Dosar de presă Premieră Mărimea contează, 26 mai 2017

1. Bucureștii vechi și noi din data de 03 Martie 2017

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2017/03/marimea-conteaza-un-nou-spectacol-la-nottara/

Mărimea contează, un nou spectacol la Nottara!

Mărimea contează este un spectacol al Teatrului Nottara reprezentativ pentru una dintre obsesiile majore ale epocii contemporane, în regia lui Cristi Juncu, oferă o radiografie dură a societății actuale în ceea ce privește obsesia pentru imagine și importanța deosebită pe care aspectul fizic o joacă în relațiile

interumane. Atât de adânc sunt înrădăcinate convențiile legate de imaginea exterioară, încât generozitatea, bunătatea, inteligența, adică ceea ce ar trebui să conteze cu adevărat, pălesc în fața valorizării pe care societatea o acordă unui aspect fizic „perfect”.

Helen, o fată simpatică și inteligentă, dar considerată de ceilalți „cam grăsuță”, îl cunoaște pe firavul Tom, iar povestea de dragoste care se înfiripă între ei este greu încercată de presiunile unui mediu artificial, în care ceea ce spun ceilalți e mai important decât adevărul interior sau decât frumusețea interioară.

Uneori, dragostea nu e de ajuns. Uneori, chiar dacă încerci să te opui majorităţii, să distrugi nişte cutume absurde, nu faci decât să cazi şi mai rău în capcana lor. Noul Big Brother al societăţii noastre nu mai vine pe filieră politico-economică, ci din direcţia miturilor imaginii de sine. Ce face acest spectacol special este contextul în care Cristi Juncu îşi plasează personajul central: Helen (Raluca Tița) nu este nici pe departe victima prejudecăţilor, ci toţi ceilalţi – victime ale monştrilor creaţi de ei înșiși, ale temerilor și ale tiparelor din care nu sunt capabili să iasă, sufocați de mediu şi de nişte iluzorii aşteptări pe care cred că trebuie să le îndeplinească.

Lumea se poate dovedi extrem de cinică în tendinţa ei spre perfecţiune, spre normă!

„Personajul meu, Helen, l-am construit cu ajutorul regizorului şi a colegilor mei, Vlad Zamfirescu, Tudor Aaron Istodor şi Andi Vasluianu. Mă identific cu personajul din prisma anumitor experienţe de ordin social şi sufletesc. În trecut si eu am fost o persoană care a avut probleme cu greutatea şi am întâmpinat destule, câteva, semnificative greutăţi în acest sens. Lumea se poate dovedi extrem de cinică în tendinţa ei spre perfecţiune, spre normă…

Trebuie constant să faci faţă ideei de perfecţiune a societăţii. trebuie să te încadrazi în anumite tipare, uzanţe ca oamenii să te accepte. Spectacolul dezbate un subiect actual, vorbim despre obezitate ca subiect de neconformare socială. Mare parte a femeilor se vor identifica în acest spectacol, nu doar pin prisma problemelor legate de trup, de look. E vorba despre orice nemulţumire care apare în viaţa lor şi care în timp dezvoltă linii, distanţe mari, uneori prea mari, între tine, între sine şi lume”, declară actriţa Raluca Tiţa.

Sursa: Bucureștii vechi și noi

2. La teatru din data de 07 Martie 2017

http://lateatru.eu/marimea-conteaza-de-neil-labute/

Marimea conteaza de Neil LaBute

Marimea conteaza de Neil LaBute

Regia: Cristi Juncu Distributie:

Helen: Raluca Tita Tom: Tudor Aaron Istodor/Andi Vasluianu

Carter: Vlad Zamfirescu Jeannie: Irina Velcescu

Scenografia: Cosmin Ardeleanu Traducerea: Irina Velcescu

Locatie: Teatrul Nottara

Marimea conteaza

Mentionez din start: sunt gras. Overweight. Gabarit depasit. Spuneti cum vreti. In contextul spectacolului despre care voi vorbi, precizarea este extrem de importanta. Fundamentala chiar.

Despre ce este vorba? Pai un angajat al unei firme, nu ni se spune cat de mare este aceasta, desi este placut de contabila firmei (o tipa care arata bine si cu care s-ar potrivi), se indragosteste de o tipa cunoscuta la o cantina. Tipa era bibliotecare, era clar o persoana cu ceva neuroni in cap, dar avea o problema: era grasa. Problema ei, de fapt, nu era faptul ca era grasa, ci faptul ca dorea sa ramana asa. Era, cum ar zice unii, grasa din proprie initiativa.

