Download - 71141001 Disertatie Razvan Popescu
Cuprins
.................................................................................................................................................1
.....................................................................................................................................................1
......................................................................................................................................................1
INTRODUCERE.........................................................................................................................1
Capitolul I. Situaţia actuală a iazurilor din România .................................................................... 2
I. 1. Tipuri de izuri şi de materiale depuse ................................................................................ 3
I. 2. Inventarul iazurilor de decantare ....................................................................................... 7
I. 3. Controlul şi reducerea riscului ........................................................................................... 7
Capitolul II. practici de reconstrucţie ecologică a zonelor ocupate de iazuri ............................... 8
II. 1. Prevederi B. A. T. pentru sectorul minier ....................................................................... 10
II. 2. Prevederi ale Ordinului M. M. G. A. nr. 757/2004 ........................................................ 12
Capitolul III. Analiza comparativă a modalităţilor de închidere a iazurior de decantare .......... 13
III. 1. Costuri legate de alegerea unor soluţii de închidere .................................................... 14
III. 2. Costuri de ecologizare şi monitorizare post închidere .................................................. 16
Capitolul IV. Studiu de caz Ecologizarea perimetrului Altan Tepe............................................20
4.1. Prezentarea obiectivului si a lucrarilor de inchidere si ecologizare...................................20
-H. G. nr. 1846/2004, privind aprobarea închiderii definitive şi monitorizării factorilor de mediu post-închidere a unor mine şi cariere;.........................................................................41
- Proiect tehnic pentru monitorizare postinchidere mina Altan-Tepe Volumul 5 Cepromin Deva 2009..................................................................................................................41
.........................................................................................................................................41
INTRODUCERE
1
In prezent lucrez in cadrul Ministerului Economiei si Mediului de Afaceri, in cadrul
SC.CONVERSMIN.SA, societate ce gestioneaza activitatea companiilor naţionale şi
societăţilor comerciale cu capital integral de stat din sectorul minier. In acesta perioada s-a
desfăşurat un control la toate iazurile de decantare din industria miniera, de către echipe mixte
de la Ministerul Economiei Comertului şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile. Am parcurs cateva rapoarte intocmite in urma controalelor efectuate în
zona Deva - Brad şi în Valea Jiului. Foarte repede mi-am dat seama ca agresivitatea mineritului
asupra mediului înconjurător era evidenta. în aceste iazuri s-a depus un volum de 308, 49 mil.
mc. de deşeuri miniere şi ocupa o suprafaţa de circa 31000 ha.
La sfârşitul anului 2008, majoritatea iazurilor de decantare din industria miniera din
România si-au sistat activitatea, în acord cu prevederile H. G. nr. 349/2005 şi ale Capitolului 22
“MEDIU”din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeana, ele urmând a fi închise şi
ecologizate. Au mai primit drept de funcţionare un număr de cinci iazuri de decantare, pentru
care s-au acordat perioade de tranziţie de 2-4 ani. în ecartul 2008-2017, vor fi închise şi
ecologizate un număr de 75 de iazuri de decantare, cu un efort financiar impresionant din
partea statului roman.
Am considerat ca închiderea şi ecologizarea unui iaz de decantare de la o mina de
minereuri, în acord cu cele mai bune practici disponibile pe plan mondial dar şi cu legislaţia
româneasca armonizata cu directivele europene, poate constitui un subiect interesant pentru un
proiect de dizertatie, pentru un masterand al Facultăţii de Economie Agroalimentara şi a
Mediului şi am decis sa dau curs acestei provocări..
CAPITOLUL I. SITUAŢIA ACTUALĂ A IAZURILOR DIN ROMÂNIA
In evidentele celor doua ministere se regăsesc 77 de iazuri de decantare pentru deşeuri
provenite din industria miniera, din care:
• 4 sunt deja închise şi ecologizate (Valea Ciotorogu, Mina Ruşchiţa Complexe,
Valea Porcului, ambele în judeţul Caras Severin, Anieş, Mina Valea Vinului -Rodna. Judeţul
Bistriţa Năsăud, Valea Luponi, Mina Boita Haţeg, judeţul Hunedoara);
• 5 sunt în funcţiune, având perioade de tranziţie de 2-4 ani(Fanate, Mina Băita
Stei, judeţul Bihor, Aurul Recea, Baia Mare, judeţul Maramureş, Valea Şesei, Cariera Roşia
Poieni, judeţul Alba, Valea Ştefancei I şi Valea Ştefancei II, Cariera Roşia Poieni, Judeţul
2
Alba);
• -66 sunt cu activitate sistată, dar în conservare, având majoritatea proiecte
tehnice de execuţie a lucrărilor de închidere şi ecologizare, elaborate.
I. 1. Tipuri de izuri şi de materiale depuse
A. Prin Instrucţiunile tehnice departamentale privind proiectarea, executarea,
întreţinerea şi exploatarea iazurilor din industria minieră I. D. 45-85, clasificarea iazurilor pe
tipuri, se face după relieful amplasamentului şi anume:
• depozite “de câmp” amplasate pe terenuri orizontale sau uşor înclinate, realizate
prin diguri de contur pe toate laturile, formând o incintă închisă de decantare şi depozitare a
sterilului;
• depozite “de coastă” realizate prin închiderea unor suprafeţe de teren aflate la
baza unor versanţi. Digul care formează o parte din conturul depozitelor, se încastrează la
capete în coasta dealului, iar depozitele se reazemă parţial pe versant;
• depozite “de vale” realizate prin închiderea văilor cu baraje.
În funcţie de morfologia terenului, se pot întâlni şi cazuri în care iazul de decantare
prezintă o îmbinare a două tipuri diferite.
B. Tipurile de materiale depuse în corpul unui iaz de decantare diferă de la caz la caz.
Tulbureala rezultata din uzina de preparare este adusa pe conducta până pe coronamentul
iazului. În industria miniera, ca valoare orientativa, raportul steril/apa, ca părţi în greutate din
tulbureala este de1/4. - 1/5. Oricare ar fi alcătuirea tulburelii, după deversarea acesteia pe plaja
lacului, se depun prin sedimentare, mai întâi particulele grosiere (fracţiunea nisipoasa), după
care urmează depunerea fracţiunii prăfoase şi în final fracţiunea argiloasa, care are cea mai fina
granulaţie. Pe măsura ce particulele se depun, tulbureala formează o acumulare spre interiorul
iazului, numita zona apei limpezite. Aici se continuă depunerea particulelor prăfoase-argiloase,
până ce apa devine limpede. Indiferent de minereul preparat în uzina de preparare, iazurile de
decantare reprezintă în marea lor majoritate, un puternic agent poluant al mediului
înconjurător.
Din punct de vedere al conţinutului tulburelii, poluarea este atât fizica cat şi chimica.
Evident poluarea chimica are efecte mai dăunătoare asupra mediului. Astfel suspensiile de
3
metale grele conţinute în apa limpezita, care se deversează în reţeaua hidrografica sau praful
ridicat de vânt de pe iazurile de decantare, nu sunt atât de nocive în comparaţie cu poluanţii
chimici. în uzina de preparare, separarea substanţelor utile din zăcământ de regula a metalelor
de roca sterila, implica procese fizico-chimice de tip flotaţie, cianurare sau tratare cu acizi. în
porii sterilului rămân inerent reziduuri ale substanţelor de tratare.
Sterilul conţine de asemenea şi minerale nerecuperate sau asociate dintre care cele mai
semnificative sunt sulfurile de metal, care în contact cu apa şi aerul produc acizi şi săruri
solubile de metale grele(fier, cupru, nichel, zinc, plumb, mangan, etc.). Reacţiile chimice
conduc la un pH scăzut al apei care solubilizează metalele grele din steril iar evacuarea apelor
din iaz şi în special exfiltraţiile, contaminează mediul înconjurător. Efectele se resimt pe
termen lung. De altfel se ştie bine faptul ca zonele miniere se confrunta în prezent cu medii
contaminate cu metale grele, cu concentraţii peste cele admisibile. De aceste lucruri trebuie
ţinut cont şi în activităţile de închidere şi ecologizare a iazurilor de decantare pentru a anihila
prin procedurile de închidere, toate aceste aspecte nocive.
Un alt element de care trebuie sa se ţină seama este faptul că în iazuri se depune o
cantitate mare de material instabil şi neconsolidat. Este vorba de volume de milioane de metri
cubi amplasaţi, de regula, pe traseul unor torenţi sau cursuri de apă care au fost deviate.
Menţinerea stabilităţii fizice a iazurilor este un subiect deosebit de important în special în cazul
inundaţii sau seisme. Pierderea stabilităţii unui iaz de decantare poate conduce la dezastre
similare cu evenimente cunoscute în istorie cum ar fi dezastrul de la Aberfan, Marea Britanie,
21 octombrie 1966 a ucis 144 locuitori dintre care 116 elevii unei şcoli.
4
Figura 1 Dezastrul de la Aberfan
Si in România au avut loc accidente tehnice, avarii si catastrofe in sectorul minier.
