", i se spunc alti datd firi prudenli, dar pe buni dreptate, iregJui. -.,,Daci s-au ficut adesea cheltuieli inutile sau daci birul I
" .1.r.rt p"r," *isurir, remarci regeie mai apoi, aceasta s-a dato-
I i
rat faptului ci administralia finanlelor a considerat cd solulia mi- |ririi birului era cea mai simpli, datoritd caracterului sdu ascuns' I I
Si a recurs la ea, chiar daci multe altele ar fi fost mai pulin impo- llviratoare pentru populalie.' ll
Toate acestea erau adresate pirlii luminate a naliunii, pentru lla o convinge de utilitatea anumitor mlsuri carc erau dezaprobate
ll
din cauza unor i.nterese particulare. Cit dcspre poporul de rAnd,este foarte clar ci el asculta toale acestea firl si inleleagi nimic.
Trebuie sd recunoastem ci pAnd si in aceastl bunivointi sin-ceri de a usura dificultllile acestor nefericili riminea un dispretimens. Aceasta aminteste un pic de convingerea fermi a doamreiDuchatelet care, aqa cum ne spune secretarul lui Voltaire, nu sejena sd se dezbrace in fala oamenilor de casi, nefiind in intregimeconvinsd ci valetii ar fi oameni.
Nu febuie si se creadi ci doar Ludovic al XVI-lea sau mi-niltrii sdi tineau discursul periculos pe care tocmai l-am reprodus.Acesti privilegiali care constituie obiectul principai al milLieipoporului nu se exprimi in prezenta sa intr-un rnod diferit. Tre-buie si recunoastem cA, in Franfa, clasele superioare ale societiliiau inceput sd se preocupe de soarta sdracului inainte si. inceapisi se teami de el; se inleresau de el intr-o vreme in care inci nucredeau ci din nefericirca lui li se putea trage pieirea. Acest lucrua devenit evident mai ales in cei 10 ani care au preccdat anul1789: soarta tAranilor este adesea deplinsi si se vorbesle despreei fird incetare; se cauti mdsuri prin care si le fie imbunitilitisoa a; se demasca principalele abuzuri de pe urma cirora suferisi se cenzureazi legile fiscale care le diuneaza cel mai tare; ingeneral insi, in exprimarea acestei noi simpatii, existi tot amLa
lipsi de prevedere catl existase vreme indelungati in insensibi-litatea fa[i de ei.
Cititi procesele verbale ale adunirilor provinciale care au fostreunite in citcva zone ale Franlei in )."179, iN mai apoi in intregregalul, studiali celelalte documente publice care ne-au rimas dcla ele gi veli fi impresionati de sentimentele nobile pe care le vetiintdlni in ele si de imprudenta unici a limbajului intrebuintat.
,,S-a vizut prea adesea cum banii regelui ciue erau rezervaticonstructiei de drumuri nu au servit decAt la bunirstarea celorbogali, firi si fie utili si poporului, spune in I787 adunarea pro-vinciali din Normandia inferioari. Au fost folosili frecvent pentrua face mai pllcuti calea de acces cdtre castel decat pentru a usuraintrarea intr-un t2rg sau intr-un sat." in cadrul aceleiasi aduniri,dupi ce au descris defectele corvezii, ordinul nobilimii si cel al
clerului s-au oferit in mod spontan se ofere singure 50.000 delivre pentru ameliorarea drumurilor, in scopul, spuneau ei, de aface practicabile drumurile provinciei fdri ca acest lucru si ii maicoste ceva in plus pe oamenii de r6nd. Ar fi fost poale mai putincosti\ilor pcntru rcesti privilegiali si inlocui:rscd corvoada cu otaxd gencralir la care si iqi aduci si ei contributia; insI, ceddndin mod voluntar beneficiile inegalit5lii ir:.rpozitclor, preferau simai pistreze inci aparenta accstei inegalitiqi. Abandondnd parteautilii a dreptului lor, ei retineau cu griji doar partea sa cea maiodioasa.
Alte aduniri, compuse din proprietari scutili de bir si carcintclegeau si rimini asa, infitisau in aceeasi mirsurii si in celemai negrc culori rdul pe care accst bir il provoca saracilor. Com-puneau din toete accste abuzuri un tablou inspirimantitor, pe carcavcaLr griji si il multiplice intr-un numir nesfirsit de copii. Si,tapt deoscbit, acestor dovezi griitoare ale intcresLrlui pe care lJ-linspira poporul, le adirugau din timp in timp expresii publice dedisprcl. Popoml devenise deja obiectul simpatiei lor flrii a fiincetat inci de a fi obiect de dispret.
Vorbind despre acesti tirani, cirora lc api.ri cu cdlduri cauza.adunareir provinciali din Haute Guyenne ii ntmeste fiinte lgno-runte gtosiere si lurhulente, cdractere primitive si nesuJtuse.Turgot. care a flcut atat de mult pentru popor, nu vorbeste altfel.
Acesle expresii dure se intilnesc in acte destinate celei mailargi publicitili si facute pentru a ajungc chiar sub ochii tiranilor.Parci triiam in aceie parti ale Europei precum Galitia unde cla-sele superioare, vorbind o altA limbi decat clasele infcrioare. nuputeau li intelese.
Specialistii in medievistici din secolul al XVIII-lea, carearatit adesea fati dc cei supusi censului sau altor obligatii l,eudaleun spirit dc compasiune, de moderatie si de dreptate necunoscutinaintasilor lor, vorbesc ?nci in anumite locwi clespre tiiraniijasn lci. Se pare ci aceste injurii lineaLr de stil, cum spun notarii.
Pe misi:ri ce se apropie anul 1789, aceastl simpatie pentrunefcricirea popomlui devine tot mai aprinsi si rnai imprudenti.Am avut in mind circulare adresate la inceputul lui 1788 de citre
mai multe adundri provinciale locuitorilor din diferite parohii,circulare prin care cereau informalii detaliate asupra tuturor nemul-iumirilor de care acestia se puteau pl6nge.
Una dintre aceste circulare este semnati de cdtre un abate, unmare senior, trei gentilomi si un burghez, toti membri ai adundriisi aclionind in numeie slu. Aceastd comisie ordond fieciruisindic si ii adune pe toti tiranii si si ii intrebe ce au de spus im-potriva felului in care sunt distribuite si percepute diferitelc im-pozite pc care le plitesc. ,,Stim, spun ci, ci in general cea maimare parte a impozitelor, si in special taxa pe sare si birul, au consecinte dezastruoase asupra cultivatorului, insl linem si cunoas-tcm in detaliu ficcare abuz." Curiozitatea adunirii provincialc nusc opreste aici; ea vrea sI cunoascir numirul celor carc se bucurirdc vreLrn privilegiu fiscal in parohie, fie ci sunt nobi]i. clerici sauoameni de rind si care sunt cu exactitalc aceste privilcgii; careeste valoarea proprietitilor celor scutiti: daci locnicsc sau nu peproprictartil ciaci existi rlulte bunnri alc Bisericii s"r,.u-.r"spunea atr-lnci, proprietiti de meni-moafiA, care si fie scoase dincircuitul comercial si care este valoarea ior. Toate itccslea nu suntinsi de ajuns pentru a o satislace. Trebuie si i se spunir la ce sumirpoate fi evaluatA partea din impozite, biruri, taxe accesorii, taxepersonale, corvezi pe care ar trebui si le plateascir privilegiatiidaci ar exisla egalitatea impozitelor.
Astfel, prin aceastl expuncre aninuntili a nefcricirii sale, insufletul ficcirti om in parte era aprinsi nemultumirea. I se aritacu degetr.rl cine sunt autorii acestei ncfericiri si, la vederca numi,rului lor mic, prindea curaj. Aceste idei ii pitrundeau p6ni inadAncul sufletului pentru a aprinde acolo liconria, invidia si ura.Se pdrea ci Jacqueria, riscoala ciocin;Lrilor si riscoala celor sai,sprezece fuseserd in intlegime uitate si ca nu se stia car poporulfrancez, care estc cel nai blind si chiar cel mai bhevoitor de peIala piintantului atam vreme cat rimane linistit in starea sa natu-rali, devhe cel mai barbar dc indatir ce pasiunile cele mai violenteil scot din aceastd st;ue.
