SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANAPREMIUL «P. STOICESCU»

D1CTIONAR GEOGRAFICAL

JUDETULUI PRAHOVAPUBLICAT

PRIM INGRIJIREA D-LUI C. ALESSANDRESCU

DE

D-ra Paulina BilitescuProfes6rli de geografie la externatul secondar

din Ploesd. Membrii actill a societliteicCreografice RomAne»

C. ALESSANDRESCURevisor acolar

Lucrare .prenziald de Societalea Geografica Ronid nd, tu fediniaaclunitreY grenerak de la 5 Martie 1895 sub firefedentia

Majestafei Sale Regelui

TERGOVITE

T1POG1UtFL 1 LEGXTORIA DE CA.RTY «VIITOkUL» , ELIE ANGELESCU

1897

D-1 Thn MoruziLicenVat in litere

Profesor (Liceo! Ploesci)

www.dacoromanica.ro

Presegla lucrare s'a intocinit coOrm cu 15rogranta .publicattide Societalea «Geograficii Roma'ndo.

www.dacoromanica.ro

AUTORIT CONSULTATI

Povestile PeleyuluY de Carmen SilvaDacia Enainte de Romani' 4+ Gr. G. Tocilescu.Din Plaiul Pelas » I. G. Babe.Istoria Ronandor » V. A. Urechia.Istoria Romándor » Gr. G. TocilescuMaterial pentru Jacaree itna dictionar » George I. Lahovary.Istorza Scdklor » V. A. Urechia,Note ampra Instalalinnzlor de la Skink » Flom Dianu.Salinele RomcineIstoria Ramón llar sub ilflhatil ¡7lézu i Nic. Billcescu.Scrierr literare ci sciintifice » Al. Odobescu.Cuvinte din b?triinr » B, P. Hasdeu.Luptele Ronzdnilor In resbelul din 1877-78 » T. C. Vklírescu.Monastirde Inchinate » Ion Brezoianu./storm Revolufier de la 1821 C. D. Aricescu.Monastirde C. Bilciurescu.Masivul Bucegilor i Crtpitan A. Guritii.Charta jud. Prahova Inginer Crapelianu.Pharul » Zaharia Antinescu.Geografia jud. Prahova » C. lennescu.

Iosif Ionescu Junior.Colonel Gorjan.

Statistica Inviltdméntului public V. PalladeSteL C. Milthilescu.

Geologia » Gr. Stellinescu.Buletinul Soc. Geografice RomdneDic(ionarzel Geografic fi statistic » Dim. Frunzescu.Buchetul » I. D. Petrescu.

www.dacoromanica.ro

6

Stalisticile oficiale publicate. de la 1859-1892.Siatistkile.oficiale agrkole de la 185.9-1893.Buletmul Ministerului de Domenir de la 1885-1894.Servkiul filoxeric instituit pe kingd Afinisterul de Donzenzi.Bugetul Eforid Spitalelor civik pe ultima de.Legra pentru organisarea auforiMplor adminidrative.«Monitorul Oficial» de ro wit En urna.Statisticile candor pe cliferitr anY.a Vestitorub> fi «Curierul RonuEn» pe anil 1836-1848.Recensimentul copiilor in virsld de sedfd din jud. Prahova (lucrare ofirialii) de

D-1 Fréderic Damé.Istoria Ronuinilor de D. Xenopolu.Geografia /re I de Genilie.

www.dacoromanica.ro

Extras din raportul comisiunet Insarcinatit Cu cerce tarea elabora-telor 15resentate la CO27CUTS pentru cele mat bune

dic(ionare Geografice

PRENIIII P. STOICESCU"PENTIO: CEL MAT BUN DICTIONAR AL JUDETVLUY PRAHOVA

S'a presentat patru elaborate pentru judetul Prahova.Unul, pe care-1 vom designa litera A, purtand ca motto :

«Patria hominibus non minus cara esse debet quam liberi» esteun manuscript in folio cu 370 pagini. Si 1692 numirl topice,ardate in ordine alfabetica. Materialul cules este f6rte sarac.Din nomenclatura topica lipsesc fórte multe numir1 de muntT,dealue, vaT, piriurI, isv6re cu ape minerale, etc., precum muntilBabele, Bait', Carabanu, Rotundu, Rusu ; dealurile AlbinarI-Curmatura, Baba-Ana, Badicescu, Runcu ; vaile Adinca, Balita,Ruda, RugiT ; pîriurile Alticiórele, Coroiasa, Calul ; isv6rele cuape minerale Baciu, Cacova, etc.

Descrierile gengrafice sunt slab acute ; orografiel nu i s'adat destula atentiune. .A§a, Bucegd ocupa in manuscript numal

www.dacoromanica.ro

8

7 rinduri, in care nu se mentionkd nici inaltimea virfurilor,nici constitutia geologica a masivului.

Limitele comunelor sunt vag indicdte, iar suprafata nu searata nici-odata. Departarea comunei de capitala judetului esterare-orY spusa. Autorii nu mention6za. pretutindeni bog-atiileminerale ale diferitelor localitati, dar atunci cand e o localitatemal' cunoscuta, ca de exemplu Doftana, se da amanunte des-tule si interesante. La comuna AlSostolache se spune, cä suntnumaT 5 puturi cu pacurd, pe ca,nd in manuscriptul litera B seafirma, ca sunt 86.

.Notitele istorice apr6pe lipsesc, i chiar cand figurza suntprea putin amdnuntite : istoricul Ploestilor e cuprins intr'o sin-gura pagina. Notitele archeologice sunt si mai rare. Pisaniilede pe la biserici nu sunt transcrise mai nici-odata. Legendelesunt luate de multe-ori, nu din gura poporului, ci din opereliterare. Fata cu atatea lipsurf i scaderf, comisinnea a socotitca nu se póte acorda premití acestui elaborat.

Al doilea manuscript litera B cu motto : «Labor I or-probus 01111Zia se compune dintr'un volum in folio cu 442pagini text si V pagini prefata si introducere. Dup0 propria4marturisire, autorul si-a cules materialul necesar in timp de dol.ani «cdlatorind dei fard. mijlóce cand cu caruta, cand pejos» si adudnd notite din diferite scrieri si din don(' dorm/modeinedite privit6re la istoria orasului PloetT.

Stilul e putin corect si insirarea amdnuntelor cam neme-todica. Numirile topice sunt in numér de -1722, omise fiindmulte numiri importante. Asa, pe canel intro Baia si Br'íicoin,In acest manuscris nu mai e niel un nume, in manuscrisul li-tera C sunt nu mai putin de 28 numiri de sa,te, munti, dealuri,vai', paduri garlite i isvóre.

Descrierea localitatilor inse, ca si a plasilor si a plaiuriloreste bine facuta ; de multe-ori da arnanunte ma:1 multe de catautorul manuscrisului litera C. Se arata suprafata si formapldsei, limitele, comunele i catunele, num6rul hectarelor de ce-

www.dacoromanica.ro

Q

reale cultivate, comertul, industria, economia, drumurile prin-cipale, apele si lacurile, clima, populatia si ImpArtirea el' dup6nationalitAti, administratia, num6rul bisericilor Fzi al parohillor,al scoalelor si al alegaorilor directï si indirecti.

Notitele istorice sunt destul de bog-ate ; istoricul Ploestilorin deosebT este o expunere documentarA, de mare interes, mayales prin faptul utilistireT a dou6 documente inedite.

Al treilea manuscript litera C cu motto : «Virful cuDor» si al patrulea litera 1) cu motto : «Utile-dulci» suntamindou6 lucrAff de valore.

Manuscriptul litera C consistä dintr'un volum in 4 ° sail934 PaginT text si V paginT prefata si cuprinde 3196 numirTtopice. Autorul 'si-a cules cunostintele trebuinci6se de cele maTmulte off direct, in escursiunile ce a facut in judet ; lar pentruverificarea si complectarea notitelor ce a cules in pers6nA, arecurs la corpul didactic si la personalul administrativ al ju-detuluï. Lista autorilor si publicatiunilor consultate este destulde bogatA si dovedeste, cä autorul manuscriptuluT a fost in cu-rent cu t6te scrierile care, direct sat indirect, se refera la geo-grafia, statistica, economia si istoria judetuluT Prahova.

Citirea acestul dictionar produce o bunä impresiune prinredactarea ingrijitä si fórte metodicA a materialuluT cities. A-deseorT insA autorul cade in descrieri poetice 0/-1' in fraze su-natóre nepotrivite cu o lucraise stiintificA (V. AsiTa, pag. 23 siDrapza-de-sus, pag-. 243).

Descrierea positiunilor geografice este in genere lamurità',precis6, si cu amAnunte indestulat6re. tiunt enumOrate atat co-munele cat si satele si catunele. Indicarea suprafeteT comune-lor si cAtunelor lipseste fórte rar. Distantele de la fie-ce comunrtsi panA la capitala judetuluï si a plAseT sail plaiuluT este pre-tutindenT arAtatà, impArtirea in cAtune de asemenea. CalitateapAmêntuluT si productiunea, num6rul locuitorilor si ocupatiunilelor principale, comeilul .si budgetul comunelor, 011e de comu-nicatie, num6rul vitelor si al pomilor roditorI si alte pretióse

www.dacoromanica.ro

IO

notiuM, sunt Cu multa g-rija notate. Datele statistice sunt im-belsugate si, pe liinga num6rul locuitorilor, aceste date se ra-p6rta si la numèrul copiilor, cari frequentéza :.,3c61a, al copiilorIn virsta de sc616., al 6menilor cu stiinta de carte, al cotribua-bililor, etc. De asemenea s'a notat pentru fie-care comuna nu-mèrul locuitorilor improprietariti, mosiile pe care at fost im-proprietaritï i intinderea ptmêntulut ce li s'a dat.

Autorul a 1;ttilisat i tabloul de longitudinf si latitudira,intocmit de d. I. A. Cantacuzin si publicat in Buletinul soci-etateI geografice, asa cä a putut sa dea gradele de latuticlinenordica i long-itudine estica a cator-va localitatY ca : PloestY, Bu-coy, Chnpina, Predeal, Sinaia,

Hydrog-rafia i orog-rafia ocupa un loe destul de intinsmanuscript. La descrierea masivuluI Bucegilor, autorul nu semargineste numaï la indicarea limitelor i enumOrarea piscuri-lor, ci clescrie i alcatuirea geologica a acestul' ma.siv, dei nupe deplin exact. 0 mare atentiune da statiunilor balneare silocalitatilor cu ape minerale, servindu-se de anuarul biuroululgeologic i de analisele facute de directiunea institutuluY chhnicdin BucurestY. Asa, e data compositia apelor de la Cerasu,Campina, Ceptura, Macelaru, Isvorul, Saraturt, etc.

Bogatiile minerale ale diferitelor localitatl sunt in tot-dea-una mentionate. Ast-fel, la salina Doftana se da tabloul de a-nalisa, se descrie galeriile, modul de taiere al sareT, cantitateace s'a extras de la 1881 pana la 1885, costul uneT tone de sarepe loe, etc. Tot asa si la isvorul Drajnita se da tabloul de a-nalisa al apelor, dup6 anuarul biuroulnt geologic. TotuY ciite°data scapa din vedere unele lucrurt destul de importante, pre-cum face la comuna Apostolacke, unde uita sa mentioneze, caexista 87 puturt de pacura.

Materialul archivalic, folkloristic, istoric i archeologic estef6rte bogat, prea imbelsugat póte pentru un dictionar geogra-fic, dar cules cu ingrijire i expus cu pricepere, Notitele isto-rice si archeologice ce autorul da pentru Azuga, Baicoi, Bar..

www.dacoromanica.ro

tí

canesti, Bisca, Brebu, Campina, Cetatea, Cetatuia, Tinosul, Tirg-soreanca, Slonu-de-piatra, etc. ; traditiunile ce raportéza". des-pre Bordeni,- Batrini, Breaza-de-jos, Drajna-de-sus, Siliste, etc.marele num6r de pisanii ce transcrie (V. Bordera, Bustenï, Cam-pina, Cioranii-de-jos, etc.), t6te acestea clovedesc o deosebitastraduinta o deplina intelegere a importantei acestor cuno-stintY.

De multe-ori incérca sa explico originea numelor unorcomune, insa in ac6sta, lipsa elementelor filologiei a face sahazardeze la etimologii nefundate, ca de ex. aceea a numeluiAzu;a7 din latinescul ad-ja,(Ta langa jug-ul muntelui, pe cand a-dev6rata etimologie este cea data de d. Hasdet primita si inmanuscriptul litera B, din ungurescul Hazuga. Dar acestea suntdefecte, care nu rapesc nimic din val6rea realä a lucrarei.

In deos3bi Plorei1 si Prahova (judet) sunt studiate cu multagrija i amanunte. Ploe§tii ocupa 21 paginT, in care limitele, in-dustria, comertul, chile de comunicatie, justitia, cultul, etc. suntindestulator aratate. Tabelele statistic° sunt ciar intocrnitemiscarea populatiunei e indica.tä pentru aniT 186,5, 1872, 1879,1885, 1889 si 189o.

Prahova, judet, coprinde 86 pagini cu peste 5o tabele sta-tistice. Pe lAng-a limite, clima judetului, miscarea populatiunei,aratata. in 16 tabele statistice, maI e notata si impartirea jude-tuba din punct de vedere silvic, cu un tabel statistic de nu-m6ru1 padurilor statului, intinderea lor in 92-93 si veniturilece at dat In acest an. Autorul reproduce si o statistica a ju-detului pe a. 1841, din care se p6te vedea avutia si starea e-conomica a judetului la acea epoca. Tot la judetul Prahova esi un capitol f6rte interesant privitor la starca /isic a locuito-rilor; nu mai putin important e si tariful preturilor obiectelor,materialelor si animalelor, ce s'at rechizitionat pentru armatain a. 1894, din care se vede val6rea animalelor, brinzeturilor,carnurilor, cerealelor, bOuturilor alcoolice, etc. Cultul, comertul,armata, vamile, de asemenea sunt studiate. Ceva mai pe larg

www.dacoromanica.ro

12

tnsè ar fi fost bine sa trateze relieful judetulnf, orografiehydrografie.

Celalalt manuscris, litera D se comp une din dotiO vo-lume mari: in folio satt 763 pagini text si III prefata. BogatianomenclatureY topice (apr6pe 3500 de numiff), belsug-ul de ama-nunte, precisiunea indicärilor, chipul metodic i fórte ingrijital aseçlarel' materialuluT si al expunereI luI, fac din acéstä lu-crare o opera de séma, corespumpt6re pe deplin cuvintelor luTOratiu, luate ca motto, In prefata autorul spune, cä capa-tat stiintele pe cale administrativa, prin prefectura judetulnf,care a trimis chestionare primarilor si prin serviciul Inspecto-rilor de la Onor. Minister al InstructiuneY publice, care s'a a-dresat inv6tatorilor. Parte din aceste stiintY fost controlatede insu'sï autor, dup6 propria-i marturisire, intr'o escursiune de6 saptamini, facuta in vara trecuta. Pe liIngrt manuscris suntalaturate ca mostra si 2 cestionare completate de invètatoriT co-munelor (V Teodorescu) i Tirs.yontl-Nofi (N. Ionescu)precum i trei planurY ridicate pe teren, douè ale acestor co-mune until al catunuluï Tirgsor. Atit modul constiintiospriceput al completareI cestionarelor, ctit si maY ales ingrijita

dibacea ridicare a planurilor, fac o deosebita cinste corpuluinostru invOlatoresc.

Datele statistice le-a luat autorul din publicatiunile oficialeiar pe cele care nu sunt publicate inca, le-a capatat de la ser-viciul statistic al Ministerulni AgricultureL

La fie-care comuna se vorbeste cu Imbelsugate amanuntecu destula preciziune despre limite, teren, hydrografie, clima,

istorie, urme vechï, biserica, sc61a, armata, populatiune, locuinti,suprafata, proprietatt animale, minerale, industrie, comert,de comunicatie, finan e, etc.

Aratarea limitelor in genere nu se margineste la o sear-bada insirare a comunelor sari catunelor invecinate. Autorul in-died : de uncle incepe fie-care limita, in ce directiune merg-e,

www.dacoromanica.ro

13

PC unde trece, aratand numele munteluï, dealuluí, movileY,riului, etc., precum si ce lungime are. Descrierea terenului estede-asemenea amanuntita. Daca sunt sirurY de muntT, se arata ince directiune merg, intre co riurT, ce inaltime aproximativa

; daca terenul este ses, care sunt lacurile, iazurile, baltile,smircurile, locurile isolate, islazurile, poTenele, isv6rele, vir6-gele, etc.

Datele statistice, asec,late in tabele fórte clare, se rap6rtala nume'rul locuitorilor dupe sex, stare civila i nationalitate, lanumèrul celor improprietariti dupe" legea rurald din 1864 si alinsurateilor dupe" legea din 1879, al caselor i bordeelor, alsc6lelor si al hectarelor scólei, al militarilor i rezervistilor, etc.

Lipsa datelor statistice, pe unde se constata, provine pro-babil din causa, c. autorul ne avésnd la indemina tifrele celema recente, a preferit sa. lase locuri albe in text, de cat sautiliseze date invechite.

Materialul istoric i archeologic, dei nu e lipsit de val6-re, totusT e mai putin bogat ca in manuscrisul litera C; i pcalocurea, cum este de exemplu la orasul PloestY, si de cat inmanuscrisul litera B. La multe comune insa ni se &Ai si no-iunï interesante despre fiorlul locuitorilor.

Ca sa'si faca cine-va o idee de valórea elaboratuluT, n'aravea de cat sa citésca cateva descrierT, cum bunióra,, pentru des-crierea uneï comune, cuvintele : Cerasu sah Brebu, pentru hy-drografie Prakova, pentru muntT, Buce,gii, etc.

Considerand, cä aceste treT manuscripte, lit. B, C i 1),indeplinesc conditiunile prog-rameT i cä unele se completez.printr'altele, ca autoriT lor ah depus o munca staruit6re .si n'aucrutat nicT timp, nid cheltuelY pentru a culege la fata loculuTdatele i tiintele necesariT.

Comisiunea, ca pentru incurajare i rasplata., opinéza :1) A se acorda autorilor cate 500 leT de fie-care ;.2) A se contopi aceste treT elaborate, publiGandu-se la olalta ;

www.dacoromanica.ro

'4

3) Suma de 300 lei, ce trece peste premiul destinat jucl.Prahova, srt se platésca din suma destinata pentru premii.

Terminand acest raport, cata cu bucurie sä constat, ca.

In c,liha cand acum 1 o aril' mult stimatul nostru vice-pre-sedinte, d. general Manu, a instituit cel d'antéat un premihpentru dictionarul unui judet, a pus temelia une opere marisi folosit6re, pe care cu plAcere o vedem acum, dup6 1 o ani demuncrt, aprópe realisan. Si credem, ca qiva nu va fi departe,cand cu ajutorul acestor dictionare se va putea alcAtui 11.1arclr

dicfionar g,eosrajic al regalulid Roma/dd. Acesta va fi curona-mentul operei incepute, despre a carei insemnatate, nu potdecat sA repet cele ce avém on6re a spune acum 7 aril' intr'oocasinne analoga :

Nici o data ca astd-c;11 existenta politica a Romaniei n'afost mai bine asigurata ; dar in acelas timp nici o clan nu s'acerut de la fortele el proprif mai mult ; de aceea nu este scopmal nobil, ce Societatea geograficä póte acum s4 urmarésca.,de cat acela de a ne da bilantul esact al tOrii, de a ar'ëta mij-16cele sale de tot felul, de a spune patriei nóstre ceea ce esteca sd pótA dênsa intelege si mai bine ceea ce póte !

TrAiasca M. S. Regele, Augustul nostru Presedinte !Tr4iascti. Romania !

Raportor, Or. O. Tocilescu.

www.dacoromanica.ro

D-1 General Manu, vice-preedintele SocietateY «GeograficeRomane» in presenta M. S. RegeluY, a A. S. Regale Prin-cipelui Ferdinand, a membrilor societAteY §i a unuT numerospublic, deschide plicurile i constatà'.

autorul dictionarului geografic cu motto : «Virful cudor» este D-1 C. Alessandrescu, institutor in Bucuresci

cA autorul dictionaruldi cu motto : «Utile-dulci» este D-raPaulina Braescu, profes6rd de geografie la externatul secundardin PloescI

crt autorul dictionarului cu motto : «Labor improbusomnia vincit» este D-1 Ión Moruzi, licentiat in litere i profe-sor la liceul din Ploesd.

www.dacoromanica.ro

AD1NCA, vale, se mal numesceGornet, isvor6sce din peilele

dealulul Gornet, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, i se vérsA.In paraul Sárgelu, pe r6rmuldrept, tot in raiehul comunefGornau-Cuib. Se numesce ast-fcl dc la adancimea ce a facutapa in curgerea sa. Se malnumesce Gornetu , pentru-a.inconjura dealul cu acela.§T

nume.

AD.iiNCA, vale, com. Aricesci, pl.Podgoria,, la p6lele dealululDurduci, numita ast-fel de laadancimea sa.

ADA.NC,A. (Valea-), parau, isvo-rAsce din c6stele dealuluI Pre-dealu, com. OpAritY, plaiul Te-leajen, §i se versa in paraulSArgelu, tot in raionul com.OparitT.

AWANCA (Valea-), vale, isvordscedin raionul com. Valea.-Lungd.,

A.

plaid Prahova, §i se vérs6. inValea-luT-Dan, tot in raionulcom. Valea-kungd.

ADANCATA, comun4 ruralg, plasq.Campu. Este situata' lang6.Prahova, inteun unghit ce-1forméza rîul Cricovul-SArat,vrsandu-se in Prahova, la 40k. ni. departe de capitala ju-detuluT §i la tg k. ni. departede a plarT.

Comuna Adancata la inceputa fost situath pa o c6std, maTspre r6sdritu1 comunel.tarc,lit locultOril s'el mutat Van-ga valea PrahoveT, care facestricdciu-ni locuin;..elor lor.

N'arc,» niel un catun alipit.Se mal numesce de locuitoril

Ret.yezni.

Populatiunea comunel e de1575 locuitorf (805 barbaV, 770-femef), In care intrd §i 7 fa-milil de tiganl-ferarl §i 4 fa-milil de bulgarf, cb.storitl caromance locale, ocupandu-se,cu comertul §i grAdiruiria.

2

www.dacoromanica.ro

a8 A 18

Contribuabill sunt 389; casede locuit 250 §ii bordeit.

In comuna e o singura bi-seria, lipsita de orI-ce

deservita de un preot.Locuitorif se ocupa esclusiv

-numaT cu agricultura i eres-cerea vitelor. EI desfac pro-dusul munceY lor la Ploesd.

In comuna sunt : 142 cal,.228 ved, 9 bivoll, 649 boI, 12capre, 1631 °I i 245 pord.

216 locuitorY s'at improprie-tarit la 1864 pe mosia Adan-cata-R4anY, când li s'at dat.1099 h. a.

Sc616, exista in comuna dela a. 1872. Localul e proprie-tate a comunel. Carte a luce-put sä invee aci de la a. 1850.Sciz carte 79 barba( 6 fe-ineY. Anul scolar trecut a fostfrecuentata de 76 baeV si 4fete, din num6rul de 150

(8o b. 70 f.), cu vérsta devc61.a. Cu intretinerea el statulcheltuesce rogo leI anual.

In total comuna se intindepe o suprafata de 2799 h. a.,din carl 90o h. a. islaz, iar res-tul, afara de 25 h. a, paméntde cultura.

Aci nu se fabrica niel un felde 136utura spirt6sa.

Gándad de matase nu secultiva. StupI de albine suntvre-o 26 in térta comuna.

Comermul se exercita de 4earciumari.

O sosea léga acésta comunacu com. Ciorani-de-jos i Cio-rani-de-sus.

Se marginesce la E. cu jud.Ialom4a, la N. cu comuneleSalda §i. lorani, la V. cuCricovu-Sarat i la S. cu riulPrahova, care o desparte dajud. Ilfov.

'ADUNATI-PROVITEf , sat , faceparte din C. R. Ocin,a, plaiul

D-1 Hasdeu in «Etimologi-cum magnum», lice ca numeleil la de la faptul c. mul0

?fugeau i proprietariiadunat prin promisiunl.

ALBA, vale, isvorasce de la V.de com. Predealu, plaiude. sub pélele munteluY Carai-man, curge de la V. spre§i se vérsa in riul Prahova,pe Ormul drept, in dreptulcatunuluI ButenY.

ALBA, ripa, comuna Valeni-de-Munte.

ALBESCL -posta, sta%ie de cal. deposta, pe când funciona acestserviciu in Ora, la 7 k. m. de-parte de- Ploesd si la 18 k. m.de Mizil. Posta Albesd avea

www.dacoromanica.ro

A r9

cu agricultura. Produsul mun-cel '1 desfac la orasul Ploesa.

'ati 77 caí i cpe, 63 yac!,1454 o!, afara de boil trebuin-ciosT la munca campuluY.

Locuitoril s'aA improprietaxitla 1864.p0 no.iile numite Poi-narénca, Margin6nca i Yadu-ParuluT.

Scóla nu este incomunaSCiaCarte 4o krbati fi O

femeie. Copil. In vêrsta de sc616.sunt 116 (6o b. 56 f.).

CDmuna, sD intiude pe o su-praaga da 1255 h. a. In co-muna. nu se. fabrica niel vin_nicl tuica. &andad de matase

stup1 de albine nu sunt.PomT roditorT nu sunt, M'ara

de ca41-va dug.T.Comerciul se exercita In co-

muna. de 3 cArciumarT.Veniturile comuneT se urca.

la tifra de 9421 le! i cheltue-lile la 3565 anual.

ALBESI-DE-MUR, sat, face partedin C. R. ca acelasT nume,plasa Cricov.

ALBESCI-PALEOLOGU, comuna ru-rala, plasa Cricovu, numita.ast-fel dupe numele vechilorproprietart Se crede ca. da-tézá de vr'o 115 anT.

Este situata pe loe ses, 11n-g Cricovul-Sarat, la 20

19

40 cal, un capitan, rLn ceaus(chihaia) i to surugii.

Pretul unul chilometru erade 13 banl i se maT platea

,. c'ate .5o banl de fie-care poste.pentru caruta (1868).

ALBESCT, st4e de drum de ferpe linia ferata PloescT-Buz,la 77 k. m. departe de tucu-resoi si la- t 7 k. m. de PloescT.Acésta statie deservesce malales podgoriile din jud. Pra-hoya, avênd un venit e nual devr'o 66.000 le!. Aci era statiede posta pe drumul Plocscl-Buzn.

ALBSCI-DE-MtTR, comuna. rural,pl. Cricov, situata pe loe yes,Muga rîul Cricovul-Sarat, lazo k. rn. departe de capitalajudqulu/ si la 7 k. m. de aplaseT.

Se compune din 2 catune :Albecci-de-Mur i Vadu-Paru-luT, cu o populatiune de io82locuitorT (545 b. 537 f.), in careintra si 3 familiT de tiganT-fe-rarT ; 250 cap! de familie197 contribuabill.

In comuna, sunt doue bise-ricT : una in Albesci-Mur, fon-data in 1892, cu hramul 4eSf.VoevodY» si alta in Vadu-Pa-ruluT, cu hramul «Sf. Die».

Locuitoril se ocupa numaI

www.dacoromanica.ro

k. m. departe de capitala ju-dquluf si la 4 k. m. de a pia-d. N'are nicY un catun alípit.PopulaOunea comund e de

3i, locuitorY (358 b. 453 f.), incare intra si 5 familii de . iganY-ferarY i grec.

CapY de familie sunt 174;contribuabili 141; case de lo-cuit 172.

In comuna e o singura bise-rica, fondata la a. 1799 si re-parata la 1892. Are urmatóreainscripOe : «Cu vrerea tataldsi a fiuluY i cu ajutorul sfin-tuluY Duh, s'ad inceput acéstastintS si Dumnedeésca bisericaIn satul Albesci, ce se pras-nuesce cu hramul AdormireaPrecestd si a sfintifor doftorYCosma si Dudan si s'ad oste-nit cu t6ta cheltuiala Dumnea-ld Barbu Vacarescu Voivod

so%ia sa Stanca si cu fiY

Ileana, Alexandru, in çlileleDomnuluY nostru Ion Alexan-dru Constantin Moruzi Voe-vod. Sfirsit i ld Dumnedeulauda, 1799 August II».

Biserica e deservita de unpreot.

Locuitorif se ocupä numdcu agricultura. EY desfac pro-dusul muncd lor la PloescY, ga--ra Albescl. si Urla0. Au34 ePe, 130 vacY, 5 bivolí, 791oY, 245 pord, afara de boil tre-

buincioY la m-unca ampuld.113 IocuitorY s'ad improprie-

tarit pe mosia Albesci-Paleo-logu, la anul 1864, d'A.ndu-li-se471 h. a. pamênt.

Scóla datéza In comuna. da42 ad. Localul e proprietateacomunel, si se frecuenta, de 41baeV si 4 fete, din num6ru1 de

14 copil (6o b. 54 f.), in vêrsta.de scóla.. Cu intrelinerea sc610statul cheltuesce anual 1566lel.

Comuna se Intinde pe o su-prafa0, de 1471 h. a. Vinuicä nu se fabrica aci ; stupt

cu albine sunt 41.Terenul cultivabil e prielnic

la t6ta, cultura. In termendiu produce : 14.700 h. 1. grat,210 h. 1. orz, 12.600 h. 1. po-rumb.

Dintre pcíml roditorY sunt r20 nud, 'o perY, 2I0 dudl, 16cires-Y, 40 merY, 250 prunI, 150

Livedile da t 65 care- fin.Comerciul se exercita in co-

muna de 5 arciumarl.Veniturile comuneY se urca,

la 2590 le/ anual si cheltuelilela 2472 leY.

Comuna e strabatuta de sos.Ploesd-Buz6ä si de sos.

judeeana, Ur1V-Urziced.Se marginesce la N. cu cat.

Valea-Mieilor (com, Valea-Ca-lugareasca), la S. cu cat. Cío-

20 A

www.dacoromanica.ro

21 A 21'

cenT, la E cu com. UrlaV §i.cftunele Loloiasca i Magula§i la V. cu com. Valea-Caluga-résca §i. Albesci-de-Mur.

AL BISgRICEL laC, 4is §i §ipotu,la N. de cat. l3r6scele, com-Campina, plaiul Prahova.

A LB INA RI-CURAIXTURA., deal pecara e situata com. Aricesd,plasa Podgoria.

ALBINART (Mo§neni-) padure par-ticulara supusa, regimuluI sil-vic inca din anul 1883, pe mo-§ia Ma5neni-A1binaff, pendintede com. Aricesd, plasa Pod-goria.

ALDEscf, mahala din com. Brea-za-de-sus, pl. Prahova.

parau, isvorascedin pólele padureY Clabucetu,

vérsa in riul Telejenelul,in raionuI com. Ma.neciu-Un-gureni, plaiul Teléjenul.

ALUNI (Valea-cu-) vale, isvorascedin raionul com. Valea-Lunga,plaiul Prahova, i se vérsa inValea-1uY-Dan, tot In raionulcom. Valea-Lung-a.

A LUNIU, sat, face parte din C.R. Strambeni, pl. Varbilau.

A LUNDU, gârla, strabate com.Strambeni, pl. Val-hilau,. de laN. la S., se unesce cu garlaBertea §i. impreuna. '§I" continua.druinul pe moia Stefesd.

ALUNPU, fost schit in cat. Alu-ni§u, com. StrambenT, pl. Var-1:dan.

ANET (Grópa) o vale in com.Drajna-de-sus, pl. Teleajen.

ANET (Valea), vale, com. Star-chiojdu, pl. Teléjen.

ANGHELESCI, poiéna, com. Fili-pesci-de-Padure, pl. Filipesd,care servesce rnaï mult deislaz.

ANINI (Valea-cu-), vale, isvorascedin raionul com. Valea-Lungd,plaiul Prahova, i se vérsa inValea-luT-Dan, tot in raionulcom. Valea-Lungd.

ANTOF E LOAIA, sat, face parte dinC. R. Rifovul, Pl. Crivina. Areo popula4ie de 66 locuitorT (3213. 34 f.). Este situat pe VOrmuldrept al riuluT Teléjen. Ad eo biserica fondata la a. 1783,de cuvioil. Setrai ParaschivaCaplescu, cu hramul «Sf. Ni-colae í reparata de enoria§Tla a. 1875. InscriMia nu sepóte descifra.

www.dacoromanica.ro

22 A

ANTONOAIA, ripa, com. Drajna-de-sus, pl. Teléjen.

APA SA.RATA, isvor cu apd mi-nerala ce contine sare, puci6sa

fier, sitirat pe loc ses, incentrul con-1. Breaza, plaiulPrahova, apartinand obste lo-ctiitorilor".

Comunicatia la ceste surseminerale se face cu inlesnire

sunt bune pentru reuma-tism. nalisa chimiaa a apelors'a facut de r'éposatul Dr. Ge-neral Davila, insa nu suntre-cunoscute in mod oficial.

APA SA.RATA., isvor cu apd sa-rata. in com. Tataru, pl. Cri-cov, pe proprietatea Mosneni-lor, situat pe deal. Este indepartare de drumul de fier,irisa circulatia se face cu in-lesnire, avênd so§ea.

Apei nu i s'a facut nicT oanalisa chimica i nid nu erecuncscuta oficial.

APA DULCE, garla, isvorasce dindealurile ce apartin comlind.Drajna-de-jos, plaiul Telojen ;ud. com. Predeal, pl. Teléjen,despartind'o de comunele Ari-cesd çi SuranT, apoT se impreLuna Cu garla Turburea i for-moza riuL Matita (v. a. n.).

A?A DE LEAC DELA. ION NITU,.

isvor ce curge din côstalulul Iuda-11/ica, com. pro-vila-de-j os, plaiul Prahova. akpa dinacest isvor se intrebuinOza de-locuitorY pentru diferite b6le.

AA DE LEAC, isvor cu apapucieisa in com. Ocina, pailaPeles.

APDSTOLACHE, comund rurala,plasa Podgoria, numita ast-felde la monastirea Apostolachefondata de comisul Apostoia-che si sota sa Voichita, in a.-nul 7102. Pêna atund se nu-,mia MaStanesd i mal tot tc-yitoriul era acoperit cu padurTseculare.

Este` situata pe dealurile Mas-tanesd, Varfirl Pietrd i Var-ful Stand., pe 'ranga garla Cri-covul-Sarat, la 55 k. m. departede capitala judetuluT i la rok. ni. de resedinta piase/.

Se compune din 4 catuneApostoladie, Marlogea, TisaBuzata, avênd o popula#e do1556 loc. (762 b. 794 f.) in careinfra 23 familiT de tiganT si 6fimiliT de gred. Tiganil se o-cupa cu fieraria Si agricultura ;ia,r Grecii cu negotul i admi-nistrarea mosiilor.

In terta comuna sUnt 340capT de familie, 322 contribua-

www.dacoromanica.ro

bill, 347 case de locuit §i 1

bordeit.In comuna sunt treT bise-

ricT : una in cat. Apòstolache,(v. Apostolache, schit), a douaIn cat. Arárlogea, fondata dePanait Praporgic §i. reparatade Dumitru Caramalg.0 la a.1858 li a treia in cat. Tisa,fondata de enoria§il aceluT ch.-tun in anul 1893: T6te acestebisericT sunt deservite de 4preoV, dintre carT doT de labiserica din Apostolache, pla-tiV clq stat.

LocuitoriT se ocupa maT multcu agricultura. Meseria§T sunt :3 cismarT, 15 fierarT, 6 dulgherT,4 zidarT. ET at I I caY, 7 epe,88 vacT, ;o capre, 762 oT §i.

398 porcT. Produsul munceT 11desfac in ora§ele Urlaffl, Valeni-de-Munte §i PloescT.

In raionul comuneT, pe riulCricovul-Sarat, sunt 4 morT.

Parte din locuitorT, §1 malales ceT din cat. 1Vrárlogea, suntmo§nenT ; ceT-l'alV s'at impro-prietarit dupe legea rurala.din 1864 pe mo§ia statuluT,când li s'au dat 368 h. a. pa-mênt.

Sc6la funcOonéza in comunade la 1892. Localul e proprie-tate a comuneT. S'a frecuentatanul trecut de 89 copiT (82 b.7 f.), din numèrul de 640 CO-

A

piT (3 t5 b. 325' f.) éu vêrstalegiuita. 'Cu intreinerea sc6leTstatul cheltuesce t anual 1404le. &lit dcarte 27 blirbce(1 s.i 3tema.

Comuna are in raza el rui-nele caselor monastireT Apos-tolache, la carT se remarca be-ciurile de sub ele, facute cudespaniturI §i ascund6torT.

Comuna, cu islaz, pamênt demunca §i. padurT are 618 h. a.Ad i sunt mai multe isvore deapd, numite de locuiton «laSdrelturi» .yi «la Pute-re» .,si seintrcbuin(ézd la lacut Mi intimpul vcrei.

In termen mijlocit se fabricaanual in comuna cam 240 h. Luica. §i 750 h. 1. vin.

Comuna posedd mal' multecarien de pie'trd fi mine desare, dar nu sunt puse in ex-filoatare. Locul unde sa eisesce_piara multa se numesce «Vir-ful Pietrei» iar unde existasare «La Scirdfuri» fi sunt pli-zite de o'meni pu,s1 de stat.

GandacT de matase nu secultiva. StupT cu albine sunt76. Pamêntul e prielnic numaTporumbulul, celor-l'alte cerealeprea pu%in.

Dintre pomT roditorT sunt :406 merT, 154 perT, 82 dudT,192 cire§T, 237 nucT ; livediledat ca la 65o care fan.

www.dacoromanica.ro

Comerciul se exercita in cc-muna de 4 carciumarY.

Veniturile comuneI se urcala suma de 3456 leI ; cheltue-li13 represinta aceiasT suma.

Se lega cu comunele Gor-netu - Cricov, Podeni, Chioj-&rica i SAngerul prin soselecomunale.

E brzdata de dealurile :CcrbuluT, MAstanesci i dea-lul de sub Virful Pietrel, §ide piscurile : Cerbulul, Bolc-can, CArqasuluI i StâneT. Teteaceste dealurl i piscurl se a-lla in partea de N. a comu-nal. Pe dealurl se cultiva vil§i au direcliia de la V. spre F.

E strabatuta de g-arleleCricovul-Sarat, Chiojclérica,Va-lea Pacurel si de valle : Sara-turile, Ghiezurilor, PocitA, Pru-nii Mirce i Fântana.

Se marginesce.la N. cu com.Sangerul §i la V. cu com. Pc-deni-Noul.

APOSTOLACHE, fost schit in jud.Sacueni, acy Prahova, pl.Podgoria. Era metoch al mo-nastirel Slobozia din judeVilIalom4a, inchinata la monas-tirea grec6sca Dohiarul, dinmuntele Athas. Acest metocha fost fondat de comisul A-postolache, la anul 7103 (i595),care l'a inzestrat cu mal multe

A

mosil §i l'a pus sub ascultareaMonastirel Slobazia.,

Asta-zi acest schit este re-dus la biserica de mire i pen-tru intreOnerea el se inscrieanual in bugetul statului sumade 2258 leí..

Are urme,t6rea inscrip :

oA_césta sfinta monastire dinvechimc pe numirea mosiei cese numcsce Mastanescl, se a-fía zidita dia ternelie do rC-posatul intru fericire cornisulApostolache i de Voichy,sol;la sa, la leatul-doveltpragul u§el hisericeT 7 ro39,iar inchinata 1a sfanta monas-t. re Dolaiel din sfinta Agora-se doveclesce dupe chrisovulluI Mafteit Basarab Voevod-la leatul 716o, prin care arataca inchina ac6stá sfinta mo-nastirc C'a tot venitul elDohiriul, unde este hrarnulsfinpor Voivocy, lar acum inlilele Prea In15.4atulul nostruDorna Barbu Dimitrie StirbeyVo3vode s'au preinoit prin o-sîrdia, osteneal l cu t6tacheltuiala paria-telul Germano Ermonah Plo-e§t6nul, affindu-se nastavnic la.acest sfint laca, pastrandu-senumal ziclaria cea titoricéscAiind -neclintita nicAeri, iar tur-

1) Dapti rppatu1 Brezoianu. lo. 7155.,

www.dacoromanica.ro

lelo dtte trele ;;;i acoperi§ul,trnpJajugraviltul §i. cu tóteale el'. pod6be din launtru§i afara s'au fabut din nou a-semenea §i clopotn4a,du-se t6te In ca mai próstastaro i aceste tóte s'au facutciincl se afla egumen la Slo-bozia sfinO.a-sa parintele Ga-vriil Arhimandtit, la anul delaChristos 1850, luna August».

APOSTOLACIIE, padure a statuluYin intindere de 255 h. a. pen-dinte de com. .A.postolache,pl. Podgoria, fonne.,la din tru-purilc : Lacu Trestiatu (35 h.

Ursóia (41 h. a.), VirfulPictreY (12 h. a.), Valea Pa-cure (150 h. a,) i Racorelele(f7 h. a.)

.11DOSTOLACHE, (Vatra-Schiturig)proprietate a statuluY, com.Apostolache, pl. Podgoria, a-rendata anual cu vr'o 35.000

APOSTOLACRE, sat, face partedin C. R. cu acelaV nume,plasa Podgoria. Are o popu-14iune de 285 locuitori (136 b.149 f.) Cade in centrul co-munell i este rerdirla el.

Aci e schitul Apostolache(v. a. n.), deservit de 2 prec41.

LocuitoriI S s'au impro-prietarit dupe legea din 1864.

Ak,1/4TOTI, inunte in judeul. Se.-

cuenilor (ac,1I Prahova), pro-prietatea Stolnicului Scarlat.Prin slemnea acestui munteeste hotarul '.ntre -0,ra RomA-nésca si Ardcal, disfrialegercaPculd l 776.`, iii a'omniaScarlat Vodd Gkica.

ARDELET, cea real mare poiénadupe riul Teléjen, in com.Maneciu-UngureM, plaiul Te-léjen.

ARDE-13XlikST, un platou, incat. Bustenari, com. Telega,plaiul Prahova. Pe acest pl-.-tou se afla mai multe puOríde pilcurd. 'Ina a nu se ex-ploata pacura d'aci, a ars in-fundat diferitele gaze din pa-m'esnt si a isbucnit ca un vul.-;can arlênd pam!,sntul pe omare intindere. Acum insa soexploateaza o maro cantitatodo pacura i do o buna cali-tato. Acest platou pórta acestnunr.s.., care nu se pótonicT o da.ta,

ARTA TXTARASCX, localitat,- inpartea de E. a com. Petro-§anY, pl. Crivina, dr..spre carrise povestesc c acibark Mark, pe timpurilecutreIerau

ARICESCI, dea com. AricescI,pl. Podgoria pe care se cul-tivO ith h. a vie.

25 A 2^

www.dacoromanica.ro

26 A 26

ARrctscr, conk. rutalk, pl. Fili-pestl. Orf-ce acte vechi Tela-tive la infiintarea comunef

Tiatrilnif nu cred ca co-muna sa aiba o vechimeVnAre de 200 anf.

Erce situata in parteaE. a tl'uluf Prahova la 14 k. m.de-parte de Ploesef,_ CapitalajUdetuluf i la 5 k m. de Ei-iipe,scf, ,re§edinta pld5ef.

N'are niel: un catun alipit.Partea tie N. a comuneI semaf numesce çi Stoencsa. Areo populatiuna. de 1158 locui-,ton (546 b. 612 f.), in careintrá, 21 famiiii de ti.gani.

'Capf de familie sunt 268;contribtiabilf 21 I ; 256 case delocuit.

In comuna sunt: 2 -bisericf ;Una fo.ndat'a la 1777, i pórtiurm6torea inscriptiesfirmi biserica s'a ridicat in-tru hramul .sf. Prooroc Die :;;ist Nicolae in dilele Prea Inal-tatuluf nostru domn Alexan-dru ipsilante, de robul lufDumnesleu ilie Aricescu, cusetia sa Néga 5i de robul luiDumnezeu En ache Väctrescu,vel A-istier la 1777». AC6Stä

reparAt la a. t 887.

A &lila biseric'd, cu hramulSf. -Nicolae» s'a fondat la a-

nul 1811 de Nicola iBlaaNeiciulescu i reperatirt la a-

nul 1880. (Inscriptia nu s'aputut citi, mare parte tiindmacinata).

Pre langa agricultura, lo-cuitorif se maf ocupa i cufabricarea varuluf in cupt6remici, pe .care '1 desfac la Plo-efiCI.

n C )111110A, sLint ; 52 Caí, 12epO, 360 boT, 134 vaci, 681of, 323 porcf.

In raionul ~une', pe funiaz ce ja na,scere din riulPralto va, sunt doue mon demacinat, sistom primitiv.

Locuitorif, in numOr de 177,s'ajii. improprietarit duPe legearunfla din 1864, pe ntoiiled-lor Rachtivan, frati I Coci u-beiu, 1. Enachescu, P. Pa-tra,cu !;,i Toma Vasilescu, cândli s'ati dat 543 4. a. pan-n."1M.

Carte a inceput sa se in-vete aci de prin- anul 1858peste vre-o do'f ani s'a sus-pendat. In anul 1872 s'a re-inceput i iaraÏ a incetatIn 1884, de cand function6zare gutat. corte rog b/2rba(1

ri Sc6la s'a frecuen-tat In anul trecut de 57 co-pif (54 b. 3 f.), din numOrulde 164 copif (92 13. 72 f.) cuvt-rsta de sc6111. Cu intreti-nerea sc6leT statul cheltuesceanual h104 lef.

Comuna se intinde pe o su-

www.dacoromanica.ro

prafatd de 1271 h. a. pArntsnt.Se fabrica, in terrnen 'me-

diu 135 h. 1. tuicd; vil nusunt.Itaf toate, femeile d'ad se o-cupli el] cultura g,andacilor demdtase, 1r mid cantitatY. Pro-dusul lor e cam 350 k. g. p.-,0-go;Y. Stupl cu albino sunt 12,6.

Calitatea terenuluí cultiva-bil e de o calitate inferitírati nu pot reui alte cereale

porumbul, grkil i ovOzul.Productinne3 ce se obtinee mal' tot-deatina pntin satis-facilt0re, neputn,du-se recoltade cilt maximum n chilapog-mi. 1 ntr6?,-a productiunedin anul agricol 1802-93 afost riu 4486 h. 1,, porumb6634 h. 1 ovk 7374 h. 1.

Poma roditorY sunt in co-muna : 260 mee, 120 peri, 700ducp, 200 cire;i, 2000 nuci,520 zarzari, 540 gutuY.

Comerciul se exercitd in co-muna de 5 carciumarT.

Bugetul comune1 presinta laveniturt suma do leí 3150la cheltuelt ..2995 let anual.

spsoa travers6za ,comunade la N. la S. inlesniml co-rnunicatia spre N. cu com.Nedelea si sprr S. se unescecu sos. judet('-nd Ploegclrèr-g-ovi;te, inlesnind comunical?iacu Ploesci.

A 2

Se marginesce Cu mo;iileNedelea, Filipesci, Brata§anca

Darman6sca.

ARICESCÌ, ale, com. Aricescl,pl. Podgoria, prin care, curg.eapa strata. Isvordsce din ra-ionni com. Aricescf, din locu-rile de cultura, curge de laE. spre V. i apoY se indreptdspre E.-eF;ind din comuna.

ARTCESCE, phdure particulara su-pusa regimulai silvic inca, dinanul 1833, pe moia. Aricesd,pendinte de com. Aricesd;plasa Podgoria,.

ARICLSCI, odure a statuluí inintindere de i h. a:pendirt,de com, Aricescf, pl. Filipesc.,formara din trupurile : Dur-ducu-Mare, DurducuWic, Pa-langa i Lastaru,

ARACEser, comuna rurald, plasaPoclg-oria. Date sigure d.esPreinfiintacea acestel comane nuexist4. 13(trinii povestesc'cápe lnul numit «Sili;te» afost un sat Tatarasc, numitArice-scf," un-de se fticeatru-g- anual, numit «Drag-aica»si ca Rourfinil, sub Negru-Voda, isgonind pc- Tatarl, a-cel ,sat s'a desfiirqat §i s'aformat e-el actual, tot cn act.-

www.dacoromanica.ro

lasT nume, locuit de RomtinT.Comuna este situata pe dea-

lurile : Pinénca, Albinari, Pla-iul i Cenusari, la 50 k. m.departe de capitala judeOluTsi la 1.5 k. in. de a plaseT.

La inceput, comuna AricescTa fost situata pe locul numit

dupa isgonirea Ta-tarilor locuitorir 'si-au facutcase pe dealurT si coaste.

Are o populatiune de 1473locuitorl (7 ro b. 763 f.), Incare intra si 21 familif de V-gani-viorarT.

Cap. de familie sunt 325,contribuabill 236 si case delocuit 302.

In comuna sunt 2 biserid :una veche de lemn, ruin atacu inscriptia nediscifrabila sialta cu urmat6rea inscripOe :

«Cu ajutorul luT Dumnedeus'att ridicat areasta sfinta bi-serica din tem lie prin osardiasi cheltuiala t tulor locuitori-lor acesteT co. intru cin-stea hramuluT «Sf. Erarh Ni-c-)lae» sf. M.cenic «TeodorTiron» si sf. «Ioan Botezatorul»incepêndu-se in anul 1865, inqilele DomnitoruluT AlexandruIon I. Cuza, i savirsita in a-nul 1873, in dilele MarieT SaleDomnitoruluT Romaniell Carol1, fiind Mitropolit P. S. SN ifo .

Aceasta 'l iserica. e desnwitade un preot.

Marä de agricultura, partcdin locuit:-)rt se. mai ocupa cudulgheria.

In comunti sunt : 6 cal, 103yací, 216 bnl, 7 capre, 942 ofsi 274 porcli

Parte din lo cuit.--)ri SlInt M3.;-nonI, 133 s'au improprbtarit la1864 pe nigsiele statului :darusanu, s.f. Glieorglie-Nou .sipart-, la AI.)snenT, cand li s'audat 407 h. a. pain:,'.:nt.

Sc6la exista in comuna de14 anT. Cu intretinerea ei sta-tul cheltuesce anual 1566 lei.S'a frecuentat in anul tre:.:utde 66 copif, din numOrul de272 coph (116 b. 156 f.), cuvarsta de sc6la. cart,; 86barba(/.

In comuni sunl arme sToli,numile ale «G,-nk'fè, (lamtntalsurlat a'rell' in ¡os, mide S:1411

aP fostin zveltim-orne de sare. Pud:in mal los elad ese isvorul di ala saratti,deslre cara 7,01:h/ in ìiia jos.

E de (Alarme ea act:leIn limfiul lloilor toren(lale.,;kit ala cu nu maly zgromot,d(ind'o afarel sarala.

Suprafalia totala a COM11310fcu islaz, painênt de cultura,padurT, este de 2800 h. a.

Ca ale mineral(' sunt aci

2828

www.dacoromanica.ro

29

201 iSS'Or de afid sitratd, is-vordsce de snb G",-n1:1",

(71/6' doii viiìe sztlyenníse,trebui,, (a/cdc locuitori In ~ir?

fri,*07trilor. Aceste vinifdre si/n/firundul ap.'t Sdritd

mlq-inca c,'cifre comuna Snram.

FaeLs-nd media color tref antdin turna, vedern c M comu-na Aricescf so fabrica mn tor-men mediu cam 616o d. 1. tuicayi 694 d. 1. vin.

In clinnn# se firesni5une a 6'sarc In loc7l/fil(ile n'Imite «Pe

«Grdp Gente,» ficentrul comund (afirdpc de ihri-mdrie), In l'ocia nninit la «M-rlituri», car,r lilt cresce niclun ji'l .plan/U.

Gandaci de matase se cul-tiva numaf pentru trebuintelefamiliare, Stupf cu albine sunt120.

Pamet.ntul priesce la orf-cccultura, Terenul cultivabil pro.duce : 12 b. 1. grau, 88 h. 1ovl'z, 644 h. 1. porumb. Dintrepomi roditorf sunt : 604 mor)"275 perT, 16o duc,h, 4,3o cire§1428 nucf, 256 V1011T, 215 per-sicY. Livezilo dat 324 care defan..

Comerciul se exercita in co-muna. de 4 carciumarf.

Veniturile comuneT se urcala 4356 leY,

29t

Tref sosele vecinalenesc comunicatia intre com.Aricescf i cpmunele Tarlescf,Predealu §i Suranf.

E brazdat4 de dealurile : Ce-nu§aff, Parlenarf, Roncesci,Staiculescf sj Albinari-Curma-tura. Ca phonf sunt : Poiana,StaneY, Fata-Caprei pisc_u-

rile : PlavaT, Sindrila, Tapul,Piétra, Bufnei i Cornatelu.

Pe albia vaief AdancTintinde, cu directia de la S.la N. §antul numit uTatarttsc»(v. a. n.). Poenile servesc depa. une vitelor pentru cosit.

E udata de vaile Aricescf,Pineanca, care curge intre pis-curile Tapul Ti ;;indrila, Adan-ca, numita ast-fel din causa a-dancimef séle, i garla Sarata.

Se marginesce cu comunele :Tarlescf, Carbunescï, Suranf §iPredealu.

.3.RICESCT - DE - j'OS, mah ala, faceparte din C. R. AricescT, pl.Filipescf

ARICESCI - DE sus. mahala, faceparte din C. R. .,-kricescT, pl.Filipesa Ari e rerdinta co-munef.

ARICLUTe, vale, com. Vadu-Sapat,pl. Cricov.

www.dacoromanica.ro

A 30

ARIONESCI-NOT, °aun, com. Ur-latti, pl. Cricov,

ARTÛNESCT-VECI-II, caun, com.T.Trlatti, pl. Cricov. Aci e o bi-sexica fondad la anul 1819 uurm6t6rea inscriptio: «S'a zi-

dit aCe.stt sfilnd biserict cu

patronul «sf. Ion» din temelicde robul luti Dumnedeu TonArion la anul 1819». S'a re-parat de primaxie la anul 1877si s'a invelit (Ti nou la anul1891.

ARSA, sat, face parte din C. R.Valea-Calugitir6sca, pl. Cricov.

ARSENIE, vale, isvorAsce (lelaN. V., de sub muntele .$i-potu, i Se v6rsa, 'In rlul Prthovita, pe malul drept.

ASCUNSA (Poema,), poéna, com.Tarlescti, pl. Tel6jen.

AT,IRNANti, sat, face parte dinC. R. Soimari, plasa Podgoria,nade se trampa'''. a .fi sare.

AzITGA, statie de drum de fierpe linia, ferata BucurescïPredeal, la136 k. ni. departede Bucuresd §I la 76 k. m.de Ploescti, intre garile Bus-tenti (3,7 k. Predealu(7,8 k. Infiintarea acestetimicti statiunti se datoresce fa-

briceti de sticlArie ce se afldin aproprirre si marcti fal3rictide t6srituri de lmnä. a compa-nieti Rheim-Scheser.

AZITGA, pArau, isvorasce de laE. de com. Predealu,Peles, din muntele Fatzt-Ga-vanef ; curge de la S. spreN., face o curha. pe la sud demuntele Petricica, s'apoti jadirectia spre F,ud p'e'na la lo-cul numit «Chela Azug-,eti» deunde se indrepte,za spre V.

la. Azuga, unde se ve.rsa,in partiul Prahovita, In fatamuntelui Sorica, nu departede gara Azug-a.

Azuga primesce pedrelita. Valea-Limba.selulutpe stánga valle : Turcul, Ste-veti, Unghia-Mica, Orjog-e)e,

Ceause)ia, Valea-Cazacului i U-rechia, afara de altele niai micti.

catim, resedinta com.Predealu, plaiul Peles, in par-tea de N. a Wrei, la 7 k. m.dela -botar, linde valle Praho-vid i Azuga se impreuna.,formand riul Prahova.

Acest catun, in teyta comunaPredeal, este ocolit de muntiinaltI, traversat In lung i latde un ir neintrerupt de. vil--furi, dealurY, piscuri i colnice,umb rit cu padurti seculare-

www.dacoromanica.ro

31 A 31

multa vreme neumblate depicor de omudat de o mul-time de ape cristaline, ce ser-puesc unele linitit, altele CuO repeqiciune ngvalnica

Multimea nesfgrsita de pei-sage i panorame pitoresd ceintAlnesd la tot pasul, codrifcu coamele Inverc,lite, virfu-Tilo ascutite ale Bucegilor cucrestele incaruntite, ce se perdin ingltimile aerului, frumu-setea verd, strajnicia ernd,apol multimea de vile, casede locuit i fabrid t6te la unloe, dau comund Predealucatunuluí Azuga un caracterCu totul particular. Si aceste

--regiunl,, cu pod6ba lor nesti-mata, au darur d'a fermeca,d'a captiVa cgRitorul; °are nuse mal satura de a privinu se mai indura de a se des-lipi de ath'tea frumusetY.

Numi?ea de «Azuga» nu-mire romana, deriva déla la-tinescul «ad-juga;»adica «langajugul muntelui».

Azuga de az1, satí localita-tea unde apele Azuga i Pra-hovita se intálneso, formandvalea PrahnveT, s'a numit pLnala anul 18br «Intre PrahoveY

1) D-1 J. ti. 1311)c, cartea sa --Di

plaiul Pele. Mal tot ce scricin aci cstreptotitts (lit; w4stii, interesantzt lucrar,

iar din acel an, o data cudeschiderea g-grei, s'a dat a-cesteT localitatT numirea de«.-kzuga» dula valea ce dintimpurY preistorice p6rtg, a-cost nume.

Constructiunile ce se ga-sesc la Azuga sunt : Casa Ad-ministratiund Domenielor Co-r6nd, casa Su, sc61a--zidita dinfondurilv bunulul nostru Suve-ranfabrica de Ciment, fabricade sticlarie, g-a,ra ;;i casa Ble-bea.. La p6lele munteluí So-rica se ridicg cladirile fabri-cei de postav si fabrica desalam.

Pe luncile, Azugel se intindeun sal non, cu strade regu-late, compug din case fru-móse i solidé, pentru locuintalucratorilor fabriceí de postav.Terenul pe care este infiintatacest sat, este dat de M. S.Regele, proprietarul mosid,In mod gratuit, iar fabrica depostav, caro a facut Cu chel-tuiala sa aceste constructif,vinde de ved celor ce voesca se stabili definitiv a.d, caseCu curtile lor, in pretill cos-tuluí, i numaI cu conditiunead'a i se- ratribursa valArearate, pe termen de -ro ani,fara nid o 'dobirlda. In sus,pe valea Azug-eI, sunt fabri-cele ci var oAldasaro i Re-

www.dacoromanica.ro

nard» in Susaitt «fabrica dechereAea»

Afara de luncile Azuget,aci nu sunt locun proprit pen-tru aratura, cl numat de f.:c-

uete. Inainte tie 40-50 am,aci se cultiva in si canepa,cartofi si legume. Pomit rodi-tori lipsesc cu desavirsire.

Livezile si finctile sunt bo-gate in plante graminee si le-gumincís- din cele mal bune,ceia cc. da branz-.turilor de A-zug-a o reputatiune particulara.

Padurile ocUpa apr6pc. in-tr6ga supraf4 a teritorulutcomunet PredeEdu. Relieful, al-ti tu din e a Si natura terenului,convin aci nurnat pentru ve-geta0unea forestierA.

Fagul forméza spccia domi-nanta a padurilor, apot vinebradul i moliftul, care a in-ceput a fi mai rar, din causaca esploatatiunile de péna a-cum s'au facut mal mult pen-tru estracOunea luí, ca avêndmat mare val6re.

Primele inceputurt de in-dustrie in Azuga, le gasim pela anul 183o.

Un anume slan, veninddin Ruckr unde dupe cumse scie, exista pc la finelecoluluí tracut o fabrica de sti-clarie-. a infiirqat ¿bel «Intre

Prahove» livezí, la margi-nea paduret, cam pe locul undeeste asta-111 pichetul de paza.,o fabrica de sticlarie. Acésta,fabrica n'a putut functiona decat 2 3 lunT, fie din causaca arenda era prea nutre si lu-crat3rit prea scumpi, fi- ca eraconcurat de fabricele din Tran-silvania, sau lut Alsan lip-sit fonduril- necesarit.

Fabrica remaxii*Ind pustie,proprietarul moiei, Banullipescu, a inchiriat'o unut Bu-curescean, Iabras l.ipscanul,dar niel acesta n'a fost malnomen:" de cia predecesorul

cací, nu se scie din bemotive, labras a fugit mal ina-inte d'a incepe fabricatiunea,iar fabrica a remas cu totulin parasire.

Din lemnaria cladirilorbricei de sticlarie, 'si au con-struit mal tardiu multi tarantdin Azuga, pe marginea sobe-let nationale, casele lor, iarpikra, silicatá, adusa din cari-erile din Azuga, mun0 Zamu-ra, si alt material brut, adunatde labra, Lipscanul a trecutin posesiunea fabricei de sti-clarie actuala, care s'a infiin-tat la 188o, functionlind la in_ceput cu un cuptor. La 1881s'a construit inca. un coptor sis-ternatic eu gaz warian i la

32 A 3

www.dacoromanica.ro

33 A 33

1891 cel d'al treilea cuptor,cu foc direct.

Produsele fabricei de sticla-rie sunt bine cautate pe pie-tele Romane si sub regimultarifuluT Autonom, fabrica a-césta a flacut insemnate pro-grese. Ea ocupA. actualmente250 lucratorT, in mare partedin Boemia.

La locul unde muntele So-rica se scalda in apa Azugel,pe un platou frumos, umbrit deo padure désa. cu arborT inaltT,este fabrica de postav de la A-zuga, un mare stabiliment in-dustrial, cu cladirï impunOt6resi cu masinï multe si perfec-tionate. A inceput sa, functi-oneze la i Aprilie 1887.

Fabrica de postav intrebu-intéza in fabricatiune numaTlina curata din téra si produ-ce t6te tesaturile de lana cu-noscute in comerciul Roma-nesc sub numele de «bravo-venie» cae se importau pêna.'in c,lilele n6stre in mare partedin Transilvania. Fabrica depostav ocupà. in permanen0.un num6r de 400 lucratorl deambe-sexe, din cae aproapejum6tate sunt RomanT, iar cei-l'altT in mare parte SasT dinTransilvania.

La anul 1885, Inginerul E.

Erler a infiintat la Azuga, pemosia Sorica, o fabrica siste-matica de ciment roman.

La 1888, tot acest inginera infiintat pe Valea Séca onou6 instalatiune analoga, iarla 1892 a construit in mun-tele Piétra-Arsa un cuptor sis-tematic pentru var alb, si as-ta-c,IT t6te aceste instalatiunTmoderne sunt in deplina func-tionare,!eproducênd un cimentde o calitate superi6rd, recu-noscut de buna. Fabrica a-césta ocupA in permanentA 70lucratorT, in mare parte Ro-manT.

Acum vr'o 15 anT, d. Ma-teiq Mocanu, a infiintat laAzuga o fabrica de cascaval.Fabricarea luT e tot asa deprimitiva cum era si maT ina-inte cu sute de anT.

Fabrica din Azuga produceanual 30.000 k. g. cascavalde buna calitate, cunoscut int6te 'Arpe sub denumirea de«Cascaval- de Azuga».

La a. 1877, D-1 Carol Sche-eser a infiintat aci o fabrica.de salam. Ea functionéza regu-lat Cu 5 masinT speciale si pro-duce salam de Q calitate .egalldaca, nu ,superi4ra. salamuluTde Brasov3 precum si tot fe-lul de carnurT afumate.

3.

www.dacoromanica.ro

34 B 34

BABA, muchie de deal in com.Salcia, pl. Podgoria, acoperitàcu pddure.

BABA ANA, deal la V. de clt.Nucetu, com. Gornetu-Cuib,pl. Podgoria, acoperit Cu vil',si numit ast-fel de la o vechYe)

poses6re.

BABA ANA, ripA sub Virful Co-morilor i spre dealul Baba-Ana, com. Gornetu-Cuib, pl.Podgoria. Terenul fiind hu-mos fuge spre vale, ma1 alesin timpur): ploi6se.

BABA .A,NGHELINA, fantana incom. H6.budu, pl. Têrgrr, dincare i-iea inceput riulqu Bri-beagu.

BABA IOANA VÉDUVA (Dela-),loc isolat cu mal.' multi poniroditor):, tufe O. sAlciT, in su-prafa0 de apr6pe 2 h. a. si-tuat in corn. Pucheni-Mid,pl. Crivina.

BABA SANDA, pardu, isvorAscedin p6lele dealuluï Cuibu, com.Gornetu-Cuib, pl. Podgoria ;curge dela N.V. spre S.E. pe1ang6. dealul i islazul Baba

B.

Sanda, §i se vérsA in garlaSAra4e1u, in partea de E. abisericei din Cuib, tot in ra-ionul com. Gornetu-Cuib.

BABA SANDA, deal in partea deN. a a.t. Cuibu, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, numit ast-fel dela o veche posesóre.

BABA SIMA, moie a statulni peteritorul com. Fulga, plasaCampu. A fost pên6, acumcate-va deceniï a m-reT Sta-vropoleos.

BABEL vale, isvorAsce din apro-piere de muntele Virful cuDor, com. Predealu, plaiul Pe-1e; curge dela V. spre E. §ise vérsA in garl4a Uratórea,in raionul cAt. Poiana Tapu-luY, §i impreund in riul Pra-hoya, pe malul drept, tot incercul atunuluY Poiana-Ta-pulut

BABET (Virful-), deal in com.Ederile, pl. Filipescl, servescede pA.§une vitelor locuitorilor.

BABELE, munte la stanga Jepilor,spre valea 'Ialom4eY, inalt de2060 metri d'asupra niveluluTMareI-Negre. Construqiunea

www.dacoromanica.ro

35 35

arhitectonica a acestuT munteeste plina de amanunte com-plicate i bizare ; pe el par-ca sunt semanate o n'ultimede monumente megalitice, dol-mene, cromlekurY i menhire,ridicate de o generatiune dedruidT giganticT pentru ado-rarea cine scie carta geu In-grozitor. Prima-véra, acestepietre sunt acoperite cu unbogat covor, format de o mul-time de viorele albastre (violadeclinata), ce cresc pe ele §icarora poporul le dice Unglzia

BABWL, padure a statuha InIntindere de 850 h. a. pen-dinte de com. Te§ila, pl. Pele.

BABDUL, munte la N. de com.Maneciu-UngurenT, plaiul Te-léjen, udat de parâul Cheiala N. i paraul Babe§ul la S.

BABEI;UL, pârás.u, isvorAsce dinmuntele Babe, curge de laN.V. catre S.E. §i se vérsa inriul Teléjen, pe malul drept,In raionul com. Maneciu-Un-gurenT, pl. Teléjen.

BABE5,+UL, ZA.NOAGA i BRATOCEA

(MuntiT-), mo§iT ale statuluTpendintl de monastirea Sna-gov, care pe periodul 1888-93s'au arendat cu 2800 leT anual,

In plus 480 leT plata de pa-duran l confinistT.

BACIU, ba1 de apa sarata ce is-vorasce din minele de sareparasite, situate in centrul co-muneT urbane Slanicu, plaiulVarbilart. Apele apartin sta-tului" i se aren déza de Direc-tiunea generala a Monopolu-luT StatuluT. Sunt situate inregiunea unuT munte de sarece domina asupra vederel" Sla-niculuT. Comunicatia la baT seface cu Inlesnire prin garaSlaniculuT

Apele sunt sdrate si malcontin iod In mara can titatefi er. Ele sunt bune pentru reu-matism,bóle de fenzer, de piale,scrofurY i altele.

S'au facut analise cualita-tive de mai: multI medid, insanu oficial, ci In particular, araa se fi publicat pana acum.

Baile sunt adminis' trate ded-1 Ion T. Popescu, care lecauta in antreprisa, in asis-tenta d-luT Dr. MarguliusArge§anu. De§i sunt mult vi-sitate, Cu tette acestea pênaacum nu s'a facut niel un re-gulament al bailor (VezI Mi-haiü

BAIA (La-), localitate in com.OparitT, plaiul Teléjen, und&

www.dacoromanica.ro

36

este un isvor Cu apa minerala,ce contine sare i puci6sa.Apa sa nu se intrebuintézade locuitorI.

Bétreind sfiun cd Iii acestloc a fost odiniórd mina desare acésta se dovedesce firinurmele fiodurilor si ale dru-murilor regulate ce duceaula Bala In téte diregiuzzile.

Tinzfizzl cdzid acéstd mind seesfiloata In regitM MG se scieCu szkrurantd , dar se scie cdfielnd la a. 1803 on-ce locuitoravea vote sd zea sare liz schlm-bul una dan anuale de unfuior dc cdnefid sazt de ino odind.

BATA, vale, isvorasce din dealulMalini, com. Pacureti, pl. Pod-goria, curge dela N.E. spreV. si se versa In Orla Tur-burea, tot in raionul com. Pa-

BAIA-VERDE, vegli «Carbunénu»,gura de Ocna, com. Slanicu, pl.Varbilau. Apartine statului"contine sare-iod,intrebuin(tindu-se fientru reumatism,scrofule, bdle de fiiele f i de mi-trd' ,bóle de ficat pete fie corfi,duren de cap, etc.

BAIU, numit i «Dihamul», mun-te, co.m.Predealu, plaiul Peles,

36

care servesce de limita intrejudetele Prahova i Dâmbo-vita, la N. de muntele «T'ariaBerbeculuT» inalt pe 1598 me-tri d'asupra nivelultg MareI-Negre.

Din jaiba boerilor Constan-tin Cretulescu, Const. Dudescu,Medelnicerul Grigore Hrisos-coleu i Bibica, sotia rèposa-tuluI Paleologu, catre MihailConst. Sutil V.V. se constataurmkórele

Ca nisce Sasl din Rij-novul TransilvanieY, in dilel e1111' Alexandru Voda, bazatTpe un zapis alVoda cel Vitéz, care le de-dese muntele sa pascä cu oile,au cerut luT Alexandru Vodasa le intarésca actul, i acesta,dupa cercetarile facute, a luatacest munte, ca o mosie cese afla domnésca si a dat'odanie bisericei: crestinescI dinsatul Rijnov ;

Ca s'a numit epitrop almunteluY Baiu, Stolnicul Du-mitrache si acesta asa sevede in chrisov a orinduitpe un Ionita Lébu din Bra-sov, ca sä aiba asta epistasie,sa vinda muntele cuT va vrea

banii: sa-1 cheltuiasca la tre-bile bisericeï si pe tot anulsa-si dea socotela la dumné-luT Stolnicul ;

www.dacoromanica.ro

37 B 37

3) C. dupe mórtea luT Lébu,boeriT au reclamat iare.sT si ceDomnul Mavrogheni a orin-duit pe Stefanice., ispravniculjudetului si pe Mihalache, va-taf ot plaiul Prahova, carY,

mergend la fata loculuT, dinmerturiile ce au fost s'a ade-verit spusele boerilor si li s'alesat muntil in stápanire ;

Ca la lét 1790, in vre-mea ste.panireT Nemtilor, Sa-§iT dand jaiba la Viena, auvenit cu ordin aicT in téra,cand la divan se afla Enten-berg si s'au judecat, probandboeriT de mal' sus, posesoriTmunteluï, ca re.posatiT intrufericire DomnY, n'au flicut cutotul danie nicY biserice1 dinRijnov, nicT Sasilor, arä nu--mal ierba sä o pasa, cu oile ;

Ca cu tete reclamatiu-nile boerilor, muntele Baiul,numit si «Dihamul» (v. a. n.),a remas bisericei romanescIdin Rijnov, ce.cT asta era do-rinta fratilor Udriste si TomaPostelnicu, donatorY.

