dizertatie catina
TRANSCRIPT
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 1/53
CUPRINS
Capitolul I
1.Stadiul actual al cercetărilor privind cultura catinei
1.1 Importanta culturii
1.2 Raspandirea speciei
1.3 Particularităţi biologice i cerintele plantei
1.! In"iinţarea plantaţiei i te#nologia de cultură
1.$ Recoltarea% păstrarea i valori"icarea "ructelor
1.& Preocupari ale di"eritelor tari in cultura catinei
1.&.1 Sortimentul i descrierea soiurilor in U' si SU(
1.). *omenii de utili+are
1.).1 *upa "olosinta sub diverse "orme1.).2 *upa industria in care este "olosita
1., -etode de obtinere a uleiului de catina
1.,.1e#nici si te#nologii moderne pentru uscarea catinei albe
1.,.1.1 Uscarea naturala
1.,.1.2 Uscarea arti"iciala
1./ *irectii de ba+a ale per"ectionarii te#nicii si te#nologiei procesului de uscare a catinei
albe
Capitolul II
2. Contribuţii proprii
2.1 Studiul preturilor produselor din cătina
2.2 *escrierea diverselor produse din catina e0istente in Romania
2.! '"icienta culturii de catina
2.! Calculul indicatorilor economici
2.$Conclu+ie
ibliogra"ie
1
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 2/53
Capitolul I
1.Stadiul actual al cercetărilor privind cultura catinei
1.1 Importanta culturii
Catina alba Hippophae rhamnoides - a fost introdusa recent in cultura, una din
cele mai mari plantatii din tara gasindu-se in apropierea Bacaului. Este un arbust
fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza
deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta
ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul
si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 00-!00 mg
la 100 g suc proaspat. "lte vitamine prezente in fruct sunt ", B1, B#, B$, B%, E, &, ', F.
(ai regasim celuloza, betacaroten )intr-un procent net superior celui din pulpa de
morcov*, microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri
comple+e, etc.
Fructele au o valoare alimentar i terapeutic deosebit, datorit bogaiei in
vitamina C - #10 mg/, provitamina " - $, mg/, vitamina E - 10 mg/, vitamina F - !
mg/, inozitol - $ mg/, in acizi )acid malic - 1 g1, acid citric - 1# g1, acid malonic,
acid succinic, acid tartric, acid citric* i sruri minerale )calciu - 1#0 mg/, potasiu - 1$2
mg/, fosfor - #00 mg/, magneziu - 1!$ mg/, fier - 1 mg/*, 3n za4aruri 12,2/ i
proteine 1,/. 5aloarea energetic a fructelor este de 100 calorii la 100 g.
Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antic4itate. In C4ina
de e+emplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. 'e
continentul european, e+ista insemnari privind importanta catinei ramase de la 6ioscorid
si 7eop4ast.
In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse8 ceaiuri din fructe, muguri, frunze
si c4iar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. "cesta din urma este si cel mai valoros
din punct de vedere medical. 9leiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum8 ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile
neuroendocrinologice, circulatorii, 4epatice. "re o actiune reconfortanta, c4iar cu efecte
usor narcotice. 6e asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. :e
utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile
oftalmologice, coronariene, 4ipertensiunea arteriala si gingivitele. 'rin prelucrari in
laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente e+traordinare pentru tratarea8
2
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 3/53
depresiilor, bolii 'ar;inson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. (ugurii de catina au
efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator si in4iba pofta de mancare in
cazul unor tratamente ale obezitatii.
'rin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate
cum arfi suc, nectar, sirop, gem, <eleu, dulceturi, peltea, lic4ioruri, diverse bauturi
alcoolice.
6atorita capacitatii mari de dra<onare, catina alba se utilizeaza pentru
consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere
numerosii spini putemici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in
spatiile care necesita protectie )livezi, podgorii, diverse culturi*.
1.2 Răspnd4rea speciei
Ctina alb este un arbust dioic care are g4impi i crete sub form de tuf sau
arbore, fiind 3nt=lnit 3n flora spontan. 3n Europa este mult rsp=ndit 3n rile C:I e+.
9craina, &aza4tan, >eorgia, "zerbaid<an etc, iar la noi 3n zonele subcarpatice din
(oldova, (untenia, ?ltenia, 6obrogea ca si in 6elta 6unarii. 3n zona subcarpatic a
<udeului Buzu, ctina alb are o frecven mai mare dec=t 3n alte zone din Rom=nia.
9nele selecii valoroase au fost luate 3n cultur 3n anii !0, 3nfiin=ndu-se plantaii 3n
<udeele lai, Bacu, 7ulcea, "rge, 5rancea, Buzu etc. "nual, din flora spontan i din
micile plantaii organizate, se recolteaz 1.#00 -1.2001 fructe, cea mai mare parte pentru
e+port 3n >ermania etc.
@a noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din (oldova si
(untenia, incepand din bazinul superior al :iretului pana la ?lt.
In subcarpatii (oldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, 7rotus, 'utna si
(ilcov. 6e asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor 7elea<en si 6ambovita, precum
si in 6elta 6unarii.
In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot asolurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru
consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de dra<onare.
1.3 Particutarităţi biologice i cerintele plantei
Ctina alb se caracterizeaza prin rusticitate i un sistem nadicular trasant foarte
dezvoltat pe care cresc nodoziti sferice cu care fixează azotul în sol. Fiind plant dioic,
plantele femele si mascule sunt distincte, florile femele fiind brun-verzui, unise+uate i
3
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 4/53
se desc4id cu mult 3nainte de apariia frunziuluiA florile mascule, sunt sesile )fr corol*
i reunite 3n - $ ciorc4ini scuri, dispui pe ramurile din anul precedent. Fructul este o
bac oval sau sferic, de -! mm, suculent, de culoare portocalie. @a 3nfiinarea plantaiei
este obligatorie prezena ambelor tipuri de plante, femele i mascule, pentru polenizare i
fecundare 3n raport de ! 8#.
Inmulirea plantelor se face prin dra<oni i butai lemnificai care se fortific 3n
pepinier= timp de 1-# ani. 6e asemenea, ctina se 3nmulete i prin semine, 3ns plantele
astfel obinute se pot folosi numai pentru fondul silvic sau 3n scop decorativ 3ntruc=t
calitatea fructelor este inferioara.
Cerinele plantei faa de temperatura sunt minime. :uport geruri de -2C i
suport arie de D2C. Crete i rodeşte pe orice tip de sol inclusiv nisipuri, terenuri
degradate, 4alde miniere, sraturi etc. 6atorit 3nsuirii de a fi+a azotul atmosferic.
1.! In"iinţarea plantaţiei i te#nologia de cultură
@a 3nfiinarea unei plantaii este necesar s se in seama de caracterul dioic al
plantei care presupune aezarea 3n aceeai parcel a plantelor femele i a plantelor
mascule, 3n raport bine determinat 1 la 2 sau # la !.
6istanele de plantare sunt de ,2 - m 3ntre r=nduri si 1,# - ,2 m pe r=nd, iar
conducerea poate fi ca tuf sau ca pom, 3n care caz se aplatizeaz pe r=nd prin tieri
adecvate. Intrarea pe rod are loc 3ncep=nd din anii #-dup plantare, in perioada optima
obtinandu-se cantitati ce pot depasi #21 4a. 6upa 1!-#0 ani, catina intra in declin, perioada
in care cresterile vegetative sunt mici, productia scade foarte mult, iar plantele incep sa se
usuce total sau partial.
7ierile de fructificare se fac periodic i constau 3n eliminarea ramurilor rupte, 3ndesite
i 3n scurtarea a+ului pentru limitarea 3nalimii.
:pre deosebire de alte specii nu necesită tratamente fitosanitare, fiind o cultură
ecologică.
abelul 1.1
5one "avorabile culturii catinei in Romania
?E 6E C9@79RG F?"R7E
F"5?R"BI@E
?E 6E C9@79RG F"5?R"BI@E
4
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 5/53
6ealurile (unteniei,
(oldovei 5alea r=ului :iret
5alea r=ului Buzu 6elta
6unrii
7oate zonele tarii cu terenuri bine aerisite si
3nsorite.
1.$ Recoltarea% păstrarea i valori"icarea "ructelor
Cufesul fructelor )bace* se face manual sau prin scuturare 3n care caz se folosesc
substane bioregulatoare, c=t mai t=rziu 3ntre #0 septembrie i 1 noiembrie c=nd fructele
au acumulat o cantitate ma+im de substane nutritive, vitamine, sruri minerale, za4aruri
etc.
Fructele se consuma 3n stare proaspt sau prelucrate sub form de sirop, uleiuri,ceaiuri, uscate etc. i se pstreaz p=n 3n ianuarie - februarie.
?peratiunea cea mai dificila este recoltarea. 7ufele dese cu spini lungi si
puternici, fructele mici si aglomerate, prinderea lor puternica de ramuri precum si
pedunculul scurt sunt principalele cauze care ingreuneaza recoltarea.
(omentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de valorificare a
fructelor. Culesul se va efectua in momentul in care fructele a<ung la greutate ma+ima, si
deci sunt acumulate ma<oritatea substantelor active.Calendaristic, culesul se efectueaza din a doua <umatate a lunii august pana la
<umatatea lunii octombrie. 6upa aceasta data, fructele sunt supramaturate, scad in
greutate, se zdrobesc, iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii.
Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa.
Fructele culese manuale sunt curate, iar planta nu este deloc afectata prin taierea
formatiunilor de rod, in sc4imb randamentul este scazut. 9n muncitor poate culege 2-10
;g pe zi. :e mai practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a
fructelor.
:e folosesc si sisteme mai practice de recoltare, care se bazeaza pe folosirea unor
instrumente a<utatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi, cariige, greble, etc. Cu
a<utorul acestor instrumente randamentul creste simtitor, un muncitor a<ungand sa
recolteze 12-1$ ;g pe zi direct din tufa, si #0-## ;g pe zi de pe ramuri detasate.
5
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 6/53
'entru obtinerea de suc de fructe de catina in scopuri industriale, s-a recurs la
instalatii mobile de presare a fructelor direct de pe tufa, precum si instalatii fi+e unde
ramurile cu fructe detasate sunt fragmentate, zdrobite si presate.
6eoarece fructele de catina sunt perisabile, depozitarea lor trebuie sa se faca in
ambala<e mici, iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de ;g. 7rebuie
acordata mare atentie la manipularea, transportul si depozitarea fructelor, mai ales in
faza de maturitate deplina. In stare proaspata ele se pot pastra timp de - saptamani in
depozite frigorifice la temperatura de 0 C.
Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem,
marmelada etc.
1. & Preocupari ale di"eritelor tari in cultura catinei
Catina alba este un arbust fn<ctifer introdus in cultura de circa 0 de ani in Romania, dar
aproape abandonat in ultimii 1$ ani, in timp ce state precum :9" si Canada, desi l-au
descoperit relativ recent, l-au si introdus in programe guvernamentale.
Cercetarile au evidentiat faptul ca fructele de catina, greu de cules si e+trem de
perisabile in stare proaspata, contin o serie de substante bioactive valoroase cu rol important in
reglarea metabolismului uman. :timularea sistemului imunitar are actiune terapeutica si
curativa in prevenirea si tratarea unor multiple afectiuni.