Din nefericire, nu am putut si imi procur toate memoriilec-are au fost trimise de citre llrani la acestc intrebiri sinucigase.
t
I
iiI
ll
il
insi am regisit cateva dintre ele, ceea ce este de ajuns pentru acunoaste spiritul general in care au fost redactate.
in aceste memorii, numele fiecirui privilegiat, nobil sau bur-ghez, este indicat cu griji; felul siu de viald este uneori ptezentatsi intotdeauna criticat. Este invesligati cu curiozitate valoareabunurilor sale; curiozitatea se extinde qi asupra numirului gi
naturii privilegiilor sale si mai ales asupra prejudiciilor pe care le
aduce tuturor celorlal(i locuitori ai satului. Sunt numirate obroacele
cu grdne care trebuie si ii fie date ca redeventi; ii sunt calculate
cu invidie veniturile, venituri de pe urma cirora nu profiti nimeni'
se spune. CAqtigurile accesorii ale preotului, salariul sdu, atmeste deja denumit, este excesiv; se observl, cu m6hnire, ci la bise-
rici totul se pliteqte si ci slracul nu ar putea nici mdcar se calce
pe acolo tirl sI pldteascd. Cit despre impozite, ele sunt intot-deauna prost distribuite si opresive; nu intilnim nici unul care sitle vizut cu ochi buni qi toli vorbesc despre ele intr-un limbajviolent in care se ghiceste furia.
,,Impozitele indirecte sunt odioase, spun ei; nu mai exisdgospodirie in care rtnlasul de la fermi sd nu vini sl cotrobdie;
nimic nu-i sfXnt in ochii sau in miinile sale. Drepturile plitite laregistraturi sunt coplesitoare. Cel care strange birul este un tiran
a cirui licomie il impinge si se foloseasci de toate mijloacelepentru a-i jigni pe bielii oameni. Husarii nu sunt nici ei mai bravi;nu existe cultivator cinstit care se fie la adlpos! de ferocitatea lor.
Colectorii sunt obligali sI igi ruineze vecinii pentru a nu fi ei inEigi
expusi voracitilii acestor despoli."in aceasti ancheti nu este doar anun-tate apropierea Revo-
luliei; Revolulia este prezente in ea, vorbeste deja pe limba ei qi
isi arati adeverata fa,ti.Printre toate diferentele ca.re existd intre revoluJia religioasi
din secolul al XVIJea si Revolulia frurcezd, existi una care fra-peazd: in secolul al XVIlea, cea mai mare parte a oamenilor de
vazi s-au implicat in schimbarea religioasi dintr-un calcul am-
bilios sau din licomie; dimpotrivi, popo^rul a imbrlliqat-o dinconvingere gi flri si agtepte nici un profit. in secolul al XV[I-lea,lucrurile nu mai stau aqa: clasele luminate au fost animate de
credinte dezinteresate 9i de simpatii generoase, iar asta le-a dus larevolulie; in schimb, poporul era animat de sentimentul amar ce
se regisea in plnngerile sale qi de dorinla de a-gi schimba situatia.Entuziasmul celor dintni a sfarsit prin a aprinde si intiri minia;i licomia celor din urm6.
Y I
lI
CAPITOLUL6Despre citeva practici cu ajutorul clrora
puterea centrall a deslvirqiteducatia revolutionar[ a poporului
insasi putcrca cenlrali lucra deja de multi vreme la indu-cerea si llxarea in mintea poporului a rnuhora dintre ideile pe care
le-am dcnumit de atunci incoacc revolirLlionare, idei ostile indivi-dului. contrare drepturilor individuale si aliate ale violentei.
Regele a fost cel dintii carc si arale cu cat dispret pLrteau fitratate institutiile cele mai vechi si in aparenti cele mai bine ince-tartenite. Ludovic al XVlea a zdruncinat monarhia si a gribitRevolulia atAt prin exhayagantele, cet si prin viciile sale, prin ener-gia, ca si prin moliciunea sa. Cind poporul a vdzut pribusindu-sesi dispirind acest parlament aproape contemporan cu puterearegali si care pdruse pAna atunci 1o1 arit de solid ca si aceasta, i!inlcles in mod vag ci se apropiau vremuri ale violcntei si alebunului plac, in care totul devine posibil, vremuri in care nu maiexistd lucruri atet de vechi incat si lie respectate, nici lucruriintr-atit de noi incat sA nu poati fi incercate.
Ludovic al XVI-lea nu a frcut pe parcursul intregii sale domniideci.t si vorbeascd despre reformeic care trebuiau intreprinse.Existi puline institutii cerora sA nu le fi previzut ruina imediatl,si asta inainte ca Rcvolutia si vini si sd le distrugi intr-adevarpe toate. Dupi ce a inlinrrat prin decrete cateva astfel de.institutiidiunitoare, regele le-a restabilit cur?nd: s-ar fi zis ci nu ar fi doritdecat si le dezriCicineze, liisnnd altora grija de a Ie ristuma.
Printre reformele pe care lc-a intreprins el insusi, unele air
schimbat brusc si firi pregitiri suficicnte obiceiuri vechi si res-
pectabile si au violentat uneori drepturile incetAtenite. Ele aupregetit astfel Reyolulia, insi nu atnt prin desfiintarea insrirutiilorcare se opuneau acesteia, car mai ales aritand poporului cum saactioneze asupra lor pentru a o face posibild. Si mai rlu a fostfaptul ci regele si ministrii sdi aclionau animati de cele mai puresi mai dezinteresate intentii; pentru cA nu existd exemplu maipericulos decit cel al violentei exercitate in scopuri nobile si decitre oameni bine inlenliona1i.
Cu mult timp iaainte, Ludovic al XiV-lea ficuse publici prinedictele sale teoria care spunea ci toate piminturile regatuluifuseseri. la origine concedate in mod conditionat de citre stat,care deyenea astfel singurul lor proprietar veritabil, in timp ce toticeilalli nu erau decAt posesori cu titluri contestabile si drepturiincomplete. Aceasti teorie isi avea izvorul in legislatia feudali,ins5. ea nu a fost suslinutI in Franta decit in epoca in care feuda-litatea dispdrea, iar curtile de.iustitie nu au admis-o niciodati.Este ideea originard a socialismului modem. E curios si. o vedemprinzAnd ridicini mai intii in despotismul monarhic.
In timpul domniilor care i-au urmat acestui principe, admi-nistra[ia i-a invilat pe oamenii de rand, zihic si intr-un mod maipractic si mai usor de inteles, dispretul pe care trebuie si il avemfatA de proprietatea privatd. Cind, in a doua jumltate a secoluluial XVIII-lea, a inceput si se rispindeasci gustul pentru lucriripublice, si mai ales pentru constructia de drumuri, guvernul nus-a jenat si pun;. mana pe toate pdmdnturile de care ayea nevoiepentru intreprinderile sale si sd dirame toate casele carc il deran-jau. Conducerea podurilor si soselelor era inci de atunci tot atatde indrigostiti de frumusetea geometrice a liniei drepte pe cat amvizut-o mai apoi; evita cu mare grijd si urmireasci drumurileexistente, de cum i se pdreau un pic curbe si, mai curdnd decitsi facd un mic ocol, o tdia prin mijlocul a mii de mosteniri. Pro-prietdtile care erau astfel deyastate sau distruse erau intotdeaunadespigubite tArziu sau in mod arbitrar, iar adesea nu erau delocdespigubite.