BALABAN, numire vechie a sa-tuluT Nisipósa din com. Harsa,plasa Podgoria.

BALABAN, munte la N. de com.Meneciu-UngurenT, plaiul Te-lejen, pe care '1 uda riul Te-lejen si paraul 'rampa.

BALACA, sat, face parte din C.R. ScaenT, pl. Podgoria. Areo populatiune de 268 loc. (140b., 128 f.).

Aci e o bisericä fondata defamilia Cantacuzino, la anul1797, si refacutä la a. 1840de Grigore Filipescu.

Inainte vreme acest sat senumia «Valea Cdpusescilor».

BALACA-SCA.ENT, proprietatea E-forieT Spitalelor civile din Bu-curesd, fostä pendinte de schi-tul T'erg-sor, com. Sce.enT, pl.Podgoria, in intindere de 6o4h. a. din carT 8o h. a. supra-fate, impdurita si 524 h. a.teren cultivabil si finete, a-rendate. pe periodul 1886-91cu 5900 leT anual, impreune.cu o móre. cu 4 1-6-te pe apaTeléj e nuluT.

BALALIA, fantâna cu alpe, cecontine iod si pucióse., com.PdcuretI, pl. Podgoria ; apaacesteT fantanY se intrebuin-téza la beut.

BALITA, vale, isvoresce de laE. de com. Cornu, plaiu Pra-hoya, curge spre S.V. si sevérsa in riul Prahova, in ra-ionul cet. Câmpinita si orasuluTCampina. I s'a dat acest numepentru-cä la inceput a fost

www.dacoromanica.ro

38 B 38

facutd de un locuitor anumeMuta. Se lice ca apa ce ca-dea dupe dealurT ineca gra-dina acestuT om. El ca sa im-pedice acésta, a facut un santprin gradina lui si l'a dusp'èria in riul Câmpinita, caast-fel apa ce venea dupa dea-luff sa se scurga in riu. Cutimpul insa s'a format o val-cea, ce acum e fórte mare.

BALISTERA, localitate pe albiariuluT Prahova, com. Crivina,pl. Crivina, de unde locuitoriiscot si cara pietris.

BALOTA, trup de padure a sta-tuluï in intindere de roo h. a.pendinte de comunele, BatescY

Pucheni, pl. Crivina, careimpreuna cu trupurile : Bo-darlanu (263 h. a.), Vacaria(25 h. a.) si Pucheni (r5o h. a.),forméza padurea Gura-Criv-tulut

BALOTINA, isvor, uda com. irnapl. Thrgsoru si se vérsa inriul Prahova.

BA_LTA., lac la N. de com. Balta-DómneY, pl. Câmpu, Cu sor-gintea tot in comuna.

BALA-DOAMNEL comuna rurala,plasa Câmpu. Anul infiintareT

nu se cun6sce ; se scie insapositiv ca s'a format din ómenTvenitY aci de la munte.

Este situatd pe 61-mul stângal riuluT Ialomita, avênd la N.lacul numit «Balta» la 27 k. m.departe de capitala judetuluisi la i i k. m. de resedintaplasel%

Se compune din 3 catune :Balta-DómneY, Lacu - Turculul"

Curcubeu, avênd o popula-tiune de 1273 loc. (645 b. 628f.), in care infra si 12 famililtigarg, carY se ocupa cu cara-midaria i vióra. CapY de fami-lie sunt 273, contribuabilY 241.case de locuit 262 i 2 bordeTe.

In comuna sunt 2 bisericI :una in cat. Lacu-Turculuï, fon-data la a. 1871 si a doua InBalta- D6rnneY, cu urmat6reainscriptie: «Acest sfint i Dum-nezeesc locasY, prin indemnul

ajutorul tutulor locuitorilorcomuneY s'a inceput din teme-lie la anul 1883, Iulie I, in

Prea S. Mitropolit Primatal RomanieY Calinic si ale Ma-jestateY Séle RegeluY Carol I,Reginel Elisabeta, proprietaral Domeniuldf Cor6neT Gher-ghita, care prin D-1 Adminis-trator Ion Kalinder a ajutatmult la lucrarea acestuT sfintlocas, precum asemenea cuajutorul D-luY I. Macedon, a-

www.dacoromanica.ro

renda s mosieT. Gherghita,s'a terminat la anul 1888, Mar-tie io, n ilele de la Prea S.S. Mitropolitul Iosif PrimatuRomAniel. de Arhitect Kali-strat monacul din rnonastireaCaldarusaM si de sub-semna-tul zugrav Costache Popescudin Mizil.

Aceste bisericï sunt deser-vite de dol" preotT.

Locuitorii acesteY comune seocupa maT mult cu agricultura

putin cu olaria. El desfacprodusul muncel" agricole laPloesct iar olaria la Sloboziaçii Bucuresct

Locuitoril s'au improprieta-rit dup legea rurala din 1864,pe mosia statulut cand li s'adat 560 h. a. pamênt. El' au152 cal, 481 vact 2236 ot 5bivolt 27 capre, 143 porct

Carte a inceput sa se inveteaci de la anul 1862. Admini-stratia Domenielor Corónetdin ordinul M. S. Regelui, aconstruit aci un local propriupentru scóla, care s'a frecuen-tat in anul trecut (1892-93)de 43 copit din numèrul de151 copit (87 b. 64 f.), in v'èr-sta de sc61d. Cu intrqinereascóleY statul cheltuesce anual1o8o let .Sciu carte 164 barb*

named 6 fond'.Comuna se intinde pe o su-

prafata de 615 h. a. Aci nuse fabricä nid vin, nicI %Med.Candadi de matase se cultivA,in mica cantitate. StupT cu al-bine sunt vr'o 65.

Pdmêntul e prielnic la tótà.cultura. Dintre pomil roditorrsunt 32 merT, 13 pert 248duçlt 19 cirest 62 nuct 347prunt

Comerciul se exercita in co-muna, de 4 carciumarT.

Bugetul comunel se urcA lasuma de 4000 lei: anual.

sosea i inlesnesce comu-nicatia cu comunele Gorgotasi TigAnescï.

Nu e strabatuta de nicT ovale, afara de riul Ialomita laSud, si nul Prahova la Nord.Tot in partea de N. e laculnumit «Balta» a carUl sorgintee localisata.

Se marginesce la N. cu riulPrahova ; la sud cu judetulIlfov, de care se desparte prin11'111 Ialomita ; la E. cu com.Gherghita si la V. cu com.Potigrafu.

BALTA-DOAMNET, sat, face partedin C. R. cu acelasi nume,plasa Campu. Numele s6u secrede a veni de la lacul cu a-cest nume, ce se gasesce aci

acesta de la Dómna Stanca,sotia lui Mihait Bravul, fosta,proprietara a aceste mosit

39 39

www.dacoromanica.ro

40 B 4c

BALTAC, garli, isvorasce dinvalle com. Filipesci-de-Padure,pl. Filipesa trece prin fânqe,curge spre S. si se varsa ingArla Rosi6ra. Pe valea sa sepresupune a fi picara.

BANCILA, localitate, com. Mar-gineni-de-Jos, pl. FilipescY.

BANuriff, isvor, curge din mun-tele Calugaru, com. Star-Chioj-du, pl. Telejen, ja direcOaN. E. si se varsa in garla Bascajara cale, tot in raionul com.Star-Chioj du.

BANULUI, poiéna, com. Slanic,plaiul Varbilau.

BARACESCI, numire ce se malda cat. Cosmina-de-jos plaiul

arbilau.

BARAICTARU (Bianca), proprie-tate a EforieT Spitalelor civi-le din Bucuresa fosta ¡Den-dinte de M-rea Brebu, com.Draganesa pl. Campu, in in-tinclere de 1352 h. a. t6te a-rabile i fanéV.., arendata peperiodul 1888-93 cu 20,768leT anual.

J3ARAICTARU- BREBu, sat, faceparte din C. R. DraganescT,pl. Câmpu. Aci e o biserica

cladita in a. 1852 de un ca-lugg.r, pe cand mosia apagi-nea de M-rea Brebu.

BARLAN, isvor si localitate, com.Posescl, pl. Teléjen.

BARTOSU, deal cu direcOa S. E.com. DitescI, pl. FilipescT. PedealurT sunt plantate vil, prunT,nucT i merT ; parte fiind filo-xerate serva i de pasune.

BATESCI I PUCHENI, mosiT alestatuluT, pendintY de monas-tirile Znagovul si TigAnesci,cari: pe periodul 1883-93 s'auarendat cu 26.000 le): anual,In plus leT 960 plata de pa-duran.

BA.TOGUL, vale, com. Ederile,pl. Filipesd ; se vérsa in riulCricov.

BABANULUT, isvor, curge de laN. com. Sangeru, pl. Podgo-ria, si se varsa in riul Cri-cov, tot in raionul com. San-geru.

BABEANU, dou6 trupurT de pa-dure particulara supusa regi-mulul in intindere de250 h. a. proprietatea d-luI136beanu, r;endinV de comu-nele Salcia i Sangeru, pl.Podgoria.

www.dacoromanica.ro

BXDIA, virf de deal, com. Breaza-de-Sus, pl. Prahova.

BXDICESCU, deal pe care estesituata com. Podeni-VechT, pl.Podgoria.

BXEscI, vale ce se vérsa in garlaV6,rbilau, in com. Varbilau.

B)(ictilt, statie de drum de fierpe unja BucurescYPredealu,la 82 k.m. departe de Bucu-resel si la 22 k.m. de PloescT,intre statiile Buda si Cam-pina.

B.Xicoit, deal, com. Baicoiti, pl.ilipescY, pe care se cultiva

6'14 h. a. vie.

BXICOICT, sat, face parte din C.R. cu acelasT nume, pl.pese): ; are o populatiune de2511 loc. (1258b. 1255 f.) Acie resedinta comunei.

EXIcottr, comuna rurala, pl. Fi-lipesci, infiintata, dupa' cumspun batraniT, de CostacheGhica. Se scie positiv cä mo-sia a fost proprietatea luT

Mihaiui Vitézul i ca acesta adat'o mosnenilor Ploestera inschimbul mosieT lor, cacY aci,la Ploese, Mihai Voda ho-tarise sa infiinteze oras din

satul mostenesc al Ploescilor_Este situata pe malul riuldf

Dambu, la 17 k. m. departede capitala judetuluT si la 16,k. m. de resedinta

La inceput a fost situaUtpartea de N. unde asta-c,IT estelivadea boerésca i cu timpu/s'a mutat aci.

Se compune din 4 catuneBaicoiu, Cotoiu, Tufeni G5.-geni, av6nd o populatiune3257 loc. (1619 b. 1638 f.), incare infra si 6 familiT de ti-gani.

Capl de familie sunt 797 ;contribuabili 782.

In comuna sunt dou6 bise-ricT, ambele in Baicoiti, unacu hramul «Sf. ImpOrati» fon-data de proprietara PrincesaCleopatra, intre anil 1838-1845;si a doua cu hramul «Sf.colae» si «Antonie» purtlindnumele de «Biserica Hagica»fond.ata de locuitorf in anul1872, neposecland nicl o in-scriptie.

Ambele bisericf sunt deser-vite de treT preotl.

Ocupatiunea de capetenie alocuitorilor e agricultura. Partedin ei se mal ocupa i cu chi-rigeria. Mestesugari sunt 35dulgherT, dogarl i cismari_El desfac produsul muncei lorla orasul Ploescï.

41 4r

www.dacoromanica.ro

42 B 42

constatelrie facute, ace'stii ata eforte bulul contra re uma lis in ullayi fielagrrd.

Tuica se fabrica in comunapilna la 2493 h. 1. iar vin prea.putin.

Sunt tiz comunel ined multefilt(ur% de fiá'curti. Exploatatori%lor si-au j5 erdut aci

cad safitind la deschidereaverdor de fiu(uri au dat de saresi au fost nevoip sit incetezeori-ce lucrare, cace' pieza la oadeincime de .10 111(tri alGstraturY nestriibeltufe de sare.

Aceste locuri p6rta numelede saramurt

Numai bo-15 femei Sc ocu-pa Cu gandach de matase. Stuptcu albine sunt vr'o 3o.

Pam'èntul e puOn prielnicculturei. Terenul cultivabil pro-duce : 450 h. 1. g-rilu, 3200 h.1. ov0z, 8700 h. 1. porumb.

Aproximativ sunt in comu-na . 200 men, I 8o peri, 221

dudi, 190 cire-,;i, 340 nuct ,

venue dau cam 40 care fin.Cemerciul se exercita in

comuna de u carciumari.Bugetul comunei se urca la

6000 lei ;i se echilibrj,za Cucheltuelile.

Mara de micile sosele dininterinrul comunei, una spreE. ;i alta spre V. pun in co-municatie comuna Baicoiu cu.

Costache Ghica, biv-vel loso-p1 de Vra-de-jos, firofirietarulmosid, a ob(inut la 5Àfaii1792, dela T'o& 3filudca rte domne'sca de slobozeuie-«ca srl se _lacte ter; fie mosiadiumetaitY Baicoiu, o da/4 fic

s('fiMma fiel/ Irle alisverisnllocuitorelor loczeha fien-tru dres-care folos d-lut».

In comuna sunt 85 cal' §iepe, 1067 boi, 182 yac)", 15

bivolf, 3 capre, 1.773 01, 850pord.

Locuitorii s'au improprieta-rit la a. 1864, In numèr de600, pe mo§ia PrincipeseI Cleo-patra Trumbescof, cand li s'audat 1600 h. a. pamênt,

,cola exista In comuna delaanul 1856. Localul e proprie-tatea comunei. Carte reg-ulata inceput sa se invete dela.1870. In a.nul trecut (1892-93),sc6la s'a frecuentat de 102 co-pil (8i b. 21 f.), din numOrulde 257 copif (129 b. 128 f.), cuvé'rsta de sc61a. Cu intreOne-rea sc6lei statul cheltuesce a-nual 4378 leí. Selle carte 4Wbarba/i' si 20 /l'Hiel.

Comuna Sc intinde pe o su-prafap de 2400 h. a.

In raionul comnad, lu mo-s'a firofireetarztlue, este. un Isvorde opa menerald, care cofiriud(lod, fiuclasa, fiel. si Pire. Diu

www.dacoromanica.ro

43 43

, lasAnd streji la Ploesci_Campina i Alargineni.

Ge neralal Costachr Ghiuizzil din/re e misra(11 071.1118 22,

111117-ina' aVarle (e'ra lufcorptl sea a fas/ ad as fi 7/z

mormintat iiiosia sa Baicoim.Aci e palatul Principesei

Cleopatra Trumbescol, acuntdecedata, cu o gradina f6rte-frumósa i)

1) Rposatul Cesar Bolltac intreprin-q&nd o aetone in anul 1845, a a-juns pêni. la Brucom, rscrie-

stilelséle: in _urm'etorff termenY.,:Ptintesa Trumbescoi, care me-a o-

prit patru shle in cmtelul ss6u din Bai-coiu, ne-a flicut sI edem si cea

ce îi pOte cme-N a inclupui,de cele una fturn6se OrAncute, feteneN este tmere, ea eirnOt largt de bo-rangic, ea ndruímï ztlbe pe cap saucununi de 'loa: pe cosite, tòte albe, tòterumene, tOte co ochil negri, juctind

hori grati6s11.Era orba de o clisatm ie de cuNiint.:1,

fdcutuí cu o s'e'ptiirMinii m 11 inamte.Solul deLlarli c se catesce aduce-

ammte de al0 iubitrt a lui.Sotia se phinge ci olul ei nu este

destul de arnabil séra, ci nu-i d;i

coN rigcare este un semn de ingrijire,.un semn de curte intre flici i fete,intre tinerl de curé.nd casatoriV.

El ii fespunde cil nu p6te s'o tu-bes&A, cìi a luat'o munat pentru 7estre,e-A se ciTiesce si cli uva s'o lase.

Ea il intrébi care4 este \ ina, pentruce n'o mbesce, i el ji r6spunde(ÌfC, réspuns f()rte potrn it pentru aceia.ce cer cui int ininni de afectille &f.

comunele Tintea si FloresaIn partea de N. a comunei

e movila numita oa Capreï».Se marginesce la N. cu

com. Scorteni, la Sud cu ora-ul la E. cu com.

Tintea si la V. cu FlorescïNedelea.Se scie ca la a. 1831, Ior-

dache Farmache, caph Ar-nautilor, can' se aflau pesteOlt, fura chematT la Bucu-resd. de Caimacana, ca im-preuna cu Saya, sa pazéscaCapitala.

Ceata luT Iordache !;;i a luTFarmache se despaqi la Sla-tina in dou6 grupe : una se in-drepta spre Bucuresci, pe laPitesci i Gaescï ;tot la BucurescI, pe la Talpa§i Vadu-Lat. Aceste dou6 gru-pe de Arnau-i comiseradrumul lor jafun, pradAndchiar biserid i violand fe-

Din (ittesci, Arnauth" se in-dreptara spre Te'rgovite, undecerura cu sila dela ispravnicibanY i proviant ; ispravniciï fu-gira n6ptea calari peste dea-lurY, oprindu-se in Alicoi

Duca, comandantul corpu-lui de o§tire din Ploesci, pri-mind din partea lui Ipsilanteporunca sa vie la Tèrgovite,in drumul ski tabari la

www.dacoromanica.ro

44B 44

EXILE TXTARILOR, loccom. Tei.sanY, pl. Teléjen.

B.MAcEANcA, mo§ie pe care laa. 1864 s'au impropriet'aritparte din locuitora comuneYCeptura, plasa Cricov.

IIXLBXITOAREA, loc intre mun-tele Smeuratu i Plaiul Ic6-nef, com. Star-Chiojdu, plaiulTeléj en.

EALAcuTA, isvor, ja nasceredin partea de N. §i V. a cAt.Balaca, com. Sc6.enT, plasa Pod-g-oria, de unde luh'nd o direc--tie dréapta spre S. se vérsain iazul Fetei. Numirea '§i aluat' o dela catunul Balaca,din ca-re isvorasce.

XLII VA, moie a statuluT, com.ManescT, pl. Urg§or, pendinte

Acolo P-1 Bolliac a aumt urin6torul

cateeFruOil verde nuci séci

Nu volii bol, nu oili niel' acli

Nunna leica oil"! placlí

0,1111' i sprânceni!eGurita i genelelinde .16&1,

Nu-ml ai dat CO rig aséridat milrulqigrt

lfa dat pe use-afari.Nu \ 6;1, nu

Nu-tY dan, nulad nu, lacli ha

Dar de ce ? lac-a;-a !

de monastirea Viforita, carepe periodul 1888-93, s'a aren-dat cu 6.600 leI anual, in plus48o leY plat6. de pAdurarT §iconfiniW.

BALTITA-STARI rA, moie a sta-tuluT pe care la 1864 s'au im-proprietArit locuitoril com. Ald-nescï, pl. Targ-sor.

BXLTP, vale, com. Ocina, plaiulPele.

B XLTIUL, sat, face parte dinC. R. Ocina, pl. Pele.

B..1.14 ESO-, sat, face parte dinC. R. Podeni-Vech'f, pl. Pod-g-3ria. Aci e o bisericA, con-strucOe veche, zidita de po-poranf. Anul fonddre1 i cti-t3rif nu i se cunosc.

Acest sat inainte de a seuni cu Podeni-Vechl", formasin gurA o comunA cu citunulIzesci", §i se numia de locui-tori : Cire-,,eanca, Sinaia.., Po-lini §i Piscupia.

BANESCI, deal, com. Banescï, pla-iul Prahova, pe care se cul-tiva 2 12 h. a. vie.

BXNESCI, silite, pe terit. C. BA.-nescY, plaiul Prahova, numita

Lunca-Sili rica, situatA pe

www.dacoromanica.ro

45B 45

malul PrahoveY, spre S. deconfluerqa ei cu Doftana. Sespune ca aci era inainte devenirea Tatarilor satul Ba-nesci: ; si se povestesce caziva de Vinerea-Mare (Sf. Pa-raschiva) cand satenii" jucauhora, de-odata s'au pomenitCu un potop de TatarT, carei-au macelarit pe toti, afarade 4 familfi care au stat as-cunse in garla, sub stufuri", 4dile ; iar dup6 plecarea Tata-rilor acele 4 familiï aü fondatactualul sat BanescT.

BXNEKT, com. rurald, plaiul Pra--hoya, situata pe loe ses si pedélurl, aproape de riul Dof-tana.

Limita. .A.céstA com. semarginesce la Est cu com.Telega, la apus cu riul Pra-hoya i riul Doftana, la Nordcu com. Telega, iar la Sudcu Mosia mica Bobolia

Terenul comuneY este acci-dentat de piscurile : Piscul cuStana, Mag-ura si de valea nu-mita Valea Rea.

Hydrografia. Acésta com.este udata de riul Doftana,pe care se afla un pod ce a-paqine jurntate acesteï comu-ne i junikat catunului lo-bozia.

Clima. Bate vkktul de la

rasarit si de la miac,la-noapte.Ploua des maT ales in lunileMartie, Aprilie, Mal' i Iunie.Sunt marT gerurY iarna i c41--

durY arc,16toare vara. Grindl-na cade rar.

Istoricul. Comuna a fostfondata pe la anul i600 delocuitorT. Catunul de resedil-qaeste Urleta. Se compune irisadin 2 catune : Urleta i Ba-nescI. In aniï 1875 Si 76 co-prindea i catunele Boboliasi Slobozia pendinte adY decomuna Poiana. Pe teritoriulacestei com. se afln. silisteaBanescl (V. Banescl

Biserica. Sunt dou6 bise-ricLuna in catunul Urleta si altain cat. BanescI.Cea din Urleta afost fondata la 1843-44, adI esteruinata, cea din Bänescï a fostzidita la 1865-66. Sunt doTpreoti i cloT cantareV. Arefie-care cate 17 pog6ne datedupe legea rurala din 1864.Cea din Urleta are hramulSf. Voevoc,li, iar cea din Ba-nescit Adormirea MaiceT Dom-nulut

In catunulnescï se afla o scoala mixta, cefunctionéza de la 1859 si esteintreVnuta de stat si de co-muna. Are un invOtator. Lo-calul de zid este in buna sta-re. A fcst frecuentata de 94

www.dacoromanica.ro

46 Ti 46

bket1 si 4 fete. Sciu carte30 in Urleta 51 40 in Ba-nesci. Total 64 barbatI si 6femeI. MilitienI stint 120, Re-servisti 18.

Populatia comuneï este de1433 suflete, din care, in Ur-le ta 104 barbatl, femeT 94,neinsuratI 129, vaduvi 9 sifete 113. In catunul Baneselsunt 209 barbatï, 220 femeT,295 neinsurati, 14 -v-aduvï,242 fete. Dupe legea ruraladin 1864 stint 218 improprie-tariti. Dupe leg-ea din 1879,sunt 35 insurateí precum

8 cumparatort aï mosielStatului BanescI-Urleta..

Locuinte. In catunul Ur-leta sunt 15o case. In Ba.nesclsunt 202 case. Unele case suntde zid, altele de nuele si pa-ianta. Toate au gradina.

In comuna sunt : 543 bol,vact" 199, viteI i15, cal 140,epe 5, oi 657, capre 20, porcl23, stupï. 40.

Suprafata intreguluI terito-riu comunal este de 1122 hec-tare din care 669 hect. pa-inênt ara.bil, 354 h. fitneta99 hect. pacluri: tufaris.

Proprietatea. Mosia dincomuna se numesce Urlea-Ba.-nescï, apartinea statuluf, care adat'o in loturï micï locuitorilor.Se sérnana grtiu, porumb

at-6z. Padurile au 99 hect., a-partin locuitorilor si se com-pun din tufa, alunI, plop): simestécent Se gasesc 7 hect.Nil' care apartin la i i locuitori;produc vin alb.

Industria. Se ga' sesccomuna cate-va velnite unclese fabrica rachiu de prune,cand recolta a fost buna. Incatunul Urleta sunt 6 mese-riasï, iar in Banesci sunt tomeseriasi.

Comerciul, In Urleta suntdouè carciumi, iar iTn BanescIstint trei. Comerciantï sunt cincitoVi. cArciumart Locuitoriitransporta productele lor laPloesdi ì prin comunele in carese in balciuri. Importa sare,hrana, mnibrìcaminte. Trait s-portul '1 fac cu carele pe so-seaua nationala, pe soselutecare au in comuna. o lungimede 9 km. sau chiar cu dru-mul de fer, care trece nu de-parte de comuna.

Cal de comunicatiePrin a-propiere,, in afara de raionul co-muneT, trece o cale ferata, iarprin centrul comuneI cele e-nuntate mal sus.

Contributia. Contribuabilistint 376.

BXNESGY, sat de resedinta a C.BanescI, pl. Prahova, cu 980

www.dacoromanica.ro

loc., 202 case, i biserica,scoala si 3 cArciumt

BA.NEsCY, mosie pe terit. C. Ea-nescY, pl. Prahova, cu o in-tindere de 557 1/2 hect. fastapropr. StatuluY iar actualmentedata in loturÌ locuitorilor. Se_sémana pe ea : porumb, ov6z

g-rAti..

BXRXCIA, parAu, ud. com. Po-sesci, pl. Teléjen ; se vérsaIn etrla Zeletinul i impreunaIn riul Bitsca i cu acesta inriul Buz0u.

BXRBOIU, deal la V. de COM.Calugareni, pl. Cricov.

B XRBO fu, gArla, isvorasce dinpartea de N. E. a com. CA-lugarenf, pl. Cricov, curg espre S, face mai multe zig-zag-un si infra in com. Vaclu-Sapat, pl. Cricov.

BARcAxEscr, connina rurala, pla-sa Crivina.

J)in/r'ztndocument delanri5otal lid I ircea-

rod a ", din anal 1567, se .7)( de

ca Petru-VOda in fa l'evo lo.ço-

fr/it/ui Coresi eu atpratdreaaloveY BO rcanesci df la no(Í/'( ea re _1 /airea .yi 5 ra-,o're (-1(

inqw de la no 17,rat t. in

l'lot sci

47 47

Daca p'acea vreme exista sataci, n'am putut afla nimic, cut6te cercetarile facute.

N'are nici un catun alipitsi o populatiune de 502 lo-cuiton ; 10,5 capi de familie,94 contribuabili, i 127 casede locuit.

In comuna e o singura bi-serica cu hramul «AdormireaAl. D.» fondata la a. 1838 deScarlat Barcanescu, proprie-tarul mo.ieì, deservita de unsing-ur preot.

Locuitorif se ocupa' cu a-gricultura i parte cu zidaria.Ei desfac produsul muncei lorla orasul Ploesci. In comunasunt 40 cal, 65 yací, 130 boi,40 porci si 2 bivoli.

91 locuiton s'au improprie-tarit la iL)64 dupe legea ru-rala.

Sc6la s'a infiintat la a. i a O.Localul e proprietateaScarlat Barcanescu si s'a fre-cuentat in anul scolar 1892-93de 43 baett si 2 fete. .St'e

ca rte. oral 4 barba(' vi ,,,cIo fe 111( u. Cu intretinerea

statul cheltuesce anuallobo leT.

Comuna se intinde pe )

suprafata de 327 h. a. pa-mCmt de munca si islaz. -Vin

tuica nu se fabrica. liAn-

www.dacoromanica.ro

dad i: de matase si stupi cualbina nu sunt.

Parh6ntul e prielnic cultu-rei. Un hectar dä 14 h. 1.

gráu, orz i meiu. Pomi ro-ditori sunt prea putini.

Comerciul se exercita incomuna, de 2 cárciumari.

P'aci trece soseaua nationalaBucuresci-Ploesci.

In marginea comunei estehelesteul Tataranii din care esemai multe isv6re, ce se vérsaIn riul Prahova..

BA.TEsci, sat, face parte din C. R.Batesci, pl. Crivina.

BATESCY, comuna rurala, plasaCrivina. Acésta comuna apar-tinea inainte vreme de plasaCAmpu si se numia Romanesci.Date sigure despre infiintareaei nu sunt. In arhiva primarieise g-asesc acte din a. 1 8 2 8, re-

lative la comuna.Este situata pe loc ses, la lo

k. m. departe de capitala jude-tuluí si la 4 k. in. de resedintaplasei.

Se compune din 2 catune :Batesci i Catunul M6ra, avêndo populatiune de 767 locuitori(367 barbatT, 400 femei) in careinfra i 5 familii de tig-ani.

CapT de familie sunt 179contribuabill 16o; case de lo-cuit 200.

4g

In comuna e o singura bise-cu hramul «Nascerea Mai-

ci Domnului» ce a fost in trecutsub ingrijirea monastireT TigA-nesa. Anul cánd s'a fondat nuse scie, fiind lipsita de ori-ce-inscriptie, dar se scie ca s'a re-parat la a. 1841. Este deservitade un preot.

Afara de agricultura, 23 lo-cuitori se ocupa cu caria. Pro-dusul muncei 1or '1 desfac la o-rasul Ploesci i In localitate.

Locuitorii s'au improprietaritla 1864, si cu lotuff la a. 1892,pe mosia statului Batesci, tru-purile Branciog-Poienile i I3A-

tesci-Pucheni, din cari li s'audat in total 58o h. a. ET at : 96cal i epe, 117 vaci, 7 bivolf, 54capre, 547 oi, 814 porci.

In raionul comunei, pe riuILeaot, sunt 2 mori de macinat_

Sc61ä nu exista in comuna.In v'èrstá de sc6111 sunt 52 ba-eti si 4 fete. Scin (arte ¡S My--bapsi s femei.

Teta suprafata comunei e delobo h. a.

Tuica se fabrica in mica can-titate. Panitnitul e prielnic nu-mai porumbuluí, gráului i ov0-zuluí. Se cultiva si putinUn hectar da in termen medit7 h. 1. porumb, 14 h. 1. grát,..71/2 h. 1. ovOz, 7 h. 1. meit. Din-tre porni roditori sunt : upo

www.dacoromanica.ro

merI, 50 perI, 150 duslY, 20 Ci-cire§T, too nuct Liveq1I nu sunt.

Comercita se esercita in co-muna de 3 carciumarY.

Bugetul comuneI presinta laveniturI suma de leí. 3496.33,si la cheltuelY 2305 leI.

Soseaua comunala BatescI-Bras1I-Pucheni-MarI o punelegatura cu sos. n4.onala. Bu-curescI-PloescI.

E udata de riul Leaotu si de11'1110.11 Ograda , lis i «LaFantâna RaduluY», rîuleÇ ce sevérsa in riul Leaotu, in fata bi-serien

BXTESCI-BUCHENY, padure a sta-tulul in intindere de 538 h. a.formata din trupurile : Bodar-lanu (263 h. a.), Vacaria (25 h. a)Balota (loo h. a.) i Pucheni(150 h. a.) pendinte de co-munele Batesci si Pucheni,pl. Cricov.

BXTRAOARA, vale, isvordsce din-tre muntil Galmeia i Comar-nic, curge dela N. E. catreS. V. si se vérsa in 1-1'1.11 Pra-hoya, pe malul stang, in ra-ionul com. Comarnic, pl. Peles.

BATRANA, mosie pe care la a.1864 s'au improprietarit partedin locuitoriI comuneI Vadu-Sapat, pl. Cricov.

BA.TRINI, com. rurala, plaiulTeléjen, situata pe valea gar-le Batranérica, la 6o k. m.departe de capitala judetululsi la 28 k. ni. de a plaiuluT.

Asupra infiintareI acesteIcomune, tradiOa spune urrnè-tórele : Acéstä comuna s'a in-fiintat ,de un batean numitChiojdu, care s'a asec,lat acicu femeia i doI copiIPe cel mal' mare, tatal sku l'acasatorit si Y-a dat ca zestrelocul despre N. E. undeformat comuna Stari-Chiojdu(Chiojdu dupe numele baié-tuluI i Star = om cu avere),iar pe feciorul cel mic l'a in-stalat, dupa ce l'a insurat, pelocul unde este aqI Chiojdu-Mic, sau Chiojdu din Basca,jude0.1 Buz6u.

Ambil copiI veneau s'a vacape parintiI lor, pe b6tranI,carI rèmaseserä pe acest loc,si de aci acésta comuna s'a.numit BatraniI.

Trad4ia maY spune ca ba-tranul s'a stabilit aci inca dintimpul invasiunel" Tatarilor,ba ca chiar era Tatar. Lu-cru nu e de mirare, cacY mai t6tenumirile topice din Chiojdu-Mare sunt tatarèscI. D-1 Ma-coveiO din Chiojdu-Mare po-seda, o importantä colecOunede chriseive si alte documente

4

49 49

www.dacoromanica.ro

SoB 50

privit6re la istoricul comundBatrani i Chiojdu.

Comuna Batrani se compunedin 2 alune : Poiana-Marecatunul de re§edinO, BatraniT,avênd o populaVune de 1398locuitorT (733 b. 665 f.), cu533 capT de familie, 283 con-tribuabilT, 367 case de locuit§i 176 odaT i bordeie.

In comuna sunt dou6 bise-deservite de dol" pregT,

una reparatä la anul 1851,una acuta din nou la a-nul 1866.

Locuitorit se ocupä cu cres-cerea vitelor, lemnaria deconstrugiT i parte din ei cucultura liveqilor de prunT.desfac produsul munceT lorla ValeniT-de-Munte, Ploesdsi Bucuresd. In comuna sunt :x41 cal, 595 boT, 235 vacI, 276capre, 1439 oT §i 275 pord.

Pe garla BatraniT, In raio-nul comuneT, sunt 4 morT.

Sc6la fungionéza in co-munä din anul 1839. Localul eproprietatea comuneT i s'a fre-cuentat in anul scolar 1892-93de 52 copiT (51 b. i f.), din-num6rul de 301 copiT (18o b.I2i f.), cu vêrsta de sc61a. CuintreOnerea sc6leT statul chel-tuesce anual to8o lei. Sciucarte 87 barbap 8 femef.

Teritoriul comund, cu is-

laz, locurT rip6se i nepro-ductive, este de peste locoh. a. Tuica s'a fabricat in anul1892 aprepe moco d. 1. ViT

nu sunt.GandacT de matase i stupT

cu albine nu sunt.Painêntul nu e tocmaT pro-

ductiv. Un hectar p6te pro-duce pêna la 5 h. 1. ov6z6 h. 1. porumb. Alte cerealenu se cultiva. Dintre pornI ro-ditorT sunt : 200 nucT, 150 merI,18o cire0, 20 perT, 30 dusli.

Comerciul se exercita in co-muna de 3 carciumarT.

Veniturile comuneT se urcala 3000 leY si cheltuelile la2800 lel" anual.

Nu are de cat o singurasosea, ce merge din Star-Chiojdu la RincezIspre PloescT.

Comuna este brazdata inpartea de N. E. de dealulHeru i spre S. V. de l'Alti-ni§ul. Pe ambele se cultivacereale, parte servind pentrufinge.

E udata prin centru degarla Batranénca O. de altemicT isv6re, precum e Smeu-ratul, cari se vérsa in garlaBatranénca, din raionul ca-reja isvorasc.

Se marginesce la N. cumuntiT Transilvanieil de care

www.dacoromanica.ro

5 fB 5f

se desparte prin virfurile : Vir-teju, Ripa MagaruluT, Toporasi Smeurku ; la S. cu com.PosescT si catunele Valea Plo-puluT i Rotarea, de care sedesparte prin garla Stimni-cuila ; la E. cu com. Star-Chiojdu si la V. cu com. Ran-ceziT.

BXTRA.NTY, pichet de granita des-pre Transilvania si trec6t6repe la munteIe Breaza.

BATRANIY, plait, pe unde erapichetul i treck6rea Manieti,in Transilvania.

EXTRA.,NIY, sat, face parte dinC. R. cu ace1as1 nume, plaiulTeléjen. Aci e resedinta co-munel".

B XTR:"?.,NEANCA, vale pe care cur-ge garla cu acelasT nume, ud.com. BatraniT, pl. Teléjen, dinraionul careia isvorasce,anume din muntele «VirfulluT Tigan» curge spre S. sitrece pe la E. de com. Po-sescT i intra in judetul Bu-z6t. Primesce pe stangaChiojdu (v. a. n.), cu totl a-fluentiff se. si pe isv6rele Va-lea-Ani i Rotarea si se in-drépta spre S. E. lasand indrépta cat. Vadu-Ani, iar pestanga cat. Rotarea.

Pe acésta garla sunt 4 morTpentru macinat.

BALCILOR, isvor, vine din com.Chiojdénca si in raionul com.Salcia, plasa Podgoria, se im-preuna cu isv6rele Ciuciuru,Oancea, CaineluT, PacureT, Stu-pina-PopeT, Burlacu i Vulpea,

forméza garla Salcia.

B.kRSEANU sat Vulpea, munte laN. cat. Scurtesd, com. Ste-fescY, pl. Varbilat.

BA.RZET, vale, isvorasce dela N_com. Teisani, pl. Teléjen, seImpreuna cu valea CruceT,améndou6 se vérsa in valeaDragomir, care este un afiuental riuluT Teléjen.

BARZILA, deal in com. Pacuret4pl. Podgoria.

B 'ÀSCA-CU-CALE, parau, isvorAscedin dosul munteluT Fata-Cra-iuluT, dela punctul numit uGa-malia» curge spre S. E. pé'nala poiéna din Capu-Pisculuï,com. Star-Chiojdu, plaiul Te-léjen, face o cotitura spre S,forméza in mica parte limitacu jud. Buzéu, se impreunacu paraul Basca-fka-Cale lap6lele munteluT Plesea, putinmaT sus de satul Basca si for-

www.dacoromanica.ro

32

méza riul Basca-ChiojduluY,care apoT intrA in jud. Buz6u,unde se vérsa in riul Buz6u,lang5. cAt. Cisau.

Are de afluenV in jud. Pra-hova, isvórele : Tisa §i Condri.

In cursul s6u formézd maïmulte cascade. Calea pe albiaacestef ape este fórte

Pe aci JLTihai Vitézultrecut o fiarte din armata sain Transilvania, la a. 1599,Oct. 7. In anztl 1848, Rusif

ocufiänd (erra a gramddit multdarmatd fie ace'stä vale, fiindfórte firiincio'sä fientru o inva-sie 'in Transilvania.

Pe acest fiärazt, in raionuljud. Prakova, este un fierds-trdu fientrzt tdiat cherestea,

BASCA-F.A.R.X-CALE, parâ,u, isvo.rAsce din muntele Plaiu-Pur-caruluY, curge spre S. E., faceo cotiturA in com. Star-Chioj du,plain Telejen, se dirijezA spreS. 0 dupà ce se unesce cupâraul Basca-cu-Cale, intrA injudqul Buzèn, formând riulBasca-Chioj duluï, care se versaInriul Buz6u. Are de afluentfpe isvórele Smeurau i Banu.

BECIULUY (Virful-), virf pe cul-mea dealuluY Gornetu, com.Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,numit ast-fel pentru-ca in ve-

52

chime se fAcuse aci de pro-prietarl nisce beciurY pentruconservarea vinuluï. Acest virfeste situat in partea de V. acomuneI 0 e acoperit cu vie§i

BECHI, poienO, com. ScortenT,plaiul Prahova.

BECHERU, deal spre N. V. sub«Virful Dorulul:» com. Gor-netu-Cuib, pl. Podgoria. S'anumit ast-fel pentru-ca a fostlocuin%a unlit locuitor becherdin cAt. Gornetu, anume Sa-moil. Aci a plantat vie, cafesi ai se numesce via Beche-rulM.

LocuitoriT îï mai dic 0 Bi-ckel.

BELCIOAI, vale, com. Podeni-Vecbf, plasa Podgoria.

BELDIA, deal acoperit cu viTpometurY, com. Filipesci-de-POdure, pl. Filipescï.

BELCIUGU, sat, face parte dinC. R. Ghergh4a, pl. Campu.Are o pop. de 520 loc. (258b. 262 f.) Aci e o bisericA cuhramul oAdormirea M. D.»ziditA de enoria0 acum 75 anY.

www.dacoromanica.ro

53 53

BELCIU, deal la S. de comunaCalugarenf pl. Cricov.

BELIA, riu, ja nascere dinmun0 com. Talea, uda par-tea de N. a cat.com. Breaza-de-Sus, pl. Pra-hoya, si se versa in riul Pra-hoya, la locul numit «Gura-BeliT», la Sud de com. .Co-marnicu.

BELIT (Cariera-), cariera de pié-tra, in mosia Breaza, com. Ta-lea, plaiul Peles.

BELIT, vale in partea de E. acom. Talea, pl. Peles. Se versain valea Talle/ i impreuna inriul Prahova, pe malul drept,la N. de com. Brevza-de-Sus.Se crede ca luat numelede la solul s6u cel alb, ce-1are in teta intinderea sa.

BENIT, garl4a, isvorasce din dea-lul G-ruiulul', com. Star-Chiojd,plaiul Telejen, ja directia S.V. si se versa in garla Chiojdu,

' tot in raionul com. Star-Chioj du.

BENIT, vale, uda partea de E.a cat. Cuibu, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, din careisvorasce. Curge de la N. V.spre S. E. primesce valea

Glodulni si se versa in pa-raul NuceOnca, la localitateanumita «Podul FrAnculuT» com.G ornetu-Cuib .

BENIÌ (Valea-), loc de finee laE. de cat. Cuibu, com. Gor-netu-Cuib, pl. Podgoria, ce seintinde pê'nd in dealul BabaAna si Nucetulni.

BENTI (Virful-), loc isolat in com..Stramben'f, plaiu Varbilau.

BERARU, veçlY Berivoe.

BERCENI, comun6, rural, plasaCricov. Inainte vreme apar-Vinea de plasa Campu si senumia «Mera-din-Cupe».

Este situata pe loc ves,lânga riul Teléjen, la 7 k. m.departe de capitala judeulni:si la 15 k. m. de resedinVaplaseY.

Se compune din douatune : Berceni i Catunu, a-vênd o populAiune de 712

locuitorl' (413 barbap, 299 fe-meI), in care infra, si 23 familiT.de Ogant

Cap)." de familie sunt i6o ;contribuabili 14o; case de lo-cuit '54.

In comuna este o biserica,construitA din nou, in anuL

www.dacoromanica.ro

54

1891, deservita de un preot.Locuitori1 se ocupa numaY

Cu agricultura. Produsul mur',cei '1 desfac la orasul Ploesd,fiind in apropiere.

LocuitoriY, in numn- de 117,s'au improprietarit la 1864, pemosia BercenY, dându-li-se 430h. a. EY au 30 cal, 189 bol,118 vaci, 6 bivolI, iooi °I,69 porcY.

In raionul comuneY, pe apaDambu, e o piva si o móra.

Scóla exista in comuna dinanul 1893. Localul e pro-prietatea comuneY. (Lucru cu-rios ca in comuna nu sciecarte de cat primarul). CopilIn varsta de scóla sunt lo°56 baetY si 44 fete).

Ganclad de matase nu secultiva; stupY cu albine sunt 50.

Painêntul se cultiva bine.Un hectar produce 'Ana la 14

h. 1. grau si 14 h. 1. porumb.Un hectar livede da un carde fin.

Comerciul se exercita deun singur carciumar.

Bugetul comuneY presintala venitun suma de leY 2538.54;iar la cheltuell leY 1970.

Prin comuna trece o sin-gura sosea, ce merg-e spre o-rasul Ploesd.

E udata de riul Teléjende riul Dambu.

54

BEREVOESCU-DE-JOS, mosie a sta-tuluY, compusa din dou6 bu-catY, in intindere totala de 45h. a., din can' 23 h. a. padurein treY palcurY, numite : Piscu-RunculuY, Poiana-VatafuluYCotul - cu - Plopl, vinduta deved d-lui Naum Papazoglu,pe pret de 29.000 leY.

BEREASCA-DE-JOS, mahala dinC. R. Ploesciori, pl. Têrgsor.Mal inainte se numia Ploes-cioriY DimitriuluY.

BEREASCA-DE-SUS, mahala dinC. R. Ploesciori, pl. Tk-gsor.Mai inainte se numia Ploes-cioriY M-reY Marg-inenY si Be-résca-Veche.

BEREASCA, vec,IY Tèrgsoreanca.

BERILA, vale, in partea de V.a com. ScaiosT, pl. Teléjen.Ac6sta vale servesce de fi-ne-te. Ad i se aftd un isvorore (7154 ininerala, care con (in('puclo's4, fi se 1121111eSCE «77(in-

trina dc kac».

BERTVOE, deal in partea de V.a cat. Cuibu, com. Gornetu-Luib, pl. Podgoria, acoperitcu vii i numit ast-fel dela unVoicu Beraru, care era vieracolo. Parte din acest deal

www.dacoromanica.ro

se numesce Beraru, parte Be-rivoe.

BERTEA, fosta treck6re §i pichetde granita despre Transilva-nia, da prin plaiul S, erban-Voda.

BERTEA, vale, isvorasce din dea-lurile com. Bertea, pl. Varbi-lau, infra in raionul com. Stram-beni, ace14 plaiti, se im-preuna cu garla Aluni§ucurge pe mo0a StefescT.

B ERTEA, comuna rurala, plaiuVarbilau. TradiOa locala spuneca s'a infiiMat acum 750 anYi c. T-a luat numele de la

primul locuitor stabilit aci,numit Bertelu§iu.

Este situata pe valea riuluTBertea, la 30 k. m. departe decapitala judep.fluT §i la 2 k. m.de re§edir4a. plaiuluT.

N'are nict un catun alipit.Popula0a sa e de 1303 loc.620 barbaV, 683 t'eme* incare infra. i 19 familiT de ti-gant

CapY de familie sunt 502contribuabill 497.

In comuna sunt dou6 bise-ricT : una cu hramul «sf. A-postolY» fondata la a. 185o deVladaiu §i alOt ; §i a doua, cuhramul «st. Treime» fondata

la a. 1830 de Popa Ilie §i alOT.Ambele sunt deservite de doTpreoV.

Dintre locuitorT sunt : 12

ferarl, 7 dulg-herl, io rotarT,Produsul munceT '1 desfac laora§ul PloescT.

LocuitoriT sunt mo§nenY ;numaT 37 s'au improprietaritla 1864, cand li s'au dat 3X0h. a. ET au 43 cal, 29 epe,226 vacT, 232 capre, 1826 01,248 porcT.

In raionul comuneT, pe riulBertea, sunt 8 morT de mas-cinat.

In presinte nu exista sc6laIn comuna, neavênd local pro-priu. Carte a inceput sà se in-vete aci de vre-o 70 ara. Sciucarte 186 bArbap 31 lema.CopiT in vé'rsta de scóla sunt108 baetT §i 14 fete.

Tóta comuna are o supra-fa.p. de 4500 h. a.

Tuica se fabrica in termenmediu Ona. la 485 h. 1.

Gandam de matase nu secultiva ; stupt CU albine nusunt.

Terenul fiind muntos, acinu se cultiva de cat porumb,care produce pena la 84o h.1. Dintre poni roditorf sunt :250 meri, 180 perf, 120 cirel,380 num. Liveqile dau pêna la270 care de fin.

5555

www.dacoromanica.ro

Comerciul se exercith in co-muna de 7 carciumarY.

Bugetul comuneY presintä lavenituff suma de leI 4000 sila cheltuell. 3447.

Sta in legatura prin soselecu comunele StefescI si Stram-benI.

Movila este : Maciuca ; Pise :Paltinetu ; surpatura : ColVu

PaltinetuluY ; töte servind pen-tru pasune.

De la N. la S. este straba-tuta de garla Bertea.

Se marginesce la N. cumui-nil. Tesila, la E. cu com.StefescY, la S. si V. cu com.StrâmbenT.

BTANCA, vezT Baraictaru.

MANCA, proprietate a EforieISpitalelor Civile din Bucu-resd, fosta pendinte de M-reaBrebu, com. DraganescI, pl.Campu, in intindere de 362h. a. töte arabile si fanete, a-rendata pe periodul 1888-63cu 7000 le Y anual.

BICHELU, vez 1 Becheru.

BICHELU, lipa sub viirful Como-rilor si spre délul Baba Ana,com. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-ria. Terenul fiind humos fuge

spre vale, mal' ales in timpuriploiöse.

BICHI (Ripa-), localitate In com.Salcia, pl. Podgoria, ce servapentru paunea vitelor.

BIGHTLIN, deal spre E. de com.Bucov, pl. Cricovu, care adY.servesce de pasune pentru vite.Se numia Plaiul-Moraruluï.

BINELIff, plan' la S. de com.nrlesci, plaiul Teléjen, pecare se afla padure si locurlde pasune.

BISERICEL vale, com. Ocina, pla-iul Peles.

BISERICET, vale, com. Poéna-de-Varbilau, plaiul Varbilau, nu-mita ast-fel pentru-ca pe a-césta vale se afla Inainte bi-serica comuneL

BISERICET, vale, isI ja nasceredin délul Scn,eni, trece spreN. de biserica ScaenT, pl. Pod-goria, si se perde in padurea.Anghelache. Curg-e numaY intimpurl ploiöse.

BISERICEY, (Valea-), vale, com.Gura-VitiöreI, pl. Teléjen.

BISERICET, vale, incepe din tipa

56 B 56

www.dacoromanica.ro

57 57

oimuluï, com. Valea-Lung-a,plaiul Prahova. Are o directi-une de la N. V. sp re S. si sevérsa. n Cricovul Dulce. S'anumit ast-fel dela o biserica.ce a fost in vechime pe unplatou frumos, ce se afia aci.

BISERICEY (Val ea-), vale in parteade E. a com. Boldesd, pl.Podgoria, numita ast-fel pentruca in vechime a fost pe aceavale o biserica, care s'a rui-nat fórte de demult, cacl.unul dintre batrani nu scie aspune ceva despre ea.

BISROCULUT, deal, com. Breaza-de-Sus, pl. Prahova.

BIZIRTCHEA, pa.dure la N. com.Gherghid, pl. Campu.

BLEAJA, parau, uda com. Stram-beni-Blejoiu, plasa Té'rgsoru.Dela acest parau a luat nu-mele satul BlejoT.

BLEJOILT, sat, flux, parte din C.

R. Strambensor. Aci e o biserica edificad.,nu se scie cand, ,z1reparata laa. 1764 de catre o cl6mna., nu-mita «Balaa».

Acc-sla avaa ci chiliide jur »imisrf'jur. vervind ca 1710-wastire.

BLEJOIU, loc isolat langl m-reaCu acelas nume.

BLIDART, isvor, curge din mun-tele Stejerelu, com. Star-Chioj-du, plaiul Teléjen ; ja direqiaS. V. si se vérsa in garla Chioj-dul, tot in raionul com. Star-Chioj du.

BOBE, plait In partea de N. acom. Star-Chiojdu, plaiul Te-16jen. Se intinde de la N. E.la S. V. si pe el se afia fine-te si locuri de aratura.

BOBICESCY, deal, incepe din par-tea de N. E. a com. OpariV, pl.Teléjen ; formeaza cu dealulPredeal un unghiti optus, apofse continua. spre V. si S. for-mand virfurile Dogaru i Ala-clanu, unde se termina. Pe a-cest deal sunt plautatelivedi de pruni.

BOBU (Muntele-), padure a statu-ha in devalmasie, in intinderede 445 h. a. situad in plaiulTeléj en.

BOBU (Muntele-), mosie a statu-luï pendinte de schitul Isv6-rele, care pe periodul 1888-93s'a arendat cu 330 leY anual,in plus 240 leY plata de padu-rarl' i confinistf.

www.dacoromanica.ro

58 B 58

BOBUL, vale, com. urb. UrlaV,pl. Cricov.

BOBUL, apa, se rupe din valeaGrooti§uluï, curge de la N. V.catre S. §i se vérsa in riulTelejen, pe analul drept, inraionul com. Maneciu-Ungu-renT, plaiul Teléjen.

BOBUL-M1C, munte spre N. deMuntele Bobu-Mare, §i. dinsus de monastirea Susana, com.Maneciu-UngurenI, pl. Telé-jen,coprins intre pâraul Ro-gozu (la S.) li paraul Mogo(la N.) Partea de E. o uda riulTeléj en.

BOBUL-MARE, munte la N. decom. Maneciu-UngurenY, pla-iul Telejen, coprins intre apaStancea (la N. E.) §i apa Bobu(la S). Partea de E. o uda riulTelej en.

BOBU-MARE (Muntele-), padureparticulara supusa regimuluTsilvic inca din anul 1883, pemo0a Muntele Bobu - Mare,pendinte de com. Maneciu, pla-iul Teléjen.

BOBARU, movilA in raionul com.S'angeru, pl. Podgoria, acope-rita cu padure.

BOBOC, deal numit §i «Curiacu»

com. Campina, pl. Prahova,care serva de p4une i ara-tu ra.

BOBOLIA, sat, face parte din C.R.Poiana, pl. Prahova. Are opopul4une de 355 loc. (173b. 182 f.). Aci e o bisericafondata la anul 1838 de sta-reVil M-reY Predealu. Locui-toril' s61." s'au improprietarit la1864 pe mo§ia statuluï Bo-bolia.

BOBOLIA, mo0e a statuldf pen-dinte de M-rea Predealu, carepe periodul 1887-97 s'a aren-dat cu 4290 le Y anual.

BOBOLIA, padure a statuldf inintindere de 500 h. a. formatadin trupurile : Bobolia (400 h.a.) i Tufaru (loo h. a), pen-dinte de com. Poiana, plaiulPrah o va.

BOCÁRNEA, munte, com. Drajna-dejos, plaiul Telej en, acope-rit cu padurf seculare de fagT§i bradY. Are bogate pa§unI.

BOCESCI, mahala, com. Valea-Lunga, plaiul Prahova.

BODARLANU, trup de padure astatuluY, in intindere de 263h. a. pendinte do comunele

www.dacoromanica.ro

59 B 59

BAtescI i Puchenl, plasa Cri-vina, care impreunA cu tru-purile : VAcAria (25 h. a.), Ba-lota (ioo h. a.) si Pucheni (I50h. a.), formézA pà.durea Gura-CrivguluT.

BODESCI, sat, face parte din C.Posesa plaiul Teléjen. Are

o popu14iune de 542 loc. (281b. 261 f.) Aci e o bisericA cuhramul «sf. Gheorghe»de orY-ce inscriptie.

BOGDAN, vale, isvorAsce delap6lele munteluT GrAgutu, curgedela E. spre V. si se vérsb,In riul Prahova, pe -tèrmulstâng, in raionul com. Co-marnic, plaiul Peles.

BOGDAN, deal in partea de V.a com. MArgineni-de-Sus, pl.Filipesa A fost plantat cuviO, dar s'a distrus din causafiloxera AstA-1;11 servA pen-tru pAsunatul vitelor.

BOGDANITA, tarinA, in partea deE. a cat. Gornet, com.

Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,pe care se cultivA porumb, grau

ov6z ; restul este acoperitcu pAdure secularA, islazplginA finge. Acéstä proprie-tate a apaqinut in vechimeunuI locuitor cu numele de

Bogdan, pe care a inchinat'omonastireI CotrocenI si s'avindut de stat.

BOGDANESCI, sat, face parte dinC. R. Gornetu-Cuib, pl. Pod-goria. Este situat pe valea Bog-dAnescilor, sub p6lele «Vir-fuluI Crucea» si sub pólele

BuzatuluT», si are o po-pulgiune de 95 locuitorI (45 b.50 f.).

In partea de E. a acestulca/un se firesupune a _fi minede plumb cifinciósd , lar»r/ea de N. P. se afid o in-tinsit culme de piatra', ce mergepl'rul in culmea dealultd Nas-telso'ia, care se nunzesce «Cana-raw de Piétra"» fi uncle s'argttsi cea maY &wit pie'trel deconstruc(ie. Pêiui in present 7ZUs'a pus in exploatare.

Satul BogdAnesci se credea fi inflintat pe la a. 1690, odatA cu cAt. Cuibu, cAcI unuldintre ceI nou6 mosI, carIformau cAtunul Cuib, la lute-meiarea luI, certându-se cuceï-l'altT, a fugit de el si s'aasezat inteo vale, coprin9lêndpentru sine teritoriul aceleIva Acel mos se numia Bog-dan, si dupä numele luT s'anumit atunul Bogdanesd.

Acest cAtun ocupä parteade N. V. a com. Gornetu-

www.dacoromanica.ro

Cuib. Este inconjurat la N.de «Virful dela Cruce» si «Vir-ful Fasiilor» la S. si E. delivesli cu prunï si la V. delocurl sese, dupà care apoIvin padurI, carT merg pêna incom. Gura-Vitiórel.

BOGDXNESCI, valcea, isvorascedin cat. Bogdanesci, com.Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,de sub «Canaraua de Piétra»curge de la N. E. spre S. V.§i la Sudul acestuI catun sevérsa in paraul Saratelu, totIn raionul com. Gornetu-Cuib.

BOLDESCI, [Sat, face parte dinC. R. cu acelasl nume, pl.Podgoria. Are o biserica fon-data din temelie la a. 1812de catre iubitorul de Dum-nesleu Gheorghe Boldescu, fostproprietar.

Acest sat se mal numia Bol-desci-VechI,

BOLDESCI, COM. rur. pl. Podgo-ria. Este situata ranga riulTeléjen i pe valle Rogojina,ScArnava i Vangele, la iok. m. departe de capitala ju-detuluY si la 19 k. m. de Te-§edinta

Se compune din 4 catuneBoldesci, Lipanescï, Seciu§ipotu, avênd o populatiune

de 1882 locuitori (1012 b. 870f.), cu 560 capI de familie,452 contribuabilI, 560 case delocuit.

In comuna sunt 4 bisericT :una in *ipot ziditä cu cheltu-iala PaharniculuI GheorgheBoldescu, Postelnicul Anas-tase Calozisu si altil, la a.1840 ; a doua in T,ipanescï, fon-data din temelie cu cheltu-iala d-lor Costache Lipanescu,Ion si Sultana Lipanescu, fostiproprietarY, la a. 18 to ; a treiain Boldesci, fondata la 1812de Gheorghe Boldescu si apatra in Seciu, fondata la a.1801 prin contributia locuito-rilor.

Aceste bisericY sunt deser-vite de tret preott

Ocupatiunea de capetenie alocuitorilor e agricultura sicrescerea vitelor. EI desfacprodusul muncel la Ploescl.

Locuitorii sunt parte mos-nerif, parte improprietaritï la1864, pe mosiile Boldesa Li-panescï §i pe nuniile EforielSpitalelor civile, cand s'a dat400 h. a. la 105 locuitorY.au 37 cal, 22 epe, 218 vaci,460 01, 570 pord, §i boiI tre-buinciosT la muna..

In raionul comunel, pe riulTeléjen, sunt 3 morT de ma-cinat.

Go Go

www.dacoromanica.ro

61B 6r

Sc6la exista in comund dela1886. Localul e proprietateabisericeT din cdt. *ipotucomuna '11 pldtesce chirie.Sc6la s'a frecuentat in anul.colar 1892-93 de 87 copil:(8o b. 7 f.), din nurn6rul de181 copii" (121 b. 6o f.), CUvé'rsta legiuità. Cu intrqine-rea sc6lel statul cheltuesce a-nual 1404 le'f. &l'U carie 137harbap fi 36 fenzeY.

Comuna se intinde pe o su-praf4d. de 2.000 h. a. Tuicdse fabricd In termen mijlociupé'n.d. la 8.000 d. 1.

Gandad de mdtase i stupicu albine nu sunt ,rde loc.

Terenul cultivabil producecam 2.100 h. 1. grau, 1.400h. 1. ovèz, 6.000 h. 1. porumb.Orz, meld, rapi0 nu se cul--tivd. Liveile dan 315 carede tin.

Dintre poniT roditorl sunt :181 merY, 118 perl', 89 duçll,388 ciresï, 570 nucl.

Comerciul se exercitd incomund de 12 carciumart

Veniturile comuneI se urcala 7653 leí i cheltuelile la6232 lel" anual.

Diferite sosele .pun In co-munica4ie com. Boldesci cucomunele Magurele, Scdenï,1\16.1aesci" i Podeni-VechY.

In partea de Rdsdrit, com.

Boldesci e brAzdatä de dea-lul Seciu, cu direcOa E. S.plantat cu vil i cu liveslide prunY.

Mara de riul Teléjen, co-muna este strdbdtutd de vaile:Vangele, Bisericel, Garl4a Rogojina i Scarnava.

Se mdrginesce cu comunelePodeni-Vechl, Scdeni, BlejoT,MAldese si Ildgurelele.

BOLDESCI, deal in com. Boldesci,pl. Podgoria, pe care se cul-tivd io h. a. vie, acum filo-xerate.

BOLOCAN, pisc la N. de com.Apostolache, pl. Podgoria.

BOLOVANU, vdlcea, com. Pro-v4a-de-j os, pl. Prahova, sevérsd in tila Prov4a, tot inraionul com. Prov4a-de-j os, dincare isvorasce.

BONCU, vid' de deal, com. So-trile, pl. Prahova, numit ast-fel dupä numele unul locuitorBoncu, care se stabilise aci.

BONCULUT, vale, isvordsce dindealul cu acelasl nume, com.

otrile, pl. Prahova, curgespre S. de cdt. Osebitu, se in-talnesce cu valea Serbul6ia,formand riul Campin4a, ce

www.dacoromanica.ro

62 B 62

trece prin partea de N. a com.urbane Campina, vars'andu-se

riul Prahova.

BONCULUT, padure particularasupusa regimuluil silvic incadin a. 1883, pe mosia Co-marnic, com. Comarnic, pl.Peles.

BORA.NESCU, padure particularaIn intindere de so h. a. pro-prietatea Andreit Bo-ranescu, supusa regimulu'l sil-vic i pendinte de com. lora.-cheanu, pl. Cricov.

BORDEA, trup de padure a sta-tuluT, com. Apostolache, pl.Podgoria, vedi Tisa, mosie astatulut

BORDEA, padure a statului inplasa Cricov, care impreunacu trupul : Fundu-lui-Stan (15 Ih. a.), forméza padurea Tisa.

BORDEIU-DE-SARE, localitate incom. Podeni-NouY, pl. Podgo-ria, nurnit í «Magura» undese gasesce multa sare.

BORDEIULUI, valcea situatA inp artea de E. a com. Brebu,pl. Prahova,

BORDENI, deal, com. Bordeni,

plaiul Prahova, pe care secultiva 45 h. a. vie.

BORDEIULUI, vale, com. San-geru, plasa Podgoria.

BORDENI, comunA rural, pla-iul Prahova. Relativ la infi-iMarea i istoricul ei, se spunede locuitoril b6tranIcaci actevech/ nu existacum ca s'ainfiiMat ca sat incb, din tim-pul luT Negru-Voda, de unuldin ostasiI acestuia, r6mas adiIn urma unel batalii ce RaduNegru a avut Cu TatariY.

Urme de bordeie Tatarascise cunosc i asta-di prin pa-durea statuluI Mislénca sauCocordsci-Misli, in apropierede acésta comuna,.

Numele de Bordeni:luat, se dice, dela bordeiulprimulul locuitor, adica al os-tasului" lui Negru, stabilit pen-tru prima-6ra, aci, si a primitcu timpul numele, in loc de«La Bordea'', Bordeit» pe a-cell' de «La Bordenf, Bor-den1».

Comuna Bordeni este situ-ata pe ambele Ormuri alegárlelor Runcu i Mislea, cecurg printr'ansa, la 25 k. m.departe de capitala judeului:si la 13 k. m. de resedir4a,plas

www.dacoromanica.ro

63 B 63

Se compune din 3 catune :Bordeni-Marl, Sarca

cu o populatiunede 1318 locuitorY (64o b. 678f.), avênd 302 cap1 de familie,272 contribuabilI si 310 casede locuit.

In comuna sunt dou6 bise-ricY : una in cAt. Bordeni-Mari,avênd urm6t6rea inscripOe :«Cu vrerea TatAluY si Cu aFiuluY si cu ajutorul sfintulniDuh, ziditu-s'a din temelie a-césta sfinta biserica de dum-nélul Pitaru Sterie Bordénusi de dumnéluY Logofkul loanBordénu, fraV bunI i cu alaltor PravoslavnicY crestinY, indilele Prea luminatuluI nostruDomn Ion Alexandru Dumi-tru Ghica V. V. si in çlilelePrea OsfinOtuluY nostru Mitro-polit K. K. Neofit in leatu1841, Octombrie in 26».

Cea de a doua biserica s'afondat de enoriasY, cam acumoo anY. S'a reparat acum 6o

anY si la x88 i.Mal toV locuitoriY se ocupa

cu agricultura. MestesugarYsunt : 4 dulgherY, 4 cismarY,2 rotar, 2 zidarY. EY desfacprodusul muncel' lor la ora-sul PloescY.

ToV locuitoriI sunt mosnenY.EI au 260 cal' si 30 epe, 150vacI, 106 capre, 40 oY si 273

porcY, afara de boil trebuin-ciosY la munca campuluI.

Sc6la exista in comuna de44 anY. Localul e proprietatea comuneY. S'a frecuentat inanul trecut de 25 copiY (22 b.3 f.), din numarul de 242 CO-O (119 b. 123 f.), CU vé'rsta.legiuita. Cu intrqinerea scó-lei statul cheltuesce anual 1404leY. Sciu carte 25 barb* fi 5femeY.

T6ta comuna se intinde peo suprafa4a de 1750 h. a.

Tuicd se fabrica cam zooh. 1. anual ; vin de loc, viilefiind filoxerate.

Gandad de matase nu sunt ;stupY cu albine sunt io.

Pamêntul nu e prielnic lateytà cultura. Terenul cultiva-bil produce 327 h. 1. porumb,1985 h. 1. ov6z, singurele ce-reale ce se cultiva aci. Din-tre pomY roditorY sunt : 1600merY, 1300 perY, 6o duc,IY, 100ciresY, Soo nucY, 6o.000 prunI,200 viinL Liveslile dau Caoo care de fin.Comerciul se exercita in

comuna de 3 carciumarY.Fondul çlecimilor comunale

se urca la suma de 2300 leTanual si cheltuelile la 2290leY ; fondul drumurilor se ri-dica la 3600 lei veniturY2200 cheltuelile.

www.dacoromanica.ro

64 B 64

Comuna are sosele : Bor-deni-CocorAscI-Mislea, Borde-ni-Sco4enT, Bordeni-MicoiuTintea, carl o pun In lega-turt cu comunele : CocorascI-Misli, Scorçem, BAicoiutea. Prin comun6. sunt stra-dele : CAzn,nesci, VittinescI,

Dealuluï, MislenceI,BAs-gani, Buzesci i Sarca.

E brAzdath de dealurileCiintoitorul, Poiena-PicioreYVirful Dealula, tus-trele a-coperite cu vil, acum filoxe-rate, i cu poml roditorY, tótesituate in partea de N. a comu-neY. Tot In partea de N. acomuneI sunt dealurile :

ful Mana, Divanul Ursula§i Viiful Iconi(er, acoperite cupAclurI.

E str,Thtut . de garleleRuncu, Valea-Séca, Sarata,Va-lea-Doftaneul, Valea-Leurcla

Valea-Negri.Se mArginesce cu comunele :

Cosminele (N), CocorascT-Misli(E), Baicoiu si Tintea (S),

Scoqeni (V).

BORDENI-MARI, sat, face parte dinC. R. Bordeni, pl. Prahova.Are o pop. de 913 loc. (450b. 463 f.). Inainte vreme purtanumele de Do/gano:u-H(7re.

BORDENI-MICY, sat, face parte

din C. R. BordenI, pl. Pra-hoya. Are o pop. de 258 loc.(120 b. 138 f.) LocuitoriI maInumesc acest cAtun si «Mar-ginea». Inainte vreme se nu-mia

cósta, com. Tarlesciplaiul Teléjen.

BORULUI, vale, isvorAsce dela.E. de com. Cerasu, plaiul Te-léjen, curge spre S. V. si sevérs In nul Drajna, tot inraionul com. Cerasu, dupa ceucIt catunul cu acelasi nume.

Se slice c. In timpul de de-mult, aceste lo culi fiind pustiY,s'a prins aci un bour, i maltarqiu, poporul, cand a nu-mit valea, a lasat, spre uStl-rinta pronuntareI, litera u a-fara i 'I-a ,lis Tralea-Borula.

BORUSU, numire ce se maI d6.cAt. Independerqa din com.Ghergh4a, pl. Câmpu.

BOSELCESCT, sat, face parte dinC. R. Telega, pl. Prahova.

BOUL, parau, isvorAsce din ra-ionul com. Maneciu-UngurenI,plaiul Teléjen, si se vérsá inrIul Teléjen, pe malul drept,tot in raionul com. MAneciu-UngurenI.

www.dacoromanica.ro

65

BOULETULUT, poiénd pe Hui. Te-léj en, com. Maneciu-Ungurera,pl. Teléj en.

BouLITY, vale, ud. teritorulGoruna, com. CocorascY-Misli,pl. Varbildu, si se vérsa invalea Burduza (v. a. n.)

BOULUI, valcea, isvor6.sce delaN. V. de com. Coma rnicu,plaiul Peles, i se vérsa inriul Prahova, pe malul drept,tot in raionul com. Comar-nicu.

BouLuI, poiéna la N. de com.Comarnic, pl. Peles.

BouLuf, vale, corn. Mtigurera,plasa

B RADULUT, vale, isvorAsce delaS. de com. Comarnic, pl. Pe-les; curge dela E. spre S. V.si se vérsä in riul Prahova,pe malul sting, spre N. decom. Breaza-de-sus.

BRADuLuf, vale, udn. cat. Nis-toresd, com. 13reaza-de-sus,pl. Prahova, si are direcOadela E. spre V..cäç Hui Pra-hova. Curge numat in tim-purl ploi6se.

BRANCIOC, numesc locuitoril cam.

6s

pia intinsh dintre riul Praho-va i comunele Tintea

care este f6rte produc-tivA in cereale. Pe acc-sta

se ved mull:line de movile,ce se presni5nne fi din /ha-peel Dacilor. Aci apa se g-6.-

se sce la o distar0 f6rte mare..

BRANCIOG-POTENiLE, trup de mo-sie a statuluI, pe care la 1864s'au improprietArit parte dinlocuitorif com. Mesa pl. Cri-vina.

BRANETEA, numire ce se rnad.A. cat. Negoesci, Com. Ne-goescY, plasa Têrgsoru,

BRAND-,,TEA, sat, face parte dinC. R. Haimanalele, pl. Fili-pescL Acest sat se maI numia.Ripa.