"numite caracteristici biologice si compozitia c4imica a fructelor au facut ca planta sa
prezinte in ultimul timp un interes deosebit, urmarindu-se elaborarea unor te4nologii 4ibride
pentru separarea, concentrarea si purificarea e+tractului de catina, in vederea obtinerii unor
concentrate de principii active cu aplicatii in domeniul alimentar, farmaceutic si cosmetic.
Raspandirea pe un areal apreciabil de mare, cantitatile mari de fructe ce pot fi
recoltate, ca si numeroasele argumente in favoarea folosirii acesteia in cultura, mai ales pentru
fi+area terenurilor degradate si a e+ploatarii terenurilor saraturate, constituie elemente e+trem de
importante in vederea e+ploatarii intensive.Catina este o planta valoroasa si prin faptul ca, spre deosebire de alte plante, poate fi
valorificata in intregime prin fructe, frunze si radacini.
6egislatie
Catina se regaseste in ane+a a ordinului ("'"( nr 2$#00, intitulat Reguli sA
norme tehnice inteme privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul
6
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 7/53
si/sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante
produse si comercializate pe teritoriul Romaniei. :e poate citi on-line la8
HHH.incs.roordinul mapam nr 2$ #00.4tm
HHH.mapam.ro
Infiintarea de plantatii de catina )peste 0,2 4a* fac obiectul finantarii prin programul
:apard, masura ., cu sume intre 10000-200000 Euro.
1.&.1 Sortimentul i descrierea soiurilor in U' si SU(
In Romania
'entru cultura 3n plantaii specializate s-au selecionat biotipuri cu fructe mari, care
au un coninut ridicat 3n vitaminele " i C, care se recolteaz uor, de vigoare mai mic i
cu puini spini pe lstari. 3n prezent, pentru 3nmulire se recomand soiul (oldova
)erpeni*, seleciile "damac4i si !, 6elta 1 si #, (rcineni 1.
-oldova 7 :oi selectionat la I.C.'.'. 'iteti i omologat 3n anul 1%!.
'lanta este viguroas, crete erect i are lstari cu spini lungi, mari. Fructificarea are
loc pe lstari mi<locii i lungi. 3nflorete 3n luna martie, rodete din anul # dup plantare.
'roducia medie pe plant este de ! - 10 ;g, 3nc din anul de la plantare, respectiv 10-
1# t4a. Fructele sunt mari, de 0,20 g, oval cilindrice i culoare porto-calie. Ele se mentin
pe plant timp 3ndelungat, c4iar i peste iarn. Coacerea fructelor are loc la sfaritul lunii
septembrie i 3n luna octombrie.
Selectia *elta 17 :elecie obinut la I.C.6.R 'iteti din plante provenite din
flora spontana a 6eltei. 'lanta este viguroas i prezint formaiuni fructifere scurte i
mi<locii. Inflorete la sfaritul lunii martie, iar producia este de - $ ;gplant.
Fructele sunt foarte mari de 0,2 g 3n medie, rotunde, de culoare portocalie i cu
peduncul lung. Coacerea fructelorare loc3n luna octombrie.
Selectia *elta 7. :elecie obinut la I.C.6.' 'iteti din plante provenite din flora
spontan a 6eltei. 'lanta are vigoare mi<locie, iar lstarii prezint g4impi moi. Infloretela sf=ritul lunii martie i 3nceputul lunii aprilie.
Fructele sunt de mrime mi<locie de 0,0 - 0,0 g, oval - alungite, de culoare
portocalie. Coacerea fructelor are loc 3n luna septembrie.
Serpeni 118 are fructe foarte mari, in medie de 0,2 g, de forma ovala sau
cilindrica, de culoare portocalie desc4is, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung
de - mm, ceea ce usureaza recoltarea manuala. 'lanta este viguroasa, cu cresteri
7
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 8/53
puternice, drepte, de culoare gri desc4is, prevazute cu spini mari, lungi. Este un soi
precoce si foarte productiv, se obtin in medie !-10 ;g de fructeplanta, in primul an de
rod. 6upa <umatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare.
-urgesti 18 are un fruct frumos de marime mi<locie, aproape rotund, de culoare
portocalie, lucios. 7ufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de baza. Cresterile de
1-# ani au culoarea gri desc4is, cu spini rari dar putemici. 'roductia este medie, de -$
;g planta.
-aracineni 18 fructul de marime mi<locie, rotund, de culoare galben intens. 7ufa
este potrivit de viguroasa, nu depaseste 1,! m in inaltime, si are fructele aglomerate,
dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreuneaza recoltarea. Rodeste abundent si
constant !-10 ;gplanta. 9n specific al soiului se datoreaza taliei mici, care permite
plantarea la distante de 1,2 m, cu productie de pana la ## t4a.
*elta 18 de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu
peduncul scurt de # mm. 7ufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si
rigizi. Culoarea ramurilor este gri in primii # ani, cu nuante de maro pe partea umbrita.
Intra pe rod destul de tarziu, si se pot recolta $- ;g planta.
*elta 38 un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunc4i. u
prezinta spini. "re fructe rotunde portocalii, de marime mi<locie spre mica. 'e lemnul
batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe.
In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mi<locii ca
marime.
abelul 1.2
Catina 8 biotipiri% productivitate si perioada de vegetatie
R.
CR7.
:9B:'ECI" BI?7I'9RI '?7E7I"@9@
'R?69C7I5
t4a
'ERI?"6"
6E
5E>E7"7IE1. C"R'"7IC" ogdănesti )%)9 e0tratimpurie
#. Ciumasi # 1!,0 tardiv
. 6ospinesti 1$,#0 e+tratimpurie
. 6elta 'R %,00 mi<locie
2. 6elta $0( 1,0 tardiv
$. 6elta fata spini 1,00 tardiv
. ?niscani 1,00 e+tratimpurie
8
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 9/53
!. :f=ntu >4eorg4e 1#,!0 timpurie
%. :f=ntu >4eorg4e ! #0,#0 tardiv
10. Serpeni 23%99 e0tratimpurie
11. :erbanesti 1 1#,00 timpurie
1#. 5ibratina 1#,#0 e+tratimpurie
In Spania
Hippophae rhamnoides... !spino amarillo, !spino falso "
Jippop4ae r4amnoides K"s;olaKA Jippop4ae r4amnoides KFreisendorf ?rangeKA
Jippop4ae r4amnoides KFrugnaKA Jippop4ae r4amnoides KJergoKA Jippop4ae r4amnoides
KJi;al 6afoKA Jippop4ae r4amnoides KJi;ulKA Jippop4ae r4amnoides KLulietKA Jippop4ae
r4amnoides K@ei;oraKA Jippop4ae r4amnoides K(attKA Jippop4ae r4amnoides K'ollmi+KA
Jippop4ae r4amnoides KRomeoK.
In :ermania
JI''?'J"E. r4amnoides K"s;olaK):*
:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn K"s;olaK):*
JI''?'J"E. r4amnoides K6oranaK)R*
:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn K6oranaK)R*
JI''?'J"E, r4amnoides FruganaK
:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn FruganaK
JI''?'J"E, r4amnoides KJerMoK
:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn JergoKJI''?'J"E. r4amnoides @ei;oraK
:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn @ei;oraK
JI''?'J"E. r4amnoides ?range EnerovK)R* )KJabegoKJ:* :ea buc;t4orn, Female :ea
Buc;t4orn ?range EnergNK)R*
JI''?'J"E, r4amnoides K'ollmi+ 1K
:ea buc;t4om, (ale :ea Buc;t4orn 'ollmi+ 1K
9
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 10/53
JI''?'J"E, r4amnoides 'ollmi+ K
:ea buc;t4om, (ale :ea Buc;t4orn 'ollmi+ K
JI''?'J"E. r4amnoides Ji;ulK :ea buc;t4om, 6Harf :ea Buc;t4om
In ;landa
Cultivaruri de Hippophae rhamnoides:
Fructele catinei albe au culori cuprinse intre galben si rosu. In stare proaspate ele
au de obicei gust acid.
Coacerea fructelor are loc in perioada septembrie - octombrie. Incepand cu anul
al doilea se obtin primele recolte.
In Ce#ia
abelul 1.3
Cultivaruri de Hippophae rhamnoides L. Intalnite in Ce#ia
(ccesioon number (ccesion name
!2<$,99919 "romat )female*
!2<$,99912 Botanices;a<a )female*!2<$,9999, Buc4lovice 1 )female*
!2<$,9999/ Buc4lovice # )male*
!2<$,9999) 6ar &atuni
!2<$,99992 Jergo )female*
!2<$,99993 @eiocora )female*
!2<$,99911 @<ubetelna )female*
!2<$,9999$ ovost "lta<a
!2<$,9999& ?le<ova )female*
!2<$,99991 'ollmi+ )male*
!2<$,99913 7rofimovs;a<a )female*
!2<$,9999! 5itaminova
In SU(
Cultivare varietati8
=6ei>ora? - planta femela o forma cu fructe mari, aceasta planta se gaseste la
10
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 11/53
pepinierele specializate.
=Pollmi0= - aceasta este o selectie mascula folosita la polenizare pentru clonele femele.
? singura planta mascula K'ollmi+K poate poleniza mai mult de $ plante femele.
=Sprite= - acest cultivar mascul neobisnuit se remarca prin densitate, forma compacta
0,$0 m. 'oate fi folosita ca gard viu in localitatile de langa mare.
*iverse tari
"lte cultivare din diverse tari, selectate in principal pentru fructele lor8
=lndianSummer= - este o selectie canadiana recenta )1%%$*, cu rezistenta ridicata la
seceta si ing4et. Continutul in 5itamina C - 1$2 mg 100 g. :electie mascula obtinuta pentru
a poleniza varietatea femela K@ei;oraK. Frunzis abundent de culoare gri-argintiu si flori albe
paniculate. 'rezinta toleranta aproape medie la seceta si este foarte rezistenta.
=I-ovost@ "lta<aK - o selectie femela. (ai putin g4impoasa decat celelalte
cultivaruri, si productiva. Fructele sunt mai putin acide. In special - rezistenta la ing4et.
=;tradnaAa= - este o selectie femela, cu o coacere precoce a fructelor. Rezistenta,
viguroasa.
=Prevos#odnaAa?- este o selectie ruseasca femela, cu fructe care sunt mai bune decat ale
altor cultivaruri.
1.) *omenii de utili+are a catinei
Catina este un arbust fructifer din familia !leagneaceae, care face parte din flora
spontana a Rom=niei, dar a fost introdus si in cultura, una dintre cele mai importante
plantatii din tara gasindu-se in apropiere de Bacau.
Fructele de catina sunt utilizate in industria alimentara% silvicultura% "armacie%
cosmetica. "ceasta utilizare se datoreaza in primul rand continutului bogat in vitamina
C )peste 00-!00 mg 100 g suc proaspat, continut mai mare de # ori fata de cel al
maceselor si de 10 ori fata de cel al citricelor*, precum si in vitaminele ", B1,B#, B$, B%,
E, &, ' si F. 'e langa aceste vitamine, in fructele de catina sunt prezente si multe altesubstante bioactive )circa #00 la numar dupa unele evaluari* cum sunt celulaza, beta-
carotenul )procent superior celui din pulpa de morcov*, microelemente ca ', Ca, (g, &,
Fe, a, proteine cu continut ridicat de aminoacizi esentiali si uleiuri comple+e.