Astfel in noaptea de 31.10.1971, in urma unor ploi torenţiale, s-a spart digul iazului de
decantare Certej - Săcărâmb, din zona Deva, umplutura pornind la vale. Nu s-au făcut publice
prea multe date oficiale, dar se ştie ca au fost peste 100 de victime umane, surprinse in doua
blocuri de locuinţe din vecinătatea iazului.
5
Figura 2 Accidentul de la Bozânţa
In 30.01.2000, s-a rupt digul de la iazul de decantare Bozânţa din zona Baia Mare si s-
au scurs in jos, pe râul Lăpuş (si apoi in Someş si mai departe spre Tisa si Dunăre) peste
100.000 de metrii cubi de ape cu cianuri si alţi poluanţi chimici. Cauzele accidentului au fost
multiple: nu s-a respectat tehnologia de exploatare a iazului, materialul depus nu era omogen,
sistemul de gospodărire a apelor in exces nu era operaţional etc. Nu au fost victime omeneşti
dar dezastrul ecologic in zona a fost major. Şi mai mari au fost scandalurile din presa si crizele
diplomatice.
Stabilizarea fizică a iazurilor este un element important în activităţile de închidere şi
ecologizare având ca ţintă realizarea unor condiţii de stabilitate pe termen lung capabile să
rămână stabile în condiţii meteorologice extreme chiar în condiţia unei monitorizări minime. În
aceste condiţii eforturile financiare necesare reducerii până la eliminare a riscurilor de
declanşare a unui dezastru pot lua valori oricât de mari.
Totuşi, analiza economică a variantelor luate în calcul după eliminarea acelor variante
care nu sunt acceptate din punctul de vedere a riscurilor este necesară cel puţin din două
motive:
Spărtură în digul de iaz
IAZUL AURUL – 2 FEBRUARIE 2000
6
1. cuantificarea si justificarea stabilirii bugetului lucrărilor în timp, şi
2. identificarea surselor de venituri şi a beneficiilor pentru lucrare.
I. 2. Inventarul iazurilor de decantare
Toate iazurile de decantare sunt evidenţiate odată cu obţinerea autorizaţiei de
funcţionare în “Registrul Naţional al barajelor din România” - REBAR – secţiunea depozite de
deşeuri industriale din industria chimica, energetica şi iazuri de decantare din industria miniera.
Registrul este întocmit de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Toate activităţile legate
de proiectare, construcţii, avizare comportament în timp, sunt supervizate de Comisia
Naţionala pentru Siguranţa Barajelor, în care activează pe lângă specialişti din administraţia
publica şi cadre didactice universitare cu activitate recunoscuta în domeniu.
Pentru sectorul minier, Situaţia iazurilor de decantare se prezintă în Anexa nr. 1.
I. 3. Controlul şi reducerea riscului
Controlul riscului se realizează prin monitorizarea continua a siguranţei iazului şi a
condiţiilor din zona potenţial afectata de ruperea barajului sau digului de contur. Reducerea
riscului se realizează prin micşorarea probabilităţii de rupere şi implicit prin diminuarea
consecinţelor probabile în cazul în care se produce ruperea. Din punct de vedere al reducerii
riscului, supravegherea construcţiilor şi instalaţiilor care compun iazul, intervine pe trei cai :
- permite evaluarea stării şi evoluţiei construcţiei şi a mediului ei, eficient din punct
de vedere al siguranţei structurale;
- depistează comportările atipice, incidentele sau evoluţiile periculoase ale unor
fenomene ce pot degenera în avarii sau ruperi;
- furnizează date, care coroborate cu alte categorii de observaţii sau constatări,
servesc pentru explicarea şi evaluarea periculozităţii unor anomalii de comportament.
Conform normativelor româneşti, un iaz de decantare trebuie monitorizat în perioada
post-închidere pe o durata de 30 de ani. Monitorizarea are în principal următoarele obiective:
• depistarea oricăror semne de instabilitate a barajului sau a digurilor de contur prin
verificarea respectării parametrilor de stabilitate;
• verificarea ipotezelor privind proprietăţile şi comportarea materialelor depozitate;
• obţinerea datelor necesare pentru verificarea periodica (prin calcule specifice) a
7
stabilităţii barajului sau a digurilor de contur, ori de cate ori configuraţia iazului se modifica;
• verificarea permanenta a drenajului interior prin urmărirea permanenta a nivelului
curbei de depresie (nivelul apei în corpul iazului);
Toate riscurile potenţiale sunt asumate de statul roman, fiind asigurate anual sume
bugetare care pot acoperii eventualele avarii sau dezastre.
CAPITOLUL II. PRACTICI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ A ZONELOR OCUPATE DE IAZURI
Iazurile de decantare închise în urmă cu cca. 7 - 10 ani au avut ca temă principală
lucrările de gospodărire a apelor, fiind executate atât lucrări de protecţie a mediului de acţiunea
iazului de decantare cât şi lucrări de protecţie a iazului în faţa acţiunii fenomenelor naturale
(debite extraordinare sau solicitări seismice).
Este cazul închiderii unor iazuri la care s-au calculat coeficienţii de stabilitate în regim
static şi dinamic, şi la care au fost prevăzute canale special dimensionate la debite de calcul
care apar la intervale de timp determinate după clasa de importanţă a construcţiei hidrotehnice.
Ca exemple se amintesc iazurile de decantare Sasca Montană – proiect de închidere din anul
2000, Valea Luponii la EM Boiţa Haţeg – 2001, Valea Ciotorogu – EM Ruşchiţa – 2000, Valea
Vinului – EM Rodna - 2003, Valea Porcului – EM Ruşchiţa – 2001. În toate aceste cazuri s-au
verificat şi lucrările existente de evacuare a apelor, cele care prezentau interes fiind reparate şi
păstrate.
În schimb nu s-a procedat la geometrizarea suprafeţei iazului, plaja rămânând cu pantă
spre amonte, ceea ce a fost dovedit ca e o soluţie ieftină dar proastă, în cazul acumulării apei pe
plajă existând pericolul real de rupere şi deci de poluare.
Dintre măsurile nestructurale dar necesare protecţiei mediului, e de semnalat
prevederea pe suprafaţa şi pe taluzele iazurilor închise în această perioadă a acoperirii cu
vegetaţie necesară stabilizării şi încadrării în mediu. S-a prevăzut vegetaţie de orice tip, de la
păşune până la pădure, cu sau fără strat suport din pământ vegetal, cu specii rezistente pentru
zona geografică de amplasare a fiecărui iaz de decantare în parte. Detaliile au fost stabilite de
către specialişti pedologi care au recomandat şi necesarul de îngrăşăminte sau diverse
amendamente.
Monitorizarea post-închidere a fost prevăzută la toate aceste proiecte de închidere şi
ecologizare să se realizeze prin două mijloace: prin citirea periodică a nivelului apei în
8
piezometrele cu care a fost dotat iazul şi prin ridicarea periodică a unei reţele de borne şi reperi
topografici. Creşterea nivelului apei în piezometre determină scăderea coeficienţilor de
stabilitate iar deplasarea în plan sau pe verticală a depunerilor de steril poate prevesti o
deformare cu consecinţe de pierdere a stabilităţii. Periodic, cu frecvenţa de la caz la caz, s-a
recomandat şi inspecţia vizuală a lucrărilor componente din depozitul de steril, mai ales a celor
de evacuare a apei din amplasamente, iar la cca. 10 ani repetarea studiului de stabilitate.
În perioada de preaderare a ţării noastre la Uniunea Europeană şi armonizării legislaţiei
noastre cu cea europeană, în activitatea de închidere a iazurilor de decantare au intervenit
schimbări majore fiind necesară o nouă abordare a problemei. Astfel a apărut Ordinul M. M. D.
D. nr. 95/2005 privind “stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de
acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de
depozit de deşeuri”, publicat în Monitorul Oficial nr. 194 bis/08. 03. 2005 în care sunt
inventariate şi tipurile de steril minier din iazurile de decantare. Prin Ordinul M. M. G. A. nr.
757/2004 pentru aprobarea “Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor”, publicat în
Monitorul Oficial nr. 86 bis/26. 01. 2005 s-au stabilit printre altele şi cerinţele pentru
închiderea depozitelor de deşeuri periculoase şi nepericuloase precum şi straturile de acoperire
necesare la închiderea depozitelor de deşeuri şi a iazurilor de decantare. Prin H. G. R. nr.
349/21. 04. 2005 „privind depozitarea deşeurilor” s-au stabilit printre altele procedurile de
închidere a depozitelor de deşeuri şi urmărirea post-închidere a acestora.
În general, iazurile de decantare din industria minieră depozitează steril de la uzinele de
preparare a minereurilor neferoase (cu rare excepţii în care sterilul depozitat este praf de
cărbune sau alte minerale nemetalifere). Acest steril depozitat în iazurile de decantare
interacţionează cu aerul şi apa generând în multe cazuri ape acide şi cu conţinuturi de ioni de
metale grele, sau chiar leşiere bacteriană. Pentru a se opri iniţierea unor astfel de reacţii
chimice, aplicând prevederile legislative curente, devine obligatorie la închiderea şi
ecologizarea zonelor miniere care au iazuri de decantare, a prevederi unei impermeabilizări cu
straturi minerale naturale (argilă) şi artificiale (geomembrane din polietilenă de înaltă densitate,
geotextil etc.).
