Download - Actualitatea Romaneasca

Reportaj BBC: Românii ausentimente ambivalentecând vine vorba de lucrulîn străinătate

Un primar din Italia a găzduit de Crăciun o familie de romi din România

Bologna: Un român s-a sinucis după ce a dat focapartamentului în care locuia

Revelionul Badantelorsărbătorit la Roma

ROMÂNI ÎN LUME

ROMÂNI ÎN LUMEPe de altă parte, Pickles a decla-rat că nu are încă date referi-toare la estimările numărului deimigranţi care ar putea ajungeîn Marea Britanie după ce vorprimi drept de muncă şi de şe-dere în decembrie şi doreşte săsolicite informaţii suplimentarepentru a lansa un scenariu "desperiat".

Dar "având în vedere că avem ocriză de locuinţe, orice aflux din Ro-mânia şi Bulgaria va crea probleme,

nu doar în ceea ce priveşte piaţa im-obiliară, ci şi piaţa locuinţelor so-ciale", a adăugat el.

El a subliniat că mulţi români deja s-au stabilit în estul Londrei.

Marea Britanie a impus restricţiitemporare pe piaţa muncii pentruromâni şi bulgari, dar acestea vorexpira în decembrie şi nu vor maiputea fi prelungite, conform legisla-ţiei europene.

Pickles a precizat că consiliile localeiau măsuri pentru a se pregăti pen-tru o posibilă creştere semnificativăa numărului de persoane care se vormuta în Marea Britanie din cele douăţări anul viitor.

"Ştim mai multe cartiere care au unnumăr mai mare decât cel mediu deromâni, astfel că mă aştept săvedem afluxuri în estul Londrei,unde se află în mod predominantacum", a spus el, în emisiunea Sun-day Politics la BBC.

Un nou "aflux" de români şi bulgari ar crea probleme

în Marea BritanieMinistrul britanic al Comunităţilor,Eric Pickles, a avertizat că un nou

"aflux" de români şi bulgari arcrea probleme suplimentare legate de locuinţe în Marea

Britanie, potrivit BBC News.

“Nominalizarea unui ministru delegatpentru diaspora de către USL estedoar un simplu exerciţiu de imagine”

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 11 | NUMĂRUL 01 | ITALIA ŞI SPANIA | 12 IANUARIE - 25 IANUARIE 2013 | GRATUIT

WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO

SOCIAL

PAGINA 8

SOCIAL

PAGINA 9

Schimb de focuri între imigranţi români şi albanezi în Italia

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 9

“Vom asculta problemeleromânilor şi nu ne vom feride critici sau sugestii”INTERVIU - Alexandra Cârstea

POLITIC

PAGINA 13

PAGINA 9

PAGINA 11

PAGINA 3PAGINA 4

SOCIAL POLITIC

O televiziune din Italia va difuzaemisiuni în limba română, în cola-borare cu o televiziune din Braşov

PAGINA 2

EDITORIAL

Insula...de spiritualitate şi credinţă

PAGINA 6PAGINA 6Acord încheiat între Cartel Alfa şi Patronato ACLI din Italia Comisarul european pentru ocuparea

forţei de muncă Laszlo Andor

Acesta este numărul CV-urilor depuse la bursa locurilor de muncă organizată prin EURES

Interviu - Viorel Badea - Senator pentru Europa şi Asia

Din 18 ianuarie, în premieră în mass-media din Italia şi România

Românii din Italia, asistaţi gratuitpentru recunoaşterea drepturilorpe care le au ca lucrători

Aproximativ 1.700 de persoane vor sămeargă în Spania la cules de căpşuni

PAGINA 7

Marea Britanie nu poateintroduce restricţii unilaterale pentru români

2 Actualitatearomâneascã 12 ianuarie - 25 ianuarie

www.actualitatea-romaneasca.ro

Mi am propus ca primul edi-torial din acest an să nu maifie despre politică şi corup-ţie, despre copiii rămaşi înRomânia care sunt în celmai bun caz lăsaţi în grijabunicilor, despre privatizărieşuate de guvernele nepu-tincioase care sunt reluateapoi în pelicule premiate lafestivalurile internaţionale,despre sărăcia românilor ne-voiţi să suporte un trai cu unsalariu de 140 euro pe lunăsau chiar mai mic.

Câteodată simţi că nu mai ainimic de adăugat, pentru că ori-cum jocurile sunt făcute de ac-torii care au decizia iar ei suntîntr-o permanenţă atitudine denon combat. Şi închizi televizo-rul cu ştiri care sunt fabricatesau comandate, cu disponibili-zări fără alternative, cu acci-dente şi violuri pentru oaudienţă care a fost formată săfie uimită de ce mai face vecinuldeşi pe mapamond se întâmplăevenimente cu invazii militare,descoperiri ştinţifice, inovaţii,premii de literatură etc.

Şi cauţi repere. Te întrebi ce ede făcut. Cauţi să te întorci lasistemul tău de valori. Şi ajungiuşor uşor la stocul de cărţi saula filme de acasă. Sau să cauţipe net, pe forumuri la oamenicare au trecut prin acesteetape, s-au detaşat de ele sau

pur şi simplu nu le-au cunoscutpentru că ştiu să se bucure deviaţă iar sistemul lor adminis-trativ şi social este construit înacest sens.

Şi încet încet ajungi şi la PavelSemionovici Lungin, regizorulOstrov-ului din 2006, care areun premiu la Cannes pentru celmai bun regizor cu pelicula“Taxi Blues” din 1990, în rolulprincipal fiind tot Piotr Mama-nov.

Ostrov este genul de film carenu poate fi egalat de americanipentru că ortodoxia este în Eu-ropa de Est. Chiar la ruşi şi sănu uităm că filmele lui Tar-kovski precum Andrei Rubliov,deşi realizat în 1966 pune înprim plan viaţa pictorului de bi-serici.

Recent am văzut După Dealuria lui Cristian Mungiu dar com-paraţia nu se poate face în moddirect. Dacă în După Dealuriasistăm la o exorcizare finali-zată tragic prin moartea femeiicare a stat pe cruce lăsând loccontroverselor, speculaţiilorîntre metodele învechite deexorcizare aşa cum preciza şiDragos Argeşeanu în una dincărţile sale, cazul Tanacu fiindîndeosebi mediatizat în Româ-nia, în Ostrov apropierea omu-lui bântuit de remuşcări, estecu Dumnezeu în privire, în cu-

vinte şi chiar şi în peisaje. Locu-rile precare atât în După De-aluri cât şi în Ostrov care scotîn evidenţă viaţa rudimentarăîn mânăstire, sunt însă sublimreliefate de Lungin prin forţaapei, a albastrului cerului, a ză-pezii şi a florilor pe care călugă-rul le culege şi le aşează ca oofrandă adusă lui Dumnezeu.

Mi-e greu însă să vorbesc doarde Piotr Mamonov pentru că şiceilalţi actori sunt atât de fru-moşi şi fireşti în interpretarealor reuşind să transpună frag-mente de viaţă care scot în evi-denţă vulnerabilitatea omului,invidia sau lăcomia. Producţiarusească o putem alătura piese-lor lui Cehov, cărţilor lui Dostro-ievski sau filmelor lui Tarkovski.

Recunosc că am fost mereuatras între mistic şi credinţă,bariera aceasta reuşind să otrec uneori şi datorită cărţilorlui Coelho fără a rămâne anco-rat în concepte karmice sau înfaptul că suntem aici nu pentrugreşelile din vieţile anterioareci pentru a trăi în lumină, pen-tru că iertarea este mereu cuDumnezeu.

De aceea nu voi insista pedogma creştina din film pentrucă actorul principal nu respectăcanoanele bisericeşti fiind con-siderat un personaj ciudat deceilalţi călugări. Oricine poate

să-l admire sau să-l respingădin viaţa monahala fără rezerveşi chiar să-l condamne ca stil deviaţă şi concepţii în raport cuSfinţii Părinţi şi canoanele.

Subiectul filmului este legat deal doilea război mondial, cândun camarad de arme rus îşi îm-puşcă seamănul, fiind obligatde nazişti să recurgă la acestgest în favoarea propriei sal-vări. Peste 34 de ani, în 1976Părintele Anatoly este un călu-găr bântuit de amintirea cama-radului ucis, retras pe o insulăpustie, nu departe de loculunde s-a întâmplat evenimentuldin al doilea Război Mondial.Este un călugăr care îşi cere înpermanenţă iertare pentrucrima comisă şi care trăieştemodest într-o chilie care esteîncălzită cu cărbunele naveinaufragiate în timpul războiu-lui.Deşi antipatic pentru unii, saudistant pentru alţii, simplitatea,bunătatea şi fina ironie face casă fie căutat de oamenii de rândpentru sfinţenia sa şi pentru pu-terile pe care oamenii cred căle are.

