Transcript

Raport de monitorizare a Programului GuvernuluiPOLITICI SOCIALE : ASISTENȚĂ SOCIALĂ

METODOLOGIAPentru efectuarea analizei, au fost utilizate următoarele metode:

Analiza documentelor relevante Cercetarea procesului de consultare, a notelor informative la proiectele Hotărîrilor de Guvern,

precum şi a altor surse de informare Convorbiri telefonice cu membrii societăţii civile şi reprezentanţi ai MMPSF şi ME Înîlniri cu membrii societăţii civile şi reprezentanţi ai MMPSF şi ME Consultarea juristului, implicat în elaborarea unor documente de politici analizate

Criteriile de analiză Gradul de realizare a activităţilor planificate: descrierea activităţilor întreprinse conform

Planului de acţiuni, analiza coraportului dintre acţiunile preconizate vizavi de cele implementate, Gradul de realizare a indicatorilor de rezultat din Planul de acţiuni al Guvernului, Respectarea termenelor de implementare (termen planificat vizavi termen realizat) Respectarea transparenţei decizionale, Colaborarea/implicarea societăţii civile in procesul de implementare/consultare

CADRUL GENERAL

Pornind de la obiectivul principal al protecţiei sociale privind diminuarea şi chiar înlăturarea consecinţelor unor riscuri asupra nivelului de trai al segmentelor de populaţie social vulnerabile, la fundamentarea şi promovarea politicilor sociale, Ministerul Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), prin activitatea care o desfăşoară, este focusat asupra creării unui sistem de protecţie socială a populaţiei echitabil, social eficient şi stabil inclusiv din punct de vedere financiar.

Recunoscând performanţa precară din sistemul existent de asistenţă socială, una din priorităţile stabilite pînă în 2015 este finalizarea reformei sistemului de asistenţă socială, cu accent special pe prestaţiile sociale. Până în anul 2010, programele categoriale au dominat în structura sistemului de protecţie socială din Moldova. Printre programele cu cele mai mari cheltuieli din Moldova se numărau compensaţiile nominative (30 la sută din cheltuielile generale pentru asistenţa socială din anul 2008, înregistrând o dinamică negativă între timp micşorându-se până la 20 la sută către anul 2010), urmate de prestaţiile oferite familiilor şi copiilor (24 la sută în anul 2008 comparativ cu 27 la sută în anul 2010) şi ulterior – de indemnizaţiile de stat pentru pensiile sociale şi invalizi (14 la sută). Un important pas în reformarea sistemului l-a constituit elaborarea şi aprobarea Legii cu privire la ajutorul social în 2008, care aplicată la moment reprezintă un program eficient, direcţionat şi durabil de transferuri de

1

numerar. Reglementarea unui atare sistem, a fost justificat de scopul sporirii impactului asupra sărăciei exercitat de resursele disponibile pentru transferurile sociale, atât prin minimizarea erorilor de includere şi excludere, cât şi prin re-orientarea fundamentală a sistemului în jurul conceptului de bunăstare al sărăciei. În prezent ideile de bază promovate de Minister pentru acest segment au rămas în continuare că prestaţiile sociale trebuie acordate luând în considerare evaluarea nevoilor reale ale persoanelor/comunităţilor, încercând totodată de a evita dependenţa de sistem prin dezvoltarea laturilor „active” ale protecţiei sociale: ocupare, servicii sociale accesibile etc. Totodată avîndu-se în vedere şi întărirea parteneriatelor la nivel local.

O altă componentă esenţială a sistemului de asistenţă socială o constituie sistemul de servicii sociale. O prioritate a MMPSF, în acest context, fiind dezvoltarea, consolidarea şi asigurarea accesului populaţiei la servicii calitative, dezvoltate în corespundere cu necesităţile grupurilor de populaţie şi în proximitatea acestora. Reorientarea sistemului de asistenţă socială spre dezvoltarea preponderentă a serviciilor primare, prestate la nivel de comunitate, ar asigura realizarea principiului cost-eficienţei sistemului. În acest context, asistenţii sociali comunitari rămînînd a fi principala verigă în sistem care contribuie la satisfacerea necesităţilor populaţiei la nivel de comunitate şi asigură legătura cu celelalte niveluri de asistenţă socială. În procesul de consolidare a sistemului de servicii de asistenţă socială, accentul trebuie pus pe dezvoltarea serviciilor de tip familie sau apropiate de mediul familial. Totodată, unul din obiectivele stabilite de Ministerul de resort este de a consolida sistemul de prevenire a instituţionalizării copiilor şi asigurarea reintegrării lor în familie, în contextul reformei sistemului de îngrijire rezidenţială.

În domeniul dizabilităţii, Republica Moldova în ultimii ani a realizat progrese semnificative în consolidarea obiectivelor strategice şi în promovarea unor politici, programe şi iniţiative coerente, care sunt în concordanţă cu standardele europene şi internaţionale. Prin Legea nr. 166-XVIII din 09.07.2010, Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (semnată la New-York, la 30 martie 2007), demonstrând voinţă politică în ajustarea legislaţiei şi practicilor naţionale la prevederile Convenţiei. Iar un prim pas în vederea implementării Convenţiei întreprins de Ministerul de resort în contextul respectării şi aplicării acestui act internaţional a fost elaborarea şi promovarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010-2013), adoptată de Parlament prin Legea nr. 169-XVIII din 09.07.2010. Această strategia defineşte reformarea politicii statului în domeniul dizabilităţii şi cuprinde liniile directoare de activităţi pe care diferiţi actori publici şi privaţi urmează să le realizeze, acţiuni care sunt prevăzute şi în programul actual de guvernare şi care sunt în proces de derulare.

1. Gradul de realizare și termenii de îndeplinire a acțiunilor

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a demonstrat o rată înaltă a îndeplinirii acţiunilor asumate prin Programul de Guvernare şi Planurile de Acţiuni ale Guvernului, pentru perioada 2011 şi 2012. Din totalul de 45 acţiuni planificate pentru întreaga perioadă 2011-2015, 21 de acţiuni şi subacţiuni au fost planificate pentru anii 2011 şi 2012. Dintre acestea nu au fost realizate doar 2 acţiuni, iar 4 acţiuni sunt în progres (vezi Anexa 1). Este de notat că pentru acţiunile cu statutul ”în progres” termenul planificat de realizate este Trimestrul IV 2012, astfel există probabilitatea ca acestea să fie realizate conform Planului.

2

Acţiuni planificate 21

Acţiuni realizate 14

Acţiuni în proces de realizare 4

Acţiuni realizate cu depăşirea termenului 5

Acţiuni amînate 4

Cu referire la respectarea termenului de îndeplinire al acţiunilor, constatăm existenţa unor acţiuni care au fost realizate cu întîrziere, în mediu de 1-3 trimestre, dar nu mai mare de 4 trimestre. Un alt aspect care necesită a fi menţionat este că, în multe cazuri, termenul de realizare al acţiunilor, anticipează termenul planificat. Astfel, în termeni generali, constatăm o situaţie satisfăcătoare atît la gradul de realizare al acţiunilor, cît şi la respectarea termenilor de realizare al acţiunilor.

Analiza indicatorilor de impact la această etapă este foarte puţin relevantă, datele disponibile în acest sens fiind insuficiente pentru o astfel de analiză. Totuşi, ca exerciţiu, cel puţin de încercare a măsurării gradului de realizare de moment a respectivilor indicatori, în baza datelor disponibile, poate fi reiterată concluzia precum că, cel puţin, se înregistrează o dinamică pozitivă în atingerea obiectivelor finale.