Prin aplicarea acestor materiale peste depozitele de steril minier din iazurile de
decantare se urmăreşte oprirea contactului între apa şi aerul atmosferic cu sterilul depozitat.
Întrucât este oprită percolarea depozitului de către apa de precipitaţii, nu se mai generează apă
acidă şi/sau cu conţinut de metale grele care să se evacueze în apele de suprafaţă sau subterane
9
fiind astfel protejat eficient mediul înconjurător.
II. 1. Prevederi B. A. T. pentru sectorul minier
In anul 2001, în baza unui contract cu un consultant internaţional s-a realizat o evaluare
sectoriala de mediu, vis-a-vis de mineritul romanesc. Raportul final al Evaluării Sectoriale de
Mediu (S. E. A. , 2001) a recomandat o abordare sistemica a managementului tuturor factorilor
de mediu, în acord cu experienţa industriilor miniere din Europa. Pasul următor a constat în
elaborarea unui Manual de Proceduri de Mediu şi recomandări pentru Implementarea unui
Sistem de Management de Mediu în sectorul minier.
Manualul stabileşte cadrul general în care companiile miniere pot promova sisteme de
management de mediu satisfăcătore pe parcursul întregii durate de viata a proiectelor miniere
incorporând cele mai bune practici europene, iar Sistemul de management de mediu oferă un
model, cadru general pentru aplicarea Standardului ISO 14001(de mediu) la companiile
miniere romaneşti, cu menţiunea ca la acea data, certificarea completa sub acest standard este
un pas foarte îndepărtat pentru acestea.
CE INTELEGEM PRIN CELE MAI BUNE PRACTICI?
Cele mai bune practici pot fi explicate simplu ca fiind “ cel mai bun mod de a face ceva
“ dar în alte cuvinte, “cele mai bune practici” descriu o abordare de management care implica
un angajament de a obţine rezultate cel puţin conforme cu deciziile legale. Pentru a aplica cele
mai bune practici un operator minier trebuie sa dezvolte un sistem de management care sa
asigure în primul rând identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire continua şi sa se preocupe
ca acestea sa fie implementate , monitorizate şi evaluate periodic, alături de planul iniţial.
Cele mai bune practici de management de mediu în sectorul minier presupun aşadar un
proces continuu, integrat, de-a lungul tuturor fazelor de proiect, de la explorarea geologica , la
proiectare, la construcţia proiectului minier , la operare, dar şi la închiderea şi ecologizarea
zonei. Pentru a fi pe deplin eficienta, aceasta abordare trebuie sa se bazeze pe un set viabil de
principii generale, specifice sectorului minier:
• dezvoltarea durabila;
• egalitatea intra şi inter generaţională;
• conformare cu drepturile umane şi standardele şi principiile internaţionale de
mediu;
10
• principiul precauţiei;
• personal bine calificat şi instruit;
• comunicare eficienta şi deschidere şi flexibilitate;
• evaluarea pe parcurs şi îmbunătăţirea continua.
CUM AU FOST STABILITE CELE MAI BUNE PRACTICI şi CAT COSTA?
Au fost stabilite prin compilarea informaţiilor din sursele de specialitate şi în special
din publicaţiile de mediu şi de tehnologie miniera. Acestea au fost strânse laolaltă şi
recomandate ca un nivel de referinţa fata de care se măsoară progresele tehnologice şi de
mediu, sugerând în acelaşi timp proceduri şi procese avansate, verificate deja în practica şi
acceptate de comunităţi.
Cele mai bune practici pentru managementul de mediu în sectorul minier pot conduce
pe termen scurt la creşterea costurilor operatorului minier. Cheltuielile asociate direct cu
integrarea managementului de mediu în toate activităţile miniere (evaluarea impactului de
mediu, consultarea şi implicarea comunităţii, planificarea activităţilor miniere pentru protecţia
mediului, evaluarea şi reevaluarea ţintelor monitorizarea, etc.) sun t estimate la 5% din
costurile de capital şi operaţionale ale proiectului minier.
Acest procent poate varia insa de la perimetru la perimetru, în funcţie de metodele
concrete de exploatare sau de tehnologiile de preparare. Totuşi, aceste costuri pot fi în general
compensate de numeroasele beneficii financiare pe care le aduc cele mai bune practici.
CUM SUNT PREZENTATE CELE MAI BUNE PRACTICI? LISTELE DE
CONTROL.
Sunt prezentate sub forma de capitole, fiecare capitol fiind dedicat unui aspect de
mediu selectat, incluzând:
• descriere a aspectului respectiv, cu referire la aspectul romanesc;
• descriere a proiectului pe fazele componente ale ciclului de viata, cu referire
permanenta la exemple care sunt cuprinse în ghidul celor mai bune practici;
• lista de control (elaborata după seria de broşuri “Sustenable Minerals, publicate de
Environment Australia”;
11
• descrierea unui număr de studii de caz ilustrate , din întreaga lume.
Listele de control constituie de fapt o abordare globala a unui aspect de mediu, oferind
posibilitatea de programare şi urmărire a rezultatelor, pe cinci coloane, cuprinzând:
• aspectele relevante prezentate sub forma unor serii de întrebări( de fapt o lista
“simple” de sisteme şi comportamente dezirabile;
• rezultatele aşteptate, daca problema respectiva a fost abordata de compania
miniera( adică dovada ca sistemele şi comportamentele sunt operaţionale pe amplasamentul
monitorizat);
• masuri de performanta sugerate, care pot fi folosite pentru a evalua daca
rezultatele sunt corespunzătoare pentru a aborda cu competenta aspectul în cauza;
• oportunităţi de îmbunătăţire pentru a creste gradul de asigurare a protecţiei
mediului prin cele mai bune practici cu privire la aspectul avut în vedere;
• comentarii (prezentate cu culori diferite), care ajuta la ilustrarea aspectelor luate
în considerare, dar şi abordări alternative.
II. 2. Prevederi ale Ordinului M. M. G. A. nr. 757/2004
Ordinul M. M. G. A. Nr. 757/2004 aproba Normativul tehnic privind depozitarea
deşeurilor, stabilind cerinţele obligatorii pentru închiderea depozitelor de deşeuri
periculoase(clasa a), nepericuloase(clasa b) şi inerte (clasa c). Iazul de decantare a sterilelor
Ostra ABC a fost clasificat ca depozit nepericulos (clasa b), deci operaţiunile de închidere,
ecologizare şi monitorizare post-închidere trebuie efectuate conform cerinţelor din ordinul
amintit.
Imediat după sistarea activităţii se va proceda la nivelarea părţii superioare (plajei) şi la
impermeabilizarea acesteia. Sistemul de impermeabilizare trebuie sa îndeplinească
următoarele condiţii:
- sa fie rezistent pe termen lung şi etanş;
- sa reţină şi sa asigure scurgerea apei din precipitaţii;
- sa formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie;
- sa prezinte siguranţa împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni;
12
- sa fie rezistent la variaţii mari de temperatură;
- sa împiedice înmulţirea animalelor (cârtiţe, şoareci, etc.) care pot crea breşe în dig;
- sa fie circulabil;
- sa fie uşor de întreţinut.
Aşezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafaţa se realizează
numai atunci când tasările corpului depozitului sunt în stadiul în care nu mai pot determina
deteriorarea acestui sistem.
• Stratul de susţinere care se aplica pe suprafaţa nivelata a deşeurilor trebuie sa
aibă o grosime de 50-100 cm. Trebuie sa fie omogen şi rezistent la eforturi în mod uniform,
suprafaţa trebuie sa fie plana şi nivelata. Nu se utilizează material coeziv.
• Stratul de impermeabilizare mineral trebuie sa aibă o grosime minima de
50cm.
• Stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii se realizează cu o grosime
minima de 30 cm, mărimea granulelor de material de drenare trebuie sa fie cuprinsa intre 0, 4-
3, 2 cm.
• Geotextilele ca strat separator au rolul de a împiedica pătrunderea
componentelor din stratul de re-cultivare în stratul de drenaj.
• Stratul de re-cultivare se realizează cu grosime totala de cel puţin un metru,
având un strat de reţinere a apei de c. c. a. . 85 cm şi un strat de sol vegetal de c. c. a. 15cm.
Detaliile constructive şi eventualele excepţii de la normativ sunt convenite cu organismele
judeţene de mediu, la analiza studiului de impact asupra mediului (spre exemplu deşeurile
miniere nu emana gaze pe toata perioada depozitarii deci nu necesita amenajări speciale pentru
drenarea şi colectarea gazelor).
CAPITOLUL III. ANALIZA COMPARATIVĂ A MODALITĂŢILOR DE ÎNCHIDERE A IAZURIOR DE
DECANTARE
Din perimetrul minier Ostra, jud. Suceava s-a extras molibden, activitatea miniera fiind
oprita cu mulţi ani în urma. Sterilul rezultat din procesul de preparare, care a fost clasificat ca
deşeu nepericulos conform H. G. . nr. 349/2005, a fost depus în iazul de decantare Ostra A. B.