Pavel Lunghin dă dovadă de oadevărată cunoaştere a icono-grafiei şi a simbolisticilor eiprin filmarea pe culoarea albas-tru cu preponderenţă, aşa cumîn erminia bizantină icoanele i-au prezentat pe Dumnezeu şi

Maica Domnului înveşmântaţiîn albastru.

Cărbunele din film, cărat deAnatolie, poate fi văzut ca sufle-tul căzut al oamenilor pe carecălugărul le călăuzeşte cândaceştia îl caută şi îi cer sfaturi.Singur în faţa mării şi a luiDumnezeu, într-o permanentăstare de pocăinţă şi smerenie,călugărul este plin de har şireuşeşete să ajute 3 femei, fie-care cu problemele ei aducândîn centrul atenţiei avortul, unsoţ crezut mort şi un suflet bân-tuit de demoni. Divergenţele dintre Anatolie şipărintele Iov sau părintele sta-reţ Filaret, unele simbolice prinimaginea clanţei murdărită in-tenţionat pentru a sugera păca-tul sau cizmele luxoasearuncate în foc şi salteaua arun-cată în apă care sugerează lăco-mia celorlalţi părinţi, scot înevidenţă menirea pe care fie-care dintre noi o avem pe acestpământ, reîntoarcerea la valo-rile spirituale.

Încă este în puterea noastră săprivim cu atenţie lumea din jur,să discernem între întuneric şilumină, între speranţă şi resem-nare, între lideri şi şefi, să neînconjurăm de oameni care auîn suflet bunătatea şi nu auuitat de unde au plecat, cinesunt şi ce vor de la viata!

Albert Craiciu

EDITORIAL

Insula… de spiritualitate şi credinţă

Actualitatearomâneascã12 ianuarie - 25 ianuarie 3www.actualitatea-romaneasca.ro

Domnule Badea, ce în-seamnă pentru dumneavoas-tră realegerea în SenatulRomâniei?

Realegerea mea în Senatul Ro-mâniei, pentru al doilea mandatconsecutiv, mă onorează şi măobligă, totodată. Faptul că cetă-ţenii români din Colegiul Eu-ropa – Asia şi-au exprimatopţiunea electorală în favoareamea, reprezintă, în actualulcontext, o confirmare indubita-bilă a activităţii politice şi par-lamentare desfăşurate de mineîn interesul şi în slujba comuni-tăţilor de români din circum-scripţia electorală în care amfost ales. Pe de altă parte, sco-rul electoral foarte bun pe carel-am obţinut (21.800 de voturi)conferă o legitimitate solidăproiectelor politice pe care lesusţin în Parlamentul României,precum şi în cadrul PartiduluiDemocrat Liberal.

Ce mesaj le transmiteţi ro-mânilor din diaspora acumla început de an?

Pentru mine este esenţial să potavea un parteneriat politic şi le-gislativ cu cetăţenii care m-auales, iar acest lucru este practicimposibil de realizat fără uni-tate în acţiune şi solidaritate înrealizarea proiectelor comuni-tare. Forţa unui parlamentar şi

în general a unui om politic stăîn modul în care reuşeşte să co-munice şi să colaboreze cu ceicare l-au mandatat să îi repre-zinte. Pe de altă parte, este fun-damental ca cetăţenii români săse implice mai activ în viaţa so-cială, civică şi politică din co-munităţile în care trăiesc,aceasta fiind o condiţie esen-ţială a asigurării bunăstării fie-căruia în parte. Toţi pentru unulşi unul pentru toţi este princi-piul care ne garantează reuşitaproiectelor noastre în viitor.

De ce consideraţi că nu estesuficient un post de Ministrudelegat pentru Românii depretutindeni ci este nevoiede înfiinţarea unui ministerîn relaţie cu Românii de pre-tutindeni? Ce demersurisunt necesare pentru înfiin-ţarea unui astfel de Minis-ter? Ce costuri anuale ar finecesare pentru funcţiona-rea unui astfel de minister?

Un ministru nu îşi poate exer-cita în mod plenar şi eficientatribuţiile dacă nu are în subor-dine o instituţie puternică, unbuget cuprinzător şi o echipăde profesionişti. În cazul în caretoate aceste condiţii nu se ar-monizează, funcţia de ministrurămâne una eminamente deco-rativă, o funcţie de reprezen-tare. Este practic ca o caroserie

de Mercedes fără motor. Dinacest motiv, consider că nomi-nalizarea unui ministru delegatpentru diaspora de către USLeste doar un simplu exerciţiu deimagine, lansarea unei ţintefalse pentru a distrage atenţiacetăţenilor români de pretutin-deni de la ineficienţa politicilorguvernamentale în acest dome-niu. Cea mai bună dovadă căactuala administraţie lucreazăşi obţine rezultate în beneficiulcomunităţilor noastre de pretu-tindeni se va regăsi în fila buge-tară, în quantumul fonduriloralocate proiectelor propuse deorganizaţiile reprezentative aleromânilor de pretutindeni. Dinpunctul meu de vedere, optimi-zarea politicilor guvernamen-tale în domeniu va fi posibilănumai în condiţiile în care, odată cu constituirea unui ase-menea minister, care va trebuisă includă toate instituţiile careau ca obiect de activitate politi-cile dedicate românilor de pre-tutindeni, alocările bugetarenecesare susţinerii activităţilorsale să depăşească suma de 10milioane de Euro pentru anul încurs.

Ţinând cont de pasiuneadumneavoastră pentrulimba italiană, relaţia dum-nevoastră cu Italia, şi aicimă refer la instituţiile ita-liene, va fi una specială

luând în considerare şi fap-tul că în Italia se află şi ceamai mare comunitate de ro-mâni?

Relaţia mea cu Italia a fost per-manent una specială, încă decând eram student. M-am for-mat profesional şi ulterior poli-tic în Italia. Am avut permanentconvingerea că România şi Ita-lia sunt două state a căror com-patibilitate nu mai trebuiedemonstrată. Relaţiile excepţio-nale, atât la nivel politic bilate-ral, cât şi economic mădetermină să cred că cele douăţări pot fi un model de partene-riat european demn de urmat.Iar în această ecuaţie, ceea cene leagă cel mai mult, dincolode comuniunea spirituală şi cul-turală, este destinul comunităţiide români care muncesc şi tră-iesc în Italia şi care, prin contri-buţia lor aduc beneficii solideatât României cât şi statului-gazdă. În acest context, am reu-şit să construiesc o relaţiepolitică activă şi eficientă cu oa-meni politici şi cu reprezentanţiai adminstraţiei locale din Pe-ninsulă, facilitând astfel accesulliderilor comunităţii de românipe lângă factorii de decizie dinItalia. Cu siguranţă voi conti-nua să derulez acest proiect şipe viitor, ţinând cont perma-nent de necesitatea ca româniidin Italia să fie implicaţi direct

în toate activităţile care au im-pact nemijlocit asupra vieţii lorde zi cu zi.

Ce înseamnă să fii Senatorpentru românii din Asia?Care sunt obiectivele dum-neavoastră strict pentruaceşti români din Asia?

În primul mandat de senatoram avut o serie de întâlniri cureprezentanţi ai comunităţii deromâni din Kazahstan, reuşindsă îi vizitez chiar la ei acasă înKaraganda, acolo unde trăiescpeste 20.000 de români basara-beni. Contactele permanentepe care le-am avut cu aceştiam-au determinat să solicit auto-rităţilor române şi cazace să seaplece cu mai multă atenţieasupra problemelor cu care eise confruntă, în special asupranecesităţii lansării unor pro-grame educaţionale şi culturalecu finalitate identitară în acestspaţiu. În cel de-al doilea man-dat am programate o serie deîntâlniri cu reprezentanţii co-munităţilor de români dinChina, Japonia, Coreea de Sudetc, pentru a putea stabili îm-preună cu liderii acestor comu-nităţi o serie de programepentru sprijinirea aspiraţiiloridentitare româneşti din acestezone indepărtate.

Albert Craicu

“Nominalizarea unui ministru delegat pentru diasporade către USL este doar un simplu exerciţiu de imagine, lansarea unei ţinte false pentru a distrage atenţia cetăţenilor români depretutindeni de la ineficienţa politicilor guvernamentale în acest domeniu”INTERVIU: Viorel Badea - Senator pentru Europa şi Asia



O televiziune din regiuneaitaliană Toscana va difuza,începând din 18 ianuarie,în premieră în mass-mediadin Italia şi România, emi-siuni în limba română, încadrul unui proiect reali-zat împreună cu o televi-ziune din Braşov.

Prin proiectul "Braşov-Tos-cana, fără frontiere"/"BabeleToscana-Braşov", realizat deToscana TV şi TVS Braşov şisusţinut de Camera de Co-merţ şi Industrie Braşov, înce-pând din 18 ianuarie celedouă televiziuni vor realiza,lunar, un program comun de-dicat atât braşovenilor, cât şiromânilor din regiunea Tos-cana, unde cea mai nume-roasă comunitate minoritarăeste cea a românilor.

