bil 16

Download bil 16

If you can't read please download the document

Post on 26-Sep-2015

218 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

chirurgie pediatrica

TRANSCRIPT

1.Anomaliile de dezvoltare a plamanilor.Aghenezia.Aplazia.Hipoplazia

Agenezia lipsa totala a bronhiei principalesi plamanului corespunzator.In cazul aplaziei se depisteaza o bronhie principala rudimentara cu lipsa totala aplamanului,acesta fiind reprezentat de un sac orb. Cavitatea toracica respectiva este ocupata de organele medistinului, formatiuni de tesut conjunctiv,o parte din pulmonul contralateral care de obicei este hiperplaziat.Tabloul clinic este determinat de asocierea infectiei unicului pulmon.Vizual se depisteaza deformarea cutiei toracice pe contul micsorarii volumului hemitoracelui afectat, asimetria excursiei cutiei toracice la respiratie. Ca rezultat al deplasarii organelor mediastinului in partea afectata apar semne ale dextrocardiei.Diagnostic.Examenul radiologic evidentiaza de regula: deformatia cutiei toracice cu micsorarea hemitoracelui afectat, opacitate omogena a hemitoracelui afectat, lipsa conturului extern al cordului, lipsa excursiei respiratorii a hemitoracelui afectat, deplasarea traheei si mediastinului in partea afectata.TC, RMN, bronhografia, angiopulmonografia, bronhoscopia.Tratament: chirurgical.

Hipoplazia pulmonara este determinata de dereglarea dezvoltarii tuturor structurilor anatomice ce intra in componenta plamanului. Deosebim forma simpla care se prezinta prin micsorarea uniforma a volumului lobului sau pulmonului cu ingustarea lumenului bronhiiilor si forma chistica fiind caracterizata de dereglari grave a arborelui bronsic cu dilatari chistice a bronhiilor segmentare si subsegmentare, micsorarea substantiala sau lipsa parenchimului pulmonar.Tabloul clinic.Semne generale: oboseala,retard fizic, inapetenta,subfebrilitate,tusea umeda cu expectoratii purulente.Dispneea si semnele de insuficienta respiratorie sunt frecvente la acesti bolnavi. Pot fi prezente si:hemoptizia,asimetria cutiei toracice sau asimetria miscarilor respiratorii a cutiei toracice,degete hipocratice.Diagnosticul. Examenu radiologic: deplasarea mediastinului spre partea afectata, micsorarea volumului hemitoracelui, hemidiafragmul ridicat, dereglari de transparenta pulmonara,atenuarea desenului pulmonar. Bronhografia: Hipoplazia simpla- bronhii ingustate,deformate,cu contur neregulat,deseori terminandu-se orb, fara ramificatii segmentare. In hipoplazia chistica- dilatatii chisitice a bronhiilor incepind cu bronhiile segmentare,alte generatii de bronhii lipsind. Angiopulmonografia, scintigrafia pulmonara.Tratamentul este chirurgical si consta in rezectia segmentelor afectate.

2. Peritonitele neonatale prin perforatie.Difinitie: Peritonita inflamatia peritoneului- este una din cele mai grave complicatii ale diferitor afectiuni ale organelor cavitatii abdominale, care are un tablou clinic de afectiune de sinestatatoare si decurge cu un complex de reactii patofiziologice grave cu dereglari ale tuturor sistemelor de homeostaza a bolnavului.

Etiopatogenie: Sunt datorate perforaiilor tubuluidigestiv. n cazuri foarte rare se produce chiar rupturagastric. Perforaiile intestinului subire suntconsecina enterocolitei ulceronecrotice. Peritonita primitiv (fr perforaie) neonatal de origine hematogen rar i de natur stafilococic.

Clasificare.I.Dupa evolutia clinica: acuta si cronica.II.Dupa calea de patrundere a agentului infectios in cavitatea abdominala: A.peritonita primara. B.per.secundaraPeritonita primara- in caz de lipsa a focarelor de infectie intraabdominala.Peritonita secundara se dezvolta in rezultatul diferitor patologii a organelor cavitatii abdominale: apendicita acuta, ocluzie intestinala,pancreatita acuta s.a.III.Dupa particularit. microbiologice:nespecifica, specifica, aseptica,canceromatoasa, parazitara,reumatica s.a.IV.Dupa caracterul exudatului peritoneal: seroasa,fibrinoasa,purulenta,hemoragica.V.Dupa caracterul afectarii suprafetei:A.dupa caracterul de delimitare:limitata(abces),nelimitata(fara limite precise).B.dupa gradul de raspindire: locala,difuza,totala.Etiopatogenie: mai frecvent e provocata de gram-negativi:E.coli, enterobacter,proteus, klebsiellaPatogenie: Are 3 faze:1.Faza reactiva(pina la 24ore); 2.Faza toxica(24-78 ore)- se caracterizeaza prin disfunctii poliorganice; 3.Faza terminala(dupa72ore)-se dezvolta socul toxico-infectios cu insuficienta poliorganica.Tabloul clinic:Faza reactiva: predomina simptomele locale.Clinic: dereglarea functiei motorice si de evacuare a TGI; functiile sistemului circulator si respirator sunt in limitele rezervelor functionale.Faza toxica: dereglari de hemodinamica si a sist.resp. ca rezultat al hipovolemiei si hemoconcentratiei,deshidratarii,centralizarii circulatiei sanguine.Inhibarea functiilor TGI,ficatului,aparatului reno-urinar.Apare encefalopatie toxica.Faza terminala: dereglari hemostatice severe, dereglari ale functiei respiratorii, excluderea TGI din activitatea vitala, insuficienta poliorganica,dereglari metabolice,afectarea SNC.Debutul cu dureri abdominale ce se intensifica la respiratie profunda sau miscari.Este prezenta greata sau voma.Bolnavul are o pozitie antalgica.Abdomenul este simetric,balonat,nu participa la actul de respiratie.Este prezenta durerea la palpare,semne de contractura musculara.Sunt prezente semnele de iritare peritoneala(Blumberg,Mendel).Tuseul rectal: edemul si infiltratia peretelui rectului, cresterea temperaturii rectului.Examenul de laborator:leucocitoza,limfocitopenie,trombocitopenie,hematocrit crescut.Investig.biochimice:creste nivelul de uree,creatinina,transaminaze.Ecografia: prezenta lichidului liber in cavitatea abdominala.Radiologic: prezenta de aer liber/Tratament: laparatomie; inlaturarea precoce sau izolarea focarului; sanarea intraoperatorie sau postoper. a cavitatii abdominale; decompresia tractului gastro-intestinal.Masurile generale: terapie antimicrobiana,corectia modificarilor homeostazice,detoxicarea organismului. Perforaia i al rupturile gastrice se face prin excizie a marginilor plgii i sutur. n cazul rupturiigastrice posterioare trebuie identificat leziunea prindeschiderea bursei omentale. n cazul perforaiilor intestinale icolice enterostomia Bishop-Koop sau Santulli i respectivcolostomia sunt preferabile rezeciilor urmate de sutur. n peritonitele primitive (fr perforaie) dup evacuarea colecieise efectueaz toaleta cavitii peritoneale i se nchideabdomenul fr drenaj. Drenajul este necesar dac exist focaremultiple.

