CURS

DOCTRINA

SI

DEONTOLOGIE PROFESIONALA

(MASTER EXPERTIZA CONTABILA SI AUDIT)

Lect. univ. dr. Nicolae Craiu

Septembrie 2013

PLAN LECTIE 1

1. Prezentare lector

2. Prezentare masteranzi

3. Administrative si organizare lectii, seminarii, exam (4-5

convoc. Comasate 8 h – loc,ora,data)

4. Recomandarile bibliografice

5. Predare

6. Seminarizare – Sintetizare

Referinte Bibliografice Minimale

1. OG nr.65/1994, republicata - (ref. CECCAR)

2. OUG nr.75/1999 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare –

(ref CAFR)

3. Legea nr.672/2002 republicata, privind auditul public intern

4. OG 119/1999 republicata, privind controlul intern si controlul financiar

preventiv

5. Legea nr.94/1992 republicata, privind organizarea si functionarea Curtii

de Conturi - (ref. Auditul extern)

6. OMFP nr.252/2004 pt. aprobarea Codului privind conduita etica a

auditorului intern

7. Elemente de doctrina si deontologie a profesiei contabile, Marin Toma si

Jacques Potdevin – Ed. CECCAR 2008, (500pag.)

8.OUG 90/2008- ref. la auditul statutar

CONSIDERATII TEORETICE

DEFINITII DEX

DOCTRÍNĂ s. învăţătură, sistem, teorie. (~ economică.)

DOCTRÍNĂ, doctrine, s. f. Totalitatea principiilor unui sistem

politic, ştiinţific, religios etc. – Din fr. doctrine, lat. doctrina. Sursa: DEX '98 (1998) DOCTRÍNĂ s. f. sistem închegat de concepţii, principii şi teze

fundamentale prin care se exprimă o anumită orientare în domeniul filozofic, religios, politic, artistic etc. (< fr. doctrine, lat. doctrina)

ÉTICĂ s. f. 1. Studiul teoretic al principiilor şi concepţiilor de bază

din orice domeniu al gândirii şi activităţii practice. 2. Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman îşi reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim şi acceptabil în

realizarea scopurilor; morală. – Din fr. éthique, lat. ethicus. Sursa: DEX '09 (2009)

ÉTIC, -Ă, etici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. ştiinţă care se ocupă cu

studiul teoretic al valorilor și condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor

în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare; morală. 2. Adj. Privitor la etică (1), de etică, bazat pe etică, conform cu etica; moral. – Din fr. éthique, lat.

ethicus. Sursa: DEX '98 (1998)

ÉTICĂ f. Totalitate a normelor de conduită morală. [G.-D. eticii]

/<lat. ethica Sursa: NODEX (2002)

ÉTICĂ s. 1. v. morală. 2. etică profesională v. deontologie. Sursa: Sinonime (2002)

ÉTICĂ f. Totalitate a normelor de conduită morală. [G.-D. eticii]

/<lat. ethica Sursa: NODEX (2002)

DEFINITII WIKIPEDIA

Doctrină (din limba latină doctrina) înseamnă "o sumă de

învăţături" ori "instrucţiuni", principii de învăţătură sau poziţii, precum corpul de

învăţături în domeniul sistemelor credinţei sau ştiinţelor.

Etica (din greacă ἦθος ēthos = datină, obicei) este una din

principalele ramuri ale filosofiei şi poate fi numită ştiinţa realităţii morale; ea se ocupă cu

cercetarea problemelor de ordin moral, încercând să livreze răspunsuri la întrebări

precum: ce este binele/răul? cum trebuie să ne comportăm?

Definitii

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea

activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul

contabilitatii, implicand specialistii, care le efectueaza (le

presteaza), precum si organismele lor profesionale.

Legea nr.672 Republicata din 19.12.2002 privind auditul public

intern

„ Audit public intern - activitate funcţional independentă şi

obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge

valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice; ajută

entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele, printr-o

abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte

eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi

proceselor de guvernanţă”;

Notiuni teoretice cu privire la Etica

I. Ce este etica profesionala?

I.1 Etimologia si conceptul de „etica”

I.2 Etica in viata publica

I.3 Etica profesionala

II. Elaborarea si implementarea Codului Etic la nivel national si international

III. Coordonatele etice fundamentale ale profesiei de audit

III.1 Principiile etice profesionale fundamentale

III.2 Independenta profesionala

III.3 Situatii de amenintare la adresa principiilor fundamentale

I. Ce este etica profesionala?

I.1 Etimologia si conceptul de “etica”

Termenul de etica provine din termenul grecesc “ethos” (obicei, morav, caracter).

Pornind de la sensul de “caracter”, marele filozof Aristotel a creat adjectival “etic”

pentru a defini o clasa specifica de calitati umane, numite de el virtuti etice, care

reprezinta facultati, caracteristici ale caracterului si temperamentului uman, clasificate in:

- Afecte ale corpului ( frica);

- Afecte ale mintii ( memoria);

- Afecte ale caracterului ( darnicia, curajul, cumpatarea);

Incercand o traducere in limba latina, Cicero a creat notiunea de “moralis” ( morav,

obicei, caracter), intelegand prin filozofia morala aceeasi sfera a cunoasterii pe care

Aristotel o numea etica.

In istoria filozofiei au fost mai multe tentative de a distinge termenii de morala si

moralitate, dat fiind faptul ca termenii etica, morala si moralitate, desi erau cuvinte

diferite, in acceptia initiala, erau utilizati ca sinonime. Hegel fiind primul filozof care a

facut distinctia dintre acesti termeni. Acesta a definit morala ca fiind felul in care sunt

percepute actiunile de catre individ, iar moralitatea felul in care se manifesta in realitate

faptele omului.

Contemporan putem observa ca aceste trei notiuni se utilizeaza ca sinonime, cu

precizarea ca termenul “morala” este legat de viata privată, iar in politica, administratie

publica, afaceri s.a. este preferat termenul de “etica”.

Etica este o stiinta filosofica ce studiaza morala ca pe una dintre cele mai importante

laturi ale existentei umane si sociale. Pe de alta parte, etica este si o disciplina stiintifica,

in cadrul ei fiind dezbatute si elucidate doua grupe de probleme:

- Probleme teoretice propriu- zise, ce se refera la natura si esenta morală;

- Probleme ce tin de modul în care ar trebui sa procedeze omul, dupa ce principii si

norme sa se conduca in viata.

Etica este o stiinta a comportamentului, moravurilor, un studiu teoretic al principiilor

care guverneaza problemele practice si, totodata, ansamblul mijloacelor pe care le

foloseste omul pentru a trai intr-un mod onest, facand referire aici la notiunea de morala.

Conform altei conceptii, etica reprezinta ansamblul regulilor de conduita impartasite de

catre o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe distinctia dintre bine si rau,

notiuni studiate in principal de moralitate, care reprezinta scopul demersurilor etice.

Concluzia: etica este teoria asupra moralei. Un demers etic inseamna sa reflectam

asupra principiilor generale si sa judecam ce ar trebui sa faca o persoana in situatii

particulare, in timp ce morala are o semnificativa latura emotionala. Etica implica

detasare, explorarea si acceptarea modurilor de viata alternative. Acceptarea unei etici nu

cere abandonarea unei morale private. Rolul ei este sa ajute oamenii si institutiile sa ia

deciziile cele mai bune, punandu-le la dispozitie posibiliatea de a adopta, avand in vedere

motivatiile lor morale, o decizie etica. Aceasta poseda urmatoarele caracteristici

considerate cumulative:

- Este o decizie competentă, adica se bazeaza pe cunsotintele si experienta

acumulate;

- Este o decizie luata in contextul identificarii cu claritate, intr-o situatie particulara,

a persoanelor interesate, a obligatiilor fiecarei parti implicate, precum si a

problemelor specifice;

- Este o decizie echilibrata, in sensul ca permite identificarea si ierarhizarea

principiilor etice relevante intr-o situatie particulara;

- Este o decizie pertinenta, adica se bazeaza pe determinarea si estimarea tuturor

optiunilor relevante de decizie si actiune;

- Este o decizie pragmatică, in sensul ca permite actionarea pe baza de obiective

partiale, clare, posibil de atins, in mod obiectiv si responsabil tot timpul pana la

formularea concluziilor.

Pe baza acestor caracteristici s-au creat in timp diverse modele de luare a deciziilor.

Modelele de luare a deciziilor reprezinta procedee sistematice care ajuta indivizii in

adoptarea unor decizii etice in diferite circumstante, cum este cazul dilemelor etice, cand

un astfel de model ii poate ajuta sa identifice responsabilitatile, consecintele si prioritatile

astfel incat sa se poata evalua rezultatele diferitelor modalitati de actiune.

I.2 Etica in viata publica

Conceptul de etica in viata publica implica mai multe aspecte:

- Definirea criteriilor de evaluare morala a: institutiilor, regulilor, legilor,

comportamentului guvernantilor, politicienilor, functionarilor publici,

comportamentului profesional;

- Evaluarea dreptatii legilor;

- Relevarea modului in care institutiile si organizatiile pot sa faciliteze libertatea si

implinirea persoanelor.

Vorbind despre viata publica si, implicit, despre institutii, trebuie introdus si termenul de

“deontologie”, care reprezinta, intr-un cadru restrans, ansamblul regulilor dupa

care se ghideaza o organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin

intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta de elaborare, aplicare si

supraveghere a aplicarii acestor reguli.

I.3 Etica profesionala

Societăţile moderne sunt societăţi profesionale.

Plecând de la conceptul de etică prezentat mai sus, etica profesională preia cadrul de

repere şi principii generale ale eticii şi le particularizează la nivelul unei profesii. Există

numeroase definiri ale profesiilor. Următoarea are o mare adecvare la cerinţele etice: „O

profesie este o ocupaţie pe care o au mai multe persoane organizate voluntar să îşi

câştige existenţa prin slujirea directă a unui anumit ideal într-un mod moral

permisibil, dincolo de ceea ce le cere nemijlocit legea, piaţa şi morala comună.”

Profesioniştii sunt guvernaţi în principiu de legi şi reglementări specifice. Există multe

cazuri în care, pe lângă normele legale, sunt necesare norme etice. În general aceste

norme vizează, într-o societate democratică, următoarele tipuri de probleme: autoritatea

profesională, practicile paternaliste, drepturile clienţilor.

Etica profesională este o disciplină reflexivă şi critică. Ea se află la intersecţia filosofiei

moralei cu eticile particulare ale diferitelor categorii de profesii. Problema centrală a

introducerii eticii în profesii, deşi există deja legi, se datorează faptului că legea

acţionează de obicei după ce s-a produs încălcarea ei. Practicile etice sunt de graniţă şi se

presupune că ar trebui să acţioneze preventiv.

Etica profesională include standarde de comportament pentru un profesionist dintr-un

domeniu, atât din punct de vedere pragmatic, cât şi ideal. Spre exemplu, în timp ce din

punct de vedere ideal, etica profesională îi impune unui contabil să lucreze la cele mai

înalte standarde din domeniu, pentru a atinge cel mai înalt nivel de performanţă

profesională, din punct de vedere pragmatic, contabilul trebuie să acţioneze de o aşa

manieră încât să răspundă cerinţelor publicului larg vis-à-vis de profesia sa. Un

profesionist se raportează atât la principiile etice generale, acţionând ca un individ

responsabil, cât şi la principiile etice profesionale, respectând un set de norme şi valori

profesionale.

Prin formalizare etică se înţelege formularea explicită, în scris, a idealurilor, valorilor,

principiilor şi normelor unei instituţii, organizaţii, asociaţii. Formalizarea eticii înseamnă

elaborarea codurilor etice.

Un cod de conduită etică profesională este destinat în principal încurajării unui

comportament profesional ideal, dar trebuie elaborat astfel încât să fie realist şi aplicabil.

Totuşi, nici un cod de etică profesională nu este exhaustiv, în sensul că nu poate anticipa

toate acele situaţii în care este necesară exercitarea unui raţionament profesional cu

privire la adoptarea unui comportament etic; codul etic poate cel mult să furnizeze

principii care să poată fi utilizate în aprecierea fiecărei situaţii în parte.

II. Elaborarea si implementarea Codului Etic la nivel

international si national

În plan internaţional, Comisia de Etică a IFAC (Federatia Internationala a Contabililor)

elaborează şi emite standarde şi declaraţii pe problematica eticii profesionale, utile

profesiei contabile şi de audit ale membrilor săi actuali sau potenţiali. De asemenea,

Comisia de Etică promovează dezbateri la nivel internaţional pe probleme de etică

profesională cu care se confruntă membrii profesiei. La nivel naţional, s-au întreprins

eforturi intense pentru aderarea organismelor profesionale autohtone (CECCAR este

membru iar CAFR asociat) – la IFAC. Aceste eforturi presupun, printre altele, asimilarea

în practicile şi reglementările profesionale naţionale a standardelor şi declaraţiilor emise

de IFAC, inclusiv în sfera eticii profesionale.