În cadrul programului TV di-fuzat simultan la cele două te-leviziuni, românii de pestehotare vor putea să vizionezeemisiuni despre tradiţii şi obi-cieuri româneşti, iar românii

integraţi în regiunea Toscanaîşi vor putea spune poveştilede viaţă.

În plus, braşovenii care do-resc să lucreze în Italia vorputea afla în fiecare ediţie in-formaţii cu privire la formelelegale de muncă. Cele mai im-portante ştiri din Braşov şidin ţară vor fi reunite într-unscurt grupaj informativ, iaritalienii stabiliţi în Braşov vorpovesti, la rândul lor, expe-rienţele lor de viaţă.

Transmisiunile tv se vor facesub denumirea "Braşov-Tos-cana, fără frontiere, respectiv"Babele Toscana-Braşov şi vorfi realizate de Daniele Ma-grini, directorul Toscana TV şide Bianca Bucă, realizator TVBraşov. Prima transmisie si-multană va fi în 18 ianuarie laora 20.30 ora României şi la22.30 ora Italiei.

Românii din Toscana repre-zintă comunitatea cea mai nu-meroasă din Toscana,

numărul românilor crescândîn ultimii şapte ani cu247,6%, de la 20.497 de per-soane în 2005 la 71.600 în2012, potrivit directoruluiToscana TV.

"Aceste date nu sunt doar in-formaţii statistice, ci deter-mină abordarea unor tematicirelevante care vizează adop-tarea şi integrarea românilorîn societatea italiană, dar şiapariţia unor oportunităţi re-ciproce din punct de vedereeconomic. Aşadar, se pleacăde la dorinţa de creare a unuidialog cu noii toscani prove-niţi din România, acest aspectfiind unul dintre motivelecare au stat la baza demarăriiacestui proiect de televi-ziune", a afirmat Daniele Ma-grini, directorul Toscana TV,într-o conferinţă de presă sus-ţinută la Braşov.

Directorul televiziunii italienea spus că, deşi nu poate negaexistenţa românilor carecomit infracţiuni, a muncii la

negru sau a problemelor tine-relor cărora li se promit co-tracte de muncă într-un bar,dar în realitate sunt obligatesă se prostitueze, majoritatearomânilor care lucrează înItalia sunt oameni oneşti."Pădure fără uscături nuexistă. Există şi români şi ita-lieni care comit infracţiuni", aadăugat Magrini.

La rândul său, directorul TVSBraşov, Ovidiu Grădinar, aprecizat că proeictul româno-italian vrea să scoată în evi-denţă imaginea pozitivă aromânilor de peste graniţă."Schimbul de materiale dintrecele două posturi poate alinadorul de casă al românilor, iarîn acelaşi timp aceştia le potîmpărtăşi celor rămaşi în ţarăexperienţele trăite pe melea-gurile italiene. De asemenea,prezentarea realităţii româ-neşti poate îmbunătăţi sub-stanţial imaginea mult preaşifonată a României în afaragraniţelor şi poate oferi me-diului economic din Italia

oportunităţi de afaceri dinţara noastră", a spus OvidiuGrădinar.

Prima ediţie, realizată încomun de cele două televi-ziuni, va cuprinde materialecu tradiţiile româneşti de săr-bători, o vizită în Italia a uneidelegaţii româneşti de la Uni-versitatea "Transilvania" Bra-şov şi de la Asociaţia "Copiiide Cristal", poveşti de viaţăale unor românce stabilite înToscana, dintre care una estebraşoveancă, dar şi o povestede dragoste dintre un italianşi o româncă stabiliţi în InsulaCapri. De asemenea, va fi di-fuzat şi un scurt jurnal infor-mativ conceput în studioulteleviziunii braşovene, urmatde rubrica dedicată braşove-nilor care vor să lucreze legalîn Toscana.

Conform surselor citate, se vaîncerca accesarea de fondurieuropene astfel încat acestproiect să fie extins.

Un excavator în valoare de310.000 lei, furat din Ita-lia, a fost descoperit de po-liţiştii de frontierăvasluieni în Vama Albiţa întimp ce un român de 34 deani încerca să-l scoată dinţară pentru a-l duce în Re-publica Moldova.

Potrivit Serviciului Teritorialal Poliţiei de Frontieră (STPF)Vaslui, furtul excavatorului afost constatat de autorităţile

vamale în momentul verifică-rii suplimentare a documen-telor, întrucât existaususpiciuni cu privire la prove-nienţa acestuia. Utilajul de săpat era transpor-tat cu un ansamblu de autove-hicule cu platformă, condusde un tânăr de 34 de ani, dinRomânia. "În momentul verificării docu-mentelor, s-a constatat că ex-cavatorul figurează în alertă,cu măsura de indisponibili-

zare în vederea confiscării,deoarece a fost furat din Ita-lia. Şoferul ansamblului deautovehiculele a afirmat cănu ştia despre faptul că exca-vatorul figurează ca furat dinItalia", a declarat, vineri, pur-tătorul de cuvânt al STPF Va-slui, Irina Mirică.Poliţiştii de frontieră vasluieniau întocmit dosar penal penumele şoferului român pen-tru furt.

Excavatorul, în valoare de310.000 lei, a fost indisponi-bilizat şi introdus în parculauto al STPF Vaslui, de undeurmează să fie recuperat de

O televiziune italiană va difuza emisiuni în limbaromână, în colaborare cu o televiziune din Braşov

Excavator în valoare de 310.000 lei, furatdin Italia, descoperit în Vama Albiţa



Cei peste un milion de ro-mâni care muncesc în Ita-lia pot fi ajutaţi gratuit săbeneficieze de asigurări so-ciale, acorduri colectivesau pensii, în baza unuiacord încheiat, miercuri,de Confederaţia NaţionalăSindicală "Cartel Alfa" şiPatronato ACLI din Italia.

Preşedintele "Cartel Alfa",Bogdan Hossu, a declarat lasemnarea acordului, că bene-ficiarii direcţi ai acestei cola-borări sunt cei aproximativ unmilion de români care mun-cesc şi trăiesc în Italia şi care,în urma acestui parteneriat,pot beneficia, în materie deasigurări sociale, de acorduricolective şi alte surse legale

de drepturi, emise de cătreadministraţii şi organisme pu-blice sau de organisme de ge-stionare a fondurilor depensii.

"Acordul asigură asistenţă pelângă instituţiile oficiale dinItalia şi România, care să per-mită, spre exemplu, ca ceicare au ajuns la pensie în Ita-lia să primească pensie şi pen-tru perioada lucrată înRomânia. În principiu, se acordă asis-tenţă, dar acordul este multmai larg, dând posibilitatea deinformare privind drepturilelucrătorilor ca cetăţeni euro-peni. Acordul este bilateral,deci este valabil şi pentru ita-lienii care vin să lucreze în Ro-

mânia", a explicat Hossu.

Liderul sindical a mai spus căacordul vizează şi procedurade reinserţie a lucrătorilor ro-mâni care doresc să revină înRomânia, precum şi ajutoarelede care ei pot beneficia.Vicepreşedintele PatronatoACLI, Fabrizio Giuseppe Ben-vignati, a precizat că, la nive-lul UE, există norme privinddrepturile lucrătorilor la asis-tenţă socială, însă lipseşte co-ordonarea. "Suntemconştienţi că fluxul de românispre Italia s-a stabilizat, dareste o evoluţie pe care şi ita-lienii au avut-o. În viitor, se vavorbi despre mobilitate, nudespre emigrare. Trebuie săne asigurăm că lucrătorii vor

beneficia de drepturi indife-rent de ţara în care se află", amai spus Benvignati.

El a mai adăugat că acorduleste important în contextul încare se estimează că aproxi-mativ 600.000 de români caremuncesc în Italia vor ieşi lapensie în perioada 2020 -2050. "E vorba despre o co-munitate tânără", a mai preci-zat vicepreşedintele PatronatoACLI.

Benvignati a adăugat că prin-cipalele probleme cu care seconfruntă lucrătorii românidin Italia sunt contractele demuncă, cei mai mulţi fiind ne-voiţi să muncească "la negru"sau "la gri".

Potrivit lui Benvignati, româ-nii pot semnala, în baza acor-dului, inclusiv astfel de cazuri,dar a atras atenţia că acestlucru ar trebui făcut după în-cheierea raporturilor demuncă cu angajatorul pe careîl reclamă.

În plus, dacă un român dă înjudecată angajatorul şi de-monstrează cu martori că a lu-crat în Italia "la negru",instituţia care reglementeazădrepturile sociale în Italia îiacordă aceste drepturi pentruperioada în care acesta a lu-crat, fără să aştepte plata an-gajatorului.

Românii din Italia, asistaţi gratuit pentru recunoaşterea drepturilor pe care le au ca lucrători

Aproximativ 1.700 de per-soane şi-au depus CV-urilela bursa locurilor de muncăorganizată prin EURES laCraiova, pentru a obţine oslujbă la cules de căpşuniîn Spania, fiind scoase laconcurs 1.200 de locuri demuncă, transmite cores-pondentul MEDIAFAX.