BRATETI (Trupul-), mosie a sta-tuluI penclinte de bisericarindaru, care pe periodul 1887-97 s'a arendat cu 5000 ley a-nual. In trecut se arendamosia Postarnacul din jude0.11Dambovita.

BRATOCEA, munte la N. de com.1,Iineciu-Ungurenf, pl. Telé-jen, udat de paraul Bratocea.si partial Cheia.

www.dacoromanica.ro

436 B 66

BRATOCEA, punct vamal i tre-c&óre in Transilvania, plaiulPeles. Are douè sucursale Beis-ca-Rosili §i Lopatari din jud.Buz6u. Venitul acesteT vamTfara sucursale a fost

( 1884-85 lei 6.688,131890-91 » 18.171,07

pe ami

1892-93 >> 13.839,251891-92 » 14.972,04

BRATOCEA, FRUNTEA. LUT VASETSTEVIA, trupurl" de padure

ale statulul in intindere de275 h. a. situate in plaiulPrahova.

BRATOCE.A., ZANOAGA ;NI BABEU

mosil ale statuluï pen-dinV de m-rea Snagovul, carlpe periodul 1888-93 s'au a-

rendat cu 2800 le anual, inplus 480 lel" plata de padurarY

confinisti%

BRATOCEA, parau, isvorasce din-tre mun01." Babesul iTigAile ;curge dela N. catre S. E. si.se vérsa. in riul Teléjen, pemalul drept, in raionul Com.Maneciu-Ung. pl. Teléjen.

BR A VI, comuna rurala, plasa Cri-vina, situata pe valea riuluTLeautul, la 9 k. m. departede capitala judeuluT si la 7k. m. de resedinIa piase.

S'a numit Bradi din ve-chime, dela nisce colosah bradIce ati existat in p3xtea de V.a comunet

Se compune din douë ca-tune Brasli1'-de-sus i Braqi)."-

dejos, cu o populaOune de600 locuitori ; capI de familie143; contribuabilt 137; casede locuit 166.

In comuna e o singura bi-serica, fara sa se cunoasca a-nul fondare si ctitoriI, deóre-ce n'are nici o inscrip0e,deservita de i preot.

Locuitorit se ocupa maï multcu agricultura si cu °aria.Ad i se fabrica vase de paradritforte frunzo-se, care se puncomer( sub nurnele d «OMriede Brap. Produsul muncel'1 desfac mal" ales la orasulPloescI.

118 locuitorY s'atí impro-prietarit la a. 1864, ands'au dar 297 h. a. pamênt pemosia Braii. Ei au 82 caf,182 bol:, iol vaci, io bivoh,61 ol" si 106 porcY.

In raionul comuneT, pe apaLeautul, sunt 2 moil de ma-cinat.

Scoala exista in comunadela 1889. Localul e proprie-tate particulara. Anul trecuts'a frecuentat de 42 copiY (34b. 8 f.), din numèrul de 122

www.dacoromanica.ro

67

copil (54 b. 68 f.), Cu vésrsta le-giuita. Cu intretinerea sc6leYstatul cheltuesce anual 108o leY

Sciu carie 6 kirbaA ci r fe-111 eir.

Tuica nu se fabrica in co-muna ; viile lipsesc cu desa-vir§ire.

Terenul cultivabil e putinproductiv. Un hectar producecu aproximatie cam 7 h. 1.StupY cu albine sunt 6o.

Poml roditorY sunt prea pu-tinI. Livedile dan 18 care fin.

Comerciul se exercita incomuna de 2 carciumarY.

Bugetul comuneY pe ulti-mul exercitiu se ridica la sumade 3500 lel anual. Cheltuelilerepresinta aceiasY suma. AretreI sosele vecinale : Tatarani-Bradi, Bradi-Pisculesci i Bra-di-Batesci.

Se marginesce cu comunele :Pisculesci, Batesci, Tatarani §iTinosu.

statie de drum de fier,pe unja Bucuresci-Predeal, la52 k. m. departe de Bucu-curesd §i la 8 k. m. de Plo-escY, intre halta Prahova §igara Ploescï. Acésta linie s'apus in circulatie la 3 Decem-brie 1872.

BRAW-DE-JOS, sat, face parte

67

din C. R. Bradi, pl. Crivina.Are o pop. de 325 loc. (153b. 172 f.) Aci e re§edinta com.

BRAVI-DE-SUS, sat, face parte dinC. R. Bradi, pl. Crivina. Areo populatiune de 275 loc. (141b. 134 f.)

BRXCACEA, vale, com. Surani,pl. Podgoria, care se vérsa ingarla Sarata, pe malul drept,tot in raionul com. Surani.Acésta vale e acoperita culivec,II §i padure.

BR A.CACEA , numire vechie acom. PacuretI, pl. Podgoria.

BRXDETU, valcel, com. Te§ila,pl. Pele; curge de la V. spreE. §i se vérsa in riul Doftana,pe malul drept, tot in com.Te§ila.

BRXDETU, vale, isvorasce dinClabucetu §i se vérsa in railTeléjenul, pe malul stang, inraionul com. Maneciu-Ungu-renT, plaiul Teléjen.

BRADETU, vale care trece princat. Bradet, com. Cera§u, pl.Teléjen, §i se vérsa in railDrajna, tot in com. Cera§u.

BRADETU, sat, face parte din C.

www.dacoromanica.ro

R. Cerasu, pl. Teléjen. Are opop. de xio loc. (52 b. 58 f.)Este situat la p6leEe dealuluiStejerelul i cade in parteade E. a comunei. E udat degarla cu acelas nume.

BRÀDETU, gârlä, isvoresce dinmuntele Celugerului, com.Star-Chiojdu, pl. Teléjen ; curgedela N. V. spre S. E. Uclevalea cu acelasi nume, apucespre S. V. si se vérse in garlaChiojdu, tot in raionul com.Star-Chiojdu. Are de afluentepe isvorul Calului.

BRXGAR, vale, mai adese-oriséce, com. Poiéna, pl. Pra-hova ; cursul ski e scurt si sevérse in riul Pratiova, tot inraionul com. Poiéna.

BRA.T.XANCA I OLARIT sau Mar-gineni-de-jos, trupuril de mo-01 ale Statului, pendinW demonastirea Aarginerii, earl' peperiodul 1888-93 s'au arendatCu 15.100 lei anual, ill phis1200 lei plata de padurarYconfinisti.

Dela 1891 s'a findutide vecila locuitorli.

BRA.TX;ANC.k-uGuRENT, sat', fa-ce parte din C. R. Darmonesci,pi.

Aci e o biserice cu urm6-tórea inscriMie «Acest stintIncas s'a fecut de robulDumnedeu Gheorghe Logo-fku Denescu, so0a sa Floricacu flu sn : Scarlat. lancu, I-linca, Luxandra cu tot nea-mul lor i cu jupan Cristodor,In lilele Domnului GheorgheCaragea Voevod, si cu bla-goslovenia Sfintiei Séle Mi-tropolit, in anul 1813, Maiu20, si reinoite, merite i zu-gravite din nou cu ajutorulproprietarului G-eorge I. La-hovari si a soOei séle Ana,nescute Cocor6scu i Intregeiobstii i cu sirguinta neobo-site a sub-prefectului EmanoilCocorscu, in anul 1892, zu-gray G. Arsulescu».

BR 'ArsitANCAUNGURULUT, sat,face parte din C. R. Mergi-neni-de-sus, pl. Filipesci.

BRA.TESCI, set, face parte din C.R. Ilebudu, pl. Vrgsor.

BRÀNCOVEANCA, mosie pe carela 1864 s'au improprieteritparte din locuiforif com, Va-dii-Sepat, pl. Criem;.

BR,1NZEA.SCA. vale la E. de Com.Ceptura, pl. Cricov.

www.dacoromanica.ro

BREAZA, fosta vama. a terd incadin timpul domnieT luT Ale-xandru Voda Ghica. Acestdomn a mutat vama dela Cam-pina la Breaza si de aci laPredeal, in anul 1852.

BREAZ.k-DE-JOS, comunä rurala,plaiul Prahova, situata pe mun-tele Gurga si pe valea riuluTPrahova, la 40 k. ni. departede capitala judetuluT si la 6 k.m, de resedinta plaiuluT.

In privinta anuluI infiintardcomund nu se scie nimic ; iarIn ce privesce numele eT, lo-cuitoril spun urmIt6rele : «Intimpil" de demult, pe cand inacésta localitate nu se afla ni-menT, a poposit aci un pastorcu turma sa de °T. Plac'èndu-I-positiunea i av'end pasune in-de ajuns, 'si a facut o micäcoliba si s'a honra a rernaneaci pentru tot-déuna. In di-minéta unel" dile, sotia pasto-ruluT punênd pe foc laptelemuls de la oi, spre a'l inchega,adórme in jurul focilluT ; lap-tele se umfia, da in foc si a-tinge si pe pastorita pe obraz,-o frige si)" lasa nisce semnepe fata. Pastoril.' din vecina--tate, vedênd pe acéstä pasto-ritd cu semne pe obraz, i a-dis : «Bréza» si de la acestporecle a remas numele loca-

69

litateT de «Bréza». (Alti spunca acea pastorita avea petemarT-albe din natura).

Se compune din 5 catune ;Bréza-de-jos , Podu-Vadului"Valea-Lunga , Valea-TirsiFric6sa, avênd o populatiunede 3143 locuitorT. (1523 b. 1620f.), cu 642 capT de familie, 520contribuabilT si 682 case delocuit.

In comuna sunt doue bise-riel' : la Bréza-de-jos, fondatáin a. 1830, si la Podu-Vadulta,fondata in 1818, deservite de3 preatT.

Mara de agricultura, careeste prea restrinsa din causalocurilor munt6se, locuitoriT semai ocupa Cu sindrilaria, do-gana, fabricarea varuluT ne-g-ru si alb, facerea rachiului"de prune si crescerea vitelor.El" desfac produsul munceï lorla t'èrgul s6ptgmésnal din Plo-esci",

Locuitoriff, In num6r de 423,s'au improprietaxit dupe legearurald din 1864, cand li s'audat 1469 h. a. pam'ent in mo-sia PrincipeseT Zoe Brânco-vénu. El' au 400 bol', ioo cal',354 vad, 1500 oT, 6o capre,326 pord.

In raionul comunel", pe riulPrahova, sunt doue morT, opiuá si o fabrica de postav.

www.dacoromanica.ro

70 B 70

Carte a inceput sá, se inveteaci dela a. 1856. Este o sc616,de betY §i una de fete, carTs'au frecuentat de 140 copiT(124 b. §i 16 f.), din num6rulde 523 copiI (265 b. 258 f.),cu vêrsta legiuitá.. Cu intreti-nerea scólelor statul cheltuesceanual 2088 leí. Localul e pro-prietatea comuneY.

&l'U carte 360 bOr6a0 f i 46J'eme.

In comuna sunt afie mine-rale carY con(in iSucio'sd, iod sisare. Ele isvordsc din poielemuntel2d Gurga. Inainte deanul 1834, a fost in O tunulPodu-VaduluX un stabilimentde b0.1)

Tuica ce se fabricä in co-mund variazA intre 240-250 h. 1.

Comuna "Sosea'a carien dej5itIrg, localita0 cu sare, plizitede gardieye ./1 it# de statri chiarcOrbunY de 1,47nént.

StupY cu albine sunt 184.GAndacY de mAtase nu se cul-tivl.

Pri.mêntul e prielnic cultu-reY, dar nu se cultivä de cát

1) Each cum descrie D-1 D. Frunzescuacésth localitate

<Frumusetile naturale co cari e dotatacest loc, infhtisind aspectul cel mai de-licios vedereY, aromele cele maY pliicutemirosuluY, melodiile cele mal' inctintiitóreale pas6rilor, dau fie-chruia a intelege chpre liingh calitatea si puterea apelor,

porumb, producênd cam 3500h. 1. anual. Dintre poml sunt :240 merY, 175 perl, 24 dut;15,

210 cire0, 390 nucY. Livec,liledau 56o care de fin.

Comerciul se exercitA in co-muná. de 8 cárciumarl.

Veniturile comuneY se urcäla suma de 8875 lel anual §i.cheltuelile la suma de 4371 1.

Soselele din comuná. sunt :soseaua nationalá. PloescI-Pre-deal, ce trece prin centrulcomunel soselele comunalece inlesnesc comunicatia cucomunele : Bréza-de-sus, Ocinai Provita.E brAzdatIt de dealurile :

Virful-Gurgi, Virful-Duculul §i.Virful-Cománaculul, tóte inpartea de V. a comuneT si cudirectia dela N. spre S. Partedin aceste dealurI sunt aco-perite cu prunI, nucY, alunT,etc.; iar parte servesc pentrup4une.

Afarä de riul Prahova, co-muna Bréza-de-jos maï estestrábátutä de vAile : CacoveI,CâmpuluY, Nisipuluï, Sunaórea

contribue la séniitate si natura, care,

dommnd in muntiï dinprejur, liberh simhrétii, ne adapit co o aph fin:pede siusórh, ne face sh respirhm un aer curatsi dhthtor de viétii, ne lingusesce t6tesimturile cu o inie de variethfi pliicutesí fOrte romantice, etc.)

www.dacoromanica.ro

71

Se marginesce la N. cu com.Bréza-de. sus, la S. cu comu-nele : Provita, Poiana ji Cor-nu, la E. cu ru1 Prahova,la V. cu parte din com. Braza-de-sus si com. Ocina.

BREAZA-DE-JOS, sat, face partedin C. R. cu acelasi nume,plaiul Prahova. .Aci e rese-dinta comunei: si are o popu-latiune de 1201 10e. (580 b.621 f.).

Are o biserica cu hramul«Sf. George» fondata la a.1830, cu urnAtórea inscriptie«Acésta sfinta i Dumneleescabiserica, ce se praznuesce cuhramul «Sf. Gheorghe» adao-gandu-se i «Sf. Imp6ratI»s'a zidit din temelie n ilelePrea InaltatuluY Nostru DomnGrigorie Dimitrie Ghica Voe-vod, Cu ostenéla si cheltuialaDomnulu): Slugernicu NicolaeSaegiu, i mal pe urma Impo-dobindu-se, dupa cum se cade,prin alergatura ParinteluT Stoi-ca Duhovnicul sin Popa Stoicala 1830, Iulie 22.

BREAZA-DE-SUS, sat, face partedin C. R. cu acelasI nume.Are o populatiune de 1725locuitor): (859 b. 866 f.) si esteresedinta comune)".

Este aseqat pe un platou

intins, numit «Campul BrezeT»intr'o frum6sa positiune. Acisunt 2 biserict Partea de E.a comunel: o udaru1 Prahova.

BREA.ZA-DE-SUS, comund rurala,plaiul Prahova. Inscriptia

Sf. Nicolae dovedesceca este o comuna vechie. Ad,pena' la anul 1853 a fose vama,care cup' e In comuna Predeal,151. Pelcs. In acei. timp% In a-ce's/4 comuna se afta subi5re-fectura laiuluì i firotopopuluY.

Este situata pe albiaPrahova si pe cóstele munti-lor NistorescI, Surdesc), Vra.-biesci" si la pólele dealukdTali, la 42 k. m. departe decapitala judetulu): si la 8 k.m. de resedinta plaiulut

Se compune din 4 catuneBréza-de-sus, Gura Bella Nis-toresci si Surdesci, cu o po-pulatiune de 2814 locuitor):(1410 b. 1404 f.), in plus 50famili): de tiganY-ferarl: si vio-ristY.

Capl de familie sunt 676;contribuabili 526; case de lo-cuit 620.

In comuna sunt dou6 bise-riel una in cat. Bréza-de-sus,cu urmèteirea inscriptie; «A-césta 'sfinta si Dumnezeésca.biserica, ce se cinstesce hra-mul «sf. Nicolae» i s'au zi-

www.dacoromanica.ro

72

dit din temelie si s'au infru-musqat cu zugravéla dupecum se vede, in qilele preaIna4atului Domn Ion Alexan-dru Ipsilant Voevod de robiIluY Dumneçleu : Popa IvanDuhomnicu ot Bréza, presbitoStanca isin iha Popa Mihaiu,Nicolae Francu, Istrate Rada,Radu Moldovénu, Simi6na,Radu, Anghela» Noembrie 15,1777.

Alta biserica e in limita deNord a catunului Bréza-de-sus,cu hramul «Sf. Impèrati», fon-data in anul 1884 de enoria0.Acesta biserica s'a zidit inlocul alteY bisericY vechI.

Ambele biserid sunt deser-vite de treY preoV.

Cultura cerealelor fiind cutotul restrinsa, locuitoriï seocupa mai mult cudogaria, dulgheria i rotaria.

1e.,s-tclitgarY sunt 350. EY des-fac produsul munceY lor laPloesel. ,Despre Pascï,

nierg Cu car& cu doniple desfac in marele baciu alillbfilor din BucurescY.

LocuitoriY, in numër de 403,s'au improprietarit la 1864,cind li s'au dat 1405 h. a.,pe mo0a Brancovenésca1). El

1) 0 inscripie dup up lopot al bi-sericeY ,Sf. Nicolae, dovedesce cli prin a.1808 acésta nioie nu tinea de casa

au 147 cal', 75 epe, 417 vacYr85 capre, 1120 OY, 564 pord-

In raionnl comuneY, pe riulPrahova, sunt 2 morY.

Carte a inceput sa se in-vete aci dela 1850. (Dascalulse platea pe acel timp de locui-torT prin contributiunT). Scóla_in regula s'a infiinVIt la 1864_Localul e proprietatea comu-net Scóla e deservita de 3,inv6tatoff, cu intretinerea ca-reja statul cheltuesce anual3888 leY. Se frecuenta de 'orcopn (94 b. 16 f.), din num6--rul de 504 copiY (262 b. 242 f.),Cu vêrsta legiuitä. Seim carte400 br`frbap 8o femeY.

liz ace'sta C017211124 , propric-late a Prin(ulur Bibescu, seafia palatal séu, Cu o frumds4

fi un elefteu.Comuna se intinde pe o

suprafaVi de 2288 h. a.Tuica se fabrica in termen

mediu ca la 5150 d. 1.

La Gura BeliI este o ca-riera de unde se estrage hum%care se amesteca cu piatra deprund 0 se fabrica var hi-draulic fórte bun. Fabrica e-proprietatea d-lui Florian Da-

Brancovenéseii. < Acest clopot s'au ¡Twatcu cheltuiala Jupan Costia Dia--rnandi Saig,in la a. 1808. Biserica dinBréza ce se atilt pe inco ia fratelaYSArdaruluT. Nicolae Saigiu.

www.dacoromanica.ro

73 B 7 3

videscu, et Comp. Acest var,constatat prin analisa i ?ricer-carile fäcut- la laboratorul dechimie al scólei d- podurisosele din Bucurcscí, se p6teintrebuinta in fórte multe ca-sun', in locul cimentului.

D-1 Arhitect N. Gabrielescuinginerul St. G. Ceti:461m

aratä cä varul de la Bréza,In incercarile facute, a datresultatele cele mai bune. Scp6te dice, spune d-1 ArhitectGabrielescu, ca e cel nial bunvar din Ora.

D-1 Grigore Poenaru, ing-i-ner, sef al circ. V, a intrebu-intat varul doh', 131-La la 8poduri i podete si a obtinutresultate f6rte satisfäc0t6re sisuleridre altor varun strei-ne, re/la/I/1.1e.

Stupi cu albine sunt 20. Din-tre pomi roditori sunt preaputini. Livec,lile dau 2278 carefin (media).

Comerciul se exercitä in co-munä de 18 carciumari.

Veniturile comunei se ureala 12.000 leí anual. Cheltuelilerepresintä, aceiasi sumä.

Sosele prin comuna suntsos. nat. Ploesci-Predeal si so-selele Breaza-Ocina , Breaza-Talea, si alte sosele comunale.Ele inlesnesc comunicaia in-

tre comunele Br6za, Comar-nic, Ocina, etc.

E bräsdatä de dealurileVirful Cetätei, Muchia malta,Virful Stancei, Virful Stanei,Virful Petrisului, Simoiu,

Bisrocului, Slatina, Vacä-réta, Surdescilor, C6daMuchia Popi, Muri, Oprescilo.r,Zapoziei, Zan6ga, etc.

Afará de riul. Pra,hova, co-muna mai este strabatuta deväile Temniculuf, Vacara,Braduluí, Smeuratu, Plopisu,AIotros(Se ; Valea Carnpuluf,caro forméza cascada «Va_iii-t6rea» Provita, Valea Tarsei,Lazului, Caruntei, Racherita,etc.

Se marginesce la N. si N.E.Cu com. Comarnicu ; la S. siS.V. cu Bréza-de-jos ; la E. Cucom. Cornu ; la V. si N.y. cucomunele Ocina i Talea.

La 1821, Boerii. din Buctt-resci afiand despre -venirea lui.Ipsilante, care plecase din Iasi,fugirä spre Brasov, impreunacu consulii din Bucuresci.

Ipsilante afland la Mizil des-pre acésta, dede o proclamatiecare boeri prin care le aratäcä nu tocmai eT trebue sa deapoporului asemenea triste e-xemple. 0 data cu acésta pro-clamatie, Ipsilante trimise cati-va eteriti, sub comanda untn

www.dacoromanica.ro

credincios al s'a., a int6rce pehoieril fugan, pe cad ii ajunsela B Cta, insA pentru respectulcatre consuli, trimisul nu cu-teza sili sa se int6rcA.

BREZA-TALEA, plait, com. Bréza-de-sus, pl. Prahova. Din acestplaiti si muntele Surdescï, delalocalitatea numita «Cheia Pro-viteï» isvorasce rîul Provita.

BREBU, helesteu in spatele m-relBrebu, pl. Prahova. Acest he-lesteu are o suprafata de 4 h.a. si se dice ca s'a formatprin cofundarea terenula Estefórte adanc si pare a fi fostIn vechime o mina de sare ;apa sa e sarata.

BREBU, padure, proprietate aEforier spitalelor civile din Bu-curesci, pendinte de Com. Bre-bu, plaiul Prahova, arenclatape periodul 1889-91 CU 4550leï anual.

BREBU, monastire fondattt la a.165o de Mateiti Basarab V. V.

sotia sa Dómna Elena, dupacum se vede din urmá.t6reainscriptie : «Eu cel ixtru 1-Iris-tos Dumnedeti, bine credincio-8111 i bine cinstitorul si dreptslavitul Mateiti Basarab Vo-evcrd, cu mila lui. Durunedett

Principc i Domnitor a t6tatéra Ungro-VlahieT, impreunacu sotia mea Dómna Elena,am poftit cu zel i cu bunavointa a Tatalla cu ajuto-rul Fiulus1 i cu savirsirea Preasfintulta si de viata fac'étoru-lui Spirit, a 'Malta acesta tot cinstit i Dumnedeeschram intru slava si lauda ce-lift in Treime laudatulM Dum-nedet, care mi-a dat viéta,suflare i t6te bunatAtile saleparné' ritescr, ca prin rugáciu-nile sale dintr'Ansa, s'a se indu-plece a ne da imparatia sacerésca, i intru cinstea i po-menirea a tot cinstitorilorfara de corpuri ale sale slugrpatru Taxiarhi, ArhistratigulMihail si Gavriil si UzilRafa.il si a tutulor puterilorsale cele fara de corpud,dilele de Dumnedeti date)." meleDomniT si din drépta n6strA,de DumnedeA noë &Imite a-ved, am inaltafo chiar dintemelia ei, incepêndu-se a sezidi la 27 dile din luna 'anua-rie, anul 7158, pe timpul ce-lta d'Anté'iti Egumen Kir Va-sile Ieromonachul. Esecutorflind acesteT lucrad jupttnulMogosrul Ctipitan i juptmulAntonie Postelnic».

La 1843 s'a zugravit din noudo Arhimandritul Teodor Cer.

www.dacoromanica.ro

75 B 75

nicanul si s'a reparat casele.

Acésta monastire este situ-ata. pe un ses ce se Intindedela malul DoftaneY pana lap6lele unor munti" spreAci Mana Elena, so(ia

T'arma', alata ad(yostireiii timpul rfvsboinla7 hit illatel.fien rirsile Lupa.

Positiunea monastireT estedintre cele mal' frum6se. Arede jur imprejur un zid Inaltde 61/2 m. si in periferie 265m.

La spatele el' este un lacf6rte aclame, ce pare a fi fostIn vechime o mina de sare.De sigur cä acesta sursa estecea analisata chimicesce deDr. Davila, si care, dupt de-claratia sa, confine sare, pu-ci6sa, i putin fier, bune pen-tru reumatism.

Biserica a 1-Ornas ca bisericade mir si servesce locuitorilordin Brebu. Se intrefine de E-foria Spitalelor civile din Bu-curescï, si se administr6za, deun preot-ingrijitor.

Positia loculuT, apa cea burläde bOut aerul cel curat,facut ca ac6sta. monastire safie al6sa ca loc de recreatiunepentru elevele din «Asilul E-lena D6mna». In acest scops'au construit pavili6ne pentrudans. etc.

BREBTT, comuna rural, plaiulPrahova. Se crede ca'sï a luatnumele de Brebu dela niste florinumite ,Brebeni sau Brebeneice cresceau pe campul undeasta-df se afla comuna.

Este situata pe un platouIn forma triung-hiulara, Intreriurile Doftana si Lupa, ce seunesc la virful triunhiuluT,partea de S, tormandnaturala intre Brebu i Telega.

De aci pana la Ploesci sunt50 k. m. pêna la Campina9 k. m.

Se compune din 4 catune :Brebu-MonastireT, Brebu-Me-giesesc (numit i «Silistea»), Pe-triceaua si Podu-Cheia ; avêndo populatiune de 3272 locui-torf (1550 b. 1722 f), in plus25 familii de tiganI, carI se

ocupa cu fieraria, munca cam-pului" i cantecul cu vi6ra.

In comuna, sunt 751 capide familie ; 693 contribuabilIsi 64o case de locuit.

Comuna are 2 bisericl : unam-rea Brebu (v. a. n.) si a douaIn Cat. Petriceaua fondataa. 1855 de obstea locuitorilor.Ambele bisericY sunt deservitede 5 preoti", treY platitY de E-forie i doï de comuna.. Be-tranif spun ca, in timpul in-vasiunilor Turcesa órneniï seinchideau in zidurile monasti-

www.dacoromanica.ro

76 B 76

rei si bateau cu armele indusmani din turnurile ce eraufixate in diferite directiT.

Afara de putina agricultura,locuitorii (38 loc.) se mal o-cupa cu croitoria i pietraria.EI desfac produsul muncei lorla orasul Campina.

Parte din locuitori sunt mos-neni ; 350 s'au improprietaritla 1864, pe mosia D-lui Do-brog6nu si a Eforiei, cands'au dat 1282 h. a. El au intotal 6480 vite mari si miel.

In raionul comuneT, pe riulDoftana, sunt 6 mori.

Scóla exista in comuna de40 alai. Localul, constructienou6, e proprietatea comunei.S'a frecuentat in anul trecutde 81 copiT, din numèrul de666 copii (398 b. 268 f), cuvêrsta de saila. Statul cheltu-esce cu intretinerea sc6lei 1566lei. In Cat. Petriceaua maifunctionéza o scoala cu un in-vWttor pin.tit cu diurna de 30lei lunar.

Scin carta 250 blirba(Y Sl 25femeY.

Ii COMUna se allá' un isvorC24 ap'z'sfralel sulficrós4 si fe-

cu o temperaturii forterece, bund pentru vindecareareuinatismula si altor bar.

Cand timpul e prielnic seface pêna la 15000 d. 1. tuica,

In anii putin productivi p6nala 5oo d. 1.

Stupi cu albine sunt 437.Pamêntul e prielnic numai lacultura porumbului i ov¿1-

zulla. Anual se cultiva 3620h. 1. porumb si 184 h. 1. ov0z,cum fasole 4.000 k. g. anual.Dintre pomi roditori sunt : 970merT, 713 peri, 825 ciresi, 725nuci. Liveclile dau 2000 c;.-tre fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 9 carciumari.

Bugetul comuneT presinta lavenituri suma de 8.077la cheltuelT 7726 lei anual.

Soseaua vecinala Brebu-Te-lega, I inlesnesce comunicatiacu comunele Brebu, Telegasi Câmpina.

E brazdata de muntele Ne-mernicul (la N) si de Virtu-rile : Rotunda, Plopisul i Ga-

ma; ca ripi are GalmaRipa Corbului (v. L r).E strabatuta pe vaile Rea,

Grecilor, Bordeiului, Caprari-lor, Purcarului si Turca.

Se marginesce cu comuneleTesila, Bertea, Strilmbeni, Te-lega, Campina si Sotrile.

BREBU - IVIONASTIREL sat, faceparte din C. R. Brebu, pl.Prahova. Se mal numesce desateni i Malu Lupului si are

www.dacoromanica.ro

77 B 77

o populatiune de 1493 locui-tori (700 b. 793 f).

BREBU-AIEGIE:ESC, sat, face partedin C. R. Brebu, plaiu Pra-hoya. Se maT numesce de lo-cuitorI si Silistea §i are o pop.de 1050 loc (5oo h. 55o t). Senumesce ast-fel pentru-ca lo-cuitoriT s61' sunt monenY sanmegie0.

Vtdceaua Valea Rea des-parte acest cAtun de Podu-Cheif.

BRECACIA, Orint in partea deS. E. a cdt. Cuibu, com. G or-netu-Cuib, pl. Podgoria, pecare se cultitqi numaY porumb.Numele sèu vine de la unuldin cel 9 mol, anume Brec6.-cénu, ce forma catunul Cuibu.

BROASCELE, caun, apartine decom. Urb. CAmpina, plaiu Pra-hoya. Are o pop. de 154 loc(89 b. 65 f).

BRUSTUREILOR, pzirttu, isvorAscede la Vartej, de langA Nebuna,curge de la V, spre E. i sevérsn. In riul Teléjen, pe ma-lul drept, in raionul com. MA-neciu-U. pl. Teléjen.

BucEGY, masiv coprins Intre 14111Ialomita la V, riul Prahova

la E, catena Carpatilor la N.si torentul Isvórelor la S.

Pêt1ä la satul Isvórele, a-céstA eatenA are o infati§areatat de deosebit4 de cele-l'alte

este atat de impunètóre,In cat la prima vedere, parea forma un masiv cu totulsingular, in multimea de mo-soróie ce-1 inconjurA. 1)

PrivitI din valea IalomitetBucegit se v6d p6tat'i pe lan-glt c6stele de langd muchie,de o multime de tufi§e dejnept Poporul numesce huci2i,huceerg si bucarg, un pn.durides §i jos, prin care nu potYstrnate de ciit eu greu. CuputintA e ca, cuvintul de Bu-ceag, luat de plural, sA fi datnascere vorbeY ce servescesä denuméscA tótb. seria deinAltimt ce se infati§azd pri-viret acoperitti cu jnept

Din totl" 'muntiT Carpatilor,BucegiT sunt cci maï inaltT ; elpar a fi nodul cateneT ; piscu-rile séle intrec tótA altitudineade 2000 metri, i in multe lo-curi 7Apada nu se topescede loc.

Incepésnd de la torentul Is-vórelor, se inllintuesce spre N.o serie de piscurt unele mal

') Din conferinta Crip. A. Guritrt ,Ma-sivul Bucegilor,.

www.dacoromanica.ro

marl i mal mandre ca altele.In marginea sudica sta. iso-

lat Virful cu Dor (2288 m,)dupa el vin in ordinea urrna-t6re : Furnica (2334 m),tra- Arsa (2110 m), jepu-Mare(2195 m) ; putin in stanga sprevalea IalomiteT : Babele (2060m) ; apoï iar pe muchia prin-cipala : Caraimanul (2495 m),Costila (2500 m), Coltu-Obir-sieT (2250 m), imn fine, naaï in-nalt ca totI, pe linia de frontieraOnizd, care are 2508 metri, d'a-supra nivelulul MareY Negre.

Pe ambele cine ale acestuTsir jde_muntT curg in vale to-rentl i isv6re, ce sunt adu-nate de Prahova. i Ialomita.

In multe locurY zapad ve-clnica, serva de isvor torente-lor ce curg pe p6lele masi-vula Apa Cerb6ica, Jepi, Is-v6rele n'a.0 alta sorginte.

Cliria despre partea Ialo-miteï este cu totul nelocuita,cea despre a PrahoveI are sa-tele : Isv6rele, Poiana-TapuluT,Busteni, i ca oras

Peste tot locul, de-alungulmuchiel masivuluI, se afia cararl.de cal, ce pun in legatura am-bele vat Pe clinele mai re-peqï putnaï poted de cio-banI.

Escursiunile pe BucegY suntatat de pitoresel ; farmecul ne-

asteptatulta i continua schim-bare a decorulul te despagu-besc cu prisosinta de greuta-tile drumula si nu cred ctcel ce le-a v6c,1ut o data sanu dorésca a le revedea,

Totl muntili din Bucegi sedeosebesc unul de altul si pefie-care colt sau pisc, cal6to-rul Intalnesce alte perspective,alte efecte de lumina. ')

Un rasarit de soarc, privitdupe virful CostileT, platesceinsutit ostenéla de a-1 urca.

Din punctul de vedere ge-ologic, treI grupe alcatuescmasivul Bucegilor : grupa se-condara, tertiará si cuaternala.

T6ta. muchia Bucegilor, in-cepé'nd de la coltul Bucs6ieT,pé'na. la Jepi-1VIicY, este alca-tuita de roce'arenacee, in caredomina conglomeratele polili-tice, compuse din granit, gneiss,micacist, porfir, etc.

La culmea Babelor, la Col-tul ObarsieI si pe seaua 0-muluY se observá conglome-rate numulitice, marne i pp-dinge. Imposante blocurT ern-tice sunt raspandite peste totmasivul.

BUCFIEAZGOAIA, deal acoperit cu

1). Yell' ConFerinta Cipitanului Guripi<Masivul Bucegilor.

www.dacoromanica.ro

79 13 79

vii i pometurT, com. Filipesd-de-Padure, pl. Filipesd.

BUCHILAF;AY, sat, face parte dinC. R. Rivoful, pl. Crivina. Are0 pop. de 70 10C. (32 b. 38 f.).

Este situat pe . .érmul drept alriuluT Teléjen.

BUCOVU, COM. rur. pl. Cricov, la44°, 58, 30 grade latitudineNordica. si 23°, 45 longitudineEsticá.

<Ice:stä comuna' este fdrle ve-che') vi a fost eapitala judo(m-iza Sdeuenl, desflin(at in anul1847,

Clí acésla eomung dateMprin secolul al XIII-lea nu eniel o indoial4, ca'a In raleaOrla exista o biseried cumul «Sf. Nicolae», care are in-scrifi(ia : «Pactad la anul1396de coedna Tinca 2ltaritcinenca2)fi in care este inmormtintataDómna Stanca a DomnulaConstan/in Nicolae Voevod ,nto'rt4 la anul 1756.

In pa'clurile Bucovulul la a.1600 Arikaig Vitésul fu invinsde Polea ci Moldovenl, retrd-wendu-se la Tero-6)vor

Pe la a. 1503 se afla in relatiunicomerciale cu BriTnul.

ComunicatIt dc d-nu Elie A. Du-nntrescu. 1nv'ét4or in 13unov.

Ipsilante plecând din Iasispre Bucuresd si sosind la 12

Martie 1821 in Bncov, trecuIn revista regimentul luT Duca,compus din 800 soldatT, si alluT Caravia, compus din 300,

cum si co16nele luT GripariColocotroni ; escluse din acestecorpurT pe valraboqi, din causaneorinduelilor ce faceau, dandcaii lor la al0. La Bucov Tza-lacoff fu numit adjutant al ba-talionuluT sacru.

Comuna Bucov este situatape malul stiing al riuluT Telé-jen, pe iazul ce trcce prin cen-trul sèti si pe pil.rttul Buco-velu, la 6 k. m. departe decapitala judquluT si la 21 k.m. de a piase.

La Bucov este refedin(a unelcampanil de Dorobanp, o marefabrica de spirt i mal mullemorl sistematice de talud.

Comuna se compune 'dindou6 catune Bucov i Valea-OrleT, avênd o populaOune de1126 10C. (575 b. 555 f.), inplus 54 familiT de . iganT, carTse ocupa cu fieraria ; 12 ovreT,pe la fabricile de spirt ;bulgarT, carT se ocupa cu gra-dinaria ; 8 gred, din care doTarendasT si 6 muncitorT, 2 ita-lienT si 9 ungurT la fabricT.

CapT de tamilie sunt 312 ;

www.dacoromanica.ro

go B 8o

Biserica din Valea-Orlei s'azidit la a. 1396 de cocónaTinca Maracinénca.

Aceste biserici sunt deser-vite de 3 preoV, 2 c'ántareVsii paracliser.

Locuitorii pe l'Inga agricul-tura se mai ocupa cu tran-sportul fainei si lemnelor defoc. Mestesugari sunt : 4 ro-tari, 34 fierarY si I cismar. Etdesfac produsul muncei la Plo-esci.

Locuitorii, in numer de 2 Ii,s'au improprietarit la 1864,cand li s'au dat 519 h. a, pemosia Bucov, fosta a boeru-lui din Divan, Banul Filipescu,

acésta se constata din «Car-tea de suhat» data de MihailSutu V. V. la 17 Noembre1791, in coprindere «Dumné-Voastra Ispravnicilor ot sud...Saac pentru locuitorii ot sa-tul Plopeni, intr'acel jude,cum ca hrana lor si a vitelorlor o fac pe mosia dumnéluice se numesce Bucovul, farade a avea vre-un folos de la

pentru care ve porun-cim Dornnia mea sa aducel,i peacei locuitori, inaintea Dum-né-V6stra si sa le da:ti po-runca ca ori sa se asede Cuomul Drunnélui Banului Fili-pescu, ca sä dea suhatul celace este obijnuit, sau sa c14-cuiasca, etc»,

contribuabili 459 si case delocuit 418.

In comuna sunt trei bise-rici : una in catunul de rese-din0. Bucov si doue in cat.Valea-Orlei.

Biserica din Bucov are hra-mul «Sf. Treime» si inscrip0a«Acésta sfinta i Dumnede-ésca biserica cu hramul «Sf.I6n i Sf. TroiVt», fiind dinvechime zidita de d. Mateib.Marginénu Filipescu Vel Aga,la anul 1679 §i la 1802, Oct.14 din pricina inté'mplarei ces'a facut de marele cutremurCu totul s'a stricat si ca sanu se piarslà acéstd pomenirea neamului meu si a mea cade acum inainte sa se po-menésca, din temelie m'am a-pucat cu t6ta osiirdia, am pre-fa' cut'o, infrumusefandu-se du-pe cum se vede, ca sa fie sprepomenirea neamului med cti-tor Constantin Filipescu Vis-tier, in qilele Prea InaltatuluiDomnului Nostru Ion Constan-tin Ipsilante Voevod, in aniide la Cristos 1804, Septem-bre 13».

Biserica din Ch4oran'i s'azidit la anul 1797 de Pahar-nicul Constantin Cantacuzino

so0a sa Smaranda, in qi-lele lui Alexandru Ipsilante,Uitropolit fiind Dosifteiu,

www.dacoromanica.ro

81

Afara de vitele trebuinci6semunceY, in comuna maY sunt :34 caY, 14 epe, 113 vacT, 9bivolY, 49 capre, 985 oT si 291porcY.

In raionul comuneY pe iaz,sunt 4 morY de mdcinat ma-laiu.

Scóla existd in comuna de24 anY. Localul e proprieta-tea comuneY. S'a frecuentatIn anul scalar 1892-93 de 79copiY (52 b. 27 f), din num6-rul de 301 copiT (154 b. 147 f),cu vé'rsta legiuita. Scóla e

deservita de doY invqatorY, cuintreOnerea carora statul chel-tuesce 2808 leY anual. Sciacarte 194 b. fi 64 ferneX.

Intreg teritoriul comuneTeste de 2466 h. a. pamé'nt.

Tuica se fabrica in termenmediu cam 1960 d. 1. pe an.Viile s'au filoxerat.

Femeile cresc gAndad demdtase pentru trebuir4ele cas-nice, facênd i puOn comeqprin vindarea prisosuluT degogosT i borangic. StupY cualbine sunt 92.

Pamé'ntul e prielnic la tótacultura, afard de cel deluros,care priesce fórte mult vietTerenul cultivabil a produs inanul trecut 2188 h. 1. grtw,714 h. 1. ov6z, 97 h. 1. meiu,o80 1 L portimb.

Dintre pomY roditon stint : 890merY, 314 perY, 97 dudT, etc. Li-vedile dau aproximativ 120.000k. g. fin pe an.

Comerciul se exercita incomuna de 8 carciumarY.

Bugetul comuneT pe anul1894-95 presinta la veniturYsuma de 12.084 lei' si la chel-tuelY 7890 leY.

In comuna sunt doud so-sele : sos. nat. PloescY-Buzeu

sos. judqeand Bucov-Vd-lenY.

E brazdata de dealurile Bi-ghilin si Ch4oranT si strabd-tuta de gArlele : Iazul, abatutdin riul Teléjen, care treceprin mijlocul comuneY ; Buco-velul, care trece prin parted.de E. a comunel, si de vaile:OrleT i Calulut

Se marginesce la N. cu co-munele Sca'eni si Pleasa ; laE. cu cat. Valea Popi si Ra-chieri, la V. cu riul Tel6jen.

BuCOVU, sat, face parte din C.R. cu acelasT nume, pl. Cri-cov. Aci e resedit-qa c(imuneY.

BUCOVU, mosie pe care la 1864s' a improprietdrit locuitoril dincom. Bucovu, pl. Cricov.

BUCOVELUL, gLia, isvorasce dindealurile §tirbeuluT, trece prin

www.dacoromanica.ro

partea de E. a com. Bucov,pl. Cricov, i se vérsa in Te-léjen.

BUCOVELULUT, vale, com. Harsa,pl. Podgoria.

muntc inalt de 2477metri d'asupra nivelultarel-Negre. S'ar putea gice caapartine maï mult judetuluTDambovita i servesce de li-mita Intre acest jude i ju-detul Prahova. Este situat laN. de muntele Omul i la N.E. de muntele Moraru.

BUDA, statie de drum de fier peunja Bucuresci-Predeal, la 70k. m. departe de Bucuresdla 8 k. m. de Ploesd, intregárile Ploesci §i Baicoiu. D'acipléca linia ferata spre mineledela Slanic, trec'end prin sta-tfile Plopeni §i Poiana.

S'a construit pentru esploa-tarea salinelor dela Slanics'a pus in circulatie la io De-cembrie 1883. Venitul acestestatii pe anul 1884 (primul ande esploatare), a fost de 10.524

ETTDA-PALANCA, comuna rurala,pl. Campu.

La formarea comuneT, atatcatunui Buda cat i palanca

au fost situate in padureaBuda ; de acolo locuitorff §Y-austramutat locuintele unde segasesc acum, din causa i-

nundatiilor ce sufereau din re-varsarea riuluT Leautu §i Pra-hoya, ce le fáceau multa pa-guba..

Este situata pe loc §es, in-tre riurile Teléjenul §i Pra-hoya, §i pe ambele malurT alegarleT Leautu, la 14 k. m. de-partare de capitala judetuluTs,i la 6 k. m. de re§edinta

Comuna se compune din 2alune : Buda i Palanca, cuo populatiune de 1096 loc.549 b. 547 f.) in plus 30 fa-milij tiganl" ; avtmd 27i capTde familie, 250 contribuabilY,271 case de locuit §i bor-deie.

In comuna sunt doue bi-sericY : una in Buda, ziditàla a. 1889 §i alta in Palanca,zidita la 1824, ambele deser-vite de doi preatT.

Pe langa agricultura, toplocuitord se ocupt cu rogoji-

Produsul munceT '1 des-fac la ora§ul Ploesa

LocuitoriT, in num6r de 139,s'au improprietarit la 1864, pemo§ia D6mneY Baronese Rich-man, cand li s'a dat 499 h. a.ET au, afar0, de vitele trebuin-

82 82

www.dacoromanica.ro

cióse munce, xoo cal, 6o epe,225 vacl, 5 capre, 600 oT §i250 pord.

In raionul comuneY este oo mdrit, o fabrica' de sfiirt

fi una de ¡tina, tóte a§eqatepe riul Leautul.

Scóla s'a infiin%at la 1889.A funcOonat §i mal 'naintedar a fost des intrerupta. S'afrecuentat in anul trecut de27 coph (toV baeV), din nu-u-161.u' de 154 copil (88 b. 66f.), cu vêrsta de cóla. Setacarte 40 barbap ci 3 fama

Comuna se intinde pe osuprafa0. de 1416 h. a. pa-mênt, in care intra islazul, pa-mêntul de muna., padurY.partea r6masa proprietareseldupa delimitare.

Vin i %uica nu se fabricain acésta comuna.

Cate-va femel cresc gan-dacil de matase. StupI cu al-bine sunt 68. Panféntul e malmult prielnic porumbuluIgrauluT.

Terenul cultivabil produce7830 h. 1. porumb i 3401 h.1. gral.'. PomY roditorT suntdin tóte speciile cate MinI.

Comerciul se esercita in co-muna de 6 carciumart

Bugetul comune presintala, veniturI suma, de 3876 10

anual ; cheltuelile represintaaceia§T suma.

BUDULACU, garla, isvorasce delaN. de com. Sangeru, plasaPodgoria, i se vérsa in garlaCricov, tot in raionul com.Sangeru.

iitiDuREAscA, garla, isvorascedin raionul comund Calu-gareni, trece prin com. Vadu-Sapat, pl. Cricov, i 'si conti-nua cursul pre ranga, com.Mizil, jud. Buzeu, dupa ceprimesce ca afluent garlaScheianca. Pe ace'sta vale seafld fiuting ISie'lrit de con-struc(ie.

BUDUROSU, apa, isvorasce dincom. Strejnicu, i se vérsa inIazul Moruzi (Leautu) in ra-ionul com. Negoescl, pl. Tèrg-oru.

BUGHEA, ptulu, isvorasce delalocul numit oPiétra Slanicu-luT» com. Slanicu, pl. Varbi-lau, face mal multe zigzagurY,strabate comuna Bughea intot lungul s'e'u, trece princom. Scaioi, i se vérsa in1.1111 Teléjenul.

In acest parau se vérsa, totIn raionul com. Bughiile, ga,r-liiele Bugh46ra, Runcu,

83 83

www.dacoromanica.ro

84 B 84

vana, G-réca, Valea Lupulul§i Valea Vlascenilor. In rajo-nul com. TeianY, pl. Tel6jen,primesce garlele : Muscelul §iSaraturt

BUGHEA, 'valcea,, se vérsa ingarla Slanicu, pe Vrmul stang,In raionul com. Slanicu, pla-iul Varbilau.

&MIMA, deal, com. Bughiile,pl. Teléjen, pe care se cultiva1/2 h. a. vie.

BUGIIEA-DE-SUS, sat, face partedin C. R. Bughiile, pl. Tel.&jen. Aci e o biserica fondatala a. 1837, de olntea locuito-rilor i aiçi streint S'a repa-rat la a. 1892. LocuitoriT dinacest catun sunt mo§nent

BUGHEA-DE-SUS, trup de padurea statuluY in intindere de 45h. a. pendinte de com. Va-lenY, pl. Teléjen, care im-preuna cu trupurile : PoianaLaculuY (13 h. a.), Valea Gar-duluT Cotu-cu-PlopY (62 h.a.), Obratele dupa. sf6ra Pre-dealu (25 h. a.), i Runcu (4oh. a.), forméza. padurea Va-lea pl. Teléjen.

BUGIIEA.-DE-JOS, sat, face partedin C. R. Bughile, pl. Tele-

jen. Aci e ' o biserica cu hra-mul 44.VoivoslTo §i «sf. Gheor-g-he» fondata la a. 1813 deDamian §i Steliana din Va-leni-de-Munte si s'a reparatde mal multe ort Aci e re-§edinta comuneT.

Locuitoril din acest catuns'au improprietarit dupe leg-earurala din 1864, pe mo§iileGura-VitióreY i Bughea-de-j os.

BUGHILE, com. rurala, plaiul Te-16j en.

Este situata pe valceleleBughea i BughiOra, la 25k. m. departe de capitala ju-dqulul §i la 2 k. m. de a pla-iulut

Se compune din dou6 ca-tune : Bug-hea-de-sus i Bu-ghea-de-jos, avênd o popula-tiune de 827 locuitorT (393 b.434 f.) CapY de familie sunt18o ; contribuabill 147; casede locuit 180.

In comuna sunt 2 bisericY(in fie-care catun cate una),deservite de cate un preot.

LocuitoriT din cat. Bughea-de-sus sunt monent iar ceY

din Bughea-de-jos s'au impro-prietarit la 1864, pe mo§iileGura-Viti6reY §i. Bughea-de-jos. Ei au 2 cal, 112 bol, to8vact 155 vitet 25 taurt 254(A, 5 capre, 298 pord.

www.dacoromanica.ro

In raionul comuneY, pe pa-raul Bughea, e o m6rA.

Sc61a existO in comunO dinanul 1890. PênA la acéstaclan., parte din copiI urmaula ocoala din VAlent In anultrecut s'a frecuentat de 52copii: (49 b. 3. f), din num6-rul de 125 copi): (75 b. 50 f.)cu vêrsta de sc616.. Sciu carte

barbari p. 2 fruid'.T6tO comuna are o supra-

fatd de 500 h. a., atat pA-

mênt rural cat si mostenesc.TuicA se fabricA cam 4355

d. 1. anual si 270 d. 1. vin.Grandacil de mAtase dau a-

proximativ 58 k. g. gogosI.StupI cu albine sunt 65. PA-mé'ntul nu e prielnic la t6ta.cultura. Terenul cultivabil pro-duce anual 1720 h. 1. porumbsi 480 h. 1. ov6z. Dintre porn):roditorY sunt : 800 merf, boper)", roo ducp, 200 nucTzoo visinI. Liveile dau cam(moo care de fin anual.

Comerciul se exercitO de 3carciumarl.

Veniturile comunel' se urcAla tifra de 3006 leI anual sicheltuelile la 2138 leY,

In comunA sunt soseleleCalea. SalineY, Tanguirel, Pe-nitente): si Gura VitioareI, in-lesnind comunicatia Intre VO-

lenï, VArbilAu, Poiana, S1A-nicu si Gura-Vitien-eI.

E brAzdatO de dealurile :Carabetu, Podu-VAlenilor, Se-ciu, Runcu, G-Avana, Tampasi movila Gorg-anu. PiscurilepentO numele dealurilor. Pedealmi se cultivO ov6z, vilpomY roditorl: ; parte din elesunt acoperite cu pOdurY sauservA de islaz. Poieni sunt :Tâmpa i VlAscent SurpO-tuff: SerpOria i Valea Lupu-lul, situate in partea de V. acomuneI ; Runcu si Seciupartea de E.

E strObOtutO in tot lung-ulsCu de garla Bughea, in carese vérsa garlitele : Bughis6ra,R.uncu, G-Avana, Greaca sauValea G-reci, Valea Lupululsi Valea VlAscenilor, cari: is-vorOsc din interiorul comunei:(v. 1. r).

Se marg-inesce la E. cu con)VAleni-de-Munte i Olteni,V. cu com. VArbilAu si Po-lana de VArbilAu, la N. cucom, SlOnicu si la S. cu com.Gura-Vitien-ei: si SOiosT.

BUGHTGARA, garlitA, isvorAscedela E. de com. Bughiile, pl.Teléjen, si se vérsO in gârlaBughea, tot in raionul com.Bughiile.

85 85

www.dacoromanica.ro

86 B 86

BULARU, isvor, com. Tergsoru-Vechit, plasa Tergsoru.

BULZUL, pise pe muntele Piscu-BuizuluI, com. Filipesci-de-Pa-dure, pl. Filipesd, la pólelecaruia e padurea proprieta-ruluY.

BURCHI, poiena, com. Isvórele,plaiul Teléjen, numita ast-felde la un om, Burchi, ce po-sepia acesta poiand.

BURDUZA, vale, uda teritorulcat. Goruna, com. Cocor6sci-Misli, plaiul Varbilb,u, si dupace primesce vane : Unchea-suluI, BouluI, si HoVulul sevérsä in apa Cosmina.

BURDU, E1, localitate in com.Drajna-de-sus, pl. Teléj en, undegirla Drajna in cursul suformeza un mare zigzag.

BURLACU, vale, isvorlsce delaN. de com. Salcia, plasa Pod-goria, se impreuna in razacomunel cu isvórele Ciuciuru,Mellor, PacureT, OanceT, Stu-pina PopeY, Cainele 0 Vul-pea si forméza garla Salcia.Acésta vale e acoperita cupadure.

BURTI)? vale, com. Vulcanesd,plaiul Varbilau.

BI.TA, §es intins in raionul com.Ogretinu, pl. Telej en.

BUSTENARI, sat, face parte dinC. R. Telega, plaiul Prahova.

BUTENI, sat, face parte din C.R. Predealu, plaiul Peles. A-cest catun dateza dela ince-putul acestuT secol. Ad, intimpul vereY se adapostescsute de visitatort Pena la a-nul 1864 catunul Bustenl a-paqinea de com. Sinaia. Delaacésta data s'a deslipit delaSinaia, impreuna cu Predealu,Azuga 0 Poiana-TapuluY si

au format com. Predealu, carese intinde dela hotarul . 6-

rel pana in apa PelesuluI sidin verful BucegiuluT pena invirful Unghiel 0 a sirulla demunVY din parVile DoftaneI.

Este situat pe malul dreptal riuluI Prahova si pe malu-rile \Tailor : JepiT, Paltenu siValea-Alba.

Intre construcOunile delaBustenI gasim : Biserica Dom-nésca, Presbiteriul si scóla,tóte zidite cu cheltuiala M. S.RegeluY Carol I, prin Ad-rninistra0a Domenielor Co-róreï, gara, fabrica de hartieSchiel, hotelul Buten l si malmulte case OranescT model,

www.dacoromanica.ro

care au aspectul unor micTvile 1)

Aceste case sunt construite deDomeniul CoróneT dupa initia-tiva d-lui Kalenderoglu si auun indoit scop : d'a desteptain popor gustul locuintelorhigienice si frum6se, in loculcolibelor din trecut, precumsi. d'a atrage in timpul vereTvisitatorY din alte partï, for-mand din aceste locurY pito-rescT o statiune de recreare.

Biserica din BustenY, unadin cele mal frum6se bisericTdin Ora, s'a tArnosit la 8 Sep-tembre 1889, in presenta M.S. RegeluY, a A. S. R. Prin-cipelul Ferdinand, asistatl deInaltul Cler, ministril, autori-tatile judetene si comunale,si un num6r farä de sfirsit delocuitorT, atat din localitatecat si din localitatile vecine.

D'asupra useT s'a pus ur-m6tórea inscriptiune sapata inpiétra :

«In numele Tataluï, al Fiu-luT si al SfintuluY Duh, alunuT Dumnedeu in treimemarit

«Nol credinciosiT si de Crhis-tos iubitorI Carol I, si Elisa-veta, Rege si Regina a Ro-

1) D-1 I. G. Babes. Din cartea sa,,Din Flaiil Pele».

mânieT, ridicat'am din temelieacésta sfinta si Dumnede6scabisericä si inzestrat'o-am cut6te cele de trebuinta, puin-du-i hramul Nascerea preaSAnteI Nascátóre de Dumne-deu si pururea feci6reT Mario.,spre a ne fi nou6 de veclnicapom enire,

«,5i s'a sfintit de catre Mi-tropolitul Ungro-VlahieI, Pri-mat al RomanieT, Iosif, ataflind NoY si al Nostru deChristos iubitor Mostenitor,Principele Ferdinand, si sfet-nicil si credinciosit nostri §ienoriasiT si tot poporul din

loc, in anil de la intrupareaMantuitoruluT si DomnuluYNostru Christos 1889, luna lulSeptembrie In 8 qile ; ér alDomnieT Nóstre in acésta deDumnedeu pazita Téra-Roma-nésca,douè-deci si patruloa an.»

Scóla din Bustenl s'a in-fiintat la anul 1865. Localulactual s'a construit din fon-durile Case)." Regele si s'ainaugurat la a. 1887, av&KIdou6 salY de invOtamênt, unapentru biblioteca., atelier demeseriï si 4 camere pentruInvqn,tor, si a fost frecuntatain anul 1892 de 6o elevY si

30 eleve. Aci functionéza doYinv6tatorY, Cu intretinerea ca-

87 B 87

www.dacoromanica.ro

88 B88rora statul cheltuesce anual2484 leï.

In Bu§teni este o fabricade hartie, una din cele mal'mar)." §i mal importante intre-prinderY industriale din valeaPrahovet

Cladita pe mo§ia Jepi, unde1-1111 Cu acest nume se vérsaIn Prahova, fabrica de hartieeste proprietatea fratilor Ca-rol §i S. Schiel.

Piétra fundamentala a cid-dirilor acestel: fabricl s'a puspe la mijlocul lui Aprilie 188 2

in Octombre ace14 an,terminandu-se instalatiunea, s'ainceput mal int'éiu fabrica-tiunea hartiel" de mucava. OjumOtate an mal' tardiu, laMartie 1883, s'a montat primama§ina pentru fabricatiuneahartiel de impachetat. La 1886,montandu-se cu nota' mnini:s'a inceput fabricarea hartielde paie ; lar la 1891, fabricadela Bu§teni a Inceput sa pro-duca i hartie pentru tiparscris.

Fabrica, iluminata cu elec-tricitate, este pusa in mi§care,prin 7 turbine de apa cu o

putere totala de 500 cal. Inacésta fabrica se ocupa in per-manenta 250 lucratorT, dintrecarY : 187 Romani, 35 UngurY,15 Sa0', 8 Poloni", 5 Italient

Tot in BtntenY este §i o

fabrica de var hidraulic, careproduce anual cam 300 va-eme de var 1)

Positiunea catunulul Bu-tenI e incantatére. Este in-chis la V. de muntil( JepY, Ca-raimanul, Omul i Costilele ;la E. O. N. de munti acope-1..41 cu padurY de braqi §i laS. are valea Prahovei, ce selargesce spre Sinaia.

TreT hotele Bu§tenI, Car-pati" i Foc§enénu, avénd §i

restaurante, sunt puse la. dis-positia celor ce visitéza acéstastagiune, in plus 1 O- 1 2 cal.-

alte multe case 16-ranesci: in forma de vile, cese inchiriaza pentru sesonulde véra.

statie de drum de fierpe linia BucurescI-Predealu, la133 k. m. departe de Bucu-rescY §i la 73 k. m. de PloescI,intre gdrile Sinaia §i Azuga.

S'a pus in circula-tie la loIunie 1879.

BUTUCI, sat, face parte din C.R. Sangeru, pl. Podgoria. Are0 pop. de 118 loc. (57 b. 61f). Aci e o biserica fondata

1) I. G. Babe <Din Plaiul Pelc-

www.dacoromanica.ro

89 B 89

la a. 1893 de d. Misu I. Ba-beanu.

BUTURUGT. (La-), loc de araturain padurea Tintea-MArginérica.

BUZATA, sat, face parte din C.R. Apostolache, pl. Podgoria.Are o pop. de 94 inc. (39 b.55 f). LocuitoriT si s'au im-proprietarit la a. 1864.

BUZATA, nu, isvorasce din pa,durile statului, din dealul Mas-tanesci, com. Apostolache, pl.Podg-oria, forméza limita deV. intre cat. Buzata si com.Podeni-Nouï, si se versa in

cAcov.A. (Vh1ceaua), isvor de apämineral, care contine iod sipuciósa, situat pe loc ses, incom. Bréza-de-j os, pl. Prahova,apartinénd obste): locuitorilor.Este situat apr6pe de sos.nationala. Apei nu s'a facutnicT o analisa chimica.

CACOVA, vale in partea de V. acom. Margineni-de-sus, pl. Fi-

CACOVA, garlita, isvorasce dinmuntele Gragu, com. Bréza-de-jos, plaiul Prahova, se versa in

C.

riul Cricovul Sarat, intre com.Apostolache i Podeni-Noui.Curge dela N. la S.

BUZATU, vale, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria. Isvorascede sub <Virful Dorului» inpartea de N. V. a cat. Bog-danesci. In cursul s6u formézao frumósa cascada. trag-enumele dela un locuitor,

Buzatu, care a fostin vechime posesorul ace-lui loc.

BUZOIANLT, poTéna pe valea riu-lui Telejenelul, com. Maneciu-Ungureni, pl. Teléjen.

\ralea Campului i impreuna innmul Prahova, intre comuneleBr6za-de-jos i Breza-de-sus.

CALDA, pArau, isvorasce din par-tea de N. V. a com. Tatarani,pl. Crivina, se intalnesce cupâraul Recelea si impreunaform6za paraul Recelea-Calda.Dupa ce uda comuna, facemai multe cotiturT i apoi sevérsa in riul Leautu.

Locuiloril azt Yzunizt'o Calda,fientru-ca ma7 lot-deaufla e a/i-d/10.4. Jarna nu Influr, orYcdt ar ft de ser.

www.dacoromanica.ro

90

CALEA SALINEY, drum, com. Bu-ghiile, plaiul Teléjen.

cALuLuf; vale, com. Bucovu, pl.Cricov.

cALuLuf, virf de deal, com. Va-lea-Lung-a, pl. Prahova, nu-mit ast-fel dela un cal ce s'agasit legat aci de hop'.

CALULUT, garl4a, isvorasce dinraionul com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen O. se vérsa in garlaBradetu, tot in raionul com.Star-Chiojdu. Curge dela N.E. spre S. V.

CANARAUA DE PIEATRA, intinsaculme de piétra, in partea deN. E. a cat. BogdanescT, com.G ornetu-Cuib, pl. Podgoria,care merge pé'na in culmeadealuluT Nastas6ia. In ace'stliculme s'ar gsi cea ma?' buml.tic'tr4 de construcfie, dar Mts'a fi2GS in exploatare.

CAPRI, vale, com. Vadu-Sapat,pl. Cricov.

CAPU CA' mPuLut, se numescepartea de N. a platouluT «Cam-pul BrezeT» pe care este ave-gat cat. Bréza-de-sus, pl. Pra-hova.

CAPU AIIELULUI, virf pe dealul

90

Nucetu, com. Chiojdeanca,plasa Podgoria.

CAPU PLAIULITY, poiana in par-tea de N. a com. Star-Chiojdu,pl. Teléjen, situata la E. demuntele Plaiul Chiojduluï, ser-vesce de islaz pentru vitelelocuitorilor.

CAPU ROI.T, sat, face partedin C. R. Floresci, pl. Fili-pescI. Numirea acestuT sat,spun locuitoriT, vine dela ungrec ce era la m6ra din acestcatun O. care purta fes ro§u.Are o populaOune de 112 lo-cuitorT.

CARABANUL, gârlä, isvorAsce dinmunO.I com. Te§ila, plaiul Pe-ley, curge dela E. spre V. §ise vérsa in riul Doftana, pemalul stang, tot in raionulcom. Te§ila.

CARABANUL, munte in parteade E. a com. Te§ila, pl. Pe-le§, ce servesce de islaz.

CARABANU CU BOIA, trup depadure a statulul pendinte decom. Teila, pl. Pele, care,impreuna cu trupurile : Galma,Lacurile Cu Rusu, Rusu-de-jos, Prislopu, Podurile §i Virfu

www.dacoromanica.ro

NegrasuluY, formézA. p6.dureaTesila de 5000 h. a.

CARABE t'U, pisc, com. Bughfile,plaiul Teléjen.

CARABETU, deal situat in Sudulcom. Bughiile, Pl. Telejen,ST-a luat numele dela numeleunuY locuitor bAjenar, care sestabilise aci de frica nAvAli-reY barbarilor.

CARAMAN, pisc inalt de2495 m.d'asupra niveluluI Mrtrei-Ne-gre, in fap. muntelui Babelor.

Acest pisc pietros si sèlba-tic este presArat en dinV destancA p'ènA jos la BustenY simArginit de prApAstiï, pe careprivindu-le 'tl dau fiarY.

Pe piscurile cele maï neac-cesibile, atarnate de marginileT'apilar, cresce frum6sa si rarafiare a RegineI (fieur des Al-pes), acea flóre de postav, cenu n'en-e niel o datd, si pecare botanistil au botezat'acu ciudatul nume de gnaphal-lium leontofiodium.

P61-ä la a. 1863, munteleCaraimei a fost proprietateaM-reT MArginenl, iar ac,li: a-paqine DomeniuluT Corónel.

Acest muntc are o inrpor-tanfit nettlgaduitit ficntru renu-mitele lid carierX de Pie'tra,

fdrte O zetat4 75enfru consisten (afi t'aria eY.

CARPENUL, vale fin-mata din dou6isvóre : unul vine din valeaSf. Ilie si altul din virful mun-teluï Nebunu ; curge dela V.spre E. si se versA in riulTeléjen, pe malul drept, inraionul com. MAneciu-Ungu-renY, plaiul Telejen.

CARPENULUT, poianA, in parteade N. a com. Star-Chiajdu,plaiul Teléjenul, situatA la E.de muntele Plaiul Chiojdu-luY. Servesce de islaz vitelorlocuitorilor.

CAPREY, movilA spre N. de com.BAicoiu, pl. Filipescl, pe carese cultivA cereale.

CASCADA (La-), veçll «UrlAtórea»,cascadA.

CASTELUL PELE, resedirqa devérA', a MM. LL. Regelul siRegineY Romaniei, pe terito-rul com. Predeal, pl. Peles.

Este situat intr'una din celemal ineantAt6re posiO: ale Car-paOlor, la spatele M-rel: Si-naia, intr'o luncä in formäde amfiteatru, inconjuratA destancT cu virfurile plesuve side brall secolart

91 C91

www.dacoromanica.ro

92 C 92

La intrarea principald se a-fl6. bátutä in p6rete o lespedede piétrA alW., pe care suntsApate In litere de aur, ver-surile urmAtóre, esite din panabardulul: dela Mircesd

rEu Carol i al meu popor<,Fricut'am Intr'un gZind si dor«In timp de lupte al meu regat«In timp de pace al meu palat.

precum i urmètórea inscriptie:«Eu Carol I, Domn i Rege,

«cu Elisabeta Regina, dup.«o silintA neobositA de doI«anY, In luptA Cu un tárim nes-«tatornic, strAbdtut de isv6re,«isbutit'am a pune la pólele«Bucegiulul" temelia acesteY«cládirl in anul mantuirel 1875,«iar al domnieT nóstre al nou-«lea. Zidirea s'a oprit pe tim-«pul resbeluluT pentru neatar-«nar a RomAnieï. Intrat'am«in asth casa a nóstrA in anul«mantuireI 1883, iar al dom-nieï al 17-lea. Datu-i-am

«nume : Castelul PelesuluY».

CATINCA, numire ce se mal. dACornAnacu din com. MA-

nescl, plasa Tèrg-sor.

CAZACU (Muntele-), proprietateaEforieY Spitalelor civile dinBucuresd, pendinte de com.Brebu si Predealu. Impreung.cu Muntif Petricica si Paraele

s'a arendat pe per. 1886-91 cu1450 leY anual.

Acest munte a fost cm-11136-rat prin mezat, la a. 1834, deMarele Ban Alexandru Fili-pescu, dela fratiï CAplescu, cupretul de leI vechT 12.005.

CAZACU, vale, isvorAsce din ra-ionul com. Predealu, pl. Peles;are directia dela S. spre N.si se vérsá. in paraul Azuga,pe tb'rmul stâng, dupt ce udApólele de V. ale munteluT Ca-zacu.

CAZACU, munte in com. Pre-dealu, pl. Peles, situat in-tre Valea Cazacu si Ceausóia.

Este proprietatea EforieISpitalelor civile din Buen-rese. La a. 1846, acest muntea fost m6surat de ing-inerulGeorge Fischtum, trimes demarele Postelnic Ion Al. Fi-lipescu.

cAc:kcEA, ghrlitA, isvoMsce delalocul numit «Sub Virful Sta-neï» com. Mineciu-PdminteM.plaiu Teléjen, si se vérsá. inTel(Sj en la «Piatra».

CÄCÁCEA, poiénli, com. MAneciu-PAmintera, plaiu Teléjen

CACIULA, pârau, iSVOrASCe din

www.dacoromanica.ro

93

raionul com. Mdneciu-Ungu-reM, plaiul Teléjen ; se im-preund cu parául Stancea,trece pe langd M-rea Susana,curge dela N. spre S. E.se vérsd. in riul Teléjen, pemalul drept, tot in raionulcom. Máneciu-U.

cA.LA GEHEY (Poiéna-), §es, com.Ogretinul, pl. Teléjen.

CXLDXRU,4ANCA, mo§ie a statu-ha, pe care la 1864 s'au im-proprietdrit parte din locuitoriIcom. Ceptura, pl. Cricov.

CALDARM,-,ANCA, mo§ie a statu-luT pe care la 1864 s'au im-proprietdrit 36 loc. din com.CArbunescI, pl. Podgoria.

CALDXRUANCA-ATARNA (1,trupde pádure a statului, in intin-dere de 75 h. a. pendinte decom. CArbunescI, pl. Podg-o-ria, care impreund Cu trupu-purile Cdrbunesci (43o h. a.),§i Calddru§anca-Aricesa, (750h. a.) formézd padurea Cdr-bunesci.

CXLDXRUANCA-.A.RICESCY, VeSE

CAlddru§anca-Atárnatl.

CXLIMANU, deal in com. 'ora-chianu, plasa Cricov ; serv4

93

de pd§une pontru vitele lo-cuitorilor.

CXLIAIXNU, poiénd la V. de com.DitescY, pl. FilipescT.

CXLINEA.SCA, pise spre S. decom. Posesci, pl. Teléjen, ceo desparte de com. TArlesci§i cat. Gogésca. Acest piseservesce de pltsune vitelor.

cXLINTET (Poiéna-), §es, com. O-gretinu, plaiul Teléj en. S'anumit ast-fel dela numero§ifcdliM (o planta) ce o acoperd.

CXLINESCI, comunä rurald, pl.Dupa actele ce existd

In arhiva primdrieY, se vedecd acéstd comunä datézd dina. 1859, §i cd §i-a luat numi-rea dela proprietarul mo§iet

Este situatá intre rîurile Pra-hoya §i. Prov4a, la 20 k. m.departe de capitala judeVIlur§i la 3 k. m. de a pld§ei.

Se compune din treY alune :Cdlinesci, CAtina §i Sili§teaDealulM, cu o populaOune de6o5 loc. (3o9 b. 296 f.), avénd145 capI de familie ; 126 con-tribuabilT §i 145 case de lo-cuit.

In comund' este o singurdbisericd §i o Capeld a D-neIMaria Can,tacuzino, Bi*erica,

www.dacoromanica.ro

94 C 94

este fondata din timpul dom-niel luY Mateit Basarab. Cti-toril nu i se cunosc, de ¿re-ceinscriptia s'a ters. Acésta bi-seria, e deservita de un sin-gur preot. S'a reparat de d.General Mavru, proprictarulmosieï, care a fost data fiiceIsale Maria I. Cantacuzino, careare aci un frumos palat §i a-lele, ce duc spre com. Fili-pesci-de-Padure.

