Geneza

Teatrului Nagional

din Chiginlu

r8r8 -196o(O cronic[)

Iunrs CorEsNrc

cFrfltrte n

Cuprins

Geneza unui teatru nalional ...

Preludiu 13

51

73

1918 ..

1919 .......1920 ..

1921 ..

1922..

1923 ..

1924..

1925

1926 ..

1921 ..

1929..

1930 ..

1931

1932

119

133

141

167

185

207

239

245

25,1

261

281

1934..

1935 ..

1936..

1937 ..

1938 ..

1939..

Na!ional

191 8

din BasarabiaFondarea Teatrului

Premisele

Istoria Teatrului Nalional din Basarabia are o

sorginte complicati din punct de vedere cronolo-

gic, teritorial gi chiar politic.Semnalarea apariliei unor truPe de actori, gru-

parea lor in jurul unor scopuri nobile au dus, in cele

din urmi, dup6 Unirea Basarabiei cu RomdnialaZ7

martie 1918, la recunoasterea necesitilii deschiderii

la Chiqinlu a unui teatru permanent gi profesionist.

,,Astfel, ziarul Cuvhnt moldovenesc relateazl

despre spectacolul Sinuciga;ul (,,piesn in dou[

acte de Rudkovski, tilmicit[ din ruseqte"), pre-

zentat de amatori la 24 noiembie 1917. La aceeaqi

serbare a evoluat gi renumitul cor condus de Mi-hail Berezovschi, precum gi Elena Alistar, medic

de profesie, care a cdntat arii 9i cdntece popula-

re. Documentele vremii pomenesc gi despre alte

piese jucate de amatori in limba romini atAt la

Chiginiu, cAt qi in alte localitdli basarabene." (Le-

( Teatrul Popular din Chi;inIu

Mihail Sadoveanu

29

A VasileJanlu

v Pan Halippa

onid Cemortan, Teatrul Nalional din Chi;indu(1920 -1935), Chiqiniu, 20Q0, pag. 27 5.)

$eful Biroului de organizare a Sfatului Jlrii,Vasile Janlu, a avut norocul s[ se implice qi Iascrierea unei pagini frumoase in Istoria Teatruluidin Basarabia.

$i dacn despre meritele lui politice se maipomeneste, apoi despre faptul ci el era gi un co-

ordonator al vielii culturale basarabene nu se gtie

nimic. in volumul Oameni intre oameni (Buc.,

1990), Onisifor Ghibu reproduce o scrisoare a luiMihail Sadoveanu, unde figura centrall este Va-

sile fan{u:

,,31 ianuarie 1918

Dragd domnule Ghibu,

Cdnd am plecat din Chi;indu, m-am inleles cu

d. lanfu pentru organizarea reprezentaliilor regu-

late de teatru la Chi;indu ;i in Basarabia. Acumachiar suntem gata ca sd yenim la 5 sau la 12 fevruarpentru alte doud reprezentalii: APUS DE SOARE

ti RAZVAN ;i VIDRA. Chnd vin, voi aduce;i co-

ruri pentru CINEL-CINEL;i BABA HARCI ca sd

le inve{e corul de acolo ;i noi sd yenim numai cuactorii. Am telegrafiat pentru zilele de mai sus -dar n-am primit incd rdspuns de la dv. Am maivorbit cu d. lan{u (pentru a opri orice intreprin-dere particulard comerciald) ca acolo dv. sd nu daliconcursul ;i sala nimdnui fdrd a md intreba pe

mine aici. Revin asupra acestei dorin{i, rughndu-tesd vorbegti din nou cu lanlu. Vdd cd impresarii de

aici se pregdtesc sd asalteze Chi;inaul.Rdspunde, te rog, imediat in privin[a sdlii ca sd

;tiu cknd sd venim.

Cu dragoste, Mihail Sadoveanu."