Potrivit directorului AgenţieiJudeţene pentru OcupareaForţei de Muncă (AJOFM)Dolj, Constantin Preda, demiercuri şi până vineri s-auprezentat peste 1.700 de oa-meni la Casa Tineretului dinCraiova, unde s-a desfăşuratbursa locurilor de muncăEURES. Oamenii au îndurat gerul deafară şi au aşteptat ore în şirpână când au ajuns la interviu,în speranţa că vor obţine unloc de muncă în Spania.

"Sunt foarte mulţi oameni in-teresaţi să meargă la cules decăpşuni sau zmeură în Spania.Sunt patru angajatori care audiponibile 1.200 de locuri demuncă. Fiecare persoană careva pleca în Spania ar urma săprimească în jur de 39 de europentru şase ore şi jumătate delucru pe zi", a precizat direc-torul AJOFM Dolj.

Vineri dimineaţă, peste 100 depersoane au venit la interviu.Oamenii spun că banii nu suntfoarte mulţi, dar în ţară nicinu ar visa la un asemenea sa-lariu."Noi ne-am făcut un calcul şivrem să lucrăm şi ore supli-mentare şi am ajunge la peste1.000 de euro pe lună. În ţarăsub nicio formă din agricul-tură nu poţi obţine aceşti bani.În România lucrăm pe 500 de

lei pe lună, iar banii nu neajung", afirmă Ioana Rotaru, ofemeie venită la interviu.

Contractul este pentru treiluni, iar din banii primiţi anga-jaţii trebuie să plătească 2%impozit pe venit şi 83,73 deeuro asigurarea medicală.Pentru femei sunt disponibile1000 de locuri de muncă, iarpentru bărbaţi 198.

"Am mai fost de două ori. Estefoarte greu pentru bărbaţi înprimul sezon la cules, dar nuavem ce face pentru că tre-buie să muncim. Eu am doicopii pe care trebuie să-i în-treţin. Voi merge încă şapteani de acum înainte pentru cătrebuie să-mi ajut copilul pânătermină facultatea. Munceamşi aici, dar nu se câştiga bine",a declarat Cristian Marcel.

Aproximativ 1.700 de persoane vor sămeargă în Spania la cules de căpşuni

Sprijin pentru românii din Italia

Comisarul european pentruocuparea forţei de muncă,Laszlo Andor, a declarat căTratatele UE sunt clare şinicio ţară membră nupoate impune restricţii uni-laterale, referindu-se la po-sibilitatea ca MareaBritanie să impună restric-ţii suplimentare pentru ro-mâni şi bulgari.

"Opinia mea este că Tratatelesunt foarte clare, României şiBulgariei li se aplică aceleaşireguli care s-au aplicat şi aşa-zisului val anterior de ade-rare, cu zece state, printrecare Polonia, Cehia şi altele.Toate restricţiile pentru aces-tea au expirat în mai 2011. Şide fapt aceleaşi reguli se voraplica şi Croaţiei, care vaadera la UE în vară. Nu existănicio cale de a schimba acestelucruri şi trebuie să apreciemo consecvenţă în domeniu", adeclarat marţi Laszlo Andor,într-o conferinţă de presă laBruxelles, întrebat despre po-sibilitatea ca Marea Britaniesă introducă restricţii pentrumuncitorii români şi bulgari,având în vedere declaraţiapremierului David Cameron.

Totodată, întrebat dacă MareaBritanie va fi sancţionată deComisia Europeană în caz căva introduce totuşi aceste res-tricţii, oficialul european a su-bliniat că "niciun stat membrunu poate impune restricţii uni-laterale".

De asemenea, Laszlo Andor asubliniat că la finalul acestuian vor expira toate restricţiilede muncă, în toate statelemembre UE, pentru lucrătoriidin România şi Bulgaria.

Conform Tratatelor de ade-rare a României şi Bulgariei,restricţiile de muncă au pututfi aplicate de ţările membrepentru o perioadă de şapte anide la momentul aderării, ia-nuarie 2007, în vederea prote-jării pieţelor de muncă locale.Cele nouă ţări UE care maimenţin în acest moment res-tricţii parţiale sau integralepentru lucrătorii români şibulgari sunt Marea Britanie,Germania, Spania, Franţa,

Olanda, Belgia, Austria, Lu-xemburg şi Malta.

Premierul David Cameron apropus, într-un interviu difu-zat în week-end de BBC, înăs-prirea condiţiilor de obţinerea indemnizaţiilor sociale decătre imigranţi provenind dinstate membre UE veniţi înMarea Britanie, a informatziarul Huffington Post, în edi-ţia online.

Cameron a declarat că miniş-trii Cabinetului britanic vor în-cerca să îngreuneze condiţiileprin care imigranţii europeniveniţi în Marea Britanie arcere indemnizaţii sociale."În mod clar, unul dintre ele-mentele asociate apartenenţeila Uniunea Europeană este celreferitior la libertăţile funda-mentale - circulaţia produse-lor, serviciilor şi persoanelor.Există oricum restricţii pri-vind deplasarea persoanelorîn cazul apariţiei unor situaţiide excepţie. Atunci ar trebuioare să căutăm argumentecare să înăsprească posibilita-tea imigranţilor europeni de aveni în Marea Britanie şi acere indemnizaţii sociale?Răspunsul franc este da, aşaar trebui", a spus Cameron.

De asemenea, liderul partidu-lui britanic euroscpetic UKIPNigel Farage a declarat lunică este "iresponsabil şi greşit"ca frontiera britanică să fiedeschisă anul viitor pentru ro-mâni şi bulgari, a relatat BBCNews Online.

Ministrul de Interne de la Lon-dra, Theresa May, declara înnoiembrie, că Marea Britanienu poate extinde după anul2013 restricţiile pe piaţa mun-cii impuse românilor şi bulga-rilor, adăugând însă căguvernul britanic va face efor-turi pentru evitarea abuzurilorin sistemul liberei circulaţii încadrul UE.

Marea Britanie a fost singuraţară UE care a menţinut vizelede călătorie pentru cetăţeniiromâni şi bulgari până în ia-nuarie 2007, la momentul ade-rării celor două ţări.

De asemenea, Galina Kostadi-nova, avocat al serviciului UE"Europa ta - Consiliere", acondamnat măsurile MariiBritanii cu privire la restricţio-narea posibilităţii de a lucrapentru studenţii români şi bul-gari, motivând că măsura esteilegală din punct de vedere aldreptului european.

Un student străin din oricecolţ al lumii are dreptul de alucra part-time pe durata stu-diilor şi cu normă întreagă învacanţă, măsură care se

aplica întocmai studenţilor ro-mâni şi bulgari, până în 2007,când cele două ţări au aderatla Uniunea Europeană. Ulte-rior momentului aderării laUE, studenţii din cele douăţări s-au confruntat cu restric-ţii dure în ceea ce priveştedreptul la muncă.

Românii şi bulgarii trebuie săobţină un "certificat galben",emis de Autorităţile Britanicede Frontieră (UKBA), careconfirmă dreptul de a lucrapart-time, iar procesul de ob-

ţinere al acestui documentpoate dura până la 10 luni şipresupune reţinerea buletinu-lui sau paşaportului, deci res-tricţionează, în plus,posibilitatea de a reveni înţară. Totodată, Cardul Euro-pean de Asigurări Sociale deSănătate (European HealthInsurance Card) nu este vala-bil, ci doar o asigurare privatăobţinută în Marea Britanieprecum şi dovada unui contbancar în Marea Britanie sauexistenţa unui sponsor.

Actualitatearomâneascã 712 ianuarie - 25 ianuarie


“Marea Britanie nu poate introduce restricţii unilaterale pentru români”

Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă - Laszlo Andor

De la 31 decembrie 2013,bulgarii şi românii vor aveadrept de lucru în întreagaUniune Europeană. Româ-nia şi Bulgaria au o popula-ţie substanţială - circa 27de milioane în total. Multepersoane din Marea Brita-nie se tem de un nou influxde imigranţi, în special dinRomânia, însă observatoridin ţară sunt mai optimişti.

Mircea Kivu, sociolog şi ana-list din Bucureşti, se îndoieşteînsă că prea mulţi români vorporni spre Marea Britanie. Ela explicat, într-o intervenţiepublicată într-un amplu repor-taj BBC News, că cei carevoiau să plece au plecat deja:'Cred că valul cel mare s-aprodus deja', a spus el. 'Acumvor mai exista valuri, dar nuun tsunami', a continuat Kivu.

În ultimul deceniu, milioanede români au plecat la muncăîn străinătate. Majoritatea s-au dus în Spania şi Italia, par-ţial pentru că acele limbi seaseamănă cu româna, parţialpentru că Spania a fost maiaccesibilă din punct de vedereal restricţiilor, fiind dornică,cel puţin iniţial, să primească

mână de lucru proaspătă pen-tru a-şi sprijini boom-ul econo-mic.