Spre exemplu, profesia de auditor financiar, la nivel mondial, se desfăşoară într-un

mediu caracterizat prin culturi şi reglementări diferite. Cu toate acestea, scopul de bază

al Codului trebuie întotdeauna respectat. De asemenea, este convenit că, în situatiile în

care o normă natională intră în conflict cu o prevedere a codului, norma natională va

prevala.

Codul etic international al profesioniştilor contabili cuprinde 3 părti:

Partea A – aplicarea generală a codului

Partea B – aplicabilă profesioniştilor independenti

Partea C – aplicabilă profesioniştilor angajati

Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului (financiar sau public)

recunoaşte că obiectivele auditului financiar sunt stabilite să îndeplinească cele mai

înalte standarde de profesionalism, în vederea atingerii celui mai înalt nivel de

performantă, pentru a mentine încrederea publicului în profesia de auditor şi în general

pentru a îndeplini cerintele interesului public.

Codul de etică şi conduită a fost revizuit, ultima revizuire a intrat în vigoare în anul

2011, astfel că a devenit mult mai aplicabil membrilor din toată lumea si a fost aliniat cu

codul de etică profesională al contabililor IFAC (International Federation of Accountants).

El stabileste 5 principii fundamentale de etică profesională şi furnizează cadrul

conceptual pentru aplicarea acestor principii.

Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

- Integritate

- Obiectivitate

- Competenţa profesională şi atenţia cuvenită

- Confidenţialitate

- Comportament profesional (etic)

Prin adoptarea Codului etic şi a Standardelor Internaţionale de Audit emise de IFAC de

către Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), s-a creat pentru activitatea de

audit financiar cadrul general pentru exercitarea profesiei de auditor financiar la nivel

intern şi internaţional, cu respectarea eticii şi independenţei, cu profesionalism şi în

condiţii de înaltă calitate.

În anul 2008, România a transpus, prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

90/2008, Directiva 43/2006 a Consiliului Europei, care stabileşte în linii mai concrete şi

complexe principiile exercitării şi cadrul general al activităţii de audit statutar.

OUG nr.90/2008 cuprinde două părţi, o parte referitoare la transpunerea propriu-zisă a

Directivei europene, cuprinzând principiile auditului statutar, termeni, definiţii, termeni

noi, iar cea de-a doua parte, referitoare la principiile funcţionării suprevegherii publice a

activităţii de audit statutar prin Consiliul de Supraveghere Publică a Activiăţii de Audit

Statutar.

Auditorii activează într-o lume caracterizată printr-o schimbare permanentă. Aderarea la

valorile, etica şi atitudinile profesionale trebuie să transpară din tot ceea ce face un

auditor. Bunul mers al lucrurilor, atât în segmentul privat cât şi în cel public, depinde

esenţial de acceptarea unei astfel de mentalităţi. Prin urmare, în astfel de circumstanţe,

înţelegerea clară şi perfecţionarea continuă a principiilor etice reprezintă factorii cheie

pentru succes.

Nici un auditor nu se poate autodefini ca fiind un profesionist atâta timp cât nu acceptă

faptul că are anumite responsabilităţi faţă de utilizatorii rezultatelor activităţii sale. Până

la proba contrară, cei mai mulţi utilizatori acordă votul de încredere auditorului mizând

pe buna-credinţă şi apartenenţa la codul etic profesional. Dincolo de aspectele de

reglementare, acest vot de încredere trebuie răsplătit cum se cuvine de către auditor. Cu

alte cuvinte, atitudinea etică a auditorului trebuie să nu se rezume doar la situaţia „de

jure”, ci să fie vizibilă şi „de facto”.

III. Coordonatele etice fundamentale ale profesiei de audit

Profesioniştii din domeniul contabilităţii (auditori, experţi contabili sau contabili

autorizaţi), au rolul de a promova o anumită imagine a profesiei în faţa publicului, care să

ateste cel puţin că:

- sunt independenţi, obiectivi şi integri din punct de vedere profesional;

- au cunoştinţele profesionale care le sunt cerute în vederea îndeplinirii

sarcinilor care le revin;

- îşi servesc clienţii cu grijă profesională şi de o manieră care este în

concordanţă cu responsabilităţile pe care şi le asumă faţă de public;

- au relaţii profesionale adecvate cu ceilalţi membrii ai profesiei din care fac

parte.

Codul de etică profesională elaborat de IFAC statuează că obiectivele profesiei contabile

vizează respectarea unor standarde ridicate de profesionalism în vederea atingerii unor

performanţe ridicate, totul subsumat îndeplinirii cerinţelor impuse de utilizatorii

informaţiei auditate. Existenţa acestor obiective implică îndeplinirea a patru condiţii

legate de:

- credibilitate: există o cerere la nivelul întregii societăţi pentru obţinerea unor

informaţii şi sisteme informaţionale credibile;

- profesionalism: există o cerere exprimată de către clienţi, angajatori şi alte

părţi interesate pentru profesionişti în domeniul contabilităţii;

- calitatea serviciilor: există necesitatea de a furniza o asigurare cu privire la

faptul că toate serviciile prestate de către un profesionist contabil sunt

îndeplinite la cele mai înalte standarde de performanţă;

- încredere: utilizatorii serviciilor unui profesionist contabil trebuie să aibă

încredere că există un cadru de conduită etică profesională care guvernează

prestarea serviciilor de specialitate.

III.1 Principiile etice profesionale fundamentale

Principiile etice profesionale fundamentale stipulate de codul de conduită etică

profesională, a căror respectare asigură atingerea obiectivelor profesiei contabile, sunt

următoarele:

a) Integritatea. Un profesionist contabil trebuie să fie direct şi onest în îndeplinirea

serviciilor sale profesionale. Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat, în mod

conştient, cu rapoarte, declaraţii, comunicate sau alte informaţii atunci când acesta

apreciază că informaţiile:

- Conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în

eroare;

- Conţin declaraţii sau informaţii întocmite neglijent;

- Omit sau ascund informaţii necesare a fi incluse în cazul în care o

astfel de omisiune sau ascundere ar induce în eroare.

b) Obiectivitatea. Un profesionist contabil trebuie sa fie corect şi niciodată să nu permită

apariţia de situaţii care să ducă la denaturarea obiectivităţii sale, cum ar fi apariţia unor

conflicte de interese sau acceptarea influenţării judecăţii sale de către alţii.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este

imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Un profesionist contabil nu

trebuie să deruleze un angajament dacă o circumstanță sau o relație poate genera

subiectivism sau poate influența într-un mod injust raționamentul său profesional referitor

la acel serviciu.

c) Competenţa şi diligenţa profesională. Un contabil profesionist trebuie să îşi

îndeplinească îndatoririle sale cu competenţă şi diligenţă profesională şi are îndatorirea

de a-şi menţine şi perfecţiona continuu cunoştinţele şi priceperea profesională pentru a

atinge nivelul cerut de prestarea unui serviciu competent pentru clientul sau angajatorul

său.

Pregătirea profesională continuă permite profesionistului contabil să-şi dezvolte şi să-şi

menţină capacităţile în vederea desfăşurării unei activități competente în mediul

profesional. Conştiinciozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu

cerinţele unei misiuni, cu atenţie, meticulozitate şi oportunitate.

Un profesionist contabil trebuie să întreprindă acţiunile necesare pentru a se asigura că

cei care îşi desfăşoară activitatea profesională sub autoritatea sa beneficiază de instruire şi

supraveghere adecvată.

d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea

informaţiilor pe care le-a obţinut cu ocazia exercitării îndatoririlor sale profesionale.

Profesionistul contabil nu are dreptul de a folosi şi da publicităţii oricare dintre aceste

informaţii, cu excepţia cazurilor în care are o delegare specială în acest sens sau o

obligaţie profesională/legală care impune dezvăluirea acelor informaţii.

Următoarele constituie circumstanțe (atenuante) în care profesioniştilor contabili le este

sau le poate fi solicitată prezentarea de informaţii confidenţiale sau în care prezentarea

acestora poate fi adecvată:

- Prezentarea este permisă prin lege şi este autorizată de către client sau

angajator;

- Prezentarea este cerută prin lege, de exemplu:

(i) Pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri

judiciare; sau

(ii) Pentru a prezenta autorităţilor publice adecvate eventualele încălcări ale

legii care au apărut; şi

- În cazul în care există o obligaţie profesională sau un drept de a le prezenta

şi nu este interzisă prin lege:

(i) Conformitatea cu controlul de calitate al unei organizaţii membre sau

unui organism profesional;

(ii) Furnizarea unui răspuns la o anchetă sau investigaţie efectuată de o

organizaţie membră sau de un organism de reglementare.

(iii)Protejarea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil în

cursul procedurilor judiciare;

(iv) Conformitatea cu standardele tehnice şi cerinţele de etică.

În luarea deciziei cu privire la prezentarea de informaţii confidenţiale, profesionistul

contabil trebuie să ia în considerare următorii factori relevanți:

- Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale părţilor terţe ale căror interese ar

putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt

prezentarea informațiilor de către profesionistul contabil;

- Dacă toate informaţiile relevante sunt cunoscute şi fundamentate, în măsura în

care este posibil; în cazul în care situaţia implică fapte nefundamentate, informaţii

incomplete sau concluzii nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul

profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este

cazul;

- Ce tip de comunicare este preconizat şi cui i se adresează;

- Dacă părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi.

e) Comportament profesional (etic).Un profesionist contabil trebuie să se comporte într-o

manieră corespunzătoare unei bune reputaţii a profesiei şi să se abţină de la orice act care

ar aduce atingere profesiei contabile.

În cadrul strategiei de promovare şi mediatizare a lor şi a activităţii pe care o efectuează,

profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii care să compromită profesia.

Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:

- Să facă revendicări exagerate referitoare la serviciile pe care le pot oferi, la

calificările pe care le posedă şi la experienţa pe care au acumulat-o; sau

- Să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament

privind munca desfăşurată de alţii.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi amenințată printr-o gamă largă de

situaţii şi relații.

Ameninţările se încadrează în una sau mai multe din următoarele categorii:

- De interes propriu;

- De auto-revizuire;

- De reprezentare;

- De familiaritate;

- De intimidare.

III.2 Independenta profesionala

Conştiinta auditorului trebuie să fie baza tuturor activitătilor desfăşurate de acesta, numai în acest fel

putând creşte obiectivitatea rapoartelor sale. În mod evident, această conştiintă trebuie să fie izvorul

independentei auditorului. Dacă independenta survine doar din simpla obligatie profesională, ea

devine mai fragilă, mai vulnerabilă în fata amenintărilor de tot felul. Astfel, dedicatia pentru această

profesie dobândeşte şi ea un rol foarte important, iar dacă aceasta nu ar exista, auditorul ar lucra

mecanic, iar abaterea de la principiile etice şi morale ar fi foarte probabilă. Auditorul trebuie să

lucreze în conformitate cu Codul de etică şi conduită, fără ca acesta să devină o obligatie, ci mai de

grabă un reflex profesional. În cazul în care independenta este un rezultat al conştiintei, calitatea

rezultatelor profesionale va fi mult mai mare, credibilitatea sa în fata tertilor ar spori.

Independenta este o trăsătură foarte importantă pe care trebuie să o îndeplinească un auditor

(financiar) fată de clientul său, cât şi fată de utilizatorii de informatii care aşteaptă de la rapoartele

acestuia oglindirea imaginii fidele prezentată în situatiile financiare examinate. Independenta

presupune onestitatea, sinceritatea şi încrederea auditorului financiar. Ignorarea acestor trei calităti

poate determina o îndepărtare de zona independentei şi anularea credibilitătii auditorului cu

consecinte negative asupra utilizatorilor informatiilor sale. Trebuie retinut faptul că, auditorul nu

reprezintă într-o misiune de audit consultantul conducerii, iar în activitatea sa poate furniza şi chiar

formula opinii asupra managementului entitătii, fără însă a-şi dubla calitatea de auditor şi consultant.

Când perceptia exterioară privind independenta este alterată, auditorul şi-a pierdut din prestigiu şi

din impartialitatea sa.

Atingerea independenţei auditorului este rezultatul combinării unor factori personali şi

organizaţionali. Mautz şi Sharaf1 supun atenţiei două aspecte esenţiale ale

independenţei: independenţa reală, manifestată la nivelul individului (practicianului) şi

1 R.K. Mautz, H. A. Sharaf – “Philosophy of Auditing”, pag. 249, 1962. Conceptele de independenţă reală şi

independenţă aparentă sunt de altfel preluate şi dezvoltate şi de Codul de conduită etică elaborat de

IFAC.

independenţa aparentă, manifestată la nivelul grupului profesional. Independenţa reală

reprezintă, în viziunea celor doi autori, o atitudine mentală a practicianului, capabil să

înţeleagă factorii şi presiunile, uneori chiar foarte subtili şi dificil de identificat, care ar

putea influenţa detaşarea sa de interese. Privită prin prisma factorilor personali, atingerea

independenţei este rezultatul capacităţii personale a auditorului de a-şi asigura

independenţa, făcând apel la raţionamentul său profesional pentru a adopta o decizie

etică.