Indicator de impact: Grad de realizare 2011:

Reducerea ratei populaţiei cu un consum sub 4,3 dolari pe zi pentru o persoană (la Paritatea Puterii de Cumpărare) de la 29,5 % în 2009 pînă la 23 % în 2015.Micşorarea ponderii populaţiei sub pragul absolut al sărăciei de la 26,3 % în 2009 pînă la 20 % în 2015.

21,90%

Menţinerea ponderii populaţiei sub pragul sărăciei extreme sub nivelul de 3,5 %.

1,4 %

Sursa: www.statistica.md

Respectarea principiului transparenței decizionale

În ceea ce priveşte respectarea transparenţei decizionale de către MMPSF în elaborarea şi aprobarea politicilor şi actelor normative, subliniem că acesta, în linii generale, respectă Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional şi regulamentul intern. Este atestată o conlucrare pozitivă cu organizaţiile societăţii civile la toate etapele de politici publice. În acelaşi timp, constatăm o anume preferinţă în implicarea societăţii civile mai mult la etapa consultării proiectelor de documente şi mai puţin – la etapa de elaborare a acestora.

Principalele metode utilizate de MMPSF în consultarea şi comunicarea cu societatea civilă sunt1:

1 Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional http://lex.justice.md/index.php?

action=view&view=doc&lang=1&id=329849

3

- Dezbateri publice- Consultări publice - Ședinţe tehnice de lucru- Comunicare directă cu actorii interesaţi- Publicarea pe site a documentelor de politici

Conform analizei transparenţei decizionale pentru activităţile prioritare, incluse în Planul de acţiuni, dar şi în rezultatul monitorizării constante a procesului decizional de către Grupul Social, Educaţie şi Sănătate al CNP, constatăm încălcări rare a rigorilor transparenţei decizionale de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Astfel, din totalul acţiunilor realizare sau în proces de realizare, incluse în Planul de Acţiuni al Guvernului, doar una nu a fost supusă transparenţei decizionale.

Printre aspectele critice menţionăm lipsa unei persoane responsabile de comunicarea cu societatea civilă şi de gestionare a procesului de consultări publice. De altfel, o comunicare, totuşi, se înregistrează, însă, la nivel de şefi de direcţie, cu toate că, în vederea respectării Regulamentului, prin Ordinul Ministrului, a fost desemnată o persoană responsabilă în acest sens din cadrul DAMEP.

Analizînd întreaga perioadă de implementare, putem constata unele progrese la capitolul transparenţă în procesul decizional, odată cu implementarea modulului particip.gov.md în cadrul rubricii ”Transparenţă decizională” site-ul Ministerului. Astfel, pentru anul 2011 au existat mai multe probleme ce ţin de lipsa informaţiei despre datele postării şi expirării anunţurilor. Iniţial, după aprobarea legii privind transparenta decizională practicile aplicate de minister se rezumau la consultarea individuală a societăţii civile fără postarea pe site. La moment aceste ineficienţe fiind lichidate. Printre restanţe menţionăm lipsa publicării sintezei recomandărilor cu sugestiile, comentariile sau completările pe marginea proiectelor supuse consultărilor publice, venite din partea reprezentanţilor societăţii civile, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la transparenţa decizională.

2. Analiza obiectivelor conform Planului de activitate al Guvernului

Obiectiv: Direcționarea programelor de asistență socială spre susținerea grupurilor vulnerabile şi persoanelor cu venituri mici

Acțiunea: Substituirea treptată a sistemului de compensații nominative prin sistemul de asistență socială bazat pe testarea veniturilor reale şi evaluarea necesităților solicitanților, cu majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat al familiilor vulnerabile

1. Ca continuare a noilor politici promovate în asistenţa socială, în particular extinderea programului de ajutor social şi conform angajamentelor cu FMI şi Banca Mondială, Guvernul a decis stoparea compensaţiilor nominative, iar Parlamentul a susţinut proiectul prin acceptarea anulării cadrului legal ce reglementa compensaţiile nominative. Modificările au fost operate prin Legea nr. 160 din 05.07.2012 pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor acte legislative.

4

2. Dacă din ianuarie 2010 au fost îngheţate cuantumurile prestaţiilor şi noile intrări în sistemul de compensaţii nominative, atunci decizia aprobată a fost de a anula în totalitate compensaţiile nominative. Decizia este valoroasă, întrucît scenariul iniţial şi angajamentele Guvernului prevedeau păstrarea, pînă la eliminarea naturală a beneficiarilor, a cîtorva categorii cu „merite mai speciale” (participanţi la lichidare CAE Cernobîl, veterani de război).

3. Pe de altă parte, aceste categorii şi-au păstrat statutul şi au obţinut majorări de 100 lei ale altor prestaţii de care beneficiază. Majorările sunt aproximativ egale cu plăţile compensaţiilor nominative stopate. Profitînd de această ocazie, au fost suplinite categoriile ce beneficiază de alocaţii lunare de stat (merite deosebite) cu victimele represiunilor politice.

4. Acest lucru contravine obiectivului general al reformei - de a elimina sistemul de asistenţă socială bazat pe categorii dar, deoarece măsura a fost fiscal neutră pentru buget şi, probabil, nu va majora cheltuielile viitoare, la fel având în vedere sensibilitatea politică a reformei, aceasta poate fi considerată o soluţie de compromis.

5. În condiţiile în care compensaţiile nominative sunt abolite, iar ministerul nu intenţionează să majoreze VLMG pentru anul 2013 demarînd un şir de ajustări a cadrului normativ referitor la ajutorul social, devine inevitabilă consolidarea eforturilor pentru protecţia familiilor nevoiaşe în perioada rece a anului. Acest lucru este inevitabil, deoarece acoperirea programului de ajutor social încă necesita a fi îmbunătăţită, deşi direcţionarea este una foarte bună.

Tabel 1. Indicatori comparativi pentru compensaţii nominative şi ajutor social, anul 2011, chintile de consum

Total Q1 Q2 Q3 Q4 Q5

Distribuirea beneficiarilor Compensații nominative (nivel gosp.) 100,0 24,3 24,4 21,6 19,2 10,4

Ajutor social (nivel gosp.) 100,0 70,7 14,8 8,8 3,6 2,0

Acoperirea

Compensații nominative (nivel gosp.) 16,7 20,3 20,4 18,1 16,1 8,6

Ajutor social (nivel gosp.) 4,2 14,9 3,1 1,9 0,8 0,4

Distribuirea beneficiarilor (acurateția direcționării mijloacelor)

Compensații nominative (nivel gosp.) 100,0 23,8 23,4 21,5 18,3 13,0

Ajutor social (nivel gosp.) 100,0 77,6 10,9 7,3 3,0 1,2

Sursa de date: CBGC 2011

6. De ce VLMG nu poate fi majorat? Nivelul VLMG depinde de alţi indicatori cheie, care există în Moldova şi anume pensia minimă şi salariul minim, piaţa de muncă şi situaţia economică în general. Ideea de bază este că, dacă VLMG este mai mare decât pensia minimă, atunci este mai uşor de a susţine pensionarii solitari prin intermediul pensiilor decât prin ajutorul social. La fel, dacă VLMG este mai mare decât salariul minim, nu va exista nici o motivaţie pentru oameni să lucreze. Astfel,

5

atât pensia minimă cât şi salariul minim trebuie să fie văzute drept limite indicative ale valorii VLMG. Luând în consideraţie aceste cifre, valoarea optimă a VLMG trebuie să fie în jur de 640-660 lei.