În satul Nimăeşti, la poaleleMunţilor Carpaţi, undevaadânc în Transilvania, majori-tatea familiilor aveau cel puţinun membru plecat la muncă înSpania: unele familii chiar s-au mutat de tot acolo pentru operioadă. Acolo, într-o casă deţară mică, autorul reportajuluiBBC s-a întâlnit cu CristianCabău. Acesta a petrecut cinciani muncind în Spania şi aeconomisit suficient pentru a-şi construi propria locuinţă. Aurmat studii de farmacie, cutoate că în Spania a lucrat maimult ca muncitor necalificat.Cristian şi-a găsit o slujbă la ofarmacie dintr-un oraş apro-piat şi i-a mărturisit reporte-rului că, pentru moment,intenţionează să rămână înţară.

Câţiva kilometri mai încolo, încătunul Fiziş, jurnalistul a fostîntâmpinat de Radu Şerb, unpensionar cu casă cu ieşire lastrada principală. Locuia sin-gur pentru că soţia sa era lamuncă în Italia, unde aveagrijă de o doamnă vârstnică.

Femeia îşi petrece jumătatede an acolo şi câştigă între600 şi 700 de euro pe lună - depatru ori mai mult decât pen-sia sa din România. Banii vorajuta la plătirea cheltuielilorde nuntă ale fiicei lor.

Medicul Alina Branda a stu-diat tiparele migraţiei din Ni-măeşti şi Fiziş. Ea a ajuns laconcluzia că sătenii au ten-dinţa să meargă în acelaşi locîn Spania şi s-au ajutat reci-proc să îşi găsească demuncă. Majoritatea s-au în-tors în Transilvania, unde şi-au folosit banii economisiţipentru a-şi construi case sau aîncepe o afacere. Este vorbadespre o migraţie 'circulato-rie' - tipică pentru multe zonedin România rurală. Cu toateacestea, criza care a afectatzona euro a afectat şi acest fe-nomen.

Împreună cu medicul Branda,reporterul BBC s-a întâlnit cuun grup de săteni: inclusiv ti-neri care şi-au petrecut obună parte a adolescenţei înSpania. Atitudinile lor erau di-ferite faţă de cele ale părinţi-lor, ale căror vieţi le-a studiatdoctoriţa. Tinerii dădeau do-

vadă de mult mai mult spiritde aventură. Geanina şi Mădă-lin Nistor au fãcut mai mulţiani de şcoală la Zaragoza,unde tatăl lor avea propriaafacere în domeniul construc-ţiilor, iar acum voiau să pleceînapoi.Emil Şerb, un zidar în jurul a30 de ani, a lucrat în Spania -de multe ori pe aceeaşi banipe care i-ar fi putut face şi înRomânia. Era dornic să mailucreze şi în alte ţări euro-pene. Însă niciunul dintre să-teni nu părea să realizezefaptul că restricţiile ar urmasă fie ridicate la finalul anului.Dar nici nu voiau toţi să plece.

Adrian Budău, 18 ani, a stat înSpania o vreme, când părinţiisăi au lucrat acolo. Nu i-a plă-cut. 'Vreau să rămân aici, înţara mea', a declarat el pentrujurnalistul britanic. Acesta eraun punct de vedere împărtăşitşi de un grup de tineri profe-sionişti pe care reporterul i-aîntâlnit într-un bar din centrulBucureştiului. Ei aveau job-uribune, majoritatea în prosperulsector IT. Cu toate că au opi-nat că climatul politic şi eco-nomic ar avea nevoie de oîmbunătăţire, s-au declarat

dispuşi să rămână în ţară.

Sabina Cătinean a descriscum a călătorit recent în Sco-ţia. Când am cumpărat unbilet de autobuz, şoferul a fostfoarte surprins să afle că suntdin România, a povestit ea.'Dar vorbiţi o engleză atât debună', a fost replica şoferului.'Nu suntem o ţară foarte să-racă, fără educaţie', a răspunsSabina.

Când imigranţii polonezi aumers în Marea Britanie, bău-tura lor favorită i-a urmat. Înprezent, Zubrowka (votcă) şiberea Zywiec sunt relativ uşorde găsit în oraşele britanice. Ocompanie română de băuturăsperă să profite într-o manierăsimilară de migraţia românilorspre Marea Britanie. SteliosSava este directorul comercialal Alexandrion, o marcă deconiac, produs la Ploieşti. El aafirmat că vânzările dinMarea Britanie sunt în creş-tere, pe fondul înmulţirii nu-mărului de români. 'Cifrelesunt în creştere. Cu mult', asubliniat responsabilul.



Reportaj BBC: Românii au sentimente ambivalentecând vine vorba de perspectiva lucrului în străinătate

Primarul unui mic oraş dinItalia a găzduit de Crăciuno familie de etnie romă deorigine română, care nuavea adăpost, fapt pentrucare a fost criticat de nu-meroşi adversari politici şide alţi cetăţeni din localita-tea Civitanova, din regiu-nea Marche, informeazăsite-ul civitanovalive.it

Tommaso Claudio Corvatta,primarul de centru-stânga almicului oraş Civitanova, dinregiunea Marche (centru-est),a găzduit de Crăciun, în lo-cuinţa tatălui său, cinci

membri ai unei familii de romidin România, printre care ofemeie însărcinată şi o altă fe-meie bolnavă de cancer.

Dar Corvatta a fost criticatpentru acest gest generos demai mulţi adversari politici,printre care un consilier local,membru al Poporului Libertă-ţii (PdL, de centru-dreapta),partidul fondat de fostul pre-mier italian Silvio Berlusconi.A fost criticat, de asemenea,de numeroşi locuitori de la Ci-vitanova Marche, pe reţelelede socializare Facebook şiTwitter.

'A fost vorba despre un gestpersonal, un gest de solidari-tate, într-o situaţie de sărăcieextremă. Dacă cineva vrea sămă împiedice să fac un gestumanitar, vreau să vină să îmispună acest lucru în faţă, nupe Twitter. Oamenii aceştiatrăiau pe stradă, iar eu nu amputut lăsa în aceste condiţii ofemeie însărcinată şi una bol-navă, mai ales în perioadaCrăciunului', a declarat pri-marul Corvatta, într-un inter-viu acordat unui cotidianlocal.

Un schimb de focuri a avutloc, marţi dimineaţă, întregrupuri de imigranţi ro-mâni şi albanezi, în oraşulitalian Vicenza (nord), unromân fiind grav rănit, in-formează site-ul publicaţieiIl Gazzettino.

Schimburile de focuri au avutloc în apropierea Clubului"Duemila", situat la periferiaestică a oraşului Vicenza. Ştefan B., un român în vârstăde 42 de ani, a fost rănit gravşi a fost transportat la spital,însă viaţa lui nu este în peri-

col.

Poliţia a fost chemată de pro-prietarul clubului, GianlucaIacona, care a auzit focuri dearmă. Anchetatorii au găsit şasegloanţe ale unor arme de foc.

Un cetăţean român a fostucis la Caltagirone, în Sici-lia, cu lovituri de topor, iarautorităţile italiene au des-chis o anchetă în acest caz,informează site-ul de ştirisiciliatoday.net

Românul Sebastian Andrioiu,în vârstă de 43 de ani, a fostasasinat în cursul nopţii, în lo-

calitatea Caltagirone, în pro-vincia Catania din regiuneaSicilia, cu lovituri de toporcare i-au provocat răni mor-tale la craniu.

Cadavrul românului a fostdescoperit lângă Caltagirone,în apropierea pădurii Gra-nieri.

Potrivit anchetatorilor, bărba-tul a fost probabil victima uneialtercaţii violente.

Ancheta asupra acestui cazeste condusă de procurorul-şef din localitatea Caltagi-rone, Francesco PaoloGiordano.

Un român s-a sinucis înItalia, într-o localitate delângă Bologna după ce-adat foc apartamentului încare locuia, informeazăagenţia ANSA.

Un cetăţean român, în vârstăde 32 de ani, şi-a tăiat venele

marţi, pe 1 ianuarie, în baiapropriului său apartament, înlocalitatea Casalecchio diReno, lângă Bologna.

Înainte de a comite acest gestextrem, el a dat foc aparta-mentului în care locuia, situatpe strada Giotto din localita-

tea Casalecchio di Reno, iarpompierii au fost nevoiţi săevacueze clădirea, din motivede siguranţă.

La baza acestui gest tragic arfi fost o cădere nervoasă, cau-zată de probleme în familie şide probleme personale.

Un adolescent român, Răz-van Florin Ivan, în vârstăde 16 ani, a decedat la Ta-ranto, în regiunea Puglia,după o discuţie vehementăcu un prieten de aceeaşivârstă, informează dumi-nică ediţia online a cotidia-nului milanez Libero.

