Arabella Mc lntyre- Brown

D'.LIVERPOOL

cummi_am,frml,#:,,0w

Traducere din limba englezd gi note deMonica Mitarcd

,/lt

Cuprins

Un drum lung gi sinuos..........!........;........ ......247

O gridini zoologici de imprumut.................. ................... 259

Piaga de duminici....Lucrul la casi......... ................... ...284

PapagaIul.......................

Experienge aproape mortale.......

Ciocinitoarea de la solstigiul de iarni gi alte victime ..........325

Aproape-piret................ ..............334

Pita, cigelugul pierdut... ...............347

Capitolul despre Ginny........ ...........;..............355

Vitor nesigur, prezent continuu..... ,...............378

intoarcerea Tn timp

Podal are potenyial pentru doud-trei dorrnitoare Si baie.

Necesitd pod.ea, pereyi ;i ferestre.

Transilvania este unul dintre cele mai puternice branduri.'Ioati lumea recunoa$te acest cuvdnt gi-Ei poate servi pe loc un

nume asociat cu acest brand. Pini gi gincii britanici, care se uitlla tine ca la felul ;aigpe cind mengionezi ceva gen Ghormenghast

sau Ruritanial, tot gtiu cite ceva despre tansilvania.Aga ci, atunci cind pomenesc faptul ci locuiesc aici, prima

rcacgie este, de obicei, ceva de genul ,,Adici la Dracula acasi?'*.

$i urmitoarea, tot de obicei, suni cam aga: ,Dar nu-i pe bune,

nu?". Sau cel pugin afa sunau, pAni ce industria turismului a

dcscoperit gi ea Einutul acesta minunat.

Transilvania - cea mai mare regiune a Rominiei - a tot ur-

cat pe lista locurilor pe care e musai si le vezi ca turist: in 2016

a ajuns pe primul loc al recomandirilor in citeva dintre ghidu-

rile turistice internaEionale gi pe diferite canale media. Asta ln- .

seamni, firegte, ci a devenit gi un loc foarte ciutat de cei care

doresc si cumpere o casi de vacangi. Din fericire pentru mine,

majoritatea oamenilor vor o casi de vacangi undeva pe o coasti

I Castelul Ghormenghast qi gara Ruritania - loca;ii fictive ln care au loc aqiunile

din operele autorilor britanici clasici Mevyn Peake gi, respectiv, Anthony Hope.

T3

DrN LrvERPoot- itrt cRRPATT

insoriti 9i se mulgumesc cu un apartament lntr-un bloc alb gi

plictisitor, cAti. vreme pot vedea de la fereastri apa albastri gi

pot ajunge ugor la bere gi la pizza. Pugini sunt oamenii care vor

mungi, piduri, silbiticie gi linigte, iar cele patru sate rominegti

cele mai cunoscute in direcgia asta, a ciutlrii unei case, par sifie Predelug, Sirnea, Pegtera gi Migura - toate nums.rAndu-se

printre cele noui sate care alcituiesc Branul.

Dar, nici ca loc pentru o casi de vacangi, aici nu este ugor de

supravieguit pentru toati lumea. Eu lnsimi aproape c5. nu am

reugit si fac fagl, din cauza lungilor ierni aspre. llnora dintrenoi le e greu si-;i imagineze cum ar fi si triiasci undeva unde

nu-s magazine, laruri, cinematografe, restaurante, lntr-un loc

unde casele nu sunt legate la canalizare sau la gaz. Si unde pini9i drumul e o provocare: opt kilometri de pietrig, gropi adAnci

. i l^sl curDe rascrolte aoanc.

Cred ci am fost primul strlin care a cumpirat o casi" inacest sat 9i unul dintre puginii striini care au gi triit aici; de

obicei, am fost o sursl numai buni de birfe gi de amuzament.

Satele sunt la fel, peste tot pe lumea asfa - gi cei care se mutiintr-un sat englezesc trebuie si fie pregitigi si devini un obiect

al curiozitiEii; iar acolo nici nu e sigur ci vor ff primigi cu cil-dura cu care am fost intimpinati eu in Rominia.