Teoretic, factorii care permit determinarea gradului de independenţă sunt: integritatea şi

obiectivitatea auditorului. Practic, între independenţă, integritate şi obiectivitate există o

relaţie de interdependenţă.

Conform O.U.G. 90/2008, privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale

consolidate, un auditor nu trebuie sa purceada la executarea auditului unei entitati atata

timp cat exista orice relatie financiara directa sau indirect de afaceri.

In cazul existentei unor astfel de situatii, auditorul sau firma de audit trebuie sa aplice

masuri protective pentru a reduce aceste amenintari cu efect potrivnic in compromiterea

independentei auditorului.

Daca masurile aplicate nu duc la eliminarea acestui risc atunci auditorul trebuie sa

renunte la intocmirea auditului. In caz contrar, raportul intocmit in astfel de

circumstante este lovit de nulitate absoluta. III.3 Situatii de amenintare la adresa principiilor fundamentale

Situatiile care ar putea pune in pericol independenta si obiectivitatea auditorului sau a

firmei de audit sunt prevazute in Codul Etic al profesionistilor contabili si de catre

Camera Auditorilor Financiari din Romania- autoritatea competenta care organizeaza,

coordoneaza si autorizeaza desfasurarea activitatii de audit financiar in Romania, in

Regulamentul de Ordine si Functionare.

Situatii ce pot aduce atingere independentei:

a) Detinerea unui interes financiar poate genera o amenintare de interes propriu.

Acest risc generat depinde de mai multe aspecte:

- Rolul persoanei care detine interesul financiar;

- Daca interesul este direct sau indirect;

- Pragul de semnificatie al interesului financiar;

In ceea ce priveste aprecierea daca interesul este direct sau indirect, acest lucru va

depinde de masura in care proprietarul unor interese financiare , in speta auditorul sau

firma de audit, detine controlul asupra fondului de investitii sau are capacitatea de a

influenta deciziile cu privirea la entitatea auditata sau la investitia sa. In aceasta situatie

vorbim despre un interes financiar direct. In caz contrar, vorbim despre un interes

financiar indirect.

In situatia existentei unei astfel de amenintari, nicio masura protectiva nu ar putea reduce

aceasta amenintare la un nivel acceptabil. Prin urmare, niciun membru al echipei, vreo

ruda apropiata sau firma nu trebuie sa detina astfel de interese.

Totodata, primirea unor interese financiare ( ex.: cadouri, mosteniri s.a.) din parte unui

membru al echipei de audit sau o ruda apropiata duce la aparitia unei amenintari.

De asemenea, existenta unui interes financiar direct sau indirect ca administrator

genereaza o amenintare de interes propriu. In aceasta situatie, auditorul, ruda apropiata

sau firma de audit trebuie sa renunte la interesele financiare sau la o parte importanta din

acestea, astfel incat interesul ramas sa nu mai fie o amenintare.

b) Relatiile de afaceri

Existenta unor relatii apropiate de afaceri intre auditor, firma de audit sau o ruda

apropiata a acestuia si clientul auditat sau conducerea entitatii apare ca rezultat al unei

relatii comerciale sau al existentei unor interese financiare comune si poate duce la

amenintari generate de interes propriu si intimidare. Exceptie de la aceasta situatie este

atunci cand interesul financiar este nesimnificativ, iar relatia este in mod clar lipsita de

importanta.

c) Relatiile familiale si personale

d) Angajarea la clientii auditati

e) Furnizarea de servicii suplimentare

CONSIDERATII PRACTICE

1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinare si de etica in profesia contabila.

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului (CECCAR) şi de a

conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă

calităţi esenţiale, cum sunt:- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;- independenta de spirit şi

dezinteres material;- moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al

Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:

a) sa îşi dezvolte necontenit cultura profesionala şi cunoştinţele de cultura generala;

b) sa acorde toata atentia si timpul necesar fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate pentru

a-şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;

c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa celui ce îl consulta şi sa se

pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare;

d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea

de gândire;

e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în

exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi

regulilor stabilite de Corp.

f) asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui

profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui

angajator individual.

2. Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile

Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii

profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati. Un

cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati

de comunicare referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoare la

conditiile de exercitare a activitatilor de catre acei profesionisti ca reguli

deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea

si secretul profesional.

Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:

De autoritate pentru serviciile furnizate de profesionalistii contabili;beneficiarii serviciilor furnizate de ei sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de

specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor

lor;

Protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism,

fraude, coruptii.

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile

stabilite prin codul etic IFAC:

Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor

contabili;

Fie prin adaptarea codului etic IFAC la specificul jurisdictiei locale;

Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si regulile stabilite prin codul etic IFAC.

3. Principiile fundamenale ale eticii in profesia contabila

Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

(a) Integritate - să fie drept si onest în toate relatiile profesionale si de afaceri;

(b) Obiectivitate - să fie impartial;

(c) Competenta profesională cu cele 2 componente:

obtinerea

mentinerea ei si prudenta;

Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei

sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Un profesionist

contabil are o datorie permanentă de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale

la nivelul necesar pentru a se asigura că un client primeste servicii profesionale

competente, bazate pe ultimele evolutii din practică, legislatie si tehnică. Un profesionist

contabil ar trebui să actioneze cu prudentă si în conformitate cu standardele tehnice si

profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.

(d) Confidentialitate - să respecte confidentialitatea informatiilor dobândite ca urmare a

unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie să divulge astfel de informatii fără o

autorizatie specifică, cu exceptia cazului în care există un drept sau o obligatie legală sau

profesională de a dezvălui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute în cadrul

unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al

profesionistului contabil sau al unor terte părti, in timpul sau dupa stingerea obligatiilor

contractuale.

(e) Comportament profesional (profesionalismul) - să se conformeze legilor si normelor

relevante si să evite orice actiune ce poate discredita această profesie.

(f) Respectul fată de normele tehnice si profesionale - Profesionistul trebuie sa se

conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R.,

CAFR si legislatia relevanta.

g) Independenta (de spirit, in gandire si aparenta) reprezinta un ansamblu de mijloace prin

care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul

profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Se considera ca independenta

profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina în exercitarea

profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si a regulilor

stabilite de Corp (CECCAR).

4. Amenintarile la adresa independentei

•Interesul propriu.

•Autoexaminare (autocontrol).

•Favorizare.

•Familiaritate.

•Intimidare.

Interesul propriu •Interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client

- deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;

- primirea un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul

în cauză.

•dependenţă faţă de onorariile primite de la un client – apare atunci cand un procent

semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client.

•intreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client – profesionistul contabil este intr-o

asociaţie în participaţie cu clientul.

•Interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în

faliment a cabinetului.

•Onorariile neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrarilor aunor onorarii

neprevăzute în contract.

•Împrumutul către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă

cientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, în

condiţiile ca împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru

ceilalţi clienţi.

Autoexaminarea sau autocontrolul: •certificarea situţiilor financiare ale unei firme de către acceaşi persoană implicată în

elaborarea acestora.

• pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul

unei misiuni de certificare.

•un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost

angajat al clientului.

• prestarea unor servicii pentru un client ale caror rezultate urmeaza sa fie avute in vedere

in cursul altor misiuni efectuate laacelasi client.

Favorizarea: • promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al

situaţiilor financiare.

•apărarea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.

•un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de

director sau angajat al clientului.

•acceptarea unor cadouri din partea clientului.

•asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.

Intimidare •ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.

•ameninţarea în litigiu.

•exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent

execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.

5. Masurile de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei (prevazute

prin reglementarile profesiei):

•cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie.- condiţii la

examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susţinerea examenului de aptitudini.

•dezvoltarea profesională continuă.

•reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei - reglementări

profesionale;- reglementări de drept comercial;- reglementări procedurale.

•monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).

•raportarea activităţii desfăşurate.

Măsuri de protecţie în mediul de lucru • poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor

fundamentale si că membrii echipei acţionează în interesul public.

• politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea contrului calităţii misiunilor.

•documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la

adresa independenţei.

•comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor, şi instruire a personalului şi a

partenerilor.

•desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru

supravegherea funcţionării adecvate asistemului de control al calităţii.

•implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea

misiunii.

•consultarea unei terţe persoane (organism profesional – CECCAR, CAFR, CCF,

ANEVAR, UNPRL, sau normalizator – MFP, Consiliul concurenţei, etc.), sau alt

profesionist contabil membru al Corpului.

• prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele

tutelare ale clientului.

•implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a

realiza din nou o parte din misiune.

Măsuri de protecţie din partea clientului •ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii profesionistului

contabil pentru realizarea misiunii.

•alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie.

• clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale.

•clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii, auditul intern,

sistemul informatic etc. – care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

6. Activitatile componente ale profesiei contabile

Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea:

1. Tinerea contabilitatii

2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare

3.Audit−statutar

4. Alte lucrari de audit financiar contabil

5.Management financiar –contabil

6. Servicii fiscal

7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor

8. Evaluari de intreprinderi si titluri

9. Alte servicii contabile si paracontabile.

Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul

public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare,

lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta

fiscala, consiliere in investitii etc. Activitatile componente ale profesiei contabile se pot

organiza si exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare.

7. Categorii de profesionisti contabili.

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:

•dependenti, cu statut de angajati;

•independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale

profesiei contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili,

acestia pot sa-si desfasoare activitatea:

•individual;

•in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei− jurisdictii. O parte din profesionistii

contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii - in

domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna

guvernare a intreprinderilor.

8. Necesitatea reglementarii profesiei contabile

Membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,

iar organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se

regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

•Educatia: asigurarea unei−dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;

•Etica: comportamentul−deontologic al membrilor lor

•Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru sustinerea acestor obiective, organismele profesionale trebuie sa promoveze

practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii.

Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:

a) profesia insasi;

b) conditiile de piata in care activeaza profesia;

c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai,ceea ce implica:

- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;

- adoptarea de reguli etice;

- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum

investitorii, creditorii etc.

9. Aria de aplicabiliate si calitatea reglementarii in profesia contabila

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

1.Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;

2.Cerintele referitoare la educatia continua;

3.Monitorizarea comportamentului profesionistilorcontabili;

4.Standardele profesionale si etice;

5.Sistemele si procedurile disciplinare.

Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta

pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare,

pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici.

10. Modaliati de implementare a reglementarii

Sunt trei modaliatti de implemenatare a reglementarii:

1.Autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este

recunoscut de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;

2.Reglementarea externa: profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei

agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-

a delegate sarcini de reglementare;

3.Coreglementarea:reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglemenatrea

externa.

11. Reglementarea profesiei contabile la nivel european

a) Reglementarea generala

Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva

2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale. Profesionistul

contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt

nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil

si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei

contabile incluiv, o data autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti au:

- studii universitare,

- un stagiu practic de cel putin 3 ani,

- sustinut si promovat un test de aptitudini.

b) Reglementarea speciala

Reglementarea speciala se refera la reglementarea activitatii de audit statutar asa cum

este reglementata de Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva,

inlocuita cu Directiva 2006/43/CF, cunoscuta ca fiind noua Directiva a 8-a.

Principalele prevederi sunt:

•Condiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua

audit statutar. Conditiile de autorizare sunt:

- sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;

- sa fi sustinut un examen de acces la caliatea de profesionist contabil;

- sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin 3 ani;

- sa fi promovat un examen de competenta profesionala.

•Conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit

statutar si standardele aplicabile.

•Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a

auditorilor statutari.

12. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea

responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile

desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca

profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al

serviciului, informatiile desprinse din situatiile financiare sunt utilizate de cei care

formeaza publicul.

13. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei

Bilantul contabil si situatiile financiare constituie cea mai buna carte de vizita a unei

intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si

mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul

capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile

financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt

implicati in toate domeniile vietii economice si sociale, ei asista guvernele in atingerea

obiectivelor economice si sociale, contribuind la performantele pietelor fianciare etc.

14. Rolul social al profesionistilor contabili

Serviciile prestate de profesionisti au repercusiuni asupra proprietatii economice a

colectivitatii. Lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii veniturilor

membrilor societatii sunt indispensabile societatii. Ei trebuie sa puna in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si

de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor

sau de ordin fiscal.

15. Necesitatea unor organisme profesionale puternice

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din

responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel

putin din punctul de vedere a trei domenii: educatia, etica si controlul de calitate.