30

Iar Pan Halippa, intr-un articol scris in tim-pul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, contu-

reazd tema fonderii Teatrului National dinChiginlu:

,,Teatru! romanesc in Basarabia

;i Transnistria

in vizitele repetate pe care le-am ficut inmai multe centre ale Basarabiei, dupi elibe-

rarea ei de sub stipAnirea de blestem a bolge-

vicilor pretutindeni am intAlnit gAndul 9i

dorinla localnicilor de a vedea cAt mai curAnd

reluarea preocupirilor culturale de altddati,

printre care reprezentaliile de teatru romAnesc,

care s6-i mai dezmorleasci pe oameni din to-

ropeala sufleteasci, in care i-a lisat tlvilugulsovietic cu toate practicile lui uluitoare qi obo-

sitoare, pdni la anihilarea voinlei de a trii...Unii din convorbitorii mei puneau qi chestiu-

nea necesitilii politice de a organiza spectacole

teatrale, spre a da posibilitate intelectualilor de

a-Ei insugi qi trdi viala qi spiritualitatea romA-

neasci prin cel mai reprezentativ agezimint de

culturi al unui neam, care este teatrul.

Prietenii de peste Nistru, unde am fost qi

unde am intilnit aceeaEi dorinli, stiruiau in

problema teatrului rominesc in Transnistria

mai ales pentru motivul ci la ei lumea a cam

fost deprinsl de autoritllile sovietice si mear-

gi la teatru, unde spectatorii erau indrumaliqi inrAurili intr-un anumit sens, ceea ce asldzi

mai dospegte ca o drojdie in mintea gi sufletele

oamenilor. Teatrul romAnesc in Transnistria

ar fi gi o qcoal[ buni pentru deprinderea lim-bii literare romdneqti, ceea ce nu-i un lucru de

prisos intr-o provincie de moldoveni buni, dar

care n-au avut posibilitatea si-qi faci scoall in

Iimba bogati qi frumoasi, in care s-a scris tot

ce are mai inalt qi mai adinc cultura neamului

nostru romAnesc, din s6'nul clruia transnistre-

nii au inceput si priceapi ci fac qi ei parte.

Dar cu toati dorinla de a se vedea cu un

ceas mai devreme activitatea de propoviduire

sinitoasi romineascl din teatru in Basarabia

Ei Transnistria, instituliile gi oamenii de care

atirn[ lucrul acesta, n-au ficut inci nimica

pentru or gant.zar ea de reprezentalii teatrale inaceste provincii. $i transnistrenii au incercat

sd-qi formuleze aceasta Ei Ia Ministerul artelor

gi cultelor, qi la Ministerul propagandei, 9i Ia

Direclia generali a teatrelor, dar pini acum

intervenliile ficute n-au dat rezultatul dorit.

$tiu doar at6t cd primiria Odesei a fdLcut si se

redeschidi Opera ruseasci indati dupi insta-

larea autorit[lilor romAneqti acolo. Mai Etiu c5,

Guvernim6ntul Transnistriei a numit pe dlDominte Timonu - publicist Ei scriitor trans-

nistrean - ca director al Teatrului de stat de

Ia Tiraspol, inci din luna ianuarie. Dar pAni

acuma nu am luat cunogtinli despre pregiti-rea unor spectacole romAnegti in Basarabia gi

Transnistria, cu toate ci aceste spectacole se

agteapti ca pdinea cald5. Singura mingiierece avem este ci fralii bucovineni, care au do-

vedit c[ qtiu si se inleleagi mai degrabi gi sisari unili, in vederea oblinerii unui rezultat

practic, au gi reuqit sd capete spectacole pen-

tru Teatrul lor Nalional de la Cerniuli. Acest

lucru ar trebui s[-i indemne Ei pe basarabeni

qi transnistreni s[ se organizeze mai degrabd

gi s[ intervie gi ei cu puteri unite pretutindeni,

unde s-ar cere, precum in chestiunea teatrului,

tot aqa qi in alte probleme care bat la uga vielii,dar care rimdn nesatisficute, deocamdati.