Răzvan Florin Ivan s-a simţitrău după o ceartă care a iz-bucnit într-un centru comer-cial de la Talsano, lângăTaranto.

Agenţii de poliţie de la Ches-tura din Taranto au intervenitimediat, chemaţi de un martorocular, tânărul român a fosttransportat la spitalul 'Santis-

sima Annunziata' din Taranto,dar medicii nu l-au pututsalva.

Echipa mobilă din Taranto adeschis o anchetă, în colabo-rare cu Tribunalul pentru mi-nori din localitate, în urmacăreia a fost identificat tână-rul care a provocat discuţia.Acesta a fost denunţat în starede libertate, sub acuzaţia deomucidere prin vătămare cor-porală din culpă.

Victima sosise în Italia decirca patru ani, împreună cumama sa, şi frecventa un liceudin localitatea Talsano, undeera rezident.

Actualitatearomâneascã12 ianuarie - 25 ianuarie

www.actualitatea-romaneasca.ro 9

Publicaţie fondată de Dr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia şi administraţiaBucureşti, Str. Justiţiei, Nr.54,

Et.2, Sector 4Tel.: 004 021 335 88 00Fax: 004 021 335 87 84

E-mail: [email protected]

Redacţia: Albert Craiciu, Luiza Ciorcăşel,

Irina Stinghe

Referent: Costel Cune

Art director & DTP: Cristian Călin

Editat de:S-PRESS Internaţional România

ISSN 1583 – 2120

Administrator unicCristian Călin

Actualitatea Românească este un ziareditat în România şi se supune legilor

româneşti în materie. Ziarul poate fi di-fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacţiei, societăţii sau persoa-

nei căreia i se încredinţează acestdrept.

PUBLICITATE ITALIA:Director comercial şi

PublicitateCristiano Acquaroli

pentru Noesis Media srlTel. 0039 339 4142640

[email protected]

Un primar din Italia a găzduit de Crăciun o familie de romi din România

Schimb de focuri între imigranţi români şialbanezi, în Italia, un român fiind grav rănit

Sicilia: Un român ucis cu lovituri de topor

Bologna: Un român s-a sinucis după cea dat foc apartamentului în care locuia

Taranto: Un tânăr român, învârstă de 16 ani, a decedatdupă o ceartă cu un prieten



•Sunteţi moştenitor legalrezervatar şi testamentar?

•Aţi dat o Declaraţie laNotar prin care aţi fost deacord cu testamentul,chiar dacă prin acesta vi s-a încălcat dreptul de re-zervă, ca moştenitorrezervatar, drept recunos-cut de lege?

•Vă aflaţi încă în termenulde 3 ani de la data deschi-derii moştenirii?

Toate aceste întrebări suntmenite a califica, din punct devedere juridic, calea de urmatîn vederea reconsiderării, pecale judecătorească, a dreptu-lui dvs. la rezerva succesoralăce v-a fost încălcată prin tes-tament. În activitatea mea de avocat,am întâlnit destule persoanecare, din neştiinţă, s-au com-plăcut într-o anumită stare,fără a ştii că: Nemo censeturignorare legem, adică: Ni-meni nu poate invoca necu-

noaşterea legii.

Aşa s-a întâmplat şi în cazulspeţei care a generat acesteîntrebări. Practic, după moar-tea soţului său, soţia supra-vieţuitoare, ajutată de unnepot, s-a dus la Notar în ve-derea eliberării Certificatuluide Moştenitor. Acolo a aflatpentru prima dată că, fostulei soţ, lăsase un testamentprin care îi lăsase soţiei su-pravieţuitoare doar dreptulde uzufruct viager asupra lo-cuinţei dobândite împreună întimpul vieţii, nuda proprietateîmpreună cu toate bunurilemobile, lăsându-le unei fiicedin afara căsătoriei, întrucâtdin căsătorie nu au rezultatcopii.La aflarea acestei veşti, soţiasupravieţuitoare, neştiind călegea îi conferă un drept larezerva în concurs cu oricealt descendent, a dat o Decla-raţie prin care a fost de acordcu testamentul, fără a declaraînsă expres că renunţă la re-zerva succesorală.

Ulterior consultând un avo-cat, a aflat că poate solicitareducţiunea testamentului,însă numai dacă se află în in-teriorul termenului de 3 anide la data deschiderii moşte-nirii (moartea soţului ei) şinumai pe cale judecăto-rească.Deşi partea adversă a solici-tat respingerea acţiunii ca in-admisibilă, invocând înapărare Declaraţia notarialămai sus amintită, totuşi, in-stanţa de judecată, în mod co-rect a admis acţiunea şi adispus reducţiunea testamen-tului până la limita cotităţiidisponibile.

Pentru a da această soluţie,credem că instanţa a ţinutcont de apărarea noastră însensul că: Rezerva este oparte a moştenirii ce se atri-buie moştenitorilor rezerva-tari, chiar împotriva voinţeidefunctului. Mai mult am con-siderat noi că: instanţa de ju-decată nu poate consideraDeclaraţia notarială ca fiinddată în sensul renunţării ex-prese la rezerva succesorală,câtă vreme prin conţinutulacesteia nu se declară exprescă se renunţă la rezerva suc-cesorală.

Aşadar, dacă vă aflaţi în unadin situaţiile expuse, calea si-gură de urmat este acţiuneaîn reducţiune!Pentru mai multe informaţii,ne puteţi contacta, fie scri-indu-ne un e-mail la adreselede contact de mai jos, fie con-sultând blogul nostru “jurisdi-namica”.

Av. Adriana Costache (fostă Bangălă)

Baroul BucureştiTel. +40740. 576.962Fax. +4021.314.19.42

[email protected]: jurisdinamica.

wordpress.com

Acţiunea în reducţiune testamentară – o cale de urmat !

Duminică 6 ianuarie 2013,la Centrul Comercial, Socialşi Cultural "La Strada",aavut loc un eveniment socio-cultural organizat pentruprima dată în cadrul comu-nităţii de români prezente încapitala Italiei, intitulat"Revelionul Badantelor".

Manifestarea a fost o exece-lentă oportunitate pentru fe-

meile românce care lucrează"la fix" sau pentru cele care 24de ore din 24 locuiesc şi îşi des-făşoară activitatea împreună cubătrânii sau copii italieni pecare-i îngrijesc, să petreacă o ziîn compania muzicii populareromâneşti, să se bucure de gus-tul preparatelor tradiţionalespecifice sărbătorilor de iarnă,să socializeze şi să schimbegânduri şi idei, şi nu în ultimul

rând, să cânte şi să danseze îm-preună cu artiştii invitaţi să lebucure sufletul.

Evenimentul s-a bucurat departiciparea a peste 500 depersoane, atmosfera de sărbă-toare fiind întreţinută de cătresolista de muzică populară IO-NICA STAN. Din bucatele pre-parate de maeştrii bucătari nuau lipsit sărmăluţele, mititeii

alături de vinul românesc fiertîn stilul tradiţional.

Una dintre badantele partici-pante ne-a declarat : "Am 6 anide când lucrez cu doi bătrâniitalieni şi doar în urmă cu treiani am putut să merg acasă săsărbătoresc anul nou împreunăcu familia mea. Astăzi chiardacă familia este acasă în Ro-mânia am avut parte de o săr-

bătoare adevărată, de câtevamomente în care am uitat detoate problemele, am mâncat şiam sărbătorit aşa cum făceamacasă".

Manifestarea a fost organizatăde către Asociaţia Spirit Româ-nesc împreună cu Centrul Co-mercial, Social şi Cultural "LaStrada".


www.actualitatea-romaneasca.ro 11

Revelionul Badantelor - sărbătorit la Roma



În ziua în care se face pome-nirea Aducerii moaştelorSfântului Ioan Gură de Aur,se aminteşte că acesta aacuzat-o pe împărăteasa Eu-doxia că şi-a însuşit via vă-duvei Calitropia. SfântulIoan Gură de Aur a fost izgo-nit de două ori din scaunulpatriarhal, ca după un timp,să fie rechemat în scaunulpatriarhal. A treia şi cea dinurmă dată a fost trimis laCucus. De aici a fost dus laAravissos şi apoi la Pitius,unde a murit în anul 407. Afost îngropat în Comane.

În anul 434, unul dintre uceni-cii săi, numit Proclu (434-447),ajungând Patriarh de Constan-tinopol, a cerut voie împăratu-lui bizantin Teodosie, să aducăîn Constantinopol trupul Sfân-tului Ioan Gură de Aur. Abia înanul 438 creştinii au reuşit săaducă trupul Sfântului IoanGură de Aur în capitala Impe-riului Bizantin. Moaştele Sfân-

tului Ioan Gură de Aur au fostduse mai întâi în Biserica Sfân-tului Apostol Toma, numită "alui Amantie", iar după aceea laBiserica Sfânta Irina. A doua zi,dis de dimineaţă, Sfintele saleMoaşte au fost duse în BisericaSfinţii Apostoli. Potrivit tradi-ţiei, în momentul în care au fostaşezate în aceasta din urmă bi-serică, din gura Sfântului Ioans-au auzit cuvintele: "Pace tutu-ror."