7. Un alt argument este şi capacitatea SASPF de a administra programul de ajutor social şi solicitările neobişnuit de mari pentru ajutor în perioada rece a anului. Aceste probleme sînt indicate puţin mai jos.

Acțiunea: Susținerea familiilor defavorizate prin acordarea ajutorului pentru perioada rece a anului

1. Din ianuarie 2011 a fost introdus ajutorul pentru perioada rece a anului – prestaţie adiţională ajutorului social, stabilită în sumă fixă şi achitată în lunile de iarnă (noiembrie-martie) pentru a susţine efortul suplimentar a familiilor de a achita costurile energetice sporite în această perioadă. Începând cu 1 ianuarie 2011, toate familiile, care au venit mai mic decît VLMG înmulţit de 1,4 ori şi care corespund celorlalte criterii de eligibilitate pentru ajutorul social (testul proxy şi cerinţele de eligibilitate) au fost eligibile pentru o plată lunară. Iniţial suma a fost de 130 lei pe familie, fiind majorată la 200 lei pentru sezonul rece 2011-2012 (ajutorul pentru perioada rece fiind 150 lei + 50 lei supliment). Prin decizia Guvernului din 31 octombrie 2012 au fost susţinute demersurile MMPSF pentru a menţine suma de 200 lei şi pentru sezonul rece 2012-2013.

2. Ajutorul pentru perioada rece a anului foloseşte acelaşi mecanism de identificare a gospodăriilor eligibile care se utilizează şi pentru ajutorul social, însă cu un prag al venitului ridicat de 1,4 ori. Deoarece nu este un mecanism separat de solicitare, structura beneficiarilor este uşor de comparat (Tabelul 2), iar unica diferenţa semnificativă este pentru familiile formate doar din pensionari sau care au în componenţă pensionari.

Tabel 2. Indicatori comparativi pentru beneficiari de ajutor social şi beneficiar de ajutor în perioada rece a anului, anul 2011, medii de trai

Rural Urban Total

ajutor social +ajutor perioada

rece

doar ajutor perioada

rece

ajutor social +ajutor

perioada rece

doar ajutor perioada

rece

ajutor social +ajutor

perioada rece

doar ajutor perioada

rece

Mediu de traiRural 100,0% 100,0% 0,0% 0,0% 81,3% 80,0%Urban 0,0% 0,0% 100,0% 100,0% 18,7% 20,0%Structura familieisolitar (<virsta de pensionare)

12,1% 3,1% 19,4% 6,6% 13,4% 3,8%

solitar (>virsta de pensionare)

6,1% 58,6% 11,8% 60,6% 7,2% 59,0%

cuplu, 1+ virsta de pensionare

2,3% 8,6% 3,7% 9,4% 2,5% 8,7%

alte cupluri 3,2% 2,4% 3,0% 1,9% 3,1% 2,3%cuplu + 1copil 7,5% 2,0% 4,8% 1,4% 7,0% 1,9%

6

cuplu + 2 copii 12,1% 1,8% 5,0% 1,0% 10,7% 1,7%cuplu + 3+ copii 10,0% 1,0% 3,3% ,4% 8,8% ,9%1 adult + copii 20,0% 2,5% 22,0% 2,5% 20,4% 2,5%altii doar adulti 7,2% 11,0% 11,5% 11,5% 8,1% 11,1%altii cu 1+ copii 19,5% 9,0% 15,6% 4,8% 18,7% 8,1%Invaliditateafamilii fara invalilzi 68,2% 73,9% 52,2% 58,5% 65,2% 70,8%famili cu 1+ invalizi 31,8% 26,1% 47,8% 41,5% 34,8% 29,2%

Sursa: date administrative

3. Introducerea ajutorului pentru perioada rece, suplimentar ajutorului social, a scos la iveală imposibilitatea SASPF de a reacţiona la un volum mai mare de cereri decît cel obişnuit sau, în unele cazuri, iresponsabilitatea acestora. Perioada de procesare a cererilor şi, implicit, de luare a deciziilor s-a mărit considerabil şi a depăşit perioada legala de 21 zile calendaristice (media fiind de 45 zile). Deşi unele SASPF s-au isprăvit cu volumul de lucru în o perioadă scurtă (1-2 luni), totuşi pentru majoritatea perioada s-a extins şi mai mult.

4. Această chestiune a fost prevăzută însă nu s-au găsit soluţii viabile pentru a fi preîntîmpinată într-un timp scurt. Iniţial era clar că administrarea actuală, care întâmpina deja dificultăţi în gestionarea numărului curent de cereri, nu va putea asimila un număr de două ori mai mare de adresări. Atât volumul de lucru al asistenţilor sociali cît şi cel al S/DASPF era deja extins şi fragil. Estimările preventive indică că problema nu a fost soluţionată, în pofida faptului că perioada de valabilitate a cererilor familiilor care s-au calificat doar la ajutor pentru perioada rece a anului a fost extinsă la 12 luni.

5. Pe de altă parte, deşi ajutorul social a devenit instrumentul de bază pentru protecţia socială, organele locale care au sarcina de a implementa acest mecanism continuă să activeze în baza structurii organizaţionale în care implementarea unei prestaţii naţionale nu era prevăzută, iar ajustările ad-hoc, în dependenţă de sarcina de moment nu mai sînt eficiente. Trebuie remarcat că necesitatea revizuirii structurii organizaţionale a Secţiilor/Direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia familiei reiese din analiza întregului spectru de reforme iniţiate în domeniul protecţiei sociale la nivel local.

6. Pentru a răspunde prompt la aceste necesităţi ministerul a demarat procurarea serviciilor de consultanţă pentru modelele de lucru a SASPF şi standarde de prestare a serviciilor pentru a avea posibilitatea să producă acele schimbări în structura sa care vor condiţiona crearea unei instituţii capabile să răspundă cerinţelor pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei sociale.

Acțiunea: Introducerea mecanismelor de muncă în folosul comunității şi/sau de lucrări publice pentru reducerea dependenței față de ajutorul social

1. MMPSF doreşte să reducă probabilitatea ca programul actual de ajutor social să genereze dependenţă de prestaţie. În acest context, Guvernul vrea să stabilească o legătură dintre beneficiari şi piaţa forţei de muncă. Schimbările în Legea cu privire la ajutorul social introduse în luna

7

septembrie 2010 au drept scop crearea acestor conexiuni prin antrenarea beneficiarilor apţi de muncă din cadrul programului de ajutor social să participe în servicii de activare prestate de ANOFM.

2. Primul pas, şi cel mai important din punct de vedere formal, a fost realizat prin obligativitatea lucrărilor publice oferite de ANOFM. Însă, ţinând cont de capacitatea limitată a ANOFM şi interesul scăzut a autorităţilor locale de a organiza lucrări publice remunerate această măsură nu a devenit una eficientă şi necesită o analiză şi elaborare mai detaliată.

3. Pe de altă parte, MMPSF finalizează a doua încercare (din ultimele 6 luni de zile) de avizare a proiectului pentru includere a muncii neremunerate în folosul comunităţii/lucrări publice pentru beneficiarii de ajutor social. Prima propunere nu a fost susţinută de către toate ministerele şi organizaţiile cointeresate prin prisma faptului că aceasta poate fi tratată drept muncă forţată, prin urmare condiţie ilegală pentru acordarea asistenţei sociale.