3. Neuroblastomuleste o tumor malign embrionar a glandei medulo-suprarenale sau, mai rar, a ganglionilor simpatici ai sistemului nervos autonom, care ia natere din neuroblatii crestei neurale.Neoplasm embrionar al sistemului nervos periferic simpatic, este al treilea cancer pediatric ca frecven (8-10%) dupa leucemii si tumori cerebrale,cu o inciden de 10 cazuri la 1 milion pe an la copiii cu vrste ntre 0-5 ani. NBL este tumora cu cea mai crescut rat de regresie spontan. Mai mult de 70% din neuroblastoame se dezvolt n abdomen,fie n glandele suprarenale (40%),fie n ganglionii simpatici retroperitoneali. Simptome:Febra , Slabiciuni , Paloare , Vome , Dureri abdominale , Cresterea in volum a abdomenului, disconfort abdominal .Diagnostic: Anamneza . Examen obiectiv (o masa abdominala, mediana sau laterala,la palpare este de consistenta dura, fixa, nedureroasa. Compresia venelor si limfaticelor poate provoca edeme ale membrelor inferioare. Se poate remarca prezena unui varicocel homolateral neoplaziei (datorat compresiei venei spermatice). Tratament : Loco-regional Chirurgical(n cazul tumorilor localizate, chirurgia reprezint un tratament cu intenie curativ, care n funcie de sediu, dimensiune, prezena capsulei tumorale, servete la disocierea ntre masa tumoral i structurile limitrofe)Sistemic Chimioterapia Prima asociaie de citostatice utilizat cuprindea: ciclofosfamid, vincristin, doxorubicin, cu sau fr dacarbazin. Asociaiile de generaia II includ un derivat de platin (cisplatin sau carboplatin) i o epipodofilotoxin (etoposid sau teniposid), permind creterea semnificativ a ratei rspunsurilor clinice. Dozele convenionale de chimioterapie prezint un impact asupra ratelor de vindecare numai pentru NBL localizat sau local avansat (stadiul III), sau la vrste < 1 an. 4. Particularitatile morfo-functionale ale aparatului locomotor la copii.Particularitatile scheletului imatur Cartilajul de crestere Periostul Mecanismele de crestere Proprietati fizice ale osului imatur - Periostul Mai gros Rezistenta mecanica Potential osteogen mai mare Intervine in momentul producerii fracturii Influenteaza reducerea ortopedica-Mecanismele de crestere a osului Cresterea masei osoase se face prin apozitie osoasa si nu prin expansiunea interna a masei de tesut osos: Osificarea endocondrala Apare la nivelul cartilajului de crestere Responsabila pentru cresterea in lungime Osificarea de membrana Apare la nivelul periostului Responsabila pentru cresterea in grosime si remodelarea osoasa Remodelarea osoasa In zona metafizodiafizara La nivelul calusului osos

-Particulariti fizice ale osului la copil comparativ cu adultul Mai poros, mai puin mineralizat i deci mai puin rezistent Mai hidratat i n consecin mai elastic i mai plastic nveliul periostal este mai gros i mai bine vascularizat.Fracturi specifice copilului Fractura tasare Deformarea plastica Fractura in lemn verde Fractura subperiostala Fracturile cartilajului de cresteren primul rndse remarc cantitatea mare de tesut conjunctiv din structura oaselor copilului care fac ca acesta s aib o elasticitate foarte mare i n consecin, numarul fracturilor sa fie foarte mic n raport cu multitudinea traumatismelor specifice vrstelor mici.La aduli i btrni, unde cantitatea de esut conjunctiv tinde s scad pna la dispariia complet, se produc fracturi la traumatisme de intensitate mic, care n mod normal nu ar trebui s rup osul.Ca o consecin a acestei particulariti, la copil ntlnim un tip de fractur care nu se produce la adult i anumefractura n lemn verde. Osul nu se rupe n totalitate