Cind adunarea provinciali din Nonnandia int'erioari a pre-luat administratia din mainile intendentului, ea a constatat ci plata
l
tiI
I
I
205
r-
tuturor terenurilor confiscate de ciffe autoritatea centrala in ultimii
20 de zuri era inci restantl. Datoria astfel conffactad de cAtre slat
silnca neachitati in acest coltisor al Franiei sc ridica la suma de
iSO.OOO tiut". Numdrul marilor proprietari afectati de aceasti mi-
suri era mic; insi numirul micilor proprierari pigubili era mare'
nentru cil oimantul era dcia imparlit l-ieiare dirttre rleslis lr
inr atat din oroprie expcricnt5 cdt de ptrt in conterztr drepltrl indivi-
,lului attrnci c]nd irttcrestrl public cere ca acesla srt [ic incalcrt'
doclrini 0e care ntr ve uilf, sa o aPlice celorlalti in lblorul riru'
Fxi.Lrsera odinioari, intr ttn merc ntrmir rlc parohii' fund:rtii
caritrhile cf,re, in in(enlia rutorilor lor' rvelu drept scoP airrto-
rarea locuilorilor in situalile si in manicra indicate prin testirmcnl'
Majoritatea accstor fundalii au fost distruse in ultima parte a nlo-
nu."chi"i suu d"tr*ate de la scopul lor inifal prin simple hotiriri
ale consiliului, adici prin vointa arbitrarl a putcrij centrale.Dc
nbicei. au fost confiscite fondurilc provenite din aceste donalii in
folosul spitaleior din vecinitate' La rindul lor' bunurile acestor
,pitale ari losl detttmlre in acceasi perioadi catre o tina]ilale clre
rur cta ccl deremnlti de citre fondulcr si pe care acc\tJ l'1rir moo
iuti.i nu ar fi putut-o imagina Un edict din 1780 a autorizat
toate aceste institLtlii sa-gi vinrli bunrrrile care lc ftrseseri lisatc
A"-o tongrf timpuiui pentru o folosintd perPetui si le-a permis
Ile aon"ri p..1uiob1inut statutui, care trebuia si fbloseasci veni-
tu.il.. S" ,pon"".i, in felul acesta, se didea o intrebuinlare mult
nruiUuni .-itilii stramosilor, care odinioard nu era bine folositi
Se uita ci cea mai buni cale de a-i invila pe oameni si violeze
dreprurile indivizilor incr in virtir era dca nu tine qttgt t:"111
de voinla moflilor. Di\prcltll pe care il dovedea admlnlslratla
Vechiului Regim i l,l de cci mor!i nu a fosl dePasit de nici una
dintrc puterile care i-au succedat Ea nu a licul nrclodala dovaoa
u"".t"i g.i.ji oarecum pedante care ii face pc englezi si acorde
ii".aroi."ta1""tt roati forla corpului social penlru a-l ajuta sa
garanteze efectul dispoziliilor sale testamentare si care ii face sa
iovedeasci mai mult respect pentru memoria acesmia dccAt
pentru persoana sa.
Rechizi[ile, vinderca obligatorie a mlrlurilol legea maxi
mumului sunt misuri guvemamentale care au cunoscut precedente
sub Vechiul Regim. Am vizut, in vremuri de lbamete, adminis-
tratori care flxau dinainte prelrl mdrfurilor pe care tlranii le adu-
ceau la piatd. $i cum acestia, de fricd si nu fie constansi, nu mai
veneau in piatI, pentru a-i obliga orau emise ordonante care
prevedeau amenzi ca pedeaPsi.
insi nici o lectie nu a lbst mai periculoasi decit unele pro-
ccrl.rri lolosite de citre justilia penali atunci cdnd era vorba
dcspre poporul de rind. Siracul era protejat mult mai bine decitsc crede impotriva abuzurilor unui cetitean mai bogat sau mai
putemic declt el. insit, asa cutn arn ariil at in alti pafle, de cum
se gisea confmntat cu stafill, nu mai gisea decat tribunale excep-
tionale, judecitori ostili, o proceduri rapidd sau iluzorie, o
ientinti iefinitivl gi tirl drept de apel. ,,insirrcinez pe ofiler-ul
cle jandarmi si pe locotenentul siu si se ocupe de tulburirile si
agitaliile care s-ar putea ploduce cu ocazia stringerii grAnelor;
ordon ca procesele si fie.iudecate si incheiate de cetre acestia,
sa fie judecate in regim dc urgen{i Ei ln ultimi instanli; Majes-
tatea Sa interzice oricirei curti de juslitic si se ocupe de astfel
de procese." Aceasti hotirare a consiliului stabileste jurispru-
denta in materie pentru inftegol secol al XV]IIlea. Observdm din
procesele verbale ale jandarmcriei ci, in astfel de circumstanle,
satele suspecte erau inconjulate de noaptea, se intra in case inainle
si se lumineze si se arestau tAranii binuiti, tiri a fi nevoie de
mandat. Cel care era astfei arestat rimanea adesca mult timp ininchisoare inainte de a se plltea adresa judecitorului. Cu toate
acestea. edictele ordonau ca acuzatul si fie interogat in 24 de ore
de la arestare. Aceasti dispozilie nu era nici mai putin formali,nici mai respectati declt in zilele noastre.
in felul acesta, un guverr blind si bine organizat ii invelazilnic pe oameni codul de instruclie pellalA ccl mai potrivit pentru
perioadele revolulionare si cel mai plicut tiranici Aceasti scoaliera mereu deschisi. Vechiul Regim a ot'elit pAni la cap[t claselor
dcjos aceastd educalie periculoasi. Asupra tulestui punct, practica
predecesorilor a fost urmati panai in vremea lui Turgot. Clnd, itl
lnl
1775, noua sa legislalie asupra grdnelor a dat nastere la rezistentein parlament si riscoale in zonele rurale, el a obtinut de la regeo ordonantA care, inlocuind competenla tribunalelor, ii lisa pe
risculali in jurisdiclia jandarmilor ,,care este special destinati sireprime tulburirile populare atunci c6nd esle util si se deaexemple risundtoare." Mai mult, toli tiranii care se indepirtau de
parohiile Ior firi si posede un inscris din partea preotului ;i a
sindicului urmau si fie pusi :ub urmdrire, aresta(i si judecali decitre jandarmi ca vagabonzi.
Este adevirat ci, in aceaste monarhie de secol al XVII-lea,daci procedurile erau inspiimintitoare, pedeapsa era aproapeintotdeauna temperati. Se dorea mai mult se se produci teamidecat reu; sau, mai curAnd, oamenii erau arbitrari si violenfi dinobignuinti qi indiferenli, gi blAnzi din fire, dar gustul acestui feldejustitie se potrivea de minune. Cu cit pedeapsa era mai usoari,cu atat mai usor era uitat modul in care fusese pronunlad. Blan-delea hoterarii ascundea c6t de groaznici era procedura.
As indrlzni sI spun, pentru ce arn in mdni dovezile, ci nume-roase procedee folosite de citre guvemul revolutionar au avutprecedente si exemple in misurile luate fali de poporul de rdndin ultimele doui secole ale monarhiei. Vechiul Regim a fumizatRevoluliei multe dintre formele sale; aceasta nu le-a adiugatdecat atrocitatea care ii stitea in fire.
CAPITOLULTCum a fost revolutia politicl precedati de o
mare revolutie administrativi si despre consecintele pecare acest fapt le-a avut
Nimic nu se schimbase incd in fomra de guverndmAnt si dejacea mai mare parte a legilor secundare care reglementau conditiaoamenilor si administrarea afacerilor publice erau abolit.e sau
modificate.Desfiinlarea comitetelor de jurali ale corporatiilor si resta-
bilirea lor partiala ii incompleti alterase in profunzime toatevechile raporturi dintre muncitor si stepan. Acestea nn numai cis-au schimbal. dar au devenil mai nesigurc si rnli conslrirrpiL-toare. Polilia duminicald era distrus6, tutela statului era inciincompleti, iar artizanul, al'lat intr-o pozilis incomodi si irdecisd,intre puterea cenlrali si pation, nu stia foane exact care putca sA
il protejeze sau ffebuia si il struneasci. Aceastd stare de nelinisle
;i de de anarhie in care se glsea dintr-o dati inteaga clasi dc josa oraselor, a avut consecinte importante de indate ce poporul a
reapirut pe scena politici.Cu un an inaintea Revolutiei, un edict al regclui pcrturbase
in irttregimc organizarea justi.tiei. Fuseseri creatc mai multc juris-dictii noi, multe altele fuseserd abolite,5i toate regulile privrndcompetentele fuseseri schimbate. Or, in Franla, numirul celorcare erau ocupali fie sd judece, fie si execute hotiririle judeci-torilor, era imens. in realitate, toatA burghezia finea mai rnult sau
mai pulin de tribunale. Legea a avut, deci, ca efect bulversareabmsc6 a vietii a mii de familii in tot ceea ce privea starea sibunurile acestora, acordinduJe o bazi noud si prccari. EdictLrl
nu i-a incomodat mai putin pe impricinatii implicali in procesecare regiseau cu dificultate legea care le era aplicabili gi tribu-nalul care trebuia si ii judece.
lnsi ceea ce a tulburat viala privati a fiecirui cetilean a fostmai alcs reforma radicall pe care a suportat-o in 1787 admhis-tra.tia propriu zisi, care a dezorganizat mai intii trcburilc publice.
Am spus ci, in asa-numitele pays d'llecllon, adici pe aproapetrei sfcflul i din teritoriul Franlei, intreaga administrare a genera-
lititii era acor datl unui singur om. intendentul, care actiona nufari control, ci lirir chibzuinti.
in 1787, a tbst plasati alituri de acest intendent o adunareprovinciala ciire a devenit adeviratul administrator al linutului.De asemenea, in fiecare sat, locul vechilor aduniri parohiale si,
in cea nrai mare parte a cazurilor, al sindicr.rlui, a fost luat dc uncorp municipal ales.