4. În general, aspectele ce ţin de dependenţă ascund o îngrijorare mai mare de corectitudine, prin care oamenii care primesc ajutor social trebuie să ofere ceva în schimb comunităţii. Aceasta este o îngrijorare justificată, dar soluţia trebuie să fie căutată probabil prin intermediul unei ANOFM reformate şi cu capacităţi sporite, în stare să organizeze şi să identifice activităţile relevante pentru munca în folosul comunităţii. Cu toate acestea, la moment, gradul de dependenta a beneficiarului fată de sistem este evaluat ca unul major

5. MMPSF, fiind conştient de aceste lucruri, a demarat unele activităţi pe un sector mai specific, şi anume activarea beneficiarilor de ajtuor social pe piaţa de muncă. Activarea implică reforme, care redefinesc drepturile şi responsabilităţile beneficiarilor de prestaţii şi transformă rolul instituţiilor şi agenţiilor, care le prestează servicii. În timp ce scopul final al activării este de a aduce beneficiarii pe piaţa forţei de muncă, activarea nu trebuie să fie egalată cu programele active ale pieţei forţei de muncă, ci se referă la elaborarea, consecutivitatea şi eficienţa intervenţiilor în cadrul abordării generale de a face posibilă găsirea locurilor de muncă şi de a le face pe acestea remunerate. În timp ce programele active tind să includă formări, subvenţionarea salariilor, crearea locurilor de muncă în sectorul public şi granturi pentru lansarea afacerilor, activarea completează acest proces cu trăsături precum crearea profilului clienţilor (adică al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă), ajustarea ofertelor de program la necesităţile individuale ale clienţilor, reorganizarea prestării serviciilor în servicii integrate, consolidarea prestării serviciilor private şi contractarea în bază de performanţă.

6. În cadrul politicilor de asistenţă socială, măsurile orientate spre auto-întreţinere sau politicile de activare sunt cele, care îi ajută pe lucrătorii cu calificare scăzută, inactivi, şomeri, tineri şi pe beneficiarii de asistenţă socială să acceseze posturi de muncă cu productivitate mai înaltă şi să se debaraseze de dependenţa de reţelele de asistenţă (sau, în anumite cazuri, să nu le permită să devină beneficiari ai reţelelor de asistenţă). Aceste politici încurajează persoanele cu o implicare mai mică pe piaţa forţei de muncă să devină active în căutarea unor locuri productive de muncă şi să-şi consolideze probabilitatea de angajare prin dezvoltarea abilităţilor sau înlăturarea altor bariere (cum ar fi probleme de sănătate, responsabilităţi de îngrijire sau constrângeri de mobilitate).

8

7. Prin urmare vorbim de un pachet de măsuri pentru absolvirea programului de ajutor social şi nu de eliminarea din program.

Acţiunea: Prevenirea instituţionalizării şi eficientizarea procesului de dezinstituţionalizare, dezvoltînd servicii sociale de tip familial

Subacțiunea: Definitivarea şi aprobarea proiectului HG pentru aprobarea Regulamentului de activitate a autorităților tutelare din cadrul unităților administrativ-teritoriale de nivelul I şi II.

1. Proiectul Regulamentului de activitate a autorităţilor tutelare din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I şi II a fost elaborat în termenii stabiliţi.

2. Promovarea proiectului Regulamentului a fost stopată pînă la aprobarea Legii privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc sau separaţi de părinţi, care reglementează mai multe aspecte reflectate în Regulamentul sus-numit. Prin urmare, acţiunea planificată nu a fost realizată pînă la capăt în baza unor argumente clare şi bine argumentate.

Obiectiv: Creşterea calităţii vieţii familiilor, reducerea sărăciei, inegalităţii şi inechităţii în societate.

Acţiunea: Elaborarea cadrului normativ şi dezvoltarea cadrului instituţional pentru implementarea la nivel naţional a serviciului de sprijin familial

Subacțiunea: Elaborarea şi aprobarea proiectului de Regulament privind serviciul de sprijin familial

1. Proiectul Regulamentului – cadru cu privire la serviciul sprijin familial a fost elaborat, la etapa monitorizării fiind în proces de consultări cu societatea civilă.

2. Conform prognozei date de MMPSF, Regulamentul-cadrul va fi aprobat de Guvern în februarie 2012. Prin urmare, în realizarea acţiunii date se constată o întârziere nesemnificativă de circa două luni, în respectarea termenilor stabiliţi în planul de activitate.

Obiectiv: Reducerea şi eliminarea ineficienţelor în sistemul de protecţie socială

Acţiunea: Asigurarea măsurilor de protecţie şi de monitorizare a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească

Subacțiunea: Elaborarea proiectului Legii privind protecția copilului.

1. Legea privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc sau separaţi de părinţi este finalizată şi este prezentată Guvernului pentru a aprobare. Proiectul de lege a fost supus consultărilor foarte largi cu societatea civilă, de la elaborarea conceptului pînă la finalizarea lui. Reieşind din faptul că legea delimitează atribuţiile tutelare care sînt în competenţa excluzivă a APL,

9

unul din actorii cheie inclus in procesul de consultari a fost şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

2. Trebuie remarcat că de fapt această activitate a anticipat esenţial termenii planificaţi, fiind stabilita pentru anul 2013. Schimbarea termenilor stabiliţi este argumentată prin importanţa acestui act legislativ pentru reglementarea elaborării altor acte legislative şi normative prin stipulările şi reglementările promovate de această Lege.

3. Prin aprobarea acestei legi vor fi diminuate implicit deficienţele atestate în domeniul de protecţie a copilului privind lipsa unei reglementări legale a noţiunii de ”interes superior al copilului” sau, cel puţin, a unor norme pentru specialiştii care participă la procese de luare a deciziilor ”în interesul superior al copilului”.

Subacțiunea: Inițierea elaborării proiectului Strategiei şi Planului național de acțiuni în domeniul protecției familiei şi copilului.

1. Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei de protecţie a copilului şi familiei cu implicarea societăţii civile a fost creat. Au fost desfăşurate primele discuţii publice a proiectului Strategiei în cadrul grupului de lucru. Urmează ca Strategia să treacă un proces de consultări la nivel local. Se anticipează, ca Strategia de protecţie a copilului şi familiei să fie aprobată la sfârşitul trimestrului IV, 2012 (opţiune puţin probabilă) - I trimestru, 2013 (opţiune reală).

Subacțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de activitate a Consiliului Consultativ pentru Adopții Internaționale

1. Regulamentul de activitate a Consiliului Consultativ pentru Adopţii Internaţionale a fost adoptat prin HG nr. 560 din 25.07.2011, publicată în MO nr. 122-127/622 şi 632 din 29.07.2011. Proiectul de document a fost supus transparenţei decizionale şi poate fi găsit pe pagina web a MMPSF.

2. La nivel de participare a societăţii civile la implementarea prevederilor documentului, Consiliul Consultativ pentru Adopţii Internaţionale are în componenţa sa şi două ONG-uri.

3. ONG- rile, în special cele specializate în domeniul adopţiei, au contribuit în procesul de consultări publice a Proiectului HG pentru instituirea Consiliului Consultativ pentru Adopţii Internaţionale şi aprobarea Regulamentului de activitate al acestuia şi a Proiectului HG pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de acreditare şi modul de funcţionare a organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în RM şi a listei serviciilor şi activităţilor pe care le pot desfăşura în domeniul adopţiei internaţionale cu propuneri, comentarii şi sugestii.

Subacțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de acreditare, modul de funcționare a organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale şi Listei serviciilor şi activităților pe care le pot desfăşura în domeniul adopției internaționale.

1. Regulamentul cu privire la procedura de acreditare, modul de funcţionare a organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale şi Listei serviciilor şi activităţilor pe care le pot desfăşura în domeniul adopţiei internaţionale a fost adoptat prin HG nr. 550 din 22.07.2011

10

şi publicat în MO nr. 122-127/622 şi 632 din 29.07.2011. Proiectul de document a fost supus transparenţei decizionale şi poate fi găsit pe pagina web a MMPSF.

2. Organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiilor internaţionale le-a fost pusă la dispoziţie o Listă de servicii şi activităţi pe care le pot desfăşura în domeniul adopţiei internaţionale.

Subacțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind cuantumul, modul de achitare şi destinația taxei aferente procedurii de adopție internațională

1. Regulamentul privind cuantumul, modul de achitare şi destinaţia taxei aferente procedurii de adopţie internaţională nu a fost identificat ca şi document aparte. În schimb, în acelaşi context, au suferit modificări anexele nr. 1 (Regulamentul cu privire la modul de constituire şi utilizare a mijloacelor speciale ale instituţiilor de asistenţă socială subordonate MMPSF) şi nr. 2 (Nomenclatorul şi cuantumul achitării serviciilor prestate contra plată de către instituţiile de asistenţă socială subordonate MMPSF) ale HG nr. 257 din 5 martie 2008. Modificările respective au fost adoptate prin HG nr. 939 din 12.12.2011 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi nr. 2 la HG nr. 257 din 5 martie 2008, MO nr. 222-226/ 1025 din 16.12.2011. Proiectul de document a fost supus transparenţei decizionale şi poate fi găsit pe pagina web a MMPSF.

Subacțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de evaluare a capacității de adopție şi de pregătire a adoptatorilor1. Regulamentul privind procedura de evaluare a garanţiilor morale şi condiţiilor materiale ale

solicitanţilor pentru adopţie a fost adoptat prin Ordinul nr. 285 din 23.06.2011 al MMPSF ”Cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de evaluare a garanţiilor morale şi condiţiilor materiale ale solicitanţilor pentru adopţie”. Proiectul de document nu a fost identificat pe pagina web. Din cele menţionate de unii membri ai Grupului de Lucru pentru adopţii, instituit în cadrul Alianţei ONGurilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei (APSCF), proiectul acestui document şi a anexelor au fost elaborate de respectivul GL, pe baza propriilor experienţe, şi propuse MMPSF spre aprobare. MMPSF a ales să adopte documentul în redacţia propusă de cele 5 ONGuri membre ale GL, fără a apela la o consultare mai largă.

2. Ordinul privind aprobarea Regulamentului de evaluare a capacităţii de adopţie şi de pregătire a adoptatorilor, prevede organizarea de către MMPSF, împreună cu partenerii sociali, a instruirii specialiştilor, privind procedura de evaluare a garanţiilor morale şi condiţiilor materiale ale solicitanţilor pentru adopţie.

3. Adiţional celor menţionate mai sus, de subliniat că GL pentru adopţii instituit în cadrul APSCF, continuă să colaboreze cu MMPSF pe acest domeniu. Între august 2011 şi martie 2012 un număr de cinci şedinţe ale acestor ONGuri împreună cu alţi actori şi cu MMPSF ş-au soldat cu elaborarea unui şir de amendamente la Legea nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei (MO nr. 131-134/441, din 2010). Acestea deja au fost prezentate Parlamentului RM.

4. Se recomandă Implementarea cadrului de monitorizare privind regimul juridic al adopţiei (MO nr. 131-134/441, din 2010) şi cadrului normativ al acesteia, în scopul corectării/ îmbuntăţii prevederilor acestora şi conformării lor cît mai exacte necesităţilor copiilor adoptabili şi a potenţialilor adoptatori. Totodată, în vederea implementării eficiente a legii respective, se recomandă pregătirea continuă a tuturor specialiştilor (asistenţi sociali comunitari, asistenţi sociali supervizori, psihologi, specialişti ai

11

D/SASPF, etc.) asupra competenţelor atribuite de Legea nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei (MO nr. 131-134/441, din 2010) şi de cadrul normativ al acesteia.

5. Se recomandă asigurarea accesului la informaţie pentru reprezentanţii organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale, atît asupra noutăţilor, problemelor relative implementării Legii 99 din 28.05.2010 şi cadrului normativ al acesteia, cît şi asupra practicilor aplicate de fiecare organizaţie în implementarea serviciilor conform listei serviciilor şi activităţilor pe care le desfăşoară în domeniul adopţiei internaţionale.

Acțiunea: Crearea sistemului informațional automatizat în domeniul protecției sociale

1. Gestiunea unor prestaţii şi a serviciilor sociale aflate sub responsabilitatea metodologică a MMPSF este în prezent automatizată în mod variat sau nu este automatizată. Mijloacele materiale şi aplicaţiile software implementate separat de diferite secţii de asistenţă socială nu garantează nici eficacitatea gestionării prestaţiilor şi serviciilor, nici calitatea informaţiilor aşteptate de la autorităţile locale şi centrale.

2. Eficienţa administrativă în sistemul de asistenţă socială rămâne o problemă să fie soluţionată, printre altele, printr-un sistem informaţional nou elaborat. MMPSF a lansat efectiv procesul de finalizare a proiectării şi implementare a unui sistem informational pentru asistenţa socială la sfîrşitul anului 2010. Conform planului initial de implementare, sistemul trebuia sa devină funcţional în trimestrul IV 2012.

3. Din punct de vedere tehnic sunt vizate două componente:

- Aducerea la acelaşi nivel a arhitecturilor hardware şi software a echipamentelor din SASPF. Implementarea unei reţele de comunicaţii între diversele nivele ale SASPF şi MMPSF

- Crearea unui instrument unic de gestiune a serviciilor sociale şi a unor prestaţii sociale (sistem de management informaţional).

4. În urma întârzierilor parvenite la etapa iniţială de dezvoltare a sistemului de management informaţional (nu în ultimul rînd din necesitatea unei analize minuţioase a produsului elaborat), punerea în funcţiune a sistemului este preconizată pentru trimestrul I 2013. La moment elaborarea noii aplicaţii înregistrează un progres satisfăcător. Aplicaţiile sistemului au intrat în etapa de pilotare în octombrie 2012 în 2 SASPF.

5. La moment extinderea termenului pentru implementarea sistemului este nesemnificativ şi nu implică costuri suplimentare sau riscuri de neimplementare a sistemului.

Acțiunea: Crearea Inspecției sociale

12

1. Pentru consolidarea impactului pozitiv al reformelor din domeniul asistenţei sociale, creşterea calităţii serviciilor publice oferite, anticipării unor eventuale probleme şi pentru adoptarea unor strategii şi politici sociale adaptate realităţii – a fost instituită Inspecţia Socială. Necesitatea creării noii instituţii este determinată de reformarea sistemului de asistenţă socială şi introducerea prestaţiilor băneşti precum "ajutor social", "ajutor pentru perioada rece a anului", acordate familiilor defavorizate.

2. Hotărîrea de crearea a Inspecţiei a fost aprobată de Guvern pe 26 octombrie 2011. Inspecţia Socială are 25 de angajaţi şi este subordonată Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Inspecţia nu are structuri teritoriale şi are sediul în municipiul Chişinău. Pentru crearea şi dotarea instituţiei, precum şi pentru salarizarea angajaţilor, în Bugetul de stat pentru 2011 au fost prevăzute 3,6 mln de lei şi 2,4 mln. lei pentru anul 2012.

3. Iniţial, instituţia va inspecta corectitudinea stabilirii şi plăţii ajutorului social, fiind planificată extinderea ulterioară a activităţilor şi asupra altor prestaţii/servicii de asistenţă socială.