C. A fost denumit aşa, pentru ca a funcţionat cu trei compartimente de depunere. Este un iaz de
13
coasta, închis pe trei laturi cu un dig şi sprijinit cu o latura pe versantul dealului. Are o
suprafaţa de 15,1 ha, din care suprafaţa plajei este de 7,11 ha iar suprafaţa taluzelor este de
7,89 ha. Cantitatea de steril depozitat în iaz este de 3.089.898 tone, respectiv un volum de
1.903.086mc.
Activitatea de extracţie şi preparare a minereului de baritina Ostra a fost sistata în anul
2003.
III. 1. Costuri legate de alegerea unor soluţii de închidere
Conform cu B. A. T. planul de încetare a activităţii, întocmit pentru iazul Ostra A. B.
C. , a analizat trei variante de închidere şi ecologizare, estimând costurile pe fiecare variantă în
parte.
Varianta I. – închidere clasică
a) suprafeţe orizontale
Specificaţie Prevederi
Total
[U.
M. ]
P. U. CosturiCosturi
Montaj
Total
costuri
[lei]
Sol vegetal şi re-
vegetare5 cm 3. 550
56,
58
200.
85926. 111. 7 226. 970. 7
Sol sărac 25 cm 17. 750 5, 3 94. 075 12. 229. 8 106. 304, 8
TOTAL 333. 275. 5
Tabelul 1 Construcţia etanşării si ecologizării iazului
b) suprafeţe înclinate (taluze)
Specificaţie PrevederiTotal
[U. M. ]P. U. Costuri
Costuri
MontajTotal costuri
Suprafeţele înclinate au vegetat natural şi nu necesită lucrări de ecologizare
Tabelul 2 Refacerea taluzelor
Varianta II. – închidere prin acoperirea depozitului de deşeu minier conform Ordin M.
M. G. A. nr. 757/2004, deşeul fiind clasificat „nepericulos”.
a) suprafeţe orizontale
Specificaţie Prevederi Total P. U. Costuri Costuri Total
14
[U. M. ] Montajcosturi
[lei]
Sol vegetal şi re-
vegetare15 cm 10. 650 56, 58 602. 602, 6 783. 335 680. 912
Sol sărac 85 cm 60. 350 5, 3 319. 879, 1 41. 581, 1 361. 436
Geocompozit drenaj 1 strat 71. 000 3, 95 280. 308 36. 458, 5 316. 908, 5
Saltea drenantă 1 strat 71. 000 12, 77 906. 528117. 389,
1
1. 024. 059,
1
Geotextil 600 gr/m2 1 strat 71. 000 8, 27 587. 454 76. 332, 1 663. 502, 1
Strat impermeabilizare 1 strat 71. 000 3, 81 270. 765, 6 35. 166, 3 305. 676, 3
Geocompozit BENTON 1 strat 71. 000 12 851. 659, 2 110. 760 962. 760
Strat compact 1 strat 71. 000 2, 1 149. 100 19383 168. 483
TOTAL 4. 484. 693
Tabelul 3 Construcţia etanşării si ecologizării iazului
b) suprafeţe înclinate (taluze)
Specificaţie PrevederiTotal
[U. M. ]P. U. Costuri
Costuri
MontajTotal costuri
Suprafeţele înclinate au vegetat natural şi nu necesită lucrări de ecologizare
Tabelul 4 Refacerea taluzelor
Varianta III. – închidere prin impermeabilizarea depozitului de deşeu minier conform
prevederilor minime, dar obligatorii, cerute de U. E. (B. A. T.)
b) suprafeţe orizontale
Specificaţie PrevederiTotal
[U. M. ]P. U. Costuri
Costuri
Montaj
Total costuri
[lei]
Sol vegetal şi re-vegetare 15 cm 10. 650 56, 58 602. 602, 6 783. 335 680. 912
Geotextil (separare/filtrare) 1 strat 71. 000 4, 02 285. 42037. 104,
6322. 524, 6
Pietriş1 strat 21. 300
71, 09 1. 514. 217196.
848, 2
1. 711. 065,
2
Geocompozit BENTON 1 strat 71. 000 12 852. 000 110. 760 962. 760
15
Geotextil (protecţie)1 strat 71. 000
8, 27 587. 17076. 332,
1663. 502, 1
TOTAL4. 340. 763,
9
Tabelul 5 Construcţia etanşării si ecologizării iazului
b) suprafeţe înclinate (taluze)
Specificaţie PrevederiTotal
[U. M. ]P. U. Costuri
Costuri
MontajTotal costuri
Suprafeţele înclinate au vegetat natural şi nu necesită lucrări de ecologizare
Tabelul 6 Refacerea taluzelor
III. 2. Costuri de ecologizare şi monitorizare post închidere
Ministerul Economiei şi Finanţelor a aprobat punerea în practică a variantei II, care respectă
prevederile legislaţiei române, deşi excede cerinţelor minime exprimate de B. A. T.
16
Figura3 Schema de închidere si ecologizare recomandata de B.A.T.(varianta III)
17
Figura4 Schema de închidere si ecologizare reglementata de O.M.M.G.A nr.757/2004.
(varianta II)
SPECIFICATIE VALOARE (lei) VALOARE(euro)
Varianta I 333. 275. 5 91.308
Varianta II 4. 484. 693, 0 1.228.683
Varianta III 4. 340. 763, 9 1.189.249
Tabelul 7 Costuri totale pe cele trei variante (centralizator)
Valoarea totală a lucrărilor de închidere ecologizare în varianta II, cea conformă cu
legislaţia română, este de ………………….......................... 4. 770. 950 lei
18
Valoarea de proiectare este de ……............................. 286. 257 lei
o Planul de încetare a activităţii;
o Proiect tehnic;
o Acorduri şi avize, administrare şi organizare contract.
Valoarea lucrărilor de închidere şi ecologizare . ........... 4. 484. 693 lei.
Proiectul se realizează pe o perioadă de timp de trei ani, din care un an pentru
întocmirea documentaţiilor tehnico-economice şi obţinerea avizelor şi acordurilor iar pentru
lucrările efective doi ani.
Activităţile de monitorizare post închidere se realizează pe o perioadă de 30 de ani. La
fiecare cinci ani se va face câte o expertiză tehnică a iazului şi funcţie de concluziile din
Raportul de expertiză se pot programa (proiectare şi implementare) eventuale lucrări pentru
remedierea unor degradări.
Cheltuielile cu expertiza unui iaz de asemenea dimensiuni costă cca. 25. 000 lei/ la
fiecare cinci ani (6849 euro). Având în vedere că iazul Ostra nu ridică probleme de nici o
natură, nu au fost prevăzute fonduri pentru remedieri.
19
Capitolul IV. Studiu de caz Ecologizarea perimetrului Altan Tepe
4.1. Prezentarea obiectivului si a lucrarilor de inchidere si ecologizare
Zacamantul de pirita cuprifera Altan Tepe, este localizat in partea central estica a Podisului
Dobrogean, spre limita septentrionala a subunitatii geostructurale Dobrogea centrala, in apropiere de
linia tectonica Pecineaga - Camena, ce o desparte de subunitatea Dobrogea de Nord. Cota cea mai
mare in podisul Casimcea este de 325 m si se situeaza la NV de mina, iar in perimetrul propriu-zis al
minei cota cea mai mare este culmea Altan Tepe de 317 m.
. Mina Altan Tepe este localizata pe teritoriul comunei Stejarul, jud. Tulcea, iar uzina de
preparare pe teritoriul comunei Baia, jud. Tulcea.
Principalele cursuri de apa din zona sunt raul Slava, in partea de NE a perimetrului si raul
Hamangia, in partea de SV a perimetrului.
Din punct de vedere climatic, zona apartine unei arii dintre cele mai aride. cu precipitatii de
cca. 500 mm/an coloana de apa, fata de o evapo-transpiratie de 700 mm/an, cu o temperatura medie
anuala de 9-10°C
Scurta descrierea a lucrarilor de inchidere si ecologizare proiectate
Pentru inchiderea Minei Altan Tepe au fost prevazute urmatoarele lucrari de inchidere si
ecologizare:
1. Inchiderea lucrarilor miniere subterane (lucrari de legatura cu suprafata), necesare
pentru inchiderea cailor de acces in subteran - suitori si puturi de explorare - au fost
prevazute a se executa in 3 etape si anume:
a)demontarea/demolarea instalatiilor de extractie sau aeraj, a elementelor si structurilor
din beton si metal de la gura lucrarilor verticale;
b) rambreerea lucrarilor miniere verticale - a puturilor de explorare si suitorilor: Put I, Put
II, Put III, Put IV, Put VI, Put Central, Put Mornand, Put Nou si suitorii de aeraj, iar in
cazul lucrarilor siirpate rambleierea palniilor de scufundare;
c)inchiderea la gura a lucrarilor miniere de legatura cu suprafata cu 7 placi din beton
armat, sprijinite pe fundatii din beton. Placile au fost prevazute cu ferestre de vizitare
(pentru monitorizarea in timp a coloanei de rambleu) si cu conducta pentru drenarea
gazelor ce se pot acumula in spatele placilor.