LocuitoriI se ocupa numaIcu agricultura. Produsul mun-ceI '1 desfac la PloescI, rese-dirqa judetuluI.

LocuitoriT, in numér de 93,s'au improprietarit la 1864 pemosia d-luT G. N. Mavros,cand li s'au dat 321 h. a. pa-mant. EI au 23 cal si epe, 144bol, 38 vaci, 16 v4eT, 25 ca-pre, 653 oI, 124 pord.

In raionul comuneY, pe riulPrahova, sunt dou6 morT.

Scóla datéza in comuna dela1870. Localul e proprietateacomuneY, daruit de d-na Ma-ria Cantacuzino. In anul tre-cut s'a frecuentat de 51 baqfsi i ata, din nume'rul de 136copiI (74 b. si 62 f), CU vêrstade scóla. Cu intretinerea eIstatul cheltuesce anual 1 o8oleI. Sciu carta 6o brirbap fi 4femet.

In anul 1893 ea fabricat

in comuna, 1800 d. 1. . uica. §i.1000 d. 1. vin. Gandacii dematase dau p'ena la 25 k. g.gogosI ; stupI Cu albine sunt 35.

Parné'ntul e pietros. Tere-nul ce se cultiva a produs inanul trecut 1056 h. 1. grau,1208 h. 1. porumb. DintrepornI roditori sunt aproxima-tiv : 1800 merI, 1112 perI, 93ducp, 1115 ciresi, 800 nucI ;iar liveqile dau p'611.5. la 2 carefin de pagan.

Comerciul se exercita incomuna de 4 carciumarY.

Veniturile comuneT se urcala - ifra de 1756 leT anual sicheltuelile la 1675 leT.

Soselile vicinale o pun incomunica0e cu comunele : Fili-pesci, Filipesci-de-Padure, Flo-resci si Magureni.

CXLINESCI, sat, com. Calinesci,pl. Filipesci.

cALINESci (Virful-) munte situatin com. Tarlesci, pl. Teléjen,acoperit parte cu padure, partecu fineVA.

CXLINESCI, deal, com. Calinesd,pl. Filipesa, pe care se cul-tiva 481/2 h. a. vie.

CAINA.U, parau, isvordsce dinc6stele clealnii4 Dogaru, Come

www.dacoromanica.ro

95 C 95

Opar4i, plaiul Telejen ; curgespre E. i se versa in riulSar4e1u, tot in raionul com.OpariV.

LUGXREASCX (Va.lea-), vale,com. Ogretinu, pl. Telejen.Ad i se presupune ca '§i-a avutlocuinça un schimnic.

CA.LUGXRENI, sat, face parte dinC. R. Calugareni, pl. Cricov.Are 0 pop. de 2089 loc. (1095b. 994 f). Aci e rerdirqa co-muna

c.X.LuGARENT, comuna rurala,pl. Cricov. Este situata Intremuntele Ciortea §i dealurileValea lui Mo§, Gruiu, Scheile

Belciu, la 4o k. m. departede re§edirqa. judepaluI §i la20 k. de a plasa

Se compune din 2 catuneCalugareni i Mire§ul, avendo populaOune de 2159 loc.(1135 b. 1024 f.), cu 556 cap)."de familie ; 429 contribuabili

5oo case de locuit.In comuna sunt 2 bisericI :

una cladita in anul 1822, cucheltuiala locuitorilor, in an-teia domnie a lui Grigore D.Ghica Voivod ; iar la a. 1850s'a deramat pena in temelie§i. s'a recladit tot cu speselelocuitorilor, in dilele Doninu-

luI Barbu Stirbeit. A douas'a cladit tot de locuitori inanul 1856, reparindu-se ina. 1889.

LocuitoriT comuneI se ocupanumaï cu agricultura i cres-cerea vitelor, desfacend pro-dusul munceI lor la ora§ele Bu-curesa PloescI i Mizil.

ToV locuitoril sunt mopem.EI au 31 cal i epe, 131 yací,114 capre, 1002 OY, 182 pora

Scela exista in comuna depeste 6o ara. Localul e pro-prietatea comuna In anulscolar 1892-93 s'a frecuentatde 97 copif (93 b. 4 f). Cuintre0.nerea eY statul cheltu-esce anual 1728 la

Comuna se intinde pe o su-prafata de peste i000 h. a.

In termen mijlociu se fa-brica 15.000 d. 1. tuica §i

20.000 d. 1. vin.In .partea de N. a comuna,

fiz muntele Ciortea, se afia' ca-rierY de .pietr(1 i mine de sare,dar ne tuse liz esploatare. Inpartea de S fi V. se vasesceca'rbezza de Aa

GiindaciI de matase se cul-tiva prea putinY.

Terenul cultivabil e pro-ductiv numaï porumbuluI,produce anual cam 2282 h. 1.Dintre pomiI roditorY sunt :joo perT, ,550 rherT, 100 ducpi

www.dacoromanica.ro

96 C96000 ClreSf, 1200 nuci ; iar

dau p6'n6, la 400 carede fin.

Comerciul se exercita. incomuna de 5 carciumari,

sosea principaln, o puneIn legatur6, cu comunele : Mi-zil, Sangeru, Ta',taru, Salciaaltele.

brzdatA la E. de dealu-rile : Cernat, Culcea i Valea-Scheilor ; la V. de dealurile :Papuc, Fqele BArboiu ; laS. de dealurile : Virful CósteY,Gruiu, Scheile Belciu §i laN. de muntele Ciortea, pro-prietatea mopenilor.

stralAtutA de garleleBarboiul, Cernatul §i Ciuciu-rul i de vaile : Cheia,

Budurésca §i SchaSe mArginesce la N. cu com.

Sangeru, la E. cu jud. Buz'eu,la V. cu com. Tataru §i Cep-tura §i la S. cu corn. Vadu-SApat.

CXLUGARU, vale, com. Ceptura,plasa Cricov.

CA.LuGXRu, deal acoperit cu vlYpometurT, com. Filipesci-de-

PAdure, plasa

CkLuc-IXRu, munte in partea deN. a com. Star-Chiojdu, pl.Telejen, acoperit cu p4c1ure

islaz. Merg-e in acei4 direc-Viune ca si muntele Smeuratu.Din acest munte isvor`dscegarla BrAdetu.

C.XLUGÀRU, pisc, com. Valea-Lungt., plaiul Prahova, numitast-fel dela un pusnic, ce lo-cuia aci.

C.XLUGARU, poiéna, com. Valea-Lung-A, plaiul Prahova.

CANOAS (Valea-), isvor de apAminerala, situat pe loc §es, a-própe de .os. naV. in centrulcomunei Bréza-de-jos, plaiulPrahova, apailin'ènd obteÏ lo-cuitorilor. A15a con(ine 25ucio'sd

insd nit i s'a filcuto analisii chinticit.

PORCULITY, munte,caretrece i pe teritorul jud. Dam-bov4a. Are o inA4ime de 1364m. d'asupra nivelulM MAreY-Negre. Este situat la limitajud. Prahova, plaiul Pelq,com. Predeal. E acoperit cupadure.

PX ÎNOATÂ, loe isoiat in com.Scdeni, pl. Podgoria.

CXPRARILOR, valcea, care strA,-bate partea de E. a com.Brebu, pl. l'rallova. S'a nu

www.dacoromanica.ro

97 C 97

mit ast-fel dela pastoril decapre, cari: aveau tarle in a-ceste locurT.

pisc pe muntele Cuacela§ nume, com. Filipesci-de-Padure, plasa FilipescI, lap6lele canija e padurea pro-prietaruluY.

CXRBUNARI (La-), poiend, com.Tarlesci, pl. Teléjen.

CA.RsuNANu, se numia in vechi-me a treia gura de ocna des-chist in Sltnic, plaiu Varbilau.(Vell «Mihaiti Oltenu» si «Con-drea»). AslI se numesce «BaiaVerde» din causa apeI sele

Acesta apa are o sara-tura extraordinara si o densi-tate ata de mare cá nu seafunda in ea niel un corp,chiar din cele mal' grele.acesta ocna a avut o adan-cime enormá. Muly' au peritIn acesta °m'a.

C(RBUNkNU, valcea, isvorascedintre dealurile comunelor Sla-nic si ValenT, trece pe langaBaia Verde si se varsa ingarla Slanic, pe %Ormul stang,In dreptul penitenciaruluY din

com. Slanicu.

C.A.R111.77.sltSCII Moiie a statuluï,

fosta pendinte de m-rea Cal-darusanY, care pe periodul1888-93 s'a arendat cu 2200 leYanual, in plus 960 leI plata depadurarT i confinistT. Arendas'a scalut la 1200 leT, pentru-cao parte din mosie s'a vindutde vecT.

CARBUNESCY, comunA rurala, pla-sa Podgoria. Anul infiintareinu i se cunoasce. In vechimelocuitoriT ocupandu-se cu fa-cerca de carbunT, comuna s'anumit Carbunesa

Este situata pe dealurile Lo-patna, Hotarul, Sorescu si (+o-gesca-de-jos, si pe ambele ma-lurT ale garleY Lopatna, la 45k. m, departe de Ploesci, ca-pitala judeyiluI si la 15 k. m.de a plaseï.

N'are niel un catun alipit.Populaya sa e de 1107 loc.

(544 b. 563 f.) ; 272 capi defamilie ; 205 contribuabili, 275case de locuit.

In comuna e o singura bi-serica fondata la a. 1842, de-servita de un singur preot.

Locuitorii se ocupa numaicu agricultura. El au 22 cal,120 bol, 120 vacT, 114200 oT, 16 capre, 150 pord,20 bivolT.

Parte din locuitorI sunt mos-nenl. 36 s'au improprietarit la

7

www.dacoromanica.ro

98

1864, pe mo0a statuluI Cal-daruanca, cAnd i li s'au dat90 h. a, iar i i pe mosii par-ticulare, dhndu-li-se 35 h. a.

pamê'nt.In raionul comuneY, pe apa

Lopatna, sunt 3 morl pentrumacinat.

Sc6la dat6za In comuna dela1864, dar n'a functionat re-gulat. S'a frecuentat in anultrecut de 18 baeti i 4 tete,din nume'rul de i ro copil (8o b.30 f), cu v"&rsta sc61a. Sciucarte 36 bArba(t si 12 fellla.

Uta comuna are o supra-fata de 1300 h. a.

In anul 1893 s'a fabricataci 1364 h. 1. tuica. §i 212

h. 1. vin.Dintre cereale numaY po-

rumbul §i ovèzul se cultiva inmici cantitati, pamêntul fiindprea putin roditor. Dintre pomisunt 500 merI, 400 nucY, 30

150 peri, 100 cirei. Li-vedile dau anual p'ena la 24.000k. g. fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 4 carciumart

Bugetul comuneI presintala veniturT suma de lei 6793.

Comuna are numal' o sin-gurA sosea, ce vine din jude-tul Buz'Ou la oraul Ploescl.

E udata de vaile Gogesca,Limpeqelul, Seciu i Lopatna.

C 98

CARBUNESCI, padure a statulul' inintindere de 1255 h. a, pen-dinte de com. CarbunescY, pl.Podg-oria, formata din trupu-rile (Carbunesci, 430 h. a), Cal-dáru§anca-Atarnatl (75 h. a.) §iCaldaru§anca-AricescY (750 h. a.

CÀRBUNESCI, deal, com. Carbu-nesci, pl. Podgoria, pe carese cultiva 131/2 h. a. vie.

CÀRBUNESCI, mosie pe care s'auimproprietarit la 1864 partedin locuitorii comunel Tarle-sci, pl. Teléjen.

CXRPENP11, numire ce se malda plaiului Nucsoara din com.Rancezi, plaiul Teléjen.

CÁRUNTET, vale, isvorasce dinmuntele Lazu, plaiu Bréza-Ta-lea, com. Bréza-de-sus, pl. Pra-hoya ; curge dela V. spre E.

se vérsa in rIul Prahova,tot in com. Bréza-de-sus.

CARu'vAuLuT, pise la N. decom. Apostolache, pl. Pod-goria,

CARui,'AuLift, (Poiéna-), poiénA,In intindere de 41/2 h. a. pa-mênt, com. Apostolache, pl.Poclgoria. (Ve cp Tisa).

www.dacoromanica.ro

99 C 99

c.A.ER[Et (Poiéna-) ses, com. O-gretinu, pl. Teléjenul.

CJ`i..ERIA, vale in raionul com.Predealu, pl. Peles, care sevérsa in valea Lirnbaselul, a-fluente al piirilulM Azuga.

CXERTA, isvor, curge din pólelemuntelui Caraiman, cat. Bus-tení, pl. Peles. Liinga sos.nat. se impreund cu isvorulnumit Paltinul si se verst inriul Prahova, pe malul drept,tot In raionul cat. BusteM,com. Predealu.

ckERIA, deal, com. Isv6rele,pl. Teléjen, numit ast-fel pen-tru-c in vechime aci se fa-brica cascaval i ca s bun. -Serva pentru pasunatul vitelor.

C4ERIA-DE-PODURT, pichet degranita 'si treckóre despreTransilvania, avênd trecere pela rnuntele Musita.

CA.TINA (Piscul-cu-), pisc spre S.de com. Talea, pl. Peles. Secrede luat numele delacatina ce se afla pe el. Servade pasune vitelor locuitorilor.

CXTUNEANU, deal cu directiaspre S, E. in com. DitescI,pl. Filipesd. Pe dealuff suntplantate vi1 prunl $ nucl

meri ; parte din ele, fiind dis-truse de filoxera, serva depasune.

cATuNu, sat, face parte din C.R. Bercenii, plasa Cricov.

CA.iuNu, mosie ,a d-luí Canta-cuzino, pe care la 1864 s'auimproprietarit locuitorii dincom. Provita-de-jos, pl. Pra-hoya.

cA.TuNu, sat, face parte din C.R. Catunu, plaiu Tel6jen.

ckyuNu, comuna rurala, plaiuTeléjen. Este situata lAng4 pa-rAul Saratura i Maclita, la 38k. m., departe de Ploesci si laio k. ni. departe de resedintaplaiuluí.

Se comp,une din dou6 ca-tune Catunul si Poiéna-Alier-,leT, avênd o populatiune de932 locuitorY. CapI de familiesunt 200 ; contribuabili 150case de locuit 210.

In comuna nu e nici o bi-LocuitoriT .merg la bi-

serica din com. Ogretinu.Locuitorii se ocupa putin cu

agricultura. Produsul munceiil desfac la orasul Ploesci.Parte din locuitorT suntnerif ; parte s'au improprietarildup4 'epa rurala i a insura-

www.dacoromanica.ro

tOo C loo

eilor. El au 150 boT, 200 vacT,18o v4eT, 100 oT, 5 capre200 porcT.

Sc616, nu este in comuna.Copiiï merg la sc6lele din 0-gretinu i Drajna-de-sus. Invêrsta de sc6la sunt 6o bdeV0 30 fete. &ill carte 40 bdr-bap fi nicY o fentek.

LocurT insemnate in comunaSunt : Virful cu Pietrile Infie-rate §i Malu cu Ripa la C6statare.

T6ta comuna are o supra-fa ta de Soo h. a. Tuica. se fa-brica in comuna ca la 750 h. 1.-

GandacT de matase nu secultiva; stupT cu albine sunt50. Se cultiva ad: grau, ovOz

porumb. Dintre pomI rodi-torT sunt : 200 merT, 150 perY,150 cire0, 200 trucT. Livediledap 400 care de tin.

Comerciul se bxercitä in co-muna de un carciumar.

Ca dealurT are : Malu derèsuna, Urs6ia i padurea VIr-fill

CATUNu-M0ARA, sift, face partedin C. R. BatescI, pl. Crivina.

cATINA, sat, face parte din com.Calinesci, pl. Filipesci.

cATNELtf, garla, isvorasce delaN. de corn. Salcia, pl. Podgoria,

de sub Ripa StaneT, se im-preuna in raza comuneT Cuisv6rele Ciuciuru, Bilcilor, Pa-cureT, OanceT, Stupina-Popei,Burlacu i Vulpea i form6za'.garla Salcia. Acésta vale eacoperita cu paclure ; are 0.

puOne locurT de finW i se-manaturY.

CÁMPINA, fosta vamit a VèreT insecolul trecut. Pe vremea dom-nieT luT Alexandru Grhica Voda,vama a fost mutata dela Cam-pina la Bréza i de aci la Pre-deal, in a. 1852.

La Posada era p'atuncT a douacontrola vamala si resedirqacapitanatuluT de plaie0. In Ro-mania veniturile vamale auapartinut «DomnuluT stapani-tor a t6tatara» i se dau inarenda. Cel din urma arendzo;al vaineT Predeal a fost repau-satul Kalinderu.

La 1864 vamile au trecutla stat. (I. (i. Babes).

CAMPNA, sta0e de drum de fierpe unja Bucuresci-Predeal, la96 k. m. departe de Bucu-rescT si la 36 k. m. de PloescY,intre garile Baicoht 0 Co-marnic. De aci se desparte olinie laterala, care merge laocnele dela Doftana.

www.dacoromanica.ro

101

CAMPINA, platou, pe care estesituat ora*11 Campina, plaiulPrah ova.

CAMPINA, comunA urbanA, pla-iul Prahova, la 45°,7.5o l?atitu-dine NordicA §i la 12°.24.00.longitudine EsticA.

DhAl tdle cercefeirde filczele712t am pata afia nimic posi-tiv desfire infiln(area acestdcamufle; se scie ths# at sigu-raiz(4 at e finte vechic. DattrsilCu mult Iiminte de ama I5o3si «cesta o invederttli re/gin-hile ille comerciale ce aveaatund C7t Brafovztl.')

DupA spusa unora se c,licecA s'a numit Cimpina delanumele fostuln1 proprietar alal acestef rnoi, numit Cam-Pinénu, dupd spusa altora sedice cA s'ar fi numit ast-feldela platoul pe care este ase-c,lat, avênd o c'Ampie destul deintinsA intre dealurY.

Este situatA pe malul riuluTPrahova, la 36 k. m. departede Ploescï. Ad/ este resedinfa

Prahova.Se compune din 5 cAtune

MAcelaru, Broscel, Slobozia,

I) D-I Gion scriebaat pe nice %edildocumente-6 acum 391 anI pleca ditaBra;os la CrImpina un car inciircat cttmiftfurT.

101

PAcuretil i trgul Campina,avênd o populaViune de 2.716loc. (1363 b. 1353 f.), in plus16 famila tiganT, 15 ovreT, 3bulg-arl, 17 unguff, z francez,7 germard, .3 italienT f;;i 3

gre.cï.CapT de familie sunt 644;

contribuabill 7oo ; case 524.In comuna sunt 3 bisericY,

t6te in têrgul Campina : unafondatA la a. 1828, reparatala a. 1887, cu urm6tórea in-scripVie

«AcéstA sfintA si Dumne-le6scA bisericA, ce se prAs-nuesce hramul «sf. Tro4A» esteridicatA din temelie i cu t6tecarY se vtld prin prejur cucheltuiala Dumnéha CAmina-ruluT Grigore Boj oreanuprin ipistAsia i ajutorul Dum-nealní Vistierul Radu Plo-peanu, ináilele Ruilor, candGrig9re G-hica Voevodul t6reYRomânescI era pribeagCampina, 1828 Iulie 15».

Biserica oAdormirea* a fostziditA din temelie la anul 1727,avLInd de ctitorY pe GrigoreBojoreanul i sosia sa Maria,carT au hArAzit pentru Intre-Onerea ei a patra parte dinmoia Campini, ce o aveati caproprietate.

La 1833 s'a rezidit de catrePrea Sfin0a Sa Calinic Arhi-

www.dacoromanica.ro

102 C 102

mandritul, staretul sf. monas-tirT Lernica din fondul mosieTce o Usase Grigore Bujoreanul,monastireY. Cernica.

La 1888 s'a mal reparat iar,din causa unta' incendiu cedistrusese coperisul.

La usa bisericel este in-scriptia urmètóre :

«AcéstA sfintn, . si Dumne-c,leéscA biseric6, s'a zidit dintemelie si s'a infrumusetat dupAcum se vede intru cinstea A-dormirea NAsc6'tóreT de D-deusi a sfintulul ierarh Nicolaeprin Sfintia sa 11%rintele Cali-nir Arhimandritul, staritulsfinteT monastirY Cernica, .cucheltuiala D-luY rèposatuluTGrigore CAminaru Bujoreanulsotia D4u Maria, fiind-ca a-cestï fericitY ctitori a patraparte din mosia Campini auhltrAzit'o Sfintei monastirY Cer-nica, in dilele bine-credincio-suluY Impërat a tóa Rusia Ni-colae PavlovicT i Mitropolit alUngro-VlahieT Chir Chir Gri-gore. Anul 1833, Octombre 14,ajutând si chir Stefan sin Albu,de aicY, EpistAsind cu oste-néla Dionisie Ximonahul Cer-nicanul i D-1uY Vistierul RaduPlopeanu».

A treia bisericd are hra-mul «sfintii Voevoqi». 1'6-teac,este bisericY sunt ,deservite

de 5 preotf: 3 platitT de statsi 2 de comuna.

Locuitoril se ocupa cu agri-cultura, comerciul si industria.Sunt aci 4 olarY, 30 dulg-herY,.

o zidarY, 5 rotarT. EY desfacprodusul munceT lor in loca-litate, la têrgul s6pamanaldin Bréza-de-sus, precum i ladiferite balciurY anuale din Te-lega si Filipesci.

LocuitoriT s'au improprietn.-rit la a. 1864, cand li s'au dat928 h. a. pe mosia CA,mpina,care se posecla in devAlmAsiede Mitropolia din BucurescT,Domnica BAlcoianu si PrintulBarbu Stirbeit.

Din raportul No. 6736, a-dresat dc Scarlat Cre(ulescu,

eful Jfinisterula Cultelor,ca/re 211-dria sa Prin(ul Ales-sandru D. Ghica, Caimacanul(e're7, se vede cit la a. 1854 fu-tre Illitropolia din BucurescY

ilfonastirea Cernica s'a sa'-vc'rsit un schimb, prin careMitropolia dri ni-reY Cernicamosia Br'änescZ din jude(ulfov, In schimbul mo.sid Ctim-pina, jud. Prahova, care pe a-cea creme se arenda Cu 18.00oleY vechX anual.

In comuna sunt 92 caY, IOepe, 418 vacY, 51 bivolY, 38capre, 665 ol si 912 porcl.

Pe riul Doftana, in raionul

www.dacoromanica.ro

1 0 3

comunei, este o singura mórd.Sc61A in reguld exista aci

dela a. 1863. Localul e pro-prietatea comunei. Cu intreti-nerea ei statul cheltuesce a-nual i6.000 lei. (In acésta surnase coprind ambele sc61e). Scólade baeti s'a frecuentat in a-nul trecut de 144 copii, iarcea de fete de 118.

Carte a inceput sA se in-vete aci pe la a. 1835. Sciucarte moo barbar femeY. Des-pre Infiintarea acestei scóleéce ce gasesc In «CurierulRoman» No. 39 din 9 Mar-tie 1839:

In Martie (dupa ce VodaGhica visitase orasul) 1839,

obstea locuitorilor dela Cam-pina cer a li se da sc61d, cacirep osata Caminarésa MariaBujorénca a lasat un venitpentru asemenea sc61A ob-stéscA in limba Romanésca,mai adaogand, ca reposata alasat ca executor al testa-mentului pe Arh. Calinic delaCernica. CampineniT r6ga peDomnitor sa-1 oblige a face onoui scdta».

«In acelasi an, Domnito-rul Ghica visita sc6la din a-cest oras, in care intrand, totielevii cu o detunare de gla-suri, if urara indelungarea

03

«D. Profesor I. P. Brezo-ianu, cu voia MAriei Séle, facudeosebite Intrebari scolarilorasupra Aritmeticei, Gramati-cel, Geografiei, la care, dupasigurele respunsuri ale scola-rilor, dovedi deosebita sa sar-guinta. Dupa care M. S. cer-ceta si la caligrafie pe mai

apoi saVirsi multumindD-luï profesor de rivna D-sale.In urma intorcenclu-se catrescolari, le ice: «Vedeti co-pii cA t6te piedicile ce ve o-prea Ie a ve folosi si luminas'au rupt. Siliti-ve dar si maimult, ca sA EV( o data folosi-tori i voueDupa acestea se audi o stri-gare de o multime de gla-suri : «SA traesci Maria-Ta».

Comuna se intinde pe osuprafata de 1569 h. a. pa-ment.

Vin nn se fabrica in co-

muna; tuica pena la 600 d. 1.anual.

In raionul orafuluY se pre-supune a fi mine de sare, cadse gasesce multa In .tamé'nt,cad se sap pufurile de p4-curd.

Nu tot pamentul e prielnicla tóta cultura. Terenul culti-vabil produce : 205 h. 1. g-rau,3575 h. 1. porumb, 1188 h. 1.oyez. Dintre pomi roditori

www.dacoromanica.ro

104

sunt ; x6o meri, 70 peri, 30

dudi, 50 ciresi, 18o nuci, 24.057pruni, 170 visini, 85 gutui, etc.Livedile dau 127 care de fin.

Comerciul se exercita de17 carciumari, avênd i altediferite pravalii cu diferite o-biecte de vindaret hoteluri, ca-fenele, piéta destul de bogati.

alte diferite stabilimente in-dustriale.

Câmpina are peste 201 strade,unele din ele au devenit förtefrumóse prin largimea lor,prin planta0a facuta. prinposiVa lor pitorésca. 1)

Patru sunt barierile orasu-lui Telega la Est ; Macelarula Nord ; Gara la Vest siPloesci la Sud.

Soseaua nationala I inles-nesce comunicatia cu comu-nele : Banesci, Bréza, Cornu,Poiana, etc. si soseaua Câm-pina-Telega.

Veniturile comunei pe anulfinanciar 1893-94 s'au ridicat

1) De exemplit : Bulevardul SliniitAtel,Carol I; soselele Grivita,Unirea, Minelor, Dréptit, Stirbeiti-VocM,Ghrel, etc. Cu timpul, da0i comuna vadispune de capital, co positia el i custradele care presina un aspect destul defrumos, diutdndu-se, pote sit devie unadin cele ruif renumite statiunl balneare0 de aer, lumea putènd sit aibit tot cep6te multumi je un bolnav 0 pe unplictisit de chldurile cele marl.

104

la - ifra de 40.615 lei i chel-tuelile la 40.387 lei.

E brazdata de dealurile Cu-riaeu numit i Boboc, in par-tea de N. a comunei i Mus-celul, tot la N. Primul servtde pasune aratura, iar se-cundul are pe clansul numailivedi.

E strabatuta de vaile : Bra-hova, Doftana i Curiacu,

In partea de N. are dou6lacuri mari $ipotul, c,lis al

bisericei i Curiacu, iar in cat.Macelaru se afla. o fantâna deléc, de uncle poporul c,liva

de dsvorul Tarnacluirei* seduce de iea apa spre a sesp61a, sau a sp6la pe cei cesuf6r de ochi, qicênd ca leface bine.

In oras, pe lAnga scóla deWAY si fete, mai este o jude-catorie de pace, un spital, ofarmacie, o sta0e telegrafo-postala, resedinta unei com-panii de dorobanti si un fru-mos stabiliment balnear peproprietatea Prirqului D. Stir-beiu.1)

Istoric. La iI Tulle 1788,

&tea lui N. Mavrogheni, careavea tabara la Ccimpina, pleca

11 In cela ce privesce stabilirnentul

babear, apele minerale ji istoricul lor,veçil cGahita».

www.dacoromanica.ro

de aci spre Predeal, §i, stra-batênd pe la Timi§ in Ardeal,se intalni cu 6stea Austriaca«unde lovindu-se f6rte r6u,i-au zdrobit pe Autriad §i

i-au sarimat, luand multimede robI solda ti viI i robï, custégurile lor, dimpreuna §içu tobele». (A§a serie N. Ma-vrogheni, in avisul de victo-rie ce-1 da in téra).

La 1821, Ipsilante, care seafla la Tèrgovi§te dede po-runca luT Duca, comandantulcorpului de o§tire din Plo-escT, sa pornésca ca o§tirea ca-tre Tirgovi§te §i sa ingrijascade provisiunl pentru 1500 ca-lareV.

Duca tabari la BaicoM, la-sand la Campina strejI spre aI da de veste de cele ce s'arintampla in urma plecareT luY.

BoeriT liberati de Tudor delaBelvedere 1), plecara spre Bra-§ov. Duca, care primise ordindela Ipsilante, s.-Ï intampine§i sa-T aduca la Têrgovi§te, lee§i Inainte la Câmpina. Boeril"se inspaimAntara cu ata malmult ca nu se puteau opuneluí Duca, care avea IntreitIosta§Y de cAt dAn§iI, se coti-sax% dar cu top' i r6scump6-rara cu bani libertatea lor.

Arnautii rebell, emigratl

1) Vedi Istoria Res olutieT dela 1821de C. D. Aricescu.

Austria, prinslênd de vestedespre plecarea boerilor, e§iraprin muntl' inaintea lor in cetedela ID-15 in§i, totY Arnautl,§i se pusera l pa'nda pe lastrâmtorile muntilor din Pra-hova, Muscel §i Buz6u ; je-fuira, pe fugan, lasandu-i nu-mal in camg.§I.

Boerii reclamarb. Parl delaSilistra i SultanuluT, care deteordin catre Chehaia-bey pen--tru incetarea aoestor desor-dint Chehaia-bey puse pedrumul Ploescilor un KirkSerdar cu 50 Nefeti de paza,earl' se preumblau din vamaPredeal pêna in Câmpina.

CAMPINA, deal, com. Cimpina,pl. Prahova, pe care se cul-tiva 1/2 h. a. vie.

CANIPIN4A, deal, com. Campina,pl. Prahova, acoperit cu pa-dure particular, supusa regi-muluY silvic din anul 1883.

C1MPINITA, gârTh., isvorasce delaN. E. de com. Cornu, pl. Pra-hova, curge spre S. V. §i

dupa ce face o curba pe laN. de ora§ul Campina, se vérsain riul Prahova. ( \Tell *otrile,comuna rurala).

c.kmPiNt; A, sat, face pa,rte dinC. R. Cornu, pl. Prahova. Are

www.dacoromanica.ro

lo6 C To6

o populatiune de 45 loc. (20b. 25 f.)

c.1mPu, plasa, se marginesce laE. Cu jud. Buz6u, de care sedesparte printr'o linie oblicadusa dela N. la S. si caretrece pe la E. de com. A-d'Alicata, Ciorani-de-j os, Cio-rani-de-sus i Fulga.

La N. se marginesce cuplasa Cricov, de care se des-parte printr'o linie curba dusadin limita judetulul' Buz6u (E),p6na la plasa Crivina (V), caretrece pe la N. de comuneleParepa si cat. Trestieni, taindparaul Cricovu Sarat, carecurge printre aceste comune.

La V. se marginesce cuplasa Crivina, de care se des-parte printr'o linie aprópe per-pendiculara, dusa dela N. laS. si care trece pe la V. decom. Buda-Palanga i Balta-Dómnel, oprindu-se in riul Ia-lomita.

La S. se marginesce cu ju-detul Ilfov, de care se des-parte in putina parte cu riulIalomita i cu parte din pa-raul Cricovu-Sarat, precum siprintr'o linie conventionaladusa pe la S. de comuna Hat-carau.

Din punctul de vedere ad-ministrativ plasa Campu se

compune din 16 comune ru-rale, adica : Adancata, Balta-Dómnel', Buda-Palanca, Cio-rani-de-jos, Ciorani-de-sus, Ciu-pelnita, Cornurile , Ciumati ,Draganesci, Fulg-a, Gherghita,Hatcarau, Netoti, Parepa, Sal-ciile i Sicrita.

Re feclin(a filaseY e in C0111.

Dragdnesd, cal. Dr(1,0-anescr.Cele mal populate comune

din plasa Campu sunt Ciora-ni-de-jos, Fulga i G-lierghita, a-poi vin comunele: Sälciile, Dra.-gánesdi i Adancata. Cele malputin populate sunt : Ciupel-nita, Sicrita, Cornurile si Cio-rani-de-sus.

Terenul acesteT pldsl e fórteprielnic agriculturet Dintretóte pläile judetuluY s'ar pu-tea qice ca numal plasa Campueste esclusiv ag-ricola. Locui-toril cu totu dedati agri-cultureY si cultiva parnêntulcu ¿re-care Ingrijire.

Iérna el' se indeletnicesccu alte mestesuguri', precum :facerea de ¿le, strachia rogo-jini, róte, fringhil: i altele.

Ca populatiune are 15,216locuitorY, cu 4170 contribuabilf.RiurT principale are Ialomitasi Cricovul Sarat.

Din punctul de vedere al cul-tula locuitoril plasel Cámpusunt crestinf-ortodoxY. Prea pu-tinI apartin altor ritur'í.

www.dacoromanica.ro

107

Acéstd plasa s'a impatitparohil.', avé'nd si 8 filiale :

1) Paro/tía Ciumap, cu bi-serica parohiald «Adormirea»compusa din cdtunele : Olari,CiumatT i Fanari.

Parohia Baila Do'nzneY,cu biserica parohialà «Sf. Im-p6ratY» compusä din cdtunele :Curcubeiu, Lacu-Turcului siBara.

Parohia Gherg,hi(a, cubiserica parohiald. «sf. Proco-pie» compusA din cdtuneleIndependenta,Ungureni i Ma-lamucu, i avênd ca filiale bi-sericile : sf. Dumitru, Ador-mirea i sf. Harala,mbie.

Parokia bah-Aran, cu bi-serica parohiald «sf. Nicolae»compusá, din catunul Tufart

Paro/tía Buda-Palanca,cu biserica parohiald «sf. Ni-colae».

Parohia Aretop, Cu bise-rica parohiala «sf. Nicolae»compusa din cAtunele Tresti-enl'-de-sus i ZOn6ga, avêndfiliald biserica «sf. TreY E-

»

Parohia Draganescï, Cubiserica parohiala «sf. Nicolae»compusA din catunele : Meri,Baraictaru, Belciugiu, avêndca filiale bisericile : «sf. Nico-lae» si «Adormirea».

Parohia Sicrila, cu bise-rica parohiala «sf. Nicolae».

107

Parohia Cinpelni(a, cu bi-serica parohialá, «Adormirea»compusO din cAtunele : Tres-tieni-de-j os, Cornu-de-susCornu-de-j os (com. Cornurile),

avênd ca filiale bisericile : «A-dormirea» si «Duminica tutu-lor sfintilor».

o). Parohia &acide, cu bise-rica parohiald «sf. Imprati».

1). Parohia Ciorani-dc-jos,cu biserica parohiald «Ador-mirea».

12). Parokia Parcy5a, cu bi-serica parohiald «Schimbareala FatO» compusd din ca.Rusant

3). Paro/tia Adancata, cu bi-serica parohiala «Adormirea».

Parokia Ful§a-d--sus,cu biserica parohiala «sf. Ni-colae».

Faro/lía Fulsa-dc-jos, cubiserica parohiald «sf. Hara-lambie».

6). Parokia Ciorani-de-sus,cu biserica parohiald «Ador-mirea».

CÁMPUL BREZEY, platou Intins pecare este asedat satul Bréza-de-sus, plaiul Praliova, si careare o positie f6rte frumósa.

Acest platou este tAiatlung de sos. nat. Ploesci-Pre-deal.

www.dacoromanica.ro

io8 C io8

cA mPuLut (Valea-), vale, udapartea de V. a campuldf Bre-zd, se indrépta spre E, des-chide o pra.pastiósá. vale nu-mal: de stand, numita «Viji-itóreao din causa sgomotuluTce face apa cand cade din stan-ca in stanca. lea nascere dinmuntele Vrabiesd §i se vérsa.In riul Prahova, pe Ormuldrept, intre comunele Breaza-de-jos §i Breaza-de-sus.

CARCIUMA BOERÉSCA., localitateIn cat. Valea-Tarsel', com. Bre-za-de-sus, plaiul Prahova, undeValea TarseT, ce-0' iea nasceredin muntele Rafacea, se vérsain riul Prahova.

CARCIUMA DE LA FRONTIERA,localitate isolata dincolo defrontiera, com. Predealu, pl.Pele, unde se atla, monumen-tul 11.11' Ion Vasilev Costin, co-mandantul Reg. i de Cazad'de Don, mort in resbelul dela Predeal.

Acest monument de piétras'a arzat la a. 1854 de ofi-terii .AustriacT si se p6te ve-dea i acum la Predeal. In celoc a fost acest monumentnu se scie de ¿re-ce arenda§iI,carl' s'au succedat la Carciu-ma de la frontiera cudeosebire ceï din timpul din

urma, au mutat piétra dupaplac, dintr'un loc intr'altul 1).

CARCIUMA SCRIITORULUI DIN

RÀ'JNOV, han ce se vede §iadi in fa4a soseld nationale§i a cald Azuga, construit laanul 1818 de Al. Filipescu,cunoscut in localitate sub nu-mele de «Caciula mare» pe a-tund proprietarul luncilor Din-tre Prah ove.

Pe pere01' hanului erangravitY un cerb §i o capri6ra§i acest han a purtat multavreme numele de «CarciumascriitoruluI din Rajnov»( I. G.Babe).

CARJARI, sat, face parte din C.R. Valcanesd. plaiu Varbilau.

C/IRLAXIT, deal in partea de E.a com. Moreni, pl. Filipesd.Ma.I toa,te dealurile com. Mo-ren1' sunt acoperite Cu vil'.

CIIRSTIANU, deal In partea de E.a com. Moreni, pl. Filipesci.

)). D-1. I. G. Babes, in scrielea sa-Din Plaird Pele dupil care improniu-Ciin aceste interesante scitni,e, pune

a NCslut acest monument la a. 1877

atund era asezat tocrnai hìngI pm,/ 11,

intre cele dou6 usY ale carciumei. (lela Ya-lea Purist()cri, iar ast:1-0 este inutatin colo, cam de pichetul de pa-

Ungurew.

www.dacoromanica.ro

CEAU`;+ IVAN, loc isolat in, com.Pucheni-Mari, pl. Crivina, fostpendinte de monastirea Sna.-gov.

CEAID,-0AIA, vale, isvorasce dinraionul com. Predealu, pl. Pe-les, are direcOa dela Sud spreN. si se vérsa in pliraul A-zuga, pe V'érmul stAng, dupace ucla pólele de V. ale mun-telui Ceausóia.

CEA17',-0A EN, munte in cerculcom. Predealu, pl. Pele, situatintre Valea Ceausóia Or-jogóc. Este proprietatea Efo-riel civile.

CEALT`OATA, proprietate a Efo-riel Spitalelor civile din Bucu-rescY, fostä pendinte de M-reaColtea din BucurescT, com.Predealu, plaiu Peles, care,imircund Cu mo.yiile Neam(u,Uughia-Jfare si Pristolu tic ficDoftaua, are o intindere de6o6 h. a. si s'a arendat peperiodul 1888-93 cu 2250 leTanual.

CENTMARt, deal pe care este si-tuata com. Aricesci, pl. Pod-goria, intre garla Saratacom. CarbunescT.

CENUV.Ri 1,1 NEGOL$CI (1\19,

neni-), padurT particulare su-puse regimuluT silvic incä dinanul 1883, pe mosia mosne-nilor CenusarT si NegoescT,pendintY de com. Aricesa pl.Podgoria.

CEPTURA, comuna rurala, plasaCricov. Este situata pe valeaCeptura si se compune din 6catune : Ceptura-de-sus, Cep-tura,de-jos Vale a GarduluT,*oimescu, RotariT i MaluRosu, avênd o popula4iune de2338 locuitori (118o b. 1158 f.),cu 433 cap): de familie, si 562contribuabilT ; iar case de lo-cuit 453.

In comuna. sunt 5 bisericTtreT in catunul de resedit4a.(compus din catunele Ceptura-de-jos, Ceptura-de-sus si Va-lea GarduluT), una in §oi-mescu si una in RotarT, inplus un schituleV, ce apartinem-reT Caldarusani, situat invia Caldarusani, la care esteunul sau doT calugarT.

Biserica din Ceptura-de-josare inscriptia : La anul 1794,Octornbre 17, in ile1e Dom-nitoruluT èreÏ RomtinescY A-lexandru Moruzi s'a ridicatdin temelie biserica cu hra-mul qIntrarea in biserica» decatre Négoe Iordanescu, IonDiaconul Coconescu, NégoeBuligescu,

109 toy

www.dacoromanica.ro

110

16,cénca. Scólele s'au frecu-entat de 151 copiI (121 b. 30f.), din num6rul de 457 copiT233 b. 224 f), CU vêrsta le-giuit4. Cu intretinerea perso-naluluI statul cheltuesce anual2 I 6o leY. Sciu carte Jai biirba(

22 lema.Intreg- teritorul comuneY, cu

vatra satuluI i viile filoxe-rate, este de 2850 h. a. adicb,1500 h. a. arabil, 150 h. a.filnete, ioo h. a. islaz, ioo h.a. pA.dure, iar restul de i000h. a. este compus din dealurYcu vii filoxerate, livecy deprunI si vatra satuluT.

Anual se fabria, tuict't cam1600 d. 1.

In at tunde ..yoimescu, Ro-tari illalu-Rop se gasescairbuizY In forte mare canti-tate. A inccput a se exploatade altre locuitorY, din acele lo-curY de mide se pot salte lizalesne, citcr i5e muele tocurYbunil an esit afard din pa-ntént. AccflY carbunl se velape la proprietarit de morY dinalta conzUlle.

Femeile In majoritate crescgandacY de mAtase pentru ne.cesit4ile casnice, facênd si pu-

1) Penil In anul trecut funcOonau dou'd:de Ele0 T1fete T. dupll legea din 1893s'ala fusionat î c616

Biserica din Ceptura-de-sus,dei n.'are pisanie, totusTsinodicul bisericei se vede cá.este ziditIt din temelie de Pos-telnicul Parvu DrAgulAnescu

alti la a. 1835. Cele-PaltebisericY n'au inscriptiY.

Tóte aceste bisericl suntdeservite de 5 preoti.

Ocupatia de capetenie alocuitorilor e agricultura §ifabricarea tukeY. Mal 'nainteera viticultura ocupatia lor depredilectie, dar adY tóte viilesunt filoxerate. Dintre locui-torY io sunt mestesugarY : 3

cismarY, 2 croitorY, 4 ferarT,rotar.

LocuitoriY desfac cerealeletuica la Mizil i PloescY.

EY au 20 cal, 23 epe, 8 bi-volY, 25 capre, 2200 oY, 86oporcY, 276 bol, 114 vacY.

Parte din locuitorY suntmosnenY, parte s'au improprie-tArit la 1864, pe mosia statu-lui VI1.16nca-Ceptura, numit

Cotroceanca, Cretulescu,Urlgénca, Fend6ia, BAlAcérica,Sforile, Radu-VodA, aildaru-sanca, MacoveY, etc.

Carte a inceput sA. se In-vete aci dela 1848. Localulactual s'a construit de comunApe locul oferit de d-1 ColonelCica, proprietarul

www.dacoromanica.ro

III

tin comert prin vinçlarea gogo-silor. StupT cu albine sunt 208.

Pamêntul dupa vale esteprielnic la tot felul de cultura;iar cel dupa deal este priel-nic numaT pentru vie, prunT,meri, per, nud, persid, vi-sini i ciresT.

Terenul cultivabil produce :12.980 h. 1. grau, 250 h. 1.orz, 240 h. 1. ov6z, 56 h. 1.meiti, 140 h. 1. fasole, 6984h. 1. porumb i 600 h. I. se-cara.

Dintre porra roditorI suntCu aproximatie : 1500 merT,1200 d1.41, I000 ciresT, 32.400pruni, 1800 nud si 2000 vi-

Livec,lile produc cam300.000 k. g. fin pe an.

Comerciul se exercita In co-muna de 12 carciumarT.

Bugetul comunel pe exer-citiul financiar 1894-95 pre-sinta la veniturl suma de 11.519leT si la cheltuelT 8315 leT.

Pe teritorul eom. trece sos.nat. Ploesd-Buz6u si soseauacatre Inotesd.

Este brazdata de dealurile :Merezu, Liliesci, Corbu, Cu-

cea, Malul Rosu si de ri-

pile Cucea, Negad si Malu-Rosu.

Alerezu este un deal f6rteinalt, in forma unuT trunchiude con, in virful caruia este

III

platou, unde se gasesc mul-time de harburY si bucati decaramida. Aci se presupune afi f ost un lagar Roman sauDac.1)

In virful dealuluT Liliecieste un platou fórte frumos,unde se povestesce ca ar fifost un palat domnesc sau ocetate.

Comuna este strabatuta degarla Ceptura i de valle: Mi-gala, Tiganii, Monastird, Bran-zésca, CalugaruluT, TrestiaRugiI, si de valcelele : Nécsa

Gaina.Pe valea MonastireT se cice

ca ar fi fost o monastire, fon-data de cel care a posedatpalatul din dealuI LilieciT (v.

a. n).Se marginesce la N. cu

com. Gornetu-Cricov i Tataru;la E. cu com. Vadu-Sapat; laS. cu com. Fantanelele si I-notesd si la V. cu com. urb.Urlati Iordacheanu.

1) D-1 Stan Nitescu, ét1torul sc6-

lei, 'mi serie urmét6rele : «Eu am facutescursiuni de mai multe ori cu

sc6lei pe acest deal si am adunat o mul-time de harburi, Insu n'am pututstalmlesc adevérul. Eu cred cé. si Turciiau venit i s'au stabilit pe acest deal, de6re-ce are o posi;le f6rte strategicli,

din N irful lui se pote N edea pitra la 2posti, dar urmele par a fi din timpurilelimpanilor sau Dacilor,

www.dacoromanica.ro

CEPTURA, gârlä, curge din par-tea de N. E. a cat. Rotar,com. Ceptura, pl. Cricov; curgespre V. apoY printre catunele

oimescu i Sudiii, infra incat. Ceptura-de-Sus, o ia dreptspre E. formand o mare curba;desparte cat. Ceptura-de-Susde Ceptura-de-Jos, tae sos.

Buz6u-PloescI, de aci ma-lurile i se micrreaza din cein ce, a§a in cat la comuneleConduratu i Degera01' se pierdCu totul.

Une-orY, cand vine mare,merge de se vérsa tocmaY inlacul Fulga. Alte-orY, candsunt ploY torenVale, se revér-sa pe campiile comunelor Ino-tesd, Conduratu Degera%U.

Véra, cand este seceta, abiai1 urmeza cursul, iar candplouti torenVal, curge Cu sgo-mot, repede §i vine aa demare in cat nu se poate treceprinteansa.

CEPTURA, moie a statuldf, com.Ceptura, pl. Cricov, fosta pen-dinte- de M-rea CotrocenT, carepe periodul 1885-95, s'a aren-dat cu 12,000 ld anual.

CEPTURA, mo§ie a statuluY pen-dinte de M-rea Radu-Vodadin Bucuresd, care pe perio-dul I888-9,3 s'a arenclat cu 615

lei anul, in plus 240 lel, platade padurarT §i confinitl'

CEPTURA-DE-JOS, mahala din C.R. Ceptura, pl. Cricov, careimpreuna Cu Ceptura-de-susValea - GarduluT, forméza ca-tunul Ceptura, catun de re-§edin0,. l'ene impreuna au opopul4une de 1217 loc (616 b.6o1 f).

CEPTURÉNCA, vale formata dinaloa de pl6ie, la p6lele dea-lurilor dintre comunele Cep-tura i Vadu-Sapat, plasa Cri-cov, curge spre S. pe cana-

iar cand vine mare §i peal'éturY de ele, innecand cam-pille, care sunt mal Ose, trecepe langa cat. Degera0, com.Parepa, pl. Campu, Pasandu-1la V, i in dreptul cat. Ru-§ani, aceia,1" comuna, se intal-nesce cu valea R6sboiuluI.

CE,RAU, comund rurald, plaiuTeléjen. Este situatä pe am-bele malurf ale riuluT Drajna

pe paraele : Valea Borului,Valea Toci i Bradetu ; la 47k. m. departe de capitala ju-depilui §i la 16 k. m. de re-§edir4a plaiulul'.

Se compune din 5 catuneCeraffli, Valea BoruluT, ValeaToci Slonti i Bradetu, avena

I12 112

www.dacoromanica.ro

o populaOune de 2568 loc.(1262 b. 1306 f.), In plus 3 fa-miliT de BulgarT §i 2 de GrecY,totI speculan0.

CapY de familie sunt 537,contribuabilf 379, case de lo-cuit 549.

In comuna sunt 2 biserid :una In Cerau si a doua inSlonu, ambele rezidite de e-norial la aniT 1887 si 1879,deservite de 2 preoV.

Pe lânga agricultura, so lo-cuitorY se maY ocupa cu fa-bricarea cofelor, hârdaelor, pu-tinelor, etc. El desfac i6te a-cestea la fergul Mo§ilor dinBucurescTqa CalarasY §i Ploesa

LocuitoriI acesteI comunesunt parte mosnenY, parte cla-casl. 204. s'au improprietaritla 1864 pe mosiile proprieta-rilor i pe a EforieI Spitalelorcivile, când li s'au dat 510h. a. El au 122 cal, 198o o/,118 bol i vacT, 58 capre, 593porcT.

In raionul comuneT, pe 14111Drajna, sunt 2 morl de ma-cinat.

Din spusele betrânilor sedice ca pe la a. 1840-1848 afost sc6la aci i ca s'a supri-mat la acésta din urma datareInfiir4ându-se la 1864. Dela1869-1887 iar s'a suprimat, re-deschislêndu-se la 1887.

1r3

In catunul Slonu a funcpo-nat In anul trecut o sc6l . inregula, care s'a frecuentat de29 baql ì 6 fete. Cea dinCerasu s'a frecuentat de 45baffl j 2 fete, din numerultotal de 381 copiI (186 b. 195f.), cu vêrsta legiuita. Cu in-treOnerea personalulul se chel-tuesce anual 1242 let Sciucarie 27 bärbap si 4 feind.

In partea de N. a comu-neT, la locul numit Paducel(v. a. n.) se ved ruinele uneTvechY cetaV, dupa D-1 CesarBolliac Cellicc, iar dupe D-1Gr. Tocilescu ruinele untacastel Sasesc.

Uta comuna se Intinde peo suprafaIa de 3736 h. a.

In camita Slonu si la lo-cul numit «Valea Les.pecii» suntisydre cu api de pucidsii, nea-nalisate ci nantrebuin(ate.

Tuica se fabrica In termenmijlociu cam 5000 d. 1. anual.

Atât pe albia rlulul Drajnacat i prin alte localitaV dinraionul comuneY, se g-asesce

piétra calcar6sa, din careface var de f6rte 13110.

tate.GandacY de matase nu se cul-

tiva. StupY cu albine sunt 165.Mara de porumb, i acesta

prea puin, in comuna nu secultiva alte cereale, pamêntul

www.dacoromanica.ro

I14

fiind cu desavir;;;ire rnuntos.Dintre pomi roditori sunt :360 meri, 290 peri, 2500 nucT,350 cire§i ; iar livedile daup6na la r5oo care fin.

Comerciul se exercita incomuna de 8 cdrciumari.

Veniturile comunei se urcala tifra de 3385 lei anualcheltuelile la 3365 lei. Pres-tzqia are un venit de 3500 lei.

Acesta comuna n'are niciun fel de sosea regulata. Co-municaVa se face pe albiarIulul Drajna i pe cele-l'altepdrae laterale.

In raionul comunei este rnun-tele Clabucetu ; poienele :lui Crait i Poiénapiscurile : La morminte, Leur-deanu i Chimn4i, cari servdvitelor de pa, une.

Afara de riul Drajna, co-muna mai e udata de ph-raele Valea Toci §i Borul.

Se marginesce la N. cumun0 Austriei, la E. Cu com.Bardnii, la V. cu com. Ma-neciu-Ungureni 0. la S. cuDrajna-de-sus.

CER.,60;;U, sat, face parte din C.R. cu acela§i nume, plaiul Te-lejen. Are o pop. de 461 loc.(218 b. 243 f.) Aci e o bise-rica rezidita de locuitori la a.1887.

114

CERBU, deal la S. V. de com.Provita-de-jos, pl. Prahova.

CERBu, valcea, com. Prov4a-de-jos, pl. Prahova, ce se versaIn valceaua Draganesci, i im-preuna in riul Prov4a, tot inraionul com. Prov4a-de-jos.

CERBULUf, vale, formata dinvaile : Clabucetu BaiuluiMoraru. Se versa in riul Pra-hova, pe malul drept, spreN. de cat. Buteni. Malurileséle sunt prapasti6se i adtincica nisce pareti i gola0 de teinfióra. (Vedi Omul, pisc).

CERBuLUT, deal la N. V. de com.Apostolache, pl. Podgoria. Be-tranii spun ca s'a numit ast-fel dela cerbii cei mulV ce segasiau in vechime aci. Aredireqia dela V. spre E.

CERBULUT, pisc la N. de com.Apostolache, pl. Podgoria.

CERRULUI, pisc in partea de N.a com. Star-Chiojdu, pl. Te-lejen. Se intinde dela N. laS. i servesce pentru cultura.

CERNAT, pisc, com. Hdrsa, pl.Podgoria. Pe acest deal eraplantata, viVi, dar de cdnd s'afiloxerat servesce de fineIecultura,

www.dacoromanica.ro

115

CERNAT, deal la E. de com. CA-lugareni, pl. Cricov.

CERNAIUL, gârla, isvorasce dinmuntele Ciortea, com. Calu-gareni, pl. Cricov. Curge spreS. pênd la un punct, de undee iea spre E. i se vérsb'.gArla BobociT, pl. Tohani, jud.Buz6u.

CERNATESCI, mo§ie a statuluf,com. IItirsa, pl. Podgoria, pen-dinte de m-rea Glavacioc, carepe periodul 1885-95 s'a aren-dat Cu 2300 leT anual.

CERNATESCT, numire veche asatuluT Valea Orla com. Bu-coy pl. Cricov.

CERNATESCI, sau «Dealul mare»deal plantat cu v4a, ce seintinde de la Bighilin p'ena laValea-Mieilor i apa Cricovul.

Epoca de când a inceputsadirea viilor pe acest dealnu se scie cu siguranO, dinlipsa de date istorice, dar,dupa tóte probabilitaOle, plan-tarea se crede a se fi facut dela3-400 anf.

ProducOunea unta)." pogondintr'o vie din dealul Cerna-tescY se ridica dela 120-180decalitri. In vine dupd esurT

v121 se ridic4 in tni rodi.

torT i pêrta la 360 decalitri,dar calitatea vinuluT e cu multmaT inferióra.

In trecut vinul din DealulMare se transporta in Tran-silvania prin Predeal, pêna ceVéra vecina a pus taxa va-mala existenta, din causa ca-reja a devenit imposibil ex-portul. Asta-OT se desface pepieVele Sucurescilor, G

lar i BraileT, afara de consu-maOunea ce se face de jude-tele circumvecine.

Prepil de mijloc al untadecalitru ,de vin variaza dela1.50-4 let Una din treT partia suprafqeT viilor apailineproprietarilor i dou6 din traparVf sunt viT cu embatic.

CERNATESCI, numire veche acat. "Valea-Poeni, com. Valea-Calugarésca, pl. Cricov.

CERNESCT, sat, face parte dinC. R. Homoriciurile, pl. Te-16j en.

CERNICA, vale, isvorAsce dela E.de com. Comarnicu, plaiu Pc-le§ ; curge dela N. E. catreS. V. i se vérsa In rîul Pra-hoya, pe malul stang, cam incentrul com. Comarnic.

CERVENIA, apa, 5Q vérs0, In

www.dacoromanica.ro

Provita, la V. de com. Marg-i-neni-de-jos, pl. Filipescl.

CERVENIA, pArau, isvorAsce dinfundul VAie Cervenia i sevérsA in pa,rAul Ro§i6ra,S. de com. Ditesci, pl. FiIi-pesci, facénd maY multe zig-zagurt

CERVENIA (Fundul-Vaie-), locisolat in com. Ditesa pl. Fi-lipescY, proprietatea D-ne Ma-ria C. Filipescu, wide se sit-sesce carbua de pdmén1 fi uncles'au deschis carian', dar, dinimprejurdri nepreVeyute, de vr'o3 anY a Incetat estragereabunilor. In fundul acestel veltterenul e plin cit dirbunY-de-pdment (Li:snit).

CETATEA, movill in com. Pu-cheni-Mici, pl. Crivina, undeinurma sApgturilor filcute acum20 any, s'au gasit mar multc

cu(ite, iatas-ane,ri'mase pro-baba din limpid Tatar/ion

CETA rEATIA, pisc pe culmea dedeal ce se lasa din cr6sta Car-patilor, printre garlele Drajna

Teléjen, com. Drajna-de-sus, pl. Tel6jen. Aci, se credo,a fosé ut pichet militarobscrva(iune,- aldt asupra;sanded dap Gradi.,ae fi

ri6

asupra sosela dupd valea re-hjenulza fi a °ender dalaGura Vaiel" lztY Drag-emir.

CETA fEY (Virful-), virf de munteIn ctt. Gura-Belie, com. Brézade-sus, pl. Prahova. Cade inpartea de E. a sos. nat.

CETA UIA, localitate in parteade E. a com. Homoriciu, pl.Teléjen, uncle, dup6, spusa lo-cuitorilor, se crede a fi in-gropatY in pdmênt de TatarT,banÌ multf.

CETA rutA, deal in fata gAreY

Predeal, com. Predeal, pl. Pe-Aci, la 1784, armata Tur-

ec'scd Ronand, condusd deHavrosheni, bate cumplit peAustriaa, cad, intraserei tuKra sub comanda generalulia-

fi ocupaseraposi(imasemnate, hare allele SchilulPrea'eal ,vi m-rea Sinaia.

CET/VI-MA, §arq mare, intre A-pus §i MiazA.-c,li de com. ScaenY,pl. Podgoria, in apropiere deriul Teléjen. Acesi fan( q'ice

cä date:-..-d din limpid her ;W-iwi

CHEA BALL, vale, isvornsce delaV. de com. Ogretinu, pl. Te-16jen, 0 se vérsit in Oda Q.

www.dacoromanica.ro

gretinu, tot ît com. Ogretinu.

CHEIA, parau, isvorasce din rnun-tele Bratocea, se unesce cuparaul Dosul BabesuluT i im-preuna se v6rsa In riul Te16-jenul, pe malul drept, putinmal jos de M-rea Cheia,raionul com. Maneciu-Ungu-renT, plaiul Teléjen.

numita i «Cheia Teléje-riuliff» monastire d- calugarT,avênd o positiune fnrte fru-m6sa, asedata la hotar, in a-propriere de pasul Bratocea.

Prima eT biserica a fost subpólele munteluT Balaban, fi-ni-data la a. 1770, in dilele Dom-niel Mavrocordat, si arsá,de Turd in rèsboiul ce au a-vut cu NenitiT. Dupa acésta,la anul 1790 s'a construit oalta biserica mal' la vale, langaapa rampa, in qilele staretu-luT Atanasie, Laanul 1835 s'aacut o a treia biserica, cee3cista si asta-di, avé'nd urni6-tarea insCriptie :

,,Intru marea slava i laudaa Prea sfintel si de viéta fa-c6t5re i nedespartita Treime,intrn a carui cinste i hramulse prasnuesce. La anul 1835,Iulie i 6, s'a ridicat acésta sfinta,biserica din temelie, cu t6teimprejurimile eT, in dilele Prea

InaltatuluT nostru Domn -

1 agd ndru Dimitrie Ghica VV.cu voia fratine-s6u Marele vor-nic Mihalache Ghica de lacare s'a si r6scumpOrat la a-nul 1846, cu bine-cuvêntareaPrea SiintituluT nostru Epis-cop de Buz6u D. D. Chesa-rie, de care s'a si sfintit la a.1839, Iulie 30, prin osirdiaostenéla CuviosieT sale Parin-teldr Damaschin Ieromonahsi starit al sfintuluT Schit Cheiasi a tóta sinodia sa, ì cu a-jutorul i cheltuiala multoriubitorT dp Christos pravos-lavnicT crëstinT mal-Y ctitorlaT santulta lazas acesta, sprevecTnica lor pomenire».

Acésta monastire se admi-nistréza de un starit, ajutat inpartea administrativa de unconsiliu economic i in parteaduhovnicésca de un cnnsiliuspiritual.

Are 47 monala, top' be-tranT i infirmt

CHEIA AZUGEY se numeste lo-calitatea. de ranga munteleUnghia-Mica, unde paraul A-zuga, care vine dela Nord,forméza un unghiti §i apucaspre Vest,

CHEIA-LUT-GRUMAZI, deal ce-T

maT dice si «VII- ful

117 117

www.dacoromanica.ro

118 C 18

situat in partea de N. si E.a com. Cornu, pl. Prahova.Serva. de pasune pentru vi-tele locuitorilor.

CHEIA PROVITEI, se numescelocalitatea dintre cóstele mun-tilor SurdescI i Plaiul Bréza-Talea, com. Bréza-de-sus, pl.Prahova, de unde isvorasce1-11.11 Provita.

CHEIA TEILEY, localitate spreS. de com. Tesila, pl. Peles,unde se afta o cariera de .pic-tra,din care se sale an2ux1 peste12.000 in. C. de 5ic'tr4.

CHERBEA, mahala din com. urb.Urlati, pl. Cricov.

CHESARULUY, movild spre N. decom. Nedelea, pl. FilipescY, pemalul stâng al fiuluY Prahova,formatà din darimaturile zi-durilor uneY biserid vechï. Intemelia acesteï biserid se gas-sesc caramiçlY fórte tarY. Unitbétrtin1 stun c vial' naintoalud ara u cze 15lugurile, iinpre-jurul gitsiau sétge(Y,

arcurr vechY fi alte obiecte deaindriul Prahova da'-

rfma malul se ,c,rdsiau o'se deo'vten't.

pHEproT, sat, face parte din C.

R. Cocor6scI, pl. Thrgsor. Cadein partea de V. a comuneY si'1 ud. gArla «Iazul Moriloir».

CHICIURENT, deal spre N. E. decom. Maneciu-Ungurenï, pl.Teléjen, pe care este situatsatul Lhiciureni.

CHICTURENI, sat, face parte dinC. R. Maneciu-UngurenY, pl.Teléjen. Este situat pe dea-lul Chiciurenilor si are o po-pulatiune de 120 10C. (57 b.63 f.)

CRUJA, localitate delurósa inpartea de N. V. a com. Pre-deal, plaiul .Teléjen, unde intimpurile vechï, spun bOtra-niY, au fost chiliile unor pus-nicY.

CHILIA., pisc pe culmea de dealce se lasa din crésta Carpa-tilor, printre &lelo Drajna

Ogretinul, com. Drajna-de-sus, plaiul Teléjen.

CHILIA, vale, si poiéna, com.Drajna-de-sus, pl. Teléjen.

CHILIA, 10C de finete, la V. decat. BogdanescI, com. Gor-netu-Cuib, pl. Podgoria, ce seintinde dela N. de Poiéna-Mare pêna in dealul Bichel

Valea-Buzatula

www.dacoromanica.ro

CHILIILE, deal, com. Podeni-Vechi., pl. Podgoria.

CHILIILE, fost schit de calugarI,com. Podeni-Vechl., pl. Pod-goria. mi e inteo complectaruin6. si se pastrka numalpreastolul. Locuitorii numesclocul unde a fost monastirea«La Chilii» pentru-ca aci aufost chiliile calugarilar monas-tirei. Cand a existat acéstamonastire si anul cand s'a pa-rasit nu se scie, cu t6te cer-cetarile facute.

CHIOJDEANCA, comuna rurala,plasa Podgoria. Este situatape ambele maluri ale glirleY.Chiojclénca si intre dealurileMastanesci, Neag-osul, Nuce-tul si Trenul, la 41 k. m. de-parte de resedinta judetuluIsi la 12 k. m. de a plaseL

Se compune din 3 catune :Chiojdérica, Nucetul si Trenul,CU 0 populatiune de 2222 10C.(1132 b. 1 o90 f.), avênd 388contribuabili.

In comuna. sunt 3 bisericl.,deservite de 3 preoti'.

Locuitorii se ocupa numalcu agricultura. Produsul mun-ceI 1 desfac la orasul Ploesci...El au 24 cal., 9 epe, 129 vaci.,89 capre, 1866 ob. is.. 440 porci.

In raionul comunei, pe apa

Chiojdkca, sunt 3 morT demacinat.

LocuitoriI toçi sunt mosnentScóla s'a infiintat aci dela

anul 1883. S'a frecuentat inanul scalar 1892-93 de 59 baeti"si il fete, din num6rul de 396copil (253 b. 143 f.), cu vêrstalegiuita. Cu intretinerea per-sonaluldi statul cheltuesce a-nual 2160 let Sciu carte 125barbati' si putine femei.

Comuna se intinde pe o su-prafata de 1351 h. a.

In raionul C01712tYleY mur' dowY

mid isvo're de afirl de puciols? 1.Tuica, in anii" rodnicY se fa-

brica 3850 d. 1.Terenul cultivabil produce

putin porumb. Dintre pomi"ro ditori sunt : 723 meri, 552

perI, 12 ducp, 1200 ciresï, 1633nuct

Comerciul se exercita incomuna de 6 carciumari.

O sosea comunala o punein comunicatie cu comunele :Apostolache, Salcia si Calvini.

E brazdata de dealurile :Nucetul, cu virful Neagosu ;Haim si Mostanesa cu virfulPlesuva si dealul TrenulutT6te servesc pentru pasuna-tul vitelor.

M'ara de gArla Chiojd'éricaeste strabatuta de valle Nu-cetu, Plesuva si altele mal mici-

www.dacoromanica.ro

120

Se marginesce Cu comunele :

Apostolache, Salcia,si la Nord cu judetul Buz6u.

CHIOJDEANCA, riulet, isvorascedin ralonul com. Chiojdénca,pl. Podgoria, i dupa ce ser-vesce de limita intre com. A-postolache si Chiojdénca, seimpreund cu paraul Trenuimpreuna se vérsa. in riul Cri-covul Sarat, in raionul com.Apostolache.

CHIOJDEANCA, sat, face partedin C. R. cu acela0 nume,plasa Podgoria. Aci e ree-dinta comuna

CHIOJDU, sat, face parte din C.R. Star-Chiojdu, plaiu Telé-jen. Aci e resedinta comuneTsi are o populatiune de 2257loc. (I o' b. 1156 f.) Are 3bisericT ; la dou6 nu se scieanul fondareT, iar a treia s'aconstruit la 1864, avand dectitor principal pe Stan Checa.

Cade in centrul comuneY sieste udat de gâ.rla Chiojdu cuafluentiT : Gorunul, Blidari,Micu, Benia, Rasca, Bradetu.

CHIOJDU, Orla, isvorasce dinmuntele Smeuratu, com. Star-Chiojdu, plaiul Teléjen, curgespre S. prin mijlocul cat.

120

Chiojdu, primind in stiingaisv6rele : G-resiT, Blidari, Mi-culuT, Bradetu i Benia, iarpe drépta Gorunul si Rasca

apoT se vérsa in Orla Ba-tranénca, tot In com. Star-Chiojdu.

CHIOJDU-MARE, numire ce se mada comuncY Star-Chiojdu, pl.Teléjen, spre a se deosebi deo alta comuna vecina din jud.Buz6u, numita Chiojdu-de-Bas-ca sau Chiojdu-Mic.

CHICCUL-LIJI-TOIL, movila in par-tea de N. E. a com. Filipesci-de-Padure, pl. FilipeseT. Acise \ ved urme de zidurT vechT.

CHIRA, sat vechitl ce s'a desfi-intat inpreuna cu satele RIs-naru, Stefan6ia Cioricesasate tot vechT, si s'a formatcomuna Ghirdoveni, plasa Fi-lipesct

virf pe dealul Nucetu,com. Chiojclénca , pl. Pod-goria.

cHTRITEKI, sat, face parte dinC. R. Drajna-de-jos, pl. Te-léjen. Are o populatiune de114 loc. (55 b. 59f.)

CIIIRUI.Ift, vale, isvorasce din

www.dacoromanica.ro

121

dea/ul Scaeni, strabate padu-rea erbelnicu si a EforieTsi se pierde in campia Targ-soruluT. Curge numaT in tim-purl ploióse.

muntele cel maï deN. al jud. Prahova, care apar-tine de com. Manecia-Ungu-reni. pl. Teléjen, din care is-vorasce.

CHT'ORANÏ, deal spre E. de com.Bucovu, pl. Cricov ;serva de pasune pentru vite.

CHIVRANT, sat, face parte dinC. R. Bucov, pl. Cricov. Acie o biserica cu hrama «sf.Steliano cu inscriptia : <Ta-cuta la anul 1797 de d. Pa-barnic Constantin Cantacuzino,Cu sotia sa Smaranda, in c,li-lele DomnuluT Ion AlexandruIpsilante V.V. i MitropolitDosifteit». Inainte purta nu-mele de Galme.

CTAC.IRUL, deal gol, com. Fili-pesci-de-padure, pl. FilipescY.

cImPorroRuL, deal spre Nordulcom. BordenT, pl. Prahova,numit ast-fel dela un om carel'a locuit o data si care cantacu cimp6iele. Este acoperitcu vii, acum filoxerate, i pomTroditorY.

C 121

CINTIT, deal cu vif i cu pome-turT, com. Filipesci-de-Paclure,pl. FilipescI.

CIOCANEA, movila, com. Nede-lea, pl. FilipescI.

CIOCANSA, vale in partea deV. a com. MOrgineni, pl. Fili-pescT, uda si comuna Marg-i-neni-de-j os.

CEOCENI, sat, face parte din C.R. Tomsani, pl. Cricov.

cmcLEscr, deal cu directia S. E.com. DitescT, pl. Filipesci. Pedealurl sunt plantate vii, prunI,nucT si TnerT ; parte din ele,fiind distruse de filoxera, servade pasune vitelor locuitorilor.

CIOCRACU , mahala din com.Drajna-de-jos, pl. Tel6jen.

CIOCRACU, numire ce se nial d6.cat. Cosmina-de-sus, pl. Te-léjen.

CIOCRACIT, trup de mosie a sta-tulaf pendinte de schitul Cheia,

Cotroceni, care pe perio-dul 1888-93, s'a arendat cu5872 lef anual, in plus 720 leT

anual, plata de pOdurarTconfinistI. Acéstd mosie s'a a-rendat impreuna cu Valea Schi-

www.dacoromanica.ro

tului,VAleni i Valea Satului, a-fará de pártile vindute de veci.

CIOCRA.CUL, deal la S. si S. E.de com. Drajna-de-sus, pl. Te-16jen, av6nd ca piscuri maiinalte : Scafele si Malu-de-r6.-suná.

CIOLPANI, deal, com. Valea-Lung-A, pl. Prahova. Pe acestdeal se aflà livecli i locuri deculturá..