4. În general, începutul activităţii Inspectoratului Social a fost destul de impresionant. După doar şase luni de activitate, acesta a efectuat inspecţii ale Programului de ajutor social şi Programului de alocaţii pentru sezonul rece în 15 raioane ale ţării. În scurt timp Inspecţia Socială va prezenta ministerului raportul de activitate.

5. La moment Inspecţia este pe deplin funcţională şi îşi exercită atribuţiile şi sarcinile în conformitate cu legislaţia.

Obiectiv: Asigurarea accesului populaţiei la servicii sociale de calitate

Acţiunea:. Elaborarea mecanismului de implementare a Legii privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale

Subacțiunea: Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind evaluarea şi acreditarea prestatorilor de servicii sociale, Trimestrul II, 2012

1. Legea privind evaluarea şi acreditarea prestatorilor de servicii sociale Nr. 129 din 08.06.2012 a fost elaborată şi aprobată - cu respectarea termenilor stabiliţi.

2. Legea a fost consultată în cadrul grupului de lucru creat pentru elaborare cu participarea societăţii civile, cu CNP, inclusiv au fost organizate audieri publice în Parlament.

Subacțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind procedura de evaluare şi acreditare a prestatorilor de servicii sociale. Trimestrul IV, 2012

1. Regulamentul privind procedura de evaluare şi acreditare a prestatorilor de servicii sociale a fost elaborat în termenii stabiliţi, a trecut procedura de consultare cu membrii societăţii civile şi este prezentat la Guvern spre aprobare.

Elaborarea mecanismului de procurare a serviciilor sociale

13

1. Trebuie remarcat ca aceasta activitatea deşi nu a fost planificata ca subacţiune, Conceptul mecanismului privind procurarea serviciilor sociale a fost elaborat si consultat cu societatea civila. Acesta va constitui un instrument important pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale, dar şi pentru durabilitatea socială a organizaţiilor neguvernamentale, prestatoare de servicii sociale, care vor avea posibilitatea să acceseze banii statului prin sistemul de achiziţii publice.

2. La momentul monitorizării MMPSF a propus consultărilor publice un proiect de HG privind completarea Legii privind achiziţiile publice şi documentaţia standard elaborata pentru contractarea prestatorilor privaţi şi neguvernamental pentru prestarea serviciilor sociale.

Obiectiv: Asigurarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități.

Acțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a serviciului social „Echipă mobilă” şi a standardelor minime de calitate

1. Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Echipă mobilă” şi a standardelor minime de calitate a fost aprobat prin HG Nr. 722, din 22.09.2011 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 160-163 art Nr : 794 la 30.09.2011.

2. Echipa Mobilă este un serviciu comunitar de suport pentru persoanele cu dizabilităţi şi familiile acestora, care prestează individualizat servicii sociale, medicale, psihologice etc. la domiciliu beneficiarilor, care nu au acces la servicii specializate, fiind axat pe localităţile rurale. Scopul serviciului este îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarului în vederea creşterii gradului de autonomie personală, de prevenire a instituţionalizării şi incluziune socială.

3. La elaborarea documentului s-a ţinut cont de principiile transparenţei decizionale, documentul fiind consultat şi elaborat în parteneriat cu societatea civilă.

4. La moment serviciul este dezvoltat in 9 raioane cu suportul societăţii civile. Consolidarea capacitaţilor autorităţilor locale în prestarea acestui serviciu ar fi o precondiţie pentru extinderea lui la nivel de ţară.

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a serviciului social „Respiro” şi a standardelor minime de calitate

1. Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciului social „Respiro” şi a Standardelor minime de calitate a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 413 din 14.06.2012 şi publicat în Monitorul Nr. 126-129 art Nr : 454 la 22.06.2012.

2. La elaborarea regulamentului şi a standardelor minime de calitate pentru serviciul social ,,Respiro" au fost luate în consideraţie rezultatele şi experienţa pilotării serviciului de către APL cu suportul unor organizaţii neguvernamentale, precum şi rezultatele Studiului de caz privind abordarea consultării publice în dezvoltarea cadrului juridic pentru serviciul social ,,Respiro" în Republica

14

Moldova, realizat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Studiul cuprinde toate etapele procesului de consultare în care au fost identificate nevoile beneficiarilor, obiectivele noului serviciu social, precum şi criteriile de alegere a modelului serviciului social. O valoare suplimentară utilizată în procesul consultării a constituit-o: interviurile, chestionarele şi discuţiile individuale, ceea ce a şi contribuit la crearea unei opinii mai largi privind nevoile grupului ţintă.

3. Scopul serviciului social „Respiro” este acordarea asistenţei specializate timp de 24 de ore persoanelor cu dizabilităţi severe pe o perioadă de maxim 30 zile pe an, timp în care familiile, rudele sau persoanele care le îngrijesc permanent de acestea beneficiază de o perioadă de repaus

4. Pînă la moment în republică sunt create 2 servicii de acest tip, de asemenea cu suportul societăţii civile.

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a serviciului social „Asistență personală” şi a standardelor minime de calitate

5. Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Asistenţă personală” şi a standardelor minime de calitate a fost aprobat prin Hotărîre de Guvern Nr. 314 din 23.05.2012 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 104-108 art Nr : 366 la 01.06.2012. În procesul de elaborare a regulamentului şi standardelor minime de calitate pentru acest serviciu au fost luate în consideraţie rezultatele pilotării serviciului în perioada 2009-2011, procesul fiind unul participativ.

6. Data intrării în vigoare este 01.01.2013. Sunt planificate fonduri pentru instituirea acestuia şi în alte raioane, dar structurile teritoriale nu cunosc procedura de bugetare a acestora.

7. Serviciul social „Asistenţă personală” este instituit cu scopul de a oferi asistenţă şi îngrijire copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi severe, în vederea favorizării independenţei şi integrării lor în societate în domeniile: protecţie socială, muncă, asistenţă medicală, instructiv-educativ, informaţional, accesibilitate la infrastructură, etc.

8. Pînă la moment sunt create 9 servicii de asistenţă personală la nivelul APL II cu suportul tehnic şi financiar al societăţii civile.

9. Trebuie remarcat faptul că deşi MMPSF a planificat în CBTM peste 400 mii lei pentru dezvoltarea acestui serviciu, Ministerul Finanţelor nu a luat în consideraţie această doleanţă. Recomandăm Ministerului Finanţelor ca în procesul de planificare a bugetelor locale să implice/consulte si ministerele de resort pentru a evita situaţiile expuse mai sus. Pentru o acoperire în proporţie de 10 la sută din numărul estimativ al potenţialilor beneficiari este necesară identificarea a mijloacelor financiare suplimentare de circa 19,0 mil. lei.

Acțiunea: Elaborarea şi aprobarea criteriilor/ metodologiei de determinare a dizabilității la copii şi la persoanele adulte

15

1. Această acţiune a fost planificată pentru Trimestrul II, 2012. La momentul monitorizării documentul era elaborat şi transmis spre avizare ministerelor.

2. Trebuie remarcat că, clasificarea Internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii (CIF) este una dintre clasificările cele mai recente ale OMS, care a fost elaborată în anul 20012 cu scopul de a înlocui vechea Clasificare Internaţională a afectărilor, dizabilităţilor şi deficienţelor (ICIDH), denumită şi Clasificare Internaţională a Handicapului (CIH), unde dizabilitatea era definită ca o consecinţă a maladiilor asupra persoanei. În septembrie 2007, a fost publicată Clasificarea Internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii pentru copil şi tânăr (CIF-CA), CIF din 2001 neacoperind necesităţile de evaluare a funcţionării şi dizabilităţii copilului şi adolescentului.