Spiritul de unitate revolutionar domina deje atat de tare vecheaguverniife pe care Revolutia o va dest'iinta, incat o legislalie atat de
contrare celei precedente si care modifica atiit de complet nu numaiordinea treburilor publice, ci chiar pozilia oamenilor in societate, atrebuit si lie aplicati concomitent si peste tot aproape in acelasi fel,fird nici o consideratie fati de obiceiurile anterioare sau fatl deritualia specifica a fiecirei provincii.
S-a vizut bine cu acel prilej ce rol joaci obiceiurile in func-
lionarea institutiilor publice si cum se descurcl oamenii mult maiusor cu legile neclare si complicate, dar cu care sunt obi;nui{i de
multi vreme, decit cu o legislalie mai simpld, dar care este nouipentru ei.
Sub Vechiul Regim existau in Franta tot felul de puteri, carevariau la nesf6rsit in funclie de provincie qi dintre care nici unanu avea limite fixe si bine cunoscute, aslfel inc6t cimpul de ac-
liune al fiecireia era intotdeauna comun cu al celorlalte. Cu toateacestea, s-a ajuns la stabilireaunei ordini precise Ei destul de simplein organizarea treburilor publice; insi simultan, noile puteri, care
erau mult mai pulil numeroase, limitate cu griji ;i asemlnitoareintre ele, au intrat curand in contact si s-au amestecat unele cu
altele, creand cea mai mare confuzie gi reducindu-se adesea laneputinle.
Noua lege avea, de altfel, un mare defect, care si singur arti fost de ajuns pentru a o face foarte greu aplicabili, mai ales lainceput: toate puterile pe care le crea erau colective[Q].
Sub vechea monarhie, nu fuseseri cunoscute dec6t douifeluri de conducere; acolo unde administratia era incredintatiunui singur om, acesta actiona {iri concursul vreunei aduni.ri;acolo unde existau aduniri, ca de exemplu in asa-numitele przysd'itats ;t in orase, puterea executivd nu era incredintati uneipersoane anume; adunarea nu se limita la a conduce fi supra-veghea administralia, ci administra ea insisi sau numea functio-nari temporari pe care ii insircina in acest scop.
Cum nu se cunosteau decit aceste doui moduri de acliune.de cum se abandona unul, era adoptat celAlalt. Este destul deciudat ci, intr-o societate atat de luminati si in care administraliajuca de multi vreme un rol atat de important, nu s-a gandit nimenisi reuneasci cele doui sisteme, distingand, flrd si le separe,puterea care executi de cea care supraveghezi gi prescrie. Aceastiidee, care pare atit de simplS, nu le-a venit niciodatd; ea nu a fostdescoperiti decit in secolul nosfu. Aceasta este, ca si spunemasa, cea mai mare descoperire a noastrd in materie de adminis-tratle publice. Vom vedea urmarea practicilor mai vechi atuncicAnd, transpunind in politict obiceimile administrative aleVechiului Regim care era deiestat, Conventia nalionall a reorga-nizat in modul cunoscut sistemul de funclionare a Sterilor provin-ciale si al oraselor. Astfel, ceea ce fusese pind atunci o simpleincurclturi in organizarea treburilor publice, a dat dintr-o datinastere Terorii.
Adunirile provinciale au primit, deci, in 1787 dreptul de agestiona singure cea mai mare parte a situatiilor in care, p6niatunci, actionase doar intendentul; au fost insSrcinate, din ordinulputerii centrale, si fixeze cuanh.rmul birului si si asigure perce-perea acestuia, sI ordone ce lucriri publice trebuiau intreprinse gisi le punS in executie. I-au avut in directa lor subordine pe totilunctionarii de Ia directia podurilor si soselelor. incepand cu
in5oeclorul si lerminand cu supra\ egheloml lucrdrilor' Trebuiau
si ie der aceslora ordirele ce li se pdrcau Pourvllc' sa oea soco-
teala in fltl ministrului pentru [elul in care accsll luncllonarl sc
"Jiiuu a"'inau,otiri si si propuni ministrului retribulia pe care o*".^;-a;;^;"gherea
localititilor a fost incredinlafi aproape ili",.""-i^. "i-rrieduniri:
ele trebuiau si judece in primb inslarla
."a ,"n.i ,nar" parle a liliSiilor' litigii cere pdni atunct tnrau tn
etributiile intendenlului. etc' Dintre acesle Iunctrl' mulle nu. se
;;;;;";, ,;;i or,eri colectir e si care nu era responsabili in lara
In"i ott" in.,-i". De alt fel. cer nrri mare parle a celor care lrmau
sa exercilc xce:\te funclii se indeletniceau pentru prrma dala cu
treburi administrative." ""t;;;;. ;;;'ir irgit confuzia generrla a fost faprul ci tunct ia
de intendent a Io\l lnenlintlla chirr dacti intendenlul lusese redtrs
la ncpLttintu. Dupa ce i s-ir confiscal dreptul absolut de a lace
i"t,'i'i '-, *p,,. Lbligatia de a ;rjLrta rdunarea si de r supravegher
actiunile acesteia. Ci si cum un funclionar retrogradat s-ar.mai
iip'r* ,."-"a^ .u spiritul legilor care il deposedaserl de drcp-
tuii si ar fi dorit si le usurcze aplicarea!'-" C"""
"" t-" frtimpiat cu iniendentul s-a intamplat Ei cu sub-
rlcleralul. Alirturi de el. uzutpindu-i locul a fosl ptasati o adu'
nur"? ,ron,lit*erlt care lr;buia sd aclioneze suh conducerea
ldunirii pror inciale si potrivit acelorasiprincipii'Tol ceel ce cttnolsteln din f,clcle si din procesele-verbate ate
odun[.ilo. prouin"iale create in 1787 este c6' imediat duPi creare'
"i" "- i"irit ir,.rn rizboi surd sl uneori deschis cu intendenlii'
care nu isi foloseau exprienla acumulati decat penhu a impiedica
""ii* ir" lt..".o.i.lor lor. O adunare se pldnge ci nu poate smulge
Oi, .rai"if. i.a".fentului decit cu un mare efort actelc care ii sunt
,"a"t".". i. "f,i parte, intendentul este cel carc acuzi membrii
,arn"rii ,t. ,n."r.or"o .lc a-i ttzurpl atributiile pe c:rrc edicteJc'
sounc el, i lc mri lasa. El frcc rpel la lnLnisLru care uJesea nu ras-
rlr,rJ. ni,ni. s3u \c indoie:.te de 'puscle sale' pentru cd si pentru
il. .. ,.n,r, loala lumea. tucrurile srint la [clde noi si de obrcure-
Un.orii, oarnr."l stabileste ci intendentul nu a adminisfat cum
,]'.uut"'uio..tif" publice, ci drumurile pe care le-a consruit sunt
prosl ffasate sau prosl inlretinule. ca a lasal sZt cad' in ruini contu-
li*it..rr. se ai'lau in griia sa. Adesea. aceste adunari au eziliii
Jin .uuru neclaril,rlii u-nel legislalii alal de putin cunos(ute' isj
nimit reprezenranlii la dcpdnare penlru con:ulti'ri si tsi fumizeazr
ia.a in."r-" slaturi una-alteia. Intendentul d'Auch pretinde cir
se poate opune voinfei adunlrii provinciale carc autorizase inlpo-
zitarea unei localititi; adunarea afirmi c[ in aceasti problemit
intendentulnu mai poatc decat sa isi ^exprrme
opinia ri nu sI dea
ordire si cere adunirii pror inciale din I lc-dc-Frrncc pirerca asuPra
acestui lucru,Printre atatea incrimiliri si consultdri, functionarca admil.tis-
traliei este incetiniti sau chiar blocati; viala publici era ca si
suspendati. ,,Ine4ia domeniului public cste totali", sP-un1 adu,
narea provinciall din Lorena, care nu se face in aceasti privinlidec6r ecoul multcr altora: ,,toIi cerilenii cinstili sunt mahniti de
acest lucru".Altcori, noile administralii pAcituiesc prin exces de aotivitate
si de incredere in ele insele, fii-nd pline de un zel plin de agitalie
ii distrugitor care le insufli dorinla de a schimba dintr-o d.ati
vechile plactici si de a corecta in graba mare cele mai vechi abu-
zuri. Sut pretexiul ci de acum le revine supravegherea oragelor'
incep si idmit i.tt"r" singure problemele comulLale; intr-un
.rrant, i, dorinla lor de a imbunetdti lucrurile, sfdrsesc prin a
incurca totul.Acum, daci ne gindim bine la locul.extrem de important pc
care il ocupa deja de multi vreme in Franla adminisffatia publk'ir'
la mullimea de interese pe care le influenla zilnic, la tot ceea cc
dephdea de ea sau avea nevoie de concursul siu; dacl ne glndil lt
ci oamenii contau deja mai mult pe ea dec6t pe propriile forlc c;l
si-qi rezolve problemeie, sd-si tavorizeze profesiile, si-si asigtttc
subzistenta, si-si traseze qi intrelini drumurile, sd-si pistrezc
linigtea qi s6-si garanteze bunistarca, vom avea o idee desprc
numirul'imens de oameni care au fost afectali personal de ritul
care micina administratia.insi defectele noii organiziri s-au ficut simtite cu precldcrt:
la sate; acolo, ea nu a modilicat doar raportul dintre puteri. ci a
'l {
schimbat dintr-o dati pozilia fiecirui individ gi a pus in contact siin conflict toate clasele sociale.