Beneficiarii serviciilor trebuie potejati de o eventuala incompetenta a profesionistilor

contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste

masuri eficiente de etica si deontologie profesionala.

16. Criterii de recunoastere a unui organism professional

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un

organism national al profesiei contabile trebuie:

Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;

Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;

Membrii sa fie profesionisti contabili;

Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;

Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si

contabile (etica, disciplina, practica profesionala,controlul calitatii);

Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil,

activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili;

Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

17. IFAC

Federatia internationala a contabililor (IFAC) s-a infiintat in 1977 cu 63 de membri

fondatori din 51 de state ca raspuns la provocarile perioadei.

In prezent IFAC este o organizatie globala care cuprinde 155 de organisme membre si

asociate din 118 state reprezentand 2.5 milione de contabili. IFAC ca organizatie globala

pentru profesia contabila acopera toate sectoarele si specializarile profesiei: contabilitate

de afaceri, consultant fiscal, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate etc. Misiunea

IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea

economiei planetare prin promovarea aderarii la standardele profesionale de inalta

calitate.

Pentru a deveni membru IFAC organismul profesional solicitant trebuie:

Sa fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism national profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie;

Sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;

Sa demonstreze ca acorda deosebita atentie atunci cand isi selecteaza membrii;

Sa fie solvabile financiar si operational;

Sa aiba structura operational interna, care furnizeaza sprijin si reglementari pentru

membrii sai.

Profesia contabila din Romania este repezentata la IFAC prin CECCAR, ca membru

deplin din 1996 si CAFR,ca membru asociat din 2005.

18. FEE

Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia, recunoscuta de IFAC,

care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene, cuprinzand organisme

profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale

Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv

intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor

internationale in domeniul contabilitatii si auditului.

Pt. ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:

-sa nu fie organism guvernamental;

-sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;

-sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;

-sa provina dintr-o tara europeana

19. Organisme si grupari regionale profesionale

Organizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o

regiune in fata organismelor guvernamentale din acea regiune si in anumite cazuri in fata

organizatiilor internationale. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie

facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.

Gruparile regionale recunoscute de IFAC nu au drept de a participa la intalnirile

Consiliului de Administratie al IFAC, decat cu invitatie speciala si intr-un anumit scop.

Organisme regionale din care CECCAR face parte:

FIDEF – Federatia Expertilor Contabili Francofoni;

FCM – Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni;

CILEA – Comitetul de Integrare Latina Europa- America;

SEEPAD - Parteneriatul Sud-European pentru Dezvoltarea Contabilitatii.

20. Standardele Internationale de educatie si rolul organismelor profesionale

Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc

elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare

astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga. Este la

latitudinea fiecarui organism membru IFAC sa determine cerinte detaliate ale educatiei

de precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, dar care sa aiba la baza elementele

esentiale prevazute in Standardele Internationale de Educatie.

IFAC emite trei tipuri de documente:

Standarde internationale de educatie pentru profesionistii contabili, care exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in pregatirea si

dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;

Indrumarile internationale de educatie pentru profesionistii contabili;

Documentele internationale de educatie pentru profesionistii contabili.

Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu

standardele internationale de educatie sunt:

Sa depuna eforturi pt implementarea acestor standarde sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care incorporeaza standardele;

Sa aduca la cunostiinta membrilor toate standardele internationale de educatie

emise de IFAC.

21. Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:

a) la nivelul misiunii

b) la nivelul firmei

c) la nivelul organismului profesional

Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si

proceduri care sa faca referiri la:

Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei;

Cerintele etice: integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala,

confidentialiatea, profesionalismul si independenta;

Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice;

Resurse umane;

Monitorizarea.

Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:

Existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;

Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa

implementeze prevederile standardelor internationale de calitate.

22. Standardele internationale de etica si rolul organismelor profesionale

Consiliul pentru standardele internationale de etica din cadrul IFAC a emis Codul etic al

profesionistilor contabili care curpinde standardele etice de inalta calitate, precum si alte

prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume. Acest cod stabileste principiile

fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si creeaza un cadru

conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii.

Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC:

Sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC.

23. Standardele internationale de contabilitate si rolul organismelor profesionale

IFAC prin consiliul pentru standardele internationale de contabiliate pentru sectorul

public emite standardele internationale de contabilitate pentru sectorul public, iar

consiliul pentru standarde internationale de contabilitate emite standardele international

de raportare financiara IFRS.

Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa urmareasca:

Incorporarea cerintelor standardelor internationale de contabilitate pentru sectorul public in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public, ca si

Incorprarea cerintelor IFRS-urilor in cerintele nationale de contabilitate, asistand implementarea acestor standarde.

24. Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale

Consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurari al IFAC emite urmatoarele

standarde:

Standarde internationale de audit;

Standarde internationale pentru misiunile de examinare;

Standarde internationale pentru serviciile conexe.

Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC sunt:

Incorporarea cerintelor standardelor internationale si a celorlalte documente emise de acest consiliu al IFAC, asistand implementarea standardelor si

Implementarea unui proces care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a standardelor internationale si a celorlalte documente emise de

consiliu.

25. Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR

Standardele profesionale aplicabile:

• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea

şi prezentarea situaţiilor financiare.

• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii,

intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile

comerciale.

• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni

şi divizări.

• Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.

• Standardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.

• Standardul profesional nr.39 Misiunea de consultanţă pentru crearea

întreprinderilor.

• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de

prevenire şi combatere a spălării banilor.

26. Atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor

Autorizati din Romania (CECCAR)

a) stabileste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert

contabil si de contabil autorizat;

b) aproba ROF a CECCAR, cu modificärile si completarile acestuia, avizate de

Ministerul Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita eticä

si profesionala a experilor contabili si a contabililor autorizati;

c) aprobä bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al CECCAR;

d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea CECCAR si a filialelor acestuia,

precum si pentru aparatul propriu al acestora;

e) alege si revocä membrii Consiliului superior al CECCAR si ai comisiei de cenzori ai

acestuia;

f) examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor

CECCAR si dispune masurile necesare;

g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor

filialelor Corpului la propunerea Comisiei superioare de disciplina. Contestarea

sanctiunilor hotarate de Conferina nationala poate fi facutä la Sectia contencios

administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintärii oficiale.

Hotarârile Curtii de Apel sunt definitive.

h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor

Corpului;

i) alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei superioare de disciplina

j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de OG nr.65/1994.

27. Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la

raspundere

Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la

raspundere sunt:

La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina

La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

28. Conditiile pentru a deveni expert contabil

Accesul la profesia de expert contabil se face pe baza de examen de admitere, la care sa

se obtina cel putin media 7 si minim nota 6 la fiecare disciplina, efectuarea unui stagiu de

3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.

Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candidatii trebuie sa indeplineasca

cumulative urmatoarele conditii:

a) sa aiba capacitate de exercitiu deplina.

b)studii economice superioare, cu diploma recunoscuta de Ministerul Educţiei şi

Cercetării;

c) sa nu fi suferit vreo condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul

de gestiune si de administrare a societätilor comerciale.

d) au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

29. Atributiile CECCAR

In art. 19 din OG. 65/1995 sunt enumerate urmätoarele atributii:

a)organizeazä concursul de admitere, organizeaza efectuarea stagiului, organizeaza

sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de

contabil autorizat, elaboreaza: programele de concurs, in vederea accesului la profesie,

reglernentarile privind stagiul si examenul de aptitudini care se avizeaza de M. F.,

urmarindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene in domeniu.

b)Organizeazä evidenta expertilor contabili, a contabililor autorizati si a societatilor

comerciale de profil, prin inscrierea acestora in Tabloul Corpului.

c) Asigurä buna desfaurare a activitatii expertilor contabili si a contabililor autorizati.

d)Elaboreazä si publicä normele privind activitatea profesionala si conduita expertilor

contabili si a contabililor autorizati, elaboreaza ghidurile profesionale in domeniul

financiar contabil.

e)Elaboreaza, in colaborare cu institutiile guvernamentale, standardele privind evaluarea

societatilor comerciale, precum si a unor active sau bunuri ale acestora.

f)Sprijina formarea si perfectionarea profesionala a expertilor contabili si a contabililor

autorizati, prin programe anuale de pregatire continua, organizate in diverse forme, astfel

incat la acestea sa aiba acces toti membri activi.

g)Apara prestigiul si independenta profesionalä a membrilor säi in raporturile cu

autoritätile publice, organisme specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice

din tara si din strainatate.

h)Colaboreaza cu asociatiile profesionale de profil din tara si din strainätate.

i)Editeazä publicatii de specialitate.

j)Alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

30. Sursele de finantare ale CECCAR

Taxa de inscriere la examenul de EC si CA

Taxa de inscriere in tabloul Corpului

Cotizatii anuale asupra veniturilor

Donatii, vanzari de publicatii proprii

Alte venituri

31. Conditiile ce trebuie sa le indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni

membra CECCAR

Sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil

Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina

majoritatea actiunilor sau a partile sociale

Consiliul de Administratie al societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre

actionarii sau asociatii experti contabili

Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala.

32. Lucrarile care pot fi executate de expertii contabili

Conform ROF

a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil:

b. Efectuarea de analize economico-financiare;

c. Efectuarea de audit financiar contabil;

d. Efectuarea de evaluari patrimoniale;

e. Efectuarea de expertize contabile;

f. Executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil;

g.Executarea de lucrări cu caracter fiscal;

h. Efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică.

33. Organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si

teritorial).Organizarea CECCAR

Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara

personalitate juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel

organizat incat sa isi poata indeplini atributiile de organism de autoreglementare.

La nivel central,

-Organe de decizie (alese):

Conferinta Nationala

Consiliul Superior

Biroul Permament

Presedintele Corpului

-Organe de executie (numire sau desemnare):

Directorul general executiv

Departamente

La nivel de filiala:

-Organe de decizie (alese):

Adunarea generala

Consiliul filialei

Biroul Permament

Presedintele filialei

-Organe de executie (numite sau desemnate):

Directorul executiv

Sectoare (departamente, servicii)

34. Ce intelegem prin audit in general, audit financiar, audit statutar si audit intern

Conform doctrinei CECCAR:

-Audit general = examinarea profesionala a unei informatii, efectuata de o persoana

competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un

criteriu de calitate:standard, norma sau reglementare.

-Audit financiar= orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare,cercetare in

contabilitatea unei entitati,efectuata de un profesionist contabil competent si independent,

daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt reunite.

-Audit statutar=examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent

si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati, in ansamblul lor, in scopul

emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela,

clara si completa a situatiei financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la

standardele nationale sau internationale de audit.

-Auditul intern =activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei adaptabilitatii si

modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de

control intern al entitatii. Controlul intern constituie un obiectiv al auditului intern si un

mijloc pentru realizarea obiectivului auditului statutar.

35.Deosebiri-asemanari intre auditul intern si auditul statutar

Auditul intern si cel statutar sunt activitati complementare, in care sunt antrenati

profesionistii contabili. Deosebirile esentiale sunt urmatoarele:

Statutul Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este

un prestator de servicii independent juridic de intreprindere

Beneficiarii auditului:

Auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii (manageri, directia

generala), iar auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor

utilizatorilor .

Obiectivele auditului:

Obiectivul auditului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatii interprinderii

si sa recomande masuri pentru imbunatatire, obiectivul auditului statutar il constituie

certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor, situatiei financiare si

rezultatelor intreprinderii.

Domeniul de aplicare al auditului:

Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii, dar in legatura numai cu obiectivul

sau de certificare, iar auditul intern cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si

toate dimensiunile acestor functii.

Prevenirea fraudei:

Auditul statutar se preocupa de orice frauda care are sau se presupune ca are o influenta

asupra situatiilor financiare, auditul intern nu are drept scop descoperirea fraudelor, are o

mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor avand o arie de lucru mult mai larga .

Independenta:

Independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale, este juridica

si statutara, este una absoluta; independenta auditorului intern este una restrictiva- este

independent fata de structurile auditate dar nu si de conducerea entitatii.

Periodicitatea auditarilor:

Auditorii statutari actioneaza in perioada propice elaborarii situatiilor financiare:

trimestru, semestru, an, si au de regula aceiasi interlocutori, iar auditorii interni sunt

prezenti permanent in intreprindere si schimba frecvent intelocutorii. Din punct de vedere

al prezentei in intreprindere Auditul statutar este periodic iar auditul intern este

permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar auditul

statutar este permanent.

Metoda:

Auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza de comparatii,

analize, inventare iar metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata la

cultura intreprinderii

36. Relatia profesie contabila - fiscalitate

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor

,calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un

centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de

servicii pentru fiscalitate. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei

contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile acopera o arie

larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificarea si consultanta fiscala,

reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor.

Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la

cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare

corespunzatoare.