3. Cu suportul unor parteneri de dezvoltarea MMPSF a elaborat Foia de parcurs privind „Introducerea unei noi metodologii de determinare a dizabilităţii”. Grupul de experţi angajat pentru acest exerciţiu a prezentat MMPSF un şir de recomandări privind metodologia de stabilire a dizabilităţii şi capacităţii de muncă şi anume care ar fi cele mai recomandate modele de evaluare, ţările care implementează modele de evaluare bio-psiho-sociale. Toate acestea fiind în baza unui studiu comparativ aprofundat în acest domeniu.

4. Conform unui ordin interministerial (MMPSF, MS, ME) s-au instituit grupuri de lucru privind elaborarea metodologiei, cu participarea societăţii civile, implicit citeva organizaţii neguvernamentale din domeniu. Au fost organizate un şir de întilniri privind consultarea propunerilor MMPSF cu Ministerele Educaţiei, şi Sănătaţii. Metodologia elaborată corespunde principiilor CIF.

5. Se recomandă ca la elaborarea metodologiei de stabilire a dizabilităţii şi capacităţii de muncă a persoanelor cu dizabilităţi MMPSF sa ia în consideraţie în continuare de recomandările experţilor, întroduse în Foia de Parcurs şi să atragă în procesul de elaborare şi experţi locali.

Acțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetățeni cu mijloace ajutătoare tehnice

1. Art. 51 al Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, stabileşte că persoanele cu dizabilităţi, în baza prescripţiilor medicale, au dreptul de a fi asiguraţi gratuit sau cu plată parţială, cu mijloace ajutătoare tehnice de către Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR) şi alte instituţii specializate, în modul stabilit de Guvern.

2. CREPOR este o întreprindere de stat, finanţată de la bugetul de stat, subordonată Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi reprezintă un complex medico/tehnic cu atribuţii de bază în reabilitarea şi asigurarea persoanelor cu dizabilităţi locomotorii cu mijloace ajutătoare tehnice.

3. Regulamentul cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare tehnice a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 567 din 26.07.2011 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 128-130 art Nr : 642 la 05.08.2011. Regulamentul stabileşte:

2 în septembrie 2007, a fost publicată Clasificarea Internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii pentru copil şi tânăr (CIF-CA), CIF din 2001 neacoperind necesităţile de evaluare a funcţionării şi dizabilităţii copilului şi adolescentului.

16

- condiţiile de asigurare cu mijloace ajutătoare tehnice şi categoriile de persoane care urmează a fi asigurate gratis, cu reducere din preţ şi a celor care achită integral costul mijloacelor ajutătoare tehnice;

- indicaţiile medicale pentru prescrierea şi confecţionarea mijloacelor ajutătoare tehnice;

- modul de întocmire a comenzilor pentru mijloacele ajutătoare tehnice;

- termenele de confecţionare şi de exploatare a mijloacelor ajutătoare tehnice, etc.

4. În conformitate cu prevederile Regulamentului, persoanele cu dizabilităţi locomotorii, inclusiv copiii, sunt asiguraţi cu mijloacele ajutătoare tehnice, încălţăminte ortopedică complicată, specială şi pe proteze, în mod gratuit.

5. La elaborarea documentului nu s-a făcut o evaluare a calităţii mijloacelor tehnice puse la dispoziţie de către CREPOR persoanelor cu dizabilităţi. Se recomandă efectuarea acestei analize privind calitatea produselor puse la dispoziţie de CREPOR, în scopul îmbunătăţirii acestui tip de servicii.

Acțiunea: Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități

1. Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţia fost elaborată conform prevederilor pct 1.1 al planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013), aprobată prin legea Nr. 169-XVII din 09.07.2010.

2. Legea în cauză vine să înlocuiască legea privind protecţia socială a invalizilor Nr.821-XII din 24.12.91 şi este primul act legislativ în urma ratificării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi,

3. Scopul legii este protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, aceasta constituind baza resectării drepturilor umane fundamentale tuturor cetăţenilor ţării şi va permite eficientizarea şi canalizarea resurselor financiare pentru realizarea diverselor politici sectoriale prin prizma incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, astfel avînd un impact pozitiv asupra calităţii vieţii acestei categorii de persoane.

4. Inovaţia cu care vine legea constă în îmbunătăţirea vieţii persoanelor cu dizabilităţi care se va baza pe principiul promovării modelului medico-social în determinarea dizabilităţii.

5. Reieşind din imperativul politicii interne şi externe a statului în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană, legea dată contribuie la alinierea politicilor naţionale la documentele prioritare ale Consiliului Europei.

6. Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr. 60 a fost aprobată la 30.03.2012 şi publicată în Monitorul Oficial nr.155-159/508 din 27.07.2012.

7. Aprobarea legii a fost planificată pentru Trimestrul II, 2011. Devierile privind termenii de realizare au ţinut de contextul politic/ alegerile parlamentare.

8. Procesul de elaborare a legii a fost participativ, cu implicarea activă a societăţii civile la toate etapele de aprobare a acesteia (Guvern, Parlament, Preşedinţie).

17

Acțiunea: Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a Consiliului Național pentru determinarea dizabilității şi a Instrucțiunii privind modul de determinare a dizabilității

1. A fost elaborat Proiectul Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Structurii, Regulamentului de activitate şi a efectivului limită a Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi capacităţii de Muncă3; aprobarea Instrucţiunii privind modul de determinare a dizabilităţii şi capacităţii de muncă, precum şi abrogarea unor hotărîri de Guvern*.

2. Proiectul hotărîrii mai prevede abrogarea unor hotărîri de Guvern care în present reglementează structura, efectivul limită, regulamentul de activitate a Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii, Instrucţiunea privind modul de stabilire a invalidităţii. Acestea sunt următoarele: Lista bolilor şi stărilor patologice care acordă copiilor pînă la vîrsta de 18 ani dreptul la primirea

statutului de copil-invalid; Hotărîrea Guvernului nr. 109 din 31 ianuarie 2006 ,, Privind Consiliul republican de expertiză

medicală a vitalităţii”; Hotărîrea Guvernului nr. 688 din 20 iunie 2006 „Cu privire la expertiza medicală a vitalităţii”; Hotărîrea Guvernului nr. 1065 din 11 noiembrie 1999 „Cu privire la aprobarea Listei bolilor şi

stărilor patologice care acordă copiilor pînă la vîrsta de 18 ani dreptul la primirea statutului de copil-invalid şi alocaţiilor sociale de stat conform legislaţiei”;

Hotărîrea Guvernului nr. 1260 din 17 octombrie 2003 ,,Despre modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 1065 din 11 noiembrie 1999”;

Lista bolilor şi stărilor patologice care acordă copiilor pînă la vîrsta de 18 ani dreptul la primirea statutului de copil-invalid urmează a fi abrogată deoarece conform prevederilor art. 15 alin. (5) din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, nr. 60 din 30.03.2012, criteriile de determinare a dizabilităţii la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani se aprobă printr-un ordin comun al Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerului Educaţiei.

3. Concluzii și recomandări generale

Concluzii generale:

3 Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii - reformat18

1. Datele monitorizării implementării planului de activitate a MMPSF, componentă integră a Programului de guvernare si a planului de acţiuni, au arătat un grad înalt de realizare a activităţilor planificate şi în acelaşi timp de respectare a transparenţei decizionale.

2. MMPSF depune eforturi pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor planificate în domeniul asistenţei sociale menite să diminueze consecinţele unor riscuri asupra nivelului de trai al segmentelor de populaţie social vulnerabile, să dezvolte servicii de asistenţă socială calitative, bazate pe modele de tip familial, în scopul consolidării integrităţii familiei şi menţinerii copiilor în familie.