In unma cercetarilor efectuate de specialistii romani asupra catinei albe din flora
spontana si din culturi, in comparatie cu catina din alte tari europene si asiatice, s-a
evidentiat un continut foarte ridicat de principii active necesare organismului. In afara de
11
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 12/53
fructe, de la catina se folosesc semintele, frunzele si scoara - care contin numeroase
principii active.
1.7.1 Dupa folosinta sub diverse forme:
- pulbere de catina uscata - se obtine din fructe uscate de catina, care se macina cat mai
fin. 'astrarea este indicata in borcane de sticla pentru a nu pierde fractia uleioasa. Este
utilizata pentru intarirea sistemului imunitar.
- macerat de catina uscata in apa la temperatura camerei - cu adaos de miere lic4ida este
un produs energizant usor de asimilat, cu actiune de stimulare a poftei de mancare,
combatere a asteniei, evitare a avitaminozeiA
- sirop si nectar de catina - in general cu adaos de miere, pentru a combate gustul
astringent, au efecte energizante si maresc rezistenta organismului la efort, fiind utile si
in tratarea cazurilor de alcoolism, anemii, astenii, stress, gingivite.
"sociate cu o alimentatie lactovegetariana, au un efect regenerant si deto+ifiant
foarte putemic, fiind indicate in boli ale sistemului respirator )bronsita cronica, astm,
infectii respiratorii ale persoanelor care lucreaza in mediu to+ic, stari depresive, infecii
virale )4erpes, 4epatit ", B, JI5*.
- ulei de cat4na - valoarea de baz a ctinii. 9leiul de ctin are o consisten
dens.
de culoare oran< aprins, cu gust i miros specific. 9leiul de ctin alb, obinut din
pulpele
fructelor - preparat univesal cu un coninut mrit de vitamine i lecuitor. 'entru
obinerea 1
;g de ulei trebuie de prelucrat #2 ;g de fructe. 6ar cel mai preuit ulei este acela, obinut
din
seminele de ctin )de culoare galben*. Efectul lecuitor al uleiului se datoreaz
substanelor biologic-active, care se conin 3n el8 carotinoide, tocoferoli. acizi grai ifitosterini, fosfolipide, vitaminele ", C, &, ' i vitaminele grupei B i altele.
6upa uleiul de palmier, este al doilea ca bogatie in vitamina E si este folosit in
scop profilactic pentru incetinirea proceselor de imbatranire si pentru prevenirea
aparitiei canceruiui, precum si ca tonic general in situatii de stres, cu rol
imunomodulator.
12
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 13/53
'entru uz intern, uleiul de catina se utilizeaza ca ad<uvant in tratamentul unor
afectiuni cardiovasculare, datorita protectiei coronariene pe care o asigura, precum si in
afectiuni ale aparatului digestiv. "re activitate deosebita in 4epatitele cronice, afectiuni
urogenitale, afectiuni neurologice si psi4ice. In literatura de specialitate se evidentiaza
activitatea antianemica si rolul e+ceptional in stagnarea si regresul diverselor afectiuni
oculare )4emeralopie, prezbitism, c4eratomalacie, miopie, astigmatism, 4ipermetropie,
glaucom, cataracta* datorita continutului mare in beta-caroten.
'entru uz e+tem, se foloseste in afectiuni dermatologice )psoriazis*, afectiuni
?R@ cu componenta atopica si inflamatorie, in tratamentul local al eczemelor, arsurilor
termice si c4imice, degeraturilor, alergodermiilor, ranilor cu vindecare lenta. Este
singurul produs natural recunoscut pentru activitatea de protectie impotriva radiatiilor
solare sau de alta natura.
- concentrate in principii active se utilizeaza cu rezultate spectaculoase in geriatrie,
tratarea depresiilor, a bolii 'ar;inson, a tumorilor, adenoamelor si leucemiei.
- unguente de u+ cosmetic pe baza de ulei de catina, respectiv creme antirid si nutritive,
geluri si lotiuni de protectie si intretinere, cu actiune revitalizanta si 4idratanta pentru ten.
1.7.2 Dupa industria in care este folosita:
O In industria alimentara
'rin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate
cum arfi suc, nectar, sirop, gem, <eleu, dulceturi, peltea, lic4ioruri, diverse bauturi
alcoolice.
'rodusele obtinute din catina )ceai de fructe, frunze sau scoarta, sirop sau ulei*
constituie complemente alimentare care a<uta organismul sa-si regleze functiile si sa aiba
o imunitate ridicata.
Ctina i semifabricatele ei se folosesc pentru obinerea diferitor produse alimentare. @a
ele se refer diferite tipuri de picot, biscuii, 3ng4eat, creme, magiun i pastile, sufleu, <eleu i altele. 6e asemenea, din sucul stabilizat de ctin se obin diferite buturi - de
mere, de mere cu morcov, cu afin i miere i diferite combinaii ale sucurilor de fructe i
legume cu sucul de ctin.
6e asemenea, din ctin se produc diferite tipuri de buturi alcoolice i
nealcoolice -lic4ior, rac4iu, balsam, vin i cocteiluri alcoolice, concentrate. 6iferite
13
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 14/53
gustri - ctin cu dovleac i mereA cu 4rean, mere i morcov i altele. 6iferite tipuri de
paste, budinci, paine, plcinte i alte tipuri de produse.
Este recomandata utilizarea fructelor de catina cat mai aproape de starea lor
naturala, ca atare sau sub forma de e+tracte care sa cuprinda totalitatea principiilor
active. 6eci se recomanda mai putin ceaiurile si mai degraba e+tractele uleioase de
catina, deoarece e+tractele apoase obtinute la temperatura ridicata contin doar
substantele 4idrosolubile, fiind e+cluse vitaminele liposolubile )", B, E, &* care se
pierd. 6in aceste motive se prefera maceratele la rece.
6oamna icole-@ivia "tudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a
9niversitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria
'roduselor "limentare a creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc
pe baza de catina alba, imbogatit cu e+tracte de plante aromate si medicinale. "cest suc
este un biostimulator, fiind bogat in vitaminele ", C, E, F, bioflavonoide, licopine
)coloranti naturali*, cu o actiune marcant antio+idanta, acizi organici, minerale, intre
care salutara este prezenta seleniului din catina )unul dintre cei mai puternici
antio+idanti*. 'entru aceasta creatie, autoarea a primit (edalia de argint la :alonul
intemational de inventii, produse si te4nologii noi - E9RE&" - Bru+elles, #000 si
(edalia de argint la :alonul intemational de inventii, >eneva, #00#.
O In industria "armaceutica
Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antic4itate. In C4ina
de e+emplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. 'e
continentul european, e+ista insemnari privind importanta catinei ramase de la 6ioscorid
si 7eop4ast.
In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse8 ceaiuri din fructe, muguri,
frunze si c4iar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. "cesta din urma este si cel mai
valoros din punct de vedere medical.9leiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum8 ulcerul gastric
si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice,
circulatorii, 4epatice. "re o actiune reconfortanta, c4iar cu efecte usor narcotice. 6e
asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. :e utilizeaza si in
geriatrie cu rezultate spectaculoase.
14
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 15/53
Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, 4ipertensiunea
arteriala si gingivitele.
'rin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente
e+traordinare pentru tratarea8 depresiilor, bolii 'ar;inson, tumorilor, adenoamelor si
leucemiei.
(ugurii de catina au efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator
si in4iba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii.
In anul 1%%%, la al 1#-lea :alon international de inventii, te4nici si produse noi,
>eneva, domnul (oraru lonut, de la "sociatia :tiinta si 5iata obtine medalia de bronz
pentru mai multe preparate medicinale, printre care 5ita->ins - capsule conin=nd
rdcin de ginseng rou, de Jippop4ae r4amnoides i de mce cu o aciune
vitaminizant, antio+idant, stimulant i tonic :C, creterea capacitii de efort fizic
i intelectual al organismuiui.
B In industria cosmetica
'ulpa fructului de catina este foarte bogata in diferiti agenti antio+idanti, ce au
un efect benefic asupra epidermei. Industria cosmetica este foarte interesata de acesti
agenti antio+idanti, de vitaminele si flavonide ce se gasesc in fructul de catina.
<ig. 1.1 Continutul in di"eriti aci+i si "lavone la data recoltarii la catina /!/ de
origine alpina
(ediplant )Centrul de cercetare pentru plante medicinale aromatice* a studiat diferite
varietati de catina alba pentru a le selecta pe cele mai valoroase pentru industria
cosmetica. 6iferente considerabile referitoare la compozitia fructului de catina au fost
15
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 16/53
observate intre varietatile de origine alpina si cele de origine orientala. Cele de origine
alpina, sunt bogate in agenti antio+idanti si au fost recomandate pentru folosirea lor in
industria cosmetica. :tudiind maturarea fructele acestor varietati, continutul in vitamina
C )mg100g de e+tract* este ma+im c4iar de la inceputul colorarii fructelor, pe parcursul
maturarii scazand dupa cum se observa si in graficul de mai sus. 6in contra, continutul
in flavonide )mg100g de e+tract* si acizi organici )gl* ramane stabil pe toata perioada
de maturare a fructelor.
B In silvicultura
Cercetarile efectuate pe plan international 3n cadrul Institutului Intemational
pentru Cercetarea si 5alorificarea Catinei )ICR7:* - C4ina au stabilit si valoarea
ecologica a catinei asupra mediului, incluz=nd conservarea apei 3n sol, 3mbogatirea
acestuia cu azot organic prin capacitatea plantei de a recicla azotul din atmosfera,
conservarea solurilor, controlul desertificarii, reabilitarea terenurilor degradate ca
urmare a activitatilor industriale .
'roiecte aflate 3n prezent 3n derulare 3n lume8
■ Re3mpadurirea unor suprafete forestiere e+ploatate la ma+im 3n C4ina, India,
Canada, :tatele 9nite ale "mericiiA
■ Reabilitarea terenurilor din carierele miniere desc4ise si a unor zone industriale
dezafectate din 'oloniaA
■ Reabilitarea unor 4abitate distruse prin diferite activitati industriale si agricole 3n
C4ina, Canada, >ermania, Rusia, 'a;istan, (ongolia.
Cel mai elocvent e+emplu este cel al 'latoului @oess )din ordul C4inei*, un
semidesert cu un climat semi-arid, acoperit cu foarte putina vegetatie )specifica de desert*
cu evidente semne de degradare, care a fost inclus 3ntr-un program special de
re3mpadurire cu catina. :uprafata totala a plantatiei este de apro+imativ 0.000 ;m#,
din care au fost acoperiti cu catina cca $.000 ;m#."cest plan a pus 3n evidenta, dupa 2 ani de la 3nceperea proiectului, urmatoarele
aspecte8 refacerea vegetatiei de la / la /, reducerea degradarii solului de la %0/ la
$0/. 6e asemenea, 3n zonele acoperite de catina au aparut fazanii, iepurii, vulpile,
precum si alte $0 de specii de pasari, care 3n prezent depind nimai de 4abitatul creat.
16
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 17/53
6in punct de vedere social si economic zona cunoaste o dezvoltare economica
impresionanta, prin implicarea pozitiva a populatiei 3n sustinerea programului, preluarea
culturilor si e+ploatarea lor 3n sistem prote<at.