Solulia aceasta ni se pare potriviti pentru

motivul ci, pusl in aplicare altidati, si anume

in Basarabia de ll inceputul anului 1918, ea a

dat rezultate cu totul mullumitoare. Mi-aducaminte cd noi, basarabenii, prin intervenlianeintXrziati la guvernul din Iaqi, ne-am in-vrednicit se avem la Chiginiu reprezentaliiale Teatrului Nalional din capitala Moldovei,inainte de actul Unirii de la 27 martie 1918.

Guvernul romAn de pe atunci, indati dupi in-trarea. trupelor rominegti in Basarabia, ascul-

tind cererea guvernului Sfatului Jirii, a hotd-rat se trimite la Chigindu o trupi de artigti de

la Teairul Nalional iegean de sub direcfiuneadlui Mihail Sadoveanu. Trupa teatrelor uni-te ale Nalionalului din Iagi, avind in frunteaansamblului pe: Aglaia Pruteanu, OlimpiaBdLrsan, State Dragomir, V. Antonescu, MironPopovici, V. Brezeanu, Ion Profir gi allii, a ju-cat la Chiginiu, in,+Teatrul Nobilimii, in zi:oa

de 24 ianuarie, ,,Fdntina Blanduziei" de Vasile

Alecsandri gi in ziua de 25 ianuarie ,,Rizvan

9i Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu. $i potspune ci a fost atunci in capitala Basarabiei o

s[rbitoare care nu se mai qterge niciodatd dinamintirea noastr6! in ajunul zilei de 24 ianta-rie, Sfatul Jlrii votase Independen{a Republi-cii Moldoveneqti Basarabene, aqa c[ a doua zia fost o dubli sirbitoare: se preznuia, pe de o

parte, Independenla Rominiei, iar pe de altiparte, eliberarea Basarabiei de sub jugul ru-sesc. Parada militard dela24 ianuarie 1918 dinChiginiu, banchetul din saloanele Teatruluinobilimii gi spectacolul din seara zilei aceleia

nu se vor uita niciodati de cei care au avut feri-cirea sd participe la ele.

Evenimentul teatral din zilele de 24 Ei 25 ia-nuarie de la Chiginlu igi are gi un documentcomemorativ, care se pistreazd la Teatrul

Nalional de la Iagi, cdci artigtii au primit, pe

lAngi o mAndrl cununi de lauri lucratl in ar-

gint, o foarte impresionanti adresare, pe care

o reproducem aici ca un document grditor al

vremii de credinli puternice, de izbucniri qi

infiptuiri spontane, de viali triitl in plin qi

frumos, de nidejdi luminoase si firi umbre de

indoiali!Iati apelul:

Romdnii din Basarabia

cdtre

Arti;tii Teatrului Na{ional din Romdnia cu

prilejul reprezentdrii pieselor: F hntdna Blandu-

ziei de V. Alecsandri ;i Rdzvan ;i Vidra de B.P.

Hasdeu, in Chi;indula 24;i 25 ianuarie 1918

Fralilor din Moldova de peste Prut!Voi ne-ali adus astdzi inddrdt pe Hasdeu al

nostru pe care imprejurdrile nenorocite din tre-

cut ne- au fdcut sd-l pierdem. Voi ne- ali imbogd{itsuJletul cu lumina rdsdritd in Basarabia noastrd

pe care noi n-am putut-o pdstra pentru noi. Cdci

a;a ne-a fost soarta in trecut: fiii no;tri cei maibuni trebuiau sd plece sau peste Prut, sau peste

Nistru. Ferice de cei dinthi, cdci ei ajungeau sd-;i

poatd servi neamul, dar amar de durere pentru

cei din urmd, care treceau Nistrul ca sd slujeascd

strdinului - du;manului.