Problema acestei relatii este presiunea sociala: toti prietenii lui radeau de el, in frunte cu colegul sau de munca. Acesta avea o teorie extrem de interesanta: baga grasele in aceeasi categorie cu persoanele cu dizabilitati si considera ca aceste persoane (e o enumerare extrem de interesanta acolo) ar trebui sa se cupleze intre ele.

Acum, dupa mine, problemele sunt asa:

1. Cei grasi sunt grasi din vina lor.

2. Cei grasi trebuie sa se cupleze doar cu cei grasi.

3. O problema cumva evitata, dar pe care o invoca foarte multe femei: la femei grasimea e o rusine, la barbati burta este o mandrie.

Problema numarul 3 este pusa, de fapt, indirect: nu ni se spune ca asa ar sta lucrurile, vedem doar ca personajul principal se simte mai bine alaturi de prietena sa plinuta din simplul fapt ca alaturi de aceasta nu trebuia sa manance sanatos, adica deloc gustos. Alaturi de ea se simtea in largul sau.

In plus, ceva ce am simtit, dar nu s-a afirmat in mod direct: el evita sa se cupleze cu cineva din firma. Voia, de fapt, intimitate. Contabila arata foarte bine, dar ce intimitate poti avea atat timp cat in biroul tau ori al ei intra oricum zeci de persoane zilnic?

Relatia lor este o relatia-protest, ei doi (in special el) doreau sa fie impreuna si pentru a le demonstra celorlalti ca se poate. Toti ceilalti, prin atitudinea lor, prin reactiile lor, prin glumele lor, de fapt le intareau relatia. Le intareau convingerea ca au ales bine cand s-au cuplat.

Legat de chestiunea asta, un slab care se cupleaza cu o grasa, lucrurile, din exterior, se vad in felul urmator. In limbaj de cartier ar suna asa: „le sta ca dracu’ impreuna; dar s-or iubi…”. Daca ii vei cunoaste, iti vei da seama de ce se iubesc: pentru ca se accepta asa cum sunt. Daca toti ceilalti aveau ceva sa le reproseze, individual sau colectiv, cu atat mai bine. Insemna ca singura solutie este sa se izoleze si sa traiasca fericiti.

E drept, ce se intampla in teorie si pe o scena de teatru nu se intampla si in realitate. Aproape niciodata. Dar asta e cu totul alta discutie :))

Marimea conteaza este dupa un text de Neil LaBute si se joaca la Teatrul Nottara.

Vi-l recomand indiferent de dimensiuni. V-o recomanda un gras, dar sa stiti ca aceeasi parere a avut-o si insotitoarea mea, o persoana, nu stiu cum sa va zic, dar este departe de a fi jumatatea mea (ca sa fiu mai exact, un fel de treimea mea; sau sfertul meu). Pe baza aceluiasi text s-a jucat, pana nu demult, la Teatrul Act, spectacolul XXL (Fat Pig), avand acelasi regizor si cu aproape aceeasi distributie. Va zic acest lucru pentru ca poate nu ati facut inca legatura.

Salutari TEATRALE tuturor!

de: Emil Călinescu

3. RFI din data de 22 Martie 2017

http://www.rfi.ro/eveniment-95311-premiera-marimea-conteaza-la-teatrul-nottara

Premiera "Mărimea contează" la Teatrul Nottara

Irina Velcescu și Andi Vasluianu în piesa "Mărimea contează" la Teatrul Nottara

Teatrul Nottara vă așteaptă vineri, 26 mai, de la ora 19.30, la premiera

spectacolului Mărimea contează / (XXL) (Fat Pig) de Neil LaBute (traducerea: Irina Velcescu), în regia lui Cristi Juncu.

Piesa "Mărimea contează" este o premieră despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți” la Teatrul Nottara, Sala George Constantin.

Când ți-ai cântărit sufletul ultima oară ? Dar mintea ?

De-aici ar trebui să pornim dacă pretindem că (doar) mărimea contează.

Tom, un tip inteligent și carismatic, începe să o iubească fără cântar pe fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj: părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre.

Un spectacol deștept, amuzant și deloc ipocrit despre iubiri „slăbuțe” și oameni

„grăsuți”.

Sursa: RFI

4. DC NEWS din data de 23 Mai 2017, ora 15:08

https://www.dcnews.ro/marimea-conteaza-o-premiera-despre-iubiri-slabu-e-i-oameni-grasu-i-la-nottara_543615.html

Mărimea contează, o premieră despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”,

la Nottara

Irina Velcescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează

Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL) (Fat Pig) de Neil LaBute.

Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL) (Fat Pig) de Neil LaBute (traducerea: Irina Velcescu), în regia lui Cristi Juncu. Scenografia este semnată de Cosmin Ardeleanu, iar distribuţia este alcătuită

din Andi Vasluianu/ Tudor Istodor, Vlad Zamfirescu, Raluca Tiţa şi Irina Velcescu.

Când ți-ai cântărit sufletul ultima oară ? Dar mintea ? De-aici ar trebui să pornim dacă pretindem că (doar) mărimea contează.

Raluca Tiţa, Andi Vasluianu în Mărimea contează

Tom, un tip inteligent și carismatic, începe să o iubească fără cântar pe fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj: părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre. Un spectacol deștept, amuzant și deloc ipocrit despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”.

Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează

de: Magdalena Popa Buluc

5. Revista Bulevard din data de 22 Mai 2017

http://revistabulevard.ro/2017/05/marimea-conteaza-la-teatrul-nottara/

„Mărimea contează“, la Teatrul Nottara

„Mărimea contează“, un spectacol despre iubiri „slăbuțe“ și oameni

„grăsuți“, va avea premiera vineri, 26 mai, de la ora 19.30, în Sala „George Constantin“ a Teatrului Nottara din București.

Spectacolul „Mărimea contează/ (XXL) Fat Pig“, de Neil LaBute (traducerea – Irina Velcescu), este regizat de Cristi Juncu, iar scenografia este semnată de Cosmin Ardeleanu.

Din distribuția spectacolului fac parte actorii Andi Vasluianu/ Tudor Istodor, Vlad Zamfirescu, Raluca Tiţa şi Irina Velcescu, informează Teatrul Nottara.

Tom, un tip inteligent și charismatic, începe să o iubească fără cântar pe fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj: părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor

colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre.

„Mărimea contează“ este un spectacol deștept, amuzant și deloc ipocrit despre iubiri „slăbuțe“ și oameni „grăsuți“.

de: Dorina Călin

6. Allevents din data de 26 Mai 2017

https://allevents.in/bucharest/premier%C4%83-m%C4%83rimea-conteaz%C4%83/369358313459076#

Premieră - Mărimea contează

"Nu avem puterea de a iubi fără să ne gândim ce părere au ceilaţi despre noi. Esenţa mesajului se rezumă la cât de ancoraţi suntem noi în malaxorul acesta contemporan al imaginii. Suntem atât de slabi din punctul acesta de vedere. Nu avem puterea de a iubi fără să ne mai gândim ce părere au ceilalţi despre noi şi pe cine iubim! Să nu fim ordonaţi de o sumă de concepte şi prejudecăţi. Din păcate lumea aşa a ajuns. Toţi oamenii au ajuns să fie sclavii imaginii", declară Andi Vasluianu.

Sursa: Allevents

7. Cluburi București din data de 26 Mai 2017

http://evenimente.cluburibucuresti.ro/Premier%C4%83-M%C4%83rimea-conteaz%C4%83_52771.html

Premieră - Mărimea contează

26 MAI 2017, 19:susținut de TEATRUL NOTTARA

"Nu ave m pute rea de a iubi fă ră să ne gândim ce pă re re a u ce i la ţ i des pre noi . Esen ţa mes ajului se rezumă la câ t de ancora ţ i suntem noi în malaxoru l aces ta contemporan a l ima gin i i . Sun tem a tâ t de s lab i d in punctul aces ta de ve dere . Nu avem puterea de a iubi fă ră să ne ma i gândim ce pă re re au ce i la l ţ i des p re noi ş i pe c ine iub im! Să nu f im ordona ţ i de o sumă de concep te ş i pre judecă ţ i . Din păcate lumea aşa a a juns . To ţ i oa men i i au a juns să f ie sc l avi i imag in i i" , dec lară And i Vas lu ianu.