6irectiile urmarite 3n diversele programe de cercetare din tarile membre ale
"sociatiei Internationale ale Catinei, 3n folosirea acesteia sunt8
• 5alorificarea potentialului nutritiv si terapeuticA
• 9mplerea golurilor forestiere, datorate taierilor intensive cu un arbore cu
crestere rapida, cu lemn foarte valoros, care poate fi folosit drept
combustibil, av=nd potential caloric foarte ridicatA
• :toparea desertificarii 3n zonele supuse acestui procesA
• Refacerea terenurilor agricole degradateA
6atorita capacitatii mari de dra<onare, catina alba se utilizeaza pentru
consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere
numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in
spatiile care necesita protectie )livezi, podgorii, diverse culturi*.
• Refacerea terenurilor improprii agriculturii, scoase din uzul unor zone
industrialeA
• Refacerea unor 4abitate, mai ales 3n zonele care au avut de suferit datorita
activitatilor umane sau a unor calamitati naturaleA
• Cultura alternativa.
E+perimental, pe o suprafata de #.200 mp s-a 3nfiintat o cultura de catina cu puieti
din zonele 7=rgoviste si C=mpul lui eag. 7ipurile de soluri pe care s-a efectuat
e+perimentul au fost soluri argiloase, grele, cu te+tura de tip 5I, terenuri usoare cu soluri
nisipoase cu te+tura de tip 5 si terenuri mediare, soluri luto-nisipoase, av=nd te+tura de
tip I5. 'lantarea s-a facut la intervale de #,2 m 3ntre r=nduri si 3ntre arbusti, iar acest
interval a fost =nierbat cu graminee salbatice. >ramineele au fost cosite de # ori pesezon.
:-a constatat ca o astfel de plantatie se comporta ca un regulator 4idrologic
natural. :istemul radicular al arbustului formeaza o 3mpletitura 3n primii #0-#2 m la
suprafata solului, care este amplificata de sistemul radicular al ierburilor perene.
Covorul ierbos are 3n plus o suprafata foliara e+trem de bogata, ce compenseaza
suprafata foliara redusa a arbustilor de catina. :uprafata foliara este aceea care
17
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 18/53
intercepteaza si atenueaza loviturile picaturilor de ploaie, care nu mai cad astfel direct pe
sol distrug=nd agregatele structurale ale acestuia si obtur=nd porozitatea, deci micsor=nd
capacitatea de infiltrare a apei de teren. 'icaturile de ploaie preluate de suprafata foliara
se vor infiltra pe l=nga plante si masa de radacini a ierburilor care functioneaza ca niste
drene naturale si vor patrunde 3n ad=ncime.aliment=nd profilul solului cu apa pe care o
pastreaza p=na 3n perioadele de seceta sau o elibereaza treptat.
:istemul radicular fasciculat al gramineelor salbatice perene e+ercita o presiune
puternica asupra particulelor de sol, contribuind la formarea structurii granulare, marind
porozitatea si totodata activitatea biologica a acestuia.
E+perimentul a demonstrat modificari semnificative ale solului, 3ncep=nd c4iar
din anul # de la plantare.
1., -etode de obtinere a uleiului de catina
Uleiul de cătină #leum Hippopheae" se obine at3t din pulpa fructelor, c3t i din
s3mburi. E+tragerea uleiului de ctin se realizeaza prin # metode de baz - La caldP i
Qla receP.
(etoda la cald const 3n e+tragerea uleiului prin procedeul 3nclzirii din
materialul mrunit p3n la temperatura !0-100C. 6e asemenea, uleiul se folosete,
3ndeosebi, 3n scopuri alimentare i te4nice.
(etoda de e+tragere a uleiului la rece se realizeaza fr 3nclzire. 3n particular,
din fructe se stoarce sucul i se limpezete 3n loc rece. 9leiul 3n timpul limpezirii se
ridic la suprafa i apoi se str3nge. 9leiul obinut prin aa procedeu este cel mai
calitativ. 7escovina rmas dup stoarcerea sucului adugtor se mrunete, se acoper
cu ulei vegetal )de floarea soarelui, de msline*, se las i se separ prin presare. "cest
ulei este mai desc4is la culoare i nu se ridica la calitatea celui obtinut prin metoda la
rece.
E+ist i alte metode de obinere a uleiului de ctin. "stfel, fructele coapte dectin se trec prin sit. :eminele 3mpreun cu coa<a rmas se usuc i se pstreaz
separat. (asa obinut la presare se 3nclzete p3n la !0-%0C, se toarn 3n bnci de
sticl i se 3nc4ide ermetic. 3n procesul de pstrare )#- luni* masa obinut la presare se
separ 3n dou straturi. :tratul de sus care conine #2/ ulei se separ atent i se toarn 3n
crati de email, se adaug seminele i coa<a, obinute la trecerea prin sit a ctinii.
9leiul de floarea-soarelui )0,2 I la 1 ;g de past de ctin* se fierbe i se toam fierbinte
18
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 19/53
3n pasta cu coa<. (asa obinut se pune 3n cuptorul de copt, agitind se topesc la
temperatura de $0-0C 3n timp de # zile. "ceasta procedur se poate realiza pe baia de
ap. @a 3nclzire uleiul de ctin se e+trage cu a<utorul uleiului de floarea-soarelui. 'este
# zile uleiul se filtreaz prin scule de tifon, care se suspendeaz pentru scurgerea
uleiului.
9leiul trebuie pstrat 3n tar de sticl astupat 3n loc rece i la 3ntuneric nu mai
mult de 1,2 ani.
'entru administrarea interioar uleiul de ctin este interzis 3n cazul proceselor
inflamatoare 3n vizica biliar, ficat, pancreas, cat si in cazul liteazei biliare.
1.,.1e#nici si te#nologii moderne pentru uscarea catinei albe
Ctina alb uscat prezint un produs de valoare datorit gamei largi de
substane nutritive utile corpului uman pe care le posed. Cele mai utile pentru uscare se
consider fructele de ctin cu pulpa dens, suculent )masa mai mare de 0, gr.buc*.
'entru uscare se folosete soiul de ctin alb )Jippop4ae r4amnoides*.
7e4nologia producerii uleiului din ctina alb presupune o totalitate de operaii
te4nologice, i anume8 depozitarea ctinii albe la 3ntreprindere, transportarea i
inspecia, splarea, blanarea, separarea pulpei de semine, uscarea seminelor, zdrobirea-
mcinarea, presarea.
Calitatea produsului finit i gradul de e+tragere a uleiului din ctin sunt
influienate 3ntr-o oarecare msur de corectitudinea 3ndeplinirii fiecrei operaii 3n
parte, dar aportul decisiv, totui 3l are metoda de uscare aleas i respectarea
parametrilor optimi ai acesteia.
Fructele de ctin alb se usuc prin metoda natural )4eleo cu aer* i artificial
)prin convecie*.
(etoda de uscare se alege 3n funcie de mai muli factori8
1. "mplasarea geografic a punctelor de colectare i de uscare a fructelorA#. 7emperatura medie lunar 3n perioada de uscareA
. 6urata medie de timp cu soare peparcursul zileiA
. 'rezena resurselor energetice i odul de conectare la eleA
2. 'rezena suprafeelor de depozitare a materiei primeA
$. 5olumul de materie primA
. Cerinele fa de calitatea ctinii albe uscateA
19
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 20/53
1.,.1.1 Uscarea naturala
Cea mai rsp=ndit metod de uscare a ctinii albe este cea natural. Ea este
caracteristic gospodriilor fermiere individuale amplasate 3n raioanele cu condiii
climaterice temperate. "cestea sunt (oldova, 9craina, Rusia, C4ina, (ongolia.
O Uscarea #eleo la aer
9scarea 4eleo la aer a fructelor de ctin se realizeaz ca consecint a
interactiunii fructelor cu flu+ul de aer din atmosfer. Ea se petrece pe plase metalice sau
din lemn )loznie* 3n 3ncperi ventilate, sau pe suprafee desc4ise umbrite. Ca regul
suprafeele desc4ise sunt betonate sau formate din talere de lemn. ?urata de uscare 3n
astfel de usctorii constituie de la i p=n la #0 de zile.
"ceste suprafee, ca regul se monteaz 3n apropierea livezilor de ctin, ceea ce
reduce la ma+im pierderile materiei prime i durata la transportare i 3n deprtare de la
drumuri pentru a evita poluarea produciei. 7ot aici, l=ng aceste suprafee, se rezerveaz
loc cu acoperi pentru sortarea i prelucrarea fructelor 3nainte de uscare.
:ortarea are loc pe transportoare sau mese de sortat. 'entru a asigura condii
normale de lucru vieza transpororului se admite nu mai mare de 0,02 ms. Cu scopul
accelerrii procesului de uscare dup sortare fructele de ctin alb sunt prelucrate cu
soluie fierbinte de sod caustic de concentraia 0,2 / pe parcursul a 12-0 secunde
p=n c=nd pe pericarp apar fisuri 3n form de plas subire. 3n continuare fructele se spal
cu ap curat rece, se plaseaz pe talere i se 3ndreapt la uscare.
'e parcursul uscrii 4eleo la aer fructele sunt spuse aciunii razelor solare, ceea
ce se reflect negativ asupra calitii produsului uscat, de aceea se recomand de a
realiza uscarea 3n umbr. 9scarea la umbr este 3ndelungat i provoac pierderi de
materie prim, necesit suprafee considerabile, este dependent de condiiile climaterice
i sunt greu de respectat condiiile de igien.
:c4imbul de cldur 3n usctoriile 4eleo la aer poate fi realizat cu cureni naturalide aer sau prin convecie forat, ambele fiind dependente de construcia 3ncperii
usctorului.
O Uscarea #eleo
9na din modalitatile de uscare a fructelor 3n condiiile gospodriilor individuale
i de fermieri este folosirea energiei radiante a soarelui. "ceste usctorii permit 3ntr-o
oarecare msur de a 3nltura unele lacune ale usctiriilor 4eleo la aer. 6urada de uscare
20
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 21/53
se reduce de - 2 ori 3n comparaie cu cea 4eleo la aer, produsele sunt prote<ate de
insecte, praf, umiditate, etc, mai eficient se pstreaz substanele nutritive din fructe. 3n
afar de acesta, uscarea fructelor 3n usctorii 4eleo posed un ir de avanta<e economice
deoarece se folosete o surs ieftin de energie. $scarea cătinii al%e prin metoda heleo
ca regulă se efectuează numai pentru extragerea ulterioară a uleiului.
In usctoriile 4eleo boabele de ctin alb se plaseaz 3n dulapuri de uscate, 3n
care se ve4iculeaz aerul 3nclzit )$0-0C* preventiv 3n sistemul 4eleo de 3nclzire a
aerului.
Instalaia tip camer este constituit din sistemul 4eleo cu cazane de 3nclzire a
aerului amplasate 3n dou r=nduri paralele. 3ntre r=nduri se afl conducta central a
aerului care se conecteaz la aceste cazane. Captul opus al conductei este unit cu
camera de uscare. "erul 3nclzit 3n 3n cazane de ve4iculeaz cu a<utorul ventilatorului
centrifugal prin conducte 3n camera de uscare. :uprafaa sumar de absorbie a razelor
solare este de 1#0 m#.
'entru reducerea consumului de energie cauzat de prezena ventilatorului 3n reeaua de
ve4iculare a aerului cald 3n unele instalaii se folosete tira<ul artificial. 3n acest caz
3nclzitoarele 4eleo de aer sunt proiectate 3n form de o cutie monobloc, cptueala
superioar a creia este confecionat dintr-un material transparent pentru razele solare,
iar ce inferioar din material absorbant. Cutia se afl sub un ung4i oarecare fa de
orizont, astfel 3nct 3nuntru s se creeze presiune termic care ve4iculeaz aerul de la
straturile inferioare ctre cele superioare i mai apoi 3n camera de uscare.