Numele acestui sat este Migura, care inseamni deal; se

gisegte intr-unul dintre parcurile nagionale ale RomAniei, aco-

lo unde se infundi drumul. Pentrd mine, niscuii intr-un ci-tun din Sussex, pe numele siu River2, pi.rea cum nu se poare

mai potrivit. Pogi merge cu magina in satul urmi.tor, Pegtera,

sau la Bran, cu faimosul si.u castel - dar drumurile sunt atAt

'z Mu (lb. englezi, ln original).

t4

intoarcerea in timp

.lc proaste, incit in cea mai mare parte a anului ai nevoie de

un 4x4 forgos ca si le faci fa;L, iar eu nu degin un asemenea

rnonstru,

Locul ista e fix cum ar fi Sussexul, daci ar fi la munte - ;icu nigte animale de pradi bonus. $i nu orice Sussex, ci ila de

lcum 50 de ani: propria-mi ma;ini a timpului, unde, in afari

rlc citeva magini 9i antene de satelit, secolul XXI nu a reugit silrrse cine gtie ce urme.

Cale lungi de la casa mea, teribil de urbani, din Liverpool.

Cum am ajuns aici gine destul de mult de intAmplare; lu-

crurile s-au aranjat din senin, iar oamenii au intrat in acgiune

qi au avut griji ca lucrurile si se desfigoare in favoarea mea.

Probabil am avut;i eu un aport in toati treaba asta, dar mi s-a

pirut ci nu am ficut decit si agtept gi si aprob.

in 2003 mi-am dorit o vacangi 9i am gisit pe internet un

site care oferea o siptimini in Transilvania, in care urma siafl5m totul despre lupi gi folclorul local. $i cum ag fi putut re-

zista acestei oferte, cind fusesem crescuti cu filme cu Dracula?

Ce am vizut pe site-ul acela legat de zona asta din RomAnia

arita fantastic - orage medievale, naturi inci neatinsi, preguri

mici. O ocazie, ce mai!

Micul nostru grup de femei avea si stea la o pensiune proas-

pit construiti, din Zirnegti, un origel la 35'de kilometri de

Bragov, in sudul tansilvaniei. Activitigile acelei siptimAni au

fost coordonate de un cuplu din zoni, Dan gi Luminiga Marin,

iar cursul de folclor era Einut de o experti englezoaici, Sue

Jennings. in prima noastri noapte acolo - era luna august - a

fost o furtuni. Ferestrele camerei mele dideau spre ni;te dea-

luri verzi, pu;in ;uguiate, aga ci am stat pe balcon gi m-am uitat

la fulgerele care sigetau printre dealuri, pe fundalul tunetelor

T5

DIN LIVERPOOL iN CARPATI

ce pocneau gi mirAiau. Urlerul care izbucnea din su.te de gA-

tlejuri se datora, probabil, doar ciinilor, dar era vorba despre

Transilvania, iar copiii nopgii - vai, cum mai cAnrau in intuneric!Acea siptimnni a fosr o revelagie. Mi agteptam, cumva, la un

decor gotic, cu piduri de conifere intunecate gi localnici suspiciogi.

Dar ce-am primit a fost lumini., cilduri, culoare si un irezistibilsentiment ci suntem bine primiti. Da, am fost dugi la Castelul

Bran, alias Casrelul lui Dracula, dar in afarl de mengionarea luiVlad Tepeg, un domnitor de secol XIV totul pirea o frumoa-si poveste de vis. Niciun colt infometat de pridi.tor nu se arira.