Ne ghndim cu adhncd durere: Oare ce ar fifost Basarabia noastrd, atAt pentru ea, cht ;ipentru intregul neam romLnesc, dacd fiii ei cei

luminali ar fi putut rdmhne aici ;i ar fi pututlucra pentru noi? Dacd nu s-ar fi pierdut sute ;imii de in;i printre strdini, unde am fi noi azi?

De bund seamd cd nu ne-ali gdsi in acest tntu-neric ingrozitor, ;i acum n-ar trebui sd venilid-voastrd cu Hasdeu la noi, ci am veni noi cu

el la d-voastrd.

Dar sa aruncam vdlul uitdrii asupra trecu'

tului dureros ;i sa mullumim lui Dumnezeu cd

prezentul ne e mai fericit. lara noastrd slobo-

dd, care nddajduim cd va fi o parte intregitoare

a ROMANIEI NOI DE MAINE, nu va mai finevoie sd-;i trimita prin strdini copiii ei cei mai

buni. Cdci Pentru noi Prutul astdzi nu mai e

hotar ;i peste Nistru nu mai duce nicio punte,

decht pentru a trece la cei o jumdtate de milion

de fra{i de acolo, care s-au trezit ;i ei la via[a

na[ionald. Nimic n-o sd mai ddm de-aci incolo

nimdnui - nimic, decdt - totul o sd ddm culturii

neamului nostru.

$i, dacd vreodatd, pdna ne vom intdri mai

bine temeliile culturale, vom mai avea nevoie

de sprijinul frdlesc al dvs., credem ca nu peste

mult timp vom putea sta pe picioarele noastre ;ivom putea ajunge sd ne imbogd{im in;ine tia{a

sufleteascd a noastrd;i a intregului neam. Pen-

tru cultura neamului nostru intreg de acum nu

mai sunt piedici: suntem una si vrem sdfim una

pentru toate vremurile.

Sd trdili, Domnilor arti;ti, care lucrali fdrdzdbavd pentru aceastd unire!

Sd trdiascd intreg neamul romdnesc unit!

Romdnii din Basarabia

Am reprodus in intregime aceasti adresare

pentru a se vedea cum inlelegeau basarabenii

de la 1918 si-gi contopeascl sufletul lor moldo-

venesc in sufletul mare al neamului rominesc

qi cum guvernanlii timpului gtiau si foloseas-

cd, teatrul pentru treziea conqtiinlei na(ionale

la acei fra[i, care pini atunci n-avuri prilej sI

se simti mindri ci au gi ei cu ce sta in rAnd cu

popoarele mari gi luminate. Reprezentarea ce-

lor doui capodopere ale dramaturgiei istorice

romineqti a trezlt in basarabeni un entuziasm

de nedescris Ei s-a ivit dorinla de a se adlpa cdt

mai des din izvorul potolitor de sete al frumosu-

lui rominesc, cu origini vechi romane gi cu sci-

piriri gi fulgere ale unei istorii vijelioase qi atAt

de nedrept fa!6 de un popor bun ca al nostru!

Dupi o luni de la aceste prime reprezentalii

teatrale rominegti in capitala Basarabiei reinvi-

ate, trupa teatrelor unite ale Nalionalului de la

Iagi a venit la Chiginiu, sub conducerea mare-

lui fruntag al scenei romine din ultima decadd,

C.I. Nottara, cu ,,Apus de soare" de Barbu De-

.:t9.'a:,*t:i€

C. Constantinov (primul din stinga) cu fratele sdu Arion,

tata Timofte, bunicul Axentie;i surorile mamei, Frisina

;i Venea, anul 1918 (Arhiva C. Constantinov)

.' ':i

lavrancea gi ]Rizvan gi Vidra" de B.P. Hasdeu.

Rind pe rind au fost apoi vizitate Ei celelalte

oraqe ale Basarabiei, iar mai tirziu, in 1922, incapitala Basarabiei - Chiginiu - a luat fiinfiTeatrul Nalional cu trupa lui permanenti, gi in1924 - Societatea Dramatici, de sub conduce-

rea dlor Ludovic DauE 9i Mitu Dumitriu.Cl activitatea de mai tirziu a Teatrului

Nafional din Chiginlu n-a avut ganse si se

dezvolte liber gi cu rezultate mai pozitive pen-

tru progresul cultural al Basarabiei, se gtie.