9nul din elementele cele mai importante a usctorului 4eleo cu camer este
3nclzitorul de aer )cazanul*. 6e alegerea corect a cazanului depinde eficiena func
ionrii 3ntregii instalaii. Cele mai eficiente sunt cazanele cu suprafaa de absorbie a
energiei razelor solare gofrat cu perforaii. 'entru ele coeficientul de acumulare a
clduri de la soare este mult mai mare de c=t a celor cu suprafaa neted. "ceasta sedatoreaz 3n primul r=nd gradului 3nalt de turbulen a aerului care trece prin suprafaa
perforat i 3n al doilea r=nd temperaturii mai 3nalte a cazanului. Ca rezultat randamentul
acestor cazane crete cu #0 -0/ 3n comparaie cu cele cu suprafaa plat.
9sctoriile cu camer ca regul se utilizeaz 3n perioada cald a anului, de aceea,
3n calitate de material transparent se utilizeaz un strat sau mai multe de stic sau
pelicul polimer. 3n calitate de camer de uscare )de lucru* pot fi folosite toate
21
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 22/53
instalaiile de uscare industriale, dar fr elementele de 3nclzire cu conbustibil sau
electricitate.
'roductivitatea instalaiilor de acest tip constituie 0,$ - 1,# ;g de produs finit 3n
# ore1 m# de suprafa, deci apro+imativ de # mai mare ca la cele pe suprafee
desc4ise .
In instalaţiile de uscare la soare i cu radiaţie DI.U.S.R.E sc4imbul de cldur
radiant prevaleaz asupra celui prin convecie, adic 4elioinstalaia i dulapul de uscare
se combin 3ntr-un agregat, i produsul se supune aciunii nemi<locite a razelor.
Cea mai simpl I.9.:.R. cu ventilare natural sau forat poate servi aa numita
Plad fierbinteP, care prezint o ram de lemn, fundul creia este format din sc=nduri.
Rama de sus se 3nc4ide cu un r=nd de sticl. @ada 3n partea de sus i de <os are orificii,
necesare pentru organizarea tira<ului de aer, de asemenea are i ui pentru 3ncrcarea-
descrcarea platourilor.
'entru intensificarea procesului de uscare a fructelor 3n I.9.:.R. s-a demonstrat
raionalitatea amplasrii suprafeei absorbante de raze sub un ung4i de #2-0 fa de
orizont. ? asemenea amplasare a suprafeei absorbante de raze creeaz condiiile
apariiei presiunii termice, care 3mbuntesc caracteristidle aerodinamice a I.9.:.R.
In scopul folosirii mai eficiente a energiei razelor solare, se propune ca
platourile cu produs s se plaseze 3n interiorul I.9.:.R., paralel suprafeelor de absorbie
a razelor.
I.9.:.R. e+perimental de tip PcaruselP pentru uscarea fructelor i legumelor const
dintr-o camer cu volumul #2 m. :uprafaa transparent a usctoriei este 3ndreptat spre
sud cu un ung4i de 3nclinare fa de orizont de 0. 3n interiorul usctoriei este amplasat
un carusel, care prezint o carcas metalic rotitoare cu dou trepte i care dispune de
platouri de aluminiu.
? astfel de instalaie permite creerea unor condiii favorabile pentru uscareauniform a produsului, deoarece el trece periodic prin zone uniforme de influen ale
c=mpului termic din dulapul de uscare.
Cercetrile au demonstrat, c durata de uscare 3n regim de carusel, 3n comparaie
cu cel cu camer radiant, se reduce pentru diferite produse de 1,2 ori.
In instalaiile de uscare la soare cu radiaie produsul este neaprat influenat de
radiaia solar i cldur, necesar pentru 3nclzirea materialului i evaporarea umiditii,
22
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 23/53
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 24/53
'rocesului de uscare a fructelor i legumelor i s-a acordat o mare atenie.
(odelele de uscare s-au perfecionat permanent. 3n calitate de criteriu de baz la
perfecionare, de regul, s-a folosit durata procesului 3n prezena indicatoriior calitativi
favorabili.
? sc4imbare at=t calitativ c=t i cantitativ 3n acest domeniu a fost obinut
dup 3nceperea aplicrii diferitor metode de uscare artificial.
Cea mai mare rsp=ndire pentru uscarea ctinii albe a avut-o uscarea cu gaze
calde )uscarea convectiv*, deoarece folosirea gazului cald 3n calitate de agent de uscare,
care 3n acelai timp servete i ca purttor de cldur, i ca absorbant de umiditate,
determin construcia simpl a usctoriilor convective. 3ntrebrilor de cercetare i
perfecionare al procesului de aport de energie convectiv de uscare a fructelor sunt
consacrate multe lucr=ri at=t 3n rile C.:.I., c=t i 3n str=intate.
0 mare atenie 3n ultimul timp se acord utilizrii metodelor electrofizice de aport
de energie, astfel ca razele infraroii, c=mpurile electro-magnetice de frecven 3nalt i
combinarea lor cu metoda prin convecie.
O Uscarea prin convecţie
@a uscarea prin convecie deplasarea cldurii se 3nfptuiete cu gaze 3nclzite.
Reieind din sursele bibliografice, metodele te4nice de realizare a uscrii prin convecie
coincid cu uscarea 3n strat dens i c=ntrit.
9scarea ctinii albe 3n strat dens 3n condiii de producere, conform clasificrii
dup ". :.>4inzburg se 3nfptuiete 3n usctorii tip tunel cu conveier i cu camere.
Calitatea fructelor uscate 3n aceste usc=torii 3n ma<oritatea cazurilor este determinat de
3nlimea stratului de produs 3n celula lucrtoare. )3nlimea stratului se caracterizeaz
prin cantitatea fructelor de ctin alb i a feliilor aparte, care au o grosime determinat,
amplasate una de alta.*
3n unele cazuri pentru aprecierea mrimii stratului de fructe se folosetecoeficientul de presiune pe suprafaa de lucru.
'entru stratul dens acest coeficient este de 1!,2 ;gm#, iar pentru cel de erupie
-120 ;gm#. "supra procesului de uscare a fructelor influeneaz considerabil i indicii
morfologici cum sunt8 masa substanei uscate, volumul, raportul dintre pulp i s=mbure,
culoarea i alii.
24
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 25/53
" fost studiat cinetica procesului de uscare a ctinii albe cu aer fierbinte 3n
dependen de indicii morfologici.
In afar de grosimea stratului supus uscrii, asupra procesului de uscare
influeneaz de asemenea i viteza agentului de uscare, temperatura lui iniial i final.
"nalitic aceast influen este foarte greu de determinat, de aceea se folosesc metode
e+perimentale. 'e l=ng aceasta, de regul, se determin sc4imbrile psi4rometrice ale
umiditii 3n produsul prelucrat.
"ceast metod posed un ir de erori, legate de greutile determinrii
temperaturii veritabile ale termometrului umed )neuniformitatea umiditii,
impurificarea suprafeelor umede cu praf, cu bacterii i alte substane*. 6e aceea, de 6.
(. @evin a fost propus corelaia, dup care pentru calculele inginereti parametrii
aerului prelucrat se determin dup diferena temperaturilor agentului termic proaspt i
prelucrat.
9scarea 3n strat dens, 3n cazul 3ndesirii fructelor una cu alta, 3nrutete puin
condiiile petrecerii procesului, astfel 3nc=t 3n punctele de contact dintre ele scade
regimul gazodinamic de filtrare prin acest strat. 6e aceea procesul de uscare a ctinii
albe 3n condiiile de polistrat se petrece 3n usctorii, 3n care e+ist posibilitatea de a crea
3nlimea necesar a flu+ului gazodinamic al filtrrii gazului, ce permite 3nlturarea
rezistenei de contact 3ntre straturi.
'entru uscarea fructelor 3n flu+ de aer, 3n statele C:I se folosesc usctoriile 7-
&C&-%0, 7-&C&-2, 7-&C&-0, 7-&C&-12 deosebindu-se prin suprafeile benzilor
lucrtoare )respectiv de %0, 2, 0 i 12 m#*.
9sctoria 7-&C&-%0 este construit 3n form de carcas, 3n interiorul creia
sunt amplasate 2 conveiere suprapuse, 3n care funcia de estur circulant o
3ndeplinete o reea ino+idabil. Conveierele se deplaseaz contrasens. 'entru o
rostogolire mai eficient a produsului de pe o band pe alta, a+ele tambururilor detransmitere i de tensionare ale tuturor conveierelor, sunt deplasate una relativ de alta.
3ntre benzi sunt amplasate calorifere. Carcasa usctoriei const dintr-o parte cu panouri
detaabile, iar din alt parte - cu uie matalice, interiorul crora este umplut cu material
izolator. Instalaia principal a dispozitivului de acionare 3n usctorii permite msurarea
separat a vitezelor benzilor conveierelor8 a II i a I5 - de la un mecanism, I, III i 5-de
la alt mecanism. 5iteza de micare a benzilor se regleaz fr oprirea mecanismului.
25
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 26/53
'entru 3ntreinerea regimului de temperatur indicat 3n toate zonele, sunt
instaurate sisteme automatizate.
9sctoriile 7-&C&-2 i 7-&C&-0 nu se deosebesc de 7-&C&-%0 prin
construcie, dar au o productivitate mai mic i se pot folosi 3n condiii de gospodrii
particulare.
7oate usctoriile de tip conveier e+puse anterior, sunt lipsite de zonele de rcire
artificial, ceea ce duce la 3nrutirea condiiilor de realizare de mai departe a
procesului finit.
9sctoria predestinat pentru uscarea fructelor i legumelor este 3nzestrat cu
instalaie de generare a frigului i folosirea lui pentru rcirea produsului uscat.
In rile de 5est, pentru uscarea produselor vegetale se folosete o gam larg de
usctorii de tip conveier.
Compania P Jans Binder (as4inenfabricP )>ermania* produce usctorii cu 2 benzi
JB( pentru uscarea legumelor i fructelor. "gentul de uscare se 3nclzete 3n instalaie special,
unde se arde combustibil lic4id sau gaz. 3n dependen de regimul de uscare, cantitatea de aer
ce a<unge pe band se regleaz. "erul preluat se elimin prin partea de sus a usctoriei prin
intermediul ventilatorului centrifugal. 5iteza benzilor se regleaz cu a<utorul unui variator lent.
'roductivitatea acestei usctorii poate varia de la ,2 tone p=n la 2 tone de materie 3n # ore,
durata de uscare de la 1,2 p=n la % ore.
In Frana se propun diferite variante de usctorii de tip conveier, destinate pentru
uscarea fructelor. "stfel, :over lacMues ):oc. Industrielle (abor* descrie usctoria cu band 3n
nivele. ? deosebit importan pentru astfel de usctorii este prezena sistemului de ventilare
natural, 3n care flu+urile de gaze 3i mresc viteza cu a<utorul unor ventilatoare a+iale. Cu
scopul de a reduce suprafeele de lucru este e+pus usctoria cu band 3n $ nivele cu utilizarea
regimului oscilant de convecie pe toat lungimea fiecrui conveier. "cest lucru se realizeaz
datorit amplasrii mecanismului de 3nclzire sub banda lucrtoare a conveierului.Compania francez P:ermatecP produce conveiere cu 2 benzi 3n baz de aburi pentru
uscarea fructelor i legumelor. :pre deosebire de alte usctorii de tip conveier, benzile acestor
usctorii se compun din plci ino+idabile cu diametrul seciunii 1,21 mm amplasate 3n r=nduri
3nclinate. 5ariatorul de vitez permite de a s4imba viteza de la 0, p=n la 1,2 mmin. Curirea
benzilor de reziduurile lipicioase se efectueaz cu a<utorul periilor de nailon.