Dan Marin, ghidul nostru, ne-a dus, cu o ci.rugi cu cai, sus,

in Migura. Drumul de gari, pietruit si plin de gropi, se inco-l5.cea spre miguri dintr-o vale tiiati prin piduri de fag care

se intind spre vizduh, inalgi si golasi, ln ciutarea luminii soa-

relui. Dupi a douisprezecea curbi deosebit de periculoasi,, nis-a infitiqat privirilor o priveligte cu pajigti verzi, catifelate, pe

care se aflau ici gi colo case de lemn. Ne-am tras sufletul dupdo aga cilitorie. Drumul trecea, domol, pe marginea dealurilorgi apoi de-a lungul unei creste lnguste pe marginea cireia se

aflau casele; era populat de ciini, giini ;i copii mici.lJimitor, neatins de civilizagie, magic. Am mincat de prXnz

pe o terasi. care didea spre nigte cimpuri pline de margarete, bine

incadrate de o creasti muntoasi cenugie. Pe mine m-a ingepat o

viespe care mi s-a bigat pe sub tivul pantalonilor, ceea ce i-a ftcutpe tovari.sii mei de cilitorie si ridi copios, dar am fost uguratisi aflu ci, degi viespile ;i albinele erau ln mare vervi la aceas-

ti altitudine, nu se purea spune acelagi lucru gi despre ;tnEari.M-am dus acasi gtiind ci mi. voi intoarce; nici nu visam

ci voi cumpira o proprietate aici. Dar ciile vieEii sunt tarelncurcate.

t6

intaarcerea in timp

La inceputul lui 2004, sora mea a murit. Generoasi, mi-a

lisat nigte bani, ba chiar am gi vorbit despre ce voi face cu ei.

Si cumpir obligaEiuni premium, m-am gAndit. Dar ceva mai

incolo, ln acelagi an, mi-am dat seama ci suma pe care mi-o li-.sase mi-ar fi permis si cumpir un loc in Transilvania. Ranulph,

cumnatul meu, era inclntat; mi-a spus ci Ginny ar fi fost, gi ea,

lncAntati de idee. Aga ci l-am sunat pe Dan Marin si l-am ru-gat si-mi giseasci nigte case de vinzare, pe care si le vizionez.

,,in Migura?", m-a intrebat el, ;tiind cit imi pllcuse acel sat.

,,Nu', i-am rispuns. Zlpadl de-un metru patru luni pe an ln-scamni mult timp pierdut. Mi gAndeam si petrec in Transilvania

tloar verile si ci prietenilor si familiei le-ar fi plicut si. petreaci:rcolo iernile - daci aveam si am o casi. care si fie ugor accesibili.

M-am dus in Rominia in iunie 9i am vizionat o grimadi.tlc case in Zirnesti. Doui necesitau multe lucriri; aveau nigte

rninunate frize din ipsos, din secolul al XIXlea, care se des-

prindeau de pe peregi in bucigi, gi igrasia se lntindea gragioasi

tlin podele spre pereti. Una dintre ele era tentanti., lumina dintamerele principale intra in valuri prin ferestrele imense, avea

run potengial imens, o gridini mare 9i bine ginditi, intr-o par-

tc se invecina cu o bisericl catolicS., iar ln cealalti, cu familiaMarin. Dar costa dublu fagi de cit aveam eu bugetul.

Apoi am gisit una care merita si fie luati in considerare. Era

pe strada care a ajuns si gizduiasci piaga in fiecare duminicl,lbarte aproape de centru, dar intr-o zoni de locuit plini de case

ltrigitoare. O doamni din Bra;ov a venit cu mitusi.-sa si ne

:rrate casa. Era imbricati cu un costum de stofl cu dungulige

fine, cu umerii sacoului laEi, cu pernige; mituga ei era micuEi,lncovoiati de artriti gi de virsti, cu o egarfi neagri in jurul fegei

pimintii. Ascunsl ln spatele portilor mari, casa era mai mare

t7

DIN LIVERPOOL IN CARPATI

decit pirea din exterior, dar necesita reparagii masive 9i fuse-

se nelocuiti treisprezece ani. Nu avea decAt o gridini micugi,

cu trei pomi fructiferi nodurosi; loc era numai clt si bagi o

magini si mai avea o terasi pe care incipeau o masi, doui scau-

ne gi citeva ghivece cu flori. iniuntru era loc de imbunitigiri...Luminiga a coborAt in pivnigi gi s-a trezit cu apa pini,la glez-