h I 775. cand Turgot i-a propus regelui si reformeze admi-nistratia rurali, cea mai mare piedicd intdlnitl, asa cum ne-ospune el insusi, a fost cea proveniti din repaftizarea inegali a
impozitelor. Cici, cum si faci se ac|oneze in comun qi si decidiiimpreun'i asupra problemelor parohiei - dintre care cele mai im-portante privesc fixarea, stringerea qi folosirea taxelor - oamenicare nu sunt supugi in mod egal acestei plili si dintre care uniise sustrag in intregime acestor sarcini? In fiecare parohie se aflaugentilomi si fele bisericesti care erau scutite de Ia plata birului,lirani care erau scutiti in intregime sau parlial gi allii care ilpliteau in intregime. Era ca si cdnd ar fi existat trei parohii dis-tincle, fiecare necesitAnd o administralie aparte. Dificultatea erade nerezolvat.
intr-adevir, niciieri nu erau mai vizibile diferenlele de impo-zitare ca in lumea satelor, niciieri populalia nu era mai bile im-pafiite in grupuri diferite si adesea dusmane unele altora. Pentm a
oferi satelor o administratie colectivi;i o guvernare liberi inci-pienti, ar 1i rrebuit mai intai ca toati lumea si fie supr.rsi acelorasiimpozite qi si se diminueze distarta care separa clasele sociale.
In 1787, cind s-a realizat ln sf6rsit aceasti reformi, lucrurilenu s-au petrecut asa. in inreriorul parohiei s-a men!inul vecheaimpe4ire pe ordine si inegalitatea impozitelor care era semnul celmai evident al acestei impirtiri. Cu toate acestea, intreaga adm!nistratie a fost llcredinlatl unor corpuri electiye. Acest fapt a avutimediat conseci-nte dintre cele mai deosebite.
Atunci cind era vorba si fie aleqi functionarii municipali,preotul si seniorul nu se puteau prezenta pentru cI aparJineau, se
spunea, ordinelor nobilimii si clerului; or, aici era chematd inprincipal Starea a Treia penlru a-si alege reprezentantii.
Cu toate acestea, o dati ales consiliul municipal, preotul si
seniolul deveneau mcrnbri de drept ai acesiuia. Cici nu ar fi fostpotrivit ca doi locuitori atit de distinsi ai parohiei s.l fie abscnlide la conducere. Seniorul chiar ii prezida pe consilierii municipaliLi alcgcrca cilora nu contribuise, insi nu trcbuia sI se amestece
in cea mai mare parte a acliunilor acestora. De exemplu, cind se
hotirau cuantumul si repartitia birului, preotul 9i nobilul nu
puteau se voteze. Nu erau ei amindoi scutiti de acest irnpozil? La
iandul slu, consiliul municipal nu putea sI schimbe nimic in ceea
ce privea capitatia plititi de cei doi; aceasta contirua si fie fixatd
de cifte intendent dupd proceduri speciale.
De teami ca acest preqedinte, care era izolat de corpul pe
care se presupunea ci il conduce, si nu exercite in mod indirect
o influenti contrard intereselor ordinului din care nu fecea parte,
s-a cerut ca voturile fermierilor sii si nu fie numirate. Iar adu-
nirile provinciale, consultate asupra acestri punct, au gisit aceastl
reclamatie foartejusti si conlbrml cu principiile generale. Ceilalligentilomi care locuiau in parohie nu puteau si intre in rendurile
acestui corp municipal format din oameni de rnnd, decdt daci
erau alesi de cdtre lirani, qi atunci, asa cum are grijd si remarce
regulamentul, nu mai aveau dreptul si reprezinte declt ilteresele
Stirii a Treia.Seniorul nu mai apirea in consiliu dccit pentru a se supune
in intregime vechilor sdi supuqi, deveniti dintr-o datl stlpinii sii;el era mai curind prizonierul dccit geful lor. Se pirea ci scopul
pentru care fuseseri adunali acesti oameni intr o asemenea ma-
nieri era mai putin de a-i apropia, cit de a-i face si vadi mai clar
care erau diferenlele dintre ei qi cit de contrare le erau interesele.
Sindicul era in continuare acel flinclionar discreditat ale cltuiinslrchiri nu erau cxercitate decat prin constr.lngere, sau condilia
sa se imbunitdlise odati cu cea a comunitilii al cdrei agent
principal rlminea? Nimeni nu stia cu precizie acest lucru. Am dat
peste o scrisoare din 1788 a unui husar dintr-un sat care este in-dignat ci a tbst ales sd indcplineasci functia de sindic. ,,Aceasta'spune el, contravirc tuturor privilegiilor funcliei mele." Contro-lorul general rispunde ci idcile acestui individ trebuie modificate
,,si cI trebuie si i se explice cd ar trebui si fie onorat ci a fost ales
de citre concetllenii sii si ci, de altfel, noul sindic nu se maiaseamini dcloc cu vcchii funclionari care purtaseri p6ni atunci
acelasi nume, si ci trebuie si se astepte la mai multi considcralie.1!n p"r,i1ca puterii ccntrale."
I
Pe de alti. parte, vedem locuitori de vazd ai parohiei, sau chiargentilomi, care se apropie deodatil de tirani, de cum acestia devino for1i. Seniorul care Avea drept de inalti jurisdictie in impre-jurimilc Parisului se pl0nge cA edicrul il impiedici sa ia parre,chrat ca simplu cetdtedn,Ia actiunile adunirii parohiale. Alriiconsimt, ,,din devotament fati de binele public, spun ei, sI inde-plheasci chiar lunctia de sindic."
Era prea tirziu. Pe mdsuri ce oamenii din clasele bogate seapropie de popor si se striduiesc si se amestece cu el, acesta seretrage in izolarea care i ftrsese intpusi, apirdndu-se. Existl adu-niri municipale ale parohiilor cale reflizi si il primeasci in s6nullor pc senior; altcle fac tot felul de mizerii chiar oamenilor de r6ndatunci cend sunt bogati. ,,Sun1em infonrrati, spune adunarea pro-vinciali din Normandia ini'erioari, ci mai multe aduniri mr.rnici-pale |!u refuzat si ii primeasca in sinul lor pe proprietarii dinpropria parohie proveniti din r6ndul oamenilor simpli, pe motivci nu isi aveau domiciliul acolo, si asta in conditiile in care eraneindoielnic ci ci aveau dreptul si facA parte din adunare. AIteaduniri au reluzat chiar si ii accepte pe fermierii care nu aveauproprictiti pe teritoriui ptrrohiei."
Astfel deci, chiar inainte de a fi modificate principalele legicare reglementau conducerca statului, totul era deja nou, confuz,iar legile sccundare se aflau in conflict unele cu altele. Ceea cerf,misesc in funttitrne cra \lxbit \i. ca si Ticein asa. nu mai eristanici o singuri lcge a cirei abolire sau rnoditicare imediatd si nuil fost anuntati chiar de cdtre putcrea centrali.
Ac:eastir reinnoire brusci gi genl--rali a tuturor legilor si afuturor practicilor administrative, care a precedat la noi revolutiapolitici si despre care abia se mai r.orbeste astilzi, constituia totusiuna dintre cele mai mari ristumeri intalnite vreodatd in istoriauncl marinatiuni. Aceasti primi revolutie a exercitat o influenlidecisiva asr-rpra ceiei de-a doua si a ficut din ea un evenimentdileril iali dc toate evenimcntele sinrilare care avuseserl loc pfuriatunci in lumc si felir de celc care au avrrl loc ulterior.