26
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 27/53
Sn 9ngaria se e+ploateaz cu succes usctorii de tip conveier cu abur, 3n 2 nivele
P:amum-2P. "ceast instalaie se deosebete de celelalte prin aceea c, ventilatoarele pentru
predarea aerului 3n usctorii, sunt instalate 3n partea superioar a usctoriei i se pun 3n funciune
de motorul electric care totodat rotete ventilatorul i elimin aerul prelucrat.
(erit atenie deasemenea i usctoria de tip conveier 3n 2 nivele din Rom=nia. ?
caracteristic deosebit a lui const 3n ceea c procesului uscrii sunt supuse fructele de diferite
caliti i calibrarea lor prealabil.
Sn prezent, in (oldova este elaborat instalaia de uscare cu # dulapuri de tip '-
&C&, care poate fi folosit pentru uscarea fructelor. 'roductivitatea instalaiei - #000 ;gg de
umezeal eliminat.
'entru uscarea fructelor de ctin alb 3n condiii de monostrat se folosesc usctorii de
tip tunel. 6e regul, cu acestea sunt ec4ipate comple+ele i fabricile de uscare. Ele sunt simple
3n construcie i sigure 3n e+ploatare. 3n usctoria-tunel se usuc de obicei fructele cu
coa< ginga )prune, mere, caise, piersici*.
@a 3ntreprinderile din (oldova, 3n prezent sunt instalate usctorii ale unei
companii iugoslave i a rilor fostei 9R::. 7oate aceste usctorii sunt identice dup
instalare. 6eosebirea de baz const 3n sistemul de aport de aer. "stfel 3n usctoriile
iogoslave 3n calitate de agent al uscrii se folosete amestecul de aer cu produsele arderii
combustibilului lic4id sau gazos, dar 3n cele ale fostei 9R:: - aer curat 3nclzit.
? rsp=ndire mai larg 3n rile fostei C:I l-a avut usctoria tunel rusesc
)(oldova*.
6up construcia i organizarea procesului de uscare a fructelor, 3i corespunde
instalaia de uscare de tip tunel din Frana. Canalul de lucru al usctoriei are # zone8
rcire i uscare. "cest lucru o deosebete de altele prin faptul, c permite micorarea
c4eltuielilor pentru prelucrarea produsului finit.
7rebuie menionat, c folosirea amestecului de gaze de ardere 3n usctoria de tipdeci i economia de cldur nu e+clude posibilitatea apariiei substanelor cancerigene,
de a iugoslav ceea trebuie s se efectueze un control riguros, iar pentru multe materii
alimentare aceste instalaii nu se recomand.
(erit atenie construcia usctoriei de tip tunel pentru fructele ctinii albe a
companiei <aponeze PlamotoP. Compania precizeaz, c usctoria este 3nfiinat ca
rezultat al unor e+periene aprofundate i este optim pentru uscarea ctinii albe.
27
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 28/53
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 29/53
3n Frana este prelucrat o nou metod de uscare a fructelor i 3n particular, a
ctinei albe. "ceast metod const 3n intensificarea procesului de uscare prin mrirea
temperaturii gazului arztor p=n la 10C.
'entru intensificarea procesului de uscare a fructelor prin convecie, un ir de
autori 3n propun ca uscarea s se petreac 3n c=mpul de descrcare de barier )6B*.
"stfel pentru mere e+perienele au artat, c folosirea de 6B permite micorarea
timpului de uscare de 1,2 ori.
6e asemenea se realizeaz lucrri 3n domeniul cercetrilor procesului de uscare
cu folosirea stratului de erupere. @a ele este necesar luarea 3n consideraie a cercetrilor,
efectuate de >riin (.". i leagun >.5.
Sn prezent o mare atenie necesit metodele energetice cu aport de cldur, aa
cum este metoda prin radiaie i a curenilor de 3nalt frecven a c=mpurilor, care ne dau
posibilitatea intensificrii procesul de uscare 3n c=teva ori.
7otui, consumul mare de energie electric, folosirea utila<ului costisitor 3nc nu
permite acestei metode energetice, s obin o rsp=ndire larg 3n industrie.
:pre deosebire de toate tipurile de uscare cu folosirea cldurii, uscarea prin
sublimare se realizeaza la temperaturi mici i vacuum ad=nc. @a uscarea prin sublimare
structura molecular a materialului se pstreaz aproape fr sc4imbri i produsul uscat
se caracterizeaz prin porozitate i dispersie 3nsemnat. 'orozitatea 3nalt condiioneaz
o revenire rapid a proprietilor iniiale ale materialului.
Sn literatura cunoscut lipsesc unele date despre regimul uscrii prin sublimare a
ctinii albe. E+ist unele date despre uscarea i fuctelor cu coa< ginga 3n condiii de
laborator. :e vede, c durata mare a uscrii fructelor )12-#$ ore* i preul ma<or al
produciei finite este legat cu c4eltuielile iniiale i 3n rezultat rein ptrunderea uscrii
prin sublimare 3n producerea de fructe uscate.
Sn ultimii ani 3n (area Britanie, :9" i 3n r=ndul altor ri au fost prelucratemetode de uscare a produselor alimentare, care tot mai mult i mai mult se
perfecioneaz. @a aceste metode se poate incadra uscarea azeotrop, osmatic prin
microunde i de asemenea uscarea prin sublimare de<a perfecionat.
:pre perfecionarea te4nologiei uscrii trebuie adaugata si folosirea tuturor
metodelor cu raze posibile.
29
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 30/53
Capitolul II
2. Contribuţii proprii
'rodusele pe baza de catina alba se folosesc atat curativ, cat si preventiv.
9tilizarea produselor pe baza de catina in cantitati moderate )2-10 g fructe uscate
sau #2 - 20 g fructe proaspete*, la intervale de #- zile, creste rezistenta la efort fizic si
intelectual. Fructele trebuie sa fie insa bine strivite si bine mestecate, la ele adaugandu-
30
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 31/53
se za4ar sau miere. Fructele uscate trebuie sa fie pulverizate ultrafin si consumate
integral.
'rodusele pe baza de catina se recomanda celor care lucreaza in conditii deosebit
de grele )metalurgie, minerit etc*, sportivilor de performanta, celor ce lucreaza in ture de
noapte, in armata, alpinistilor, celor care lucreaza in conditii de temperaturi e+treme
)foarte inalte sau foarte scazute*, celor ce se accidenteaza si sufera arsuri sau raniri. In
acest din urma caz tratamentul trebuie inceput imediat cu ulei de catina, dupa care se
apeleaza la a<utorul medicului.
In afara de fructe proapete sau uscate, frunze si tulpini proaspete sau uscate ca
atare, se pot utiliza derivate din acestea, unele dintre ele putand fi realizate casnic.
'entru prepararea unui ulei de catina se pot folosi #00 - 00 g fructe de catina
uscate, fin pulverizate, care se amesteca cu #00 - 00 ml ulei de floarea soarelui sau
c4iar mai mult. 'entru o e+tractie mai buna se repeta amestecarea la intervale de
minimum # de ore. 6upa ce se depun, partile solide se separa. Ceea ce ramane
impregnat cu ulei se stoarce print-o panza deasa. Cele doua parti uleioase se ameteca, in
felul acesta marinduli-se efectul. 'artea solida se poate folosi pentru nutritie, ca
vitaminizant.
Fructele proaspete se pot presa, iar sucul integral rezultat se poate folosi in
asociere cu za4ar in diferite proportii, dupa gust )100 ml suc cu 100 g za4ar sau 120 -
#00 g za4ar*. u este nevoie de conservant daca se consuma in urmatoarele # saptamani.
'entru pastrarea pe termen lung se adauga 0,#/o benzoat de sodiu. :ucul integral se
poate amesteca cu suc din orice alt fruct, se poate pasteuriza sau steriliza pentru pastrare
pe termen lung.
:emintele si co<ile umede se usuca, se pulverizeaza si se folosesc ca atare, ca
vitaminizant, consumandu-se circa o lingurita la #- zile.
Frunzele si tulpinile maruntite se usuca. 6in acestea se prepara ceai, folosindma+imum o lingurita, de #- ori pe saptamana. "cest ceai se recomanda mai ales celor
ce sufera de stari depresive sau an+ioase si este contraindicat persoanelor irascibile.
Fructele de catina pot fi folosite si la obtinerea unui vin, adaugand in mustul de
struguri suc integral de catina alba, dar nu mai muit de 10-#0/. "cesta va adauga
vinului calitati deosebite.
31
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 32/53
7oate preparatele se consuma inainte de ora 11, in caz contrar pot sa apara
insomnii.
2.1 Studiul preturilor produselor din cătina e0istente pe piata din Romania
In cursul anului #01, produsele pe baza de catina alba au avut preturi de vanzare
variabile )tabelul #.1*, cuprinse intre %, si 2,1 R?.
abelul 2.1
Preturi ale unor produse pe ba+a de catina alba in anul 291!
*enumirea produsului Pret de van+are in anul 291! DR;NE
Spirulina cu aloe si catina alba 29 capsule 22%$9
Catina 8 capsule 39 capsule 1&%99
Ulei de catina 29%99
Sirop de catina cu miere 2$9 ml !$%99Catino"ort &9 capsule 11%9,
Coen+ima F19 in ulei de catina 39 capsule $!%13
Ceai de catina 8 "ructe ,9 g /%!!
2.2 *escrierea diverselor produse din catina e0istente pe piata din7
Romania
Ceai de catina - fructe -100 gCE"I 5I7"@ T FR9C7E 6E C"7I" U
FR9C79: JI''?'J"E:
Componenti principali8 vitamina C, vitamine din grupa B, provitamina ",
microelemente, flavonozide.
'roprietati8 tonifiant general al organismului, vitaminizant, reconfortant
Indicatii8 avitaminoze, boli de ficat, boli de piele, reumatism, stari de epuizare a
organismului dupa efort fizic si intelectual prelungit sau in boli infectioase, interventii
c4irurgicale sau boli consumptive.
:e recomanda persoanelor ce prezinta intoleranta la cafea.
(od de utilizare intern, sub forma de infuzie din # linguri de fructe uscate la o
cana de apa clocotita, dupa care se lasa minim o <umatatc preferinta cu miere de aibine.
'rezentare8 cutie cu 100 g planta
Ceai de catina fructe - 20g
Compozitie8 fructe de Hippophae rhamnoides - catina.
32
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 33/53
Indicatii terapeutice8 este un polivitaminizant puternic, diuretic, antidiareic, se
utilizeaza ca ad<uvant in avitaminoze, dermatoze, diaree.
'reparare8 infuzie din 1-# lingurite la o cana de apa clocotitaA se beau - cani pe
zi.
Contraindicatii8 nu se cunosc.
:uc din catina - pasteurizat. 'rodus natural obtinut prin prelucrarea fructelor de
catina proaspat recoltate sau congelate.
"ctiune 8 energizant - vitaminizant.
5in tonic de catina. 'rodus alcoolic obtinut prin fermentatia naturala a fructelor
de catina )continu t3n alcool 1#-1/ vol.*.