ne - din peretele din spate al casei apa curgea ca dintr-o casca-

di gi ar fi fost nevoie de eforturi ingineresti teribil de creative

ca si rezolvi, cumva, canalizarea,

Bucitiria era plini de moloz, iar in peretele din spate se cis-

cau nigte cripituri redutabile, de la cutremurul din 1977. Darcosta doar vreo 11.000 de lire sterline (550 de milioane de lei

vechi), a9a ci am spus ,dt', iar doamna din Bragov a promis

ci se va intoarce a doua zi cu sora ba 9i urma si facem aranja-

mentele. Dar a doua zi, nici urmi de sori. S-a dovedit ci totriul a fost spre bine.

Dupi ce am agteptat ceva vreme, Dan s-a uitat la ceas gi mi-a

sugerat si mergem si privim apusul soarelui sus, in Migura.

- Bine, am mormiit eu, dar nu vizionez nicio casi.

- Bine, a zis Dan si am pornit cu magina pe deal. E o casi

de vinzare sus, aici, a adiugat el cAnd am ajuns in sat. $tiu cinu vrei si cumperi aici, dar eu vreau si vid pugin casa asta.

A oprit ma;ina in dreptul a trei femei care tropiiau la deal,

in nigte cizme pline de noroi, cu sapele pe umir. Rezultatul

discugiei a fost ci toate trei femeile au urcat in magini, in spa-

te, si au inceput si ciripeasci;i si chicoteasci lntre ele.

- Au spus ci, daci le ducem 9i pe ele, ne arati casa, a

spus Luminiga.

Dan a continuat sI conduci, debarcind doui dintre acele

femei bitrine la cerere. A treia ne-a indicat o cirare ingusti,

18

lntoarcerea in timp

t rr gan;uri sipate ln noroi, intre nigte garduri gubrede. Drumulrtcla ne-a dus la deal, spre un fel de platou, dincolo de o casi de

rrn galben-aprins, vreo cigiva meri;i vreo doui hambare aproa-

grc tlirimate. Se vedea cum urmele de rogi duc iar la vale, aga ciI hn a parcat magina si noi am urmat-o pe bitrini, care a tre-

r ut de un pAlc de case din lemn, vopsite ln culori vii, cu giini('irrc au inceput a se agita cind am trecut noi pe-acolo. Bitrinas-rr <rprit si ne-a aritat o casi care era cam Ia200 de metri mai

h virle, cu un acoperig de gigli care in lumina dupl-amiezii pi-lcrr decolorat; un cal pigtea pe pajigte. Asta era casa de v|.nzare.

Nu despre clidire in sine a fost vorba - ea nu avea nimiccxccpgional: era un cub de lemn cocogat pe o bucati plati de

pimint inundati de verdeagi 9i care mai incolo o lua la vale,

t:ipiva copaci citre sud gi un grajd inspre vest. Era intregul de-

cor. Privelistea panoramici asupra dealurilor catifelate, cu vArf

rotunjit, care se infundau ln ripe verzi ca postavul, acoperite

rlc copaci, mungii cu virfurile dantelate cu zdpadS. spre nord

gi spre sud. Am auzit un corb plutind lenes in inaltul cerului,

croncS.nitul lui gisindu-gi ecoul in clinchetul tilingilor vacilor.

A fost degtept Dan. El gi Luminiga stiau ci odati ce ayeam

s[ vid casa, in acel decor spectaculos, nu aveam cum si mi mai

impotrivesc. $i aga a fost. O viziune-neplicuti, cu iarna care

se imblAnzea greu, topindu-se abia sub soarele miezului verii,

mi-a api.rut in minte pe cind mi uitam fascinati la calul care

pigtea flegmatic florile de cAmp de pe pajigte gi am gtiut ci.,

daci 6veam si mi intorc cu spatele gi si plec, aveam si regret

asta tot restul viegii mele.

Am incercat si-mi pisrez mina obisnuiri, dar ghidul nostru

9i-a dat, firi indoiali, seama ci mi indrigostisem peste poate de

acel loc, iar jocul care-i rimisese de jucat acum era CAt Costi.

L9