37. Continutul programelor de educatie ale organismelor profesionale

Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. Setul de

cunostinte se va schimba in mod constant, iar conditiile locale vor determina, de

asemenea, modificari in ceea ce priveste baza de cunostinte necesare. Programul trebuie

sa contina urmatoarele domenii vaste:

Contabilitate, finante si cunostinte aferente:- contabilitate si audit financiar;- contabilitate

si control de gestiune;- impozitare;- drept comercial;- audit si asigurare;- finante si

management financiar;- valori si etica profesionala.

Cunostinte de organizare si afaceri:- economie;- mediul de afaceri;- etica in afaceri;- piete

financiare;- metode cantitative;- comportamentul organizational;- management si decizii

strategice;- marketing;- afaceri internationale si globalizare.

Cunostinte si competente IT (tehnologia informatiei):- cunostinte generale IT;- cunostinte

de control IT;- competente de control IT;- competente de utilizator IT.

Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale necesare

pentru contabilii profesionisti.

Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor

profesionale, etice. Organismul profesional al contabilitatii este responsabil de a garanta

ca membrii inteleg principiile de etica profesionala pe care trebuie sa le respecte ca

profesionisti contabili.

38. Serviciile profesionale

Serviciu este o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor si

regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea unei îndatoriri fată de cineva.

Serviciile profesionale contabile reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile

înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:

-servicii de contabilitate

- audit- fiscalitate

- consultantă managerială

- management financiar

39. Imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului

impune mai multe imperative, si anume:

•Credibilitatea– asigurarea credibilităţii informaţiei şi a sistemului informaţional.

•Profesionalism – identificarea şi formarea persoanelor profesioniste în domeniu contabil.

•Calitatea serviciilor – prestarea la standardul cel mai ridicat de performanţă a serviciilor

de către profesionistul contabil.

•Încredere – încredinţarea utilizatorilor de servicii contabile că pentru prestarea acestor

servicii există un cadru al eticii profesionale.

40. Relatia dintre etica si calitate in profesia contabila

Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii

potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Este in interesul profesiei

contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii

contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse

de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional,

inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala

presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin

calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si

libera concurenta.

Calitatea lucrarilor presupune:

- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;

- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;

- programarea lucrarilor;

- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;

- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;

- calitatea si continutul raportului;- pastrarea secretului profesional.

41. Expertul contabil

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei

(O.G. nr. 65/1994) şi are competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de

organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a

supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului

contabil şi a contului de profit şi pierderi, si de a efectua expertize contabile. Expertul

contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul

contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale,

inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe bază de examen.

Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.

Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori şi

conferenţiari universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi cu specialitatea finanţe

sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind

Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

42. Obtinerea calitatii de expert contabil

Calitatea de expert contabil se obtine prin examen. Examenul se desfasoara in baza

normelor Corpului si a regulamentului pentru efectuarea stagiului si prin examenul de

aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat.

1)Examen de admitere privind accesul;

2)Stagiu 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru+pregatire deontologica si

doctrina profesionala)

3)Examen de aptitudini (examen scris, proba orala )

43. Contabilul autorizat

Este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile O.G. 65/1994 si are

competenta profesionala de a executa lucrari de contabilitate si operatii pregatitoare

intocmirii siuatiilor financiare ale intreprinderii.

44. Obtinerea calitatii de contabil autorizat

Calitatea de contabil autorizat se obtine prin examen in trepte: acces, stagiu, examen

privind pregatirea deontologica si doctrina profesionala, examen de aptitudini. Pentru

accesul la examen se cer indeplinite anumite conditii specifice de studii si capacitatea

exercitarii.

45. Mentinerea calitatii de expert contabil si a celei de contabil autorizat

Calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat se mentin prin inscrierea in

Tabloul Corpului. Inscrierea se realizeaza in baza indeplinirii conditiilor privind

acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. Inscrierea in Tabloul

Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine

licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din

Tablou sau suspendarea exercitarii profesiei, a dreptului de a o exercita. Acordarea vizei

anuale se face daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:

- achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp;

- plata la buget, la termen si in cuantumul prevazut, a impozitelor cuvenite;

- asigurarea pentru riscul profesional;

- dovada ca persoana in cauza nu a suferit nici o condamnare (cazier judiciar);

- persoana in cauza nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita

profesionala;

- depunerea fisei individuale.

46. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat

Modalităţi de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994):

•Individual (activitate independentă, conform Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal);

•Societăţi comerciale de expertiză contabilă sau contabilitate (art.8 si 11 din O.G.

nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale). La societatile de expertiza

contabila si/sau de contabilitate :

-cel putin 51 % dintre actionari sunt experti contabili sau contabili autorizati

-cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti contabili

sau contabili autorizati, membri ai Corpului. Societatile de expertiza contabila nu pot

avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole,

bancare sau de asigurari si nici in societati civile. Membrii Corpului nu pot fi asociati

sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila. Societatile de

expertiza si/ sau de contabilitate pot fi romane, straine sau mixte. Societatile de expertiza

si/sau de contabilitate se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse

membrilor Corpului. Exceptia consta in dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de

conducere ale Corpului.

Angajarea raspunderii societaţilor comerciale de expertiza contabila si/sau de

contabilitate si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor

administrative si a celor de natura tehnica de catre:

- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de

exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice

etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;

- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care

asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea

acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

47. Autonomia Corpului

Autonomia este in general situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina

libertate in actiunile sale. Autonomia Corpului face din aceasta un organism de

autoreglementare in profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autoritati.

Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism

statal. Dimpotriva, prin delegarea primita din partea autoritatilor publice, acorda si

retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat si are

dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele alese,

Corpul este reprezentat in fata autoritatilor publice, precum si in raporturile cu persoanele

fizice si juridice din tara si din strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate

ale statului in elaborarea de norme legate de profesia contabila, dar normele de lucru,

specifice profesiei, sunt rezultatul activitatii Corpului.

48. Alegerea in Consiliul Superior al Corpului

Alegerea in Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret, pe o perioada de 4 ani,

cu reinnoirea la 2 ani a jumatate dintre membrii alesi. Presedintele Consiliului Superior

este ales de Conferinta Nationala , iar al filialei, de Adunarea generala. Declaratiile de

candidatura cuprind:

- numele, prenumele, adresa candidatului;

- categoria profesionala: EC/CA;

- modul de exercitare a profesiei;

- functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioadele respective;

- functia pentru care candideaza: membru al Consiliului Superior al Corpului sau al

Consiliului filialei;

- obiectivele si strategia pe care le propune candidatul daca va fi ales;

- declaratie pe propria raspundere in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din

Regulament.

49. Atributiile Consiliului Superior

a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti: 4 dintre acestia sunt alesi dintre expertii

contabili, iar unul dintre contabilii autorizati;

b) asigura elaborarea si completarea ROF a Corpului, solicitând avizele MFP si

Ministerului Justitiei; ROF nu va fi inaintat pentru aprobare fara avizele favorabile ale

celor doua ministere;

c) asigura elaborarea si completarea Codului privind conduita etica si profesionala a

expertilor contabili si contabililor autorizati;

d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;

e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de

contabil autorizat;

f) vegheaza ca Regulamentul privind dobândirea calitatii de expert contabil si contabil

autorizat sa fie strict aplicata;

g) asigura coordonarea activitatii consiliilor filialelor, stabilind metodologia de elaborare

a bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului;

h) aproba statele de functii ale Corpului si filialelor;

i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari destinate

a face sa progreseze profesia si stiinta contabila sau in diverse grupe de lucru din cadrul

institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea acestora;

j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotarârilor luate de

Comisia superioara de disciplina;

k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si verigilor

organizatorice ale Corpului;

l) ia toate masurile necesare pentru desfasurarea in bune conditi a activitatii de acordare a

vizei anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de asigurare a riscului profesional de

catre toti membrii Corpului;

m) Indeplineste alte atributii prevazute de lege, regulament si hotararile Conferintei

Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati.

50. Atributiile presedintelui Consiliului Superior al Corpului

a)Convoaca si conduce sedintele C.S. si ale B.P.

b)Conduce si coordoneaza dezbaterile.

c)Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viitor.

51. Atribuţiile Adunării generale ale filialelor CECCAR

Aproba raportul de activitate prevazut de Consiliul filialei pentru perioada raportata.

Aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul expirat, insotit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei, precum si bugetul de venituri si

cheltuieli pentru exercitiul viitor.

Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a membrilor contabili si aproba lista membrilor care vor fi supusi

controlului de calitate in anul viitor;

Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei de Disciplina a filialei.

Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului, precum si cenzorii;

Propune dintre membrii sai, candidatii pentru functia de presedinte si de membru in Consiliul Superior;

Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.

Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de Codul etic

national al profesionistilor contabili sau hotarate de Consiliul Superior.

52. Atributiile Consiliului filialei

1.supravegheaza modul de exercitare a profesiilor de expert contabil si de contabil

autorizat in raza de activitate a filialei;

2.asigura apararea intereselor filialei si administrarea bunurilor acesteia;

3.asigura prevenirea si concilierea tuturor contestatiilor sau conflictelor de ordin

profesional;

4.hotaraste in ceea ce priveste inscrierea in Tabloul Corpului sau asupra modificarilor care se aduc acestuia, potrivit precizarilor Consiliului Superior;

5.sesizeaza Consiliul Superior cu propuneri si sugestii privind exercitarea profesiei;

6.sesizeaza Comisia de Disciplina a filialei despre abaterile profesionale constatate in

sarcina membrilor Corpului;

7.efectueaza sau autorizeaza pe intreg teritoriul filialei toate formele de publicitate

colectiva considerate utile conform hotararilor Consiliului Superior;

8.pronunta radierea din Tabloul Corpului in cazurile prevazute de Regulament, precum si

de incetarea provizorie a calitatii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;

9.analizeaza si adopta bugetul filialei potrivit normelor emise de Consiliul Superior;

10.urmareste realizarea programului de activitate al filialei aprobat de Conferinta

Nationala, precum si executia bugetului de venituri si cheltuieli al filialei, luand sau

propunand masurile corespunzatoare in sarcina Biroului Permanent sau a directorului

executiv al filialei;

11.indeplineste alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de hotararile si deciziile

organelor de conducere ale Corpului.

53. Atributiile presedintelui de filiala

1.intruneste Consiliul filialei si conduce dezbaterile acestuia potrivit prevederilor

Regulamentului

2.reprezinta Consiliul filialei pe langa membrii Corpului;

3.reprezinta Corpul in fata autoritatilor publice ale colectivitatilor diverse din judet, pe

baza imputernicirilor stabilite de Consiliul Superior;

4.asigura urmarirea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat;

5.asigura organizarea alegerilor potrivit prevederilor Regulamentului;

6.arbitreaza eventualele litigii dintre membrii filialei si clientii acestora;

7.supune Adunarii generale propunerile pentru aprobarea de distinctii onorifice conform

Regulamentului;

8.indeplineste alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de hotararile si deciziile

organelor de conducere ale filialeisi ale Corpului.

54. Atributiile directorului general executiv 1.asigura, prin structurile operative si administrative, exercitarea hotararilor si deciziilor

organelor de conducere ale Corpului;

2.pregateste,analizeaza si centralizeaza proiectele de buget ale filialelor si elaboreaza

proiectul de buget al Corpului; dupa insusirea acestora de catre Biroul Permanent prin

presedintele acestuia se prezinta Consiliului Superior pentru adoptare cu cel putin o luna

inainte de inceperea exercitiului financiar;

3.asigura executia bugetului de venituri si cheltuieli, prezentand informari periodice

Biroului Permanent; in acest sens,asigura si raspunde de organizarea si tinerea

contabilitatii la nivel central si teritorial;

4.asigura executarea tuturor lucrarilor administrative si de secretariat;

5.organizeaza si asigura evidenta centralizata a expertilor contabili si a contabililor

autorizati inscrisi in Tabloul Corpului de catre filiale;

6.asigura publicarea anuala in Monitorul Oficial al Romaniei a Tabloului Corpului;

7.organizeaza, asigura si urmareste publicitatea in legatura cu exercitarea profesiei; ii

propune Comisiei Superioare de Disciplina pe cei care se fac vinovati de incalcarea

reglementarilor privind publicitatea;

8.asigura publicarea, potrivit legii, a situatiilor financiare anuale, dupa aprobarea lor de

catre Conferinta Nationala;

9.asigura conditiile materiale pentru desfasurarea activitatilor Corpului;

10.propune presedintelui Biroului Permanent, anual, odata cu proiectul de buget, schema

de functii si de salarizare a sectoarelor administrative si a salariatilor din subordine;

11.numeste si revoca, cu respectarea statelor de functii aprobate de Consiliul Superior,

personalul de executie al Corpului si stabileste salariile;

12.asigura publicarea hotararilor si deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit

reglementarilor si normelor in vigoare;

13.participa, fara drept de vot, la sedintele Biroului Permanent si ale Consiliului Superior

luand cunostinta de hotararile acestora;

14.prezinta bilantul contabil spre adoptare Consiliului Superior si spre aprobare

Conferintei Nationale;

15.reprezinta Corpul in fata autoritatilor publice, a tertilor sau a organizatiilor nationale si

internationale, aparand prestigiul si independenta membrilor sai;

16.indeplineste orice alte atributii stabilite de CN, CS si BP.