"ctiune 8 energizant - vitaminizant. Combate anore+ia.
?tet de catina. 'rodus natural obtinut prin fermentatie, av=nd 3n compozitie
catina, suc de mere si miere de albine. Este un otet alimentar recomandat pentru
prepararea dietetica a unor salate sau pentru conservarea unor legume carora le confera
un gust deosebit si o buna stabilitate 3n timp.
Ceai vitaminizant - remineralizant. :upliment alimentar valoros care
transmmite organismului o gama completa de vitamine 4idrosolubile si saruri
minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus CNnasbati, fructus '4aseoli sine
semine, 4erba EMuiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula officinalis, 4erba 'oligonis,
4erba Basilici, 4erba 9rtica dioica.
9leiuri alimentare. 'roduse obtinute din ulei de floarea soarelui si ulei de
masline av=nd un aport de ulei pur de catina obtinut prin procedee enzimatice - se pot
utiliza la consumul casnic 3n special 3n prepararea de slate, sosuri, etc, carora le confera
savoare si aspect.
9lei din pulpa de catina. 'rodus obtinut din pulpa fructului de catina prin
procedee enzimatice- cel mai comple+ produs obtinut din catina - 10% principii bioactive. :e foloseste 3n tratamente medicale si cosmetice.
Ceai antiviral. "mestec macinat de plante av=nd 3n compozitie fructe de catina -
folium Jippop4ae r4amnoidesA 4erba de 8 >eranium robertianum, "grimonia aurotoria,
Ribes nigrum, ?cinum basilicum, "c4illea millefolium, ?+alis acetosella, 'lantago
lanceolata, @Nt4rum salicaria, JNpericum perforatum, 9rtica dioica, (ent4a crispa. Ceai
cu actiune antiseptica, bacteriostatica, bactericida, antifungica
33
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 34/53
Ceai tonic stimulator. 'rodus natural stimulant al capacitatii de aparare al
organismului 3mpotriva unor actiuni stresante inteme si e+terne, fortifiant si tonifiant
general. "ctioneaza prin cresterea fagocitozei, 3ntarirea actiunii macrofagelor si
granulocitelor precum si stimularea limfocitelor 7, previne degenerarea celulelor si
3ntarzie procesul de 3mbatr=nire. Ceai vitaminizant - remineralizant. :upliment
alimentar valoros care transmmite organismului o gama completa de vitamine
4idrosolubile si saruri minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus CNnasbati,
fructus '4aseoli sine semine, 4erba EMuiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula
officinalis, 4erba 'oligonis, 4erba Basilici, 4erba 9rtica dioica.
:ermania
Produse destinate sanatatii si nutritiei
:ea buc;t4om seed 20ml
100/ ;altgeHonnenes naturreines oil from sea buc;t4om fruit.
:anddomfruc4tfleisc4bl 10 ml
100/ naturreines oil from sea buc;t4om fruit.
G$./9
V Produse pentru ingri@ire +ilnica
Sea buc>t#om soap 199H
From vegetable raH materials and t4e addition of :anddornol Has soap. 74ese pure ...
W 1./$
(lva #and cream )$ml
For sensitive, drN and crac;ed s;in.
oble vegetable oils and marigolds e+tract form ...
G&./9
Sandorini #air rinse 299ml
34
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 35/53
"ccording to popular :andorini s4ampoo is noH available to complement t4e :andorini 4air
rinse. 74is ...
G /.)$
alva sea buc>t#orn bodv lotion 1$9ml
74e anti-aging sNstem for drN and normal s;in 74e delicatelN scented bodN lotion 4armonised ...
G 11.$9
Sea buc>t#orn bodv mil> F19 and aloe vera 1$9ml
74is Muic;lN einzie4ende sea buc;t4om bodN mil; protects and cares for combination
s;in and drN s;in Hit4 rela+ing ...
G /.13
Sandorini lipstic> it# sea buc>t#om !.$ g
@ips are a particularlN strong stressed lot, t4e Hind and sunlig4t.
'UR 2.!$
Sandorini s#oerHel 299ml
>entle s4oHergel Hit4 natural Feuc4t4altefa;toren.
G &./$
:andorini s4ampoo #00ml
(ild s4ampoo Hit4 calendula e+tract and sea buc;t4om Fruc4tfleisc4dl ;b". 7o
recommend to s4ampooing ...
35
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 36/53
G &.$$
:andorini cleansinM mil; #00ml
(ild cleansing mil; Hit4 almond ;b", <o<oba oil and sea buc;t4om ;b"-Fruc4tfleisc4bl
;b".
G)./9
V Biscuiti
Frisian sea buc;t4om biscuits 120g
From H4eat flour, sugar, pfl. Fat, bac;filling, sea buc;t4om concentrate,
salt.
:uitable for a delicious :anddorntee.
G2./)
:ea buc;t4orn 100g H4olemeal biscuits
" delicious specialtN fort4e tea.
Ingredients8
X4ole grain H4eat flour, vegetable margarine,...
G 1./9
:ea buc;t4orn cuts 0g
(out4-Hatering mi+ture of dates, 4oneN marzipan, -grain fleets, 4azelnuts
and sea buc;t4om concentrate betHeen ...
'UR 1.1/
36
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 37/53
J *ulciuri
Ricola K sea buc>t#orn seets it#out suHar $9g in o0li
- 74e innovative flavour of Ricola
- Refres4ing fort4e mout4 and t4roat
- FruitN,...
W 1.,/
Sea buc>t#orn "ruit rubber 199g
In maritime figures8 fis4, crabs and dolp4ins
Ingredients8 sugar, glucose sNrup, >elantine, acidifNing agents8...
W 1.39
:ea buc>t#om seets 199g
Fruit candies Hit4 vitamin C and fine filling
Ingredients7
:ugar, >lu;osesiruo, fruit preparation ...
W 9.//
io sea buc>t#orn :ummibărc#en 1$9g
Lust 4ealt4N and deliciousY
Ingredients8 com sNrup, raH cane sugar )not refined*, :c4Heinegelantine , ...
'UR 2.!$
Sea buc>t#orn rause seets 2$g
( delicious specialtN to go.
37
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 38/53
io sea buc>t#orn "ruit :ums 199g
Faiit rubber Hit4 sea buc;t4orn fruit Hit4 a salarN of at least #1 /
Ingredients8 corn sNrup, raH cane sugar ...
G 1./$
Sand t#om apple candies 12$g
G 1./9
Red sea buc>t#orn <ruc#sa"tbărenmisc#unH it# vitamin C 1$9g
large Fruc4saftbren delicious varieties8 :ea Buc;t4orn Hit4 blac;berrN
:ea Buc;t4om Hit4 c4errN
:ea buc;t4om ...
G 1./9
riH#t sea buc>t#orn <ruc#sa"tbărenmisc#unH it# vitamin C 1$9g
large Fruc4saftbren delicious varieties8
:ea Buc;t4om Hit4 peac4 apricot
:ea Buc;t4om Hit4 @imone
:ea buc;t4orn ...
G 1./9
Sea buc>t#om "ruit rubber 399g
38
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 39/53
In maritime figures8 fis4, crabs and dolp4ins
Ingredients8 sugar, glucose sNrup, >elantine, acidifNing agents8...
G 3./9
Sea buc>t#om 12$g suHar candies
G 3.39J Lin de catina
:Heet Hine sand 74orn 0.2 l
" sHeet, strong and full fruit Hines.
G !./$
:ea buc;t4orn :ecco 0.2 l
74is sea buc;t4orn spar;ling Hine is a specialtN for e+clusive events. Xe recommend t4e sea
buc;t4orn ...
G &.19
:ea buc;t4orn Hine semi 0.2 l
" Hine, Hit4 its fruitN bouMuet, taste and intense mildfeinem brilliant s4ine.
G !./$
39
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 40/53
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 41/53
soluionat pe baza modernizrii i optimizrii proceselor te4nologice care e+ist, dar, de
asemenea, i prin efectuarea cercetrilor 3n domeniu i elaborarea unor noi metode de
producie a liniilor i agregatelor 3n flu+ - automate cu o capacitate de producere 3nalt.
:-au efectuat cercetri pe baza uscrii ctinii la diferite regime de uscare8
convecie i convecie D 9JF, unde s-au variat temperaturile agentului de uscare de la
$0 - 100 C i intensitatea c3mpului electromagnetic de la 1!00 la #!#00 5m. Indicii
de calitate determinai 3n ctina uscat sunt8 coninutul de vitamina C i coninutul de
ulei 3n semine i 3n pulpa ctinii. "legerea regimului optimal se efectueaz reieind din
totalitatea indicilor de calitate i de eficienactinii uscate. Regimul optimai ales pentru
implementare 3n industrie va asigura ctin uscat de o calitate 3nalt, producerea ei fiind
rentabil.
" fost elaborat o linie de uscare convectiv a ctinii, iar dup aceast linie de
uscare s-a efectuat calculul efectului economic.
9scarea ctinii la linia te4nologic propus const din urmtoarele operaiuni
te4nologice8
1. :plarea ctinii
#. Inspectarea ctinii
. 3nlturarea pedunculilor
. Calibrarea ctinii
2. 9scarea ctinii
$. ?mogenizarea umidit=ii
. "mbalarea 3n saci, cutii sau bric4ete.
Calculele economice efectuate au artat c se poate implementa 3n practic
aceast metod i linie de uscare. 6eoarece pe piaa noastr sunt poteniali cumprtori
de ctin uscat i v3nzarea ei va putea fi realizate cu uurin.
2.! Calculul indicatorilor economici
Model tehnico-economic cadru pentru cultura arbustilor fructiferi (C !"#$
5;N' *' CU6UR(
5;N' *' CU6UR( <;(RR' 5;N' *' CU6UR( <(L;R(I6'<(L;R(I6'
*ealurile -unteniei% -oldoveiLalea raului Siret oate +onele tarii cu terenuri bine aerisiteLalea raului u+au si insorite
*elta *unarii
41
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 42/53
S;IU Rl
NR.
CR
SUSP'
CI(
I;;PURI P;'NI(6
PR;*UCIL
P'RI;(*( *'
L':'(I'
1 C
(
R
P
(
I
C
(
;:*(N'SI )%)9 e0tratim urie2 CIU-(SI 2 1,%)9 tardiva3 *;SPIN'SI 1& 29 e0tratim urie! *'6( PR /%99 mi locie$ *'6( &9 - 1!%)9 tardiva& *'6( <(R( SPINI 13%99 tardiva) ;NISC(NI 13%99 e0tratim urie, S<(NU :M';R:M' 3 12%, tim urie/ S<(NU :M';R:M' ! 29%2 tardiva
19 S'RP'NI 23 e0tratim urie11 S'R(N'S11 12%99 tim urie
12 LIR(IN( 12%29 e0tratimpurie
(-P6(S(R'( CU6URII
S;6URI <(L;R(I6' S;6URI N'<(L;R(I6'Nu are pretentii "ata de sol% dar este
iubitoare de lumina
Lalori"ica solurile slab productive%
degradate si c#iar saraturate.
oate solurile umbrite.