CioP;i1RcENT, vale, com. Tesila,pl Peles, curg-e dela E. spreV. si se vérsà in riul Doftana,pe malul stting, tot in raionulcom. Tesila.

CIOPARCENI (1Vluntele-), pádureparticulará supusà regimuluisilvic incá din anul 1883, pemosia Muntele Ciopârceni, pen-dinte de com. Tesila , pl.Peles.

CIOPA.RCENI, munte in partea deE. a com. Tesila, pl. Peles, ceservá de Osune.

CIOP.ARCENI, mahala, com. Te-sila, pl. Peles,

CIOPÀRCENI-DE-JOS, comunti ru-ralá, plasa Campu. Este si-tuatA pe malul stang al riului

Cricovu-Sárat ; la 38 k.departe de capitala judetuluIsi la 6 k. m, de a plAset

N'are niel' un cátun alipit.Populatia sa e de 2061 inc.(1036 b. 1025 f.); 12 familiide tigani, 4 de greci si 4 deturci, ocupiindu-se cu negotu.

Cap)." de tamilie sunt 51Icontribuabili 427 ; case de lo-cuit 545.

In comunà e o singurà bi-sericá., cu urm6t6rea inscrip-tie «Acéstà sfintA bisericaeste ziditá din temelie i in-frumusetatá cum se vede sipe din launtru si pe din afa-rá de Dumneaei jupinésa JoitaStolnicesa a Dumnealui rOpo-satul Stolnicu Tudorache Gu-lianu si cocon Dumnealor IonVelcomis si intru cinstealauda Adormirei N Ascaórei deDumnecleu i pururea feci6reiMaria si intru Nasterea sfin-tului I6n Botezátorul, insiileleProa Luminatului Domn IonConstantin Nicolae Voivod,fiind Mitropolit Neofit» Mai30 3CN (1776).

Acéstá bisericA s'a repara tin 1873 prin contributiunilelocuitorilor si este deservitá.de 3 preoti.

Locuitorii se ocupA numaicu agricultura si crescerea vi-telor. ET desfac produsul mun-

122 122

www.dacoromanica.ro

12 3

ce/ lor la orasul PloesdMizil.

Locuitora In num6r de 142,s'au improprietarit la a. 1864pe mosia PrintuluT G. Bibescu,cand li s'au dat 1113 h. a.Ei au 204 cal, 1103 bol, 279vacY, 775 porcI, 6972 o/, 36capre, 27 asinT.

In comunt e o móra Cuabur.

Scoala datéza in comuna.dela 1864. S'a frecuentat inanul 1892-93 de 141 copiï (120b. 21 f.), din numilrul de 434copi/ (237 b. 197 f.) CU vérstade sc61.a. Cu intrqinerea per-sonalulu/ se cheltuesce anual1566 le/. Sciu caree 30 bitrba0

,s.z. 7 femeY.

Tuic i vin nu se fábricaIn comuna. StupY cu albinesunt 36.

Comerciul se exercita in co-muna de 9 carciumari.

Veniturile comuneY se urcala lifra de io.000 le/ anual sicheltuelile la 8.000 le/.

Sosele comunale are numaluna, care se desparte in Oseramurt adica : SalciI-Urzicen1 ;AlbescT-UrlaV-PloescT ; Drb.g-A7nesci-Ploesc/ ; Pula-Mizil ; A-dancata-Bucuresd. ; RAdulesci-Bucurescl.

Cor,nuna e brazdata de 8movile, facute din timpil TA-

123

tarilor. La cate-va din ele segasesc 6se de marimI neexis-tente in present si cosciugede stejar 1)

Se marginesce cu comunele:Adâncata, Jilava (j Ud. Ilfov),Salciile, Pulga, Ciorani-de-sussi riul Cricovu-Sarat.

CIORA.NI-DE-SUS, comuna rurala.,plasa Campu. Este situata pemalul stling al riuluT CricovulSarat, pe loc ses, la 37 k. m.departe de capitala jude-01uTsi la 5 k. ni. de a piase/.

N'are nic/ un catun alipit. Po-pula4ia sa e de 883 loc. (464b. 419 f.), in plus 3 familiIde tiganY-ferarT.

Cap/ de familie sunt 274.In comuna e o singura bi-

serica, fondata la 1873 prinstaruirqa epitropilor PreotulNic. Stoicescu, Pârvu Nicolae

alOY, cu ajutorul locuitori-lor ; deservita de un preot.

LocuitoriI se ocupa numaYcu agricultura. EI desfac pro-dusul munce/ lor la orasulPloesdi.

115 locuitor/ s'au impro-prietarit la a. 1864, cands'au dat 559 h. a. pe mosiaD-111 I. Cretulescu. El au 71

1) Comunicatlí de D-1 Invétlltor al seò-le1 I. Comlinescu.

www.dacoromanica.ro

124 C 124

cal', 26 epe, 454 bol, i58 vacI,zo bivolY, 8 capre, 781 ol i

340 porcl.Sc6la datéza, in comuna dela

1872. In anul trecut 1892-93s'a frecuentat de 28 baetT3 fete, din num6rul de 164copiT (85 b. 79 f.), cu vêrstade scóla. Cu personalul secheltuesce anual leï To80. Sciucarte 36 belrba(Y si 13 pina.

Comuna cu pamênt arabilsi islaz are 2525 h. a.

In comuna nu se fabricafliCi vin fliCi uïca.

Gandad: de matase nu secultiva; stupT cu albine sunt 32.

Pamêntul e prielnic la tótacultura ; arborI sunt putinI.

Comerciul se exercita de 3carciumarI.

Veniturile comuneY se urcaanual la 2803 leI i cheltue-lile la 2793 leT.

Soseaua Albesci-CioranI tre-ce prin comuna. Acésta soseapune in comunicatie judetulPrahova cu comunele Jilavele,Fierbintiï, Moldoveni, etc. dinjud. Ialomita.

Se marginesce Cu comunele:Cioraniï-de-j os, Salcille,Hatcarau, Draganesci i cat.Baraitarul.

ciORXNANu, loc isolat in com.ScaenY, pl. Podgoria.

CIORICESCI, sat f6rte vechiti, cares'a desfiintat de o data Cu

Risnaru, Stefanóia si Chira,sate tot vechf, i s'a formatcomuna Ghirdoveni, pl. Fin-pesel.

CloRTEA, munte in lungime de2 k. m. spre N. de com.Calug-areni, pl. Cricov, in cavese al74 carien i de ISic'hyl .yi minede sare, neAuse in expoatarc.In par tea de S ci T: se aflaui c4rbuni de 1finnint,neesfiloatap.

CIREANCA, mo§ie pe care la1864 s'au improprietarit partedin locuitoriI comuneY Col-ceag, pl. Cricov.

CIREANCA, numire veche cese da satuluI BaltescI din comPodeni-Vechl, plasa Podgoria.

CIREWT pise situatin partea de N. a com. Scor-teni, pl. Prahova. i a luatnumele dupe un secularreiti ce a existat in vech im epe acel loc.

CIRETUL, vale, com. Strambeni,plaiu Varbilau.

CiucANksCA, vale, com. Harsa,plasa Podgoria.

www.dacoromanica.ro

115 C 125

citra.N.LA, numire veche a sa-tulta Harsa, pl. Podgoria.

CIUCIURU, Ora, isvorasce dinmuntele Ciortea çi uda com.CalugarenT, plasa Cricov.

CWCIURU, vale, com. Podeni-Vechi, plasa Podgoria.

CIUCIURU, isvor, vine din raio-nul com. Chiojdénca, se im-preuna in com. Salda, pl. Pod-goria, cu alte isvóre si for-méza garla Salcia.

CIULETE, vale, in partea de S.a corn. Darmonesci, pl. Fili-pescl, numita ast-fel dupa nu-mele until bandit Ciulete, carea stat ascuns pe acésta vale,impreuna cu a10 bandiV.

CIUMATI, sat, face parte din C.R. CiumaV, pl. Campu. Areo pop % de 255 loc. (126 b.129 f.

CiuMATI, comuna rurald, plasaampu. Asupra infiinOreT a-cesteT comune bètrâniI poves-tesc urmkórele «In vremeade demult, nu se scie cattimp va fi d'atund, pe loculunde adY e comuna, era o pa-dure seculara si in mijlodul

Q mare plena. Pe timpul

ciumeY celei mad, In t acéstapoiénd se aduceau bolnaviide ciuma, pe mil Ï aseda innisce colibe facute de frunzar.MulVf au perit, dar si malmulp s'au insanatosit. CeT ces'au facut. sanatosI, conside -rand acea poiéna de bun au-gur, nu s'au mal reintors lasatele lor, ci au r6mas pefacênd la inceput bordeiemal in urmi case. Padurea s'ataiat si pe locul el s'a lutingsatul CiumaV».

Este situatd pe loc §es, peOrmul drept al riulul Prahova,

la 21 k. m. departe de capi-tala judeVuluI si la 5 k. m.departe de Draganesa rese-dhia plaseY.

Se compune din 3' catune.:Ciuma0, Olari i Funari, cuo populaOutie de 642 loc.(318 b. 324 f.), avênd 318 capYde familie, 246 contribuabili

69 case de locuit.In comuna e o singura bi-

serit6, cu hramul ost. Impë-raV» zidita in anul x 869, cuajutorul tutulor locuitoriloraltor pers6ne din diferite lo-ale deservita de un sin gurpreot.

Pe langa agricultura, locui-toril 'se mal ocupa cu olaria

rogojinaria. El desfac pro-aisul ty.in,c0 lor 1 eralele

www.dacoromanica.ro

126 e 126

Ploesd, Bucuresd, Giurgiu,Mizil, etc.

190 locuitod s'au impro-prietdrit la 1864 pe mo§ia Do-meniuluT Coi-6nel Ghergh4a,cand li s'a dat 654 h. a. Elau 152 cal §i. epe, 84 vad,312 bol, 3 bivoli, q capre, 1072oY si 348 pora

Sc6la funcVionézd in comunAdela 1875. Localul e proprie-tatea comuna Cu intreVine-rea personalulul ,Se cheltuesce1728 leY anual. S'a frecuentatin anul trecut de 50 bAeV §i.4 fete, din numèrul de 190copil (1o5 b. 85 f.), cu v'èrstade scóla.

Sciu carte 74 ba'rbap s.i. 2

lema%Tóta comuna se intinde pe

o suprafa0 de 682 h. a. islaz§i. pdmênt de munca, in careintrA §i cdminele caselor decate 7 prAjint Niel VuicA, nielvin nu se fabricA in comunA.

Gandad de m'Atase nu secultivA. StupI cu albine sunt 31.

PAmêntul e bun si e priel-nic la tertA cultura. Poni ro-ditorl sunt pi4inY. LiveqY .defin nu sunt.

Comerciul se exercita, IneomunA de 5 carciumarY.

Veniturile comuneY se ura,la ' ifra de 4240 leI anual.

Mara de lita Prahova ima4

udata de altA ap'a. DealurTn'are.

Soselele sale o pun in co-munica0e cu Ploesci, C6,16.r4,Ghergh4a §i Balta-D6mna

CIUMERNIC, vale, isvorAsce desub muntele FAa-luI-Gherghel,curge dela N. V. cdtre S. E.§i se versA in riul Teléjen, peOrmul drept, in raionul com.1116.neciu-Ung., pl. Teléjen.

CIUMENICU, poiénA pe valeariuluT Teléjen, com. Naneciu-UngurenY, pl. Teléjen.

CIUPELNIvA, comund rurald, pla-sa Câmpu. Asupra infiintAreYeY n'am putut afla nimic, decat cd acum 70 anY a fost re-

dirqa p16§aEste situatA pe valea riuluT -

Vatndu, la 21 k. m. departede capitala jude%uluT §i. la 5k. ni. de a pld§eY.

Se compune din 2 cdtune`:Ciupeln4a §i. Trestieni, avêndo populaOune de 693 loc. (357b. 336 f.), in plus 6 familia' de%iganY-ferart CapY ' de familiesunt 167 ; contribuabili 129 §i.case de locuit 131.

In comuna. sunt 2 biserid(in fie-care cá.tun cate una) ;cea din CiupelniVa e de zid,iar cea din TrestienI de lenul,

www.dacoromanica.ro

Ambele au hramul «Adormi-rea». Anul tondarel i ctitoril'

-lor nu se cunosc ; se scie nu-maY ck'cea din TrestienY ca-dênd In ruina s'a cons'truitalta de D-1 si D-na G-. Steriu.Biserica din Ciupeln4a s'a re-parat acum 60-70 anY de D-1 Mi-hail CiupelniOnu. Ambele bi-sericl sunt deservite de doYpreoV.

LocuitoriY se ocupa mal multcu agricultura. Ei desfac pro-dusul munce lor la orasulPloescY.

Locuitorif s'au improprieta-rit la 1864. El au 30 cal, 34epe, 174 vacY, 7 bivolY, 218

bol, 404 of si 328 pord.Pe apa Vatnau, in raionul

comuneY, este o m6ra de ma-cinat.

Sc6la nu exista de multcomuna. 14 copil au urmat lasc6la din com. Cornurile. Co-piI in vêrsta de sc6la sunt 81(48 b. 33 f.) Sciu carte 26 blir-ba(.

T6ta comuna se intinde peo suprafa0 de 1400 h. a.

Tuica i vin nu se fabrica.StupY cu albine sunt 130.

Pamantul produce cam 7 h.1. de pogon.

Comerciul se exercita incomuna de 4 carciumarY.

Veniturile comuneI se urca

la . ifra de 2350 leY anualcheltuelile la 2340 leY

Soseaua comunal a Y inles-nesce comunica0a cu com. Cor-nurile si NetotY. E coprinsaintre padurea proprietarésca

riul Teléjen.

CIUPELNITA, sat, face parte dinC. R. cu acelasY nume, pl.Campu. Ad i e resedinta co-

munelt

CLAIA, munte d'asupra JepilorIn com. Predeal, cat. BustenI,pl. Peles, numit ast-fel de lo-cuitorY pentru-ca are perfectforma unel clb,I de fin.

CLABUCETU, munte spre N. V.de com. Cerasu, plaiu Telé-jen. Legenda spune ca un va-taf de plait a pus 9 ciobanYsa cante din buciume i sune-tul s'a audit la 30 k. rn. mun-tele fiind sus.

De aci i s'a dat numele deClabucet 1)

CLÀBUCETUL-AZUGEY, (Muntele-),padure particular a supusa re-gimulul silvic, pe mosia Cla-bucetu-Azugef, pendinte decom. Sinaia, plaiul Peles. A-.

I) In ce 1eghtu6 st Clribucet cu bu.

ciumele

www.dacoromanica.ro

pagirie Epitropief caseY D6m-neY Zoe Basarab Brancovénu.

CLABUCETUL-A.ZUGEr, munte caretraverséza mijlocul com. Pie-(leal, pl. Peles. Este renumitpentru 'padurile de fag, pen-tru nenumératele stâne de 01,pentru bogatele 1111 papi-J.1 silocurT de finge, care contri-bue mult la calitatea casca-valuluY, cunoscut in comerVsub numele de Ca.,ceaval de

Azitgra si care rivaliséza Curenumitul cascaval de Penteleu.

CLA.BUCETUL - BAIULUr , munte ,com. Predal, N. Peles, renu-mit pentru stanele de oI, pa-durile de fag si locurile definge. Este situat intre valeaGreculuT, valea Leuca, ThrlaBerbeculuY si pallul Prov4a.Apaqine, ca si Clabucetul-A-zugeY, Epitropid caseY D6mneYZoe Basarab Brancovénu.

CLABUCErUL-BAIULUr, vale,' is-vorasce din muntele Tara Ber-beculuI, com. Predeal, pl. Pe-les, urge dela N. V. catre S.E., se impreuna cu Valea Mo-raru si forméza Valea Cerbu-

- luY, care se vérsa in riul Pra-hoya, spre N. de cat. austeni.

GIABuczTvz.-pazzEl (Muntelo-)1

padure particulara supusa re-gimuluI silvic, inca din anul1883, pe mosia ClabucetulBrezeI, pendinte de com. Si-haia, plaiul Peles.

CLA.BUCETUL-TAURULUr, munte,traverséza com. Predealu siare bogate pasunT si locur1 definge.

Acest munte a fost dlruitschitulUT Predeal de Banul Fi-lipescu, dupa cum 'se constatadin hrisovul luY George D.Bibescu din 1844.

La 20 Iunie 1774, Biv velLogof6t Crisoscoleu, proprie-tarul acestuT munte pe aceltimp, claruesce dupa cerereaIeromonachuluT Ionichie, la pà-lele acestuI munte, un loc cese intindea dela Valea Olare-seY si Ona la Purist6ca, pen-tru construgia schituluT Pre-deal.

Acest munte, impreuna cuPiscul-luT-Cump6t, Dutca, Ras-nóva si Dosul CerbuluT, la 1821a fost vindut de Biv-vel Lo-gofat Chrisoscoleu, DennneISachelarie pe prgui de vr'oz000 galbent

La a. 1844, Baronul Cristo-dor Sachelarie, proprietaralprin most mire al munVilorcump6raV de D6mna Sache-larie, 10.sand in urma morid

128 C iz8

www.dacoromanica.ro

129 C 129

séle marY datoriY, acestY muntYau fost cumptratl de MareleBan Alexandru Filipescu, cupretul de 5.407 galbenY. 1)

Pé'na la a. 1863 a tost pro-prietatea schituluY Predeal, iaraclÏ apartine DomeniuluY Co-r6neY, instituit prin legea dinanul 1884.

Rèposatul Manbil Laranagaa infiintat la a. 1884 in Cia.-

bucetu-Taurula la locul undeLimbaselul se vérsa in Azuga,o fabrica. de var negru. CatY-va anY mal târiu, Laranagascapatand, fabrica infiintata deel a trecut in posesiuneaBasilie Aldasaro.

COCIORBA, plait, com. Salcia, pl.FilipescY, acoperita cu padure.

COCONI, pisc la N. de cat. Scur-tescY, com. Stefesci, plaiu Vanbilau.

COCOA NE, deal cu directia S. E.com. DitescY, pl. FilipescY. Pedealurile acesteY comunT suntplantate viY, prunY, nucY, merY.Parte din ele, fiind distrusede filoxera, serva si de pasunepentru vitele locuitorilor.

COcnitAsci, comuna rurala, plasa

Dula nobtele procurate G.

)344 de D4 Louis Basset,

Targsor. Se mal numesceCocordsci-de-Grind.

Este situata pe malurile riu-rilor Cricovu Dulce si Prahova,la 18 k. m. departe de capi-tala judetuluY si la. 12 k. m.de a plaseY.

comfrune din 6 catuneColtu, Pérsunari, ChesnoI, Co-6orasci, Gheoldum i Tigania,avé'nd o poiiulatiune de 1583loc. (966 b. 617 f.), in care in-tra si 29 familiY de tiganY, cal-Yse ocupa cu feraria.

In t6ta comuna sunt 315capY de familie ; 260 Contri-buabilY si 325 case de locuit.

In comuna sunt 2 bisericYla Coltu i CocorascI, deservitede douY preotY.

LocuitoriY desfac produsulmunceY lor la orasul PloescI.EY au 526 bol, 215 vad, 47cal, 12 bivoll, 750 oI, 189 pera15 taurY.

In raioniil comuneY, pe riulPrahova, sunt 2 morY de ma-cinat.

169 locuitori s'au improprie-tarit la 1864 pe mos,ia d-lorAlecu i Scarlat Cocordscu,a d-luY C. Movila, când li s'audat 773 h. a. pamat.

Scóla exista in comuna de40 ara' i maY bine, si cu t6teacestea abia sciu carte 42 b'ar-ba¡I i 15 femeï. Localul e

9

www.dacoromanica.ro

130

proprietatea comuneY. S'a fre-cuentat in anul trecut de 36bleV qi 5 fete, din numérulde 157 copiY (82 b. 75 f.), CUvêrsta de sc61A. Cu :intrqine-rea personaluluT statul cheltu-esce anual 1404 leT.

TuicA se fabricA anual camIoo d. 1. GandacT de mAtasese cultivA pênA la 8o ndpars-tóce s6manO. StupY cu albinesunt 138.

In anul agricol 1892-93 s'afAcut pênA la 1731 h. 1. grau,14 h. 1. OTZ, 195 h. 1. ov6z,8148 h. 1. porumb. PomY rodi-torT sunt putinY. Liveile daupanA la i000 care de fin.

Comerciul se exercitA in co-munA d 7 carciumarT.

Veniturile comuneY se urcA.anual la - ifra de 5471 leY

cheltuelile la 4567 le.Soselele din comuna i in-

lesnesce comunica0a cu Var-n4a §i MAnesd.

In partea de N. a comuneie o singurO movilO 0. e udatA.la S. de Cricovul Dulce si laN. de riul Prahova.

CoCORA.sci, sat, face parte dindin C. R. cu ace14 nume,pl. Tèrporu. Are o bisericAcu urmaórea inscripOe : «In-tru nurnele TatáluY i al Fiu-luT i al sfintuluY Duh i intru

130

ajutorul prea luminatuluï hramal «Sfinte TreimY» in pelecre tinuluY illateig Basara Vol-vod, cu vrerea lui Dumnetfeu,Donznul preY RomanescY, a-dicA cu robul luï DumnesleuJupan Radu Vel-logofa inCocorA.scY, Jupan4a Mariacu coconiY meï Radu, Vlad,Mihail, Ióna, Marica, Puna,incepueam acéstO sfintODumnesle6scO bisericA. cu cin-stit hramul «Sfinte TreimT»din temelia eY i pênA la sfir-§itul eY, cu ajutorul

Dumnesleu ca sA ne fie depomenire pentru ertarea p6ca-telor §i mantuirea sufletelornóstre. S. ne fie de ajutor in-tru impAr4ia CeruluT i sfin-tuluI jertfelnic, §i am inceputIn luna Iunie, leatul 1653 §i. amisprAvit'o in Aprilie 12, leatu1655 ostenitorY impreunAam fost din inceput pênA lasfaqit i DrAghiciti Logofétdin VlOdenio.

Acest cOtun cade in parteade N. V. a comnneY i '1 udAr. Prahova.

coCORASCf, deal, com. CocorOsapl.. Têrpor, pe care se cul-tivd 2 h. a. vie.

CocoRA.sCI, sat, face parte dinC. R. MttgurenI, pl. Filipesci,

www.dacoromanica.ro

131

Are O pop. de 542 loc. (729b. 213 f.) LocuitoriT credasaspunca acest sat datéza dintimpul lui Radu-Negru.

Aci e o biserica cu hra-mul <sf. Haralambie» fondatäde proprietarul mosieY D-1 Gri-gore Caribolu, la a.1826. Langaacésta biserica se ved nisceruine de zidarie veche, undese presupune a fi fost o bise-rica fondata cam din timpulluT

COCORXSCI I GORUNA, mosiY alestatuluY in com. Cocoresci-Mis-lea, plaiu Varbilau, foste pen-dinV de m-rea Mislea, carT peperiodul 1888-93 s'au arendatCu 1916 leT anual, in plus 168oleT plata de pedurarT si con-finise. La inceput se arendacu 4.300 leI, irisä s'a sce4utdin arena. 2384 leT, pentrupartea vinduta la locuitorY.

COCORXSCI-CAPRET, padure par-ticulara supusa regimuluT sil-vic pendinte de com. Magu-reni, plasa FilipescI.

COCORXSCI-MISLI, deal in co-

muna cu acelasY nume, plaiuVarbilau, pe care se cultiva50 h. a. vie.

COCOAA.SCI-MISLI, pa.dure a. 5ta-

131

tului In intindere de 2458 h.a. pendinte de com. Cocorasci-Misli, pl. Varbilau, formate.din trupurile Cocorasci (1883h. a.) si Dumbrava (575 h. a.)Aceste trupurY se despart prinapa Mislea.

COCORXSCI-MISLI, sat, face partedin C. R. CocorascY, pl. llar..bilau.

comuna ru-rala, pl. Varbilau. Este situatape apa Mislea, ce o udä intot lungul set', la 26 k. m.departe de capitala jude%uluYsi la 21 k. m. de Slanic, rese-din0. plaiuluT.

Se compune din 4 catune :Cocorasci-Mislea, Goruna, Za-veda i Gura-Cumetri, avêndo populaOune de 1325 loc.(689 b. 636 f.), in plus 3 fa-miliY de Çiganï, ferarT i lace:-tusT.

CapY de familie are 352contribuabill 312 ; case de lo-cuit 297.

In comuna sunt 2 biserid :una in cat. Goruna, zidita laa. 1851 sub Domnia luT BarbuStirbeit, Mitropolit fiind Nifon,cu cheltuiala luY Nicolae T-%ei1 i Preotul Gheorghe,a doua in cat. Cocordsci-Misli,de lernn, 16rte vechIe, con.

www.dacoromanica.ro

1 32 C 132

struita la inceput pe valeaSgr6seI i adusa. de locuitorTcand a inceput sa se inte-meieze comuna, pe locul undese vede aqT. Este de totveche si apr6pe in ruina..

LocuitoriT, pe Janga agri,cultura. se mas]: ocupa Cu dul-gheria, zidaria, butaria, rota-ria, fabricarea tuiceT si a va-ruluT alb.

Locuitoril, in num6r de 152,s'a improprietarit la a. 1864pe mosia statuluT ecícorasci-Misil, cand li s'au dat 820 h.a. El au 14 cal i epe, 89vacT, 481 oT, 320 porcT, 218 bol.

In comuna, intre catunul deresedinta i cat. Goruna, esteo fabrica, de gaz.

Sc6la datéza in comuna deani. N'are local propriu.

Se frecuenta de 25 ladet1 si.fata, din num'e'rul de 132 co-pil (78 b. 54 f.) in vrsta desc615.. Cu intretinerea scòleTstatul cheltuesce anual lo8oleT. FemeT nu sciq carte ; din-tre barbatl numaT o parte.

Tóta comuna se intinde pe-o suprafata de 1095 h. a. is-laz i painênt de munca, d'arade padurea Misleanca.

Tuica s'a fabricat in anul1893 peste 1450 h. 1. Viiles'au filoxerat.

GandacT de matase se cul-

tivä in mica. cantitate ; stupTcu albine sunt 23.

Ptimktul comuneT e malmult humos. In anul 1893, te-renul cultivabil a produs : 330h. 1. grau, 7872 h. 1. ov6z, 195h. 1. meitl, 4380 h. 1. porumb.Dintre pomY roditorT sunt : 385merT, 242 perT, 118 dudY, 30ciresi, 52 nucT. Livec,file dauca la 300 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna. de 5 carciumarT.

Se léga prin sosele cu co-munele : Dofttmet, Gara Plo-peni, Gageni, Tintea i Bor-denT.

E udata de riurile : Mislea,Doftanet, Coroiasca si Burduza,

alte multe vaT i valcele, ceo strabat in lung si lat.

COCWI, se numesce de locui-torT partea de S. a eat. Pa-langa, com. Buda--Palanga,plasa Campu.

COCOULTTY (Polka-) polka, com.Teisani, pl. Telejen.

cocouLuT, isvor, curge din mun-tele Plaiu ChiojduluT, com.Star-Chiojdu, plaiu Teléjen ;ia directia dela S. V. catre N.E. si se versa in g-arla.. Siria-sul, tot in raionul com. Star-Chiojdu,

www.dacoromanica.ro

133 C 133

COCUELUL, loc isolat, com. Po-deni-VechI, pl. Podgoria.

COCO E:SCI, sat, face parte dinC. R. Strambeni-Blejoiu, pl.Té'rg§oru.

COADA-FEET, loc isolat, com.Breza-de-sus, pl. Prahova,

COAD A - ISVORULUt , sat , faceparte din C. R. Manesci, pl.Têrg-§oru. Are o pop. de 344loc. (174 b. 17o f.) Locuitorifmaï numesc acest catun

Aci e o biserica cu ur-m6tórea inscripOe : «Acestasfinta. si Dumnesleesca bise-rica, ce se prasnuesce h ramul«sf. AdormireY a Maici Dom-nuluY» s'a inceput din temeliecu mila luY Dumnec,leu de cu-cernicul Preot Popa Andro-nache §i de d-luY Doctor Sili-vestru in clilele MarieY SéleGrigore Ghica Voevod 1828,

.§1 s'a stricat de cutremura meremetisit'o D-luY Cocon uDimitrie Manescu, 1845, §i s'azugravit de locuitoriY satuluYceI maY cu temei : Costache,Radu, Nicolae, in Iilele preainaltattluY Domn George Bi-bescu Voevod, 1847, IuliePárvu Zugrav cu fiul su Flo-reo, ot Tèrgoviste.

LocuitoriY acestuY catun se

ocupa mal mult cu fabricareavaruluI alb, pe care-1 tran-spora i vinde la Bucure§cY.

COADA-ISVORULUT, sat, face partedin C. R. Vla.deni, pl. re'rg§or.

COADA-MALULUI, loc isolat, com.Batrâni, pl. Teléjen.

COADA-MALULUT, sat, face dinC. R. Magurelele, pl. Pod-goria.

COADA-LACULUI, se numesce vi-l-6ga ce servesce de scurgerehelqteuluY din dosul m-rel"

Brebu, pl. Prahova. in parOulLupa.

COAMA-CALULUY, loe isolat, com.Teipni, pl. Telejen.

COLACU--DE--PIATRA. , localitateisolata in com. ScOenI, plasaPodgoria. Aci e o pietra ceserva de hotar intre com.ScaenY i Boldesci.

COLCEAGU, com. rur. plasa Cri-cov. Este situata pe locla 32 k. m. departe de capi-tala judeWini' §i la 14 k. m. dea pla§eI.

N'are niel un catun alipit§i o populayune de 943 loc.(458 b. 485 f.), in plus o fa-

www.dacoromanica.ro

134 c

milie de tiganT-ferarT si unade bulgarT,

CapT de familie sunt 306;contribuabilT izo; case de lo-cuit 297.

In comuna e o singura bi-serica, fondata in anul 1885,deservita de un preot. Bise-rica s'a construit de locuitorT.

LocuitoriT pe lana agricul-turä se mal ocupa si cu chi-rigeria. Prisosul munceT I des-fac la orasele PloescI si Mizil.

LocuitoriT s'au improprie-tara la 1864, pe mosiile Su-ténca si Cirisénca, and li s'audat 318 h. a. ET au : ¡9 cal,56 epe, 159 vacT, 1o68 oT, 186porcT.

Sc6la datéza in comuna dela1880. Localul e cu chirie sis'a frecuentat in anul trecutde prea putinT elevI.

Comuna se intinde pe o su-prafata de 669 h. a. ara pa-dure.

Tuica si vin nu se fabricäIn comuna. &Andad de ma.-tase nu se cultiva; stupT Cualbine sunt vr'o 31.

Terenul cultivabil producesi e prielnic porumbuluT, grill.-luT si ov6zuluT. PomT roditorTsunt Mrte putinT.

Comerciul se exercita incomuna de 4 carciumarT. Ve-niturile comuneT se urca la

134

tifra de 2858 leT si cheltuelilela 2790 leT anual.

Soselele o pun in comuni-ca%ie cu comunele : Inotesci,Parepa, Tomsani.

E udata numaT de riul Cal-mapiu.

coqu, sat, face parte din C.R. Térgsoru-Vechiti, pl. Têrg-soru.

couvu, sat, face parte din C.R. CocorascY, pl. Têrgsoru.Aci e resedin0. comuneI. Areo biserica cu hramul «BunaVestire» si esf. Nicolae» fon-data in qilele «Prea inaltatu-luT nostru Domn AlexandruDimitrie Ghica Voevod» siale sfinOtuluT Mitropolit Neo-fit, de credinciosul si marelelogof6t Ion Cocorascu, cu in-cepere dela anul 1839, lunaMal 16, si terminata din lucruIn frum6sa li de 16 Maiti 1840,Cand s'a si sfinOt». Repara%iei s'a %cut la a. 1876.

COLTU-PIETRET (La-), localitatein cat. Malaesci-de-sus, com.Malaesci, pl. Varbillu, undeeste o carierd de fiiarti.

COL1II-LUT-BALBE. , proprietate aEforieT Spitalelor civile dinBudiarescI, pendinte de com.

www.dacoromanica.ro

Sinaia, pl. Pele, in intinderede 1364 h. a. tot tercnul im-prtdurit, afard de 5 h. a. lo-curl' de finete, arendatd peperiodul 1887-90 cu ioo leIanual.

courft-PA.LTINETULITY, surpdturd,com. Bertea, plaiu Vdrbildu,ce servd de pdune vitelor.

COLTOAIA, deal pe care este si-tuatd com. Podeni-VechY, pl.Podg-oria.

COMA RNIC, vale, isvordsce delapólele muntelta Comarnic, cur-ge dela N. E. cdtre S. V.se vórsd in riul Prahova, pemalul stang, in raionul com.Comarnic, pl. Pele.

COMARNIC, munte la E. de com.Comarnic, pl. Pele, pe lapólele cdruia trece soseauacomunald ce merge spre cdt.Secrtria.

COAIARNIC, comund rurald, pla-iul Pele. Cu tóte cercetdrilefficute n'am putut afla nimicdespro anul infiintdreY acestdcomune. Numaï nisce chrisóvedin anul 1791, Octornbrieun r6spuns al lui Mihait Vodd*tutu, cdtre ispravnicul ot sudPrahova, ne aratrt cd, un óre-

care Stoica dela Comarnie,reclamând cd nisce volintirll'au jefuit «cu pricind de hain-lie» M. S. poruncesce isprav-nici4or sd cerceteze si or sáindrepteze, sau trimitd ladivan 1)

Este situatd pe ambele ma-luri ale riuluI Prahova , la51 k. m. departe de Ploesd

la 15 k. m. de reedintaplaiului (Sinaia), inteo posi-tiune fórte frumósd, la pólelemuntilor Gdgutu, Dómnale,Rrizorele, Floriu, G-almeia,Gur-guiata i Comarnicu2)

Se compune din 9 cdtune :

La 1845, Domnul Ord GheorgheD. Bibescu, Nisitând Comarnicu si r6-

rrilin&nd f6rte nesatisflictit de drum, daurniCteirea poruncli

«atre sfatul administrativ,

<Pentru desAvt1rsita neingnjire i neo-

rindmalii, ce am Oisit pe drttm, intru

cratoria ne:strYi dela BucurescI la Co-

marnic, atilt din partea CArrnmreI jude-tuld Pr-ahoveY, cat si din partea obstestachrectii a postelor, mricar clé li se didese

III stire cu maI multe Oile inainte de a-

césta a n6stiii, cuiuìltorie, NoI deplirtlimdin slujIZ pc dirmuitorul acest4 judet

Serdarul Ion Cretulescu, iar acel obstesc

director Paharnicul Tache Zisu se s apune la arestul agiei pe soroc de 8 shle,..

(ss) G. D. BIBESCU( aVestitonil RonvInesc ).

La frumusetea sa cor4ribue si cele18 vtilcele ce o strribat In Vite directiu-nile, vérstindu-se t6te In riul pratiova,

135 =35

www.dacoromanica.ro

136

Comarnicu, Poiéna, GhiosescY,Podu-Virtos, Podu-Neagulul,Posada, podw-Luna , Podu-CerbuluT si Secaria.

Are o popula.tiune de 40510C. (2220 b. 2145 f.) ; ,3i fa-mili! de tiganY, una familieElvetian (fabricant de cara-mida), una Francesa (fabricantde var), una Spaniola (feras-trau si fabrica de var), unaGermana (ferastrau), una Ita-liana (pietrar).

CapI de familie sunt 851contrib. 70 ; case de locuit 851.

In comuna su np dolu hise-ric/ : una in cal. .Comarnic sia dOua la N. de cat. Podu.-NéguluT, la localitatea numita«Lespedileo.

Cea din Comarnic s'a fon-dat la a. 1815 de familiaBrancovénu ; iar cea dela Les-ped.T de jupan Parvu Canta-cuzino vel logof6t cu tata].su Draghicit, vel Spatar, laa. 1661 si reparata la 1862.

Ambele biseric/ sunt deser-vite de 3 preotT : ,doY platitYde stat si unul de Eforia Spi-talCior civile din Bucuresa

LocuitoriT se ocupa maT totTcu dogaria, sindrilaria si cio-plirea .pictreI. EI desfac do-garla la PlooscT si BuqurescY,iar sindrilaria si piétra in di-ferite part1 ale OreY.

C 136

LocuitoriT, in num6r de 578,s'au improprietarit la a. 1864,ca.nd li s'au dat 242o h. a. ;din carY 2327 h. a. in mosiaDemineI Zoe Brancovénu si93 h. a. in mosia Plesuva,pendinte de Eforie.

EY au 152 cal, 32 epe, 413yac!, 522 capre, 4752 di, 485pora

In raionul comuneY sunt periul Prahova 2 morT, 3 feras-trae si fahricl de var hidraulicsi ciment ale D-lor Basile Al-dasaro si H. Schorsch.

Gratie positiuneY séle, aeru-luT sèu curat, apeY, hotelurilorce s'au construit in ultimil anYsi caselor celor sanat6se sihigienice, in curind va deveni,ca si Sinaia, Busteni, Cam-pina, etc., un sat de vilegiatura.

Sc6la exista in comuna delaanul 1865. S'a frecuentat inanul scolar 1892-93 de 161copTY (126 b. 35 f.), din num6-rul de 676 copiT (376 b. 300 f.),cu vêrsta legiuita. Sciu carte800 barbatT si 200 femeY. CuintreOnerea personalulul sta-tul cheltuesce anual 1728 leY.O sc61ä mixta functionéza siIn catunul Secaria.

In termen mijlociu se fa-brica in comuna cam 4600 d.1. tuica de huna. calitate. Gin-dad de matase nu se cultiva.;

www.dacoromanica.ro

137

stupT Cu albine sunt 248.In comuna nu se cultiva

alte cereale de cat porumbnu produce maY mult de cat600 h. 1. anual. Dintre poniTroditorT sunt aproximativ: 1200merT, 600 perT, 50 dudT, 2000ciresT, 2500 nucT. Livedile daucam 2400 care de fin.

Comerciul se exercita n CO-munA de 18 carciumart

Veniturile comuneT se urcala %ifra de 13.3o4 leT (anul fi-nanciar 1893-94), i cheltuelilela 12.449 leT.

CAT de comunica0e are : sos.na%, Ploesd-Predeal, sos. com.Comarnic-Tesila i calea ferataPloesci-Predeal, pe albialuT Prahova, formand din susde cat. Posada douè mari tu-nelurT.

E brazdata de munOT : Frun-tea-luT-VasiT, Gagtqu, Rasorile,Dómnele, Plesuva-Mare,suva-Mica, Floriu, Galmeia,Comarnicu, Seciurile, Virfu-BonculuT, Radacina, Turda, Poiana-BouluT, i alti.

E strabatuta de vane : Larga,DogaruluT, BouluT, MagaruluT,ObieleT, MestécanuluT, BelieT,TalieT, Bogdan, Or4iile, Con-

Floriu, Cernica, etc., carTstrabat comuna in t6te

Cursul lor fiind fórterepede, maT ales in timpurT

1 37

ploióse, fac marl' stricaciunTterenuluT i aduc din muntTbolovanT de marimT colosale.

Se marginesce la N. cu com.Sinaia, de care se desparteprin Valea-luT-Bogdan i Va-lea Larga; la V. cu jud. Dam-bov4a si com. Talea ; la E.cu com. Sotrile si la S. cucom. Bréza-de-sus.

COMARNIC, sat, face parte dinC. R. Comarnic, pl. Peles. Areo populaOune de 1276 loc. (649b. 627 f.) Aci e resedinta co-muneT. Este asedat langaPrahova, inteo frurnósa posi-tiune.

COMARNIC, staIie de drum defier, pe Erna Bucuresci-Pre-deal, la i io k. ni. departe deBucurescI si la 50 k. m. dePloescT, intre garile Campina

Valea-LargA. S'a pus incirculatie la i Dec. 1879.

COMARNIC, pichet i treCOtórein Transilvania.

COMXNACUL, sat, face parte dinQ. R. Manesci, l. Têrgrr.Are o pop. de 14 los. (7 b.7 f.) LocuitoriT maT "numescacest catun Catinca:

COMANACUL, mosie a D-luT

www.dacoromanica.ro

138

I. Niculescu, pe care la 1864s'au improprietarit parte dinlocuitoriT comuneT Manesci, pl.Têrgor.

COMANACUL, virf de deal, co-muna Bréza-de-jos, pl. Pra-hoya. Parte din acest deal eacoperit Cu prunI, nucl, aluni,etc., lar parte servesce pen-tru paunea vitelor.

COMXNANCA, ve q.I Crivina, co-muna rurall.

COM.XNPNCA, numire veche acom. Pucheni-Miroslovesd, pl.Crivina.

COMORI, pise, com. Opari%T, pl.Teléjen, numit ast-fel dela co-morile ce se credo ca au fostascunse de haiducT pe acestpisc.

COMORILOR (Virful-), virf de dealsituat in partea de N. V. acom. Gornetu-Cuib, pl. Pod-goria, acoperit cu pOdure. Secrede ca in timpurile vechls'ar fi ingropat aci banT denisce haiducT, de unde se pre-supune ca I vine numele decomorT.

COmF, movill, com. Nedelea,plasa Filipesci.

138

CONCIU, vale, isvordsce dela p6-lele munteluT Dómnele, curgedela N. E. catre V. §i se vérsaIn riul Prahova, pe malulstang, in raionul com. Co-marnicu, plaiu Pele.

Pe acéstä vale este un fru-mos pod de fer al caieT ferate,dupa care imediat intri in tu-nelul ce este pe Erija ferataPredeal.

CONDREA., DOROBÀNTESCI SAUFOTACHE, se numesce a douagura de cena deschisa in com.Slanicu, pl. Varbilau, dupa in-cetarea funcionareY celeT dela«Mihait Olténu» (v. a. n.) A-césta vine in josul celeT

ocne, la o distanVt camde 800 metri. Acésta a avuto adancime en orma, ast-fel caglasul celor ce strigau dinfundul el, mal nu se audia a-fara., i cu multa greutate sedescifra vorbele celor de a-fara, catre ceT din launtru.

A fost parasita, cacT de odata a venit apa in ea. S'aconstatat ca apa venia dinocna «Mihait Olténu» dejaparasita, constatare facutasediceprin meit. S'a asvîrlitin ocna veche o banip, demeit i s'au gasit b6beleocna cea noua.

Pêna acum vr'o 12 anT erau

www.dacoromanica.ro

139 C 13 9

sturil de sare afara. Sarea ef6rte alba si mal densa ca ceadela ocna Mihaitt Olténu. Desigur ca In scurt timp va fiastupata prin noroiul ce sescurge In ea si prin viiturI deape dupe malurile vecine.

Apa din gura acesteT ocneeste förte sarata si servescela baT pentru 6meniT bolnavYde reumatism.

CONDRI, poiéna pe plaiul Chioj-duluT, In partea de N. a com.Star-Chiojdu, plaiu Teléjen.Servesce de islaz pentru vi-tele locuitorilor.

CONDRI, isvor, curge din PoiénaCondri, com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen, ja direcVia S. E. sise vérsa in garla Basca-cu-Cale, tot in raionul com. Star-Chiojdu.

CONDURATU, comuna rurala, pla-sa Cricovu. Se numia In ve-chime «TataraT-Conduratu».

Este situata pe loc yes, la40 k. m. departe de capitalajudeVulul si la 20 k. m. de aplaseT.

N'are nicl un catun alipitsi o populaViune de 845 lo-cuitorT (410 b. 435 f.). CU 172capT de familie ; z54 contrib.168 case de locuit.

In comuna e o singura bi-serica, zidita in anul 1848, peruinele uneT vechT bisericT, deCostache Filipescu. S'a repa-rat in 1872 de locuitorT. hstedeservitä de un singur preot.

LocuitoriT se ocupa numaTCu agricultura. Produsul a-gricol '1 desfac la orasul Plo-escI si gara orasuluT Mizil.

Locuitorii s'au improprie-tarit parte la a. 1864, partela 1879. CeT d'antaila au pri-mit pamênt din mosia fosta aD-luT Ion Otetelisanu, iar ce!din urma pe a SchituluT TigA-nescI. In total s'a dat 465 h. a.

Sc6la exista In comuna dela187 I, dar regulat funcVionézadela 1889. S'a frecuentat inanul trecut de 6o ba.e4T ,

din numarul de 190 copiT (96b. 94 f.), cu varsta de sc616..Cu intreVinerea personaluluT

se cheltuesce anual ro8o leT.Sciu carte 84bdrbag fi 12femel.

Tótä suprafata eomuneT ede 1495 h. a. pamênt. Tuicasi vin nu se fabrica In comuna..

GandacT de matase nu secultiva ; stupT cu albine sunt 61.Pamantul nu e tot prielnic,fiind si saraturT. Un h. a. pro-duce cam 14 h. 1. grail, 7 h. 1.orz, 6. h. 1. ov6z, 12 h. 1. po-rumb.

www.dacoromanica.ro

140 C 140

Comerciul se exercita Incomuna de 3 carciumart

Veniturile comunei, afarade drum un, se urcg la 3815ler si cheituelile 'la 2796 le):anual.

In comuna sunt sosele vi-cinale sp1-6 Colcég, FAntane-lele, Degerati, Fulga, Mizil,Baba Ana.

E brázdata de doué movileudata de o singurlt gâ,rla

ce vine din comuna Vadu-Stipat.

Se márginesce cu rnoiile:Baba-Ana, Mizilu, Degereténu

,Coldeag.

COPACENI, numire ce se maT dacat. Poiéna-CopaciuluT din com.

plaiul Teléjen.

COPXCENI, pArAu, curge din par-tea de Ñ. a com. Opgriti, pl.fTeléjen, uda catunul cu a-

nume si se vérsa inriul TelCjen, in taionul com.Gura Viti6reT, pl. Teléjen.

CORBU, deal in partea de V. acom. SoimarY, pl. Poclgoria, pecare se afla padure.

COBuLuT, vale, isvorasce delapólele munteluT Bonciu, curgespre E. si S. V. si se vérsaIn raionul com. Comarnicu,pl. Peles.

coRBuLuT, vale, com. Tarlesci,pfaiu Teléj en._

CORBULUT, (Ripa-), deal in com.Valea-Lunga, pl. Prahova, nu-mit ast-fel dela puiT ce sco-teau aci corbil.

CORBULUf (Ripa-), ripa, la E. decom. Brebu, pl. Prahova, nu-mita ast-fel dela multimea cor-bilor ce fac cuiburT aci.

CORLXTESCf, sat, face parte dinC. R. cu acelasT nume, pl.Crivina. Aci e rescdinta co-muneT.

coRT.XTEsci, comuna rurala, pla-sa Crivina. Este situatá.apa DAmbu, la 3 k. m. de-parte de PloeScY si la 5 k.de resedinta plaseT.

Se compune din 2 ctituneCorlatesci i Ghighiu, - avêndo populatiune de 431 locui-tort 1(204 b. 227 f.), CU ;77 çon-tribuabili, 91 capi de familie

go case de locuitIn comuna, afara de mo-

nastirea Ghighiu, maï este obiserica fondatg lá, anul 1792,deservita de un preot.

LocuitoriT, in nurnár de 40,s'au improp.rietgrit la 1864, pemosia statuluT, riumitá, Ghi-,ghiu, si a DomneT Elena Cre-

www.dacoromanica.ro

tulescu, cand li s'au dat 82h. a. parnênt. EY au 22 cal Oepe, 101 vacY, I004. ol, 41

porcY, 91 bol, 33 viteY §i. 2

taurY.In raionul comuneY, pe riul

Dambu, sunt douè morY demacinat O. una pe hele§teulformat din isv6re.

Sc61a nu este in comuna.Tot teritorul comuneY e de

482 h. a, Pam'entul e priel-nic la t6ta. cultura. Un h. a.produce pana la i 4 h. 1. grau,i.. h. 1. orz, 16 h. 1. ovlz, 8meiu, 14 h. 1. poz-umb O. i o

h. 1, rapita. Dintre poml ro-ditorY sunt : 150 prunY, 50

duc,11', 15 merY, zoo cire§I §i

z o nud. Livecilile dau un car'de fin la pogon.

Comerciul se exercita incomuna de un carciumar.

Comuna e strabatuta de so-selele Corlatesci-CoslegY, Cor-latesci-Ploesd, Corlatesci-Ghi-ghiu §i. Corlatesci-BercenY, t6tein legatura cu sos. judeténa.

E udata de garlele ReceleaCalda, afara de riul D-Ambu.

CORNXTELU, pisc, com. AricescY,pl. Podgoria. S'a numit ast-fel pentru-ca acolo a fost multa.padure de cornY, Serva pen-tru p4unatu1 vitelor.

CORNETUL (Virful-), deal in ra-

ionul com. Ederile, pl. Fili-pescY, seryesce de parne vi-telor loouitorilor.

CORiVU, comuna, rurala, pl. Pra-hoya. S'a numit ast-fel pen-tru-cd in vechime erau aci pa-durY intinse de cornY. Comunadatéza din anul 158 §i s'aintemeiat de 6meniI fugitY dindiferite localitatY, de frica res-b6ielor.

Este situatà parte pe loc yes,parte pe deal §i e udata laV. de Hui Prahoya, iar la E.§.1 S. de riul Campinita ; la39 k. m. departe de Ploesd,capitala judetuluY i la 41 k. ni.de Campina, rerdinta pla-iuluY.

Se compune din 4 catune :Cornu-de-jes , Cornu-de-sus ,

Campin4a §i Frasinet, avêndo populatiune de 899 loc.(422 b. 477 f.), in plus 14 fa-miliT de tiganY, carY se ocupacu feraria.

ContribuabilY sunt 384; casede locuit 448,

Pe langa agricultura locui-toril se mal ocupa cii\ zidaria,dogaria, dulgheria §i, facereacrucilor de pietra. El desfacprodusul munceY ion la Gaesd,Cornatel, Bucuresd, PloescY§i. Patr6ia.

LoQuitoriI sunt parte inct

141 C 141

www.dacoromanica.ro

142 C142

Parnêntul nu e prielnic lat6t6, cultura. NumaT porumbulse cultivA si acesta In puOnlcantitate ; asa In anul 1891 aprodus 3327 h. 1., iar in 1892cam 3307 h. 1. Poml roditorTsunt puOnT. Liveqile dau 658care de fin.

Comerciul se exercitA in co-mund de 5 carciumart

Bugetul comuneT presinala veniturT suma de 6866 leT

si la cheltuelY 5013 leT anual.In partea de S. a comuneT

e o singull sosea comunald,care se unesce Cu soseaua ju-dqeanA si inlesnesce comuni-ca%ia intre Campina si Bréza-de-j os.

E br'azdatA de dealurileCheia-luT-Grumazi , ce-I maT

slice si Virful Garligi, in par-tea de N. si E. a comuneT ;Virful GorunuluT ; Streajistea,Piscu luT Dobre, I.inoiul, Ora-dia, iar in partea de E. a co-muneT, maT in tot lungul sèuse intinde dealul numit «Podu-Lat» numit ast-fel cAcT d'asu-pra luT e un loc ses. Teite a-ceste dealue servA de 0.-sune.

E strAbAtutA de v6ile : Sg-rAcilA, BaliVa, Valea Rea, Val-celele. Valea-luT-SdrAcil A.,Vale aRea li )3aliia se vérs6. in Pra-

nenT,parte improprietAriV dupalegea rurall din 1864. S'auimproprietdrit 179 locuitorT pemosia Cornu-de-jos, cand lis'au dat 407 h. a. Omênt..ETau 40 caT si epe, 496 boT, 4o4capre, 442 vacT, 1521 oT, 490porcT.

In raionul comunet pe riulPrahova, este o móra ce aresi o piuA, si o mórà pe riulCampini%a.

Sc6la datézd in comunä demult timp, regulat insl func-%ionézA de 1 o ant N'are localpropriu. S'a frecuentat in a-nul scolar 1892-93 de 74 co-piT (48 b. 26 f.), din numOrulde 120 copiT (70 b. 5o f.),cu vêrsta de sc615,. Cu intre-%inerea personaluluT statul chel-tuesce anual 1080 ley. Sciucarte 3o bitrbap fi ro fenzeY.

Suprafaa comuneT e de1085 h. a.

Afie minerale sunt in cat.Cornu-de-jos, in localitatca cese numesce «La Mori» fi incat. Cornu-de-sus, o alta afidce isvorasce din Valea LW' Sit-racild, ambele bune fientru reu-mali sm.

ViT nu sunt in comunA. ;;uica in termen mediu se fa-bricl cam 567 h. 1. anual.Gandad de mAtase nu se cul-tiva ¡ stupT stint z4,

www.dacoromanica.ro

143 C

hoya, iar Vdlceaua dela Val-cele in lila Campin4a.

Se marginesce la N. cu com.Sotrile, la E. si S. cu com.Campina si la V. cu comu-nele : Bréza-de-jos si Bréza-de-sus.

CORNU, virf de deal In raionulcom. Ogretinu, plaiu Teléjen.

CORNU-DE-JOS, sat, face partedin C. R. Cornu, pl. Prahova.Are o populAiune de 402 loc.(210 b. 192 f.)

CORNU-DE-JOS, sat, face parte dinC. R. Cornurile, pl. Campu.

CORNU-DE-SUS, sat, face partedin C. R. Cornurile, pl. Campu.

CORNU-DE-SUS, sat, face partedin C. R. Cornu, pl. Prahova.Are o populatiune de 272 loc(102 b. 170 f), si se mal nu-mesce de locuitorY si PodurY,pentru-ca este situat pe unloc maY inalt de cat cele-l'-alte.

CORNImuf (Gr6pa-) poiéna, com.Drajna-d e-sus, plaiul Teléjen.

CORNURILE, comunt rura:16,, pl.Campu. Este situata tanga Hui.Vitnttul, pe loe ves, 1a 25 k,

143

m. departe de capitala jude-uluY sí la 2 k. m. de rese-

di%a plaseY.Se compune din 2 catune :

Cornu-de-sus si Cornu-de-jos,avênd o populaVune de 657loc. (318 b. 339 f), In plus 40familiI de . iganY, carY se ocupacu agricultura si feraria. CapYde familie sunt 140 si case delocuit 16i.

In comuna, e o singura bi-serica zidita la a. 1790 dePreotul Grigore, Despa sosiasa, numita si Presvitera si deOprea cu so0a sa Mario.. A-césta biserica e deservita deun singur preot.

LocuitoriY se ocupa numalcu agricultura. EY s'au impro-prietarit la 1864 pe mosia d-luYGhi0. Cantacuzino, cand li s'audat 400 h. a.

LocuitoriY posea, 62 cal, 57epe, 105 vacY, 544 oY, 191 porcY,afarä de vitele trebuincioasela munca. EY desfac produsulmunceT la PloescY.

In raionul comuneY, pe ia-zul Vitnaul, sunt 2 morT demacinat.

Sc6la exista In comuna dela1874. Localul e proprietateacornuneY. S'a frecuentat In a-nul trecut de 28 baeV. CopiYIn vêrstä de sceda sunt 1 1 1

(63 b, O E) Cu intreiinerea

www.dacoromanica.ro

144 C 144

lpersonaluluT se cheltuesce a-nual to8o leT. Sciu carte nu-pica 8 barba/I'.

Uta comuna se intinde peo suprafata de 900 h. a.

GAndacT de matase nu secultiva; stupT cu albine sunt 53.

Pamêntul e prielnic la t6tacultura. Terenul cultivabil pro-duce 324o h. 1. grâti, 154 h.1. orz, 2 I 74 h. 1. porumb. PomYroditorT sunt putinT. Livec,liledau 'Ana la 32 care de fin.

Comerciul se exercitä in co-muna, de 2 cArciumarT.

Bugetul comuneT pe ulti-mul exercitiu se lidicä la sumade 3581 leT si cheltuelile la2193 leT.

In comuna, sunt sosele co-munale ce-1 inlesnesc comu-nicatia cu comunele Ciupel-pita si Draganesci.

E udata la V. S. si E. deriul Vitnaul. Se limita la E.cu cat, Baraitarul ; la V. cucat. Belciugu s't com. Ciupel-nita ; la S. cu com. Draga-nesci si la N. cu un câmp.in-tins.

COROIASCA, par'aias , isvollscedin Valea Parvuletulul, pa-durea Mislénca si merge dese vérsa, in apa Mislea, indreptul com. Cocorasci-Misli,

,piaiu Varbilau.

COSLEGIU, sat, face parte dinC. R. Coslegiu, plasa Cricov.Are o pop. de 330 loc. (164b. 166 f). Ad i e o bisericafondata la a. 1836.

COSLEGIU, comunA rurala, plasaCricov. Este situata l'anga, riulTeléj en, la i 1 k. m. departede capitala judetuluT si la 13k. m. de resedinta plaseT.

Se compune din 4 catune :Coslegiu, DarvarT, Radila siPantazT,, (numit si M6ra Bala-ceanuluT), avênd o populatiunede 1087 loc. (551 barbatI, 536femel), in care infra. si 15 fa-mili): tiganT.

CapT de familie sunt 239contribuabilY 2 10 ; case de lo-cuit 240.

In comuna, sunt 4 bisericT ;una in PantazT, reparan la a.1871 ; a doua in Radila, re-paran. in a. 1892 ; a treia inDarvarT, fondata in anul 1824(v. a. n.) si a patra in Cos-legiu, fondata in anul 1826,cu urmateirea inscriptie : «Cumila si ajutorul lul: Dumnedeu,acest sfint si Dumnedeesc la-cas s'au ridicat din temeliede D-lul Banu Constantin Ba-lacénu si de Dumné-el BanésaSultana Balacénca, dimpreunacu fii D-lor D. Biv-vel Con-stantin, Stefan 1341dcénu i

www.dacoromanica.ro

d-luT Biv vel Aga ConstantinBalacénu §i D-luY Biv-vel Pa-harnicu Iancu BalacénuD-luT Grigore Balacénu, lamo§ia D-lor Coslegiu, spreslava §i cinstea sfinOlor marilorImp6raV Constantin i Elena§i a sf. AdormirY a MaidDomnuluY i sfinVlor marilormucenid George, purtatorulde biruinV §i Dumitru, isvo-ritorul de mir, la leatu 1826,in qilele luminatuluY DomnGrigore Dumitru Ghica Voe-vod i a Prea O sfinVituluYmitropolit Kir Grigore, scri-indu-se acesta intru vejnicapomenire.

LocuitoriT se ocupa, cu agri-cultura. Produsul munceY 1 des-fac la oraul PloescY.

LocuitoriT s'au improprie-tarit (in numèr de 183), la a.1864, pe mo§iY particulare, dan-du-li-se 757 h. a. EY au 91

caY, 308 boT, 174 vacT, 21 bi-volT, 681 oY, 205 porcY.

In raionul comuneY sunt 2morY de apa,

Sc6la exista in comuna dinan,u1 1871. Localul e proprie-tatea comuneY. S'a frecuentatIn anul trecut de 27 136,qT8 fete, din num6rul de 144

copiT (86 bdeV i 8 fete), cuvarsta de sc614. Cu intreVine-rea personaluluI se cheltuesce

anual io8o leT. Sciu carie 97biirbaft fi 28 lema.

Uta comuna are o supra-fa.p. de 2047 h. a.

Tuica, se fabrica in comuna.pena la 400 d. 1. anual, intermen mediu.

GiindacT de matase nu se cul-tiva; stupT cu albine sunt

Pamentul e prielnic la tertacultura. La un hectar se pro-

1. rapi0. Dintre poinT roditorTsunt : 280 merY, 135 perT, 170dulY, 85 cire§Y, 140 nud, 1700prunY. Liveile dau pena la400 care de fin.

Comerciul se exercita incomuna de cincY carciumarY.

Bugetul comuneY presintala veniturT suma de leY 5816.65

la cheltuelY leT 3866.16.Prin centrul comuneY trece

soseaua spre Valea Caluga-résca i prin partea de N.calea ferata Bucuresci-Ploesci-Buz 6u.

In comuna nu sunt ,nicf mo-vilY, nicT dealurY, nicY piscurT.

E udata de riul Telejen,apa VatnauluT i Iazul Mo-rilor.

COSMINA) apa, isvorasce din pla-iul Varbil4ut dela N. de com,

;o

duce : 15 h. 1. grau, 14 h. 1.orz, i6 h. 1. ov8z, 14 h. 1.meiti, 20 h. 1. porumb §i 14 h.

t45 145

www.dacoromanica.ro

146 C 146

Cosminele, curge dela N. ca-tre S. E. si se vérsa in riulTeléjen, in dreptul monastireTZamfira.

COSMINA-DE-JOS, sat, face partedin C. R. Cosminele, pl. Var-bilau. Are o pop. de 301 loc.(146 b. 155 f.) Acest catun semal numesce Vâxtejari i Ba-racesci. Are o biserica delemn facuta de Emanoil Pan-gal, cam pe la anul 180o.

COSMINA-DE-SUS, sat, face partedin C. R. Cosminele, pl. Var-bilau. Are o pop. de 457 loc.(223 b. 232 f.) Aci e resedia0.comunei. Acest catun se malnumesce Sandulesci, Scutari siCiocracu. Aci e o bisericafacuta, de locuitorT la anul 1819.

COSMINELE, comuna rurala, plaiuVarbilau. Se crede ca datézade vre-o 7-800 ant

Este situata pe valea Cos-mineT, la 36 k. m. departe decapitala judetuluT si la 13 k,m. de a plaiuluT.

Se compune din 4 catune :Cosmina-de-sus , Cosmina-de-jos, Poiéna TrestieT i Podu-UrsuluT, avênd o populaiunede 11.61 loc. (544 b. 617 f.), inplus 2 familiT de Oga,nT, carTse ocupa cu feraria.

In comuna sunt 140 capTde familie ; 199 contribuabili,cari traesc in 145 case.

BisericT are doua, una inCosmina-de-jos si alta in Cos-mina-de-sus, ambele deservitede 2 preoV.

_Mara de agricultura., locui-toril se maT ocupa cu täierealemnelor din padurT. El au157 car s't epe, 562 vacT, 187capre, 7X0 oT, 186 pord.

Parte din locuitorT sunt mos-nenT ; 125 s'au improprietaritla 1864, pe mosiile fra4ilorPangal, V. Sinescu, G. Po-pescu, i al0. cand li s'au dat302 h. a. pamênt.

In comuna este 9 móra pen-tru macinat malaitt.

Sc616, in regulä exista incomuna de 8 anT. S'a frecu-entat in anul trecut de 48copil (43 b. 5 f.) Cu intrqi-nerea personaluluT se cheltu-esce anual 108o leT.Sciu cartanunua g Mrbag.

In localitityile numite «Scirit-turr» oLet Ple"trix'» sunt apeminerak, carr coqin iod25ucidscl in mar mara cantitate.

Tuica se fabrica anual pé'na.la 505 h. 1.; viT nu sunt.

GandaciT de matase se cul-tiva' prea pu0.11. ; stupT sunt 20.

Paniêntul fiind muntos nue prielnic la t6tti cultura, Aci

www.dacoromanica.ro

t4 Cf47se cultiva nurnal porumb, ip,-cesta in mica calititate. Din-tre pornY roditorT sunt cam5000 tiler, 2000 perT, loop dull',10.000 cire0. Liveile dau pesteo.000 care de fin.Comerciul se exercita in co-

muna de 3 carciumartVeniturile comuneT se urea

la . ifra de 2496 leT anual.E brazdata de plaiul

Strambeni, Virfulmunt,ele Ratundu, GorganuVirful Piétra, pe care se cul-tiva porumb, cresce iarba §i

jliveqï de' pritlif.E udata de âla1Cosmina,

Scutaii4sca i Dumbrave'aua.

COASTA, deal situat in dréptag4r.leT Ograinu,' com. Ogre-tinu, plaiul Teléjen.

COASTA-AIARE, mal sub care ea§ezata. com. Scaio0, pl, Te-léj en.

COASTA-PISCULO, pisc in parteade E. a com. Trestióra, pl.Varbilau,

COASTELOR, deal cu direcOa delaN. E. la S. V. com. Star-Chiojdu, pl. Teléjen. Cade inpartea de E. a comuneT.

COSTENI, sat, face parte din C.

R. Isvórelei pl. ,Teléjen. Areo popula0.e de 211 10C. o3b. io8 f.) Cade in partea deN. E. a comuneT 0 are p bi-serica fondata in pele «BinecredinciosuluT Barbu DimitrieStirbeT Voevod, cu bine-cu-vêntarea Prea SfirituluT i ig-bitor de Christos Episcop alsfinteT Episcopii D. D. Filof-teit i olArdia poporenilortunuluï. CosteniT 0. altor Pac6-torY de bine, anul 1856».

COA.RELELE, sat, face parte dinC. R. Gornetu-Cricov, plasaCricov. Are 0 pop. de 457 10C.

(235 b. 222 f.) Aci e 0 bise-rica fondata in anul 1831 deDr. Arsache, cu hramul «sf.Imp ëra,V» .

CO.A.RELELE, mo0e, com. Gor-netu-Cricov, próprietatea D-luiEmanoii Lahovari, pe care laa. 1864 s'au improprietarit oparte din locùitoriï comuneT

yornetu-Cricov.

CO!IY (Valea-), deal In partea deN. a com. Fanttinelele, pl.

Cricov, pe care se cultivamulta viO, de vie. De cândviile s'au filoxerat, se cultivape acest deal, porumb i grAu,0 parte serva pentru p4u-natul vitelor.

www.dacoromanica.ro

co. rf, vale, com. Fantanelele,Cricov. In acésta vale se vérsamulOme de paraiase, carT, candplou6, maresc escepOonal vo-lumul apeT din acésta vale,aducénd stricaciunT terenuluT.

CO§TILA (Múntele-); padure par-ticular snpusa regimuluT sil-vic inca din ánul 1883, pemosia, Muntele Costila, pen-dinte de com. Sinaia, plaiuPeles.

CO§TILA, pisc inalt de 2500,d'asupra niveluluT MareT

Negre. Acest rnunie, preundCu Susaiu, Fap. GavaneT, Un-ghia-Mica, i alti, aparOneaudin tinipurile cele mal vechTfamilieT Dudescilor.

La ,a. 1804 a trecut in po-sesiunea unuï camatar

,ACest munte se s4pA-neSce adT de M. S. Re'keleCarol ; §i a fost cump'erat,cu toO munOT de mal sus inMain 1892, dela Manuk-Bey,pe preVil de leT 850.000.

Co'rom, sat, face parte din C.R. Baicoiu, pl. FilipescT. Areo populaOune de 3§2 loc, (170b. 192 f.) Cade in partea deN. a comuneT.

ÇOTROCNCA, nun;i6. i «Va-

lénca-Ceptur» mosie a statulul,pe care la 1864 s'au impro-prietarit parte din locuitoriTcom. Ceptura, pl. Cricov.

COTROCÉNCA, padure a statuluTin intindere de 175 h. a. pen-dinte de com. 1-1Arsa, plasaPocigoria.

COTROdi:NCA-MUSCEL, padure astatuluT, in intindere de 43 h.a. pendinte de com. Ceptura,piasa Cricov.

COTUNI, vale cc se vérSä ingarla Varbilan, in raionul com.Varbilau, plain Vari3ildu.

COTU-LUT-E.PUR E, poilénä npe riulTelé¡en, cOm.,,Maneciu-Ungu-renT, plaiu Teléjen.

COTU-MA.LULUT, isvor de apa mi-nerala in com. Baicoiu, plasaFilipescT, care, dupa analisafácutá, confine loa; sare, fier,

ucio'sd ; vindeca' reune atismulfi pelagra.

COTUL CU PLOPY, vesII Berevo-escu-de-jos.

COTU CU PLOPT, trup de padurea statulta, care impreuna cutrupul Valea GarduluT are 62h. a. i impreuna cu trupu-

I4 8 I 4-8

www.dacoromanica.ro

149 C 149

rile : Poiéna-Laculnf (13 h. a.),ObraVle dupe Sfóra Predea-luluT (25 h. a.), hughea-dé-s'us(45 h. a.), i Runcu (40 h. a.),forméza padurea Valen, OlainTel6j en.

coTimBoAicA, garla, isvoráscedin partea de N. V. a com.Rifovul, pl. Crivina, trece §er-puind pela V. de cat. Mala-esci i se vérsa In riul Tel.&jen, la Sud de cat. Mórá.-Dom-nésca, com. Rifovul.

COTOFANA (Muntele-), proprie-tatea Eforie/ Spitalelor civiledin Bucuresa fosta pendintede schitul Lespec,lile, com. Si-naia, plaiul ele, in intin-dere de ii33 h. a. din cae555 h. a. suprafap. impadu-rita .1i 578 h. a, pamênt cul-tivabil i flneçe, arendatá peperiodul 1888-93 numaT CU 1062leT anual, din causa ca pre-sinta multe golurT.

COTOFXNESCI, sat, face parte dinC. R. MalaescT, pl. Varbilau.Are O pop. de 389 loc. (214b. 175 f.) Aci e o biserica fon-data la anul 1838 'de ob.,'tealocuitorilor.

CRASNA sati ISVOARELE, monas-tire fondata la anul 1824 de

Dinu Popa Radu Porlogea,care mái In urma se calugari,purtand numele de monahulChesarie. S'a sfin%it la a. 1828,In t4ile 'DOmnu'in.f-AlexandruGhicá, cu bine-cuvintaiea Epis-copuluI de Buz6u, 'Chesarié.

Monastirea se administrézade un' stait, ajutav in- partea'ad-tiva de un consiliu econo-mic partea duhovnicésca deun consiliu spiritual. Monahisunt 9, mal toV bètránl

CRASNA, rtu, isvorasce de submuntele M*, uda partea deN. a onueÏ Homorickrile-§i partea de S. a comunel Is-v6rele, plaiu Teléjen ; curgedela V. sl3re E. i se vérsaIn riul Teléjen, intre acestedou6 comune.

CRA.CANUL, vale, isvorasce delaE. de com. Valea-Lunga, pl.Prahova, i se vérsa In piriulPuturosul, tot In com. Valea-Lung.a.

CRACIUNEASCA, padure particu-lara, in intindere de 95 h. a.proprietatea sc6161 Craciunescudela Mizil, supusa regimuluisilvic, com. Gornetu-Cricov,Cricov.

www.dacoromanica.ro

CR;,INGuL, 'vale, com. urb. -Unlati, pl. Cricov..

CRAN.GuL-LuT-130T, pAdure pe te-ritorul com: Tésrgsoru-Nou,sa Té'rgsorul.

cRANGuL-TETuLuY, numire ce semal' da de locuitorT ctitunului'Urgsoru-Nou. Se crede ca is'a dat acésta numire delaCrangul de teY, in margineacAruia s'a asédat primele .co-libe. Acest /llame l'a purtat o-ficial Orla la anul 1857.

cRANGuLlft, vAlcel, com. Tesila,plaiu Pele; curge dela E.spre V. si se vérsa in garlaDoftana, pe malul stang, totin com. Tesila.

CREMENEA, loe isolat, com. Siti-nicu, pl. .Vrbilau.