Sursa: Cluburi Bucureşti

8. Bookaholic din data de 23 Mai 2017 http://www.bookaholic.ro/ma-sperie-obiectificarea-frumusetii-interviu-cu-neil-labute.html

„Mă sperie obiectificarea frumuseții“ – interviu cu Neil LaBute

Neil LaBute, dramaturg, cineast, prozator american, a devenit cunoscut prin piesa În compania bărbaților (1997), care a și fost ecranizată și a cîștigat premii la festivaluri prestigioase, la Sundance Film Festival, Independent Spirit

Awards și New York Film Critics Circle. Piesa Mărimea contează (XXL. Fat Pig) a avut premiera în off-Broadway în 2004, iar în 2005 a cîștigat Outer Critics Circle Award. A fost jucată și în Londra, în 2008, montare care i-a adus o nominalizare la Premiul „Laurence Olivier“ pentru Cea mai bună nouă comedie. Mărimea contează (XXL. Fat Pig), un spectacol despre felul în care aspectul fizic influențează destinul oamenilor, va avea premiera pe 26 mai, la Teatrul Nottara, în regia lui Cristi Juncu, scenografia Cosmin Ardeleanu, și cu o distribuție formată din Raluca Tița, Vlad Zamfirescu, Tudor Aaron Istodor, Andi Vasluianu și Irina Velcescu.

Trăim într-o societate dominată de obsesia pentru imagine, iar piesa dumneavoastră înfățișează cruzimea și superficialitatea comportamentului uman, care nu mai lasă loc unei expresii reale a emoțiilor și sentimentelor. Considerați că este una dintre problemele esențiale ale epocii contemporane?

Societățile moderne au arătat că suferă de multe probleme grave. Cred că obsesia pe care o avem față de frumusețe, perfecțiune, greutate etc. este alarmantă și pune o presiune de nedescris pe umerii oamenilor, mai ales cei tineri, și le oferă lecții greșite de la o vârstă extrem de fragedă, în timpul anilor lor de formare. „Frumusețea” este subiectivă, dar facem tot posibilul să o obiectificăm și să creăm criterii specifice pentru ceea ce înseamnă a fi frumos sau nu. Toată această obiectificare a frumuseții mă sperie.

Este povestea din Mărimea contează relevantă pentru societatea americană/vestică sau poate rezona și cu alte medii/spații?

Piesa reflectă cu siguranță aspecte din cultura americană și a fost populară în teatrele americane, dar, din fericire pentru mine, a avut priză și în multe alte țări, la numeroși artiști din acele țări. Adesea, piesa se traduce pur și simplu prin „Gras”, ceea ce mi se pare interesant. Cred că oamenii au rezonat cu subiectul din piesă într-un fel care trece dincolo de contextul poveștii și adesea citesc într-o relație „interzisă” o explicație pentru orice relație pe care au avut-o și a eșuat din cauza altora sau a societății, care o privea dezaprobator (și prin asta mă refer la motive ce țin de rasă, credință, culoare, orientare sexuală etc.).

Piesa dvs. este opusul unui basm – mai putem crede în basme/într-un final fericit în prezent?

Cred că este crucial să credem în basme – doar cred că basmele pot sfârși adesea într-un fel la care nu ne-am fi așteptat. Dacă citim basme de Frații

Grimm sau alte basme timpurii, vom vedea că se întâmplă multe lucruri înspăimântătoare… Dacă ne referim la finalul clasic „Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”, mă tem că nu prea se mai aplică atât de des în prezent. Acum e mai degrabă ceva de tipul „Și au trăit cât de cât fericiți pentru o vreme, dar au trecut prin multe momente grele din care au trebuit să iasă și, până la urmă, au trebuit să ia niște decizii dificile”.

Există o notă pronunțată de umor în dezvoltarea poveștii – de ce ați mers pe această direcție? Poate umorul să fie un leac la prejudecăți?

Umorul poate face multe lucruri extraordinare și este o unealtă pentru un scriitor – tuturor le place să râdă (sau oricum, aproape tuturor, mă gândesc că o exista vreun idiot căruia nu îi place să râdă, totuși) și îi ajută pe oameni să se relaxeze și să se simtă confortabil. Dacă vrei să îi surprinzi sau să îi duci în altă direcție, nu există o modalitate mai bună decât umorul de a-i purta pe un drum și apoi de a-i smulge brutal și a-i trimite în cu totul alt plan. De asemenea, îmi place ideea de umor pur, fără nici un alt motiv în afară de cel de a-i face pe oameni să râdă. Nu e nimic în neregulă cu asta – e o misiune grea și eu admir pe oricine care poate crea un personaj/scenariu de un comic pur.

Helen, fata „plus size” care întâmpină o mulțime de prejudecăți cu privire la aspectul ei fizic, este un personaj puternic, nu este o victimă în adevăratul sens al cuvântului. Mai degrabă celelalte personaje par vicitme ale tiparelor de frumusețe în care se încăpățânează să intre.