55. Organizarea si constituirea Comisiilor de Disciplina

1.Comisia Superioara de Disciplina – de pe langa Consiliul Superior al Corpului – este o

comisie de sanctionare in materie disciplinara pentru abateri de la conduita etica si

profesionala a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza contestatiile

la hotararile Comisiilor de Disciplina ale filialelor.Constituire:

-7 membri titulari (dintre care un presedinte), dintre care:

- presedintele si 2 membri EC alesi de CN dintre membrii CECCAR;

- 2 membri desemnati de MEF;

- 2 membri desemnati de Ministerul Justitiei. -7 membri supleanti (in aceeasi structura ca membrii titulari).

2.Comisia de Disciplina a filialei – vegheaza la respectarea Codului etic si a

regulamentelor si normelor Corpului.Constituire:

- 5 membri titulari (dintre care un presedinte);

- 5 membri supleanti.Mandatul membrilor Comisiei de Disciplina este de 4 ani.

56. Competentele Comisiei Superioare de Disciplina

a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale

membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facând propuneri de sanctionare

a acestora Conferintei Nationale care hotaraste;

b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala a

presedintilor Consiliului Superior si Consiliului filialei, precum si a persoanelor fizice

straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau

contabil autorizat in România si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din

O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificata prin Legeanr.42/1995, cu modificarile si

completarile ulterioare:

- mustrare;

- avertisment;

- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de 3 luni la un an;

- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de

contabil autorizat,

sanctiuni disciplinare care se stabilesc in functie de abateri, pronuntate de Comisiile de

Disciplina ale filialelor,

c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarârilor disciplinare pronuntate de

comisiile de disciplina ale filialelor.

d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau

contabil autorizat membrilor Corpului care au savârsit abateri grave.

57. Competentele Comisiei de Disciplina a filialei

a) vegheaza la respectarea Codului etic si a Regulamentului si normelor Corpului.

Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea incalcarii si

urmarile acestora, precum si de persoana in cauza;

b) sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC, CA, membri ai filialei, cu

domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza

teritoriala a altei filiale;

c) instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul MFP despre

reclamatiile primite (exceptie fac reclamatiile indreptate impotriva membrilor Biroului

Permanent, al profesionistilor societtilor straine, care se adreseaza Comisiei Superioare

de Disciplina).

58. Functionarea Comisiilor de Disciplina

Comisia functioneaza in plenul sau. Cea superioara rezolva contestatiile facute impotriva

hotararilor Comisiilor de Disciplina ale filialelor.Termenul de contestare este de 30 de

zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l

putea sustine in fata Comisiei Superioare.

59. Locul si rolul reprezentantului Ministerului Finantelor Publice

Reprezentantul MFP este persoana desemnata de autoritatea publica pe langa Consiliul

Superior, sau Consiliul filialei, care sesizeaza MFP ori de cate ori hotararile si masurile

adoptate de Corp contravin reglementarilor legale, si trimite spre stiinta Biroului

Permanent o copie a sesizarii.

Atributiile reprezentantului MFP de pe langa Consiliul Superior sunt: - participa, fara drept de vot, la lucrarile Conferintei Nationale, la sedintele Consiliului

Superior;

- primeste materialele si convocatorul cu 7 zile inainte de acestea;

- sesizeaza MFP ori de cate ori hotararile si masurile luate de Corp contravin

reglementarilor legale si trimite spre stiinta copia dupa sesizare.

Atributiile reprezentantul MFP de pe langa Consiliul filialei: - participa, fara drept de vot, la lucrarile Adunarilor generale, Consiliilor filialelor,

Biroului Permanent, Comisiei de Disciplina;

- sesizeaza Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului cu privire la aprobarea

sau refuzul de inscriere in Tabloul Corpului de catre Consiliul Filialei pe care le

considera nelegale;

- sesizeaza Comisia Superioara de Disciplina cu privire la hotararile Comisiilor de

Disciplina ale filialei pe care le considera nelegale;

- sesizeaza persoanele desemnate de MFP sa efectueze supravegherea publica ori de cate

ori hotararile si masurile luate de Consiliile filialelor contravin reglementarilor legale, si

trimite spre stiinta o copie dupa sesizare.

60. Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al

Corpului

a) comportamentul necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de

alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului;

b) absenta nemotivata de la intrunirea Adunarii generale a filialei sau de la Conferinta

Nationala;

c) nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor

contabili si contabililor autorizati din Romania referitoare la publicitate;

d) absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare reglementate prin

normele emise de Corp;

e) prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza

unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie : expert

contabil, contabil autorizat;

f) nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului profesional;

g) nedeclarea sau declarea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei

stabilite de Regulament;

h) fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care

apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice ( pentru persoanele juridice raspunderea

incumba presedintelui Consiliului de administratie sau administratorului, dupa caz);

i) incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara,

administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului ;

j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind

activitatea profesionala;

k) declaratii neconforme realitatii in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de

consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.

61. Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?

Tabloul Corpului este un instrument public de comunicare intre profesionistii contabili –

membrii CECCAR cu drept de exercitare a profesiei intr-un an.Tabloul Corpului este

impartit in opt sectiuni, dupa cum urmeaza:

1)Sectiunea intai –“ Experti contabili liber-profesionisti, care isi desfasoara activitatea in

mod individual sau ca personae fizice autorizate”.

2)Sectiunea a doua – “ Experti contabili care au statut de angajati in intreprinderi,

institutii bancare si de asigurari, educatie, cercetare, institutii centrale sau locale.”

3)Sectiunea a treia – “ Persoane fizice straine care au obtinut calitatea de membru al

Corpului”.

4)Sectiunea a patra –“ Experti contabili care isi desfasoara activitatea in cadrul unor

societati, companii sau cabinete membre ale Corpului”: A. cu capital strain sau mixt;

B. cu capital autohton.

5)Sectiunea a cincea – “ Contabili autorizati liber-profesionisti care isi desfasoara

activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate”.

6)Sectiunea a sasea – “ Contabili autorizati care au statut de angajati in intreprinderi,

institutii bancare si de asigurari, educatie, cercetare, institutii centrale sau locale”.

7)Sectiunea a saptea – “ Contabili autorizati care isi desfasoara activitatea in cadrul

societatilor de contabilitate membre ale Corpului”: A. cu capital strain sau mixt; B.cu

capital autohton.

8)Sectiunea a opta – “Titluri onorifice”: A.presedinti de onoare; B.experti contabili de

onoare; C.contabili autorizati de onoare.

62. Acceptarea unui client

Acceptarea unui client presupune urmatoarele :

•examinarea anticipată a situaţiei clientului (constatarea dacă acceptarea misiunii ar crea

anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale). Exemplificări:

implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani), practici de raportări financiare

eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi

desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială, etc.

•evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie, pentru a le elimina

sau a le reduce la un nivel acceptabil, dacă este posibil.

•atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un

profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul.

•examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei

profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie

realizate la nivelul corespunzător.

•luarea în considerare a reputatiei, experienţei şi a resurselor disponibile ale

profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau

expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus.

•apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub

restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să obţină permisiunea

clientului (de regulă, în scris).

63. Structura Codului etic national al prosionistilor contabili (A se compara cu

codul etic IFAC)

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile

fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale

contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii

directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor

fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea

contabila.

Partea A– (sau sectiunea 100)-Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau

liber profesionsiti, contine:

Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale

Sectiunea 110 – Integritatea

Sectiunea 120 – Obiectivitatea

Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta

Sectiunea 140 – Confidentialitatea

Sectiunea 150 – Compotamentul profesional

Partea B ( sau sectiunea 200 )– Destinata exclusiv liber profesionsitilor:

Sectiunea 200 – Introducere

Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil

Sectiunea 220 – Conflicte de interese

Sectiunea 230 – Opinii suplimentare

Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare

Sectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionale

Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate

Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului

Sectiunea 280 – Obiectivitate

Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 )- Destinata exclusiv profesionsitilor angajati

Sectiunea 300 – Introducere

Sectiunea 310 – Conflicte conceptual

Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor

Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza

Sectiunea 340 – Interese financiare

Sectiunea 350 – Stimulente

64. Conflicte de interese. Circumstantele de care trebuie sa se tina seama

Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin

profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera

conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la

astfel de conflicte.

- Identificarea circumstantelor in care ar putea apare un conflict de interese:

• profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la

un competitor al clientului;

• profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict.

- Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea

măsurilor de protecţie:

•notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea apărea şi obţinerea

consimţământului acestuia de a acţiona în asemenea împrejurări;

•notificarea tuturor părţilor interesate;

•utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

•indrumarea echipei, confidenţialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate

poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

- În cazul când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai

multor principii fundamentale, ameninţare care nu poate fi eliminată – profesionistul

contabil concluzionează că nu este corespunzător să accepte misiunea.

65. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere

Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau

sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a

profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale. In unele situatii, liber-

profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale

clientilor, el trebuind:

-sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;

-sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite;

-sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

66. Relatiile cu ceilalti membri CECCAR

– A) Acceptarea de noi misiuni

Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare

pot fi solicitate:

a)de catre client:

-dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie (existent)

-la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)

-fara consultarea profesionistului contabil in functi

b)de catre profesionistul contabil in functie (existent) , sub rezerva respectarii stricte a

secretului profesional. Uneori clientul cere – la contactarea unui liber-profesionist

contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie (existent); in astfel de

cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile.

-B) inlocuirea cu un alt liber – profesionist contabil

O entitate are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este

importanta apararea intereselor legitime ale entitatii, este la fel de important ca un liber-

profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice,

neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil

in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa

furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.

Un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist

contactat:

- daca clientul a autorizat acest lucru;

- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.

Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:

- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa daca nu toate

elementele pertinente sunt cunoscute;

- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile

inlocuirii profesionistului contabil in functie;

- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de

inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.

Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci

au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:

- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de

a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu

noul profesionist contabil;

-s a solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta

autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace

alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea

este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:

- sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;

- sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:

- sa raspunda (in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice

profesionistului sa accepte nominalizarea sa;

- sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;

- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca

acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu

profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

67. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii

Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de

servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta

relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de

bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina

tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In realizarea lucrarilor lor, membrii

Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si

sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O

atentie aparte se acorda relatiilor personale, familiale sau ale colaboratorilor lor cu

clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau

intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un

prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a

clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor

independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii

clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:

a)evaluarea riscului;

b)o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei

profesiei;

c)o apreciere a eficientei executarii lucrarilor, in raport cu componenta si cu mijloacele

societatii.

Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se

apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor

lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot exprima in scris clientilor

recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe

exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. In situatia imposibilitatii

executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.

68. Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaza lucrarile unui alt

expert

Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific

in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti (alti

profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi

profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat,

acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii. Intrucat

profesionistului contabil ii revine, in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat,

el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat.

El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales

cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la

care participa acesti experti. Aceasta asigurare se poate obtine:

- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;

- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei intelegeri a regulilor de etica ;

-fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale. Cand profesionistul contabil nu are

asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuse

incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).

Deci: liber-profesionistul contabil daca are competenta adecvata lucrarii accepta lucrarea.

Daca nu are competenta nu accepta lucrarea sau accepta lucrarea dar angajeaza

(subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca regurile de etica.

69. Criterii de stabilire a onorariilor

Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand

seama de urmatoarele elemente:

- competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;

- nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;

- timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;

- gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de

tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul

fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna

servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui

client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea si ca se

respecta normele organismului profesional cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele

rambursari, deplasari, de exemplu, se inregistreaza distinct. Perceperea sau plata de

comisioane de catre un profesionist contabil ca liber – profesionist, este strict interzisa.

70. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin

contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in

natura, participatii sau comisioane. Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta

contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini

abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii

lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot

incheia contracte pentru activitati incompatibile.

In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei

(procedura dreptului comun).

71. Onorariile si independenta; Acceptarea de bunuri si servicii

Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client,

reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil

liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie

examinate cu atentie, caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale

IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect.

Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de

acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de

importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. Facturarea

onorariilor conditionata de rezultat este interzisa.

Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati

excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si

servicii de catre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflati in

intretinere.