Se cunosc chiar gi cauzele care au stinjenitbunul mers al Teatrului Nalional din capitala

provinciei dintre Prut gi Nistru. Si nu uitiminsi sforlirile municipiului Chiginiu qi ale

reprezentanlilor Basarabiei de a da o soluliec6t mai potriviti pentru dezvoltarea teatru-lui romineso i,n provincia noastr[. CI aceste

sforliri n-au fost incununate de succes, de

vini au fost gi evenimentele care s-au precipi-

tat gi au dus la invazia sllbaticilor din Risi-ritul sovietic in Basarabia, martiri qi sortit[nenorocului, pentru cI este aqezatd la hotarintre Europa gi Asia, intre lumea domoliti de

civilizafia cregtinl si lumea mereu in fr5,m6'n-

tare, din pricina fermenfilor de descompunere

a despoIiilor asiatice.

Astizi, problema teatrului romAnesc in Ba-

sarabia trebuie reluati imediat, cici este cu,reputirla si stim cu bra{ele incrucigate gi sivedem cum lumea oraqelor Ei satelor noastre

rimine flri nicio distracfie sinltoasi qi este

tentatl doar de petreceri josnice Ei atit de cos-

tisitoare, ca belia, jocul de cirli gi altele.

in Basarabia veche, in Basarabia de plni laUnire, s-a bucurat de mare succes teatrul ro-mdnesc uqor, cu vodevilurile gi piesele lui Va-

sile Alecsandri, Matei Millo, Costache qi Iacob

34

Negruzzi, Eugen Carada qi al1ii. Bitrinii, care

s-au stins demult, l-au vizut, pe la jum[tatea

secolului trecut, pe Matei Millo jucdnd cu tru-pa lui in Chiginiu. Cronica vremii a inregistratsuccesele mari ale trupei iegene a lui Teodo-

rini, care a jucat la Chiginlu pe la 1862-1863.

Trupa artistului iegean Nicolae Luchian a jucat

la ChiEin[u in 1868-1869, stArnind furtuni de

entuziasm printre moldovenii nogtri, care nu

se mai siturau de versurile dulci ca mierea ale

lui V. Alecsandri:

La Moldova cea frumoasdVia[a-i dulce ;i voioasd,

La-l Moldovei dulce soare

Cre;te Jloare lhngd Jloare!Succes mare a avut gi trupa lui Costache Bd-

linescu, in anul 1885, qi trupa fralilor Vlldices-cu, in 1887. $i un lucru vrednic de pomenit este

gi acela cI, in 1888, cind au venit la Chiqiniumarii artigti romini Aristizza Romanescu gi

Grigore Manolescu qi au jucat cunoscutele dra-

me din marele lor repertoriu - ,,Hamlet",,,UrielAcosta", ,,MAndrie gi amor" gi altele -, ei nu s-au

bucurat de un succes material prea mare, deEi

jocul lor a stArnit admirafia chiar qi a rugilor, gi

de aceea au fost nevoili sI joace gi piese-vodevi-

luri, pentru ca astfel sd fie pe placul publiculuilocal dornic de teatru curat romAnesc, nu tra-dus din alte limbi. $i alt lucru vrednic de po-

menit este ci dintre toli artigtii romAni care au

jucat in Basarabia, cel care s-a bucurat mai ales

de simpatia basarabenilor a fost Pechea Alexan-

drescu, care a stiruit din an in an si colinde

oraqele basarabene qi a jucat gi peste Nistru, la

Moviliu qi Ia Odesa, gi peste tot cu aceleagi piese

gi vodeviluri romAnegti de V. Alecsandri.

in sfirgit, mai pomenim gi faptul c[ teatrulrominesc, realizat de amatorii locali basara-