Cred că Helen este victimizată pe parcurs – atât intenționat, cât și fără să poată preveni asta –, dar nu se lasă să se transforme într-o victimă din cauza asta, aici ar fi diferența fină. Tom îi lasă pe ceilalți să îi dicteze cu cine ar trebui să fie și, în cele din urmă, este dispus să renunțe la fericire pentru oamenii din jurul lui și cred că acest comportament îl transformă în cea mai mare victimă. Carter și Jeannie, deși îi rănesc pe mulți, ei înșiși par a fi răniți de ceea ce sunt și de ceea ce cred ei că trebuie să fie pentru a se încadra mediului în care trăiesc, în compania la care lucrează, pentru a fi acceptați de prieteni etc.

Scoteți cititorul/publicul din zona de confort – ce așteptări aveți cu privire la receptarea piesei/spectacolului?

Vreau să mă angajez într-o relație dinamică cu pubIicul, ori de câte ori am ocazia. Vreau să îi scutur din obișnuințele lor când vin să vadă o montare după o piesă de-ale mele. Și nu numai prin felul în care textul îi face să se simtă, să experimenteze trăiri neașteptate, ci și prin elementele din montare: muzică

zgomotoasă, lipsa cortinei, separarea publicului în grupuri mici, actorii care vin foarte aproape de ei, dispariția celui de-al patrulea perete. Orice care îi face să fie luați pe nepregătite și să nu se mai simtă atât de încrezători ca atunci când au intrat în teatru.

Care au fost cele mai surprinzătoare reacții pe care le-ați primit din partea cititorilor și a publicului?

La început am privit povestea prin ceea ce era, nu mi-am imaginat că vor fi oameni care o vor vedea ca pe o reflectare a unei relații pe care ei înșiși au avut-o. Acesta a fost un aspect pozitiv, dar am fost surprins când, de pildă, au venit la mine un bărbat gay mai în vârstă și o tânără slabă care mi-au zis: „Mulțumesc pentru că mi-ai spus povestea mea”. Mi-am dat seama că povestea-cadru este aceeași, indiferent de specificul vieții fiecăruia. Am învățat, de asemenea, mult despre ceea ce presupune a crea personaje bune. Pe măsură ce țeseam firul poveștii – am simțit mereu că trebuie să continui să lucrez la personajul Jeannie, și asta am făcut de-a lungul anilor. Acum mai există o scenă nouă cu ea și Carter, și un final ușor diferit, care îi oferă lui Helen posibilitatea de a avea ultimul cuvânt, înainte să se stingă lumina.

Sunteți și cineast, așadar cunoașteți din interior cerințele unui mediu în care stresul de a te încadra în anumite tipare este unul extrem de puternic. Care ar fi diferențele între sfera teatrală și cea cinematografică în ceea ce privește presiunea de a te conforma unui standard de frumusețe?

Ambelor medii le plac oamenii frumoși și îi folosesc pentru a spune poveștile unor oameni cel mai adesea obișnuiți. Asta s-a întâmplat de-a lungul timpului în teatru și cu siguranță în epoca cinemaului și a televiziunii (și nu prea cred că o să se schimbe mult acest sistem în viitorul apropiat). Eu cel puțin încerc să nu scriu având anumiți actori în minte, las personajele să îmi spună povestea lor fără să le asociez cu niște fețe – contez pe actori buni (frumoși sau nu) să îmi spună poveștile după ce acestea au fost scrise și încerc mereu să angajez cei mai buni oameni pentru un rol, nu pe cei mai frumoși, dar fără îndoială că tot Hollywoodul, New Yorkul, Londra sunt atrase de fețe și corpuri frumoase ca transmițători de mesaje.

de: Silvia Dumitrache

9. ZiuaNews din data de 23 Mai 2017 http://www.ziuanews.ro/revista-presei/marimea-conteaza-o-premiera-despre-iubiri-slabu-e-i-oameni-grasu-i-la-nottara-704219

Mărimea contează, o premieră despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”,

la Nottara

Irina Velcescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează

Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL) (Fat Pig) de Neil LaBute.

Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL) (Fat Pig) de Neil LaBute (traducerea: Irina Velcescu), în regia lui Cristi Juncu. Scenografia este semnată de Cosmin Ardeleanu, iar distribuţia este alcătuită din Andi Vasluianu/ Tudor Istodor, Vlad Zamfirescu, Raluca Tiţa şi Irina Velcescu.

Când ți-ai cântărit sufletul ultima oară ? Dar mintea ? De-aici ar trebui să pornim dacă pretindem că (doar) mărimea contează.

Raluca Tiţa, Andi Vasluianu în Mărimea contează

Tom, un tip inteligent și carismatic, începe să o iubească fără cântar pe fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj: părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre. Un spectacol deștept, amuzant și deloc ipocrit despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”.

Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează

Sursa: DC NEWS

10. Happy TV din data de 11 Mai 2017 http://tvhappy.ro/happy-day-happy-life/happy-night-Rapha-a-fost-prezent-la-spectacolul-M%C4%83rimea-conteaz%C4%83-id219400.html

Cât contează mărimea? Vă lămurește Rapha, care a fost prezent la spectacolul „Mărimea contează”

Rapha a mers la Teatrul Nottara, unde a văzut în premieră un spectacol

care i-a trezit multe întrebări legate de natura umană. Cât de mult contează aspectul fizic în relațiile interumane?

Pentru actrița Raluca Tița contează, însă depinde de concepția lumii asupra oamenilor. „Oamenii ar trebui să se lase purtați de poveste și să plece cu ideea că oamenii au nevoie de încredere și că, îndiferent de aparență, oamenii pot fi buni, pot fi sensibili, pot iubi și pot fi normali”, spune Raluca Tița.

Cât contează, în schimb, pentru Andi Vasluianu mărimea?

„Depinde din ce punct de vedere privești. Există oameni pentru care mărimea contează și oameni pentru care nu contează. Da, contează, din păcate”, a spus acesta.

Sursa: Happy TV

11. Metropotam din data de 03 Martie 2017 http://metropotam.ro/evenimente/Marimea-conteaza-event6695616598/

Marimea conteaza (Piese-de-teatru - Nottara - George Constantin, Bucuresti)

Unde: Nottara - George Constantin, Bucuresti, Romania Cand: 03 Mar 2017 19:30 Tip/Categorie: Piese-de-teatru Distribuție: Raluca Tița, Tudor Aaron Istodor, Andi Vasluianu, Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu Regie: Cristi Juncu Scenografie: Cosmin Ardeleanu Preț bilete: 34,56 lei, 17,28 lei Durată: 2h

Sursa: Metropotam

12. Raluca Uluiteanu din data de 30 Septembrie 2017 http://www.ralucauluiteanu.eu/2017/09/30/marimea-conteaza/

Marimea conteaza? Teatrul Nottara ne provoaca sa raspundem la intrebarea: Marimea conteaza? intr-un spectacol proaspat si natural dupa Neil LaBute, in regia: Cristi Juncu Scenografia: Cosmin Ardeleanu Distributia: Tudor Aaron Istodor/Andi Vasluianu, Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Raluca Tita

Marimea conteaza? este o comedie reusita despre barbati si femei, despre adevaruri si minciuni, despre presiunea exercitata de societate asupra noastra, despre acele lucruri din viata noastra care chiar conteaza. Autorul piesei, Neil LaBute spune o poveste complexa si foarte reala despre relatiile interumane cu toate nebuniile si grozaviile lor de zi cu zi. Povestea ne surprinde, ne captiveaza, ne deruteaza, iar finalul parca nu este final. Eu una nu vreau sa accept ca se incheie asa aceasta poveste. Indiferent cum este persoana de langa tine si cati ‘prieteni’ fac glume cu privire la relatia voastra, este important cum te simti tu in acea relatie. Sau, cel putin, doar asta ar trebui sa conteze. Insa nimic nu este ceea ce pare a fi. Directia povestii de iubire dintre Tom si Helen se schimba brusc. Te simti minunat in relatie si totusi iti este rusine sa te afisezi alaturi de partenerul de viata in societate. De ce? Marimea conteaza? Doar daca ai 90-60-90 meriti sa fii apreciata, respectata si iubita ca femeie? Traim intr-o lume superficiala, suntem incapabili sa apreciem sufletul omului, punem prea mare pret pe aspectul fizic si uitam ca cel mai important aspect in viata este sa fim sanatosi si impliniti. Vlad Zamfirescu este genial in rolul lui Carter, prietenul si colegul zapacit, glumet si poznas. De asemenea, mi-a placut mult Andi Vasluianu. Tom este barbatul muncitor, linistit, sensibil, care nu vrea sa supere pe nimeni niciodata si care, din pacate, este usor influentabil. Pe Raluca Tita o vad pentru prima oara pe scena, insa abia astept sa o revad in multe alte spectacole. Este vesela, carismatica, energica, sociabila, indrazneata, increzatoare. Helen spune lucrurilor pe nume, face ceea ce ii place, mananca ceea ce ii place, are o atitudine pozitiva, este sigura pe ea si toti cei care intra in contact cu ea o indragesc pe loc. Si Iulia Velcescu captiveaza publicul cu personajul ei. Jeannie este fosta prietena a lui Tom si colega de serviciu. Este o femeie frustrata, macinata de ganduri si neimpliniri, rautacioasa, dar cu un aspect fizic de invidiat. Veti rade mult la acest spectacol. Dar veti pleca cu multe intrebari, emotii si ganduri cu privire la relatia voastra, la societatea in care traim, la cum si cat ne lasam influentati de cei din jurul nostru. Dragostea nu este suficienta pentru a invinge mentalitatea unei societati rautacioase, plina de prejudecati. Alegem nefericirea si facem ceea ce ne dicteaza ceilalti, in loc sa gandim pentru noi ‘outside the box’ si sa facem in asa fel incat sufletul nostru sa radieze de bucurie.