20
2. Inchiderea si ecologizarea lucrarilor miniere de suprafata si redarea in circuitul
silvic a haldelor de steril si a iaziirilor de decantare nr.l si nr. 2
• Redarea in circuitul silvic a haldelor de steril - halda de la Pujul I, halda de la Putul II,
halda de la Putul III, halda de la Putul Central, a constat in principal din urmatoarele
lucrari: retaluzarea la unghiul de taluz al zonei, nivelarea, compactarea si consolidarea prin lucrari
terasiere. In final s-a prevazut ecologizarea lor prin acoperire cu sol vegetal,
fertilizarea, inierbarea si plantarea cu puieti pentru fixarea in profunzime a terenului.
• Redarea in circuitul silvic a celor doua iazuri de decantare - lazul de decantare nr.l si
Iazul de decantare nr.2, a constat in principal din urmatoarele lucrari:
Ca lucrari delnchidere si ecologizare pentru Iazul nr.l, au fost prevazute:
• decaparea si depozitarea pe ampriza iazului a sterilului antrenat si depus in zonele ..
limitrofe iazului;
• refacerea digului de garda pe coronamentul iazului;
• refacerea taluzului la inclinarea de 1:3;
• protectia taluzului cu geogrila FORTRAC impotriva formarii ravenelor;
• acoperirea iazului cu pamant vegetal si inierbare.
Ca lucrari de inchidere si ecologizare pentru Iazul nr.2, au fost prevazute:
• decaparea si depunerea pe ampriza iazului a sterilului
antrenat si depus in zonele limitrofe iazului;
• refacerea digului de coronament;
• amprizei iazului i se va da o inclinare de circa 0,5% pentru descarcarea apelor pluviale;
• montarea de geogrile pe taluzul iazului;
• acoperirea iazului cu sol vegetal §i inierbare.
Peritru preluarea apelor pluviale cazute pe cele doua iazuri si a posibilelor exfiltratii au
fost prevazute canale de desearcare in trepte pe taluze cu debusarea acestora intr-un canal de
garda perimetral care inconjoara ambele iazuri si deverseaza in paraul Slava.
21
3. Demolarea constructiilor, instalatiilor aferente constructiilor si retelelor de
utilitati si ecologizarea zonelor eliberate
Incintele miniere in care au fost prevazute demolarea cladirilor si constructiilor
sunt:
-Incinta statiei de decuprare:
• demolarea statiei si a utilitatilor acesteia (halda de reziduri, batalul de slam si
depozitul de pe sol);
. • decaparea pe grosimea de 1 m, a terenului afectat de scurgerile accidentale de
reziduri;
• consolidarea si ecologizarea terenului eliberat prin acoperirea cu sol vegetal,
fertilizare,inierbare si plantare cu puieti.
- Incintele puturilor:
• demolarea tuturor constructiilor si scoaterea fundatiilor;
• nivelarea terenul, a§ternerea de sol vegetal, fertilizare, inierbare §i plantare cu puieti. —
Incinta Vzinei de Preparare :
• demolarea cladirilor, constructor si instalatiilor (care nu au fost vandute);
. • decaparea suprafetei incintei pe adancimea de cca. 1 m., a terenului efectat;
• ecologizarea terenul eliberat prin acoperire cu sol vegetal, fertilizare,
msamantare cu ierburi perene, (suprafata fiind reconstruita la categoria pasune).
2. Inchiderea si ecologizarea lucrarilor miniere de suprafata
o Haldele de steril. 1
- Haldele de steril de la Puturile I, II si III la ora actuala formeaza un corp comun care
este inierbat si partial impadurit.
o lazurile de decantare
-La lazul de decantare nr. 1 s-a facut decaparea si depozitarea pe ampriza iazului a sterilului
antrenat si depus in zonele limitrofe iazului. lazul este in curs de finalizare a retaluzarii cu
pamant vegetal.
- La lazul de decantare nr. 2 s-a facut decaparea si depozitarea pe ampriza iazului a sterilului
22
antrenat sj depus in zonele limitrofe iazului. lazul a fost retaluzat si acoperit cu pamant vegetal
si inierbat Nu au fost folosite geocelule.
4.3.Demolarea constructiilor si ecologizarea zonelor eliberate
Toate cladirile, constructiile si instalatiile (care nu au fost vandute) din incinte, au fost
demolate, iar suprafa|a incintelor a fost decapata de stratul de pamant afectat, nivelat si acoperit
cu material de umplutura. Materialul rezultat in urma demolarii si al decaparii a fost transportat pe
iazul de decantare. Terenul eliberat este in curs de acoperire cu sol vegetal.
. Lucrari ramase de executat:
La Putul Mornand a mai ramas de rambleiat o portiune de cca 3 m;
- Halda de la putul central urmeaza a fi acoperita cu sol vegetal, fertilizat terenul, inierbat si
plantat cu puieti;
.- Refacerea digului de garda pe coronamentul lazului de decantare nr. 1, nivelarea plajei cu o
panta de 0,5% , executarea canalelor in trepte pentru evacuarea apelor meteorice de pe plaja iazului
si montarea de geocelule pe taluzul vestic al iazului 1;
• Refacerea digului de garda pe coronamentul lazului de decantare nr.2 si executarea
canalelor Tn trepte pentru evacuarea apelor meteorice de pe plaja iazului;
• Terminarea ecologizarii terenurilor decapate in vecindtatea celor doud iazuri,
executarea canalul de garda perimetral si a canalului de deversare in paraul Slava;
• Acoperirea cu pamant vegetal sj inierbarea terenului Incintei Statiei de decuprare;
• Inierbarea suprafetelor Incintelor puturilor;
• Terminarea nivelarii pamantului vegetal si inierbarea suprafetei cu plante perene, a
Incintei Uzinei de Preparare.
4.4. Starea factorilor de mediu. Parametrii factorilor de mediu si a
lucrarilor de inchidere si ecologizare ce vor fi monitorizati post inchidere
23
Conform „Inspectiei si verificarii in teren" a haldelor de steril si iazurilor de decantare din
perimetrul minier Altan Tepe, rezulta urmatoarele:
Haldele de steril analizate, sunt formate intr-o singura treapta de material si sunt eliberate de
sarcini tehnologice;
Din observatiile de teren efectuate asupra haldelor, rezulta ca toate haldele analizate sunt
stabile, fara a prezenta fenomene de instabilitate, atat fundamentul direct cat si corpul haldei;
Din analiza coeficientilor de stabilitate rezulta ca in ipotezele de alunecare pe
fundamentul si prin formatiunea deluviala, haldele sunt la stabilitate limita, iar in ipoteza alunecarii
in corpul haldei, toate haldele sunt stabile;
- haldele de steril sunt inierbate si impadurite (cu exceptia haldei de la putul central), fiind incadrate
in mediul ambiant;
• iazurile de decantare nr.l si nr.2 sunt inierbate si In prezent nu se ridica probleme
deosebite de stabilitate. Fata de situatia existenta, pentru perioada de post-inchidere, se identifica
urmatorii indicatori de analiza a starii de siguranta:
- supravegherea. haldelor de steril, a iazurilor de decantare si puturilor inchise, pentru
semnalarea accidentelor ce pot sa apara, sau fenomenelor de subsidenta ;
.- urmarirea stabilitatii haldelor de steril prin verificarea anuala a cotelor topografice (x, y, z) pentru
reteauade borne topometrice deurmarire (13 borne topo);
- urmarirea nivelul apei din tuburile piezometrice, montate in forajele efectuate la iazurile de
decantare nr. 1 si nr.2 (18 tuburi piezo, 9 pe fiecare iaz) si a apelor de exfiltratii; urmarirea stabilitatii
iazurilor de decantare, a formei fizice, prin masuratori ale cotelor topografice la bornele topometrice
(16 borne pe iazuri si 2 borne in teren natural);
- urmarirea coloanelor de rambleu de la puturi si suitori;
- observarea geometriei taluzelor si a platformelor haldelor de steril, a taluzelor si a plajei iazului nr.l si
nr.2, si semnalarea la timp a crapaturilor, denivelarilor, umflaturilor, desprinderilor sau
prabusirilor si verificarea cotelor topografice: - iesiri (scurgeri) de apa pe taluz:
- concentrate
-difuze
. - zone umezite
-crapaturi:
24
-denivelari, prabusiri,umflaturi:
-se va urmari in mod deosebit starea vegetatiei si a lucrarilor de ecologizare realizate.
Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, indicatorii urmariti vor fi:
> factorul de mediu aer :
- cantitatea de pulberi in suspensie (aerosoli) mg/mc/30 min - 3 probe / semestru din
zona haldelor de steril, zona iazurilor de decantare nr. 1 si nr.2 si zona incintelor;
Concomitent se vor urmari o serie de date meteorologice (directia vantului, viteza,
temperatura aerului, presiunea atmosferica, precipitatii).