Racla cu Sfintele Moaşte a fostîngropată în Sfântul Altar,lângă Moaştele Sfântului Gri-gorie Teologul.

După venirea cruciaţilor înConstantinopol, Moaştele Sfin-ţilor Ioan şi Grigorie Teologulau fost duse în Veneţia, iar apoiîn Roma. Cinstitul său trup afost aşezat mai întâi într-unpridvor al unei Biserici medie-vale, închinată Sfântului Apos-tol Petru. Mai târziu, în data de1 mai 1626, acestea vor fi

transferate în Biserica ceamare a Sfântului Petru, fiindaşezate într-o Capelă specialamenajată pentru ele.

În ziua de 27 ianuarie se facepomenirea mutării Sfintelorsale Moaşte din Constantinopolîn Roma. După 800 de ani,moaştele celor doi sfinţi auajuns să fie înapoiate Bisericiidin Constantinopol. Papa IoanPaul al II lea restituite BisericiiConstantinopolului, în data de27 noiembrie 2004, MoaşteleSfinţilor Ioan Gură de Aur şi aleSfântului Grigorie Teologul.

Tot în această zi, fecem pome-nirea:

Sfintei Marciana, împărăteasa;Sfântului Cuvios Claudin;Sfântului Mucenic Dimitrie;Sfântului Cuvios Petru Egiptea-nul;

crestinortodox.ro

Adresele birourilor sunt:

ROMA FINOCCHIOVIA DI ROCCA CENCIA NR 68CELL: 3733485804TEL: 0620747266Program Luni-Vineri 9-13 / 16-20Marti inchis Sambata 9-20Duminica 9-13

ROMA PONTE LUCANO (TIVOLI)VIA DEI CANNETI 11CELL:3733485805TEL:0774.320.591Program birou Luni-Joi 9-13/16-20Vineri inchisSambata 10-20Duminica 9-13

Transferul de bani se realizeazăîn 5 minute şi comisioanele por-nesc de la 4 euro.Banii se pot ridica din Româniade la sediile Smith&Smih des-chise 7 zile din 7 zile şi de la se-diile BCR.La efectuarea unui transfer pu-teţi beneficia de reduceri laanunmite produse alimentaretradiţionale româneşti oferite desupermarketul AIDA.

Servicii suplimentare oferiteBilete de avion low cost, încărcări te-lefoane reţele din România şi Italia,vânzări telefoane Digi şi încărcăricartele Digi, traduceri, legalizări -orice tip de documente, asigurări tipRCA pentru maşinile înmatriculate înRomânia. Vă aşteptăm cu drag!

Smith&Smith a venit în întâmpinarea clienţi-lor săi cu încă două noi sedii la Roma. Acesteasunt situate în incinta supermaketelor AIDA.

NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

ANUNTURI GRATUITE Trimite anunţul tău pe adresa redacţ[email protected]

sau caută centrele de colectare.

27 Ianuarie - Aducerea moaştelorSfântului Ioan Gură de Aur



La început de an, cu ce gânduriv-aţi reînceput activitatea în ca-litate de Vicepreşedinte al De-partamentului de PoliticăExternă şi Relaţiile cu Comuni-tăţile Româneşti din cadrulConsiliului Naţional al PSD?

Orice început de an ne redă spe-ranţa şi forţa de muncă, ne readuceîn minte şi în suflet idealuri şi pro-iecte care aşteaptă să fie începute.Anul 2013 a început activ, cu unsuflu proaspăt , cu echilibru şi tran-parenţă, prin crearea unui cadruinstituţional şi legislativ care săpermită demararea proiectelor atâtpentru românii din ţară, cât şi pen-tru cei din afara graniţelor ţării. Eu însămi am început anul opti-mistă, încrezătoare că putem creeao lume nouă şi corectă pentru toţiaceia care şi-au pus încrederea înnoi şi au susţinut proiectele pro-puse de USL.

Care este agenda dumneavoas-tră de lucru pentru anul 2013?

Agenda mea şi a Departamentuluide Politică Externă al PSD va fi sin-cronizată cu cea a GuvernuluiPonta. Direcţiile de acţiune propuse decătre guvernul Ponta în programulde guvernare USL, vor fi începuteşi desfăşurate cu responsabilitateşi curaj.Vom fi partenerii românilor, aşacum ne-am dorit întotdeauna, şi nudoar “guvernatorii” României. Vom asculta problemele românilor,nu ne vom feri de critici sau suge-stii, iar “vocea” românilor va fi as-cultată cu adevărat. Vom căuta să îmbunătăţim viaţa tu-turor românilor, oriunde s-ar aflaaceştia.Păstrarea identităţii naţionale şiculturale va fi mereu un obiectiv pecare îl vom urmări. Românii nu tre-buie să se mai simtă un popor izolatşi nerespectat între celelalte po-poare europene, ci ei au dreptul săbeneficieze de aceleaşi drepturi în-soţite, fireşte, de aceleaşi obligaţiica şi ceilalţi cetăţeni europeni. Un alt punct important pe agendaDepartamentului de Politică Ex-terna al PSD va fi găsirea de soluţiiprogramatice pentru reîntregireafamiliilor în care părinţii lucreazăîn străinătate şi crearea unor pro-

grame, proiecte sociale pentru co-piii celor plecaţi în afara graniţelorţării. Pe agenda mea personală de lucruîmi propun să intru în contact cucât mai mulţi români care au căpă-tat notorietate şi se bucură de re-cunoaştere profesională în planinternaţional. Îmi doresc să creez oreţea profesională de înaltă va-loare, reţea care să cuprindă ro-mâni care trebuie promovaţi şiapreciaţi cu adevărat. Sper ca îm-preună cu aceştia şi cu toţi ceilalţiromâni care se vor alătura propu-nerii noastre de a deveni parteneriîn reconstruirea Romaniei, săputem reda imaginea corectă aţării noastre şi să creăm toate con-diţiile necesare unei vieţi decenteşi stabile. Eforturile vor fi conjugate deaceastă dată şi beneficiem de totsuportul Ministerului pentru Româ-nii de Pretutindeni, precum şi decele ale Institutului CulturalRomân, parteneri oneşti în dialogulcu românii de peste graniţe, darmai ales echipe de oameni intre-prinzători şi idealişti, cărora măalătur cu respect şi mândrie.

Ce îşi propune PSD-ul să facăpentru românii din diasporadupă confirmarea cabinetuluiPonta II?

2013 este un an al începuturiloratât pentru Guvernul Ponta, pentruUSL, dar mai ales pentru România.Departamentele din cadrul Consi-liului Naţional al PSD şi-au conti-nuat şi îşi continuă activitatea înspecial în privinţa elaborării proiec-telor sociale şi a unor strategii delucru care să vină în sprijinul Gu-vernului. În aceeaşi măsură, Departamentulde Politică Externă şi Relaţiile cuComunităţile Româneşti din cadrulConsiliului Naţional al PSD, al căruiVicepreşedinte sunt, va continua sămenţină o relaţie cât mai bună curomânii din afara graniţelor ţării.Proiectele şi iniţiativele nu ne lip-sesc. USL a inclus în programul de gu-vernare prinicipalele direcţii de ac-ţiune privind românii din afaragraniţelor ţării, pe care şi Departa-mentul de Politică Externă al PSDle va urmări în perioada următoare.Acest program se concretizează pecinci direcţii prioritare de acţiune

care vizează: apărarea drepturilorşi libertăţilor românilor, afirmareaidentităţii culturale şi lingvistice,susţinerea procesului de integrare,apropierea de familiile din ţară şipromovarea imaginii şi intereselorromânilor care trăiesc în afara ho-tarelor României.Prin consecvenţă, seriozitate şi di-namism, Guvernul României va ac-ţiona cu responsabilitate pentruîntărirea credibilităţii şi respectabi-lităţii internaţionale ale României,pentru realizarea obiectivelor in-ternaţionale ale României şi pentruasigurarea cu prioritate a protec-ţiei intereselor cetăţenilor săi. Diplomaţia va urmări permanentproiectarea imaginii României înlume ca stat cu o democraţie con-solidată, cu instituţii solide şi func-ţionale, care respectă pe deplinnormele şi valorile democratice.Astfel, diplomaţia românească tre-buie reconfirmată ca instituţie fun-damentală a statului, pentru arecupera din prestigiul şi influenţadiminuate în ultimii ani, şi orientatăspre obiective de natură strategică,cum sunt cele subsumate exercită-rii în bune condiţii a PreşedinţieiConsiliului UE în anul 2019, care săse integreze într-o viziune pe ter-men lung privind locul şi rolul Ro-mâniei în lume.Acţiunea de politică externă vaavea în vedere cu prioritate susţi-nerea obiectivului de modernizareşi reformă ale României şi creşte-rea profilului statului român peplan european şi internaţional.Programul de guvernare al USL areîn vedere atât imbunătăţirea calită-ţii serviciilor consulare prestate înfavoarea cetăţenilor români dinstrăinătate, cât şi manifestareaunei atitudini constante în acţiunilede sprijin consular oferit cetăţeni-lor români aflaţi temporar sau per-manent în străinătate.Romanii de peste hotare sunt parteintegrantă a poporului şi a spiritua-lităţii române şi de aceea GuvernulRomâniei se angajează să intensi-fice comunicarea şi să consolidezeparteneriatele atât cu comunităţileromânilor/vlahilor/aromânilor dinţările vecine şi Balcani, cât şi cu ro-mânii care s-au stabilit temporarsau definitiv în străinătate. Al doilea obiectiv principal al gu-vernării, inclus în programul de gu-vernare USL, este promovareaactivă şi prioritară a obiectivului de