de: Raluca Uluiteanu

13. Femeia cu sacoșa din data de 29 Ianuarie 2017 http://femeiacusacosa.blogspot.ro/

marimea conteaza ???

Printr-un complex de imprejurari despre care nu vreau sa amintesc nici macar in treacat, am ajuns singura, duminica, la teatrul Nottara, la spectacolul " Mrimea conteaza " . Titlul insinueaza ceva despre eterna obsesie masculina ( asta ar putea fi una din cauzele pt care unele personae s-au ferit sa ma insotzeasca ?! ) dar " la locul faptei " am avut mai multe surprize placate : # sala aproape plina # plina cu tineret venit in gasca ba chiar cu profesoarele ( extracuriculara ? ) # prezentza in sala si a persoanelor destul de mature ( 60 -70 ) desi limbajul se va dovedi destul de " oripilant " pt auzul bunicutzelor # un joc actoricesc fff natural si dezinvolt

# un subiect mai mult decit actual!!! # nu toate avem 90 / 60 / 90 dar lipsa acestei perfectziuni nu trebuie sa ne duca la depresie # nu totzi barbatzii sint Brad Pitt ( nu am gasit alta rima ) si totusi au tendintza sa ne priveasca de sus ( chiar si cind masoara doar 1, 60 ! ) # cu toate ca ar putea parea ... nu este o piesa feminist # cu toate ca nu ar parea ...este o piesa misogina ! Desi s-ar fi incadrat la capitolul comedie, piesa atinge un aspect tragic al vietzii si relatziilor interumane : prejudecata! aspectul fizic pus pe primul plan, snobismul, influentza ( nefasta sau nu ) a celor din jur, complexele sau lipsa lor cu desavirsire vor fi stropite din belsug cu lasitate si minciuna ! " Frumusetzea vine din interior " sau " nu aspectul fizic conteaza ci sufletul " sint ( de cele mai multe ori ) DOAR vorbe ce incearca sa ne scuze adevaratele ginduri ascunse... si e pacat ! MARE pacat !

de: Alexandra Lamentina

14. Evensi.com din data de 28 Ianuarie 2017 https://www.evensi.com/arimea-conteaza-teatrul-nottara/241453345

Mărimea contează Sunday 28 January 2018 11:00 AM Sunday 28 January 2018 1:00 PM

Cât de importantă e imaginea? Cât de mult contează aspectul fizic în relațiile interumane?

Helen, o fată simpatică și inteligentă, dar considerată de ceilalți „cam grăsuță”, îl cunoaște pe firavul Tom, iar povestea de dragoste care se înfiripă între ei este greu încercată de presiunile unui mediu artificial, în care ceea ce spun ceilalți e mai important decât adevărul interior sau decât frumusețea interioară.

Uneori, dragostea nu e de ajuns. Uneori, chiar dacă încerci să te opui majorităţii, să distrugi nişte cutume absurde, nu faci decât să cazi şi mai rău în capcana lor. Noul Big Brother al societăţii noastre nu mai vine pe filieră politico-economică, ci din direcţia miturilor imaginii de sine. Ce face acest spectacol special este contextul în care Cristi Juncu îşi plasează personajul central: Helen (Raluca Tița) nu este nici pe departe victima prejudecăţilor, ci toţi ceilalţi – victime ale monştrilor creaţi de ei înșiși, ale temerilor și ale tiparelor din care nu sunt capabili să iasă, sufocați de mediu şi de nişte iluzorii aşteptări pe care cred că trebuie să le îndeplinească.