72. Calitatea lucrarilor si autocontrolul

Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul

calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a

principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca

lucrarile s-au efectuat conform “ principiilor de baza care guverneaza lucrarile

respective”. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile

autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care

pun in aplicare proceduri privind:

-calitatile personale ( cabinet sau societate);

- aptitudinile si competenta ;

- repartitia lucrarilor ;

- instructiunile si supervizarea.

Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul

autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de

catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala.

73. Pastrarea arhivelor clientului

Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de

predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si

anexe la contract, fiind obligatorie:

-normalizarea documentelor;

-stabilirea termenelor.

Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,

documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.Daca un client a disparut, se va

verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa

pastreze documentul pe durata de conservare prevazute de lege.

74. Comportamentul profesionistului contabil in activitatea de consilier fiscal

Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este

indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron,

cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu

trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile

pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia

respectiva.Profesionistul contabil:

a) nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo

de orice indoiala.

b) sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si

consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui

fapt.

c) in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru

continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub

forma unei scrisori, a unui memorandum.

d) nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se

creada ca, este un fals, sau ca ascunde informatii.

75. Publicitate si promovarea in profesia contabila

Publicitatea in practica contabila se face in limitele stricte prevazute de Codul etic si fara

a fi afectate interesele celorlalti membri ai CECCAR. Ea trebuie sa indeplineasca mai

multe atribute:

- informarea obiectiva a publicului;

- decenta;

- increderea;

- bunul-gust.

Actiunea de promovare trebuie a indeplinii conditii ca:

- sa aiba ca obiect aducerea la cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului

care sunt interesate a faptelor int-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa

nu produca deceptii;

- sa fie de bun-simt;

- sa fie demna din punct de vedere profesional;

- sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent;

- sa evite promovarea personala excesiva.

76. Conţinutul responsabilităţii (raspunderii) profesionale

Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi cuprinde:

-răspunderea disciplinară;

-răspunderea contravenţională sau administrativă;

-răspunderea civilă;

-răspunderea penală;

Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, administrativă, civilă şi penală,

după caz, se aplică tuturor experţilor contabili şi contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul

Corpului. Limitele răspunderii civile se stabilesc prin contractele de prestări de servicii în

funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

Raspunderea disciplinara vizeaza dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de

contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la 1 an, sau interzicerea dreptului de

a exercita profesia de expert contabil sau decontabil autorizat, dupa caz.

77. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare

a profesiei

Fapta:Neplata cotizaţiei profesioanale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele

stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.

Sanctiunea: Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu

mai puţin de trei luni şi nici mai mult de un an.

•Fapta:Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii,

interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

Sactiunea:Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

•Fapta:Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind

exercitarea profesiei , dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau

material.

Sactiunea:Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

•Fapta:Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală

pentru exercitarea profesiei.

Sactiunea: Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

78. Radierea unui membru din Tabloul Corpului

Radierea unui membru din Tabloul Corpului se face pentru urmatoarele motive:

•a fost condamnat pentru o infracţiune care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice

dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;

•nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele

fizice;

•neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;

•nerespectarea reglementărilor cu privire la incompatibilitate;

•a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendarea acestui

drept pe o perioadă de un an.

79. Asigurarea civilă

Istoric:

-asigurare obligatorie: societati de asigurare si Casa CECCAR

- deducerea din cotizatia de membru, a cuantumului politei

-neobligativitatea asigurarii la acordarea licentei (vizei) anuale de lucru - astazi

-asigurarea suplimentara, ca membru ANEVAR.

•Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor contabil şi

contabililor autorizaţi pentru serviciie profesionale prestate clienţilor. Este o formă de

asigurare a riscului profesional.

•Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională se desfăşoară

în mod individual cât şi în situaţia când aceasta se realizează prin societăţi de

profil.Conform OG nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a

contabililor autorizaţi „Experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunderea

civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurări sau prin

vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii”.

•Categoriile de riscuri care pot fi asigurate:

-responsabilitatea civilă faţă de client

-reconstituirea arhivelor (cauzate de calamităţi, furt, viruşi, etc.)

-incendiu

-pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia personalului, etc.)

•Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală ce revine asiguratului ca

urmare a faptelor şi/sau actelor de eroare sau omisiune datorate culpei în desfăşurarea

activităţii profesionale în baza unui contract scris de prestări servicii, legal încheiat

semnat de ambele părţi.

•Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontractuală ce-i poate reveni asiguratului

în legătură cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.

80. Răspunderea administrativă

Răspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul abaterilor de la

reglementările şi procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative emise de

autorităţile administraţiei publice.

Reglementări

•Codul de procedură civilă

•Codul de procedură penală

•Codul de procedură fiscală

•Legea contabilităţii nr. 82/1991

Fapte sancţionabile administrative:

•inlocuirea expertului contabil de către instanţă (Codul de procedură civilă), în cazul în

care acesta nu se înfăţişează.

•aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat (Codul de procedură civilă), în caz

de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere.

Amenzi judiciare

Dacă legea nu prevede altfel, instanţa va sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură

cu procesul:

- refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori

refuzul de a da lămuririle cerute;

-neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiză,

a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;

- neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine, la termenul fixat în

acest scop de instanţă;

- lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci când este citat;

- tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi

depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

81. Răspunderea Penală

Sunt supuse dreptului penal infractiunile:

-comerciale sau de afaceri

-de fals intelectual

- bancruta frauduloasă-fiscale

-de serviciu

-de spălare a banilor

82. Cotizatii profesionale

Orice membru al Corpului are obligatia sa plateasca taxele de inscriere si cotizatiile

convenite pentru anul respectiv. Cotizatiile difera in functie de pregatirea profesionala si

de statut . Acestea in prezent sunt diferentiate pe categorii profesionale si in functie de

statut. Cotizatiile se impart in fixe si variabile. Cotizatiile fixe se platesc la inceputul

anului odata cu termenul de exercitare a profesiei pentru anul in curs iar cele variabile se

platesc pana la 31 august pentru sem I a anului in curs si pana la 31 ian a anului urmator

pentru sem II anului in curs. Cotizatiile profesionale au urmatoarele forme: taxe de

examen, taxe inscriere in tabloul corpului, cotizatii fixe, cotizatii variabile, cotizatii

anuale de pregatire pentru stagiari, cotizatii privind pregatirea profesionala continua,

cotizatii ca membru inactiv.

83. Etica pentru profesionştii contabili angajaţi

•Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ, sau într-

o altă funcţie în cadrul entităţii economice sau sociale.

•Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale:

-Interes propriu (interese financiare, împrumuturi sau garanţii; convenţii de compensare

prin stimulente; utilizarea inadecvată a activelor firmei).

-Autoexaminarea sau autocontrolul:-Intocmirea unor documente care fac obiectul

examinarii şi justificării (aprobării) de către acelaşi profesionist contabil(exemplu, acordă

viza de control financiar preventiv pentru operaţiuni în documente pe care tot el le

aprobă).

-Familiaritate (incheierea unui contract de prestări de consultanţă financiar – contabilă cu

un profesionist contabil membru apropiat al familiei).

-Indimidare (ameninţarea cu concedierea sau schimbarea din funcţie dacă profesionsitul

contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situaţiei

financiare a firmei.)

Măsuri de protecţie:

aplicarea standardelor profesionale;

respectarea reglementărilor;

implementarea sistemului de control intern, control financiar preventiv;

monitorizarea performanţei angajaţilor;

aplicarea de politici şi proceduri proprii angajaţilor.

În situaţia în care profesionistul contabil consideră că se vor continua acţiuni neetice:

•apelarea la consiliere juridică, sau

•in cazuri extreme – demisionare din cadrul entităţii angajatoare.

84. Conditii pentru a deveni auditor de calitate in cadrul CECCAR

Pentru a fi auditor un membru al Corpului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-să depună o opţiune în acest scop

-să aibă o vechime de cel puţin 5 ani şi să fie înscris în Tabloul Corpului

-să nu fi fost sancţionat disciplinar

-să depună un angajamet de a consacra anual , pentru monitorizarea activităţii

profesionale , un minimum de 40 de ore-să urmeze, în prealabil , un stagiu de formare ,

după care să susţină un test organizat de Corp , privind nivelul cunoştinţelor profesionale.

85. Controlul de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii

Corpului

Auditul de calitate desemnează un ansamblu de măsuri luate de CECCAR vizând

analiza modalităţilor de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea modului de

aplicare în cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp. Auditul de calitate în

domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:

-oferirea către public a unei bune percepţii despre calitatea serviciilor prestate

-armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor

-contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru

-aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale

-dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor între colegi,

apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organismele Corpului.

86. Cine poate efectua expertiza contabila?

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea

de expert contabil în condiţiile legii ,fiind înscrise , cu viza la zi , în partea activă a

Tabloului experţilor contabili , actualizat anual de către CECCAR.

87. Cum se clasifica expertizele contabile

Expertizele contabile se clasifică după cum urmează:

I.După scopul principal în care au fost solicitate , în:

a).Expertize contabile judiciare , reglementate de : Codul de procedură civilă , Codul de

procedură penală , alte legispeciale.

b).Expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate în afara procedurilor

reglementate pentru rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în

afara unui proces justiţiar . Nu au calitate de mijloc de probă în justiţie , ci , cel mult , de

argumente , pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă

judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

II. După natura principalului obiectiv care se referă la :

a).Expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile

b).Expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile

ataşate litigiilor penale

c).Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale

d).Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscal

e).Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau

extrajudiciare solicitate decătre clienţi.

88. Exceptii de la delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele

contabile.

Efectuarea lucrărilor privind expertiza contabilă judiciară nu poate fi delegată de către

experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor, asistenţilor sau

colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare , expertul contabil poate

delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi

răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă

extrajudiciară.

89. Importanta documentarii si a studiului documentar.

Documentarea lucrărilor privind expertiza contabilă are un caracter particular şi se

limitează strict la ce este necesar , pentru a răspunde la obiectivele (întrebările , punctele)

fixate expertului de către organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară , prin

Încheierea de şedinţă (în dosarele civile) sau Ordonanţă a organului de urmărire şi

cercetare penală (în dosarele penale) , sau prin obiectivele contractului privind expertiza

extrajudiciară. Studierea materialului documentar adecvat , constituie premisa şicondiţia

necesară întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat , bazat pe

documente justificative şi evidenţieri contabile şi nu prezumţii , declaraţii ale părţilor

şi/sau ale martorilor.

90. Continutul materialului documentar in cazul expertizelor judiciare

Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să-l studieze expertul contabil , în cazul

expertizelor judiciare , se compune din:

a).Dosarul cauzei , în care s-a dispus o expertiză judiciara

b).Documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor implicate în

procesul justiţiar sau în arhivele terţelor persoane, care au vreo legătură cu obiectivele

expertizate.

c).Procesele verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia

acestora cât şi în posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate, care au vreo

legătură cu obiectivele expertizate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse

în dosarele penale , expertul contabil are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului

penal numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată

cărora expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau

împrejurările cauzei.

91. Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei

contabile

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul

contabil de la părţile care îl au în păstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, în ce

priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:

d).Încheierea de şedinţă (în cauze civile) , Ordonanţa organului de urmărire şi cercetare

penală (în cauzele penale) , sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile

extrajudiciare.

e).Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică

îndeplinirea misiunii.

f).Eventualele corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau supimente de

expertiză contabilă solicitate de organele în drept, care au dispus efectuarea expertizei

contabile.

g).Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării

expertizei contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi

bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

92. Continutul contractului privind expertiza contabila

Un Contract pentru executarea de expertise contabile extrajudiciare trebuie să cuprindă

următoarele clause minimale:

a).Obiectul contractului: care constă în obiectivele (întrebările) la care expertul contabil

trebuie să formuleze concluzii(răspunsuri).

b).Materialul documentar: minimal de care BENEFICIARUL trebuie să-l pună la

dispoziţia PRESTATORULUI.

c).Locul şi data depunerii Raportului de expertiză contabilă extrajudiciară , întocmit în

conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile

d).Onorariul expertului contabil stabilit în conformitate cu Tariful professional aprobat

conform Hotărârii Conferinţei Naţionale a CECCAR nr.01/49, Sibiu, 31 martie 2001,

revizut.

e).Clauza de confidenţialitate care are menirea de a “întări” şi prin contact prestigiul

profesiei contabile liberale, prin comportamentul etico-profesional al membrilor săi.

93. Conditiile cerute pentru ocuparea postului de expert verificator

Autoreglementarea, dar si principiile de monitorizare si supraveghere reclama ca lucrarile

de expertizare sa fie verificate.

Condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru ocuparea postului de expert verificator sunt:

a). să fie expert contabil activ ; să aibă o practică în expertize contabile de minim 5 ani de

zile;

b). să fie cu plata cotizaţiei la zi;

c). să beneficieze de pregătire profesională desăvârşită;

d). să beneficieze de capacitate de muncă sporită şi să se poată adapta condiţiilor de stres;

e). să se bucure de o moralitate ireproşabilă;

f). să facă dovada , prin cel puţin două recomandări , că a beneficiat de un comportament

personal şi professionali reproşabil de la înscrierea în Corp până în present şi răspunde

cerinţelor din punct de vedere al independenţei , al conflictului de interese şi a celorlalte

aspecte etice şi deontologice;

g).cunoaşte şi aplică în lucrările profesionale prevederile Codului etic naţional al

profesioniştilor contabili din România şi Normele profesionale emise de CECCAR;

h).a efectuat până la solicitarea angajării ca expert contabil verificator cel puţin 20 de

expertize contabile judiciare.

94. Atributii ale expertului verificator

Experţii contabili verificatori au următoarele atribuţii:

a). verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la

organele care le-au solicitat;

b). întocmirea referatelor de verificare tehnică-profesională asupra lucrărilor de expertiză

contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la cererea acestor comisii;

c).elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.

95. Conţinutul referatului întocmit de expertul contabil verificator

Conţinutul referatului întocmit de expertul contabil verificator este: - data primirii-

Experţi contabili – nume şi prenume şi calitatea- Observaţii cu privire la:

a).Concordanţa dintre obiective , constatări şi concluzii

b).Respectarea Normei profesionale nr.35/2001

c).Respectarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili

d).Alte observaţii- Semnează expert verificator şi ştampila.

96. Finalitatea expertizelor contabile

Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea

au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop

definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă

expertul contabil. Tot de finalitatea sau scopul expertizelor contabile judiciare şi

extrajudiciare ţine şi utilizarea acestora doar în contextul încare au fost solicitate. Întrucât

expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit

înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate

(generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. O consecinţă a faptului că răspunsurile

formulate de expertul contabil în expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare nu

costituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele contabile nu au ca

finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care

justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

97. Calitatile esentiale ce confera autoritate stiintifica-profesionala lucrarilor

expertizei contabile

Experizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări cu caracter ştiinţific. Prin

urmare, calitatea lor este prezumată.Totuşi , argumentarea ştiinţifică are calitatea ei.

Aprecierea argumentării ştiinţifice a expertizelor contabile se realizează pedouă paliere.

1. Palierul individual , concret al fiecărei expertize contabile în parte.

Pe acest palier , aprecierea calităţii expertizelor se face de către solicitant care , de regulă,

judecă calitatea expertizelor contabile în funcţie de utilitatea acesteia în atingerea

scopurilor pentru care a fost solicitată.

2. Palierul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul contabil.

Pe acest palier se organizează şi se derulează controlul de calitate în cadrul profesiei

contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.

98. Comunicarea conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile

Apreciem că tot de secret şi confidenţialitate în expertiza contabilă ţine şi modul de

comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile şi anume:

În cazul expertizelor contabile judiciare , atât experţii contabili numiţi din oficiu , cât şi la

recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul

judiciar care a dispus expertiza contabilă , unde toţi cei interesaţi ,inclusiv părţile

implicate în proces , pot să-l consulte.

Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stability

pentru judecată.

Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa de judecată care

a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită comunicarea

(informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare

către unii utilizatori ai acestora.

In cazul expertizelor contabile extrajudiciare locul şi data depunerii lucrării trebuie să

rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expertizei

contabile extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, aceasta trebuie să fie

registratura generală (sediul solicitantului). Nerespectarea procedurilor de comunicare a

conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor

expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate

atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil , după caz.

99. Numirea expertilor contabili in dosarele civile, penale si expertizele

extrajudiciare

A) Codul de procedură civilă prevede că :

Experţii se vor numi de către instanţă, dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor.

Încheierea de numire va statornici şi plata experţilor.

De regulă, părţile nu se învoiesc cu privire la numirea experţilor contabili , instanţele

civile procedează la numirea experţilor contabili recomandaţi de acestea. Indiferent dacă

părţile din procesele civile cad sau nu la „învoială” asupra numelui expertului , numirea

acestuia se face prin încheiere de şedinţă.

B) Codul de procedură penală statuteaza ca, expertul contabil este numit de către organul

de urmărire penală sau decătre instanţa de judecată , fiecare dintre părţi având dreptul să

ceară ca un expert contabil recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei

contabile. În dosarele penale, prezenţa expertului contabil, cu ocazia numirii sale, este

obligatorie.

C) Numirea experţilor contabili pentru efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare se

face prin contract, încheiat între solicitant şi expertul contabil sau cabinetul de expertiză

contabilă contactat. Fiind act bilateral , acest contract trebuie să cuprindă un dispozitiv în

care să fie indentificabile părţile contractante, respectiv, expertul contabil sau cabinetul

de expertiză contabilă pe de o parte , şi solicitantul expertizei contabile extrajudiciare , pe

de altă parte.

100. Clauzele minimale ale contractului pentru executarea de expertize contabile

extrajudiciare

Contractul trebuie să cuprindă următoarele clauze minimale:

a) Obiectivele (întrebările) la care trebuie să se formuleze concluzii (răspunsuri)

profesionale;

b) Termenul (data) şi locul depunerii raportului de expertiză contabilă extrajudiciară;

c) Onorariul expertului contabil sau cabinetului de expertiză contabilă , calculat pe baza

Tarifului profesional.

Toate aceste clauze contractuale trebuie să fie rezultatul negocierilor directe dintre părţile

contractante. Lipsa oricăreia din aceste clauze contractuale minimale poate constitui

motiv de nulitate relativă sau de reziliere a contractului de către oricaredintre părţi.

101. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul

O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dezvoltarea

unui organism profesional care respectă necesităţile administraţiei, ale profesiei şi ale

interesului public în general. Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane

implicate in zone care afecteaza profesia. Organismul profesional trebuie sa adica o

contributie la efortul altor parti in elaborarea standardelor si legislatiei care vor avea

impact asupra profesiei. Pentru ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere

publica, trebuie sa existe un cadru legal si de reglementare corespunzaror care sa

guverneze profesia. Acest cadru trebuie sa respecte filozifiile guvernamentale de baza.

De asemenea, trebuie luate toate masurile pentru evitarea impunerii de obligatii de

reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitarea limitarilor care nu sunt

necesare sau care sunt inadecvate ale autoritatii organismului profesional de contabilitate.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup,

organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate

de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în

faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate. Un organism

profesional de contabilitate castiga respectul publicului atunci cand isi demonstreaza

angajamentul de mentinere si imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de membri sai si

cand declaratiile si pozitia publica sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism

profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un

plan oficial care:

Să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor;

Să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale;

Să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi regulamente.

102. Finantarea unui organism profesional

Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne.Astfel

finantrea interna se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin două modalităţi:

- Sub formă de cotizaţii, cu plată pentru drepturile şi privilegiile în calitate de membru;

- Recompensă pentru serviciile primite cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de

dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale.

Sursele externe de venit sunt:

Subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);

Sponsorizarea iniţiativelor specifice;

Donaţii;

Agenţii de ajutorare din străinătate;

Surse caritabile;

Spaţiu publicitar; firme

103. Marketingul şi promovarea profesiei

Componentele-cheie ale mediului de marketing sunt

* macromediul – factori sociali, legali,economici, politici şi tehnologici;

* micromediul – studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe

de reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel

national şi global);

* mediul intern –oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.

Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi comunitatea

de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei. O imagine puternică de marcă

ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate şi profesionalism.

Componentele de marcă uşor de implementat includ:

- Un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia;

- Valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei;

- Un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;

- Un design şi un stil consecvent care se folosesc la corespondenţă, documente şi referinţă

şi website;

- Recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale

organizaţiei.

Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a

ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie şi problemele curente care afectează profesia.

Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de

încurajarea interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Proiectarea unui website trebuie să

ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile

relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi şi toate părţile

interesate.Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi

coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recrutare de succes şi pentru formarea

durabilă a studenţilor şi membrilor. O campanie de promovare eficientă va include o

combinaţie a următoarelor activităţi:

-saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;

- prezentări, întâlniri biunivoce;

- Publicitate;

- Crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi.

Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza

gradului de satisfacţie, proceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea

aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea

unei culture bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire. Publicitatea şi oferta sunt permise

exclusiv pentru profesioniştii contabili – membri activi ai CECCAR Sunt interzise:

• Inserările personale făcute în presă, în publicaţiile profesionale sau altele, prin

scrisori,afişe, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune şi, în general, toate

procedeele publicitare, atunci când acestea folosesc comparaţii cu alţi membri sau, prin

modul de prezentare şi conţinut, aduc prejudicii în vreun fel altor membri;

• Oferta atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife, reduse sau

alte avantaje.

Anunţurile sunt permise:

Anunţurile în presă, cu condiţia să nu contravină regulilor de etică profesională, să aibă

un caracter sobru şi informativ, să respecte un format corespunzător pentru fiecare

publicaţie; Inserarea în presa locală a unor avize informând publicul despre o primă

deschidere de cabinet sau schimbare de adresă; Inserările în anuare, cărţi de telefon,

cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate la indicarea

informaţiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.

104. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de

contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism

profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor

standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si

profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite

materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.

Este recomandat, daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau

grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate,

celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include

practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din

industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.

Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, sa

il dezbata, sa rezolve nepotrivirile si sa decida asupra problemelor de tranzitie.

Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie

aprobate de Consiliu, de preferat dupa o perioada de expunere. In cursul perioadei de

expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea

ce priveste utilizarea standardului.

105. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etica.

Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al publicului si al institutiilor

deservite de contabilii profesionisti. Acest lucru necesita adoptarea si implementarea unui

cod etic chiar si atunci cand organul legislativ al tarii are responsabilitatea de promulgare

a cerintelor de etica. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de

contabilitate infiinteaza un comitet pentru etica responsabil de promulgarea codului si de

stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectarii codului si de luare a masurilor

disciplinare in caz de incalcare a codului. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili a

fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionisti, indiferent daca sunt

angajati in practica sau in alte sectoare economice. Acesta stabileste standardele de

conduita a contabililor profesionisti si declara principiile fundamentale pe care trebuie sa

le respecte pentru indeplinirea obiectivelor comune. Codul etic IFAC este recunoscut la

nivel international si principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate tarile. Toate

organismele member IFAC trebuie sa adapteze principiile Codului etic IFAC la codul

national.

106. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor

profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea

profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru

a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani

de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele

membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi

asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte

standarde.Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii

diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de

asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de

supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului

profesionist. Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este

realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara

activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului

de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul

profesionist.

In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului

intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.

Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea

calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor

profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile

de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de

afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.

Organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor

de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de

entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

107. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigatii si

disciplinar

Dupa stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii sa il cunoasca si sa il respecte. In

tarile in care autorizarea este o functie guvernamentala, organismele guvernamentale sau

de reglementarea au de obicei autoritatea de a impune cele mai severe actiuni

disciplinare.

Chiar si atunci cand se practica acest lucru, un organism profesional de contabilitate

trebuie totusi sa aiba un proces disciplinar eficient pentru controlul propriilor membri si,

daca este cazul, pentru asistarea organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin

urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in care trebuie

conduse investigatiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare

si dovedire sunt necesare, ce sanctiuni sunt recomandate si ce apeluri sunt premise.

Structura de baza comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:

•o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile

inaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei

investigatii disciplinare;

•o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile;

•o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare;

Organismul profesional de contabilitate trebuie sa pastreze un registru al deciziilor si

penalizarilor impuse pentru a asigura consecventa abordarii cazurilor. Organismele

profesionale de contabilitate trebuie sa se asigure ca au acces la consiliere juridica pentru

mentinerea unui proces disciplinar. Comportamentul inadecvat include:

-activitate infractionala;

-actiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputatiei profesiei contabile;

-incalcarea standardelor profesionale;

-incalcarea cerintelor etice;

-neglijenta profesionala crasa;

-un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care, cumulate, pot indica

incapacitatea de a profesa;

-activitate nesatisfacatoare.

Gama de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include:

-avertizarea;

-pierderea sau limitarea drepturilor de practica;

-amenda/plata cheltuielilor;

-pierderea titlului profesional;

-excluderea ca membru;

108. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica

faptul ca “un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile

la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii

profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un

profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele

tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”.

Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot

indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este

definita ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor

contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor

profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia

reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de

contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este

important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii

profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de

dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.

Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7,“Dezvoltarea

profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a

competentei profesionale”, stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala

continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile

dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual,

care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa

faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, in timp ce altele abordeaza dezvoltarea

profesionala continua in baza competentei. Organismele profesionale de contabilitate

trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se

ocupa de dezvoltarea profesionala continua.