transformare a zonei proxime Ro-mâniei, atât în Balcanii de Vest, darmai ales în Est, într-o zonă demo-cratică de prosperitate şi securi-tate. În acest cadru, vom continuasă susţinem cu prioritate aspiraţiilede integrare europeană ale Repu-blicii Moldova. Totodată, vom ac-ţiona pentru întărirea cooperăriibilaterale cu statele din vecinătateşi vom apăra şi promova activ drep-turile persoanelor care aparţin co-munităţilor minorităţilor româneştidin statele din vacinătatea Româ-niei în conformitate strictă cu stan-dardele europene.

Ce le transmiteţi personal ro-mânilor din diaspora la începutde an?

Prin intermediul dumneavoastrăam avut ocazia de nenumărate orisă transmit gândurile, urările şiproiectele mele şi ale Departamen-tului de Politică Externă al PSD şivă mulţumesc pentru această opor-tunitate. Anul acesta, la fel ca în fiecare an,doresc tuturor românilor să fie să-nătoşi, să se bucure de cei dragi, săîşi păstreze încrederea şi speranţaîn lucruri mai bune, într-un viitorfrumos, să fie mândri de originealor şi de cultura şi tradiţiile româ-neşti şi să-şi păstreze nealterate va-lorile pentru că am convingerea că,deşi anevoios uneori, dreptatea,cinstea şi onestitatea vor învingeatunci când ne dorim asta cu ade-vărat. Şi pentru că e început de an, am şio rezoluţie importantă. Ca prim pas în ruperea graniţelor,îmi doresc să pot comunica şi maibine şi mult mai direct cu româniidin afara ţării.

De aceea as vrea sa va rog sa trans-miteţi adresa mea de email, pre-cum şi cea a Departamentului dePolitică Externă şi Relaţiile cu Co-munităţile Româneşti din cadrulConsiliului Naţional al PSD.Aştept pe aceste adrese gânduriledumneavoastră, români din oricecolţ al lumii, propuneri de proiecte,sau orice alte sugestii. Răspunsu-rile vor veni negreşit din parteamea sau a colegilor mei. Cele mai frumoase gânduri sauproiecte propuse le voi publica pesite-ul Departamentului: politicaex-terna.e-psd.ro, pe care îl vom ac-tualiza periodic şi vom adăugatoate lucrurile de interes pentru ro-mânii din afara graniţelor ţării, saupe pagina de Facebook Departa-mentul de Politica Externa PSD. De asemenea, ne propunem ca încurând să vă punem la dispoziţie şiun număr de telefon pe care ne pu-teţi contacta.

Adresele de email pe care aşteptgândurile şi propunerile dumnea-voastră sunt:[email protected]@e-psd.ro

Închei prin a vă transmite toateurările mele sincere de bine şi îm-brăţişări cu căldură, cu speranţa căvoi avea ocazia în acest an să ajungcât mai des aproape de dumnea-voastră.

Alexandra CârsteaVicepreşedinte

Departamentul de Politică Externăşi Relaţiile cu Comunităţile

RomaneştiConsiliul Naţional al PSD

Secretar ExecutivPSD Diaspora

“Vom asculta problemele românilor, nu nevom feri de critici sau sugestii, iar “vocea”românilor va fi ascultată cu adevărat”

Actualitatea românească va prezenta opinia liderilor politici din diaspora. Actualitatea românească este o publicaţie independentăiar părerile exprimate în cadrul articolelor şi interviurilor nu exprimă punctul de vedere al redacţiei. Actualitatea românească esteechidistantă faţă de orice formaţiune politică. Orice lider de opinie sau reprezentant al unei formaţiuni politice ne poate scrie pentrurealizarea unui articol sau a unui interviu pentru una din ediţiile viitoare la adresa de e-mail: [email protected]

INTERVIU - Alexandra Cârstea



Compozitorii care dorescsă înscrie piese pentru se-lecţia naţională a concur-sului Eurovision 2013 opot face începând de luni,14 ianuarie, informeazăTVR.

Perioada de înscrieri se va în-cheia pe 3 februarie, timp încare cei interesaţi sunt aştep-taţi să trimită sau să depunăpiesele, în format audio, peCD, la Registratura Televiziu-nii Române (Calea Dorobanti-lor nr. 191, sector 1,Bucureşti), precum şi la se-diile studiourilor teritorialedin Cluj, Iaşi, Timişoara şiCraiova, cu menţiunea „Pen-tru selecţia naţională Eurovi-sion 2013” înscrisă pe plic. Opremieră a acestei ediţii con-stă în implicarea studiourilorteritoriale în procesul de pre-selecţie.

Potrivit comunicatului TVR,

etapele desfăşurării selecţieisunt următoarele:

• 14.01 – 03.02: înscrieri (de-punerea sau trimiterea piese-lor la Registraturilestudiourilor TVR);• 06.02 – 14.02: preselecţia(piesele vor fi interpretate penegativ, în faţa juriului), dupăcum urmează:- 6 februarie – Iaşi- 8 februarie – Cluj- 10 februarie – Timişoara- 12 februarie – Craiova- 14 februarie – Bucureşti• 18.02: anunţarea pieselorcare vor intra în concurs(minim 24, maxim 28)• 23.02: Semifinala 1 (12-14piese);• 24.02: Semifinala 2 (cele-lalte 12-14 piese);• 09.03: Finala Naţională(cele 12 piese rămase în con-curs în urma semifinalelor).

„Am decis, anul acesta, să fa-

cilităm accesul cât mai multorartişti şi compozitori la selec-ţia naţională pentru Eurovi-sion. Aşa a apărut ideeaimplicării studiourilor terito-riale ale TVR, unde doritoriise pot înscrie şi unde auşansa de a convinge membriijuriului. Sper ca, în felulacesta, să motivăm compozi-torii şi interpreţii aflaţi la în-ceput de drum şi sădescoperim noi talente. Înplus, în felul acesta ne asigu-răm că interpreţii pot susţinelive piesa aleasă, juriul ascul-tând de la început melodiilecântate aşa cum vor fi prezen-tate în concurs”, a declaratDan Manoliu, manager al pro-iectului.

Mai multe detalii, precum şiRegulamentul oficial al con-cursului vor putea fi accesatede luni, 14 ianuarie, pe site-ulTVR, la adresa www.tvr.ro/eu-rovision.

Începând cu data de 15 ia-nuarie şi până la sfârşitullunii, sub titlul 15 ianuarieZiua Culturii Române sevor posta zilnic pe paginade Facebook a ICR Lisa-bona (http://www.face-book.com/icrlisboa) poeziişi fragmente de proză dinliteratura română traduseîn limba portugheză, poe-zie românească recitată,documentare despre Ro-mânia şi desprepersonalităţi româneşti.

Prin propunerile literare pos-tate în cadrul acestui proiectonline ICR Lisabona doreştesă încurajeze achiziţionareatraducerilor din literatura ro-mână disponibile în librăriile

portugheze. Astfel, fiecarepost de pe Facebook va pre-ciza de unde se poateachiziţiona respectivul volu-mul.

Tot în data de 15 ianuarie ICRLisabona va lansa un concursdedicat traducătorilorprofesionişti sau amatori,fără categorie de vârstă saunaţionalitate având ca obiecttraducerea în portugheză aprimelor trei strofe din poeziaFloare albastră de Mihai Emi-nescu. Cea mai bună tradu-cere va fi anunţată în data de31 ianuarie, iar câştigătorulva fi recompensat cu două tit-luri din literatura română tra-duse în portugheză.

Centrul Comercial, Cultural şi Social LA STRADA vă aşteaptă zilnic cuCELE MAI BUNE OFERTE LA PRODUSELE ROMÂNEŞTI

ROMA - TiburtinaCirconvallazione Nomentana 530

(vis-a-vis de Gara Tiburtina)

TVR demarează înscrierile la Eurovision 2013

Ziua Culturii Românecelebrată online în Portugalia

Download - Actualitatea Romaneasca

Top Related