CREMENIUL, munte ce se ri-dicA pe malul garle Zeletinu,com. Posescï, plaiu Tel6jen,pe care sunt pAsunT. de vite.

CREMENDUL, pise spre N. E. decom. Posesd, pl. Teléjen, pecare sunt pAsun'T de vite.

cRETuLkscA, mosie pe care laa. 1864 s'au improprieta'rit

parte, din locuitoriT cornuneTCepura, plasa; Cricov.

CREVULÉSÇA, vedI 'CTivina, co-munb. rurala.

CRICOVENI se numesce parteade S. a corn. G-hirdoveni, pl.Teléjen.

CRICOVU-DULCE, pArati, isvorascedin jud. Dambovita, din mun-tele Oborele, spre r6sArit deMooen i Pietrosita. Curgein jos pr.in plaiul Ialomita,trece prin raionul comunelorUrseiti Visinesd, pe langAlaturéa rn.sAriténa a com. Co-1iba i apol' la com. Ederilc,infra In jiidetul Prahova. Deaci curge la vale prin judetulPrahova si trece pe rangacomunele: Moreni, Ghirdoveni,Haimanalele, Vladeni, Coco-

Habudu i Poenari-Burchi.

Acest paran, dupá.-ce In a-propiere de monastireagineni, iaie soseaua judetcanUrgoviste-Ploescl', prirnesceIn stanga, la Sud de Darmo-nesd, paraul Provita, apol delacom. Frasinu, iarasT. se apro-pie de jud. Darnbovita si deaci trece printre jud. Dambo-vita i Prahova, printre co-munele CornescT (jud. Dambo-

www.dacoromanica.ro

151

vita) si HAbudu (jud, Prahova),iar la Poenari-Burchi, cit. Po-du-Vdleni, se vérsá, in riulIalomita, pe- tèrmul stang-, lahotarul judetelor Prahova ,Dambovita si

Pe prunclul sèu, mal' alesspre isvor, se af16, piétrA deconstructie si de var, precum

crangurT de anini si sAlcil.

CRICOVUL-SXRAT, rîu, isvorAscedin muntele Fantana Hotilor,primesce mai multY afluenti sipe la com. SAngeru, pl. Pod-g-oria, intrA in jud. Prahova

dupà ce ueld comunele : A-postolache, Urlati si AlbescI'st continuä drurnul spre S.,vOrsandu-se In riul Prahova,la com. AdAncata, plasaCampu.

In cursul sU. udA pläile:Podgoria, Cricovu si Campu.

CRICOVUL-SEC, garlà care acumtoo ani avea propria sa scur-gere pe albia cunoscuttl

insA, cu timpul acutscurg-ere in riul Ialorni te., Cumult mal' la vale de

Dela IPabudu pan. la Poe-nari-Burchi, albia sa e putincunos -uta, iar de aci catrecom. Lrivina, pl. Crivina, pevechia albie sunt multime desorgintI, carY _forméz6. cdrsul

acestel' garle ptmA la versa-rea sa in riul Prahova, spreN. E. de com. Crivina.

Apa sa e curatA, posedandin tot cursul s6u tot soiul depesci buril' i gustosl. Face incurgerea sa multime de zig-zague, mal' ales intre comu-nele Crivina, Poenari-Apostoli

Gorgota.

CRICOVUL, plasA, se mAiginescela E. Cu jud. Buz.t-ju, de carese deFT arte printr'o linie curbAdusA dela N. la S. si caretrece pe la E. de comunele :Vadu-SNDat, FantaneleleCalugb.reni.

La V. se mArginesce cu plasaTarg-soru i o parte din plasaPotlgoria, de care se desparteprintr'o linie mult curbA, caretrece pe la V. de comuneleInotescY, IordAchianu si Bu-COVU.

La N. se rtilrginesce cuplasa Podgoria, de care sedesparte printr'o linie trasApe la N. de comunele Gor-netu-Cricov i ntaru.

La S. se mArginesce cuile Crivina i Campul, de

cari se desparte printr'o liniedusd din judetul Buz6u (E.),pé'na in plasa Te'rgsoru (V.).si care trece pe la Sud decomunele : Berceni, Coslegiu

Colceag-u.

www.dacoromanica.ro

152

Din punctul de vedere ad-ministrativ, plasa Cricovu secompune din 17 comune ru-rale, afara de UrlatI, com. ur-bana, adica : Albesci-de-Mur,Albesci-Paleologu , Berceni ,

Bucovu, Calugareni, Ceptura,Colcégu, Conduratu, Coslegiu,Fitntanelele , Gornetu-Cricov,Inotesci, Iordachianu, Tataru,Tomsani,Vadu-Sapat i Valea-Calugarésca. Cele mal putinpopulate sunt : Albesci-Paleo-logu, F antânelele, Berceni siConduratu.

Pamêntul plaseï Cricov Inpartea de S. V. si E. presintao întinsrt campie fórte pro-ductivi in grau, orz, ov6z,porumb, meit, fasole si se-cara..

Partea de N., fiind delu-r6sa, era acoperita cu viï, dis-truse de filoxera. Açll a.biase maï cultiva 5 h. a. la Ur-latí*.

Din timpul distrugereY vi-ilor, locuitorii din partea deN. a plaseT se ocupa mal multcu fabricarea Çuiceï i cu tran-sportul lemnelor si pacureI dincomunele vecine, iar restullocuitorilor din plasa se ocupain special cu agricultura sicrescerea vitelor.

RiurI principale are numaY.Cricovul sarat.

152

Din punctul de vedere alcultuluT, locuitoril plasel Cri-cov sunt crestinï-ortodoxï. Pu-tinï apartin altor riturt

Acésta plasa. s'a impartit in2 parohiï, avênd si 23 fi-

Hale :

Parohia Berceid, Cu bise-rica parohiala «st. Nicolaeocompusa din catunele: Berceni-de-sus, Berésca-de-jos (Ploes-cioril) i Coylatescl, avênd cafiliala biserica «sf. Nicolae».

Parohict Cosiewiit, cu bi-serica parohiala. «sf. Imp6ratI»compusa din catunele : DAr-vari, Radila i Pantazi, avêndca filiale bisericile : Adormi-rea, sf. Ion si sf. TreI-Ierarht

Parohia BUCOVIZ, cu bise-rica parohiala, «sf. Treime».

Parohia Gura- Ir'-áid (com.Valea-Calugarésca.), cu bise-rica parochiala «Isvorul Ta-maduirel:» compusa din catu-nele : Arva, Valea-Poeni, Va-lea-Ursoi i Valea-Manti, a-vênd ca filiala biserica «TA-ierea Cap. sf. In».

Paro/dar-alca-Pod, (com.Valea-Calugar6sca'), cu bise-rica parohiala. «Buna-Vestireocompusa din catunele : Valea-Calugarésca, Rachierif, Vadea°riel si Chitoranl (Bucov), a-vand ca filiale bisericile : sf.Nicolae si sf. Stelian.

www.dacoromanica.ro

153

Parohia Valea Nicovani(com. Valea-CAlugAréscA), cubiserica parohiala « Adormi-rea» compusa din cAt. Valea-Meilor, Valea-Largá. si Scheau,avênd ca filiale bisericile : «sf.Voeyocili» i «Ináltarea».

Parohi(i Gorneht-Cricov,cu biserica parohiald «CuviasaParaschiva» compusä din cdt.TOrculesci, avênd ca bis. fi-Bala «Cuy. Paraschiya».

Parohla T'alcaBou/id(com. Gornetu-Cricov), cu bi-serica parohiald «sf. Imp6ratY»compusa din cAt. Cosorelele,avênd ca filiará biserica «sf.ImpOray».

Parohia Cepura, cu bi-.serica parohialO «sf. Imp6rap'»compusä din cgt. Valea-Gar-dulta, avênd ca filialg. bis. «Adormirea».

o). Parohia Rotar, (cam.Ceptura), cu biserica parohia16.«Adormirea» compus6 din cAt.Soimescu i Malu-Rosu, avêndca filiala biserica «sf. Nicolae».

i). Paro/tía Albesci-de-111nr(com. Albesci), cu biserica pa-rohial6 «sf. Voevocilb com-pusa din cá.t. Vadul-POruluI

Albesci-Paleolouu avêndca filiale bisericile : «sf. Ilie»«Adorrri. ea».

Paro/tía atluOrcni, cubiserica. parohiald «InOltarea»

153

si cu biserica filialà «Ador-mirea».

13). Parohia TomfanY, cu bi-serica parohialà «sf. Voiyolf»compusA din cAt. Loloiasca,avênd ca bisericg filialg. «sf.Nicolae».

14) Paro/tía Tdtarn, cu bi-serica parohialä «sf. Voivop.

Parohia (com.Tomsani), cu biserica paro-hialA «Adormirea» compusgdin cdt. Cioceni, ayénd ca fi-hala bis. «Adormirea».

Paro/tía Conduratu, cubis. parohiald «st. Imp6ratl».

Parohia Vadu-SOal, cubiserica parohial.O. «sf. Voi-voc,IT» i «Buna-Vestire».

Parohia Colcrku, Cu bi-rica parohiall «sf. Nicolae».

Parohia;Inotesct, cu bi-serica parohialO «sf.

Parohiacu biserica parohialA «A-

dormirea» pmpusä din cOtu-nele Fantanelele-UngurenTBozieni, avênd ca filialA bise-rica «Adormirea».

Paro/tía loraWchianit, cubiserica parohiala «Adormi-rea» compusA din atunele :Mocesef si Plavia, cu bisericafilialä «st. Nicolae».

cRivtTui,,vale, trece prin cat.Cri-vt-1, com. INIAnescr, pl. Têrgsor.

www.dacoromanica.ro

154

cRivkr, sat, face parte din C.R. Manesci, pl. Tèrgsor. Areo pop. de 222 loc. (112 b. 110f.) LocuitoriT mal' ninnesc a-cest catun 1-ura-Criv6tulul'siStarita.

CRIVINA, mosie statulta, com.Gorgota, pl. Crivina, pendintede M-rea Gorgota, care peperiodul 186-65 's'a arendatcu 14.256 lel anual. Acéstamosie s'a "vé'ndut de ved.

CRIVINA, st'atie de drum de fier,pe unja Ploésci-Predeal, la40 k. m. departe de Bucuresdsi la 26 k. m. de Ploesci,tre gara Peri i Halta Pra-hoya. S'a pus in circulatie la13 Decembrié 1872.

CRIVINA, plasa, se marginescela E. Cu plasa Campul, decare se desparte printr'onie dusa. dela N. la S. si caretrece Pe la E. de comuneleRifovul, Petrosani i Poenari-

La N. se marginesce CUplasa Cricovul, de care. sedesparte printr'o linie dusa pela N. de com. Corlatesa

La V. se marginesce CUplasa Urgsor, de care se des-parte printr'o linie verticalaputin curba la S., si care trece

154

pe la V. de coniunele : Tata-rani, Tinosu si Poenari-Burchi.

La S. .se marginesce cu dis-trictul Ilfov, de care se des-parte. prin nul Ialomita.

Din punctul de vedere ad-ministrativ, plasa Crivina secompune din 18 .comune ru-rale, adica : Barcanesci, Ba-tesci, Bradi, Corlatesci, Gor-gota, Crivina, Pietrosani, Poe-nari-Apostoli, Poenari-Burchi,Poenari-Rali , Pucheni-Mari ,

Pucheni-Mia, Pucheni-Miros-laveni, Pucheni-Mosneni,

Romanesci, TataraniTinosul.

Resedinta sub-prefectureI ein comuna Pucheni-Mari.

Cele mal' populate comunedin plasa Crivina sunt Tino-sul si Poenari-Burchl, iar celemaï putin populate : Bracli,Barcanesci, Corlatesd, Crivina,Poenari-Rali si Tatarani.

In general pamêntul acesteIplasl e ses. Are livedI intinsepentru finge si produce multgnu, porumb, orz, ovèz, ra-pita. Terenul e fertil.

LocuitoriI se ocupa esclu-siv cu agricultura si crescereavitelor. Mare parte din el' seindeletnicesc i Cu mestesugurl'.precum : 61e, urcióre, stra-chinT, rogojini, caramida, etc.

www.dacoromanica.ro

155 C 155

RiurI principale' are Leastulsi, Prahova.

Din punctul de vedere alcultuluT ocuitoriT plitseT Crí-vina crestini-ortodoxY.Prea pu0nY apartin altor "ri-turï.

Acéstd plasA s'a divisat inIL parohiT, av'ènel si 9 filiale :

i). ParohiaGorro-ota cu biseridacatedralA, «sf., Nicolae» com-pusA din ,cAtune'le : Potigi-afu'

Tunari (Crivina).2). Parohia Pitcheizi-111-osizenY,

cu biserica catelyralA «sf.colae»., compusà. din cAt. Pu-cheni-Miros,lAvesei.

Parati a Ifradi, cu bise-rica parohialA «sf. Treime»cbmpusA din cAt. BAtesd.

Parohia Z)ucheni-u1larY,biserica parohia». «sf. George»compusA din caunele : Pu-cheni-Mid, OdiIe, M6ra (BA-tesci), avênd ca filiald bise-rica«sf. VoivolT».

Parohia Pe/rosa/7i; cu bi-serica parohialà «Nascerea M.D.» compusa din cAt. Rom-nesci si Puscasi, avênd ca fi-

lial. bis. «sf. I6n».Parohi a Bardinesci, cu

biserica parohialA «Adormi-rea» compusA din elt. Tata-rani, av3nd ca filialA biserica«sf. Treime».

Parohi a Rifovul, cu bi-

serica parohialà «sf. Nicolae»compusA din r cAt. MAlAnsci,Antofilóia , Móra-DomnéseA ,

Buchilasi; Gr' oga Bereeni-de-jos"(Berceni), avênd ca filial°bisericile «Intrarea in bise-ricA» si «sf. Necolae».

Parohia Crivina , cu bi-serica parohiald «sf. Imp6ratT»et7impusA din eAtunele : Poe-nari-Aposto11 si Poenari-VechT,avand ea Hale bisericile :dormirea» si «sf. Nicolae».

9).' Pa9-ohi a Poewari-Rali, cubiserica parohiala «Adormi-réh,».

Parohi a Poehari-Burchi,cu'biserica paro,hialà «A dor-mirea» compus6.din cAt. Podu-VAleni, avênd, ca filialA bis.«sf. Voivop».

Parohia Tinosit, cu'setica pairohiald «sf. VoivosIT»compusd din cqunele Predescili Piseulesd, avênd ca filialbiserica «sf. Treime».

CRTVINA, com. ruralA, plasa Cri-vina.

Pe la anul 1790, acéstä co-muna se compunea din 8 miel'cAtune, adicA : Cre-lulésca, 1U°-sia Popilor, Fundeni,lesei, Odaia, Comanénea, Satu-Mare si Fanari, purfAnd nu-mele mosilor ce posedaserA a-cole petece de paramt. La a-

www.dacoromanica.ro

nul 1838, D-1 Dimitrie Ioa-nidis, devenind treptat pose-sorul acelor portiuni de pa-mênt, le-a dat numele de Cri-vina i Fanari, punênd pe lo-cuitorY sá. 'si faca casele lalinie.

Este situata intre riul Pra-hoya si Cricovu-Sec, la 19 k.m. departe de capitaIa jude-tuluT si la 7 k. m. de a plaseT.

Se compune din 2 catune :Crivina si FAnari, avêna opopulatiune de 793 locuitoff(4o7 b. 386 f.), in plus Io fa-milil tiganT.

CapT de familie sunt 182contribuabilY 176; case de lo-cuit 176.

In comuna e numaT o sin-gura biserica fondata la a. 1794,de Preotul Ghica i ob§tealocuitorilor, cu hramul «Nas-cerea Precisti» si facuta t6tade lemn. La a. 1840, D-1 pro-prietar Dimitrie Ioanidissosia sa Elena au fácut altade zid, tot pe acel loc, orin-duind a se tine patru hra-murT : Nascerea-Precesti, sf.Dnm' itrie, sf. Gfieorghe si sf.Impèratï.

deservita de un preot2 cantaretT.

LocuitoriT comuneT pe rangaagricultura Se mal ocupa cusc6terea i caratul pietrisuluï

de pe albia riuluT Prahova, lalocurile numite «Balistera».

119 locuitorT s'au impro-prietarit la a. 1864, pe mosiaD-luT Loc. Al. Ioanidis, dincare li s'au dat 228 h. a. pa-mant. El. au 45 cal, 12 epe,62 vad, 186 bol, 301 oi, 47pora Produsul munceT 1 des-fac la PloescI. i gara Crivina.

Sc6la s'a infiintat in comunadela 1888. S'a frecuentat inanul trecut de 57 baetY, dinnumèrul de ¡g. copiT (66 b.48 f.), cu vêrsta de sc616.. CuIntretinerea personaluluT secheltuesce anual io8o leT. Sciucarte numaY 6 harbap ,v1 2

fe in'Uta suprafata comunef, cu

islaz, padurT, pamênt de munca,e' de 800 h. a.

GandacT de matase se cul-tiva in mica cantitate; stupTcu albine sunt peste ioo.

Parnêntul e prielnic malales porumbulut PomT roditorTsunt putinT. Liveile dau penala 50 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de un citrciumar si unhangiu.

Bugetul comuneT presintala veniturY suma de leT 2551si la cheluelY de suma de leT2181.

Tot teritorul comuneT e o

www.dacoromanica.ro

15,

Intinsg. ample, udata la N.de riul Prahova si la S. E. deCricovul-Sec.

Se marginesce la E. cu co-munele Potigrafu si Coma-nénca ; la V. cu Poenari-Rali

Tinosu ; la S. cu Poenari-.Apostolf i Gorgota si la N.cu com. Pucheni-AlarT.

cRotIoRART, c6sta, com.scY, plaiu Teléjen.

CRUCEA (Virful-), virf de deal,situat la N. de cat. B-ogda-nesd, com. Gornetu-Cuil:2, pl.Podgoria, acoperit cu Padu-re. S'a nurnit ast-fel, pe4tru-ca pe l'Anga acest virffiind,trec6tóre a Poiéna-Copp,ciu-luY (com Oparip), iutre limi-tele cestor atune, pe acestvirf, s'a pus o cruce i de acisi a. luat numele de «VirfulCrucea».

ClkUCEA. IRA.CXCI, 8e numesceloCalitatea din com. PacureV,pl. Podgoria, unde g'arla Tur-)aurea se unesce Cu paraulSa`rW'lu.

CRUCEA RE6ELIff este o crucede piétra, frumos lucrata,Vatä pe virful munteluY

intre Slanic si Telega,in 4etun ca M. S. Carol I,

Domnul Românilor, a facutaci o micä staiune cu ocasi-unea visitaref Ocnelor in a-nul 1866.

CRUCEA-NOUt, punt trigonome-tric de observ4e langa ora-sul PloescY.

CRUCEY, vale, isvordsce de la N.de com. Teisani pl. Telélen,se impreuna cu valea BarzeY

amândou6 dau in ValeaDragomir, care se vérsa inriul Teléjen, la E. de com.Teisani.

CRUCEY, poiéna pe valeaTelejen, com. Maneciu-Un' gu-renY, plaiu Teléjen.

CRUCEA, deal, com. Ceptura, pl.Cricov.

CUCIOAIA (Muntele-) padure par-ticulara supusa regimuluY sil-vic Inca din anul 1883, pemuntele Cuci6ia, pendinte decom. Tesila, plaiul Peles.

CRUCPOARA, localitate isolataIn cat. Scurtesci, com. Ste-fesci, plaiu Varbil6,u, numitaast-fel pentru-ca in vechimcs'a gasit inteun copacit o

cruce. ,,kcest loc servesce clqparne vitelor,

www.dacoromanica.ro

/58

CUCULIA, vale, isvordsce din pa-durile com. Harsa, pl. Podgo-ria. Se vérsa in riul Cricov,tot in raionul com. Harsa.

CUCULUI (Valea-), moie a sta-tuluY pendinte de m-rea Co-trocenT , care pe periodul1888-93 s'a arendat cu 3800leY anual, in plus 480 leY platade padurarY §i confini§tY.

CUIB, sat, face parte din C. R.Gornetu-Cuib, pl. Podgoria.Este situat pe malul stang alparauluI Saratelu, sub p6leledealuluT Marzea i Nastas6ia.Are o pop. de 775 loc. (382b. 393 I).

Aci e o biserica construitala a. 1853, in locul uneY altebisericY vechT de lemn, i des-pre care se spune ca s'ar fifondaf pe la a. 1790 de lo-cuitorY. Este deservitá de unpreot.

In fiartea de S. a cal. Cuib,fie unde curge fidréiul Sa'rg(elzt,4unt abondente isvo're de afilísaratit, ce se intrebuin(é2 delo:uitoriY bolnav% de reumatism.

din locuilord coniunelorvecine ieaït afiti din aceste is-mire fientru acest scofi.

Tot in acest catun, la loca-&atea numitd Valea Bcni, seVd un bqytt isvor de apt mi-

¡ 58

llenad, con(ine'nd

Satul Cuib se crede a fi

infiintat cam pela a. 1690, candprimii trei fondatoti, fugitY defrica Turcilorcum spune tra-ditias'au stabilit prin padu-rile seculare din aceste locurY.

Unil cred ca numele de cuibY vine dela positia naturala aterenuluf, iar traditia spuneca, un locuitor din satul vecin,Pacureti, ips'iircinat pe atuncYcu stringerea dajdiilor," ve-nind la acest catun, pe po-teca ce conducea prin padure,

auc,lit piuind prin padure niscepul de gaina §i de curiositate,Merg-ênd acolo, a gasit o

clo§ca., care tocmaY atuncY sco-tea pul. Venind in satul

povestind locuitorilor isto-ria cu clo§ca, cu toti au ga-sit de cuviinta, ca acel catunsa se numésca Cuibu. Acestcatun -ocupa, centrul comuneYGornetu-Cuib. Este rqedintaC6muneY.

CIJIBUL, deal n partea de N. acat. Cuibu, com. Gornetu-Cuib, plasa Podgoria.

CUIBINCA, vale, isvorAsce dincom. Gornetu-Cuib, curge spreE. i se vérsa in garla Tur-

www.dacoromanica.ro

159 C 159

burea in com. Pdcureti, pl.Podgoria.

CULCEA, deal la E. de com. O.-lug-arenT, pl. Cricov.

Cu AIÀLAITT, poiéna, com. Fili-pesci-de-Padure, pl. Filipesci,care serva mal mult pentruislaz.

CU NUCf, vale, com. ValcanescI,plaiu Varbilau.

cumPilTuL, munte Inalt de 1766metri d'asupra niveluluIrei Neg-re, spre N. E. de com.Sinaia. De sub pólele séle is-vorasce Valea TufeT.

Acest munte, impreuna cuDutca, Clabucetul TauruluI,Rasn6va si Dosul Cerbulul, s'avinclut la a. 1821 de Biv-velLog-ofkit Chrisoscoleu, Den-11ndD. Sachelarie, pe pretul de2000 galbenI.

La a. 1844, Baranul Cristo-dor Sachelarie, proprietarulprin mostenire al muntilorcump6ratI de D-na Sachelariedela Logofkul Chrisoscoleu,lasand in urma mOrteI sélemarY datorn, acestI muntI i-aucurnpërat marele Ban Alexan-dru Filipescu, cu pretul de5.407 galbenI1)

Duprt notele procurate D-lul I. G.Dabes d P4 L,Basset,

Acest munte, impreuna cuJepii-Mari i JepiY-MicI, Ras-nóva, Sorica i Dutca, s'acump6rat la 15 August 1882de M. S. Reg-ele Carol I, pepretul de 400.000 leI dela D-N. Cretulescu, care II mote-nise de la fratele sé'u Scarlat

acesta Ii poseda prin cum-p6ratoare dela familia Filipe-scilor.

CURCUBEU, sat, face parte din C.R. Balta-D6mneY, pl. Campu.

CURLACU, deal numit i «Bobocola N, de com. Campina, pl.Prahova. ce serva de Osuno

aratura.

CURTACU, lac la N.. de TargulCampina, plaiu Prahova. Po-sitiv ca acesta este la cul des-pre care vorbesce Bolintinénuin romantil s6u «Elena» si pecare '1 descrie asa : «La mar-ginea despre munti' a orasu-luT (Campina), pe muchia unuIdeal inalt, trece o cale ; subacest mal este un lac limpede.si lini.tit. inchis intre dou6dealud. Se crede ca e de oadancime fabul6s6.. l'ata la-culuT este la catI-va stanjenImal sus de platoul PrahoveItetcp.

www.dacoromanica.ro

t6o C i6o

CURMXTURA, munte In com. Dra-jna-de-jos, pl. Teléjen, acope-rit Cu padurT socolare de 'fagT

braA;IT. Are bogate p4unT.

CURMXTURA, loc isofat in com.Cocorasci-.Misli, plaiu Varbi-lau, intre garla Doilanqu §iValea Seci.

cuRmXTuRA, deal, com. Gura-Viti6rei, pl. Teléjen, ce servade pa§une vitelor.

CURMXTURA-CRXSNI, munte inpartea de N. a com. Star-Chio-jdu, pl. Teléjen, acoperit Cupadure i islaz.

CURMXTUREI (Malul-), loc iso-lat, com. Tei,ani, pl. Teléjen.

CTJRM.XTURILOR loc iso-

DAN (Valea-luT-), vale In parteade V. a com. Margineni-de-sus, pl. Filipesd.

DAN (Valea-luT-), vale, isvorascede sub pélele dealuluT Draga-nésa, com. Valea-Lunga, plaiuPrahova, §i se vérsa in riulCricovu-Dulce. In ea se vérsavane : Lespeqile, LupuluT,. A-aria, Valea-cThAninT, Podu.

D.

lat, com. Tei§ani, pl. Teléjen.

CURU-ROU, pârâu, isvorascc desub pélele munteluT Zaganu,se unesce cu Valea-Négra §icu isvorul Tampa, spre E. deM-rea Cheia, §i impreuna for-meaza paraul Tampa, carese vérs'a in riul Teléjen, pemalul stang, in raionul com.Maneciu-UngurenT, plaiul Te-léj en.

CtTRU-R045 (Muntele-), mo0e astatului, com. Manesci, pl.Thrg§or, pendinte de schitulCheia, care pe periodul 1885-95s'a arendat cu 1760 leT anual.

CURU-RO.,?U (Muntele-), padure astatuluT, in intindere de i000h. a. pendinte de com. Ma-neciu, pl. Teléjen.

cu-FagT, Valea-cu-AninT,

DANCIULUY, vale, com. Gura-Viti6reT, plaiu Teléjen.

DANESCI, numire veche a com.PaulescI, pl. Têrporu.

isvorasce din par-tea de N. a com. Baicoiu,trece pe lana comtmele

www.dacoromanica.ro

161 D 16i

teni, Paulesci, Strambeni-Ble-jai O PloesciorlY, ucla parteade N. E. a ora*IluI Ploesci,i com. Corlatesci, iar la com.Rifovul, plasa Crivina, se vérsaIn riul Teléjen, in dreptul ca-tunuluY Antofil6ia.

S'ar putea numi periodic,pentru-ca in timpul secetos apaY scade f6rte mult §i. une-oilse perde, cu desavirire. Abiamal curge pu-pn pe la Zalha-naua-Veche §i acésta gra0eisv6relor din suburbia TabacY.

Alta-data, aja spun cei cein minte dupd-atuncY, apa a-

cestui riulet era maY abon-denta, avea chiar pescY ; dar,dela un timp inc6ce, nu sescie din ce imprejuraff, apasa este in mica cantitate.

In ora. ul PloescY, spre N.,pe malul DambuluY, in parteanumita §i acA mahalaua Sêr-bésca, s'a aeslat colonia Bul-garésca, ce forma or4elulBerésca (VegY Têrporénca).

Acésta mahala §i aslY are

aspectul el oriental. Caselesunt acoperite cu olane deparnênt i stradele strimte.

DA.MBU, sat, face parte din C.R. Tintea, pl. Filipesct

DIRM0NEsCI, comuna rural, pla-sa FilipescI. Legenda acesteI

comune e urmatórea : «Pe lo-cul uncle adY e situata comuna,se afla pe vremea de demult,o padure f6rte mare, in mij-locul careia era o mica poe-n4a. Un soldat de-r7 luI Mi-hait Vitézul, in urma bata-lieY dupe apa TeléjenuluY, afugit din óste §i. s'a a4e4at inacea poeniO, ocupa,ndu-se cufacerea darm6nelor din cojTde teiti».

Dupa legenda, numirea sa-tuluT, s'a dat dela numele a-celuY mWe§ugar, iar data in-flinfOreY se pune pe la anuli600.

Este situat intre riurile Pra-hoya i Prov4a, la 18 k. m.departe de capitala judOiluli la 6 k. m. de a pla§eY.Se compune din 3 catune :

Brat4anca-Ungureni, D'Armo-nesci li. Ezeni, avênd o po-pulatiune de 1896 locuitorY(917 b. 979 f.), in care infra,i i familiT de tiganY, in plus46 familiY de Bulgarl, carY seocupa cu gradinaria.

CapY de familie sunt 512contribuabilI 416 li case de lo-cuit 4 I 3.

In comuna sunt 2 bisericY :una in DarmonescI §i. a douaIn Brata§anca (v. a. n.), deser-vite de douY preoV.

Locuitoril, afara de agricul.vi

www.dacoromanica.ro

162

turd se maY ocupa Cudulgheria, rotaria i traistaria.Num6rul mWeugarilor se re-partiséza ast-fel : 120 olarY, 25dulg4erY, 9 zidarY, 4 rotar",54 traistafi. EY desfac produ-sul munceY lor la orwle :PloescY, Urgoviste, Alesan-dria, BucurescY i Zimnicea.

In raionul comunef, pe ia--zul Budésca, a caruY apa sedesparte din riul Prahova, sunt3 morY de macinat.

Locuitorii s'au improprie-tara la 1864 pe treY mo§iY242 pe mcnia Dármanésca, ca-rora s'a dat 857 h. a. ; 7 pemo§ia Creulésca, carora s'adat 21 h. a., §i 30 pe mo0aBrat4anca, carora s'a dat 90h. a. ; in total 968 h. a. Ei au :256 cal, 105 epe, 181 vad, 14bivolY, 37 capte, 1513 oY, 509porcY §i 486 bol.

Sc61a exista in comuna delaanul 1868. Localul e proprie-tate a comuneY. In anul sco-lar trecut s'a frecuentat de 75bae-V i 2 fete, din nurn6rulde 255 copiY (130 b. 125 f.)

cu v'ersta de scóla. Cu in-treOnerea personalului se chel-tuesce anual 1566 leY.

Sciu curte 337 biirbap si 28feineY.

Uta comuna, cu terenulproprietarilor are 3222 h. a.

162

Din anul 1887 nu s'a fabri-cat aci uicä, cad nu s'au facutpruno, iar in anul 1893 s'afabricat 890 d. 1. -11`ica.

Gândad de matase se cul-tiva in mica cantitate ; stupY

cu albine sunt 230. Painêntule prielnic la tóta cultura, a-fara de orz. Un hectar culti-vabil da9 h. 1. grAu, 21/2 h.1. meit, 71/2 h. 1. porumb, 5h. 1. rapita.

Cu aproximatie sunt in co-muna 986 mcrY, 310 perY, 150ducp, 205 cire§Y, 415 nud. Unh. a. livede da un car de fin.

Comerciul se exercita incomuna de io carciumarY.

Bugetul comuneY presintala veniturT suma de 6976 leY

la cheltuelY 6402 leT anual.Prin comuna trece sos. din-

tre Ploesd i Urgoviste.E brazdata de 5 movile,

mal interesante a StaiculuY §imovila NeamtuluY, tete a§e-ojate in partea de E. a co-mund.

In partea de V. a comuneY,pe malul drept al riuluY Pro-vita, este vechia cetate nu-mita «Urgul Frumos» cetatefacutddupa cum ni se a-firmade TatarY §i unde s'agasit multa zidarie §i ose-minte.

Este udata de rittrile Pra-

www.dacoromanica.ro

163

hoya si Provita si de Val-ceaua lul Ciulete.

Se marginesce cu comunele :Margineni-de-sus, Vladeni, A-ricesci i Haimanalele.

DARAIONESCI, sat, face parte dinC. R. Darmonesci, pl. Fili-pesci. Aci e o biserica cu urm6-tórea inscriptie : Ac6sta sfintasi Dumneqeésca biserica s'afacut din milostenie si s'a is-pravit de zugravit in qilelePrea InAltatuluY Domn Ale-sandru Ghica Voevod, la lea-tul 1833, 7 Noembrie. Aci eresedinta comunet

DÁRVARI, Sat, face parte din C.R. Coslegiu, pl. Cricov,

Are o pop. de 217 loc. (105b. 112 f.)

Aci e o biserica cu urm6-tórea inscriptie : «Acest sfintsi Dumneqeesc laca s'a ridi-cat din temelie de d-luT PetreBojógea, la leatu 1824, sprepomenire i slava si la a.1870 s'a reparat prin ajutorulmal multor voitorT de milos-tenie. Se mal adaoga de po-menire si Domnul DimitrieSturdza, care a venit In aju-tor la acest sfint lacas cu in-demnarea i os'ardia D-luT

GhitO. Gheorghiu, spre pome-Pire»,

163

DEA.LUL-MARE , podgorie , CO-

prinde o grupa insemnata dedealurT marí si miel cu vil, açlTaprópe .6-te filuxerate, ce pro-duceau mult vin si bun (VesITCernatescI).

DEALUL FRUMOS, numire vechea com. Plésa, pl. Podgoria.

DEALUI, DE SUB VIRFUL PIETREI,deal la N. de com. Aposto-lache, plasa Podgoria. Aredirectia dela V. la E. si pe else t.ultiva vie.

DEGERATI, loc isolat, com. Sla-nicu, pl. Varbilau.

DEGERATT, mosie a statulM, pl.Cricov, fosta pendinte in-nain te de secularisare de m-reaMargineM. La 1871 se arendacu 13.000 leI anual si a fostipotecata impreuna cu alte380 rnosii" ale Statului pentruasigurarea imprumutulM do-menial de 78.000.00o lel", con-tractat in 1871.

DEGERATL sat, face parte dinC. R. Parepa, pl. Campu. Areo pop. de 328 loc. (172 bb,r-

batí, 156 femeI). Aci e o bi-serica fondata la a. 1892 cuajutorul Mesterulm Anghel dinPloescI, P. S. Aurelian si G.Gr. Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

164

DEGERATI, trup de padure astatuluY in intindere de 62 h.a. care, impreuna Cu trupu-rile : Drumul BdicoiuluY (67 h.a.), Gag-enea (ro6 h. a.)

Gura-Cumetri,formeza. padureaMislénca sau Gageni-Mislea.

DELNITA, vegY Sarasca-Matita.

DELNITA, mo§ie pe care s'au im-proprietarit la 1864 parte dinlocuitoriI comuneY Pacurettplasa Podgoria.

DELA PRIDVALE, poiend pe va-lea riurruluY Telejenel, com.Maneciu-Ungurent plaiu Te-léj en.

DELA FRASIN, poi6na pe valeariu§oruldi Telejenel. com. Más-neciu-Ungurent pl. Teléjen.

DELA SA LCIT, fantâna, COM. Val-canesci, pl. Varbilau.

DELA VARNUE, poiena pe va-lea riuluI Telejen, com. Ma-neciu-Ung-urent plaiu Teléjen.

DESPINA, vale in partea de V.a com. Margineni-de-sus, plasaFilipescY.

DESPRE APUS, ir de dealuri,com. Valea-Lunga, pl. Pra-

164

hoya. Acest §ir se imparte inmaY multe irurY, cari au di-rectiunI spre S. E. catre a-cesta comuna i spre S. V.catre comunele : VirfurileValea-Lunga din jud. Dam-bovita.

Cele maY insemnate virfurYsunt : Pravacioru, Ripa Soi-mulut Ripa Corbulut Omulmort, Fata-Petrei §i. VirfulViet

DESPRE Buztu, plait in desfi-intatul judet Sacueni, alipitla Buz0u, cu re§edin a in com.Sibiciu-de-sus.

DESPRE RtSXRIT, se numesceun deal cu directia spre S. Incom. Valea-Lungd, pl. Pra-hoya, avênd ca virfuri prin-cipale : Draganésa, Virtejile,Lacul Rou, Calul i Strigo-iul. Acest §ir de dealurY seimparte in maY multe §irurYmal rnict, carY au directiunileunele catre S. V. in acéstacomunä i altele spre S. E.catre com. Provitele.

Cele maY insemnate virfurYale irurilor, carY au directiunlspre acesta comuna, sunt : Pis-cu-Boerilor, Calugarul, Hiretu,Ghionoiu, Telpe§6ia, CiolpaniY,§i altele. Toate aceste irurY

de dealurY sunt acoperite Cu

www.dacoromanica.ro

165 D 165

paduri", printre earl' se afla sipasuni" pentru vite.

DIACONULUT, pisc la S. E. decom. Podeni-Vechi, pl. Pod-goria.

DIHAMUL, veqI «Raiul Sasilor»padure particulara.

DIH A MITL, numit si «Baiul» muntecare traversézä mijlocul com.Predeal, plaiul Peles, situatintre Valea Moraru, Claim-cetu-BaiuluT, si muntele Tarla'BerbeculuT. Este renumit pen-tru padurile de fag, pentru ne-num6ratele stane de oY, pen-tru bogatele lar pasunY si lo-curl de Huge.

Acest munte a fost admitbisericel romanesd din Ras-nov (orasel langa, Brasov, inTransilvania) de fra0I Udristesi. Toma Postelnicu, la Apri-lie , '55°. Actul de da-nie hotarasce ca : «locuito-riT. Ras-novuluY sa, aiba drep-tul d'a trimite vitele lar lapasune in munte, neimpfedi-cgl de nimenT, intocmaY cums'au folosit si. parinfi" lor,iar din baniI dupe vite sa seindestulésca biserica Roma-nésca, d'acolo din R'assnov cucele de lipsa.: luminarT, ta-maie, unt-de-lemn, cad asa este

orinduit chiar de parintiT do-natorilor».

Hrisovul acesta se pastrézaIn original in arhiva bisericeYRasnovului", este intarit detoVi domnir - 61-el", purtand siiscalitura proprie a luY MihaiaVitézul (1595) si este scris inslavonesce, iar pe Romanesceeste tradus de Barac, tatalr6posatubff protopop al Bra-sovuluï.

Din cele coprinse in acestdoc.ument reiese fara ludo-iala. ca, dania a, fost de faptfacuta cu mult maY inainte dea. 1550. D-1 George Proca,distinsul profesor din Rasnovis'f da cu socotéla ca, Diha-mul a fost daruit bisericel" dinacel orasel, de parirqii" frati-lor Udristi" cam pe la anul1485, data cand s'a construitdin material solid bisericaveche d'acolo (I. G. Babes).

DINTRE SIRIE, poiAna in parteade N. a com. Star-Chiojdu,pl. Teléjen, situata la con-fluena paraului Siriu, cu pa-raul Siriasul. Servesce de is-las peptru vitele locuitorilor.

DINTELE DIN MIJLQC, munte a-coperit cu padure, in con.Salcia, plasa Podgoria.

www.dacoromanica.ro

DINTIY RUNCULUT, 10Calitate inpartea de S. E. a com. Sal-cia, plasa Podgoria, acoperit6.Cu pAdure.

DITESCI, comunä rurald, plasa Fi-Acésd comunddup6,

sciintele positive ce avem-datéz6, din timpul lui MihaiaVitézul §i s'a infiintat din sol-da-O acestuY vitéz domn, lareint6rcerea lar din Transil-vania.

Este situad, pe loc §es, subp6lele dealuluI Ro§ióra i peambele malurY ale pârauluT Ro-06ra, la 26 k. m. departe decapitala judetuluY i la 4 k.m. de reedinta pl4eY.

La inceput acésd comun6,a fost situad pe dealul Pis-curiï.

Se compune din 2 cAtuneDitesci i Ro§i6ra, avênd opopulatiune de 1466 locuitorI(734 b. 732 f.), in care intr6,§i 153 tamila de tiganY, agri-cultorI, feral-Y i lámtarY.

CapT de familie sunt 364;contribuabill: 260; case de lo-cuit 330.

In comunb, e o singud bi-seria. fondad la anul 1882de locuitoriI satuluI, prin con-tributiunI bene-vale, sub uncomitet de actiune, deservid,de un singur preot.

Afad de agricultud, 8o lo-cuitorY se mal: ocup6, cu dul-gheria, zidAria, rodria, iar ti-ganiA sunt viori§tI, rudaffferart

255 locuitorY s'au improprie-drit dupä legea ruraa din1864 pe mc4.ile D-lor C. Fi-lipescu i Maior Miu, candli s'au dat 380 h. a. pAm'ant.Podusul munceI '1 desfac laoraul Ploese. Ei au : 21 cal,16 epe, 190 bol, 123 vacT,

119 viteï, 676 ot 258 poraIn raionul comunei este o

m6ra cu abur.Carte a inceput sA se in-

vete aci cam dela anul 1859.In anul trecut sc6la s'a fre-cuentat de 113 copiY (107 b. 6f.), cu vêrsta de sc616.. Cu in-tretinerea personaluluI se chel-tuesce anual 1728 leI. Sciucalle 52 ba.rbap fi 4 femer.

T6d suprafata comuneY ede 1420 h. a. In termen mij-lociu se fabrin in comunn, 444h. 1. tuTcA, i 303 h. 1. vin.

Liz fundul vdid Cervenia, fieproprietatea D-neY Maria C.

Filifieseu, se ga'sese mul(ime dearbunï de pnzelat. Pe'nd acum3 ata au fost ad i carierY de ab--bite, dar din diferite impreju-rari acit nu mal fitnefione:d.

GandacT de mAtase se cul-tivA prea plqin ; stupT cu al-

166 166

www.dacoromanica.ro

167 D 167

bine nu sunt. Pamêntul eprielnic la tóta cultura, darnu se cultiva de cat porumbsi ov6z. Dintre poinT roditorTsunt : 1650 meri, goo peel, 315dull', 50 circsi, 1008 nucY si50.025 prunL

Comerciul se exercita in co-muna de 5 earciumarY.

Bugetul presinta, la veni-turY suma de 3155 leY si lacheltuelI 2749 lei.' anual.

Patru sosele i inlesnesce co-municatia : spre E. cu Yergul-Filipesd, spre N. cu Filipesci-de-Padure, spre V. cu Morenisi spre S. cu Margineni-de-jos.

Spre N. de comuna se in-tind dealurile : ZidurT, Lamba,Cioclesci, Coceme , Bartosu,Catunénu, Magura si PiscuriIluT Vacalie, tete cu direcOacatre S. si E. PoenT sunt : Pie-traru, Morarésa , Calimanu,Seaca si Dumbrava. Pe dea-lurY sunt plantate viI, prunï,nucT si merT ; parte din eleserva. si de pasune vitelor,fiind distruse de filoxera.

Prin centru e udata de pa-rá.'ul Roi6ra, iar pe la E. deHui Prov4a, afara de valce-lele : Cervenia, Valea Neagu-luY, Valea de sub Magura,Valea PopeY, Valea luT Mi-hait, Valea Pripon, Tabalanu,si §ovaita.

Se marginesce cu comunele :Filipesci-deznrg, Filipesci-de-Padure, Moreni si Margineni-de-jos.

DITEsci, deal, com. D4esci, pl,FilipescI, pe care se cultiva56 h. a. vie.

DIVANUL URSULUT, deal in par-tea de N. a com. BordenT, pl.Prahova, acoperit cu padure.

DOBRESCI, vale, com. Moreni,pl. Filipesci.

DOBROTA, sat, face parte din C.R. Udresci, pl. Podgoria. Areo pop. de 457 loc. (281 b.176). Aci e o biserica, careianu se cun6sce nicY ctitoriI,nicT anul fondarei.

DOBROTA, deal, com. Udresci,plasa Podgoria.

DOBROTESA, numire ce s'a datin vechime comuneY Ceptura,plasa Cricov.

DOFTANA, sdlina, com. Telega,plaiu Prahova, legata, Cu unjaPloesci-Predeal prin ramuraCâmpina-Doftana, lung-a de 6k. m. si se afla la 43 k. m.departe de Ploesa Asupra

www.dacoromanica.ro

168 D 168

calitMei sAreT cam aci tabloulde analisA facut6. de Dr. Ber-nard Lendway, In anul 1881,addogAnd cä sarea dela Dof-

COMPOSITIUNE

Afarà de acestea se malgAsesc urme de protoxyd defier, stron0anN., brom i hy-drocarburT.

Vechia esploatare a acestorsaline era identicA cu cea delaSldnic 1)

AcéstA salinA s'a cleschis lainceputul anuluT 1885, si in-nainte esploatarea sAreT se f'd-cea in vechile ocne dela Te-lega, call au fost abandonatedefinitiv in anul 1872, cânds'a mutat cu totul esploatareala Doftana. Mina este formatA

1) Vesli acolo modul cum se estrrigeasarea.

tana este maT vinatà i maTconsistentà ca cea dela S1Auk,

prin urmare mal cAutatapentru vite.

CAL ITATE A

1

din dou6 galeriT, din call unacu direqia N. E. numitA ga-lena Carol, si cea de a douaperpendicularA pe mijlocul a-cesteia, Cu numele de galeriaElisabela.

Lungimea acestor galeriTeste de 126 metri pentru Ca-rol si de- 75 metri pentra Eli-sabeta si vor presinta in defi-nitiv o suprafa0, de esploatarede 9600 metri pAtraV.

Galeriile comunicA cu exte-riorul prin un pu.ç Cu scrY siprin dou6 puvarT de estractiune.

In scop d'a se intinde malmult câmpul de esploatare al

SuperiOrri Ordinarri,

Clorur de sodium 99.378 97.020Clorut de magnesium 0.002 0.008Sulfat de calce 0.234 0.745Sulfat de sodà 0.310 0.965Apà hygroscopicA si combi-

natA 0.074 0.1(36CorpurT insolubile Silico-argi-

16se 1.140

99.998 99.984

www.dacoromanica.ro

169

acestel saline, s'a inceput infebruarie 1884 deschiderea adou6 galeril noul, cu tavanulla acela§ nivel ca al galeriilorexistente : una p6rta numeleRosetti, §i. cea-l'alta Brlitianu.

La salina Doftana, sarea setal'e in general mal regulatca la Slanic, unde, fiind malfriabila, se obtine cea mal'mare parte in bucatI neregu-late, sfarimandu-se adese-orYIn bucatele micT, numite go-gele, in momentul ca.nd seoperé.za deslipirea brazdeI destAnca §i divisarea el in bucatT. .

La Doftana existt la su-prafata, dou6 planurI inclinate,unul de 50 m. lungime §i. al-tul de 20 m. care conduce va-gonetele cu sare dela putu-rile de estractiune 'Ana lama.gasia cheiuluT de incarcare.

Tona de sare bucatT §i. ma-runta in sacI, la Doftana sevinde cu 70 leI. Tona de sareluata dela deposite, fie in bu-catI sau macinata., in sacY 95 leI.

Pentru exportatiune in Ru-sia, Serbia i Bulgaria, pre-tul este redus la 40-49, 50leT tona.

In aniT 1881-85 s'a estrasdela Doftana :1)

1) D-1 Florn Diana, Inginer-Inspectoral salinelor.

D

KILOGRAME

169

DOFTANA, riu, isvorasce dinmuntii Transilvanieï, curge dela N. spre S. trece prin cen-trul com. Te§ila, pl. Pele,unde se incarca cu valle: Pris-lopu, Rusu, Florea, Bradetu,Negrau, Crangu, Mogo§6ia,CioparcenY, Hermenésa,G alma,Carabanu, G-himp6sa §.1 Petri-§or, apoI uda partea de V. acom. Brebu, unde primescede afluente apa Valea-Rea ;trece pe teritorul com. Te-lega, pe lang-a minele de saredela Doltana §i. la S. de ora-§ul Campina se vérsa in riulPrahova, pe tarmul stang.

Cursul sal' e fórte repedei sgomotos. Albia sa contine

nisip, petris ;4i. bolovanLiFacemarl' stricaciunY, mal ales candvine mare.

Apa sa e fOrte limpedenu e mal mare, in timpl nor-man, ca 0,75.

DOFTANA, statie de drum de

1881-82 35.204.5991882-83 41.026.391

1883-84 39.409.9771884-85 29.958.076

www.dacoromanica.ro

170

fier pe unja Campina-Doftana,la ro' k. m. departe de Bu-curescT §i la 41 k. m. departede PloescT.

Aceasta linie deservesce es-clusiv salinele dela Doftana(in apropriere de vechile sa-line dela Telega) §i este la5,2 k. m. departe de statiade bifurcatie Campina.

DOFTANETU-MARE, se numia sa-tul Bordeni-Mari, din com.Bordeni, ce apartine de plasaFilipesa iar açlT de plaiulPrahova.

DOFT.A.NETU-MIC, numire vechea satuluT Bordeni-MicT, com.Botcleni, plaiul Prahova.

DOFTXNETU, padure, proprietatea EforieT Spitalelor civile dinBucurescT, plaiul Prahova, inintindere de 150 h. a. care peperiodul 1889-91 s'a arendatcu 2070 leT anual.

DOFTXNETU, vale in com. Bor-deni, plaiu Prahova.

DOFTA.NETuL, paraia§, curge dincat. Bu§tenari, com. Telega,pl. Prahova, i dupa ce pri-mesce de afluentY : Valea Nu-culuT, Valea UrsuluT, ValealuT Unchia§ Andreit, Olari §i

170

Valea Mandi, merg-e de sevérsa in garla Mislea, in ra-ionul com. Cocorasci-Misli.

DOFTXNE vuL, proprietate a E-forieT Spitalelor civile din Bu-curescI, fosta pendinte deM-rea Poiéna, com. ScortenT,pl. Prahova, in intindere de266 h. a. din carT 16o h. a.suprafata impadurita §i ro6

h. a. pamênt cultivabil i fi-nete, arendata pe periodul1888-93 cu 770 lesí anual.

DoFTILNITA, rnic parau, isvo-rasce din n-tuntele Mace § §ise vérsa in Doftana.

DOGA RU, virful dealuluT Bobi-cescT, com. OparitY, pl. Te-16j en.

DOGARULUT, vale, isvorasce dinpartea de N. V. a com. Co-marnic, plaiu Pele, curgedela V. spre E. §i se vérsain riul Prahova, pe tèrmuldrept, tot in raionul com. Co-marnic.

DomNPORuLuT, drum ce ser-vesce de limita Intre ora§ulPloesd §i Têrpor,

DOAMNELE, munte la N. de com.Comarnic, pl. Pele, dela p6-

_

www.dacoromanica.ro

lele caruia isvorasce valeaConciu i Oratiele, carY seversa in riul Prahova, pe ma-lul stang.

DOAMNELE (Muntele-) , padureparticulara supusa regimuluisilvic inca din anul 1883, pemosia Muntele Dómnele, pen-dinte de com. Comainic, pla-iul Peles.

DOP (Valea-luI-), gârlilä, isvo-rasce din valle com. Filipesci-de-Pádure, pl. FilipescI, treceprin finete facênd mal multezigzagurY, curge spre S. sise versa in garla Rosióra.

Pe acc'skl vale se presupunea fi pacurd.

DoRoBANTIL0R (Valea-), vale,com. Teisani, plaiu Teléjen.

DOROBAN fESCI,vedI Condrea sauFotache.

DORULUt (Virful-), virf de dealin partea de N. V. a com.Gornetu-Cuib, plaAa. Podgoria,acoperit cu padure. Se spuneca in gaura unuY copaciu seafla 6re-ca'nd, un roiu de a--bine, carora luandu-li-se mie-rea intr'un timp neprielnic,albin ele au murit de dorulmiereT si dela dorul albinelors'a numit «Virful DoruluI».

DOSU, vale, isvorasce din parteade S. E. a dealuluI Berivoe,com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-goria, si se versa in pâraulSaratelu, tot in raionul com.Gornetu-Cuib.

luat numele dela dea-,lul Dosu, pe langa care trece.

DOSU, deal, situat In partea deS. V. a cat. Cuibu, com. Gor-netu-Cuib, pl. Podgoria, aco-pen it cu vil, live i islaz.

luat numirea dela posi-tiunea sa dosnica, nefiind infata s6reluI. Infla la 1866 afost acoperit cu padurI secu-lare.

DOSURILE, sat, face parte dinC. R. Valea Calugarésca, pl.Cricov.

DOSU-BELIET, padure particularäsupusa regimuluY silvic incädin anul 1883, pe mosia Bréza,plaiul Prahova.

DOSU-BREC.XCEI, loc isolat la E.de cAt. Gornet, com. Gor-netu-Cuib, pl. Podgoria, pecan se afla crang de padure,unde locuitoriI pasunéza.vitele ; restul este cultivabil.

Dosu-BABEuLuf, parau, isvo-rasce din muntil Bratocea, se

www.dacoromanica.ro

172

unesce Cu pAraul Cheia §ipi'euna se vérsa in riul Te-'Ajen, pe malul drept, ptqinmal jos de M-Yea Cheia, inraionul com. Maneciu-Ungu-renY, plaiu Teléjen.

DOSU-CHIRILL pAdure, vestí Dra-gomirescu.

DOSU-TACXENILOR) deal spre S.V. de com. Maneciu-Ungu-reni, plaiu Teléjen.

DOSU-MOLIVIILOR, loe isolat laN. V. de com. BatrênY, plaiulTeléj en,

Dout-C.kRciumf, loe isolat in a-propriere de gara Buda, pl.Campu, Aci se face in fie-care an de dou6 orY têrgurl,la ambele sfinte Mari, (15 Au-gust §i 8 Septembre).

S'a numit dozd cdrcluzza delacele dou6 hanurI, arate inamp, faVi în fa, §i in jurulcarora se in obijnuitele

Inainte vreme aci era sta-Oe de cal de pota, intrePloescI i Campina (cu tt, calde rind) §i a existat pênA lalo Iunie 1878, cand s'a pusin circula0e linia feratA Plo-escY-Predeal.

DRACULUI (Vaiea-), intalitate in

T72

CarpaV, pl. Teléjen, intremuntele Clabucetu i Virful-luT-Crait, strnbAtutA de riulTeléjen. Pe co'sta clre'15t4 a a-cesteY va se zdresc znicY

dintr'un drum vechifi, pa-vat cu bolovanY de .prund, celace dovedesce c fie acolo a tre-cut in vechinze o frumdsd cale,ce conclucea in Ardeal.

DRAGOMIR (Valeu-luI-),vale, com.Gura-Viti6reT, pl, Teléjen.

DRAGOMIR, vale, incepe din par-tea de N. a com. Teipmi, pl.Teléjen, curge dela N. V. spreS. E. i dupa ce priimesce deafluenV vaile : Crucei i Barzi,se vérsa in 14'111 Teléjen, laE. de com. Teisani. La con-fluenfa vieX iza Dras-onzir cztTeléjenul Sc a./74 urnzele undocne san MY de sare.

Se spune cd aceste bi arfost profirietatea locuitorilorcà le-ar fi arendat cu cteciztiald.(J'ad au Ast esploalate nu se

scie positiv, se credo insd i5e

la s_firfitul ve'culza XV-lea. Dincausa ddrilor firea grelo au fostvindute de vr'o sc, locuitorY dinTeifant lztY Aga illetteld, Sm-

15reund, czt cele treY trupitrY denzop'e ce aveau atuna in std-fidizire.

www.dacoromanica.ro

DRAGNA, vAlcea, com. -Wad-nescI, plaiu Varbilau.

DRAGOMIRET, vale, isvorAsce dinraionul com. Ogretinu, pl. Te-léj en, i dupA-ce se unesce cuValea PoduluT, se vérs6. inOrla Ogretinu, tot in raio-nul com. Ogretinu.

DRAGOMIRESCU, padure parti-cular A supusA regimuluI sil-vic, in intindere de 170 h. a.proprietatea d-luI Stan Dra.gomirescu, pendinte de com.Chiojdénca, pl. Podgoria, a-vênd cantónele : Plaiul Bise-riceT (5o h. a.), Fa4a-VieT (50h. a.), Dosu-Chirili (3o h. a.)§i ScAri§óra (40 h. a.)

DRAINA, gárld, isvordsce dinCarpa-V, din muntele Craiu,trece prin comunele : Cerau,Drajna-de-sus i Draj na-de-j os,§i se vérsA In riul Teléj en laextremitatea nordicä a ora-§uluT VAleni-de-Munte. Ea faceinsemnate zigzagurf la Móra-dupa-Vale, Ripa Corbuluï, Bur-du§ei, 1\16ra Alihaitt Popescu,Ripa Stan Bratu i la

"d.Drajna §T-a luat numirea

dela cuvintul Slavon draj, ceinsemnézd repede, etiergic,pentru-ett acésta Orl0. are un

curs fórte repede i cand vinemare distruge tot ce intal-nesce in cale-T, malurT, morT,case, grAdini, etc.

Pe albia garlet Drajna segasesec multa piar& de Y-0ns-tructie fi calcara, din care sefabrica var alb gnu, forte bun.Pena acit111 lUalt P ieht. de varde aicY locuitorit din comu-nele Tariceni. Acum,momenit nu mat vind fiitftra,ci fabrica eY varul, arclendzi-1mull mal' bine ca cetcu lamia din paclurile lor. Pe

fie-care an. se fabrica in co-

muna o immatate milion k. g.var alb gras, de ce« maä bunacalitate.

DRAJNA-DE-JOS, comund rurald,plaiul Teléjen. In tot-deauna

purtat acest nume, pe carel'a imprumutat dela partea dejos a parauluT Drajna.

PosiViunea acesteT comunee prea placutd. La Nord areun deal, ce vine din CarpaVT,§i se terminA in centrul co-muenT prin Piscul DomnuluT ;la S. E. un alt deal ce o des-parte de com. Predealu ; laV. apele cristaline ale riuluTTe16,j en, care o desparte de co-munele : Homoriciu,Olteni i Valeni-de-Munte.

Este situata pe ambele ma.

173 ID 173

www.dacoromanica.ro

174 D 174

lurl ale parauluY Drajna si pemalul stâng al riuluY Teléjen,la 31 k. m. departe de capi-tala judeuluI.

Se compune din 4 cdtunc :Drajna-de-j os , FAgetul , Po-durile i Chir4esd, avend o po-pulaiune de 2277 loc. (11 2 7 b.ii5o f.), Cu 508 capY de familie ;308 contribuabilY si 587 case.

In comunA sunt doue bisericl(vedY Drajna-de-jos, sat), am-bele deservite de 2 preotY.

AfarN. de agriculturA, si a-césta prea puOn, din causaterenuluT impropriu culturel,locuitoriT se mal ocup6, cu po-micultura, fabricarea varuluYsi a tulceI. Majoritatea locui-torilor merg in judeele decamp, Ialom4a si Brdila,lucrézA cu braple, unde suntangajaV cu acte agricole laproprietart

'pilca, pe care o fabric6., odesfac in Bucuresd ; iar me-rele, perele, etc., si varul, inorasele Ploesd i Bucuresd,

In cAt. Drajna-de-jos suntdoue morl pe riul Teléjenuna tot de ap4 pe páraulDrajna in c6.t, Fageelu. Periul Teléjen, intre cele douémorY, este si o pivA.

LocuitoriI, in numer de 323,s'au impropriettirit la 1864, pewo0a D-nel Maria 17ilipesoul

fiica decedatuluY AlessandruN. Filipcscu, proprietarul mo-sieY Drajna, cand li s'au dat1312 h. a. pAment '} El' au 786boY, 311 vacY, 44 caY, 384 porcY,1763 oY.

Sc6la datéza In comunA dela1870; dar regulat funcOonézAdin anul 1880. Localul e pro-prietatea comuneY, oferit cuacte in regulrt de D-1 NicolaeButoiu. In anul scolar 1892-93s'a frecuentat de 70 136.e.V,

din numerul de 384 copil ( 87b. 197 f.), cu versta de sc616..Intrqinereapersonalulul costaanual 1404 leY. Sciu carte 765

btiròaÇ ci 17 femeY.

Ca locurY insemnate in co-mun6. sunt : 1/alea Stit nescilor,unde se c,lice ct a fost unsat. Aci se ved gropY, frag-mente de cArdmid6., harburf

pietre. Locuitoril acestulsat erau mosnenl, si se dice

si-au vindut t6tA mosia pro-prietaruluT de atund al Draj-neY, iar el s'au retras la com.

1) In comuna Drajnii-de-jos, pe andtritia boYerul Alessandru Fihpescu, pro-prietar, se afla o 1-Liare î bogatri tubito-tecil si un palat al s'él:1 cu mal' multeturnuri, ce slujau ca aseumptorl in film)de rCsmirile. Parte din acele turnurY s'audliriimat din causa cutremurulia (lela

1802, lar parte se afi:i mil in rinda; a.

aun restaurate,

www.dacoromanica.ro

Drajna-de-sus, unde aveau altamosie.

Tot aci mal este Virful-luY-Craiii, pe virful caruia se O-sesc puOne ruine ale unel zidirTvecla i T'alca DraculuZ, in-tre muntele Clabucetu i Vir-ful 111 Craid, pe unde a tre-cut o veche i frum6sa calepavata, ce conducea In Ar-deal.

Comuna se intinde pe osuprafa0 de 2651 h. a. din-tre carT : 1312 h. a. ale locui-torilor, fostT clacasT si 1339h. a. ale D-neT Elena Cretu-lescu.

In acésta comuna sunt 34velnite, in carT se fabricain aniT roditorT 116o h. 1.

dupa 121 h. a. liveipde prunT.

Pe malul stang al riuluX Te-lejen se gasesc doza localitatYC24 sare: una mal' sus dc Va-lea-Stanescilor, numit4 la «Nw-ci-luY-Baltag» fi alta mal lavale de Valea-Stanescilor, 112G-

mita «La IliescY». In ambeleaceste localitayX sunt sttincY desare acofierite C2G un mic strat

pitment. Are do% fiasnicY filifYde stat.

Gándad de matase nu secultiva' aci ; ,:stupT cu albinosunt 97.

Parnêntul nu e toczna4pri

175

elnic cultureï. Terenul culti-vabil produce in termen mij-lociu : 688 h. 1. grâu, 2916 h.1. porumb, 850 h. 1. ovOz, 45h. 1. canepd, 6000 k. g. fa-sole. Dintre pomY roditorTsunt : 1670 merT, 60.500 prunT,

I 8 ducp, i35 ciresT, i 167nuci.

LivOile de fin dau anualpéna. la 450 care de masura.

Comerciul se exercita incomuna de 3 carciumarT.

Veniturile comuneT se urcala ifra de 3538 leT i chel-tuelile la aceiasT suma.

Pe malul drept al pArgulurDrajna, pe c6sta dealuluT Pis-cul DomnuluT, prin partea ceamal populata a comuneT, trecesoseaua judeténa Valeni-Po-sesci-Buz6u. O alta cale sedesparte din soséua judeténá,din fa:ta bisericeT qsf. Ales-sandru» si trece spre N. princampia Stanescilor, Valea Sta-nescilor, cát. FAgetu, treceapa Drajna i infra in com.Drajna-de-sus. Acéstá cale nue soseluitá.

Comuna e brázdata de 2dealud : Dealul dela Nord, :a-vénd 4 piscurT insernnate :Virful Ceta.teleT, Piétra, Pis-cul luT BArsan si Piscu-Dom-nulu'i (v. a. n.), si Dealul delaS. l, vad ca Sca-

www.dacoromanica.ro

fele, P4igoiul si Virful Peri-lor (v. a. n.) Tóte aceste servdde pdsune. Intre Piscul Dom-nuluT si riul Tel6jen se afldni/7111a Skinescilor, acoperitdCu semdndturi.

In fa4a . bisericeT osf. Ales-sandru» este o micd movild,alta maT spre Sud si alte dou6pe campia StAnescilor, carT-ni se afirma--ar fi datand dintimpul Tdtarilor.

Tot de acéstd comuna maltirt si rnunOT : Virful luT Crait.,parte din Cldbucet, PiciorulDraculuT,CurrnAtura,Bocarnea,Gdmdlia, Tdtarul, parte din Zd-ganu, Plaiu ChiojduluT, Schiausi p'6'nd in frontiera AustrieT.AcestI munV sunt acoperip cupAdurT seculare de fagT sibrasil si au pdsunT bogate.Nutresc oile si vacile dela 6stanI §i 5 "suhaturI.

E udatd de riul Teléjen,párAul Drajna si vdile : Tur-

' burea, Valea Stdnescilor si

Zdlogilor.In raionul com. Drajna-de-

Jos, cdt. rdgeelu, sunt douèlacurT : unul in apropiere deparaul Drajna, cu o suprafa-0.de 400 m. p. in care sq gd.-

sesee multd caracudd; cel-l'altmaT sus, mult maT mic si maTadanc, acoperit cu stuh.

DRAJNA-DEJOS, sat, face partedin C. R. cu acelasT nume,plaiul Teléjen. Are o pop. de1670 loc. (817 b. 853 f.), sieste resedirqa comuneT.

Aci e scóla si cele dou6bisericT ale comuneT. Una dinaceste dou6 bisericT, cu pa-tronul «Sf. Alessandruo si-

tuatd pe camp la capul alei-lor de nucT, s'a construit laanul 1844 cu spesele deceda-tuluT Alessandru N. Filipescu,fost proprietar al acesteT mo-sil% Ca exterior are un fru-mos aspect, iar ca interior sedeosibesce de alte bisericT, deoare-ce n'are sfinp zugrdviVpe pdreV, ci numaT cate-vaicóne, ce privesce numaT pecapul bisericeT crestine. Infa0. d'asupra useT se afla ur-matoarea. inscripOe :

oAcest sfint templu s'a zi-

odit in onórea unuia in Trei-«me Dumnecleu si lauda cu-oviosuluT el patron Alessan-4dru, cu tótd cheltuiala de«Duninec,leu zelosuluT proprie-«tar Airare Logofa Alessan-«dru N. Filipescu in anul 18440

«AIDCCCXLIV»Aceastd bisericd are o dio-

potni0 cu 3 clopote, situatdla spatele bisericeT in dosulaltaruluT. Atat exteriorul catli. interiorul o face sa se a-

176 D 176

www.dacoromanica.ro

177 177

semene mult cu bisericele ca-tolice.

A doua biserica, cu patro-nul oSt. Nicolae» este con-struita in anu/ 1879, §i incanu e termina-O, cu desavirqire,facutd de locuitorY.

In raionul satuluY sunt ve-chile case boerescl ale fami-lier acumrestaurate.

DRAJNA-DE-SUS, comuna rurald,plaiul Teléjen.

$i-a luat numele de la garlaDrajna, ce o sträbate in totlungul ski de la N. N. V.spre S. S. E.; iar aceasta apas'a numit ast-fel de la cuvin-tul Slav «draj» care insem-neaza repede, energic.

Asupra- infiinVa'reY acestdcomune, legenda spune ur-m6t6rele : In vremea de de-mult, pe eand nid nu erauRomaniI p'aicI, atund in a-

ceasta vale strimta, dar pusabine, a fost un sat Dacic, mare

frumos.Cand a venit Traian impa-

ratul cu solda0T sO,Y §i a batutpe Dad pêna i-a stins, i le-aluat Ora, atuncY satul Dacilordin acest loc a atras multbagarea de séma a generali-lor Imparatesd, carl au gasitcu cale i au i £0,cut In acest

loe, pe dealul oGradis,tea» unlagar mare i statornic, Cu

cazarme §i intariturI numalde zid de caramida'.. Impreju-rul lagaruluY s'a format un

bogat. Ad mai tar-çliuau venit limbl pagánedespre S6re-rasare §i au da-rimat cetatea p&na in rasulpamêntuluI, iar lumea s'a pri-begit de frica robiciunilor.Dupa ostoirea virtejuluT pa-gan s'au retras aid numaidou6 din familiile pribegite :PantesciT §i BolinesciT, ai ca-ror stranepoVf populeza asta-c,licomunele Drajna-de-sus i O-gretinu.

Este situata pe valle apelorDrajna i Ogretinu, intre dea-lurile : Leurdeanul, Cet4eaua

Scafele, la 35 k. m. departede Ploesd, capitala judetultLY,§i la 7 k. m. de Valen, ree-dir4a. plaiulut

Dela inceput comuna a fostsituata pe acest loc ; dar inlocul unde odinióra era cen-trul satuluI, cu máreul lagar,acum sunt holde cu porumb,grau §i ov6z ; pe unde erauatund vil frum6se acum suntpadurI, in cae se gásesc

colea tulpini de agurida.Comuna Drajna-de-sus n'are

niel un catun alipit. Inaintede 1864, comuna vecina Ca-

n

www.dacoromanica.ro

tunul, apartinea de com. Draj-na-de-sus, pe teritorul careias'au i improprietarit, aseme-nea si cdt. Podurile i SI-6raGradistea, carY acum tin deDrajna-de-jos

Are o populatiune de 10201.0C. (517 b. 503 f.) ; 232 caplde familie ; 154 contribuabin ;226 case de locuit, iar 13 ne-locuite.

In comuna' sunt 2 bisericiB iserica Printescilor, cu hra-mul «sf. Voivoçh» i «sf.

colae» situata sub pólele dea-lului Sila, pe malul dreptDrajnef, construita la anul1852 Cu spesele decedatuluT Ne-goita Pantea .si reparata In a-nul 1893.

Biscrica Bolincescilor, cu hra-mul «Cuvi6sa Paraschiva»«sf. Ión» situata aprópe deruinele «Gradistea» pe malulstang al apei Drajna, s'a con-struit de locuitorY la a. 1872.

Ciltunele l'igetu si Podurile, ce tinde Drajna-de-jos, sunt fínte apr6pe deDrajna-de-sm, in ca formé/i o sing,miigru0 de locuinte, pe cand de Drajna-dejos sunt separate prm distante de3-8 k. m. Aceste cMune tin de sec-

tiunea sc6lei. din Drajna-de-sustoni lor sur t enoria ai bisenciT Pan-tesci din Drajna-de-sus. 'rae mtereselelar materiale 71 morale le au in Drajna-de-sus, ded bine ar fi sii se alipés&i laacésGt

Ambele bisericï au actual-mente 2 preoti, 2 c'drittireti,2 paraclisert

Pe langa agricultura, pomi-cultura si crescerea vitelor,cuitorn se mal' ocupa cu fa-bricarea varului alb, a rachiu-lui de prunc, cu dulgheria, zi-

rotaria, carausia, etc.Sunt : 8 viran, 23 fa.bricantide tuica, io dulgheri-tamplari,5 zidari", 8 rotar, 6o chirigii,

restul sunt muncitori ag-ri-con, carY muncesc cu con-tracte agricole In campilleBrailei i IalomiteI, i chiarale Pr ah ov

Majoritatea locuitorilor suntmosnenT. 18 s'au improprie-taxit la a. 1864, pe mosia de-cedatuhn Moise Panculescu,li s'au dat 44 h. a. pa' mênt.Multi locuitori din comuneleDrajna-de-jos, Catunul i Ho-mortciu s'au Tmproprietarit la1864, tot pe teritorul acestel.'comune.