SIS'-' *' C;N*UC'R' IN<IIN(R'( P6(N(I'I
B <orma aplati+ata cu si "ara trunc#i B rasarea drumurilor principale si
in plantatiile intensive parcelareaB <orma lobuloasa a tu"elor in B <ertili+area si mobili+area solului laplantatiile clasice 2$39 cm
B incorporarea odata cu aratura a39t#a in rasamant or anic 299399>g super"os"at si 299 >g sarepotasica
PR;*UC'R'( -('RI(6U6UI P6(N(R'(
42
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 43/53
S(*I;R
O Inmultirea prin seminteA O Epoca de plantare8 toamna siO Inmultirea vegetativa primavara foarte devremeAO Cea mai folosita metoda este O :e asigura o planta mascula la !inmultirea prin butasi lemnificati de8 plante femeleA
- #0-## cm pentru teren neirigatA O :e planteaza in gropi de 220- 1$-1 cm pentruteren neirigat cm, in locuri marcate prin pic4etiA- -$ cm pentru spatii prote<ate. O @a plantare se adauga 2-$ ;g gunoi
bine fermentat, fZ0 su erfosfat,#0-#2 sulfat de otasiu, care seamesteca bine cu o parte din
pamantul din groapa.
6UCR(RI6' *' INR'IN'R'. <'RI6I5(R'( P6(N(II6;R
- odata la - ani se administreaza #0-0 t4a gunoi de gra<d, 00-00 ;g4a superfosfat,
;g4a sare potasica. )Catina raspunde slab la fertilizare*.
#00
(I'RI *' <;R-(R' Sl <RUCI<IC(R'
(I'RI6' *' <;R-(R' (I'RI *' R;*IR'
- incep odata cu pregatirea materialului - taierile se e+ecuta de obicei toamnasaditor cand imediat dupa plantarea acestuia sau primavara, dar se pot efectua si inse va e+ecuta taierea, in functie de tipul de perioada maturarii fructelorAcoroana. - un rocedeu bun consta in taierea la
cep a cresterilor vegetative sau pe rod,de e umatate din numarul de ramuride sc4elet Catina intra e rod in anul- de la plantare*.
IRI:(R'( P6(N(II6;R C;-('R'( ;6I6;R Sl*(UN(;RI6;R
- catina se adapteaza usor la - la puieti se pot face tratamente impotrivaconditii de seceta relun ita si ciu ercii '4itium de bar anum cu une+ces de umiditateA fun icid.- unde sunt osibilitati deirigare, in perioadele criticeeste recomandat sa se iri e cunorme mici de a a, 0-00m4a.
43
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 44/53
R'C;6(R'( <RUC'6;R
B momentul optim de recoltare este in "unctie de modul de valori"icare al "ructelor
B in conditiile tarii noastre recoltarea trebuie sa se e"ectue+e inainte de 1$Recoltarea manuala Recoltarea "ructelor de pe ramuri
detasate
desprinderea bob cu bob a
"ructelor direct de pe planta
un muncitor poate recolta intro
+i $19 >g de"ructe
randamentul este sporit% de pana la 1!
>g+i% dar in acest mod se distrug
plantele.
C(6CU6' 'C;N;-IC' L'NIURI DLE CM'6UI'6I DCE
L(N5(R'( PR;*UCI'I
PRINCIP(6' O 1,.3)$ 6'I
SUL'NII N(I;N(6' Sl
'UR;P'N'
Con"orm legislatiei in vigoare
-('RI(6' O /&9 6'I
<;R( *' -UNC( O/.399
6'I
6UCR(RI -'C(NIC' O !,9
6'I
;(6 CM'6UI'6I O19.)!9
6'I
44
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 45/53
R'5U6(U6 <IN(NCI(R DLCE O ).&3$ 6'I
SUL'NII
B Pentru a bene"icia de subventii% solicitantultrebuie inscris in Registrul <ermelor% iar
SUL'NII6' su ra"ata e care o detine sa nu "ie mai micade 1 #a% "ormate din parcele de cel putin 9%3 #a B
Subventiile se acorda in urma completarii
unei cereri care se de une la sediul (PI(unde isi are domiciliul solicitantulB *epunerea cererii se "ace la inceputul"iecarui an entru anul 299) erioada dede unere a cererilor a "ost intre 91.93 299).2$.9&.299)E% con"orm ;U: 12$299& si 6egii13/299)Se acorda plati directe pe #ectar din "ondurileUniunii 'uropene si plati nationalecom lementare din bu etul -inisterului(griculturii.
R(S(I6I('( PR;*UCI'I Inregistrarea operatiunilor te#nologice si a
consumurilor% inclusiv date meteo% in
momentul aplicarii tratamentelor sau a
secventelor te#nologice.
2.$ Conclu+ie
Cătina albă una dintre cele mai rentabile plantatii
• Sn Bi4or sunt cultivate apro+imativ 10 4ectare.• (aterialul sditor se poate procura de la :taiunea de Cercetare
Bacu.• 6in valorificarea fructelor ctinei -1200 euro4ectar.
"rbust fructifer, ctina crete sub form de tuf, face un fruct cu gust acrior ce
conine de zece ori mai mult vitamin C )acid ascorbic* dec=t lm=ile i portocalele.
6in fructe se e+trage uleiul foarte cutat pentru industria alimentar, cosmetic,
farmaceutic. 5indec rapid arsurile de piele, degerturile, ulceraiile. 5itamina C din
45
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 46/53
fructe nu dispare prin fierbere, fapt ce-i confer ctinei o calitate 3n plus. 6in fructele
ctinei obinute de pe un 4ectar cultivat se poate obine ulei 3n valoare de peste 100.000
euro.
6up intrarea plantaiei pe rod se obine o recolt de minimum -2 tone de fructe
la 4ectar, fructele se v=nd cu 1,2- euro;g, circa 1.200 euro4a. 9n litru de ulei e+tras
din fructe de ctin se vinde cu un pre cuprins 3ntre 120-200 euro, de pe un 4ectar de
catina obtinandu-se apro+imativ 10 litri de ulei. @a e+port se caut i pulberea de ctin
)foarte ceruta de <aponezi*, o materie prim valoroas.
Condiia este ca plantaia s fie din specia ctin alb, 3n cultur ecologic. 9n
avanta< pentru cultivatorii de ctin este rezistena plantei la secet i la geruri,
nepretenioas fa de sol, dezvolt=ndu-se bine c4iar i pe nisipuri, terenuri argiloase,
r=poase etc. 'regtirea terenului pentru plantaie este ca la orice livad de pomi.
C4eltuielile pentru plantaie, unde butaii cost cel mai mult, se recupereaz
dup intrarea arbutilor pe rod. 6urata de via a unei plantaii de ctin este, 3n
comparaie cu alte culturi, de p=n la #0-#2 de ani.
Este indiscutabil c virtuile ctinei 3ndeamn la mai mult apreciere din partea
fermierilor. 'cat c la noi sunt prea puini cei care cultiv ctina, rezum=ndu-se la
roadele ctinei din flora spontan, din pduri i din liziere 3n prile mrginase de pduri.
6in datele oferite de ?ficiul Ludeean de Consultan "gricol )?LC"* Bi4or
rezult c 3n <udeul nostru sunt apro+imativ 10 4ectare cultivate cu ctin, de diveri
productori individuali. 3n acest an, de e+emplu, s-au interesat, la ?LC", mai muli
poteniali cultivatori, primind i consultan de specialitate. C=t privete procurarea
materialului sditor, el este furnizat de :taiunea de Cercetare Bacu )tel. 0#212.#2,
mobil 0$11%.%%1*. Cum a specificat conducerea ?LC" Bi4or, e+ist i posibilitatea
3nfiinrii de plantaii de ctin, acces=nd fonduri europene, pe baz de proiect. lat,
aadar, un motiv 3n plus de reflecie privind posibila e+tindere 3n cultur, 3n Bi4or, aacestei plante deosebit de rentabile.
In speranta ca v-am trezit interesul fata de o astfel de afacere, iata cateva
recomandari ale specialistilor. Catina se preteaza a fi cultivata pe terenurile cu panta
mare, saraturoase sau nisipoase, sarace in elemente nutritive. In acelasi timp, Cosmin
Bir<aru, din cadrul 6irectiei :ilvice 'ra4ova, a mai precizat ca plantatiile de catina
stabilizeaza cel mai bine suprafetele de teren supuse degradarii sau alunecarilor. 6istanta
46
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 47/53
arbustilor pe rand trebuie sa fie de # metri, iar intre randuri - de metri. Infiintarea unui
4ectar de cultura de catina costa circa #.#00 de euro, investitie care se amortizeaza, insa,
in 2 ani. 'roductia medie obtinuta este de #0 tone de fructe la 4ectar, iar o astfel de
cultura dureaza circa #0 de ani. Cum avanta<ele nu sunt deloc de negli<at, ar fi de dorit
ca si in Romania sa se treaca la cultivarea pe suprafete din ce in ce mai mari a catinei -
un posibil antidot al saraciei oamenilor de la sate.
'reocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante, si indeosebi rezultatele
acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale.
I6I;:R(<I'
47
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 48/53
1. "vram Ileana , )#00!* - :tudiul de piata al catinei albe. Referat, 9:"(5
Bucuresti.
#. "vram Ileana, )#00$* - Eficienta economica a unor tipuri de amena<are
antierozionala a
terenurilor in panta din B. J. Izvorul 6ulce, <ud. Buzau pentru plantatii de arbusti.
'roiect de diploma, 9:"(5 Bucuresti.
. C4ira @enuta )#000* - Cultura arbustilorfructiferi. Editura (.".:.7., Bucuresti.
. Ciofu Ru+andra )coord.*, istor :tan, 5ictor 'opescu, ... )#00* - 7ratat de
legumicultura.
Editura Ceres, Bucuresti.
2. >4ena ., Braniste . , )#00* - Cultura speciala a pomilor. Editura (atri+ Rom,
Bucuresti.
$. Joza 6., )#000* - Cultura cpunului, semiarbutilor i arbutilor fructiferi. Editura
Elisavaros, Bucureti.
. Joza 6., )#000* - 'omologie. Editura K'ra4ovaK :."., 'loieti.
!. &ao :X. ,)1%$* - :tudN on fi+ing and afforesting sands in [ulin, :cientia :ilvae,
'e;ing %
%. Raducan (., )#00$* - Contributii teoretice si e+perimentale privind procesul de
uscare a
catinei albe cu folosirea curentilor de frecventa inalta. 7eza de doctorat in te4nica,
C4isinau
10. iarul 'ra4ova - (arti, ## (ai #00 - Cultura de catina - antidotul saraciei
11. iarul Romania libera - (arti, 1 lulie #00 - Catina, una dintre cele mai rentabile
plantatii
1#. Revue suisse 5itic. "rboric. Jortic. 5ol. !8 #12-#1, #00$
1. redactia\cluieanul.ro 1. 4ttp.5coole+otics.com
12. 4ttp8HHH.4ippop4ae-r4amnoides.de
1$. 4ttp8HHH.4ort.uconn.edu
1. 4ttp8HHH.fructe+.ro
1!. 4ttp8HHH.incs.ro
1%. 4ttp8HHH.sandorado.de
48
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 49/53
#0. 4ttp8genban;.vurv.cz
#1. 4ttp8HHH.e;oplanet.cz
##. 4ttp8HHH.icrts.org
#. 4ttp8HHH.4outHal.be
#. 4ttp8fic4as.infoiardin.com
29.
#1.
##.
#.
#.
#2.
#$.
#.
#!.
#%.
49
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 50/53
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 51/53
3!.
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 52/53
2.
8/16/2019 DIZERTATIE CATINA
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 53/53
$. .
.
38.