Regia: Cristi Juncu Distribuția: Helen - Raluca Tiţa Tom - Tudor Aaron Istodor / Andi Vasluianu Carter - Vlad Zamfirescu Jeannie - Irina Velcescu

Scenografia: Cosmin Ardeleanu Traducerea: Irina Velcescu

Sursa: evensi.com

15. Metropotam.ro din data de 24 Ianuarie 2017 http://metropotam.ro/evenimente/Marimea-conteaza-event2406964868/

Marimea conteaza (Piese-de-teatru - Nottara - George Constantin, Bucuresti) Unde: Nottara - George Constantin, Bucuresti, Romania Cand: 24 Ian 2018 19:30 Tip/Categorie: Piese-de-teatru

Distribuție: Raluca Tița, Tudor Aaron Istodor, Andi Vasluianu, Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu

Regie: Cristi Juncu

Scenografie: Cosmin Ardeleanu

Sursa: Metropotam.ro

16. Roevents.ro din data de 28 Ianuarie 2017 https://www.roevents.ro/events/marimea-conteaza

28 Ianuarie 2018 Cât de importantă e imaginea? Cât de mult contează aspectul fizic în relațiile interumane? Helen, o fată simpatică și inteligentă, dar considerată de ceilalți „cam grăsuță”, îl cunoaște pe firavul Tom, iar povestea de dragoste care se înfiripă între ei este greu încercată de presiunile unui mediu artificial, în care ceea ce spun ceilalți e mai important decât adevărul interior sau decât frumusețea interioară. Uneori, dragostea nu e de ajuns. Uneori, chiar dacă încerci să te opui majorităţii, să distrugi nişte cutume absurde, nu faci decât să cazi şi mai rău în capcana lor. Noul Big Brother al societăţii noastre nu mai vine pe filieră politico-economică, ci din direcţia miturilor imaginii de sine. Ce face acest spectacol special este contextul în care Cristi Juncu îşi plasează personajul central: Helen (Raluca Tița) nu este nici pe departe victima prejudecăţilor, ci toţi ceilalţi – victime ale monştrilor creaţi de ei înșiși, ale temerilor și ale tiparelor din care nu sunt capabili să iasă, sufocați de mediu şi de nişte iluzorii aşteptări pe care cred că trebuie să le îndeplinească. Regia: Cristi Juncu Distribuția: Helen – Raluca Tiţa

Tom – Tudor Aaron Istodor / Andi Vasluianu Carter – Vlad Zamfirescu Jeannie – Irina Velcescu Scenografia: Cosmin Ardeleanu Traducerea: Irina Velcescu

Sursa: roevents.ro

17. Opinia online din data de 05 Februarie 2017 http://opiniaonline.ro/2018/02/06/marimea-conteaza-o-comedie-indrazneata-despre-barbati-si-femei/

”Marimea contează”, o comedie îndrăzneață despre bărbați și femei

Iubitorii de teatru sunt așteptați la un spectacol reprezentativ despre una dintre obsesiile majore ale epocii contemporane, mărimea, sâmbătă, 10 februarie, pe scena teatrului Nottara, de la ora 19.30.

Spectacolul ” Mărimea contează”, în regia lui Cristi Iancu, oferă o radiografie dură a societății actuale în ceea ce privește obsesia pentru imagine și importanța deosebită pe care aspectul fizic o joacă în relațiile interumane. Atât de adânc sunt înrădăcinate convențiile legate de imaginea exterioară, încât

generozitatea, bunătatea, inteligența, adică ceea ce ar trebui să conteze cu adevărat, pălesc în fața valorizării pe care societatea o acordă unui aspect fizic „perfect”.

Helen, o fată simpatică și inteligentă, dar considerată de ceilalți „cam

grăsuță”, îl cunoaște pe firavul Tom, iar povestea de dragoste care se înfiripă între ei este greu încercată de presiunile unui mediu artificial, în care ceea ce spun ceilalți e mai important decât adevărul interior sau decât frumusețea interioară.

Uneori, dragostea nu e de ajuns. Uneori, chiar dacă încerci să te opui

majorităţii, să distrugi nişte cutume absurde, nu faci decât să cazi şi mai rău în capcana lor. Noul Big Brother al societăţii noastre nu mai vine pe filieră politico-economică, ci din direcţia miturilor imaginii de sine. Ce face acest spectacol special este contextul în care Cristi Juncu îşi plasează personajul central: Helen (Raluca Tița) nu este nici pe departe victima prejudecăţilor, ci toţi ceilalţi – victime ale monştrilor creaţi de ei înșiși, ale temerilor și ale tiparelor din care nu sunt capabili să iasă, sufocați de mediu şi de nişte iluzorii aşteptări pe care cred că trebuie să le îndeplinească.

Sursa: opiniaonline.ro