Locuitorn au 14 cal' si epe,242 bol', 144 vacY, 850 oT (o-sebit de celo strinse in fie-carean pentru a se tija t6mna lazalhanale).

Fructele pomilor roditoff ledesfac la orasul Bucuresaunde se glsesc maT multi pre-cupeti din acésta comuna.Tuica o vind ang-rosistilor din

www.dacoromanica.ro

In urma a mai mult de 17secole, ce au trecut peste a-cest mare lagar, tot au mair6mas p6'nd astA-cy, ca indicii,cdriimiq't intregY i farimate,Cu inscriptil scrise cu literelatine, prin cari se arata pos-teritAtel numele leg-iunilor Ro-mane, ce au construit si lo-cuit acest castru Cu positiunestrategicd, pus in rèspilntia atrei vi insemnate, si incinscu piscuri, ca : Cetdt6ua, Piscu-Domnului, Sila, Scafele, Leur-dénul, Mircea, Rosu, Chilia,La-Cruce, Piétra, etc.

Timpul i hordele stepelorAsiatice au distrus i stersdela fata pamêntului acéstticetatuie importanta, rOmasa caamintire dela legendarii le-gionari, veniti din inima gi-ganticului Imperiu.

Privind acest castru in lunglat, nu mai vedem de cat

holde lungi i ing-uste cu se-manaturi ; i numai ici-colea,pe rAz6re cate o gránAjue decaramiqi, vase, pietre bul-gari de zgura, cari aréta exis-tonta acelui fort, din epoca deaur a Imperiului Roman.

Pe unde acum 17 secole, staucu fruntea inaltatg, citadelelefortului, acum cresc si se inaltadin praful ruinelor,holde de po-rumb, i pe unde odinioara zan.

179 179

VAleni-de-Munte i Ploesciacestia o desfac in PloesciBucuresci ; varul alb-grasdesfac in Bucuresci, mai mult.Vitele mari, pastrama dela zal-hanale, seul i pieile le des-fac in Ploesci. Dulgheril, zi-darii si rotarii lucréza aiciIn comunele vecine, cand suntchemati.

In raionul comunei sunt 3zalhanale, 9 mori de apA si opiva, pe apa Drajna.

Scóla functionézb', regulat incomuna dela 18811) I-ocalul eproprietatea d-lui Invëtator D.Basilescu. S'a frecuentat in a-nul trecut de 82 bIteti si 8fete, din num6rul de 139 co-pii (74 b. 65 f.), cu vêrsta desc61A. Cu intretinerea perso-nalului se cheltuesce anual1404 lei. Sciu carte 165 biir-ba(1' fi 15 lenta.

In centrul comunei Drajna-de-sus, pe cóma dealului oGra-distea» intre apele DrajnaOgretinu, se Osesc urme dinruinele unui castru Roman,cu forma patratá i in supra-fatd de peste 20 h. a.

1) Sub conducerea dislinsului inv'ellt-tor D. Busilescu, care ne-a procurat celemai e%acte i detaliate sciinte asupra com.Drajna-de-sus. Modul cum acest escelentinvétlitor 71' face (lutona sunt eletg s'eícari tot-d'attna, au retyt pentru seminarff,

icoll comerviale, etc.

www.dacoromanica.ro

ganea armatura gre6ie a vitézu-lui strabun legionar, acum scir-tie plugul mosnénuluY Drajnén.

NimenY asta-zY, la prima ve-riere n'ar putea crede, cä aciar fi fost o-data in castru cumil' de ostasY.

Ruinele fiind pe c6mapantele dealuluY, lesne s'auprapádit, pe cand dacá ar fifost pe vale sau ses, s'ar fi

conservat mal bine, sub pro-tectia straturilor suprapuse alesolulttY.

Asta-qi, sub solul arabil,abia se maY gasesce p'alocu-rea cate-o tima subreda dinpardosela i temelia cazarme-lor si ale caselor de bal, undepribégul erou Roman se in-struia in arta luY sau isY chi-vernisia igiena corpuluY.

Pe unde a fost cimitirulacum cresce ov6zul,

iar cenusarestul cadavrelorde legionarY mortYda suculnecesar la crescerea cerealelor.Vasele de argila, in carY seconservau acele scumpe ra-masite, acum sunt mil de frag-mente neinsemnate, ce se perdprin çerîna, ara a se mal pu-tea recunôsce ceva din formaprimitiva si inscriptiile cepene vor fi purtat.

Unele din caramilY intregYrupte, ce rar se maY gasesc,

pórta inscriptia : «LEG. I.ITAL.» altele «LEG. V MAC.»altele «LEG. XI C. P. P.» sialtele «COHOR». Ceia ce in-semnéza : Legiunea I Italica,Legiunea V Macedonia., Le-giunea XI Llaudia Pia Phi-delis si Cohorte.

Din aceste inscriptiunT re-iese existenta in Dacia a le-giunilor I Italica si XI Claudia,despre care pe cât sciu nuse face nicY o mentiune in nicYo istorie RomAna.

In aceste ruinY se mal ga-sesc farim'aturY fax% inscrip-

tiY, precum : Carami0 grósece au servit la zidirY si par-doselY ; caramislY-tigle, sfesnicede lut, códe i harburY de vase,globulete de caramida sau depament ars de marimea unuYrnèr ; bolovanY de prund for-matY din argila impanata cumicY pietricele, bolovanY albYruptY din vre-o stanca calca-rósd, pietre poróse de mal,bucal de sticla, frinturf desagetY mancate de rugina,frinturf de cutite in forma u-nuY cosor, transformate in ru-gina, etc.

Se mal gasesc din cand incand prin Çèrîna i monede ro-mane g/-te vechi.

Patru monede din cele ga-site pena acurn au fost in po.

www.dacoromanica.ro

185 D 181

sesiunea D-luY D. Basilescu,inv-6tatoru1 scóleY ; una debronz cu efigia luY Nero ; unade argint din timpul Republi-ca Romane ; una tot de ar-gint cu tipul luY Traían 0 unaasemenea de argint cu un tipnecunoscut, lipsind inscriptia.Pe cele treY d'antaiit le-a ofe-rit museulul national de an-tichitatT.

CAile, prin care acest cas-tra comunica Cu cele-l'altepArt1 ale Daciei, erau : I) Ca-lca sfire V., care trecea prinnget si desfiintatul sat Sta-nese si se lega la gura Tei-sanilor cu marea soma IN/Se-ll-lid, care, se c,licedup6, spu-sele baranilora trecut princomunele : Boldesci, MAgure-lele , Scdio;I , Gura -VitióreY,Valeni-de-Munte, Homoriciu,Isvórele, MAneciu-PAm'antenT,MAneciu-UngurenT, cAtunele :Valea-larga s'i Phtetul, apoï deaci se indrepta pe albia Te-lejenelula pe valea Draculuïin sus si trecea in Transil-vania pe la Poiéna-Fetei.

Pe acéstä cale, numitA depopor oDrumul TAtarilor» acomunicat acest castru cu cele-l'alte cetAV din Dacia Supe-rióra si cu cele din Dacia Me-ridionalA ;

2) Calea spre S. mergea pe

albia apeY Drajna pé'n4 la Valeni-de-Munte, unde se intal-nea cu soseaua indicatä rnalsus

3) Calea spre E. care mergeape albia Ogretinulul prin p a-sul Nucsóra, prin PosescY, Tar-lescï, Basca, etc.

In anul 1888, luna Aprilie,a venit in Drajna-de-sus, D-Grigore G. Tocilescu, Direc-torul MuseuluI National deAntichitni, a fkut studif si aconfirmat cele spuse aci. ') Inpresenta D-sale, s'a fitcut o

micA sApaturä in c6ma dea-lula la mijlocul ruinelor, si,la catT-va decimetri sub solularabil, s'a dat peste o sobAcompusA din 4 stalpi de cdra-midT, puse pe lat si unite princiment. Stalpil aveau inalti-mea ca de nn metru si la o

1) Descopertrile acestea se datorescD-luI D. Basilescu, invbTitor in Drapta-de-sus, si a trunis'o MimsteruluI deInstructiune publid, cc raportul No.24, din 28 Septembrie, 1885. do acelraportdice D-1 Bastlescu am arb'tatcc claritate existenta acestor ruine Ro-mane. In anul 1888 am trunis accluta;;IMinister un pachet cu 9 ciirlinudi, Cu.inscriptimule de mai sus, in schimbuldirora am prima ord. No. 3465, din22 Martie, prin c4re mi se aratil vii mul-turnirl, i atata tot. Périli ad): nimic nus'a scris despre existenta acestuY castruRoman».

www.dacoromanica.ro

egala distan0 unul de altul ;caramidile de forma patrata,cu laturea ca de o palma §icu aceiasT inscripOe «LEG.V MAC.»

Intre stalpiï sobeY s'a gasitcenuse, carbunI, coji de melcY

,marY, ¿se de animale, un cornsi un dinte mare. De o parte§i de alta a sobeI s'au ga.sitcate 2 stalpl de olane, tran-titY jos.

D'asupra acesteI sobe, cucate-va dile mai 'nainte, segasise de proprietarul loculul4 caramidI f6rte marl, in formapatrata, cu o greutate de 40k. gr. -fi.e-care. La caV-va paslspre S. la o mica adancimes'a mal gasit un fragment dinpardoséla unel case, alcatuitadin caramicp: ornate cu dun-gul4e paralele, Para inscrip0

asternute orisontal pe pa-ment.

Din 1888 nu s'a mal' fácutalte sapaturI si din an in anindiciile ruinelor se pierd. Prinaraturl si sapaturI anuale sescot de cultivatorI una cateuna putinele caramill ce semal gasesc si se duc la ca-sele lor, unde le intrebuin-Ozä la construcOunT. Cu tim-pul§i nu e mult pena a-tuncl. nu se va mal' gasinimic.

Facendu-se sapaturï siste-matice, probabil ca multe sevor putea descoperi asupraacestuI castru, cunoscut adYsub numele slavon de «Gra-distea» (oras intarit).

Suprafap totala a comuneTDrajna-de-sus pena la anul1864 a fost de i5oo h. a., darscalendu-se Pamentuf dat cla-ca§ilor, ce acum sunt alipiçi lacomunele vecine Drajna-de-jos, Catunul i Homoriciu, r6-mane ca suprafa0 numal1250 h. a.

Cantitatea anuala medie detuïca, ce se fabrica in comuna,este de 5oo h. 1.

Carien de .tiertra nu sunt Incomuna, dar albia sau prundulgdrld Drajna, se socoli

ca cea maY bogata cariera cup.crtrd de construc(ie (les5ec,I1),fi iar4 (g-ogonY) calcara', dincare Sc fabrica cel mal bun varalb oras.

Afine de sare u sunt, darlocurY si rafe sunt 25e tantasteingl a Tele'jenztlui", In fa(aOcnelor Romayze, unde este fiun mic vdlcel cu apd saratd,nuntil «Sard(elu».

Din causa ca lipsesc dusliI,gandacY de matase se cultivaprea pigin ; stupI cu albinesunt 122.

NumaY 315 h. a. din ten-

182 182

www.dacoromanica.ro

183

torul comunei e prielnic lat6ta cultura. Dintre pomY ro-ditorl sunt : 1500 merl, 500perl, 20 duçlX, 400 ciresl, woonucI, 25.000 pruni, zoo per-sicY, etc. Liveslile de fingeproduc anual In termen me-diu 250 care de fin, calculata woo k. g. de car.

Comerciul se exercita In co-muna de 8 carciumarl.

Bugetul comunei pe anul1893-94 se ridica. la 2633veniturT ordinare si leT 2600cheltuell.

Sosele mai" principale are:soseaua jude-Ona Valeni-Po-sesci ; sos. vicinala Drajna-Ceras, legata cu cea judgénaprin punctul Gradistea ; sos.vicinala Drajna-Ogretinu ceintra In comuna Ogretinu prinpunctul Moinariï, i alte dru-mull de mal" putina impor-tanta.

Comuna e brazdata de tre'ldealurT :

a) Dealul dela N. si E., cese Incepe din cl-ésta Carpa-Olor, din muntele Crain si selasa spre S. printre garleleDrajna Ogretinu, terminan-du-se la confluena acestorape prin «Muchia lui P'arpala».Acest deal are urm6t6rele pis-curl mal insemnate : Piétra-Lunga, Leurdénul, Piscul-luI-

183

Ciocan, Chilia, Piscu-trasnit,Gradistea i Muchia luT

Dealul dela V. si S.V. cese Incepe tot din munteleCraiu si se lasa spre S. prin-tre garlele Drajna Tel6je-nul, terminandu-se la conflu-en%a acestor ape, cu Piscul-DornnuluI, in com. Drajna-de-jos, avênd ca piscurI : Ceta-eaua, La-Cruce, La-Piétra si

Piscul DornnulaDealul dela S. si S. E.

numit Ciocracul cu piscurileScafele si Malul - de - rasuna(v. 1. r.)

PoenI sunt : Proscanul, Pe-Vale, Vaduri, Chilia, Grópa-OaneY, Gr6pa-Larga, Grópa-Cornulul. Po6na.

Surpaturl marl' are una, nu-mitä cloua sanOri : Hulamal principala, Intre Gradiste

Muchia luT Mrpala.Dealurile a si b au direc-

Ounea N. S., lar dealul c di-recOunea E. N. E. spre V. S.V. Dealurile sunt acoperite Incea mal mare parte cu padurItinere de fag, stejar, plop, a-nin, etc., si res tul cu finge,semanaturI i livecy de prunY.

Comuna e udatä de riurile :Teléjen, Drajna i Ogretinuvalcelele DragomireT, Valeacu jugastri, Valea Podurilor,

www.dacoromanica.ro

184

Grópa Oie, Proscanul, Pe-Vale, Grópa-Chiliilor, Grópa-OaneY, Grópa-Largd, Grópa-CornuluT,Gr6pa-CetAteleT, Fun-dul PoeneY, Sila, Voichita, Po-dorénca, Apa-Dulce i Sdrd-telu.

Se mArginesce cu comunele:Ogretinu, Cera§u, Isvórele,Homoriciu, Tei§ani §ide-1V1unte.

DRA.JNITA, isvor cu apd mine-raid care contine clorure, sul-fate i carbonate alcaline. A-pele coprind in litru urmil-tórele proportiuni :

Clor o o46oAcid sulfuric . . o.o861Calce o I400Magnesie . . . . 0.0330Materiile solide coprinse in-

tr'un litru de apd din ValeaDrAjnita sunt ioo.o88. (Anua-rul biurouluT geologic).

DRAJNIJIA, poiénA frumósdcom. Cera§u, plaiul Teléjen,ce servd de pd§une.

DRAG-AICA, piscul cel mai insem-nat i tot-de-odatd uniculcom. Gornetu-Cricov, plasa Cri-cov, numit ast-fel, pentru-cdla pólele lui sunt intinse li-ve0 de prunI i lin, de unde6meniï, cari merg la titrgul

184

Drdgaica, cosesc nutretulnecesar pentru acéstd ch16-torie.

DRXGANÉSA, virf de deal, com.Valea-Lungd, plaiu Prahova,numit ast-fel dela v6duva u-nuY om, anume DrAgan, ce

a avut hodae in acest virf.Ad i se gdsesc isróre de apd

sdratd. Altd-datd de aci se es-trdgea Inseminate caldild(1 depleura (Neili).

DRXGÀNÉSA, sat, face parte dinC. R. Provita-de-jos, pl. Pra-hova. Are o pop. de 530 loc.(255 b. 275 I.)

DRXG.INkSA, pise in partea deS. §i V. a comuneY Provita-de-sus, pl. Prahova. ST-a luatnumele dela o femeie ceocherna Dragna. Pe acest pisecresce tufuri de 'Allure i pealocurea este acoperit cu iérbdpentru pd§une.

DRXGANP.SA-RACOTA, moie astatuluï, pe care la 1864 s'auimproprietdrit locuitoriï dincom. Provita-de-jos, plaiu Pra-hova.

DRAGANESCI, sat, face parte dinC. R. DrAgdnesci, pl. Câmpu.

www.dacoromanica.ro

185 D 185

DRA.GXNESCI , comunt rura14,plasa Câmpu.

Este situat4 pe malul stIngal riului Prahova, la 30 k. m.departe de capitala judetulutAd i e re.yedin(a /5/11.yei

Se compune din 3 cAtuneDr4g4nescï, Meri si Baraic-taru-Br ebu, avênd o popula-tiune de 1672 loc. (844 b. 828f.), in plus 15 familii" de ti-ganI, call se ocup4 cu agri-cultura i fier4ria.

Cap'f de familie sunt 420:contrib. 315; case de lo-cuit 322.

In comunO, sunt trel bise-rid : una In Baraictaru (v. a.n.) si dou6 in cAtunul de re-sedint4. Dintre aceste dou6,una s'a fondat la a. 1667, dup4cum se constat4 din urmOtóreainscriptiune «AcéstA Dumne-dvéscA bisericA, ridicatà dintemelie si o au zidit p6'n4 insavirsit si o au infrumusetat

cu ostenéla cinstituluY si debun4 ruolA D-1M Serban Can-tacuzino Vel Postelnicu. A-cum in qilele luminatulM RadLeon Voivod, Intru pomenirevesnic4. a D-lta si p4rintilor,fiind ispravnic Négoe VAtaf,16tu 7175 (1667)».

Din acésta se adeverescecä acéstd bisericA, cu hramul«sf. Nicolae» s'a cllidit de

fostul domn al t6rel' Roma-nesd *erban Cantacuzino, carea domnit intre anil" 1679-1688,mal nainte de a fi domn, intimpul domniel 10. Radu LeonVocIA, care a domnit intreniT 1664-1669.

A doua biseria. este «Ca-pela Fratilor Xenocrat» cuinscriptia : «Intru slava, cinsteasi lauda Prea sfinteT i deviét4 fAcOtóre Treirnt Acést4sfint4 si cinstin ortodoxttseric4, la care se prAsnuescehramul « Sfintilor ImpOrati"Constantio si Elena» al sfin-tuluT Erarh Nicolae si al sfin-tului: Mucenic Mina, s'a ri-dicat din temelie i ostenélaa Fratilor Xenocrat Teodor,Atanasie si Constantin si desora D-lor Anastasia Xenocratproprietaii fiind ai moiei DrA-ganesci din districtul Prahova,spre a se proslAvi D41.11' Dum-nedeu si Mintuitorul Isus Chris-tos i spre a numitilor ctitorYsufletéscA i vesnica pome-nire 1 a pArintilor lor. Ince-pâ.ndu-se zidirea din temeliela anul 1857, fiind Caimaca-mul rel' M. S. Printul Alec-sandru Dimitrie Ghica, cu bla-goslovenia P. S. S. Mitropo-litul D. Nifon, i s'au sAvir-sit in duele PreaNostru Print .Domnitor Prin-

www.dacoromanica.ro

186 n 186

cipatelor unite MoldoviaValahia Alexandru I6n I, laanul i 86o, luna Octombrie».

Locuitorit se ocupd numaTcu agricultura. Produsul mun-ceT '1 desfac la orasul Ploeseï.

177 locuitorT s'au improprie-tdrit la a. 1864 pe mosia Drd-gdnesci, dându-li-se 679 h. a.si 36 pe mosia Baraictaru-Brebu, când li s'au dat 168h. a. paniênt. El. au 378 cal'

epe, 387 vaci, 592 bol', 59bivolY., 5357 ol si 652 pore.

In raionul comuneT, pe apaVkndu e o pivd si o mórd,.

Sc6la existd In comund dela1869. Localul e proprietateacomunel. S'a frecuentat in a-nul trecut de 54 copii, dinnumèrul de 326 copiT (172 b.154 f.), Cu vêrsta de scóld. Cuintretinerea personaluluT sta-tul cheltuesce anual 1566Sciu (arte 107 bilrbaz,7 si 7femcY.

T6tä suprafata comunei ede 4500 h. a. pArriênt.

Nici tuTcd, nid vin nu setabricá in comund.

Borangicul se cultivä nu-mai pentru trebuintele casnicesi In micd cantitate ; stupT cualbine sunt 71.

Pdmêntul priesce bine latern. cultura. Terenul cultiva-bil produce : 32630 h. 1. grâu,1956 h. 1. orz, 213 h. 1. ov6z,

206 h. 1. meit, 2 2 498 h. 1.

porumb. Dintre pomi roditorTsunt : 75 mer1, 57 peff, 253dulf, 45 ciresT, 17 nucT, 315

prunT.Un h. a. livede cid pênd la

2 care de fin.Comerciul se exercitd in co-

mund de 8 cârciurnarT.Veniturile comuneT se urcà

la tifra de 13.133 lei (zecimilesi presta-tie) si cheltuelile la11.749 leT anual.

Sosele vecinale '1 Inlesnescecomunicatia cu comunele Cor-nurile, Hátard,u i Baraictaru-Brebu.

Teritorul comunei e brdz-dat de 5 movile, cari au ser-vit drept barierT, dupá cumse spune, In invasiunile Un-gurescï. Pe ele ac,IT se cultivddiferite cereale.

E udatá de riurile Pra-hoya, Cricovu-Sdrat si pârâtilV'átndu.

Se mArginesce la N. cu com.Cornurile, la S. cu com. lIdt-cArdu, la V. cu com. Gher-ghita si la E. cu diferite mo-vile, pe cari le udd pârttulCricovul-Stirat.

DRA.GANESCI, vdlcea, com. Pro-vita-de-jos, pl. Prahova, carese vérsd In riul Provita, totin raionul comuneT Provita-de

www.dacoromanica.ro

187 187

jos din care isvorAsce, i dup.ce priimesce de afluente pevAlceaua Cerbulut

luat numele dela pA-durea DrAg-,4nésca.

DRAGHICIU, fantanA, com. 1-Itirsa,pl asa Podg-oria.

DRUMU-AL-MARE, numire ce semaï d cAtunuluY. MA1Aesci-de-sus, com. MA1Aesci, plaiu

DRUMUL BAICOIULUY, trup dep'ádure a statuluï, In Intinderede 67 h. a. care ImpreunA Cutrupurile : GAgénca (1o6 h. a.),Degerati (62 h. a.) si Gura-Cumetri (185 h. a.) forméza0.durea Alisl6nca sau GAgeni-Mislea..

DRUMUL DE PIÉTRA, fost drumpi etrit prin p6.durile comuneTGhirdovenï, plasa Filipesa

Pe acest drum ne poves-tesc bOtranii s'a luat la in-trecere Radu-Negru, calare peo iépA. négrA, cu un T'Atar, siIn dreptul unuï lac ples-nit Yépa. De atundf i pénä

pAdurea i lacul s'au nu-mit si se numesc «Negri».

DRUMUL-TXTARILOR, cale princare castrul Roman oGradis-

tea» comunica cu cele-l'altepArti' ale Daciasi care treceaprin FAget i desfiintatul satStAnesci", si se lega la guraTeisanilor cu marea sosea Im-

care se crededup6.spusele 12,6trLnilorc6, treceaprin comunele : Boldesagurelele, Scäioï, Gura-Viti6-ra VAleni-de-Munte, Homo-rIciu, Isv6rele, 1\Ineciu-PA-m6nteni , hineciu-UngurenY ,cAtunele : Valea-LargA si Plae-tul, apoi de aci se Indreptape albia Teléjenuluï, pe Va-lea Draculul in sus, si treceaIn Transilvania, pe la Poicrq-ia-Fetel.

Pe acéstA cale a comunicatacest castru cu cele-l'alte ce-t6.tY din Dacia Superi6rA si cucele din Dacia Meridionald.

DUCA, deal in partea de V. acom. Margineni-de-sus, plasaFilipesa A fost plantat cuvitá., dar s'a distrus din causafiloxera Astá,-sli servA pentrupAsunatul vitelor.

DUCULUY, deal, com. Bréza-de-jos, plaiu Prahova. Parte dinacest deal este acoperit cuprunl, nucl, aluni, etc. ; larparte servesce pentru ptisune.

DIDASCA, iaz, rupt din 1.11.11 Pra-

www.dacoromanica.ro

188 D 188

hoya, care trece prin com.DL-monesci, pl. Filipesa

DULBANULUY, plait la S. de com.Tarlescl', pl. Teléjen, pe carese afiA pddure i locurY de p6.-§une.

DULIGA, vAlcea, com. PAcureV,plasa Podg-oria.

DUMBRAVA, poiénA, com. Di-' esc'í, pl. FilipescI.

DUMBRAVA, padure a statuldfIn intindere de 575 h. a. pen-dinte de com. CocorAsci-Misli,pl. VArbilAu, care, impreunAcu trupul CocorAscï (1883 h.a.), formézA pAdurea Cocorasci.

Ambele trupuil se despartprin apa MisleT.

DUMBRAVA-MICA, trup de pa-dure a statuluY in intindere de4o h. a. pendinte de com.Scoilerii", pl. Prahova, care,Impreunä cu trupurile : Dum-brava-Mare (35 h. a.), Runcu6o h. a.), si Plaiul (55 h. a.),forméza pAclurea «Vatra M-rel"Mislea».

DUMBRAVA-MARE, trup de p6.-dure a statuluY in intindere de35 h. a. pendinte de com.ScoilenY, pl. Prahova. (Vec,liDumbrava-MicA).

DUMBRXVESCI, sat, face partedin C. R. MAIAesci, pl. Val--biau. Are o pop. de 529 loc.(291 b. 238 f.) Aci e o bise-rica care s'a zidit din temeliela a. 1882, cu ajutorul locui-torilor.

DumBRÀvkuA, deal, com. Stram-beni, pl. Varbilttu.

DUMBRAVPUA, vale, com. Cos-minele, plaiu VArbilitu.

DUMITRU (Luf-), vale, isvorAscedin Virful ClAbucetuluY i sevérsA in paxaul Telejenelul,raionul com. MAneciu-Ung-u-reni, plaiul Teléjen, din careisvorAsce.

DURDA, deal, com. Provi0.-de-jos, pl. Prahova, numit ast-fel dupe numele locuitorilorcarY 1 poseda. E acoperit cupAdure mAruntA §i la pólelelui sunt 1iveT, islazuff, pomY

se cultivA porumb.

DURDUCU-MARE, trup de pa.-

dure a statuldf, care, impreunacu Durducu-Mic, PalangaLAstaru, forrnézA pAdurea A-ricesd, pendinte de com. AH-cesa pl. Filipescï.

DURDUCU-MIC, velY Durducu-Mare.

www.dacoromanica.ro

DUTCA, munte ce traverséza mij-locul com. Predealu, plaiuPeles, situat intre muntele Za-mura, Urechia si Sorica.

Este renumit pentru padu-rile sale de fag, stanele deoT, bogatele luY pasuni" si lo-curY de fin ete.

Acest munte a fost vindutla 1821 de biv vel Logofè'tChrisoscoleu D-neY Sachelarie,apoi: a fost cumpërata de ma-

EDERA, deal, com. Ederile, plasaFilipesd, pe care se cultiva16V2 h. a. vie.

EDERA, padure a statuluT, pl.Filipesd, in intindere de 350h. a.

EDERA-DE-JOS, sat, face partedin C. R. Ederile, pl. Fili-pesef.

EDERA-DE-SUS, face parte din C.R. Ederile, pl. FilipescI. Acie resedina comunei.

EDERILE, comuna rural, pl. Fi-lipesci".. Se crede ca-sl a luatnumirea dela edera ce este si afost in mare cantitate in pa-durea din raionul acesteT co-mune.

Este situat4 pe malul stang

E.

rele Ban Alessandru Filipescu.La 1846 a fost hotarnicit deinginerul G-. Fischtum.

Asta-di se stapanesce de M.S. Reg-ele Carol si a fost cum-p6rat la 1882, Impreuna Cualt1 muntY, dela D-1 N. Cre-ulescu, pe pretil de 400.000

leY. D-1 CreVulescu 1 stapanisedela fratele s6u Scarlat, iaracesta 1 poseda prin cump6-ratóre dela familia Filipescilor.

al riului Cricov, la 30 k. m.departe de capitala judepilui:si la 1 1 k. m. de a plaseT.

Se compune din 2 catune :Edera-de-jos si Edera-de-sus,avênd o populaOune de 927loc. (47o b. 457 f.), In plus 1 ofamiliï de ViganT.

CapY de familie sunt 211 ;contrib. i8o ; case de locuit 21 i.

In comuna e o singura. bi-serica, reparata in anul 18(514,deservitt de un preot.

LocuitoriT pe ranga putinaagricultura se mal' ocupa culemna'ria si caramidaria. Pro-dusul munceI 1 desfac la Plo-esd.

In raionul comuneY, pe apaCricov, e o móra de ma'cinat.

170 locuitorT s'au impro-prietarit la 1864, cand li s'au

189 D 189

www.dacoromanica.ro

dat 504 h. a. EI au rg caïepe, 1x0 vad, 200 °I 165pord.

Sc6la datéza in comund dela1877. CopiT in vêrsta de sc6lasunt 128. Sciu carie roo bar-ba(' _Iona.

Pe teritorul acesteT comunenu sunt ape minerale, insa seafla mine de lig-nit, inca ne-exploatate.

In ultimil" 4 anY nu s'au fa-cut prune de loc. Stupi cualbine sunt 40. A patra partedin terenul comund e priel-nic cultureT ; restul e muntos.Dintre poni roditort sunt :400 merY, 200 perY, 5o dudí,55 ciresY, 250 nud.

Comerciul se exercita' incomund de sése carciumarY.

Venitul comuneT, cu r6tna-s4e cu tot, e de 6639 leTcheltuelile de 3431 leI anual.

Cu cornunele vecine se légitprin drumurY naturale, afarade MorenT i Valea-Lunga,unde sunt sosele.

E brasdata de dealurile :Virful Babi, Dani si VirfulCornetuluT , cari servesc depasune vitelor locuitorilor.

FA'VA, deal in partea de E. acorm Moreni, pl.

F.

Mara de rid Cricov, co-muna e udata de vaile : Ba-toguluY, Ruda si Grosetu.

ELDTEUL, vale, com. Filipesci-de-Padure, pl. Filipesd. Pe a-cestii vale sunt mine de air-buid de pna!nt, carYnc"z4 dala 1884. Pc ace'st4 valese presuptize a fi pcurA.

EPISCOPIEY, (Virful-) virf de dealsituat la Sud de Virful Nucet,com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-goria. Este acoperit cu vie sis'a numit ast-fel pentru-ca invechime lângit acest virf afost metocul EpiscopieY Buzau.

EPuRAui., riu§or, care impreundcu pArá'ul Stanca se vérsa inriul Teléjen, la p6lele monas-tire1 Sinaia.

EPURE, vale, isvorasce din mun-tele Clabucet si se vérsa inriul Teléjen, pe malul stLig,in raionul com. Maneciu-Un-gurenT, plaiul Tel6jen.

EZENI, sat, face parte din C. R.DArmonesci, pl. Filipesci.

Mai t6te dealurile com. Mo-reni sunt acoperite cu va,

196 190

www.dacoromanica.ro

191

FA4A-CAPRET, poiéna, corn. Ari-cesci, pl. Podgoria. Aci pasu-néza vitele locuitorilor. Ser-vesce ca islaz de fin.

FA.TA-CAPREI, deal, com. Carbu-nesci, pl. Podgoria, pe carenu se sémana nimic, si careserva de islaz pentru vite.

FATA-LUY-CRAIt, poiéna In par-tea de N. a com. Cerasu,plaiu Teléjen. Sc (lice di act.a avid loe un reYsboifi hare Ro-vidnX UngurY syi cd in a-cestit lufit6 ar fi peril un Craifi.

De la acest craiti s'a numitast-fel acésta poiéna.

FATA-G-AVANEY, munte In par-tea de E. a com. Predealu,pl. Peles, la hotarul téreT, dincare isvorn.sce «Valea Azuga».

Acest munte, impreuna cuSusaiul, Costila, Unghia-Mica,Retivoiul, jurn'étate din La-cul Rosu, Virful lui Dragan,apartinea, din timpurile celemal vechT, familieI Dudescilor.

La a. 18o4 a trecut in po-sesiunea unui." camatar, numitStefanache Baltaretu (Vec,IT

Susaiul, munte).Asta-c1ï se stapanesce de M.

S. Regele Carol I, si a fostcumpèrat, impreuna cu totTrntin0 aratatI mai sus, in Maitl

191

1892, dela .Manuk-Bey, pepretul de 850.000 let

FA fA-LUY-GHEORG-HE, (Muntele-),padure particulara supusa re-gimulul silvic Inca din anul1883, pe mosia Muntele Fata-lui-Gheorg-he, com. Maneciu-Ungureni, pl. Telejen.

FATA-LUY-GHEORGHE, munteN. de com. Maneciu-Ungu-renT, pl. Te1jen, pe care I

ucla Valea Ciumernicu (la S.)Valea Négra (la N.) Partea

de Est o uda 611 Teléjen.

FATA-LIA-LOAIOTÀ, loc isolat ,com. Teisani, pl. Teléjen.

FATA-PTETRET, deal, com. Valea-Lunga, pl. Prahova, numitast-fel dela pietrile ce se ga-sesc aci.

FATA-vIEI, padure, vecp Drago-mirescu.

FACXENI, sat, face parte din C.R. Maneciu-UngurenY, pl. Te-léjen, situat In partea de S.V. a comuneY,

Se crede cà acest catun aexistat ca sat maY mare i subalt nume, i ca o ciuma na-prasnica cat o fi d'atund nuse scie spun bOtraniT, ar fi

www.dacoromanica.ro

/92

secerat aprópe tótä sufiareaintreguluT setulq, i cà ceT

carT maT remesesere. in viéVáau fugit in lume de gir6za pus-tiulut ce se intinsese pestesatuI lor.

Avusesert biserica lor, alecereT urme se -ad (up' ingradina locuitorula Bucur fi-(In u, i sosea regulata, ce mer-gea pe valea riuluT Telejenel,pe'ne, in Ardeal.

In urma ciumet cât timpva fi domnit pustiul in satulunde ac,IT e cetunul Fe.caentnu se scie. Se scie numaTsi din b'ettin in betran a re-mas povestea : mocaniTde dincolo, veniV cu oile pesteplaiurt au dat peste acele casepustiite, nu tocmaT vechtse asedare, in ele. Intre ceiveniV fu si o femeie din 0-nutul Se.cuilor, de profesiemordrira, care isT fe.cu o móre,pe paraiasul din sudul se.tu-culuT. M6ra avea o róte., si deóre-ce poporul la móra cu o1.60, i-a is i 'T dice chiar«fiice.u» cetunuluT din nou infi-irqat i-a dat numele de «Fa-cenT» ; iar p&r&iasulut pe careera asedatd mera 'i-a remasnumele de «Sdcuianca» dupe,numele inutuluT din care ve-nise morer4a. Acest atun secredo a fi cel inaX vechit din

192

tóte cetunele com. Máneciu-UngurenT.

Intre cdtunul de adY Face-enT si intre satul FAce.eni, si-tuat pe malul stâng al Bor-ceT, din plasa Borcea, jud.

locuitoriT cred cä esi-stä o strinse. legeture.. Lo-calniciT acestui sat, fiind vecT-nic fugeritT de catre <<neamu-rile pdgane» parte din eT s'auresnit d'aicT si au format sa-tul «Fe,caeni» dupe malulBorcet

CAtunul re.ce,enT are o pop.de 97 loc. (47 b. 50 f.)

FAGETUL, sat, face parte dinR. Drajna-de-jos, pl. Teléjen.Are o pop. de 423 loc. (215b. 208 f,) In raionul acestuTcetun, pe apa Drajna, e o

móre,.

In apropiere de riul Drajnasunt doue helesteie : unul cuo suprafa0 de 400 m. p. incare se ghsesce multk cara-cudA, i altul mal sus cu multmal mic §i maï adanc, acope-rit cu trestie.

LocuitoriT acestuT cetun auinut mal nainte de Drajna-

de-sus, in raza cereia au fostimproprietexiV la 1864. Acestctun este fOrte aprópe deDrajna-de-sus, In cat fonnéza o

www.dacoromanica.ro

193

singura grupa de locuinte, pecând de Drajna-de-jos e sepa-rat prin distante de 3-8 k.m. Acest catun tine de sec-tiunea sc6leT din Drajna-de-sus, si locuitoriT lui sunt eno-riasT ai bisericei de ad.

FAJIILOR (Virful-), virf de dealsituat la N. de com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, acoperitCu padure.

FA.URLSA, pârâ,u, isvorasce dinjud. Dambovita , dela com.Gura-Ocnitei, trece printre ca-tunele Pleasa i TuicanT, si sevérsa in Cricovul Dulce, pet6rmul drept, in raionul com.Moreni, plasa Filipesci.

F1NARI, sat, face parte din C.R. Crivina, pl. Crivina.

vâlcea, com. Aposto-lache, plasa Podgoria.

IANTINA, vale, com. Gura-Vi-plaiu Teléjen.

FANTANA, vale, com. Târlesci,plaiu Teléj en.

FANTANA L'Uf DMMAN, fântánaloc isolat, la V. de com.

Slanicu, plaiu Varbilau.

FANTANA-bE-LE.A.C, fâ,ntâna in

193

padurea numita Ghirdovérica,pl. Filipesci, din care se ieaapa de locuitori, contra frigu-rilor.

FANTANA-DE-LEAC, isvor Cu apace are miros de puci6sa, com.Podeni-Vechi, plasa Podgoria,pe care locuitoriT o intrebuin-téza la «Isvorul Tamaduirei»ca leac In contra diferitelor1361e, i multi din el se tarna-duiesc.

FA.NT1NA.-DE-LEAC, fântâna incat. Mdcelaru, com. Câmpina,plaiu Prahova, de unde indiva de «Isvorul Tamaduirelopoporul, in credinta la seduce de iea apa, pentru asp6la pe cei ce sufbr de ()chi.

FANTA.NA-DE-LEAC, isvor, îï lanascere din raionul com. Gor-netu-Cuib, plasa Podgoria, sevérsa in valea Beni, tot inraionul com. Gornetu-Cuib, siamêndouè in valea Nuceténca.

FINTA.N.A.-DE-LEA.C, bogat isvorde apa minerala, intr'o posi-tiune f6rte incântat6re, inco-n-jurat de paduri, vii i livedide pruni, com. Grornetu-Cuib,plasa Podgoria. Ata sa con-(ine .fier fi jwcio'sd. Acesta lo-calitate este pe proprietatea

13

www.dacoromanica.ro

194 F 194

monenilor GornenY §i CuibenY.Apa se intrebuintéza de bol-navY fie pentru Mutt, fie pen-tru bat

FÁNTANA RADULUI, riulq nu-mit i Ograda, ce isvorascedin marginea com. Batesd,pl. Crivina, i se vérsd in apaLeaotu, in fa%a bisericeY.

FANTA.NA-RECE, localitate in par-tea de E. a SlaniculuY, ar-(Jatä in c6sta unuY deal. Deaci isvordsce o apd fórte rece

uOra, la Mut.

FANT.A.NA-TIGANULUY, localitateisolata langd M-rea Mislea,plaiu Prahova, uncle RaduVeda Calustiru se bate cu La-iot Basarab, la anul 1535. RaduVodd bate .te Laiot Basarab

laYc, fin.preund cu top boerii'cluiSti C2711 sfiune Fotino.

FANTA.NELELE, sat, face partedin C. R. Fântanelele, pl.Cricov.

FANTANELELE, comuna rural,plasa Cricov. Se crede a fif6rte veche. Despre infiirgareaeY nu se scie alt nimic, de catca la inceput a fost formatanumaY din satul MazalI i cdmaY tardiu, ar fi venit unboier, probabil din inutul Ar-

dealuluY, cu calY-v,a 6menYs'au arc,lat in partea de

V. a comuneY, i au construitcase §i bisericd, §i au formatcatunul Ungureni, desparOteintre dânsele prin garla Va-lea Cosh', garla periodica.

Este situata la p6lele Dea-luluT-Mare, ?titre vaile : CosiY

Valea-luY-Stan, la 35 k. m.departe de capitala judquluY§i la 18 k. m. de UrlatY, re-edirqa. plarY.

Se compune din dou6 ca-tune : MazalY i UngurenY, a-v'ènd o populaViune de 1112loc. (623 b. 489 f.), dintre carY5 familiI de iganY, 2 familiYBulgarY 0 2 familiI GrecY.

CapY de familie are 260190 contrib. 239 case de locuit.

In comuna sunt 2 bisericYuna in MazalY, fondata in anul1786 de fraOY BozienY 0 re-parata in anul 1866, ia douaIn cat. UngurenY, fondata laa. 1802 de EnuVi i so0a saEcaterina. Ambele au hra-mul «Adormirea M. D.» §i

sunt deservite de 2 preoV.De cand viile s'au filoxerat,

locuitoriY se ocupa numaY cuagricultura. EY desfac produ-sul muncei lor la ora§ele Plo-escY §i Mizil.

Pe vaile din sat sunt 2

morY cu abur.

www.dacoromanica.ro

195

Parte din locuitoriT cornu-nei mop enT. 86 s'au im-proprietarit la 1864, pe mo-§iile Marzea, Dr. Severin, Ba-la§a Cirianu, Manolache Bo-zianu i Nicolae Paclénu, candli s'au dat 275 h. a. ET auioo caT i epe, 1°5 vacT, 900oï, 318 porcT §i 264 bol.

Sc61a exista in comuna dela1879, insa a fost de maT multeorT intrerupta din causa can'avea local propriu. In anultrecut a fost frecuentata de40 elevY §i 2 eleve. Scht carte74 bdrbap fi 9 fond. Cu in-trginerea personaluluT se chel-tuesce anual 1o8o leT.

Tot teritorul comuneT ocupao suprafga de 1385 h. a.

Vin nu se maT fabrica decand viile s'au filoxerat.

Cultura albinelor §i a ganda-cilor de matase este f6rte nein-semnata; stupi cu albine sunt 6o.

Pamêntul e prielnic la t6tacultura. Terenul cultivabil pro-duce anual cam 4000 h. 1.grau, 800 h. 1. orz i143o h.1. porumb. Dintre poniT rodi-tori 500 merT, woo perY,5o duc,II, 50 cire§1, 100 nucT ;iar liveslile dau anual cam zoocare de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 5 carciumarT.

Veniturile comunel' se urca

195

la Ofra de la 2929,17 §i chel-tuelile la 2917,18.

In comuna sunt 2 sosele :una I inlesnesce comunica0acu comunele : ConduratuVadu-Sapat §i a doua intrecomunele : Mizilu i Ceptura.

In partea de N. a comuneTse intinde o culme de dealurT,call nu sunt de cat ramifica-OunT ale Dealului-Alare, §i

care aci pórta numele de dea-lul Valea C44.1." i Valea-luT-Stan, odata acoperita cu vii". Decand s'au filoxerat aceste dea-lull.' se cultiva cu porumbgran, iar parte se lasa pentrupa§unatul vitelor.

Este strabatuta de Valea-Co-§iT i Valea-luT-Stan (v. 1. r.), a-fara de garla Ceptura. Prin cen-trul comuna trece un mic §ant,care in timPurile ploi6se vineaa de mare in cat inéca t6tegradinile pe unde trece.

Se marginesce cu comuneleInotesci, Conduratu, MiziluCeptura Vadu-Sapat.

PANT ÁNELELE, proprietate a E-foria Spitalelor civile din Bu-curesa, fosta pendinte de schi-tul Gaiseni, com. Fantanelele,plasa Cricov, in intindere de183 h. a. terte arabile i finge,care pe periodul 1888-93 s'aarendat cu 3720 leI anual,

www.dacoromanica.ro

FELIG-A, plaiti, la S. de com. Tar-lesd, plaiu Teléjen, pe care seafla padure §i. locurI de pMune.

FELIGA, deal in raionul com.Sangeru, pl. Podgoria, pe carese cultiva vie §i sunt livegIde prunY.

FETICA, valcea, com. Paulesd,plasa Tèrg§oru.

FETET (Valea-), isvor de apa mi-nerala in cat. Butenï, com.Predealu, plaiu Pele, pe Do-meniul Corónd, in aproprierede gara Bu§tenT. Apt sa con-(hm pucidsit fi fiend acii n'afose analisatd. Isvorul e situatpe loe §es.

FETEf (Valea-), vale, isvorascedin pc5lele de N. V. ale mun-teluT Dutca, face o mare curbaspre S., ja apd direcOa delaE. spre V. §i se vérsa in riulPrahova, pe . 6rmul stang, laN. de catunul Bu§teni.

FETIFOIU, munte, com. Predeal,plaiu Pele, ce servesce de li-mita intre judqul Prahova§i Transilvania, intre valeaRa§n6veY, paraul Predeal i

gara Predeal.

FETELE, deal la V. de com. CA-lugarenY, plasa Cricov.

FETELE-GRÁULIA, trup de 0.-dure a statuluT in intinderede 175 h. a. pendinte de com.Prov4a, plaiu Prahova, care,impreuna cu trupurile :gura h.(35h. a.) §i. Irimesd(200 h. a.), forméza padureaValea-Pietrd (v. a. n.)

FIARELOR, vale, uda partea deE. O S. a ca. Nistoresd, com.Bréza-de-sus, pl. Prahova, seindrépta catre S. E. O se vérsain riul Prahova, in raionulcom. Bréza-de-Sus.

FILIPASCA, padure particularasupusa regimuluT silvic incádin anul 1883, pe mo§ia Fi-lipésca, com. Drajna-de-jos, pl.Teléj en.

FILIPESCI, plasa, se marginescela S. E. cu plaOle Têrooru§i Varbilau, de care se des-parte printr'o linie °hilcá spredrépta, incepênd dela com.Margineni i trecênd pe laE. de comunele : Darmonesci,Aricesci §i Baicoiu.

La N. se marginesce cuplaiul Prahova, de care sedesparte printeo linie dréptadusa din plaiul Varbilau (E.),pêna la judqul Dambov4a (V.)§i care trece pe la N. de co-munele : Ederile i M4gureni.

106 F 196

www.dacoromanica.ro

197

La S. V. se marginesce cujud. Dambov4a, de care sedesparte printr'o linie (Aplicadela drépta spre stangacare trece pe la V. de comu-nele : Margineni, Ghirdoveni,Moreni si merge pana la V.de com. Ederile.

Din punctul de vedere ad-ministrativ, plasa Filipesd secompune din 16 comune ru-rale, afara de Filipesci-de-Targ,care e comuna urbana, adica :Aricesci, Baicoiu, Calinesci,Darmonesci, D4esci, Ederile,Filipesci-de-Padure , Floresci,Ghirdoveni, Haimanalele, MA-gureni, Margineni-de-jos, Mar-gineni-de-sus, Moreni, Nede-lea si Tintea.

Resedirga subprefectureT eIn comuna Filipesci-de-Targ.

Cea maT ¡populata, comunadin plasa Filipesci e Baicoiu,apoT vin Magureni i D'armo-nesci. Cele mal putin popu-late sunt : Calinesci, Floresui,Margineni-de-sus i Haima-nalele.

COMUNELE IH.A.IA. COMUNELE

197

Partea de S. a acesteT plasTeste sésa si productiva in totfelul de cereale. ProducOuneaeste f6rte abondenta,apelor ce o ud..

Partea de N. e delur6sa,prielnica, viteT i liveslilor deprunT ; partea de V. e acope-rita cu padurT seculare.

Intinsa campie dintre riulPrahova, Tintea i BaicoT, nu-mita Brancioc, este fórte pro-ductiva in grane ì porumb(v. a. n.)

In partea de N. locuitoriTplaset se ocupa cu fabricarearachiuluT, viticultura, trans-portul lemnelor din padurTal pacureT, iar a acelor dinpartea de Sud e numaT agri-cultura, dei mulV se maT in-deletnicesc cu fabricarea va-ruluT negru, facerea vaselorde lemn i altor articole dinlana i pèr de cal.

In plasa Filipescï, dupä cumse vede in tabloul de maT jos,se cultiva 523.50 h. a. vie,adica :

Magureni . . . . 10! 50Margineni-de-jos 30 50Margineni-de-sus 38 50Moreni 57 --

523 50

Baicoiu 6 50Calinesci 48 50Ditesci 56

Edera 16 50Filipesci-de-Pad 168 50

www.dacoromanica.ro

198 F 19 8

RiurY principale are : Cri-covul Dulce, Prov4a §i Pra-hoya.

Din punctul de vedere alplasa Filipesci s'a

impaqit in 16 parohiY, aVand§i iii filiale.

I) Parohia Magureni, Cu bi-serica parohiala «sf. Treime»compusa din catunele : Pa-rósa i Cocorsci-Capli, a-4ndca bisericA filial «sf. Dumitru».

Parohiadure, cu biserica parohiala «sf.TreT ErarhY» compusa din cat.Sili§tea-DealuluT, avênd ca fi-lìal «Nascerea M. D.»

Parohia Edera, Cu bise-rica parohialb. «sf. Voivocp».

Parohia Moreni, cu bise-rica parohialA «Schimbarea lafa0» compusa din cauneleTisa, Stavropoleos, Tuicani,Plea§a, avênd ca filiala bise-rica «Adormireao.

Parohia Ghirdoverd, cu bi-serica parohiala «sf. Voivosh».

Parohia Haimanalele, cubiserica parohialA «sf.

compusä din cat. Mo-nastirea MaginenI, avênd cafiliaa bis. «sf. Dumitru».

Parohia Ditesci, cu bise-rica parohialA «sf. VoivogY»compusA din cAt. Séca (Fili-pesci-de-Térg),

Parohia Mtirgineni-de-jos,

cu biserica parohia16, «Ador-mirea» compusä din cat. Ma-gineni-de-sus, av'ènd ca filialdbise rica «sf. Apostoli».

Parohia Nedelca, cu bise-rica parohiala «sf. Voivop.

to) Parohia DiirmonescY, cubiserica parohiala «sf. Nicolae»compusä din cat. Ezeni §i BrA-tA§anca-UngureM, avênd cafilialA biserica «sf. Grheorghe».

i) Parohicc Citlinesci, cubiserica parohialA «Adormi-reao compusa din catunele :Cdtina §i Navoesd (MAgureni),cu biserica filiala «sf. Nicolae».

Parohia Aricesci-de-jos,cu biserica parohiala csf. Me»compusä din cat. Aricesci-de-us, cu biserica parohiala «sf.

Nicolae».Parohia Floresci, cu bi-

serica parohiala «sf. Treime»compusa din ca. Cap-Ro§u.

Parohia Beticau, cu bi-serica parohiala «sf. Imp6raV».

Parohia Cotoiu, (com.Paicoiu), Cu biserica parohiala«sf. Anton» compusa din cat.Tufeni, avênd ca filialA bise-rica «sf. Antono.

Parazia Tintca, cu bisc-rica parohiala «Duminica T.Sfirgilor», compusa din cau-nele : DAmbu §i Liliesa a-vênd ca filiale bisericile «sf.VoivolY» i «sf. Nicolae»,

www.dacoromanica.ro

FILIPESCI-DE-PXDURE, deal, com.FilipescI, plasa FilipescY, pecare se cultiv. 168'/2 h. a. vie.

FILIPESCI-DE-PXDURE , comunAruralA, plasa FilipescY. Oare-cand s'a numit .«Filipesci-Un-gurenY». Acte vechY privitórela infiirnarea comuneY, lipsesc.Dup. spusele 136tranilor secrede cO, datézb, cam de 370anY.

Este situatA sub dealul Cia-carul si pe langb. Valea-Reasi Vale eaua-Rosióra, la 25 k.m. departe de Capitala jude-p.iluY si la 7 k. m. de rese-dinta plAseY.

Se compune din 2 cAtune :Silistea DealuluY si alinescY,afar6, de Filipesci-de-PAdure siUngurenY, avênd o populAiede 1329 loc. (748 b. 581 f.).alinesci, desi e una cu satulFilipesci, apaqine de com. Cg.-linescY.

In populaOunea aceste/ co-mune intrA si 8 familiI de - i-

ganT si una familie GermanA,la minele de lignit, care s'astabilit acolo de maT multY anY,ocupandu-se cu transportul ar-bunilor de pAmésnt.

Cap): de familie sunt : 323290 contribuabilY si 400 casede locuit.

In comunA sunt doub bise-rici : una in Filipesci-de-PA-dure, zidità la anul 1688 defamilia Cantacuzinilor, repa-ratA in anul 1893 si a douaIn cltunul Silistea-DealuluI ,

zidit6, la a. 1833 de preo01State si Mitrea, doY monahY,cad au stat acolo. PreotY suntdoi in comunA. La fie-care bi-sericA este si cate un canarqsi paracliser, totY acesti servi-torY plAtitY de poporenf. Ser-viciul divin se celebrézA inbiserica din cAtun numaT laanumite dile si in sèrbAtorileimp6ratescï, mergênd preotuldin comunA. Despre acésamonastire se scie cA a fostschitul maicilor, dar in urmauneY hotArid consistoriale s'adesfiintat. CAlugAritele au tre-cut cu totul la m-rea Zam-fira, plaiul Teléjen, si la m-reaSusana.

Locuitoril acesteY comune seocup6, cu agricultura, viticul-tura, plantarea pomilor, fabri-carea rachiului, cu transportullignituluY si lemnelor la garA.Mestesugad sunt : 5 ferad, 3rotad, 7 tamplad, 5 zidarY, 7cismad, 20 dogarY, 1 strungar,4 cojocad si 3 croitorY.

Locuitoril desfac produsulmunceY lor la PloescY ; ceY malmulV din mestesugad lucréza

199 F 199

www.dacoromanica.ro

20 F 200

dupa comandele locuitorilor.In comuna sunt 74 cal si

epe, 274 boT, 152 vacT, 1199ol, 1734 porcT.

6o locuitorY sunt mosnenT ;lar restul s'au improprietaritla 1864 pe mosiile D-lor An-ton Arion si Alex. Zisu.

Scóla exista in comuna de40 ant Localul e proprietateacomuneT. In anul scolar 1892-93 s'a frecuentat de 36 baeVsi /4 fete, din num6rul de 238copiT (136 b. 102 f), CU vêrstade scóla. Cu intreOnerea per-sonaluluT statul cheltuesce a-nual 108o leT. Scia carte Isobarb* fi 6o feineY.

Comuna are o suprafa0 deapr6pe 1165 h. a. pamênt.

Tuica, se fabrica anual ca la4000 d. 1. si vin ca la 3000 d. 1.

In raionul acesteY comune ,

sfire N. de sat, fie valea Pa-lanca vifie valea Elefteul, suntdoue mine de carbunY de fitt-want, carifuncfionézT dela 1884.Tot je valea Elefteului' ci Cer-venia, In mofia firofirietarulid

chiar fie mayia atenilor,valea Grecilor, Valea-lad-Dofi

Baltac, se firesufiune a fipacurd.

GandacT de ma.tase se cul-tiva in f6rte mica cantitate ;stupY tu albine sunt vr'o 200.

Parte din terenul comuneT

e prielnic culturel ; lar parte,mal ales cel din partea de V,e argilos, humos si pietros.

Terenul cultivabil produceanual : 126 h. 1. grau, 1206 h.1. ov&, 6 h. 1. meit, 3219 h. Lporumb, 400 h. 1. fasole, 6 h.1. canepa. : alte cereale nu secultiva. Livedile dau pêna. la650 care de fin anual.

Comerciul se exercita in co-muna de io carciumart

Bugetul comunei se ridicala 21.885,17 lei i cheltuelilela 10.201,71 ; lasand un esce-dent de 11.683,46.

Sta in legatura. prin soseleCu comunele Calinesd, Di--OscY i MorenT, GhirdoveniFilipesci-de-Têrg.

In partea de N. E. a co-munel se afla movilele : Ra-d6ia, Mavrulésa i Chioscu-luT-Ioil. La N. se intind dea-lurile cu viT i pometurY, cepórta numele de : Cintu, Bel-dia, Sichire0, Tuliei, Calugaru,Bucheazg6ie. Tot in partea deN. sunt piscurile : Maiana, Lastana, CarabusT i Piscu-Bulzu-luI. La pólele acestor piscurIsunt padurile proprietarilor.Pentru islaz servesc poenileAnghelescilor, Cu MalaiulTomseneanu.

E strabatutt de vaile Ro-Palanga, Valea Rea,

www.dacoromanica.ro

Grecilor, Valea-luT-Dop, ValealuT Baltac §i riul Provita. Cagarle periodice sunt Valea Ma-r6ica si a Grecilor.

Pe aceste val, spun betra-nil, in timpurile vechT, fugiaulocuitoriT de gr6za paganilor.

In raionul acesteT comune seved ruinele palatelor tamilidCantacuzinescilor.

Se marginesce cu comunele :Filipesci-de-Têrg , Ditesci si

Calinesci.

FILIPESCI-DE-TARG, comuna ur-bana, plasa Filipesd. Dupainformatiunile luate dela be-tranY, se presupune ca s'a in-fiintat cam de 300 anT, de fa-milia Filipescu.

Comuna este situata pe uniaz ce da in riul Prahova, la20 k. m. departe de capitalajudetuluT. Aci e o statie tele-grafo-postala si resedinta pia-seY Filipesd. Tot aci e o fru-m6sa gradina cu elesteu, sicasele proprietarulnT mosid.

Se compune din 2 catunecel de resedinta si Séca, avêndo populatiune de 1422 locui-torY (686 b. 736 f), in plus 7familiT de tigara, una de o-vreit, 3 bulgarT, 3 ungurY-fe-raff.

CapT de familie sunt 341contrib. 244; case de locuit 314.

In comuna e o biserica fon-data la anul 1802 de familiaFilipescu s'i reparata in anul1890'), deservita de un preot.

Mare, de agricultura, zo lo-cuitorT se mal ocupa cu dul-gheria, zidaria, rataria, cisma-ria si feraria. Produsul mun-ceT 1 desfac in comunà la ter-gul septernanal de Duminica.

Pe iazul ce vine din riulPrahova, sunt in raionul co-muneT 2 morY de macinat.

LocuitoriT, in numer de 236,s'au improprietarit la 1864, pemosiile Filipescu si Slatinénu,cand li s'au dat 558 h. a. Elau 93 cal, 689 vad, 12 bivolT,30 capre, 587 oT, 796 pord,afara de vitele trebuinci6se lamunca campuluT.

Sc6la datéza in comuna dela 1856. Localul e proprietateacomuneT. S'a frecuentat in a-nul trecut de 54 baetT si 28fete. Cu intretinerea persona-luluT statul cheltuesce anual2484 let Sciu carte in tad co-muna 200 ktrbai,7 si 74 _Awl.

Sunt in comuna nisce ruinevechT, ce se spune ca au fostproprietatea until D-n Paleo-logu. Au devenit ruine prin-

1) Inscriptia e f6rte veche ; nu s'a pu-tut descifra de nimenY din causil dt lite-rile s'au mitcinat.

201 F 201

www.dacoromanica.ro

202 F 202

tr'un incendiu din anul 1842.TótA comuna, cu vatra satu-

hil, islaz, livec,1T, locurl arabile,etc., se intinde pe o supra-fa0. de 1822 h. a.

TuicA se fabricA in termenmediu pêrTA, la 5000 h. 1. a-nual.

GAndacT de mftase se cul-tivA. in mia, cantitate ; stupTcu albine sunt 90. PAmêntul eprielnic cultureT. Anul trecuta produs : 2 904 h. 1. gran,1782 h. 1. ovèz, 3234 h. 1. po-rumb. PomT roditod sunt pu-tinT. Liveqile dau 1 oo care defin anual.

Comerciul se exercitA in co-munA de io carciumad.

Veniturile comunel: se urcala 17.806 leI anul §i cheltue-lile la 13.685 leT.

Trei sosele principale I in-lesnesce comunica0a cu MAr-gineni-de-jos , Nedelea, CAE-

nesci §i Dil,:esci.E coprinsd Intre riurile Pra-

hoya §i Prov4a ; iar prin cen-tru trece un iaz Cu malud ri-dicate.

Se mArginesce cu comunele :BrftA§anca, MArgineni, Di-te-sci, Cblinesci §i Nedelea.

FILIFESCI-DE-TkRG, comunA ur-banA, face parte din comuna

Filipesci-de-Urg, plasa FilipescT.

FILIPESCI-UNGURENT, numire cese maT dd comuneT Filipesci-de-Padure, plasa FilipescI.

FIRILOR, vale, isvorAsce din pó-lele Virfului: Frumos, com. So-trile, plaiu Prahova ; ud6 par-tea de V. a cAt. Seciurile §i

se vérsA in rail Doftana.

FLORESCA, mo§ie pe care s'auimproprietArit la 1864 o partedin locuitoriI comuneT TarlescI,plaiu Teléjen.

FLORET, riu§or, isvorAsce dintremunOT com. Sinaia §i Te§ila,plaiu Pele § ; curge de la N.V. c6.tre S. E. i se vérsä inriul Doftana, pe malul drept,in raionul com. Te§ila.

FLOREIU, munte, COM. Te§ila, pl.Pele, acoperit peste tot cuflod §i verdéO.

FLOREIU, localitate in com. Te-§ila, plaiu Pele.

FLOREIU, Odure particularA su-pusA regimuluI silvic IncA dinanul 1883, pe mo§ia Comar-nicu, pendinte de com. Comar-nicu, plaiu Pele.

www.dacoromanica.ro

203 F 203

FLORESCY, comuna rurala, plasaFilipesci. Este situata pe ma-lul riului Prahova, la 20 k.m. departe de Ploesci, capitalajudetului, si la 7 k. m. de re-sedinta

Se compune din 2 catune :Floresci si Cap-Rosu, avêndo populatiune de 723 loc (365b. 358 f.), in plus 47 familiide tigani si 3 familil de Nemti.CapY de familie sunt 139 sicontribuabili 117.

In comuna e o biserica zi-dità =Pi 1826-30 de re-pausatul Vornicul Grigore Can-tacuzino si s'a re,zidit in anul1888 cu cheltuiala DemineYLuxita Gr. Cantacuzino. Edeservita de un preot j 2

cantare-ti, platiti de proprie-tarY si de comuna.

Locuitorii RomanY se ocupanumai cu agricultura, iar Ti-g-anii cu zidaria. Produsul a-gricol Ii desfac la orasul Plo-esa

Pe iazul format de riul Pra-hoya sunt douò morY de ma-cinat porumb si grau, si o fa-brica de var iddraulic Cu inOrasa pentru miicinal var.

86 locuitori s'au improprie-tarit la 1864, pe mosiile F10resc i Cap-Rosu, cand li s'audat 289 h. a. EY au 65 cal' siiepe, 86 vacY, 31 bivolY, 1821

61, 522 porci, afara de vitelede munca.

Sc6la datéza in comuna dela 1879. S'a frecuentat in a-nul trecut de 27 baeti si 7fete, din numèrul de 92 copii(6o b. si 32 f.), cu vêrsta desc61a. Cu intretinerea perso-nalului se cheltuesce anual108o lei. Sciu carta 95 bc1 rbar§."f 24 felncY.

Comuna are o suprafata de2659 h. a. pamênt, compusdin parnênt de munca, islaz,finge si padure.

Tuica s'a fabricat putina inanul trecut.

Aci e o frumósa gradilla aproprietarului mosiet

In anul 1893, gandacii demOtase au dat 26 k. g. gogosi ;stupY cu albine sunt 62. Te-renul cultivabil a produs : 4710h. 1. grau, 870 h. 1. secara,2470 h. 1. ov6z Si 4290 h. 1-porumb. Pomi roditori suntputini. Livegile au dat 550care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 4 carciumari.

Bugetul comuneY pe anulfinanciar 1893-94 are la parteaveniturilor suma de lei 3214,17si la a cheltuelilor 3081,85 lei.

In acésta comuna sunt 3drumuri principale soseluitesos. nat. Ploesci-Predeal ; dru-

www.dacoromanica.ro

204 F 204

mul ce vine despre Campinasi merge spre comuna Nede-lea si Filipesd, pe margineariuluT Prahova si drumul cevine de la com. ahueso" sitrecênd Prahova merge la garaBaicoiu.

In partea de V. a comuneTtrece riul Prahova si iazul cevine din Prahova.

Se marginesce cu comu-nele : Nedelea, Baicoiu, Ma-gureni, Calinesui si riul Pra-hoya.

FLORESC1, sat, face parte din C.R. FlorescI, pl. Filipesa

FLORIU, vale, isvorAsee dela p6-lele muntelUí Floriu, com. Co-marnic, plaiu Peles ; curge dela N. E. catre S. V. si se vérsaIn riul Prahova, pe malul stAng,tot in raionul com. Comarnic.

FLORIU, munte la E. de cAt. Po-sada, com. Comarnic, pl. Peles.

FLUERARULUT, (Movila-), movildpe teritorul com. T6rgsoru-Nou, plasa rèrgsoru, situataintre Tèrgsor si TigAnia, pemalul stang al Leaotuluï, nu-mita ast-fel dupa numele luï.Ni0. Flueraru, care in vechimesi-a avut coliba la p6lele aces-teT movile.

Pe acésta movila se cultivacereale.

FOIpRIT, deal, com. Strambeni,plaiu Varbilau.

FOIORU, yirf de deal in parteade V. a com. Livadea, pl. VO,r-bilAu, acoperit cu padure.

FOTACHE, vecjI.I Condrea, Doro-bargescY sau Fotache.

FRASINUL, vale in partea de V.a com. Moreni, plasa Filipescl.

FRASINUL, (Ruptura-), loc iso-lat, com. Strambeni, pl. Var-bilau.

FRATIT, sat, face parte din C.R. Sotrile, pl. Prahova. Areo pop. de 268 loc. (136 b.132 f.) Aci e o biserica fon-data de Prin(ml Stirbel, im-preuna cu locuitoriT.

FRXSINET, sat, face parte din C.R. Cornu, plaiu Prahova. Areo populaOune de 18o loc. (90b. 90 f.)

FRICOASA, sat, face parte dinC. R. Bréza-de-jos, pl. Pra-hoya. Are o pop. de 329 loc.(165 b. 164 f.)

www.dacoromanica.ro

205 205

FRUMOSU, vid de deal, com. (o- loc. (1730 b. 1785 f.), in caretrile, plaiu Prahova, numit ast- intra si 43 familiT de VganT.fel cacT are o posi%iune f6rte CapT de familie sunt : 1100,frum6sa. contr. 750; case de locuit 850.

In comuna sunt 2 bisericTFRUIMOS, deal, com. Podeni-vechT, una in Fulga-de-sus, fondata

plasa Podgoria. In anul 1834, cu urmOt6reainscriNe oAcesta sfinta

FRUNTEA-LUf-VASEf, (Muntele-), Dumneqeésca biserica s'a zi-Muntele Stevie, mosiT ale dit din temelie prin osardia

statuluY , pendirgY de m-rea cheltuiala vatafuluT Iorda-Snagov, carT pe periodul i888- che RUSQSCU i a r6posatuluT93 s'au arendat cu 3500 leT Dimache Postelnicu, impreunaanual, in plus 480 leY plata cu so0a D-luT Ral4a i cu os-padurarilor. teneala locuitorilor satenT, in

Iilele Prea Ina4atuluT DomnFRUNTEA-LUX-VASEL vec,IT Bra- Alessandru Ghica Voda, leatu

tocea. 1834.» S'a reparat la anul1892.

FRUNTEA-LUT-Vlisff, munte la N. A doua biserica este in Ful-de com. Comarnic, pl. Peles, ga-de-jos, fondata la anul 1880.coprins intre riul Prahova (V), Ambele bisericT sunt deserviteValea luT Bogdan (N) si Ora- de treY preotT.Oile (S). LocuitoriT se ocupa numaY

cu agricultura. Produsul mun-PULGA, lac sec intre catunele ceT 1 desfac la orasele Ploesc/

Fulga-de-sus i Fulga-de-jos, si Miza.plasa Campu. ToV locuitoriT in numr de

418 s'au improprietarit la 1864FULGA , comuna ruralá , plasa pe mosia Fulga, proprietate a

Campu. Este situatA in jurul d-luT Mihail Xanto, eandlaculuT Fulga, la 47 k. m. de- s'au dat 1816 h. a. ET au 18oparte de capitala judeyt.iluT caT, zoo epe, 210 vacT, 3500la 22 k. m. de resedinO, plaseT. oT 450 porcT.

Se compune din 2 catune Sc6la exista in comuna delaFulga-de-sus i Fulga-de-jos, 1848. Localul e proprietatea4vênd o populaiune de 3515 comuneY. S'a frecuentat in a-

www.dacoromanica.ro

206 F ,56

nul trecut de 57 bae-V §i 3fete, din numOrul do 379 co-piT (195 b. 184 f.), CU vêrsta.de scad. Cu int rc tin ereapersonalulta statul cheltuesceanual io8o lei. Sciu carte 196biírba0' fi 12 few'.

In cdtunul Fulga-de-sus esi-sta, o mica movild in parteade Est, ce se gice ca este dintimpul Tatarilor dupt cumspun b'étranil, carT au pastratacésta amintire din genera0.ein genera0e.

Vita comuna se intinde peo suprafap. de 2076 h. a.

TuY.ca i vin nu se fabricain comuna.

Gdndad de matase se cul-tiva in mica cantitate ; stupY

cu albine sunt zo. Pamêntulde cultura e f6rte prielnic.Un hectar produce 16-20 h.1. Livec,lile dau cam un car defin la hectar.

Comerciul se exercita in co-muna de io cArciumarT.

Bugetul comuneY presintd laveniturY suma de 12.925,97 leY

la cheltuelf 6398,78 lel" anual.Are dou'e' sosele :

§i Fulga-Salciile.In jurul comuneT sunt

multe movile.Se marginesce la Sud cu

com. Salciile ; la V. cu cat.Baralctaru i com, Parepa

la E. Cu jud. Buz6u i la N. Cucom. Conduratu.

FULGA-DE-SUS, sat, face partedin C. R. Fulga, pl. Campu.In partea de E. a acestui ca-tun este o mica movila, caredatéza cum spun baranifdin timpul invasiunel" Tdta-rilor.

FULGA-DE-JOS, sat, face parte dinC. R. Fulga, pl. Ca'mpu.

FUNARI, sat, face parte din C.R. CiumaV, pl. Campu.

FUNDATA, vale, is ordsce delaN. V. de com. Slanicu, pl.Varbilau i se vérsa in gdrlaSlanicu, pe malul drept, totIn raionul com. Sldnicu, tre-cênd prin apropiere de sc61a.

FUNDATA, loc isolat in parteade N. a com. Slanicu, plaiuVarbilau, destinat in vremilevechT pentru imormintarea ho-lericilor.

FUNDÀTURA, poi6na, com. Tdr-lescY, plaiu Teléjen.

FUNDENI, sat, face parte din C.R. Scaio§T, plaiu Teléjen. Areo populapne de 5i i loc.(259 b, 252 f.) Aci e o biserica

www.dacoromanica.ro

207 F 207

construita de calugari. Anulfondarei nu se scie, caci nus'a putut descifra inscriMia.

Acest sat se mai numiaZahana i Gura-Bughei.

FUNDENY, veqi, Crivina, comunarurala.

FUNDU-LITY-STAN, padure a sta-tului in plasa Cricov cu 151h. a., care impreuna cu tru-pul Bordea (117 h. a.) formézapadurea Tisa.