3. Societatea civilă a fost implicată activ la toate etapele de elaborare a politicilor, cadrului legal şi normativ, precum şi în discuţiile/audierile publice. Mai mult, ţinând cont de faptul, că unele ONG-ri dezvoltă practici de participare a copiilor în luarea deciziilor care îi vizează, în unele cazuri a fost organizată şi participarea copiilor la consultarea politicilor şi cadrului legislativ.

4. Se remarcă un parteneriat solid a MMPSF cu societatea civilă şi în realizarea concretă a planului de activitate, astfel practic fiind recunoscută expertiza organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniu.

5. Totodată, se constata insuficienta mecanismelor de realizare a politicilor şi cadrului legal elaborat atît in ceea ce priveşte serviciile sociale cît şi prestaţiile sociale: structurile D/SASPF fiind neajustate încă la toate schimbările care se produc în sistem, capacităţile locale insuficiente, lipsa unui sistem de instruire iniţială şi continuă, lipsa unor programe naţionale care ar susţine inclusiv financiar implementarea politicilor, valorificarea parteneriatului public-privat cu aplicarea mecanismelor de cofinanţare.

Recomandări generale:Practica de respectare a transparenţei decizionale de către MMPSF să devină una constantă. Societatea civilă să fie implicată şi în continuare activ la toate etapele de elaborare a politicilor, cadrului legal şi normativ.

Să fie asigurată o transparenţă mai mare în procesul de elaborare a CBTM, şi anume, implicarea, la etapa de identificare a priorităţilor în sector nu doar a autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, ci şi a reprezentanţilor ONG-lor. Totodată se recomandă MF sa ia în consideraţie planurile ministerelor, in cazul nostru MMPSF, in procesul de planificare a bugetelor locale, sa le implice mai mult în acest proces pentru asigurarea continuităţii politicilor elaborate de minister la nivel local.

Totodată pentru asigurarea durabilităţii serviciilor sociale deja dezvoltate si conţinute în nomenclatorul serviciilor MMPSF, se recomandă dezvoltarea unor programe speciale de stat gestionate de MMPSF. Pentru perioada următoare MMPSF să integreze în politicile care le are in proces de elaborare sau planificare forme/servicii de prevenire şi intervenţie primară pentru consolidarea familiilor şi reducerea riscurilor , înlăturarea ulterioară a cărora necesită eforturi mult mai multiple şi costisitoare.În contextul reformelor iniţiate pe diverse sectoare ale asistenţei sociale, care introduc elemente noi în sistem, se recomandă instituirea unui sistem funcţional si durabil de instruire iniţială şi continua a capacităţilor specialiştilor, autorităţilor cu competenţe în domeniu. Datele monitorizării scot în evidenţă şi necesitatea de revizuire a structurilor locale (D/SASPF), pentru a îmbunătăţi capacitatea acestora de a

19

răspunde necesităţilor beneficiarilor şi pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei sociale: servicii sociale, ajutor social, ajutor pentru perioada rece a anului, etc.

O recomandare care vizează mai mult metodologia aplicată în monitorizarea ministerelor ţine de includerea unei analize a stilurilor de management şi comunicare internă aplicate in ministere, practicile de lucru stabilite, nivelul de profesionalism a echipei etc. indicatori care credem condiţionează gradul diferit de realizare activităţilor planificate, implicit transparenţa decizională.

Anexa 1. Politici sociale – Asistenţă socială

Indicator Termen Termen Statut Transparența

20

planificat realizatElaborarea şi aprobarea Regulamentului de activitate a Consiliului Consultativ pentru Adopţii Internaţionale

Trimestrul IV, 2011

Trimestrul III, 2011

Realizat A fost supus transparenţei. A fost implicată societatea civilă.

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de acreditare, modul de funcţionare a organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale şi Listei serviciilor şi activităţilor pe care le pot desfăşura în domeniul adopţiei internaţionale

Trimestrul IV, 2011

Trimestrul III, 2011

Realizat A fost supus transparenţei. A fost implicată societatea civilă

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind cuantumul, modul de achitare şi destinaţia taxei aferente procedurii de adopţie internaţională

Trimestrul IV, 2011

Trimestrul III, 2011

Realizat A fost supus transparenţei

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de evaluare a capacităţii de adopţie şi de pregătire a adoptatorilor

Trimestrul IV, 2011

Trimestrul III, 2011

Realizat A fost supus transparenţei. A fost implicată societatea civilă

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de activitate a autorităţilor tutelare din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi nivelul al doilea

Trimestrul IV, 2011

- Nu a fost realizat

Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind evaluarea şi acreditarea prestatorilor de servicii sociale

Trimestrul IV,2011

Trimestrul III, 2012

Realizat A fost supus transparenţei. Au fost organizate audieri publice

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind procedura de evaluare şi acreditare a prestatorilor de servicii sociale

Trimestrul IV, 2012

- În progres Au fost organizate audieri publice

Crearea inspecţiei sociale Trimestrul II, 2012

Trimestrul IV 2011

Realizat A fost supus transparenţei

Crearea sistemului informaţional automatizat în domeniul protecţiei sociale

Trimestrul IV, 2012

- În progres A fost supus transparenţei

Substituirea treptată a sistemului de compensaţii nominative prin sistemul de asistenţă socială bazat pe testarea veniturilor reale şi evaluarea necesităţilor solicitanţilor, cu majorarea cuantumului venitului lunar

Trimestrul IV, 2012

Trimestrul III 2012.

Realizat A fost supus transparenţei

21

minim garantat al familiilor vulnerabileSusţinerea familiilor defavorizate prin acordarea ajutorului pentru perioada rece a anului

Trimestrul I, 2011

Trimestrul I, 2011

Realizat A fost supus transparenţei

Introducerea mecanismelor de muncă în folosul comunităţii şi/sau de lucrări publice pentru reducerea dependenţei faţă de ajutorul social

Trimestrul II, 2012Trimestrul IV, 2014

Trimestrul III, 2012

În progres. A fost supus transparenţei

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului social „Echipă mobilă” şi a standardelor minime de calitate

Trimestrul IV, 2011

Trimestrul III, 2011

Realizat Supus transparenţei. 2 şedinţe de consultări cu societatea civilă

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului social „Respiro” şi a standardelor minime de calitate

Trimestrul II, 2012

Trimestrul III, 2012

Realizat Supus transparenţei. 3 şedinţe de lucru şi 2 şedinţe consultative cu societatea civilă

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului social „Asistenţă personală” şi a standardelor minime de calitate

Trimestrul II, 2012

Trimestrul II, 2012

Realizat Supus transparenţei.

Elaborarea şi aprobarea criteriilor/metodologiei de determinare a dizabilităţii la copii şi la persoanele adulte

Trimestrul II, 2012

- Nerealizat -

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare tehnice

Trimestrul II, 2011

Trimestrul IV, 2012

Realizat

Crearea centrelor regionale de reabilitare profesională

Trimestrul IV, 2013

Realizat (3 centre create)

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare tehnice

Trimestrul II, 2011

Trimestrul III, 2011

Realizat Nu a fost supus transparenţei

Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi

Trimestrul II, 2011

Trimestrul I, 2012

Realizat A fost supus transparenţei

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi

Trimestrul IV, 2012

În progres Supus transparenţei.

22

funcţionare a Consiliului Naţional pentru determinarea dizabilităţii şi a Instrucţiunii privind modul de determinare a dizabilităţii

Societatea civilă nu a fost inclusă în procesul de elaborare.

23


Top Related