Prima rcvolutie englezlL, care a risturnat inireaga organizarepolitici a acestei tirri, duclnd pdnir la abolirea monarhiei, nu a
afectat decat in mod superficial legile secundare si nu a schimbataproape nimic la nivelul cutumelor si al obiceiurilor Justitia siadministratia au pdstrat aceleasi forme si au urmat aceleasi pro-ceduri ca si in trecut. Se spune ci in plin rizboi civil cei l2judecitori ai Angliei au continuat si facl de doui ori pe an turulcu4ilor cujura(i. Revolutia nu a agitat, deci, totul deodati. Efectelesale au fost limitate, iar societatea englezi, chiar daci agitati deluptc la vdrf, a rimas neclintiti la bazd.
Dupa 1789, am vizut la rdndul nostru in Franta mai multerevolLrtii care au schimbat in totalitale intreaga structurA de gu-vemare. Cea mai mare parte ne-au luat cu totul pe nepregltite siau fost infiptuite cu lbrta, violAnd in mod deschis toate legileexistente. Cu toate aceslca, dezordinea pe care au produs-o nu afost niciodati nici de lungi duratd, nici generali; abia daci au fostsimtite de citre cea mai marc parte a natiunii, trecnnd uneori abiaobservate.
Explicalia o gisim in faptul cii. dupi 1789, orgarrizarea admi-nistratiye a remas intotdeauna in picioare in mijlocul ruinelorconstituliilor politice. Se schinrba persoana principelui sau iormaputerii centrale, insi mersul zilnic al lucrurilor nu era nici intre-rupt, nici tulburat; ficcare conthua si lie supus, in cercul micilorafaceri care il interesau ln mod deosebit, Iegilor si obiceiurilor pecare le cunostea- El depindea de puterile secundare cdrora fuseseinrotdeauna obisnuit sir li se adreseze si de obicei avea de-a facecu aceiasi lunctionari. Circi, desi cu prilejul fieclrei revolutiiadministratia era dccapitari, corpul acesteia rlmanea intact si pljnde viati: aceleasi functii erau indephnite de cirre aceiasi functio-nari; acestia isi perpetuau spiritul si practica, trangresand diversi-tatea legibr politice. Judecau si arininistrau in numele regelui,apoi in numcle republicii qi in cele din urmd in numele impdra-tului. Apoi. roala se intorcea din nou, si reincepeau si adnrinis-treze si si judece in numele rcgelui, al rcpublicii si al impiratului,mereu aceiasi si mereu la fel; cici ce ii interesa pe ei care eranumele stlpanuiui? Sarcina lor era mai putin aceea de a fi bunicetateni, cat de a fi brmi administrarori si buni judccirtori. De cum
li
l
iI
7
-
I
a trecut primul culrcmur, se pirea cI nimic nu se mai schimbasein tare.
In momentul in care a izbr.rcnit Revolutia, aceasle pafie aguvemirii care. chiar daci subordonati., se face simtiti zi de ziinyiata cetlteanului, influentdndu-i in mod continuu si eficacebunAstarea, locmai lirsese dezorganizati in intregime: adminis-tra{ia publici isi schimbase dintr-o dali toli funclionarii si isireinnoise toate reguJile. I-a inteput, statul nu a perut se fie preaafectat de aceasti importanti reformd; insd toli francezii auresimtit-o dureros. Ficcare a lbst afectal in conditia sa sociale, inobiceiurile sale, in meseria sa. O anumiti ordine si regularitatecontinuau sA se mentini in problemele cele mai importante si celemai generale. Dar deja nimeni nu mai stia cu precizie nici cui sii se supuni, nici cui sir i se adreseze ;i nici cum si actioneze inproblemele personale, dc mai mici impofianti, care formau inseviata de zi cu zi a societltii.
Nemaifiind, deci, siguri pe nici una dinfte pd4ile sale consti-tutive, natiunea intreagd a putut fi pusi in miscare dintr-o singurAloviturd, producind cea mai mare ristumare si cea mai ingro-zitoare confuzie care a existat vreodatl.
CAPITOLUL8Revolutia este rezultatul direct al tuturor
evenimentelor care au precedat-o
Vreau, in incheiere, si sftang laolalti unele dintre caracte_risticile pe care le-am infdtisat deja in mod individual, pentru avedea cum rezulti Reyolutia in mod direct din Vechiul RegimcAruia tocmai i-am ficut portretul.
Daci ludm in considerare faptul ci la noi sistemul feudalabandonase in modul cel mai evident institutiile care puteau siapere sau sI protejeze interesele cetdtenilor, mentinlnd insi totceea ce putea 1l mai deranjant sau diundtor in el. nu vom mai fiatet de surprinsi cd Revolutia care trebuia si aboleasci in modviolent vechea organizare a Europei a izbucnit in Franta maicurdnd dec6t in altl parte.
Dupd ce sia pierdut vechile drepturi politice si a tncetat, maimult decat in oricare alti parte a Europei feudale, si mai admi_nistreze si si conducd, nobilimea francezi nu numai ci si-a pis_trat imunitilile pecuniare si avantajele individuale, ci chiar si le_amirit. Devenind o clasd subordonati, ea nu inceta si rdmdni inacelasi timp o clasi privilegiatd si inchisi. Forma, asa cum am maispus-o, din ce in ce mai putin o aristocra[ie si din ce in ce mai multo casti. Dacd suntem atenti la aceste lucruri, nu ne vom mai miraci privilegiile nobilimii au pirut at6t de inexplicabile si de deres-tabile francezilor si ci, la vederea acestora, pofta pentru democraties-a aprins in sufletul lor atat de tare incat mai arde si astizi.
Aceasti nobilime, care ere separatd de clasa mijlocie, pe careo respinsese din s6nul sdu, si de popor, a cirei dragostc o picr_
I
I
I
I
duse, se gdsea izolatd in mijlocul na.tiunii. In aparen$, ea pireasi fie floarea unei armate, insA in realitate nu reprezenta decet uncorp ofileresc firi soldali. Daci ne gandim la toate acestea, vomiltelege cum, dupi o mie de ani de rezistent6, nobilimea francezla putut fi ristumatd intr-o noapte.
Am iultat in ce fel conducerea regelui, dupi ce a abolit liber-tdiile provinciale si s-a substituit puterilor locale in trei sferturidin. teritoriul Frantei, a monopolizat toate afacerile, atat cele mari,cat si ccle nlici. Am aritat, pe de alti parte, cum, ca o consecinfanecesari, Parisul a devenit stipinul [[rii a cerei capitd6 fusese,sau mai bine zis, s-a substituit el insusi t6rii. Aceste doud fapte,specilice Franlei, ar fi dc ajuns la nevoie pentru a explica in cefel a putut o rizmerild si distrugi din remelii o monarhie caresuportase timp de atatea secole socuri mult mai violente, o mo-narhie care in preziua prlbusirii sale pfuea de nezdruncinat chiarsi celor care o Yor ristuma.
Franla fiind una dintre tirile Europei in care orice formi devia16 politici era de mult timp complet distrusl, in care indiviziipierduseri cu totul rutina afacerilor, obisnuinla de a inlelegefaptele de zi cu zi, practica miscirilor populare gi chiar noliuneade popor, estc usor sd ne imaginim cum au putut sa se a.runce totifrancczii deodati intr-o revolulie teribili fird ca mdcar si o vadi,cei mai ameninlati dintre ei mergind in primele rdnduri ;iinsircindndu-se si deschidi cet mai iarg acest drum.
Nu mai existau institulii libere si, in consecinli, nici clasepolitice, nic^i corpuri politice functionale si nici partide organtzalesi conduse. [rI lipsa tuluror acestor ib4c regulatoare, la conducereaopiniei publice rendscute se vor gisi doar filozofii. in consecinll,era de asteptat ca Rcvolutia si se conducl mai pulin in funclie deanumiti factori concreti, cat urmind principii abstracte si teoriigenerale. S-ar 1i putur prezice cd, in loc sl fie atacate in modseparat legilc dAunitoare, vor fi lovite toate deopotrivd, dorindu-se inlocuirea vechii organiziri a Frantci cu un sistem de condu-cerc nou. conccpr.lt de catre scriitori.
Cum Biserica se gisea in mod natural in stransA legituri cttycchile institutii care trebuiau distruse, nLr incipea indoiali cd in
paralel cu restumarea puterii civile, aceasti revolu{ie va slibi sireligia. Din acel moment. era imposibil sI spui la ce indriznelinebenuite putea impinge spiritul novatorilor care erau eliberali inacelasi timp de toate impedimentele pe care religia, obiceiurile si
legile le impun imaginaliei oamenilorCel care ar fi studiat cum trebuie starea lerii ar fi prevezut cu
uqurinli cd nu exista indrdzneal[ atat de mare incat si nu poatifi incercati, si nici violenli care sl nu fie suportate.