Rezultatele obtinute in urma analizelor efectuate in laborator de specialitate si celalalte
observatii efectuate in timpul prelevarii probelor de aer (datele meteorologice, data prelevarii,
perioada de mediere, valoarea limita,pragurile de evaluare, etc) vor fi consemnate intr-un
registru,constituindu-se astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei calitatii aerului din
perimetrele ecologizate.
> factorul de mediu apa vizeaza :
- calitatea apei din emisarul natural din zona de influenta a iazurilor de decantare nr.l si
nr.2: paraul Slava - amonte si aval de evacuarea apelor meteorice din canalul de
deversare - 2 probe semestrial, analizate in laborator de specialitate (pH, oxigen
dizolvat, conductivitate, turbiditate, temperatura suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, Ca,
- Mg, sulfati, raetale grele-Cu, Fe, Mn, Pb, Zn, Cd, Cr, Ni);
- calitatea apei fantanilor din comuna Ceamurlia de sus (considerata zona cu relief
negativ) si calitatea si debitul apelor din subteran, daca acestea ies la suprafata in
zonele cu relief negativ (1 proba medie, trimestrial);
- calitatea apei subterane (panza freatica) dinputurile hidrochimice din zona iazurilor
de decantare nr, 1 si nr.2 - 3 probe/trimestru;
~ masurarea debitului apelor emisarului - paraul Slava (semestrial).
In incinta mineiAltan Tepe nu existd evacuari de ape de mina, sau alte categorii de ape uzate.
Rezultatele obtinute in urma analizelor si a celorlalte observatii efectuate in timpul prelevarii
probelor de ape (debitele masurate, starea vremii, data prelevarii, calitatea emisarului, etc) vor
fi consemnate intr-un registru, si functie de situatie se vor lua masurile corespunzatoare
25
neutralizarii la parametri ceruti de normative: Ord. 161/2006 si Legea 458/2002, constituindu-
se astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei calitatii apelor evacuate din perimetrele
ecologizate.
> factorul de mediu sol : 14probe anual
- calitatea solurilor din zona celor 4 halde de steril + 1 proba martor din teren
natural (5 probe);
- calitatea solurilor din zona iazurilor de decantare nr.l si nr.2 (2 probe din
corpul fiecarui iaz si 2 probe din teren natural - aval iazuri = 6 probe);
- calitatea solurilor din incintele miniere (incinta Statie decuprare, incinte puturi,
incinta Uzina de preparare - 3 probe).
Recoltarea probelor se vor efectua coniform STAS 7184/1 - 84.
Parametrii investigati (pH, humus, sulfati, metale grele - Pb, Cd, Fe, Zn, Cu, Mn) conform
Ordinului MAPPM nr.184/6.11.97 (Anexei A 3.1) vor fi comparati dupa analizare intr-un
laborator cu valorile de referinta pentru elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al
Anexei Ordinului 756/1997 (Reglementari privind evaluarea poluarii mediului)
Analizele fizico-chimice se vor realiza conform standardelor in vigoare, specifice parametrilor
inivestigati.
Valorile obtinute in urma masuratorilor vor fi consemnate intr-un registru, constituindu-se
astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei calitatii solului din incintele perimetrului minier Altan
Tepe, dupa. realizarea lucrarilor de reconstructie ecologica.
> Urmarirea stabilitatii haldelor de steril. a iazurilor de decantare, si a evolutiei
vegetatiei, prin :
- efectuctrea de masuratori topografice la bornele topo amplasate pe cele 4 halde de
steril de mina, (13 borne - 8 pe platformele si taluzele haldelor si 5 in teren natural) si pe iazurile de
decantare nr.l si nr.2 (18 borne topo - 16 pe iazuri si 2 in teren natural) -semestrial;
26
- efectuarea de masuratori de nivel hidrostatic la cele 18 tuburi piezometrice la iazurile
de decantare nr.l si nr.2 (9 tuburi pe fiecare iaz) - semestrial;
- refacerea sau completarea puietilor de pe suprafetele haldelor si a iazurilor, unde
lucrarile de plantare au fost compromise.
Valorile obtinute in urma masuratorilor si celelalte observatii efectuate (modificari vizuale a
starii suprafetei depozitelor de sterile - deplasari, tasari, starea plantatiilor; valorile masuratorilor
topografice si nivel hidrostatic; data efectuarii masuratorilor, etc) vor fi consemnate intr-un registru,
constituindu-se astfel baza de date necesara evaluarii evolutiei stabilitatii haldelor si iazurilor de
decantare din perimetrului minier Altan Tepe.
II. PROGRAMUL DE MONITORIZARE 2
• . Monitorizare post-inchidere a perimetrului Minei Altan Tepe vizeaza evolutia calitatii
solului, a stabilitatii terenurilor ecohgizate, a calitatii apei din perimetrul iazurilor de decantare
(paraul Slava), a aerului si a vegetatie dupa efectuarea lucrarilor de reconstructie ecologica
1 Monitorizarea mediului din perimetrul minier Altan Tepe, are drept scop de a controla
evolutia emisiilor de poluanti pe amplasament, cu identificarea posibilelor crested ale nivelului
acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si a urmarii atenuarea acestora prin lucrarile
de remediere prevazute, precum si in mod natural.
La baza monitorizarii stau analizele efectuate de beneficiar pe parcursul realizarii obiectivului,
precum si cele determinate cu ocazia intocmirii bilanturilor de mediu si a proiectelor tehnice de
ihchidere si ecologizare.
Toate aceste analize preliminare, asupra perimetrului minier Altan Tepe, au constituit baza
pentru identificarea zonelor de monitorizare, a factorilor de mediu ce vor fi urmariti cu parametrii
aferenti si punctele de prelevare.
. .In raport de evolutia lor anterioara si a conditiilor meteorologice, s-a stabilit si frecventa de
masurare a factorilor.de mediu. Astfel, s-a considerat ca parametru esential in monitorizare, uraiarirea
cbntinua a factorilor de stabilitate a haldelor de sterii si a iazurilor de decantare.
1 si activitatile ce se impun in perioada de post-inchidere - pe o perioada de un an (programul annual)
27
Acest lucru impune o prezenta constanta a personalului de supraveghere, astfel incat sa poata
constata orice eveniment care apare pe haldele de sterii de mina si iazurile de decantare, atat ca
urmare a lucrarilor care s-au executat cat si a conditiilor meteorologice care pot afecta starea de
siguranta a acestora. "
Pentru aprecierea eficientei masurilor proiectate in scopul protectiei mediului, s-a instituit un
sistem de urmarire a calita£n factorilor de mediu.
-. Sistemul de monitoring cuprinde urmatoarele sectiuni:
► SOLUL
• urmarirea calitatii solului prin recoltari de probe de sol din incinta minei Altan Tepe — halde
de steril si iazuri de decantare si analizarea lor in laborator de specialitate (anual);
• urmarirea dinamicii suprafetelor de teren prin masuratori topometrice la bornele amplasate
. pe haldele de steril si cele 2 iazuri de decantare (13 borne la halde si 18 borne la iazuri);
• inspectia periodica la haldele de steril si iazuri pentru vizionarea starii acestora;
• urmarirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele de teren amenajate prin insamtntare respectiv
plantare si completarea lipsurilor;
.• intretinerea/curatirea canalului de garda perimetral (al celor doua iazuri) sj canalului de
deversare in paraul Slava, pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice;
• masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazunlor de decantare nr.l si nr.2
(18tuburipiezo);
• urmarirea tasarii rambleului .in suitori si in puturi (a zonelor afectate de scurundare), in
vederea completarii rambleului dupa caz si necesitati.
► AERUL
• Calitatea aerului se va urmari prin recoltari periodice de probe de pulberi in suspensie —
aerosoli, din perimetrul celor 4 halde de sterii, al celor doua iazuri de decantare si din perimetrul
incintelor mmiere (semestrial).
28
►APA
Monitorizarea factorului de mediu apa vizeaza:
.• urmarirea periodica a debitului si a calitatii apei emisarumi natural ce curge in vecinatatea
iazurilor de decantare (in est) - paraul Slava, amonte si aval de evacuarea canalului de deversare a
apelor meteorice de pe iazuri - prelevarea se va efectua semestrial;
• urmarirea calitatii apei fantanilor din comuna Ceamurlia de sus (considerata zona cu relief
negativ) - trimestrial;
• urmarirea calitatii apei subterane (panza freatica) zona iazurilor de decantare nr.l si nr.2
(amonte si aval) — trimestrial.
. Probele prelevate vor fi analizate intr-un laborator de specialitate in vederea
determinarii comppzitiei - chimice.
In continuare se prezinta metodologia si programul de monitorizare pentru fiecare factor de
mediu in parte, cu sursele potentiale de poluare, caile de transmitere si emisarii receptor! supusi
impactului de poluare.
2.1. Programul de monitorizare a calitatii aerului
Pentru urmarirea gradului de poluare a aerului, se va monitoriza:
• cantitatea particulelor de pulberi in suspensie (aerosoli) din zona haldelor de sterii de
rnina: halda Put I + Put II + Put HI si halda Put Central; zona iazurilor de decantare nr.l si nr.2 si
zona incintelor miniere: incinta Statie decuprare, incinte puturi si incinta Uzina de preparare -1 proba
pentru zona haldelor de sterii + 1 proba pentru zona iazurilor de decantare + 1 proba pentru incinteie
miniere (semestrial).
Programul de monitorizare a calitatii apelor de mina si apelor de suprafata
In incinta minei Altan Tepe nu exista evacuari de ape de mina, sau alte categorii de ape
uzate. Pentru urmarirea gradului de poluare a apelor, se va monitoriza:
- calitatea si debitul apei emisarului paraul Slava, ce curge in estul iazurilor de
decantare nr.l si nr.2 - amonte si aval de evacuarea canalului de deversare a apelor meteorice de
29
pe iazuri;
- calitatea apei subterane din foraje de control (3 puturi hidrochimice) din zona
iazurilor de decantare nr.l si nr.2 (amonte si aval);
- calitatea apei fantanilor din comuna Ceamurtia de sus (considerata zona cu relief
negativ)
- sedimentele depuse de apele meteorice scurse de pe iazuri si eventuale scurgeri de
material de pe iazurile de decantare, vor fi estimate cantitativ si din punct de vedere al
continutului de poluanti.
• Calitatea apei se va monitoriza prin prelevarea periodica de probe si anaiizarea lor intr-un
laborator de specialitate in vederea determinarii compozitiei chimice: pH, oxigen dizolvat,
conductivitate, turbiditate, temperatura, suspensii, reziduu fix, carbonati, sulfati, CCO-Cr,
metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn, Cr, Ni), Ca2+, Mg2+.
• Cantitatea de sedimente se va estima prin masuratori batimetrice periodice, pe cursul
emisarului receptor. Continutul de poluanti (metale grele, carbonati, Ca, etc) din probele de
sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate de laboratoare de specialitate
Conform punctului 1.4., vor fi monitorizati urmatorii parametrii pentru factorul de mediu
apa, conform tabelului nr. 2.2.
Tabel nr. 2.2
Nr
crt
Denumirea lucrarii de
monitorizare
Frecventa
de
masurare
Locul de
prelevare
Modul de
determinare
Modul de
evaluare
Persoana
responsabila
Prelevare probe, analiza chimica (pHa oxigen dizolvat, conductivitate,
turbiditate, temperatura, suspensii, reziduufix, carbonati, sulfati,Ca, Mg, CCO-Cr,
Cd, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn, Cr, Ni) si masuratori debite, pentru:
30
1
a) Apa din emisar -
pdrdul Slava, amonte si
aval de evacuarea
canalului de deversare
(2 probe)
-b)Masurarea debitului
paraului Slava (1
determ)
semestrial
semestrial
- pr. Slava
amonte §i
aval de
evacuarea
canalului de
deversare a
apelor
meteorice de
Analize
chimice in
laborator de
specialitate,
conform
standardelor
existente
OrdMMG
A
161/2006
calitatea
apelor de
suprafata
Tabel nr. 6
-administrator
Mina Altan Tepe
cu consultarea
proiectantului
- personalul de
urmarire numit
de administrator
Mina Altan Tepe
2.
a) Apa fantanilor din
comuna Ceamurlia de
sus
(1 probamedie)
b) Apa subterana din
forajele din zona
iazurilor
(3 probe)
trimestrial
trimestrial
fantani din
zona de relief
cea mai joasa
puturi
hidrochimice
Analize
chimice in
labor,
specialit,
conf. standard
Legea nr.
458/2002
calitatea
apei
potabile
- personalul de
urmarire numit
de administrator
Mina Altan Tepe
31
3;
a) Sedimente -
depuse in emisar
Prelevare proba si
analiza chimica
b) Masuratori pentru
estimarea depunerilor
de sedimente in
emisarul din zona
iazurilor nr. 1 si nr.2
Dacaeste
cazul,
functie
de continutul
de suspensii,
sau daca s-au
semnalat
scurgeri de
mateiale de
pe
iazuri
anual
aval de iazuri
si canalul de
deversare;
receptor -pr.
Slava
Prelevare conf.
SR ISO 5667-
12:2001
Analize
chimice in
laborator de
specialitate
(metale grele,
carbonati, etc)
conform
standardelor
specifice
OrdMMG
A
161/2006-
Tabdnr. 8-
B
-administrator
Mina Altan Tepe
cu consultarea
proiectantului
- personalul de
urmarire numit
de administrator
Mina Altan Tepe
4.2.3. Evaluarea scurgerilor acide
Ca urmare a compozitiei minereului piritos cuprifer din zacamantul minier Altan Tepe
si a infiltratiilor de ape meteorice, pot exista scurgeri de pe depozitele de sterile, care pot fi
impurificate cu metale grele (Cu, Zn, Mn), sulfati, suspensii, prezentand si aciditate ridicata,
continuturile putand depasi valorile limita admise de NTPA - 001/2005, ceea ce impune
neutralizarea lor.
Pentru perimetrul minier Altan Tepe, compozitia mineralogica si fizico - chimica ale
materialului din haldele de steril (minereu pirita cuprifera), poate prezenta caracteristicile unui
material potential generator de aciditate, necesitand realizarea unei evaluari a posibilitatii
aparitiei de scurgeri acide, prin:
• prelevarea de probe steril din haldele de steril (oproba medie);
• analiza compozitiei fizico chimice a probelonnedii de steril;
32
• . teste de lievigare a probei macinate la finete de max. 4 mm;
• teste statice de generare a potentialului acid.
. Prelevarea probelor si determinarile mai sus mentionate pentru evaluarea potentialului
de generare a scurgerilor acide se vor realiza o singura data.
Evaluarea scurgerilor acide - mai precis „drenajul acid al rocilor sterile" din haldele de
steril de miha vizeaza efectuarea urmatoarelor lucrari si determinarea parametrilor si
indicatorilor prezentati in tabelul de mai jos.
Nr
crt
Demimirea lucrarii
de monitorizare
Locul de
prelevare/
Modul de
determinare
Modul de
evaluare
Persoana
responsabila
EVALUARE SCURGERI ACIDE
1.
Prelevare probe roca sterila
din haldele de steril de mina
- inclusiv transport la laborator si
pregatire proba medie pt.
analize chimice
halde de sterilSTAS 7184 /l -
84-
- personalul
de urmarire
numit de
administrator
mina
Complex
Vechi-Put
losif
2
Analiza chimica probe steril
din halde
(pH, Sulf, carbonati, sulfati, Si02,
oxizi de Fe, CaO, MgOr A1203,
metale grele)
Laborator
acreditat
pentru
analize
chimice
- Analize
chimice in
laborator de
specialitate
conform
standardelor
-
Laborator
analize
chimice
33
3.
a) Teste levigare
b) Teste statice - de
predictie a
potentialului generarii
apelor acide
Laborator
acreditat
pentru
anaiize
chimice
a) SR EN
12457-2
b) test ABA
(sautest
■ AP/NP sau
test
raport de Sulf)
Laborator
analize
chimice
4.
Anaiize chimice - eluate
(levigate)
rezultate la testul de levigare
(cloruri, sulfati,'metale grele si
met. toxice - Cu, Pb, Zn Cd, Ni,
Cr)
Laborator
acreditat
pentru
analize
chimice
-Analize
chimice in
laborator de
specialitate
conf.
standardelor pt.
indicatorii
analizati
Ord.
95/2005
Tabei nr.
3.1
Laborator
analize
chimice
2.4. Programul de monitorizare a solului si vegetatiei:
Haldele apartinand minei Altan Tepe sunt halde din steril de mina rezultat in urma
lucrarilor de pregatire-deschidere in subteran, iar iazurile de decantare contin steril de flotatie
rezultat in urma procesului de prelucrare a minereului.
Programul de monitorizare va consta din:
■ urmarirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele insamdntate si impddurite in scopul
completarii lipsurilor si/sau refacerii;
■ urmarirea calitatii solului prin anaiize chimice (pH, humus, sulfati, metale
grele);
■ urmarirea tasarii rambleului in puturi si suitori, in vederea completarii
rambleului dupa caz si necesitati.
Prelevarea. probelor de sol se va efectua din punctele cele mai reprezentative din punct
34
de vedere al poluarii (anual), si anume din incinta amplasamentului studiat (halde, incinte si
iazuri decantare) si din vecinatatea acestuia. Prelevarea se va face de la adancimi cuprinse
intre 0 ^ 20 cm de la suprafata solului.
Analizele se vor realiza conform standardelor in vigoare, intr-un laborator de
specialitate si vor cuprinde: pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn, Pb, Fe, Mn, Cd.
De asemenea se va urmari in mod deosebit starea vegetatiei si a lucrarilor de
ecologizare realizate si periodic se vor curata (intretine) canalele de garda si de devarsare (ale
iazurilor de decantare) pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice
de pe versanti.