,,$i cu asta ce! protesteazi Burke intr-unul dintre elocventelesale pamflete, nu gisim mlcar un om care si rlspundl de cel maimic district; mai muh, nu vedem micar unul care si poati ris-punde de un alt om. Fiecare este arestat ln propria casi firi siopuni rezistenle, fie ci este vorba de un regalist, de un moderalsau de oricine altceva." Burke nu stia in ce condilii am fost lisalipe mina noilor nostri stipani de citre monarhia pe care o regrcta.
r Administratia Vechiului Regim le-a inliturat francezilor posibili-tatea si dorinla de a se ajuta reciproc. In momentul in care a izbuc-nit Revolulia, am fi clutat fdrd izbindd in cea mai mare pafle a
Franlei 10 oameni care sd fi fost obifnuili si aclioneze in comunin mod regulat si care si vegheze de unii singuri la sigurantapersonali. Aceste lucmri intrau in competenla putcrii centralc. inaceste conditii, puterea centrali, care cdzuse din mdinile adminis-traliei regale in cele ale unei aduniri suverirne si iresponsabile dinpunct de vedere politic si care din blindi devenise violenli, nna gesit nimic in cale care sd o opreasci sau sir o intirzie vreunmoment. Aceeasi cauzi care rdstumase atat de uqor monarhia a
fAcut totul posibil dupi pribusirea sa.
Toleranla religioasA, blandelea conducerii, omenia si chiarbunivoinla nu ftiseseri niciodatd propoviduite si recunoscute maipe larg ca in secolul al XVIII-lea; chiar r:izboiul, care reprezintiultimul addpost al violenlei, devenise miti rar qi mai moderat. Si
totusi, din mijlocul unol moravuri atat de blande se va nasterevolutia cea mai inumanil Toatd aceasti imblinzire a moravu-rilor nu era ins6 doar o aparen(i; cici, de cum s-a potolit furiaRevolutiei, am vizut cum calmul de dinainte s-a rispindit dinnou in legislalie qi a pitruns in toate practicile politice.
Contrastul intre blende,tea teoriilor si violenla practicilor,care a reprezentat una dintre caracteristicile cele mai bizare zleRevolutiei franceze, nu poate surprinde pe nimeni atata vreme catintelegem cI aceasti revolutie a fost prcgdtiti de citre clasele celemai cultivate ale natiunii gi pusi in practicd de ci.tre cele maiinculte si mai primitive. Cei dint6i nu aveau nici o legrture caresi ii uneascd, nu stiau sd se infeleagi intre ei si nu aveau nici uncontrol asupra poporului. in consecinti, de cum au fost distrusevechile puteri, poporul a devcnil instantaneu forta conducitoare-Aculo Lrndc nu Buverna in moLl direct. el a imprimat noii con_duceri spiritul siu. Pe de alti parte, dacd ne gandim la modul incare acest popor a triit sub VechiLrl Regim, nu ne va fi greu sdnc imaginim ce putea deveni.
Chiar specificul situatiei salc i-a conlerit o serie de calititirarc. Bliberat de timpuriu din serbie si de multi vreme proprietaral unci buciti de pimint, mai mult izolat decnt dependent, iiranulse.arita plin de sobrietate si mindrie; era hirsit in $eutaIi,indil'erent fala de ralinamentele vietii, resemnat in fata c;lor maimari riutiti si dirz in caz de primejdie - neam simpiu si plin debdrbi,tie,
^care va popula acele armate putemice care vo.incovoia
Europa. insi aceleasi cauze ficeau din el un stip6n periculos.Secole de-a rindul, fusese aproape singurul carl si-fie supustuturor abuzurilor, triise izolat, hdnindu-se in ticere din propriileprejudecdfi, din invidie si urI. Greuririle acestei vieli l-au inririt,fdcinduJ capabil sd indure absolut totul, si in acelasitimp si facipe toate lumea si sufere.
In aceasti stare se gdsea poporul atunci cAnd, pundnd mdnape_pulere. s-a apucat sd desdvdrseascA de unul singur opera Re_volutiei. CArtile fumizaseri teoria; el s-a insarcinal cu practica.pun6nd ideile scriitorilor in acord cu propria violenti.
Cei care, citind aceasti carte, au studiat cu aientie Frantasecolului al XVIIIJea, au putut vedea nasterea si dezvoltarea ins6nul ei a doui sentimente predominante, care nu au fost con-temporane si nu au tins intotdeauna citre acelasi tel.
Primul, mult mai profund si venind de foarte departe, esteura violentd si de nestins fati de inegalitate. Ndscutd si hrinitl
chiar din contactul cu aceasti inegalitate, Lrra ii inrpingea de multivreme pe francezi, c o lbrti conlinui si irL zrrribili, si distrugidin temelii tot ceea ce mai rirnAnea din itrstirririile Evului Mediusi, pe terenul rimas liber, si construiasci o societate in careoamenii si fie atat de asemirnitori si conditiilc sociale atet decgale pe cat poate supofla umanitatea.
Cel de-al doilea sentiment. mili reccnl si ntai pulin impim6n-tenil, le insufla dorinla dc a trari nu urrai in egalitate, ci si inlibertate.
Citre sfdrsitul Vcchiului Regim ambclc sentimente sunr totalet de sincere si par la fel de plinc dc vi,_rt:i. l_a inceputul Revo-lu1ic!. ele se intilnesc; se amesleci si se conlundi penttx unmoment, se incdlzesc reciproc in Lrnna accstui contilct, pentru ainflicira in cele din urrnd intreaga suflare a Frantei. ,89
este fardindoiali un timp al lipsei de cxperic.ntl, insir si al generozititii,entuziasmului, birbitiei si mfuetici, lintp de nemuritoare aducereaminte, cAtle care se vor intorce cu acimiratie si rcspect privirileoamenilor attinci cend cei care l-au cunoscut si noi insine vomfi dispimt de multi vreme. Atuirci francezii au fost itrit de mandride cauza lor si de ei insisi inc6t au crczut ci puteau fi egali inlibertate. in piira d.,ro"iu1ic au plasat, deci, peste tot institutiilibere. Nu numai ca au \[ar;mrt ilecd5ti lcgi5l3lje irrvechjti careii impi(ea pe oameni in caste, corporatii si clase si care ficea cadrepturile lor s[ fie inci si mai inegale decat starea social6, ci audistrus dintr-o singuri. loviturd si celelalte legi, opere mai recenteale puterii regale, care deposedase natiunea de dreptul de a seconduce in mod liber si plasase alituri de fiecare francez gu-vemul, care si ii fie educator, tutore si, la nevole, asupritor. Dis-parilia guvemirii absolute a dus 1a disparilia centralizirii.
Insi atunci cdnd aceasti generatie viguroasd care incepuseRevolulia a fost distruse sau slebitd, asa cum se intdmpld de obiceicu orice generatie care inaugureazi astfel de misciri; atunci cAnd,urmand cursul natural al evenimentelor de acest fel, dragostea delibertate a fost descurajati si slibitl de anarhia si dictatura populard;si c6nd naliunea buimaci a inceput sd-si caute pe dibuite stepanul,guvemarea absolutd a gisit oportunititi extraordinare pentru a
-!
r
,i
Irl
Ifideli aceluia$i sco-p, av6nd aceeasi ardoare incepe{enate si uneorirenaste si a se impimanteni. Aceste oportunititi au fost cu usu_rinla descoperile de cAlrc geniul celui care urma sa fie in acelasitimp continuator-ul si distrugitorul Revolutici.
Vechiul Regim cunoscirse, intr-adevdr, un intreg ansamblude institulii modcme care, nemaifiind ostile egalitttii, puteaufbarle usor sI se integreze noii societdti, oferind insl in icelasitimp despotismului inlesniri deosebite. Daci le ciutim printrerimisilele celorlalle institulii, le vom regisi cu siguranil. Elediduseri nastere odinioard unor obiceiuri, sentimente si idei carea\ eau lendinla de a-i rinc pe oamerri inrr-o stare de dirizare sisupunctel Jcc\t lucru r fost reinviat si tolosit. Ccntralizarea a lo..tscoasl dintre ruine si restaurati. in acelasi timp, cum tot ceea ceputuse si se opund odinioarir centralizirii a remas in starc deruili, din strdfundurile natiur.rii care tocmai ristumase monarhiaa iesit brusc o putere mult mai intinsi, mult mai amenunfitA, multm:ri absoluti dcc l cea care fusese cxercilalx dc calre oricaredintre rcgii nostri. Actiunea a pimt de un curaj extraordinar, iarsuccesul siu nem:rivlzut, pentru ci toati lumea se gAndea doar.laceea ce era vizibil ;i uitase ceea ce vizuse mai demult. Asupri_toml s-a pribusit, insi a rimas ir uma sa lucrul cel mai importantdin intreaga sa opcri; guvemul era mort, insi administratia con,tin'.la sir triiasca si, de atunci incoace, de fiecare dati cind s-adoril iniiiturarea puterii absolute, poporul s-a limitat si puniligura Libertilii pe umerii unui corp servil.