Conform pet. 1.4 vor fi monitorizati urmatorii parametrii pentru factorul de mediu sol si
sedimente, conform tabel nr. 2.4
Nr
crt
Denumirea lucrarii de
monitorizare
Frecventa
de
Locul de
prelevare
Modul de
determina re
Modul de
evaluare
Persoana
responsabila
Prelevare si analize fizico-chimice (pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn,
Pb, Fe, Mn, Cd) precum si lucrari de intretinere, pentru:
1. — Soluri din zona
amplasamentului
Haldelor
Put I, Put II, Put III si
halda Put Central
- sol zona haldelor (4
probe)
- sol din teren natural
(proba
martor - 1 proba)
anual -Halde steril
de
mina Put I +
Put II + Put
III
si Put Central
Analize
chimice
in laborator de
specialitate,
conform
standardelor in
vigoare
Ordinul
MAPPM
nr.756/97
- administrator
Mina Altan
Tepe, cu
consul tarea
proiectantului
- personalul de
urmarire numit
de administr.
Mina Altan
Tepe
35
2. Soluri depe amplasament:
Iazuri de decantare nr.l si
2
- sol din corpul celor 2
iazuri (4 pr)
- Soluri din vecinatatea
amplasamentului: iaz nr.l,
2
anual
anual
taluz (dig)
aval iazuri
nr.l si 2
Analize
chimice
in laborator de
special itate,
conform
standardelor in
vigoare
Ordinul
MAPPM
nr.756/97
3 Soluri din incinte: incinta
Statie decuprare, incinte
puturi, incinta Uzina de
preparare (3 probe)
anual 1 proba din
zona fiecarei
incinte
'proba medie
din incinte
puturi)
Analize
chimice
in laborator de
specialitate,
conform
standardelor
Ordinul
MAPPM
nr.756/97
2.5. Programul de monitorizare a sedimentelor
In cazul unor eventuale antrenari de material de catre apele meteorice scurse de
pe iazurile de decantare, in paraul Slava ce curge in estul iazurilor, se va urmariri
cantitatea si continutul de poluanti din sedimentele depuse in albia paraului Slava.
Cantitatea de sedimente se va estima prin masuratori batimetrice periodice pe
cursul paraului Slava, continuturile de poluanti (metale grele, carbonati, etc) din
sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate in laboratoare de specialitate,
pe probele de sedimente prelevate.
4.6. Programul de monitorizare a stabilitatii terenului - halde de steril si
iazuri de decantare
4.6.1, Programul de monitorizare a stabilitatii haldelor de steril de mina.
Stabilitatea haldelor apartinand minei Altan Tepe constituie factorul esential in
monitorizarea aeestor depozite de steril de mina, datorita conditiilor meteorologice care pot
36
afecta starea lor de siguranta.
Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii haldelor de steril constau in:
. - urmarirea vizuala a aspectnlui haldelor (crapaturi, denivelari, prabusiri care pot sa apara pe
taluze sau platformele haldelor);
- urmarirea stabilitatii haldelor de steril de mina prin masuratori topografice la reperii
(bornele topometrice) montati pe halde - 13 borne;
Pe langa aceste lucrari personalul care efectueaza lucrarile de intretinere a perimetrului va
efectua si o serie de observatii cum ar fi:
o urmarirea tasarii rambleului in puturi si suitorii de aeraj, in vederea completarii rambleului
dupa caz si necesitati.
Tabel nr. 2.5
Nr.
crt
Denumirea lucrarii de
monitorizare
Frecventa
de
masurare
Locul de
prelevare
Modul de
determinare
Modul de
evaluare
Persoana
responsabila
1
Inspectie periodica la
halde pentru vizionare:
-crapaturi - pe taluze;
- pe platforme
-denivelari, prabusiri,
umflaturi - pe taluze
- pe platforme
saptamana
l
- personalul de
urmarire, cu
inform area
administrator
Mina Altan
Tepe si a
proiectantului
37
2
Masuratori topometrice la
;ele 13 borne topo (8 pe
halde si 5 in teren natural)
la haldele: Put I+Put II—2
borne pe fiecare halda si 2
in teren natural; Put HI —
2 borne pe halda si 2 in
teren natural; Put Central -
2 borne pe halda si 1 in
teren natural
semestrial- conform
plansei
Statie
topografica cu
GPS
Abateri de
max.
10mm
inprimii 10
ani
- inginer
topograf
3.Urmarirea tasarii
rambleuluisemestrial
- Puturi
- Suitor
de
aeraj
Statie
topografica cu
GPS
- Nivel
marcat pe
reperul
gradat de la
fereastra de
observatie
- inginer
topograf
4.6.2 Programul de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare nr.l si nr.2
Stabilitatea iazurilor de decantare nr.l si nr.2 constituie factorul esential in monitorizarea
acestor depozite de steril de flotatie, datorita conditiilor meteorologice ce pot afecta starea
lor de siguranta.
Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare, constau in:
-- urmarirea vizuala a aspectului iazurilor (crapaturi, denivelari, prabusiri care pot sa apara pe
taluze sau platforma);
-- urmarirea stabilitatii iazurilor de decantare prin masuratori topografice la reperii (bornele
topometrice) montati pe iazuri (pe taluz si in teren natural);
-- urmarirea nivelului hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazurilor de decantare;
38
-- studii de evaluare a starii de siguranta a iazurilor de decantare,
Conform pet. 1.4., in cadrul programului de monitorizare a stabilitatii iazurilor de
decantare nr.l si nr. 2, vor fi realizate urmatoarele, conform tabelului nr. 2.6.
Nr
crt
Denumirea lucrarii de
monitorizare
Frecventa
de
Locul de
prelevare
Modul de
determinare
Modul de
evaluare
Persoana
responsabila
1 Inspectie periodica la
iazurile de decantare nr.l
st nr,2, pentru vizionare:
- scurgeride apa
- crapaturi - in taluz; in
diguri; pe plaja uscata
- denivelari, prabusiri,
umflaturi - pe taluz;
saptamana
l
- personalul
de urmarire
cu informarea
administrator
Mina Altan
Tepe si a
proiectantului
2 Masuratori topometrice la
zcle J 8 borne topo la
iazuri -16 pe iazuri (4 pe
platforme si 12 pe taluze),
2 in teren natural
semestrial - conform
plansei
Statie totala
GPS
Abater! de
max. 10mm
in primii 10
ani
- inginer
topograf
3 Masuratori nivel
hidrostatic la cele 18
tuburi piezometrice la
iazuri (9 pe fiecare iaz)
semestrial - conform
plansei
Ruleta Nivel apa
min. 3 m de
la suprafata
- personalul
de urmarire
numit de
administrator
mina Altan
Tepe
4 Evaluarea starii de
siguranta a iazurilor nr.l si
nr.2
o data la 5
ani
- raport asupra
starii tehnice
-inspectie
tehnica
Evaluarea
starii de
siguranta
- inginer
expert
39
4.7.Programul de monitorizare a zgomotului si vibratiilor
Dupa executarea lucrarilor de inchidere si ecoiogizare a suprafetelor din perimetrui minier
Altan Tepe, nu mai exista surse de poluare fonica, deci nivelul zgomotului si vibratiilor nu mai ridica
nici un fel de probleme. . .
4.8. Programul de monitorizare a conditiilor meteorologice
Monitorizarea conditiilor meteorologice in zona amplasamentului minier Altan Tepe,
permite o interpretare mai reala a rezultatelor monitorizarii factorilor de mediu (aer si apa),
precum si afectarea stabilitatii terenului, a haldelor de steril si iazurilor de decantare
Se vor monitoriza zilnic urmatorii parametrii:
- inregistrarea zilnica a cantitatii de precipitatii
- directia dominanta a vantului
- viteza vantului pe directia dominanta
- temperatura la sol (pe plaja iazului, pe platformele haidelor) (min/max)
- temperatura aerului (min/max)
- umiditatea
Rezultatele monitorizarii se vor consemna in registrul de evidenta a iazului, respectiv a
haldelor de steril.
40
Bibliografie
-D. Stematiu, Iazuri de decantare, managementul riscului, MatrixRom, Bucureşti, 2002;
-M. Florea, Iazuri de decantare;Ed. Tehnica, Bucureşti, 1996;
-C. S. Banacu, Sinergia sistemelor tehnico economice de eco-management şi capital
intelectual (www. ase. ro. /biblioteca/carte), biblioteca digitala;
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, www. mmediu. ro
-H. G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
- Ordin M. M. D. D. nr. 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile
preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare;
- Ordinul M. M. G. A. nr. 757/2004, Normativ tehnic privind depozitarea deşeurilor
periculoase, nepericuloase şi inerte;
-Plan de încetare a activităţii carierei Ostra, jud. Suceava, ICPM Baia Mare, 2003;
-Studiu de impact privind Cariera Ostra, Exploatarea miniera Leşul Ursului, jud.
Suceava, 2003;
-H. G. nr. 1846/2004, privind aprobarea închiderii definitive şi monitorizării factorilor
de mediu post-închidere a unor mine şi cariere;
- Proiect tehnic pentru monitorizare postinchidere mina Altan-Tepe Volumul 5
Cepromin Deva 2009
41