De la inceputul Revolutiei si pini in zilele noastre, vedem inmod repetat cum pasiunea penlru libcrtate se stinge, apoi renaste,apoi se stinge din nouj pentm a renaste inci o datl; acest lucru vacontinua pentru multi yle re, pentru cd aceaste pasiune variminc intotdcauna ncexperimentati si prost organizati, usor dedescurajat, de lnspaimantat si de invins, superficiald si trecitoare..ln acest timp, pasiunea pentru egalitate ooupi in continuare loculprincipal in inimile oanenilor, pe care oricum le-a cucerit ceadintli, atasindu-se de sentimentele cue ne sunt cele mai dragi. intimp ce pasiunea pentru libertate esle mereu schimbaloare. sediminueazi, cleste, se intirestc, sau sliibeste in fimctie de eveni-mente, pasiunea pentru egalitatc este intoldeauna aceeasi. mereu
oarbd, gata si sacrifice totul celor care ii permit sfse manifeste si siofere guvemului domic si o favorizeze ji sd o satisfacd obiceiurile,ideile si legile de care are nevoie despoiismul pentru a domni.
Revolutia francezd ar fi de neinfeles pentru cei care ar dori slpriveascl dom la ea; singura lumini care ar putea_o clarifica trebuiecdutati in perioada care o precede. Firi o bund inlelegere a vechiisociel6li, a IegiJor, defectelor. prejudecArilor, lipsurilor si mdretieisale. nu vom intelege niciodatd ce au ficut franc;zij in cei 60 de ;nicare au urmat Vechiutui Regim. insi nici aceasti analizd nu ar fisuficienti_ fird inlelegerea naturii insesi a natiunii noastre.
Cind mi gindesc la aceasti naiiune, o gisesc in sine maiextraordinari dec6t oricare dintre evenimentelelstoriei sale. A maiexistat vreodati o singuri natiune precum cea france zit? Atdt deplini de contraste si at6t de radicald in actiuni, conducdndu_se mair,null cy
^aiulo:ut simruritor si mai purin cu cet ,id;;;i";, ;;;_ducind inlotdeauna mai mult rdu sau mai mult bine dec6t era de
asteptat, aflandu-se c6nd sub nivelul comun al umanitilii, cAnd icu mult deasupra; un popor ca-re a rimas atat de neschimiat inceea ce^prive;te principalele sale sentimente incat poate fi recu_noscut in portretele rcalizate cu douA sau trei mii de ani in urmi, ]
insi in acelasi rimp atar de labil in oprniile si gusturile sat" ,itni." ]
incel.sferseste prin a deveni de nerecunoicut chiar si pentru .l Iinsusi, rdmindnd lot atat de surprins ca si striinii d" ce., c" itocmai a facut; cel mai sedentar si mai obisnuit dhtre popoare iatunci cand esre lSsat de unul singur, dar gata si ajungjpini la i
capitul lumii gi si fie capabil de orice indrdzneaia aici a tostsmuls in
_ciuda vointei sale din locuinta si din obiceiurile sale;
nesupus din fire, dar acomodAndu-se foarte bine totusi cu puterea iarbitrarl si chiar violentd a vreunui principe sa, a ,roi iuu".nlegal gi libea organizat de cdtre reprezentan,tii cetitenilo;astlzidusmanul decla-rat al oricirei forme de supunere, m6ine aser_vindu-se cu o pasiune de care nu dau dovadi nici micar natiunilecele mai inzestrate pentru acest lucru; guvemat firi intreiuoerepenlru o perioada atdt de lunga incal nimeni nu ar suporta o. lnsddevenit de neguvemat de indatd ce se di pe undeua un ._";;i;
11n
de rezistenti; picilindu-qi astfel sdpanii, care se tem de el Iieprea mult, lie prea pulin; niciodad atat de liber incat sI nu poate
recldea in servitute, insA nici atat de aservit incit sd nu isi maipoatl scutura jugul; gata de orice, insi nefiind exceplional decat
in rizboi; iubitor mai curdnd al norocului, fo4ci, succesului,
strilucirii si lamlci, dectt al adevdratei glorii; mai capabilde acte
de eroism decAt de acte de virlute, dc inspiralie decit de bun siml;
capabil mai curdnd si conceapi planuri mdrele decit si desi-r,irseasci o m:Lre intreprindere; cea mai strdlucitoare ;i cea maipericuloasl dintre naliunile europene, cea mai potrivitl s[ devinirnnd pe rind obiect de admiralie, de ur[, de mild, de groazd, irslniciodatiL de indit'erentd.
Doar aceasti natiurre p[tea da nastere unei revolutii atit de
neasteptate, radicale si impetuoase in desfiqurare ;i totusi atit de
plini de revenili, de fapte si de exemple contradictorii. Firi mo-
tivelc pc care le-zrm menlionat, lrancezii rru ar fi ticut niciodadRevolutia; insi trebuie sI recunoastem ci toate aceste motiveIaolalti nu ar fi putut sd explice izbucnirea unei revolutii aseml-nitoare in aiti parte decat in Franla.
Iatir-mi ajuns pini in pragul acestei revolutii memorabilc;pentru moment. nu am si intru in subiccl; poate am sI pot se o fac
cAt de curin<i. insi atunci nu ii voi mai analiza cauzele. Voi exa-
mina Revolutia propriu-zisi.;i voi indrizni in cele din urmi sianalizez societatea care a rezultat de pe unna ei.
NOTELE LUI TOCQUEYILLE
[A] - pagina 35: Pxlerea dreptului ruman in Germunia. Felul in care ela inloruit dreptul germdnic. La sfarsitul Evului Mediu, dreplul roman a devenilprincipalul si aproape singurul obiecr de studiu al iegistilo. Sermani; in aceaepoci, cei mai multi dintre ei isi faceau de altfel educatia in afara Germaniei,in universitetile din Italia. Acestia, care nu erau stipanii societrllij politice, darcare aveau sarcina de a explica si de a aplica legile acesteja, nu au reusil siaboleascd dreptul german, dar L-au defomrat in asa fel incet si-l faci si intrecu forta in matricea dreptului roman. Ei au aplicat iegile romane la lot ceea cepirea si aibi in instituliile germanice o analogie, fie si indepatrrati, cu iegis-lalia lui Justinian; ei alr introdus astfel un nou spirit si noi uzaje in legisla(ianationale, care a fost incetul cu incetul atat de mult modificati incat, in secolulal XVlIJea, ea ajunsese de nerecunoscut. Ea era inlocuiti de un nu stiu ce carcera inci germanic, cu numele, si roman, in fapt.
Am toate motivele si cred ci, in acest demers al legistilor, muite din con-diliile vechii socieleti germarice, mai ales cele ale !iranilor, s,au inriuiilit; multidintre cei care reusiseri si-si pistrcze in intregime sau in parte libertitjle sauposesiunile le-au pierdut atunci prin inlermediul unor asimiliri savante cucondiria de sclavi sau de emfileoli romani.
Aceastl transformate gradualA a dreptului national si eforturile inutilefecute^ pentru a i se opune se vid foarre bine in istoria Wurtembergului.
Inci de la nasterea comitatului cu acest nume, in 1250, si pani la creareaducatului, in 1495, legislatia esre in intregime indigeoi; ea se compune dincutume, din legi locale ficute de citle orase sau de cltre cunile de senoiri, dinstatute promulgate de cdtre stiri; exceptie fdceau doar problemele ecleziastice,care emu reglementate de un drept striin, dieplul canonic.
hcepand din 1495, caracterul legislatiei se schimbi: dreptul rcman incepesi pdtrsndd, doctorii, asa cum erau numiti ei, cei care studiaseri dreptul in sco-lile striine intri la guvemare si pun stipanire pe marile curti de judecate. Dela inceputul si pAni la mijlocul secolului al XV-lea, societalea politicd duce
it
tr
r;oc,{'
227