FUNDU-LUT-STAN, trup de pa-dure a statului, com. Aposto-lache, plasa Podgoria ; veçliTisa, mo0e a statului.

FUNDU-G-ÁRLET , poiénd , com.Tarlesci, plaiu Teléjen.

FUNDURILE, sau Silitea, munteIn partea de N. a com. Te§ila,plaiu Pele, ce servesce deislaz.

FURC,A. PUTTILUT, movila la ho-tarul com. Trestióra, pl. Var-bilau.

FURCITURILE, pb,dure particu-lara supusa regimului silvicInca din a. 1883, pe mo0aComarnic, pl. Pele.

FURNICA, pisc inalt de 2334metri d'asupra Marei Negre.Dela Crwea CiobanaluX (vec,li<KVirful cu Dom) fac'e'nd ladrépta, urci la Piscul Furnica,mai inalt ca Virful cu Dor,dar nu maT frumos ca el.136te ca s'a numit ast-fel fiind-ca de jos s6mana cu un gi-gantic morroiti de furnici.

Ca §i Virful cu Dor, mu-chia Furnicei este presaratacu anemone alfiine sau defleide munte, §i pe tot masivulde acea flora particulara, dincare bogata §i darnica naturanu a facut parte de ca

celor mai inalV : a. a. esteframosuI rododendrum

numit i trandafirT demunte, sau, cum i slic la Si-naia, Bujor de munte.

CAnd sunt inflorite, acestemasive ro0i, decorand piétra,ins6.0 dispusa in chipul celmai pitoresc, iau ochil. Vên-tul adiind prin ele, le clatina

saturéza viul aer de munte,cu imbatatorul lar miros. (Ca-pitan Gur4a).

Legenda ne spune ca, insecolul trecut, in mun0i Bu-cegiului traia un bacit, careera tot-deauna in cérta cuciobanii vecini, pentru pa§u-nele din mun0. Acqtia, dinr6sbunare, iii lipsa lia, clAdura

www.dacoromanica.ro

foc staneY, iar pe baiétul la-sat de paza, 1 luara cu el §ilegandu-1 cobza, despuiat 1 a-runcara pe un morroit maresub pólele munteluY Virful cuDor, ca sa-1 mance furnicile.

Mal tarziu, nisce vinatorYgasira scheletul acestuY baiét,mancat de furnicY, Il ingro-para dupa legea cre§tinésca

venind in sat nu mal vor-biau de cat de acésta intam-piare.

MulV satenY, se dusera la

GAGU-MARE (Muntele-), proprie-tate a EforieY Spitalelor civiledin BucurescY, fosta pendintede monastirea Sinaia, com.Sinaia, pl. Pele, care, im-preuna cu mo§iile Gaggu§i Valea Rea au o intinderede 820 h. a. (411 h. a. supra-fga imptidurita O. 409 h. a.pamênt cultivabil i finge).In total pe periodul 1886-91s'a arendat numaY cu 2800 leYanual, din causa ca are multelocurY sterpe.

In anul 1886, D-1 Emil Cos-tinescu a construit la pólelemunteluY Gagu o fabrica devar hydraulic §i la 1887 incauna la Valea-Larga. Ambelefabrid produc an.ual 800

G.

locul povestit spre a vedeamormintul baiétuluI i mo§o-roiul de furnicY §i d'atuncY a-cele parV de loc s'au numitO. se numesc i acilY Zurnicao(I. G. Babe).

FURNICA, catun, face parte dinC. R. SinaYa, plaiul Pele. Areo populaV.une de 213 loc.(13o b. 83 f.) LocuitoriY aces-tuY catun s'au improprietaritla pólele munteluI Furnica,proprietate a EforieY.

One ciment i ocu0 In per-manen0 ioo lucratorY, aprópetgY RomanY dela Comarnic,Bréza. §i. Prov4a.

GAHITA, se numesce locul Cuapa de puci6sa din ora§ulCampina, situat pe platouc6sta, in apropiere de oravil§i. gara Campina, apagin'andcaseY D. V. Hernia.

Apa sa este bund pentrureumatism, scrofurY, etc., §i n'afost analisata. Acésta apa s'adescoperit pe la anul 1873,locul fiind proprietate a Prin-%uluY Stirbet LocuitoriI dinlocalitate usau de ele prin a-§eslare de putinT la isvor, undefáceau bál, La 188o, Frinpi

208 208

www.dacoromanica.ro

209 G 209

D. S tirbeY vinde acest locD-luT D. V. hernia.

Comuna, vOc,lênd importannalpe/ sulfur6se, dupa analisaprovisorio a cator-va medicY,voia cu ori-ce chip sa espro-prieze pe proprietar, luand lo-cul pe séma ei, pentru ridi-carea unta./ stabiliment bal-near.

D-1 hernia, vò'Ondu-se for-nt, face un ang-ajament cucomuna, obligaudu-se a ridicasingur stabiliMentul balnear.In acest timp se presintrt D--ni/D-ri N. Garoflid si M. Geor-gescu, se invoesc cu D-1 Her-nia si iau loculpe timp de 12anY, Cu conditia ca sii con-struiasca dansiT stabilimentul,lucru ce au si facut, costan-du-I 150.000 fr.

Asta-çll stabilimentul bal-near e proprietatea Case/ Her-nia, avênd 25 camere, 18 ca-bine pentru

In jurul stabilimentuluT e unfrumos parc iu suprafan. de2V2 h. a., in mijlocul caruiase afla i capela unde esteimormintat rë'posatul D. V.Hernia. Parcul presinta unaspect destul de frumos, a-vCnd si o gradina de florl,

f6rte bine aranjata.

G.ARDuLuI (Valea-), vale, isvo-

rasce dela V. de dealul Pre-deal, com. Predealu, pl. Te-léjen ; curge spre S. V. for-mand limita intre com. VA-leni-de-Munte si Predealu, a-poi, esind din comuna Pre-dealu se indreptéza spre V.apoT catre S. V. si se vérsiIn riul Teléjen.

GARDULUT (Valea-), Odure par-ticulara supusA regimuluT sil-vic, pe moia Valea-Gardulul,pendinte de com. Vrtleni, plaiuTeléj en.

G.XGÉNCA, trup de padure a sta-tuluT in intindere de to6 h.a. care, impreuna Cu trupu-rile : Drumul Bálcoiultif (67 h.a), DegeraV (62 h. a) si Gura-Cumetri (185 h., a), formézApadurea Mislénca.

GA.GENI, sat, face parte din C.R. Paulesci, plasa Têrgor.Are o pop. de 461 loc (225 b.236 f). Aci e o bisericrt repa-ratä la a. 1888 de enoria;A.Anul fondrtre/ i ctitori/ nuse cunosc 1).

1). Intr'un chrisov al Fui Ahhant Iffata,

glisesc crt moie GigenY a fost proprie-tatea boerului Nicolae Brincoseanu, lmvvol ban, e;irina i a dat volnicie srt t'acti

pe aceastii nìoie tC:rg, pe an o daC), unde

sit fie i obor pentru Nite i bucate,

14

www.dacoromanica.ro

210 G 210

GXGFNI, sat, face parte din C.R. Baicoiu, plasa Filipesci.Are o pop. de 44 loe (23 b.21 1). Cade in partea de S.E. a comuneT.

GXGENI, rnoie, a statuluT pen-dinte de m-rea Mislea, care peperiodul 1885-95 s'a arendatcu 7.550 le anual.

GXGENI-MISLEA, veo;li Mislénca.

GA.GuTu, proprietate a EforieTSpitalelor civile din BucurescY,fosta pendinte d-e m-rea Sinaia,pIaiu Peles, care, impreuna cumosiile MUntele Gagu fi ValeaRea, cu o intindere de 820 h.a. - s'au arendat cu 2800 leYanual.

GAGuTu, munte la E. de com.Sinaia si Comarnic, pl. Peles.

GXINA, valcea spre E. de schi-tul din com. Ceptura, plasaCricov.

GXINA (VYrful-), munte situat in

Sf. Treime, 0 la acest térg sit' nu se a-mestece nicT ispravnieff, Ind vame0I,niel erbarff, nici zaliVf, nicI altI 6meiffdomnescï, cí si í aíta dumnélui a lua vamlí.

Nu sciu despre ace0Y Gggeni se vor-besce in cartea domneascrt sau despreG:ígenff ce aparpn de comtum pliicoiu ?

partea de N. a com. Brebu,pl. Prahova.

G.XmALIA, munte, com. Drajna-de-j os, pl. Teléjen, acoperit cupadurT secolare de fagi si bralT.Are bogate pasunT.

GANDEsci se numesce localitateadin com. Varbilau, pl. Val--bilau, - unde riul Slanicu sevérsa in riul Varbildu.

GXVANA (Muntele-), pddure par-tieularà supusa regimuluT sil-vic, pe mosia muntele Gavana,pend. de come Sinaia, pl. Peles.

GX VANA, deal situat la N. decom. Bughiile, pl. Teléjen, sinumit ast-fel dela pâraiasulGdvana. Pe dealurile din a-césta comunä se cultivd ov6z,vi Y §i point Pe unele se afldislaz §i pddure.

GX.VANA, garliO, isvordsce de laN. de com. Bughiile, pl. Te-léjen, si se vérsd in garla Bu-ghea, tot in raionul com. Bu-ghiile.

GXVANA, vale, com. Vadu-Sdpat,plasa Cricov.

GAVANA, numire ce se mal da

www.dacoromanica.ro

cdt. Stejaru, com. Negoesci, pl.T'èrgsor.

GA VANA sau Stejarul (trupul-),mosie a statuluï fostd pendintede biserica Sarindaru, care peperiodul 1887-97 s'a arendatcu 550 le): anual. Dela 1888s'a vêndut de ved d-luT D-rTurnescu.

GANANu, padure a statuluf InIntindere de 300 h. a. pendintede com. Negoesd, pl. nrg-sor, care, Impreund cu tru-

i pul Piétra (250 h. a) formeaz1Wlurea Negoesd.

GADI, c6St6,, com. Tintea, plasa

GALMA, isvor, curge din munOIcom. Tesila, pl. Peles ; are di-recia de la E. apre V. si sevérsA in riul Doftana, tot inraionul com. Tesila, pe malulstáng.

GALMA, deal, com. Maneciu-Pa-mêntenI, plaiu Teléjen.

G 'ALMA (Virful-), deal in parteade N. a com. VArbilAu, plaiuVArbil6u, acoperit cu ptidure,printre care se afiA si poenY.

aaLuA, trup de padure a statuluY,

pendinte de com. Tesila, pl.Peles, care, impreunA cu tru-purile Carabanu cu Baia, La-curile cu Rusu; Rusu-de-jos,Prislopu, Podurile i VirfulNegrasuluï, formézb. radureaTesila, care are o intindere de5000 h. a.

GALMA-RISI (RIpa-), rIpd situad,in partea de N. a com. Brebu,pl. Prahova. Se dice a. '11 aluat numele de la animaleleR41', ce se g6seau prin acestelogurY.

GALMA-SECARIEL munte In par-tea de S. a com. Tesila, plaiuPeles, ce servesce de hotar.

numire veche a cat. Chi-ManY, com. Bucov, pl. Cricov.

GILMEIA, deal spre N. V. decom. Harsa, plasa Podgoria.

GALMEIA, munte la E. de cAt.Podu-Vârtos, com. Comarnic,pl. Peles.

GARLA-VALEA-00IY, mic §arq incom. Fántanelele, pl. Cricov.In timpurT ploi6se se vérsdIn el apd din valea CosiT

adesea vine asa de mare incat înécl tete gradinile

21! 21t

www.dacoromanica.ro

2 t 2

unde trece, cum i islazul depd§une.

GARLICIU, numire veche a com.Poenari-Rali, plasa Crivina.

GEANONE, localitate isolatá, incom. Predealu, intre riul Pra-hoya, Valea Cerbului §i la S.V. de Azuga, unde inainte deanul i82o, gratie pädurilor se-colare §i. multimei de vdi §i.vdemne, se iliceau cele maineomenóse cdlcdri i chiar o-moruri.

Vxlea Prahovei, la Vest decare vine acéstd. localitate, tra-versatä ard intrerupere de cd-16tori, devenise VA-te temutdde cd16tori, din causa hotiilorce se petreceau aci.

G-ENTEY, gropi cam In eentrulcom. Aricesci, plasa Podgoria,undedupd cum spun }J'ara-

fost OCile veckï de sare.De sub grolile Gentd ese un

isvor de ald siirata, care nu se'cit;lid' o data. Ala, In timp de15100 toren(iale, se inghile Cumare sgomoi de aceste gropvi

acel oriliciu, ese afard fortelimlede

Pe firundul acestei ale, fi inmarginea soseleY ce se di rijetre com. Surani, sunt done' vi-uifóre de apd minerald, ce con-

212

(in sulf, fi din carY iautoril ca ¿cae, ceba se bolniivescde frigurY.

GHEBOASA, sat, face parte dinC. R. Valea-Lungä, pl. Pra-hoya. Are o pop. de 171 loc.(83 b. 88 f.). Este situat spreS. E. de comund.

GHENOAIA, mo0e a statului pecare la 1864 s'au improprie-tdrit o parte din locuitorii com,Vadu-Sdpat, plasa Cricov.

GHERGHIFA, safitc'e parte dinC. R. Gherghita, plasa Cámpu.

GHERGHITA, comund ruralá., pla-sa Cámpu. Acéstd comund da-tézd cu mult inainte de anul1503, i pe atunci trebuia sdfi fost in tótd splend6rea el,de ¿re-ce intretinea relatiunicomerciale cu Brnovull).trage numele de la o d6mndGherghinitaacésta e traditialocald stdpána acelei

Este insemnatd prin rbsc6laCdirtrd. anilor la anul 1623 incontra Domnului Alexandru2)

DA Ioncscu-Gion intr'o conferinth'a sa, tinutri anal trecut la <SocictatcaGeograful basat pe actea.probat ch acurn 391 anY, plec:I. dinBrarv pentru Glieighita to ncgustori in-clircatI cu

Dimitrie Fnmzescu.

www.dacoromanica.ro

2 1 3

prin viCtoria repurtatá. deVitézul contra Turcilor

la anul 1596-1597.Este sitUattl pe ambele ma-

lurY ale riuluY Prahova, la 26k. m. departe de capitala ju-dOildi si la 2,500 m. de T e-§edimp,

Se compune din 4 cAtuneGhero-hita Ungureni; Belciug,

Independerna, infiirqat laanul 1879 i numit de locui:torY «Borusu» dup6 numeleloculuT pe care s'a intemeiat.

Are o populaiune de 2129loc. (1057 b. Io721.), in careintrá. si 2 familiT de tlgani, 3de nemtY de bulgarY. Ti-ganiI se ocupit cu feráxia, nem-01' cu impletitul richitel" si bul-g-arul cu grAdinária.

CapY de familie sunt 448contribua.bilY 420 §i case delocuit 455, in plus 2 bordeie.

In comuná, sunt 4 bisericYBiserica Domnéscä care s'afondat de Mateitt Vodd Basa-rab, la anul 1641, Cu urm6t6-rea inscriMie

«Acéstä stintA si Dumnesle-éscA bisericä din temeliazidit-o-am eu robul luY Dum-nesleu Ion Mateit Basarab Voe-vod, intru numele mareluY allui Hristos mucenic Procopie.Si cu vrerea milostivului Dum-

213

nesleu i cu ajutorui Sfintulul'Mucenic supuserAm vrAjmasiTsub pici6rele Domnieï i Y-am

rusinat, i 1-am gonit din ra-mêntul- Orei si am ridicat a-céstA sfintd bisericá, pentru bi-ruinta cea de vitejie a puter-niculut Dumnec,leuintru ajutorul Sf. mucenic Pro-copie, 'ca O. fie Domnia meapomenitA in nesfirsiV ved!, ve-leat 7149.»

In drépta useY se maYincä o piétrA sCrisA, ce nu sep6te citi, fiind mai t6ta aco-përitA Cu un .zid fAcut mal

Acum de curênd.i s'a fAcutrepara0e de onor. Adminis-stra0e a DomeniuluT Cor6neT,care n'a schimbat nimic dinvechia formä a cládire.

A doua bisericA cu hrarnul«Sf. Dumitru» posedA dou6 in-scrip01 : una la drépta intrtt-reY, care conOne urmát6rele«Acéstá. sfintá. i Dumnec,leéscäbisericä ziditu-s'au din temelia

el de robul lul DumneqeuPreda apitanul, feciorul Pa-raschiveY Vornicul, intru nu-mele sfintuluY si mareluY mu-cenic Dimitrie, in qilele PreaLuminatuluï Domnuldf NostruIon Constantin Basarab Voe-vod si a párintelui nostru Kir

www.dacoromanica.ro

2 14

Teodosie Mitropolitu 1).

A doua inscriNe dela stangae cea urmat6re : «Cu ajutorulluY Dumnesleu in anul mantui-rd 1888, In çlilele AltqeT SéleCarol I si ale Prea SfinVituluYMitropolit Iosif Primat, s'a re-parat acéstä sfinta biserica,dupa cum se vede, ramânêndnestricat numaY sfintul altaral bisericd celd vecla fondatade raposatul Preda Capitanul,feciorul ParaschiveY, vorniculel traia ,pe la aniT dela Hris-tos 1705 in Domnia luY Con-stantin, Bas-arab Voe-vod.»

A treia biserica., cu hrámul,sAdormirea M. D.» din cat.Ungure- ni, se crede sa se ficladit acum zoo anT, de catrepreotul Eremia.

A patra biserica, tot cu hra-mul qAdormirea M. D.», s'acladit de enoriasY, In cat. Bel-ciug, acum 75 anY.

LocuitoriT se ocupa numaTcu agricultura. 3 dintre el semal ocupa cu olaria, 2 cu ro-gojinaria, I cu rotaria, 5 cudulgheria, 2 cu zidaria, 4 cucismaria si 4 femei vaduve cutot felul de OsaturI.

EY desfac produsul munceTlor la BucurescY si PloescY.

1) Urméeti. 'inert dou6 rindurr pe carTnu le-am putut citi.

G 214

388 locuitorY s'au improprie-tarit la 1864 si 18o la auul1879. In total li s'au dat 2320h, a. In mosia Ghergh4a. Elau : 4r3 cal si epe, 667 bol si.vacY, 57 taurY, 6o v4eY, 1812oY, 61 capre, 548 pord, 12 bi-volt

Cand s'a inceput aci sa seinvqe carte nu se scie cu si-guran0 ; exista insa un hrisovdela Alexandru Ipsilante, cudata de 1780, prin care se ho-tarasce ca léfa dascaluluY dinGherghiVa sa fie de 5 talenYpe luna').

Scóla s'a frecuentat in anultrecut de 86 ba.eVY si 46 fete,din numarul de 398 copiI (201b. 197 f.), cu vêrsta de sc616..Cu intre%inerea personaluluY secheltuesce anual 2484 leY. Selz(carte in tad comuna r83 barbapfi 39 femeY.

T6ta comuna se intinde peo suprafa0 de 3596 h. a.

Vin si %uica, nu se fabricaIn comuna.

Gandad de matase se cul-tiva numaY pentru trebuinVelecaseY.

Pa,mêntul de cultura e pri-elnic tutulor cerealelor ; asa,un h. a. grau produce dela

1) Exista scólrt in comunrt sau atundse infiinla ?

www.dacoromanica.ro

14-26 h. 1.; cel cu orz si o-v6z dela 20-30 h. 1.; cel cuporumb p6'na. la 25 h. 1. §irapita dela 10-15 h. 1. PomiroditorT sunt putinY in com-paratie cu intinderea comu-neT. Livec,lile dau cam dou6care de fin la pogon.

Comerciul se exercita in co-muna de 14 cArciumarT.

Veniturile comuneT se ureapêna la 17,308 leY anual.

E traversata de sosele spreDraganeset CiumatT si Hat-earau.

E udata de rturile Prahovasi Teléjen, de valeeaua Tu-eanca, care forméza lacul cuacelasT nume, si de alte micTvalcele aprópe de riul Pra-hova, numite coturt si for-mate prin mutarea eursuluTPrahovet

Se marginesce cu comunele :Meri-Petchi, Hatearau, Dra-

ganesci, Buda-Palanga, Ciu-mati, Balta-D6mneY si tipia-Bojdani.

GHERGHIT A, têrgsor, com. G-her-ghita, pl. Campu, insemnatâprin r6scóla Calarasanilor la1623 asupra luT AlexandruCoconul, fiul luT Radu-Mihnea.

GHERGHITA, padure intre , rail

Prahova si com. Balta-D6m-neT, pl, Câmpu.

GHIABA, 135:rajas, isvorAsce dinraionul com. Maneciu-Ungu-rent pl. Teléjen ; se vérsa inparaul Sacuianca intre comu-nele ' Maneciu4Jng. ' si Mane-ciu-PainantenT si impreuna inriul Teléjen.

GUIABA, sat, face parte din C.R. Maneciu-Ung. plaiu Telé-jen. Este situat pe loe ses si.are o pcip. de 224 loc. (114 b.izo f.)

Se. lice ca-sT ar fi luat nu-mele dela primul locuitor, cares1-ar fi aseq.at casa in coltuldespre S. E. . al comunet a-própe de vèrsarea pâraiauluYSaeuianea In Teléjen, Din spu-sul celor mal 136tranY 6mentse crede ca . acest catun s'ainfiintat cam de zoo ant

Aci e o biseriea ondata laanul 1882 de Ion Moisoiu, Z.Jercan, Nita Pasère si, Dusa.

GHEZURILE, isvor, com. Aposto-lache, pl. Podgoria.

GHIGHIANCA, padure a statuluTin intindere de 40 h. a. pen-dinte de com. Urlatt plasaCricov.

215 G 215

www.dacoromanica.ro

216

GHIGHIU, monastire de calugarY,intemeiata la a. 1814 de ca-tre schimonahul Arsenie, uce-nicul starituluT Gheorghe delam-rea Cernica i cu ajutorula 4 fratT Rucarenf din Câmpu-Lung, in timpul i cu bine-cuvintarea P. S. S. Arhiepis-cop si Mitropolit NectarieIn dilele Prea Inaltatuldf DomnIon Gheorghe CarageaVoevod.

Acésta. monastire, care portahramul «Isvorul TarnaduireT»este asedata pe un loc numit«Mere» proprietatea cuceme'lUta Cantacuzino Comanénca(calugarita ma'l in urma subnumele de Anastasia si imor-mintata In acésta monastire).Ea a daruit acest loc pentru fa-cerea monastireT, inzestrAnd'o

cu o mosie, numita. Vatram-reY Ghighiu.

SY-a luat numele dupe apasatul Ghighiu, la 15 minute

departe de PloesctBiserica acesteT monastirl'

fiind prea mica in comparatiecu publicul ce venea sa o vi-siteze, maï cu osebire la hram,In anul 1858, sub caimacamia

Alexandru Dimitrie GhicaVoevod si cu bine-cuvintareaMitropolituldf Nifon, s'a cl6r5.-mat biserica cea veche si s'arecladit o alta mal: mare ceexista

216

La recladirea acestel.' bise-ric a fost staritulEftimie, care a luat parte prin-cipala si a Inaintat cu lucra-rea pêna ce s'a terminat dezidarie, cAnd a incetat din viéta.Dupa acésta viind starit pa-rintele Antonie a reinceputlucrarea, la care a maï" con-tribuit guvernul i alÏ mult`f

credinciosY, sfirsindu-se la a-nul 1866.

Acésta, biserica este unadin cele mal! falnici" din téra,avé'nd o têmpla f6rte frumósa.

La monastire se maY afla unisvor de apa, numit «IsvorulTamaduirel» dupa hramul bi-sericeI, la care vin multimede bolnavI din unghiurilereï spre gasi leacul.

Ca odóre principale are : unpotir de arginf, suflat cu aur,förte frumos ; un chivot deargint poleit, din anul 1827;o anaforita de argint din 183i ;o evangelie legata cu argintsi suflata cu aur din anul 1845,de o frumusete rard, si, o crucede argint poleita, dela star-u1 Eftimie.

Aci se maY afla si o micabiblioteca cu cartY bisericesc'f.

Monastirea este imprejmuitapeste tot si bine intretinuta,gratie actualulul starit, Arhi-mandritul Juvenalie, care a a-

www.dacoromanica.ro

217

(Tus monastireY multe imbuntt-t4ifi.

Monahif in num6r de 33,sunt förte muncitorY si se in-deletnicesc i cu alte meste-sugurf, adicA lemnAria, cio-botaria, potcapieria, etc.

Aci se mal' fabrica fi ap`i de

GIIIGHIU, sat, face parte din C.R. CorlAtesci, pl. Crivina.

GHIGHIU, pttrau, isvorAsce dinapropierea orasuluY PloescY,primesce In apropriere dem-rea Ghighiu maY multe is-v6re, intrt in com. Rifovulpe la N. V.; curge spre S.,si dupA ce primesce de aflu-ente mal' insemnat pe isvorulPria, tot in raionul com. Ri-fovul, se vérsA in 1-1111 Teléjen,in partea de S. E. a com.Rifovul, pl. Crivina.

GHIMELIA, deal, com. Mrigureni,pl. Filipesci, cultivat o datacu vil', dar carY s'au distrusdin causa filoxera PArnAntuls6u fiind steril i neproducêndde cat putinA iérbA de pAsunepentru vitele locuitorilor.

GHIMPOASA, mahala, face partedin C. R. Tesila, plaiu Peles.

GHIMPOASA, garla, isvorsce din

217

munp com. Tesila, plaiu Peles;curge dela E. spre V. si sevérsA in /41_11 Doftana, pe 61--

mul stang, tot in raionul com.Tesila.

padure particularA inintindere de 25 h. a. pe pro-prietatea mosnenilor Ghinesef,supusA regimuluY silvic, in com.IordAchianu, plasa Cricov.

GHIOCEL, deal, com. Podeni-NouTplasa Podgoria.

GHIOCELU, sat, face parte dinC. R. Podeni-Noui, pl. Pod-goria. Aci e o biseric6, fon-datA la anul 1841 de locuitorI.

GHIOLDUM, sat, face parte dinC. R. Cocorasci, pl. Têrgsor.Cade in partea de S. V. a co-mund i '1 udd Iazul Morilor.

GHIONOIU, deal, com. Valea-LungA, plaiu Prahova.

GHIOSESCI, sat, face parte din C.R. Comarnicu, pl. Peles. Are opop. de 927 loc (470 b. 457 f).Este situat pe malul drept alriuluY Prahova, in fiqa Comar-niculuï, inteo pos4iune f6rtefrumoasA.

GHIRDOVENI s.: numesce partea

www.dacoromanica.ro

de N. a com. Ghirdoveni, plasaFilipescI.

GHIRDOVENI, comuna rurala, pla-sa Filipesci. S'a infiiMat pe laanul 1700, in urma desfiirOreYsatelor : Rêsnari , StefIn6ia ,Cioricesci §i Chira.

In marginea comuneY Ghir-dovenT se afla un loc numit«Silitea» ce se dice ca ar fifost locuit de Tatart Aci RaduNegru se povestesce de be-tranT a avut o lupta cu a-ce§tT Tatarl §i. perdand bata-lla a fugit prin padure, calarepe o iépa négra potcovita d'an-dósele. In fuga luT, audind caiépa s'a deschingat, s'a aple-cat sá. véda §i atuncY a fostimpuns Cu sul4a in c6sta indreptul laculuT din padure §i.din acel timp pana adY acellac se numesce «Lacul Negri»lar padurea «Padurea Negri».

Este situat pe malul dreptal riuluT Cricovu-Dulce, intredealurile Gruiu §i. Islazu, la 28k. m. departe de capitala ju-deValuT §i la 8 k. m. de a plarY.

Se compune din 2 alune :Ghirdoveni §i Cricoveni. Intreele nu exista niel o distanta;are o populaOune de 1532 10C.(720 b. 812 f), in care infra§i 32 familiT de - igarlY, carT s:,ocupa cu feraria §i vióra.

CapT de familie sunt 310;contrib. 380 ; case de locult 329.

In comuna e o singura bi-sericä fondata la anul 1870,deservita de un preot.

LocuitoriT pe ranga agricul-tura se mal ocupa cu facereamangaluluT (carbunT), cu fabri-carea varuluï, cu caratul sareYdela Telega la Têrgovi§te §icu cioplitul lemnelor. ProdusulmunceT 1 desfac mal ales laora§ul Ploese.

LocuitoriT s'au improprietaritla a. 1864 §i li s'au dat 8o8h. a, din mo§ia statuluT Mar-gineni. ET au 61 cal, 40 iepe,235 vacT, 64 capre, 370 pordi ;afarä de vitele trebuincióse lamuna..

Scóla exista in comuna devr'o 13 anT. S'a frecuentat inanul trecut de 66 baeV i 8

fete. Sciu carte 34 barbag fi6 femd. Cu intretinerea per-sonaluluT statul cheltuesce a-nual 1242 leT.

In padurea numitti Ghirdo-veni se aflei un isvor de ataminerallt numit cFa'ntdna deleaco ce se intrebuin(erza de lo-cuitorY contra frig,urilor.

In comuna se fabrica apro-ximativ 1 800 d. 1. vin.

GandacT de matase se cul-tiva in mica cantitate. Pamên-tul e prielnic la tóta cultura

2 1 8 G 218

www.dacoromanica.ro

219

si produce 5000 h. 1. gré'u,6000 h. 1. ov6z, 5o,000 h. 1. po-rumb. Dintre pornI roditorYsunt : 4300 merl, 500 perY, 50ciresT ; iar livedile dau pé'nA350 care fin.

Comerciul se exercitA in co-munt de lo d.rciumafi. Veni-turile comunal' se urcA la tifrade lel 3800 anual.

In comunà este o singurAsosea impetritA i nlesnescecomunicatia intre GhirdovenI,Haimanalele si Morent

E brAzdat de dou6 dealurYDealul Gruiu in partea de E.a comunal si dealul Islaz inpartea de V. Ele au directiadala N. spre S. Aceste dea-lurl serve,c pentru Wisunareavitelor.

E strdbtautA de riul Cricovu-dulce si Valea Ursuluï.

GHIRDOvENI, padure a statuluIIn intindere de 65o h. a. pen-dinte de com. Moreni, plasaFilipesci, care impreunA cu tru-purile : Mijca (1150 h. a) siGruiu (750 h. a.), forinézA pA-durea Moreni (v. a. n.).

GHIVECIU, vale, com. Farsa, pla-sa Podgoria.

GLOD (Pe-), Localitate in com.

Ir 219

Soimari, pl. Podgoria, unde sepresulune a fi sare.

GLoDuLiff, vale, isvordsce dincom. Gornetu-Uuib, plasa Pod-goria ; se vérsA in pat-Aul Nu-ceténca, tot in raionul acesteIcomuna, dupä ce priimesce is-vorul numit 4--ilntana de leac».

GLOJA, tarinä infra malul dreptal riuluY Prahova i cAtunulUng-ureni din com. Gherghita,plasa Campu.

GOGA, sat, faca parte din C. R.Rifovul, pl. Crivina. Are opop. de 219 loc. (109 13. II0f.) Este situat pe Ormul dreptal riuluT Tel6jan.

Aci o o bisericA ce p6rtà ur-m6t6rea inscriptie : «AcéstAbisericA, ce se prsnuesce hra-mul «Sfintul Erarh Nicolae»s'au zidit din temelie in a-nul 1776 de Pitarul Gr. Bre-zoianu si Vornicul C. BA1A-

ceanu, iar in anul 1866, fiindruinatA cu destivirsire, rO.mA-nénd numaI dou6 zidurI, s'apreinoit si s'a zugrAvit prinosardia si cheltuiala luI NeaguApostolescu si sotia sa Elenadin capitala Bucurescï, ce autost nAscut in acéstA comunAGoga, in R1e1e Preatulut Print al Principhtelor

www.dacoromanica.ro

220 G 220

Unite Române Alexandru I6nI §i a Prea sfinVtuluT Arhi-episcop §i. Mitropolit al Ungro-VlahieT §i. Primat al Roma-niei Nifon, a. 1866, Mai: i.

GOGANu, deal in com. Salcia,pl. Podgoria, pe care se cul-tiva cereale.

GOGESCI, vale, com. Tarlescï,plaiu Teléj en.

GOG1SCA, sat, face parte din C.R. IlrlescT, plaiu Teléjen. Areo populaVune de 400 loc. (190b. 210 f.)

GOGSCA, garla, isvordsce dinraionul com. PosescT, curge inzigzag, merge spre E. in com.Carbunescï, plaiu Teléjen.

GOGON (Dela-), valcea, isvorAscede langa. fantana Gogon, dinpartea de V. a com. Slanicu,curge dela E. spre V. i sevérsä in g' .'rla Slanicu, pe . 6r-mul drept, tot in raionul com.Slanicu.

GOGON, fântâna. in partea de V.a com. Slanicu, plaiu Var-bilau.

GOGOLO, deal pe . care este si-tuata com. Podeni-VechT, plasaPodgoria.

GOGOARUL, movila, com. Isv6-rele, plaiu Teléjen, numita ast-fel dela formarea sa ce se a-sémana cu forma une l gogo§i:de matase.

GOGOV1RUL, pisc, com. Isv6rele,pl. Teléjen, numit ast-fel delapas6rile numite GogoarT, cetraTesc in stolurY pe acestpisc.

GoL.X.;ft se numesce de locuitorTpartea de E. a cat. Buda, com.Buda-Palanga, plasa Campu.

GOALET, vale, com. Podeni-VechT,plasa Podgoria.

GOMOIU, vale, com. Margineni-de-jos, plasa Filipesa

GORGANI, sat, face parte din C.R. Poenari-ApostolY , plasaCricov.

GORGANU, deal, com. Gura-Vi-tióreY, pl. Teléjen, ce servA depaune vitelor.

GORGANUL, movila pe mo§iaStejarul, com. NegoescT, pl.Urnoru, in apropiere de 14'1.11Prahova, facuta, pe cat sespune de baranT, de TatarY.

GORGANUL, deal, com. Teisani,plaiu Teléj en.

www.dacoromanica.ro

GORGANUL, movila in partea deE. a com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen, dupa care se recol-téza fin.

GORGANUL, culme de deal, com.Gornetu-Cuib, plasa Podgoria,ce se lasa din virful Nastasedaspre Sud i se termina prin-tr'un virf inalt, lânga bisericadin catunul Cuib.

GORGANUL, movila in partea deS. a com. Bughiile, pl. Teléjen.

GORGANUL, pise, com. Slanicu,pl. Varbilau.

GORGANUL I GORGANELUL, lo-curi isolate, com. Homoriciu,pf. Tel6j en.

GORGOTA, padure a statuluY inintindere de 187 h. a. pendintede com. Gorgota, plasa Cri-vina.

GORGOTA, comuna rurald, pl.Crivina. Se compune din 2catunc : Gorgota, i Potigrafu.Este situata la sudullanga soseaua dela Ploesci laBucurescl.

Sc marginesce cu comunele:Poenari-Apostoli, CrivinaBalta-D6mnei.

Veniturile sale sunt de leY8,657.

Aci e o sceila ce exista dina. 1887. Localul apaqine preo-tului comuneY, care l'a oferitgratuit. E de zid.

GORGOTA, sat, face parte din C.R. Gorgota, pl. Crivina.

GORNATELE, loc isolat, com. Sla-nicu, plaiu Varbilau.

GORNETU, sat, face parte din C.R. Gornetu-Cuib, plasa Pod-goria. Este situat pe culmeadealuldi Gornet §i are o po-pulaOune de 1185 locuitorT(575 b. 610 f.)

Aci e o biserica reconstruitala a. 1870, la ua careia nuse Oa nici o inscrip0e, iarcea vechie, care a fost dari-mata la 1870, se presupuneca ar fi fost fondata cam pela anul 1765.

Zn fiartea de 'V. V. a aces-t2a clun. fie anibele malurYale fiargulta Sdrafelu, se (Vietmine de sare. linifiurr »0-idse, fusind fidnantul,sarca sedesve,lesce, Insd firin ing-rijirea25asnicilor de localitV sdrale,se invelesce.

Satul Gornet se crede a sefi infiintat pe la anul 1687,cand printre padurile secolare,ce formau pustiul codrului inacésta localitate, s'au stabilit

221 CT221

www.dacoromanica.ro

222 G 222

primiT 4 fondatorY, fugitT defrica Turcilor, dupd cum spunetradi0a. Se crede ca-si ar filuat numele dela un gorun (ste-jar batran), sub care cel-d'an-têit fundator, venit aci, i§I fa-cuse bordeiul, purtand mai multtimp numele de «La bonleiulde sub gorun». Mal tarziu po-pulandu-se luat numele deGornet.

Acest catun ocupa partea desud a comuneT. Este incojuratla N. §i S. de livedi cu prunT ;la E. de padurY i la V. de vil.

Aci e o sc6la infiinOta pela a. 1857, insa carte a ince-put sa se invqe cam pe la a-nul 1834 de preo0T, dascaliTbisericei i logofe0T satuluT,fiind platitT de locuitorT.

In vechime acest sat se nu-mia Slemnea-Tufele.

GORNETU, deal, situat in parteade N. V. a cat. Gornet, com.Gornetu-Cuib, plasa Podgoria,acoperit Cu

GORNENU, vale, vedi Adanca.

G ORNETU, sat, face parte din C.R. Gornetu-Cricov, plasa Cri-coy. Are o pop. de 567 loc.(290 b. 277 f). Aci e o bise-rica fondata la a. 1837, cu hra-mul «Cuviòsa Paraschiva» Rui-

nandu-se, in anul 1883 locui-toril au facut alta, alaurT cucea d'anté'it, pe care a termi-nat'o in 1892, cand au §i tar-nosit'o.

GORNETu-CRICOv, comuna rural,plasa Cricov. Este situata pemalul stang al riuluT Cricovu-Sarat, la 30 k. in. departe decapitala judetuluT §i la 8 k. m.de re§edinta

Se compune din 4 catun e :Tarculesci, Gornet, Co§arele §iValea-BouluT, avênd o popula-tiune de 1943 locuitorT (966 bar-batT, 977 femeT), in care intra§i 4 familiT de tiganY, cari seocupa cu feraria.

CapT de familie sunt 461contribuaiblI 447.

In comuna sunt 4 bisericl(in fie-care catun cate una), de.-servite de 4 preotT.

Pe langa agricultura, locui-toril se mal ocupa cu cresce-rea vitelor i pomicultura. Pro-dusul muncei 1 desfac la oravilPloesci.

LocuitoriT in mare majori-tate sunt mcnnenT. 69 s'au im-proprietarit la 1864, pemo§nenilor ; Valea Boulul, pro-prietate a decedatuldi V. Pa-apa ; Priséca, proprietate asc6leY Ion Craciunescu i Co-Orelele, proprietate a d-luT E.

www.dacoromanica.ro

22 3 223

manoil Lahovari, din carls'au dat 199 h. a. EY au 36 caY

epe, 153 vacY, 52 capre, 1766oT si 922 porcY.

In raionul comuneY, in drep-tul cat. Cosarele, pe riul Cri-covu-SArat, este o m6rd demacinat.

Scóla exista in comuna de 21anI. Actualul local s'a constru-it din fondurile donate de bu-.nul cet4én Vasile Paapa, mareproprietar. S'a frecuentat inanul trecut de 120 copii (116 b.4 f). din nutn6rul de 242 copiY(174 b. 68f), cu vêrsta de scóla.Cu intrepnerea personaluluY secheltuesce anual 2484 lei. Sciucarte 523 ba'rbap 25 femd.

Terta comuna are o supra-fa. de 5.000 h. a.

In termen mediu se fabricaanual pêna la 9220 d, 1. - uica.si 2305 d. 1, vin. GandacY dematase se cultiva aci in micacantitate.

Terenul e f6rte puOn prielnicculturet Abia se cultiva pênala 288 h. 1. grau si. 2.152 h. 1.porumb. Dintre pomY roditorYsunt : 4610 merY, 3470 perY,1216 dudY, ii85 ciresT, 1346nucY, 158.300 prunY. Livediledau pana la 922 care de fin.

Comerciul se exercitd in co-muna de 5 carciumarY.

)3uKetul comuneY presinta la

veniturY suma de leY 3700 sila cheltuelY 3.500 leY.

O sosea i inlesnes3e comu-nicaVa cu com. Urb. UrlaV,spre S, si cu com. rur. Apos-tolache, spre N.

Piscul cel maY insemnat dincomuna e Dragaica.

E udata de garla Cricovu-Sarat si de paraele : Valea Mo-canuluI, Valea Lidi i ValeaBouluY, carY t6te se vérsa inCricov, tot in raionul com.Gornetu-Cricov.

Se marginesce cu comunele :Tataru, Iordachianu, Aposto-lache si Udresci.

GORNETU, padure particolara inintindere de 50 h. a. proprie-tea mosnenilor din Gornetu-Cricov, pl. Cricov, supusd re-gimului silvic.

GORNETU-CUIBU, deal in comunacu acelasY nume, pl. Podgoria,,pe care se cultiva 1342/2 h.a. vie.

GORNETU-CUIB, comuna rurala,plasa Podgoria, situatd pe cul-mea dealuluI Gornet, sub 136-lele dealurilor Marzea, Nasta-sóia i Nucetu, si pe ambelemalue ale pArauluY SaraIelu,la 26 k. m. departe de capi.

www.dacoromanica.ro

tala judetuluY i la 5 k. m. dea plarl.

Dela inceput a fost a§eqatape locul unde se afla acum.

Se compune din 4 catune :Gornetu, Cuibu, Nucetu 0 Bog-danesci 0 are o populatiunede 2350 loc. (i147 b. 1203 f.),in care infra 0 4 familiI detiganY.

CapT de familie sunt 562contrib. 432 0 case de locuit552.

In comuna sunt 3 bisericYla Gornet, reconstruita in a.1870-77 ; in Cuib, reconstruitala 1853-54 0 in Nucet, con-strucOe de lemn, fondata laanul 1814, t6te cladite de eno-riaV. Aceste biserici sunt de-servite de 4 preotT, platitI depoporanY, i cu o mica sub-ventie dela comuna.

LocuitoriY. afara de agricul-tura, se mal ocupa i cu altemWe§ugurT : 13 dulg-heri, 14dogarI, 2 rotarY, 2 tAmplarT, 4ferari, 4 §indrilarT.

Produsul munceY 1 desfaccomuna.

Alai toti locuitoriY sunt mo§-nenT. 52 s'au i'mproprietarit la1864 dandu-se la fie-care cate7 prajinï pe proprietatea mo§-nenilor.

LocuitoriY au 19 caT i epe,vad, 34 capre, 553 oT, 552

porcY i boii. trebuincio0 pen-tru munca.

In comuna sunt 2 scoli : unain Gornet 0 alta in Cuib. Ceadin Gornot s'a infiintat in a-nul 1857, iar cea din Cuib la1859; insa carte a inceputse invete cam pe la 1834. Sciucarte 723 beirbaft si i femeY.Cu v'èrsta de sc616, sunt : 216baeti 0 184 fete. Cu intreti-nerea sc6leY, statul cheltuesceanual 2970 leY.

Comuna se intinde pe o su-prafata de 1200 h. a. Pamên-tul nu e tocmal prielnic la t6tacultura. Terenul cultivabil, cul-tivat pe hectar, produce 12 h.1. gra,u, 12 h. 1. porumb, 14h. 1. ovëz, 13 h. 1. meiti, To h.1. cAnepa. In locurI neprielnicese produce fórte putin ; cama treia parte din productiuneaindicata.

In comuna sunt ca : io5omerY, 780 peri, 850 duçh, 1500cire§I i 1350 laud.

Liveqile produc cam 3 carefin la hectar.

Gandad de matase se cul-tiva, insa in mica cantitate,numaY pentru trebuintele fami-liilor. StupT cu albine sunt 101.

Comerciul in comuna se e-xercita de 4 carciumarI ,0 6hang-iT, carY vind marunlAurT.

Bugetul comund presint4

224 224

www.dacoromanica.ro

225 225

la veniturY suma de leY 3573la cheltueli 3452.In comuna e numaY o sin-

gura sosea ce inlesnesce co-munica0a intre com. Magurele,spre capitala jude.NuY ; cele-l'alte sunt drumurY naturale,inlesnind comunicaia la E. in-tre comunele Pacure0 0 Po-deni-Nonf, la S. E. intre cat.Baltesci, unde este re§edinO,pla§ei, la S. intre com. Podeni-VechI, la V. intre com. Scaio0

Gura-Vitiórei 0 la N. intrecom. OpariV, prin care trecela comuna urbana Valeni-de-Munte.

Comuna in partea de N. V.§i N. E. este brazdata de oculme de dealurI, acoperite incea maf mare parte cu vil,pólele cu livesli de prunYnumaï in partea de Nord, pevirful lor, are padure. Virfu-rile se numesc : Virful Beciu_

Virful-1111".§erb, Comorile,Virful DoruluT, Crucea, no-ilor, Nastas6ia, Poiana-VulpeT,AIarzea, Piétra, Nucetu, Epis-copieI , Gorganu , Gconetu ,Dosu, Perivoe, Baba Sanda,Baba Ana, Dealu Scorteni-lor, etc.

Este strabatuta prin centru,dela N. V. catre S. E. de pa-raul Sar4e1u, in care se vérsavane Bogc10,nescilor, DosuluY,

Baba Sanda, Haulesci, Petri-canesci, Gornetu, Viilor §i Va-lea Beni, unita cu Nuceténca

Turburea.Tuica se fabrica in comuna

aproximativ ca 4000 d. 1. iarvin 2000 d, 1. din causaviile s'au filoxerat.

Iii C01112Gla e un isvor bogatde afid ce confine icier yi fiu-ciósd, care se Intrebuin(cisit delocuitorY fientru Mitt fi MY. Infiartea de E. a cat. Bog& nesase firesufiune a fi plumb fiu-cio'sd. Pe ambele maluri alefidrdula Sarikelu sunt abon-dente isvo're sarate.

Liz fiartea de N. E. e cd t.Bog& nesci mal este o culmede fiie'tec numiM «Caranauade Pic'trd» ce se intinde fiendin culmea dealula Na'sttisdia;In care s'ar gdsi cea maY bun4piard de construcfie,. Pi!ndnu s'a files in esfiloatare.

Sarea abund4 pe tot teritorulcomuna. In timpurY ploióse, fu-gind pamésntul sarea se des-velesce.

Comuna Gornetu-Cuib, pCnala anul 1864 era divisatatreY sate. Se crededate certen'avemca acésta comuna s'a"i)iqat la anul 1687.

Se marginesce la N. cu COM.OpariVf, la S. Cu com. AIagu-relele i Podeni-Vechl, la E.

15

www.dacoromanica.ro

126 G 26

cu com. Podeni-NoM i Pacu-rqi §i la V. cu com, Scaio§i§i. G-ura-VitióreT.

GORUNA, sat, face parte din C.R. Cocorasci-Misli, pl. Varbi-lá.u. Are o popula%iune de 573loc. (293 b. 280 f.). Ad i e obiserica cu urm6tórea inscrip-%ie : «Acésta biserica incepe ase zidi la 4 Mait anul 1851,sub Domnul Barbu StirbeIIVIitropolit Nifon, cu cheltuialaluI Nicolae Titeit i PreotuGheorghe si a tutulor locui-torilor si se zugravi de Parvu

Nicolae din orau.1 Tèrgo-vistea i se termina Iulie 6,anul 18520.

GORUNA I COCORESCI, mo§iï alestatulul pendinV de m-rea Mi-slea, cari pe periodul 1888-93s'au arendat cu 1916 leY anual,in plus 168o leI plata de p-duran i confini§tY.

La inceput se arenda cu 4300lel, lusa s'a scaqut din arenda2384 leY, pentru partea vin-duta de ved la locuitorI.

GORUNUL, garl4a, isvorasce dinraionul com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen, §i. se vérsa. in gg.rlaChiojdu, pe partea drépta, tot

raionul com. Star-Chiojdu.

GORUNULUY, (Virful-), deal inpartea de N. a com. Cornu,pl. Prahova. Serva de p4unepentru vitele locuitorilor.

GORUNILOR (Virful-), virf de dealin com. TeisanT, pl. Teléjen.

GORUNILOR (Valea-), loc isolatin com. TeisanY, pl. Teléjen.

GORUNG-OIUL, padure particularasupusa regimuluY silvic pe mo-§ia Bréza, pendinte de com.Bréza, plaiu Prahova.

GORTEA, fantana de unde isvorasce par'Aul Séca, com. Mane-ciu-UngurenY, plaiu Teléjen.

GRADIsTEA, culme de deal, si-tuata' la S. E. de cat. Cuibu,com. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-ria. Pe o parte din acésta cul-me se cultiva fasole, fiind te-renul slab, iar restul e ocupatcu finge.

GRADWEA, pisc pe culmea dedeal ce so Usä din crésta

printre garlele DrajnaOgretinul, com. Drajna-de-

sus, pl. Teléjen. Ad i a fostcasirul legiunilor Romane.

GRÀJDANA, deal, com. Podeni-VechT, pl. Podgoria,

www.dacoromanica.ro

22 G 227

G-Rg.CA sau Valea GreceT, garliVa,isvordsce de la V. de com.Bughiile, plaiu Teléjen, §i seversä in garla Bughea, tot inraionul com. Bughiile.

GRECILOR, gâr1it, isvorasce dinfundul vailor comuneI Filipe-sci-de-Padure, plasa Filipesci,trece prin finete, Pacênd malmulte zigzaguff, curge spre E.§i se versa in paraul RoO6ra.

Pe mica acesteY szirlife selresupune a fi fia'curd.

GRECILOR, vale situata la E. decom. Brebu, plaiu Prahova ;numita ast-fel de la nisce grecIce au avut ere-cand proprie-tqf acolo.

GRECULUY, vale, isvorasce de subpélele muntelui Clabucetu-Ba-iuluY, com. Predeal, plaiu Fe-lev, se versa in paraul Pra-hov4a, pe Ormul drept, totIn raionul com. Predeal, dinsus de satul Azuga.

GRESIA, isvor, curge din mun-tele Calugaru, com. Star-Chioj-du, plaiul Teléjen, la direc-Oa S. V. §i se versa in garlaChiojdul, tot in raionul com.Star-Chiojdu.

GRESIA, sat, face parte din C.

Star-Chiojdu, pl. Teléjen.Are o pop. de 4o loc. (20 b.20 f.) Este situat la pélelemunteluI Calugaru §i '1 udaisvorul cu acela§I nume. CadeIn centrul comuneT.

GROAPA SOC1LOR, loc isolat laV. de com. Bètrani, pl.

Teléj en.

GROAPA-GENTET , localitate Incom. Aricesci, plasa Podgoria,unde se presupune a fi sare.(VOY GenteT).

GROAPA ISVORANILOR, deal spreV. de com. Maneciu-Ung., pl.Teléj en.

GROAPA 01, Orina ce se intindeIn partea de V. a arinel Bre-cacea 'Ana in Valea Viilor,com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-goria. Ad i se cultiva porumb

se afla i Mine livec,1I deprunï. In vechime pe acestloc au fost stane de ol, deunde §i-a luat numele.

GROAZA, loc isolat, com. Sla-nicu, plaiu Varbilau.

GROOTIUL , munte la N. decom. Maneciu-Ung., plaiu Te-léjen, coprins intre apa Stan-cei (la N. E.) i apa Bobulul(la S.)

www.dacoromanica.ro

228 G 228

GROOTIUL, loc de trecere inTransilvania.

GROPKIARELE, loc gol pe mun-tele GropOrele, destinat pen-tru finge O pa§une, in intin-dere de 130 h. a.

GRO A.L\II, se numesce partea deN. a com. Slanicu, pl. Val--bilau.

GR O ETU-ALX LAISA , padure astatuluT in intindere de 150h. a. pendinte de com. Hai-manalele, pl, Filipesd, careimpreuna cu trupul Negra(1847 h. a.), forméza pádureaHaimanalele, pl. Filipesd.

GROETUL, vale, com. Ederile,pl. Filipesd, ce se versa inriul Cricov.

GROTIUL (Muntele-), padure par-ticulara supusa regimuluT sil-vic inca din anul 1883, pe mo-§ia Muntele Groti§ul, pendintede com. Maneciu, plaiu Te-lej en.

GRUIU, vale, com. Vadu-Sapat,plasa Cricov.

GRUIU, deal cu direcOa dela N.E. la S. V. in com. Star-Chiojdu, plaiu Teléjen. Cade

In partea de N. a comunet

GRUIU, padure a statuluT in in-tindere de 750 h. a. pendintede com. Moreni, plasa Fili-pesd, care impreuna cu tru-purile : Mijea (1150 h. a.) §i

Ghirdoveni (650 h. a.), for-meza padurea Moreni (v. a. n.)

GRUIU, deal acoperit cu padurein partea de E. a com. Ghir-doveni, plasa FilipescT.

GRUIU, deal la S. de com. CA-lugareni, pl. Cricov.

GUGUENI, vale, com. Tinosul,plasa Crivina.

GURA BucovELuuTT, mahala dinC. R. Bucov, pl. Cricov.

GURA BUGHEI, numire veche acat. Fundeni din com. Sca-io§T, pl. Teléjen.

GURA-BELIT, sat, face parte dinC. R. Breza-de-sus, pl. Pra-hoya. Are o pop. de 369 loc.(191 b. 178 f.) In acest di tuneste o carierd de unde se es-trag-e /turna, care amestecata cupicrtrit de firund, se fabrica vanlzidraulic forte bun.

Cade in partea de N. a co-muneT i 1 uda valle: Rache-

www.dacoromanica.ro

riVa, Lazu si CarunteY, afarade riul Prahova, care Y udtpartea de E.

GURA BELIT, loc isolat in com.Bréza-de-sus, plaiul PrahovaAci riul Belia se vérsa in riulPrahova.

GURA-CRIVÈ1ULUY, padure a sta-tuluY in intindere de 175 h.a. pendinte de com. Mane-sci, pl. Urgsoru.

GURA-CRIVtTULUT, numire ce semal' da. catunuluY Crivèul dincom. ManescY, plasa T6rgsoru.

GURA-CUMETRI, mahala din com.Cocorasci-Misli, pl. Varbilau.

GURA-CUMETRI, trup de padurea statuluY, in intindere de 185h. a. care, impreuna cu tru-purile : Drumul Baicoiului (67h. a.), Gagénca (106 h. a.) siDegeraiT (62 h. a.), formézapadurea Mislénca sau Gageni-Mislea.

GURA-RYNCEZILOR, se numescelocalitatea din com. RincezY,pl. Teléjen, unde se impreunagarlele : Rincezi Cu Nucsóra,varsandu-se in paraul Ogre-tinu, com. Ogretinu.

GURA-VAIEt, loc isolat in com.Tintea, plasa FilipescY.

GURA-v-.X/EI, localitate in com.TeisanY, plaiu Teléjen.

GURA-VACI-PLWSCILOR, loe dearatura in padurea Tintea.

GURA-VITIOARET, deal, com. Gu-ra-VitióreY, pl. Teléjen, pe carese cultiva 27V2 h. a. vie.

GURA-VITIOAREI, padure a sta-tuluY in intindere de 350 h. a.pendinte de com. Gura-Viti6-reY, plaiu Teléjen, formata dintrupurile Mislénca (250 h. a.)si Livadea (upo h. a.).

GURA-VITIOARET, comunä rurala,plaiu Teléjen. S'a numit ast-fel dela garl4a Viti6ra, ce sevérsä aci in riul Teléjen.

Este situata pe valea riuluTTeléjen, la 3 k. m. departe deresedinVa plaseY. N'are niel' uncatun alipit.

In comuna este o bisericazidita din fondurile monastireYMislea si deservita de un preot.

Capl de familie sunt 147contribuabilY z7; case de lo-cuit /17.

LocuitoriT se ocupä numaYcu agricultura. Produsul a-

229 G 229

www.dacoromanica.ro

230 G 230

gricol abia ajunge in co-muna.

LocuitoriT, in num6r de 112,s'au improprietarit la 1864,cand li s'au dat 378 h. a. dinmo§ia statului Gura-Viti6reT,fosta a m-rel Mislea. El au :7 caT, 69 vacT, 220 OY i 87porcI.

Pe riul Teléjen, in raionulcomu-neT, e o méra §i un fie-rastrau.

Scóla nu este in comuna.Copiil d'aci frecuenta scóla dincom. Valeni-de-Munte. Cu vêr-sta de sc616, sunt 30 bae.V §i30 fete. Sciu carta 36 blErbap.

Tuica, dupa media celor 3anT din urma, se fabrica vr'o2000 d. 1. iar vin abia 200 d.1. din causa ca viile s'au fi-loxerat.

Parnêntul nu este prielnic latéta cultura. In anul agricoltrecut s'au cultivat : 30 h. a.grau, 6o h. a. ov6z §i 8o h. a.porumb. PomI roditorT suntprea puVni.

Comerciul se exercita in co-munb. de 3 carciumarT.

Bugetul comuneT presinta laveniturl suma de leT 4013,22.

E lipsita cu desavir§ire desosele comunale.

E brazdata de dealurileVirful Doruluï, Titila, Mo-vila, Curmatura li Gorganu,

car/ serva de pa§une vitelor.O ud. riul Teléjen ; garlele :

Vitióra i Bughea §i vadeHotaruluT, StrecheY, Fantani,DanciuluT, Namélelor, Vlasce-nilor, Dragomir, , LupuluT s,i

BisericeT.

GURA.-VITIOA.RET, mo§ie a statu-luT, com. Gura-VitióreY, pl. Te-léjen, pendinte de m-rea Mi-slea, care pe periodul 1885-95s'a arendat cu 5900 leT anual,afara de livedea de la Varbi-lau §i. trupul Malim.

GURE, virf de deal, com. sa-nicu, plaiu Varbilau.

G-UREUL, virf de deal in parteade N. a com. Livadea, plaiuVarbilau, acoperit cu padure.

GURGA, munte in com. Bréza-dejos, plaiu Prahova. La p6-lele acestuY munte sunt isvdrede ap minerale can con(in ioa',sare si pucio'sti.

G-URGUIATA, munte la V. de com.Comarnic, plaiu Pele.

GURGUIATA, padure particularasupusb. regimuluT silvic incadin anul 1883, pe mo§ia Co-marnic, pendinte de com. Co-marnic, pl. Pele.

www.dacoromanica.ro

231 H 231

HAIDA.U, parau, isvorasce delaN. de com. Udresci, trece pela S. de com. Apostolache, pl.Podgoria, curge printre val-ceaua «PruniI 1M Mircea» sipadurea statuluY si se vérsa inriul Cricovul-Sarat, in raionulcom. Apostolache.

HAIMANALELE, padure a statu-luI in Intindere de 1997 h. a.pendinte de com. Haimanalele,plasa Filipesci si formata dintrupurile : Négra (1847 h. a.)si Grosetu-Malaésa (15o h. a.)

HAIMANALELE, comuna rurala,plasa FilipescY. Acésta comunas'a infiintat de catre nisce a:-lugar): gred, aducênd 6menTdin diferite partY si mal cu o-sebire - igan'f robI. Ori-ce actevechT relative la infiintarea e'ilipsesc.

Este situata pe valea riuluïCricovul-Dulce, la 24 k. m.departe de capitala jude-tuluïsi la 1 i k. m. de resedintapiase/.

Se compune din 2 catune :Haimanalele si Branistea, a-vé'nd o populaiune de 790 lo-

cuitoff (434 b. 356 f.), in careinfra si 70 familiI de . iganI.

H.

Cap): de familie sunt 147

contribuabill 156; case de lo-CUit 204.

In comuna e o singura bi-seria a statuluY, necunoscé'n-du-se niel fondatoriT, nicI anulfondare ; s'a reparat in anul1892 cu cheltuiala D-lor Di-mitrie Popescu si Nedelcu I.Crivqeanu. Tot In acésta co-muna se afta fi monastirea Mar-

gineni cu o Snchiso're .tentru cerosandig o stafiune fientru te-legraf fi pofta fi un atelier Incare lucre'za osíndieit' ca te o me-serie. Cele mal de cape fonjemeftefugurr ce se inve"(a de catrearestang sunt : tabacaria fi cis-maria, de unde se 15rocurd In-calOminte armateY. Pe la anul1870, chiliile monastird serviaude inchiso're pentru femeY.

Nem(d la 1716 au firefacutm-rea IllarginenX In cetate.

LocuitoriT din acésta comunase ocupa Cu cioplitul lemnelorde cherestea (stejar) si cu ro-tarja ; iar tiganiI cu fabrica-rea man galulia si caramidari a.Sunt in total 130 mestesugarY.El desfac produsul munceI laorasele Ploesci si Têrgoviste.

In raionul comuneT e o móracu vaporT.

www.dacoromanica.ro

232 232

L ocuitoriY, in numèr de 18o,s'au improprietarit dupa legearural a din 1864, cand li s'audat 342 h. a. in mo§ia m-rel"MarginenY. EY au 40 caí, 15epe, io8 vacI 12 bivolY, 103capre 84 01 §i 150 pord.

Scóla exista in comuna de9 anY. Localul e proprietateacomuneY. In anul scolar 1892-93s'a frecuentat de 34 copiI (29 b.5 f.), din numèrul de 1'9 copil(54 b. 65 f.), cu varsta de scóla.Cu intreOnerea personaluluYstatul cheltuesce anual 1404 leY.Sciu carte 32 barbap fi 6 fama.

Uta comuna se intinde peo suprafa0, de 630 h. a.

Tuica nu s'a fabricat, pen-tru ca de vr'o 6 anY nu s'aufacut prune.

&andad de matase se cul-tiva In fórte mica cantitate.StupY cu albine sunt 21. Pa-mêntul e prielnic la tóta cul-tura, dar nu se cultiva de catporumb, grau, ovOz i mein :Terenul cultivabil a produs :7000 h. 1. porumb, 2100 h. 1.grau, 1050 h. 1. ov6z §i 140h. 1. meit. Dintre pomY rodi-,torY sunt : 400 merY, 150 perY,50 dudY, Ioo cire0 O. 200nucI. Livedile produc ca la300 care de iin.

Comerciul se exercita in co-muna de 5 carciumarY.

Veniturile comuneY se urcala Ofra de 4601 si cheltuelilela 3939 lel anual.

Prin comuna trece sos. jud.PloescY-Têrgovi§te, legand co-muna Haimanalele cu D'armo-nesci ì Adânca din jude.011Dambov4a §i soseaua vecinalaHaimanalele-Ghirdoveni.

E brazdata de dealul numitOrapluY» situat in partea

de V. a comuneY, servind pen-tru pa§unea vitelor.

In partea de E. o uda riulCricovul i paraele : NégraRacila.

Se marginesce cu comunele :Darmonesci, Margineni-de-sus(la E) ; Ghirdoveni (la N.) ; A-d'Anca i Buc§ani din jud. Dam-bovi0 (la V. i S.).

HAIMANALELE, mo0.e a statuluIpendinte de com. Haimanalele,pl. FilipescY , fosa a m-reY

Margineni, care pe periodul1888-93 s'a arendat cu 12.050leI anual, in plus 1440 leI platade pa.durarY.

HAIMANALELE, sat, face partedin C. R. Haimanalele, pl. Fi-tpescI.

HANUL LUY RUSA, loe ranga ca-zarma de asta-1T din Predeal,pl. Pele, pe care s'a construit

www.dacoromanica.ro

2 3 3

un han pe la jumátatea seco-lulul trecut. De aci Ï vine sinumele.

HANUL ROLT, localitate in a-propiere de orasul Váleni-de-Munte, plaiu Teléjen, unde s'afácut un trumos pod peste riulTeléj en.

HATAU (Pe-), loc de arátura. §i.finge in marginea pádurd Su-rani, pl. Podgoria, avênd im-preunä cu locul Sfóra (De-Pe-)4 h. a.

HXBUDU, comunA ruralá, plasaTe'rg§or. Se compune dix 2catune BrAtesci §i Hálpudu.

Este situatá in par,tea de S.a p16,§eT, langá 141.11 Ialom4a.

Veniturile sale sunt de leY3224.

Re§edir4a comuneY e in cát.I-16.budu.

Sc616. existá In comunA dela1889. Localul e proprietateacomund. Copil" in v'èrsta descóla sunt : 164; repartisqlast-fel 105 in 110,budu i59In BrAtesd.

HXBUDU, sat, face parte din C.R. FIAbudu, pl. rèrpor.

HXBUDU-SCUTAU, proprietateaEforieT Spitalelor civile din

233

Bucuresd, fostá pendinte desohitul nrgsor, com. 1-16.budu,pl. rèrg- oru, in intindere de104 h. a. tóte arabile i fi-nge, care pe periodul 1888-93s'a arendat cu 3750 lel anual.

H.A.TcXxXu, sat, face parte dinC. R. cu acela0' nume, pl.Campu. Aci e re§edirqa co-mune.]: §i are o pop. de 492loc. (258 b. 234 f.)

comuná ruralá, plasaCampu. Este situatA pe am-bebe malurT ale riulul Prahova.Se compune din 3 cátuneHAtcárám, Malamucu i Tu-fani.

Are o populaOune de 1032loc. (522 b. 510 f.) ; 229 capY

de familie §i. 18o contribua-

In comunA sunt 2 biseriduna in HAtcárAu fondatd in a-nul 1843 §i alta in Malamuc,fondatä in a. 1870, deservitede 2 pregY.

LocuitoriT se ocupá numaTcu agricultura. El s'au impro-prietárit la 1864 pe mo§iileHAtcáráu, Malamucu §i. Efo-riel Crgulescu cand li s'audat 212 h. a.

Locuitoriï desfac produsulmunceT lor la ora§ul PloescY.Au 164 cal, 146 vad, 7 bi-

www.dacoromanica.ro

234

volY, 1582 ol Ì 521 porcY.Sc61ä nu este In comuna.

CopiY In vêrsta de sc614 sunt125 b. iii f.

Tóta comuna are o suprafata,609 h. a. pamênt.

plica §i vin nu se fabricain comuna.

GandacY de mnase nu secultiva ; stupY cu albine sunt 80.

Pamêntul e prielnic porum-buluY i grauluY. Pomi roditorYsunt putint Comerciul se exer-cita in comuna de 5 carciumarY.

Veniturile comunel se urcala 2973 le/ anual §i cheltuelilela 2820 leY.

Sta in legatura cu comu-nele Draganesci §i Gherghita.

HAULESCI, valcea, isvorasce delaN. de cat. Cuib, com. G-ornetu-Cuib, plasa Podgoria ; curgedela N. E. spre S. V. trecêndpe ranga. locuintele Haules-cilor §i se vérsa In Saratelula S. de cat. Cuib, tot in ra-ionul com. Gornetu-Cuib.

H'ARLESCI, velY Crivina, com.rurala.

HIRSA, sat, face parte din C.R. llana, pl. Podgoria. Are opop. de 243 loc. (126 b. 117 f.)Aci e rerdinta comuneY, cu obiserica fondata in anul 1866.

234

HARsA, comuna rurala, plasaPodgoria. Se numesce ast-feldela un pise ascutit intre dou6\TM, numite Piseu-luY-Harsa.

Este situata pe valle garle-lor Varbila, Harsa §i Buco-velul, la 18 k. m. departe decapitala judetuluf §i la 8 k.m. de a plarY.

Are o populatiune de 1863loc. (952 b. 911 f.), in careinfra 22 familiI de tiganY, 4de bulgarY, 5 de italieni.

Se compune din 6 catune :Harsa, Plopu, Nisipósa, Gal-meia, Varbila §i Valea Cucu-luY. CapY de familie sunt 402;case de locuit 402.

In comuna sunt 5 :

la Harsa, Nisipósa, Plopu,Val-bita §i Valea CuculuY, de-servite de 5 preoV.

Mara de agricultura, locui-toril se maY ocupa cu rotaria,dulg-heria, taierea padurilor §ipomicultura. Produsul muncef1 desfac la ora§ul PloescY.

LocuitoriT s'au improprieta-rit la 1864 pe mo§iile Bucovu,Poenarénca, Salcianu, Rogo-zasca §i a fratilor Caribolu,cand s'a dat 818 h. a. la 284locuitoff. EY au 585 bol:, 203vaci, 55 cal', 748 oI, 436 porcY.

Scóla a fost frecuentata In a-nta tre cut de 40-45 copit Cartescizt 32 locuitorr si 2 lema.

www.dacoromanica.ro

235 H 235

Comuna se Intinde pe o su-prafatIt de 2000 h. a. Tuicase fabrica anual cam 800 d. 1.Viile s'au filoxerat.

Gandaci: de m6tase se cul-tiva prea putin. Stupl cu al-bine sunt 40.

Productia terenuluT e medi-ocra. Dintre pomi roditorTsunt : 500 merT, 8o perT, zoo

150 dudT, 200 nuctdau 6o care fin pe an.

Comerciul se exercita de 8carciumart

Veniturile comunel se urcala tifra de 4200 leT anual. Chel-tuelile represinta aceias1 suma.

Prin centrul comuneT trecesoseaua Bucov-Harsa.

E brzdatt de dealurileGalmeia, Rachiti, Piscul luTCernat, Puiulescu, Piscu Sti-claruluY i Piscu subtire, pecarT se cultiva vie si de cands'au filoxerat serva de finge.Pe o parte din ele sunt pomIroditorT Si sc cultiva cereale.

E strabrituta de vaile : Har-sa, Bucovuluï, Ciuciuneasa, No-róielor, Robu, Cuculdf i Val--bila, formatä din maT multeramurt

Se marginesce cu comunele :Urlati, Iordachianu, Valea Ca-lug-arésca, Gornetu-Cricov, Po-deni-NouT, Bucovu i Podeni-VechT.

H1RSA, garla, isvorasce din pA-durile com. llana, pl. Podgo-ria, si se vérsa in riul Buco-velul.

HELETEU (La-), lac, in parteade E. a com. TataranT. pl. Cri-vina, format de paraele Re-celea si Calda. Inainte vremeera helesteu bine Ing-rijit, da-torit intemeietoruluT bisericeTdin comuna, Cotman Vel Mi-halache Cornescu. Ac,II nu mal:e ingrijit de niment

HEM, vale, com. Podeni-Vecla,plasa Podgoria.

HERMEN1SA, riusor, isvorasce dela E. de com. Tesila, pl. Pe-les, dintre muntiT GalmeiaCioparcenT ; curge dela E. spreV. si se vérsa in 14'111 Doftana,pe malul stang, tot In raionulcom. Tesila.

HERU, deal ce desparte com.BOtrani, pl. Teléjen, la N. E.de com. Star-Chiojdu. Pe oparte din acest deal se cultivacereale, iar parte serva de fi-nge.

HIRETU, deal, com. Valea-Lunga,plaiu Prahova.

HODOROAGA, vale, com. Valca-nesci, plaiu Varbilau.

www.dacoromanica.ro

236 H 236

HommeckNu, mosie pe care s'auimproprietdrit la a. 1864 locui-toriT din com. Homoriciu, plaiuTeléj en.

HomoRTaNu, mosie pe care s'auimproprietArit la 1864 o partedin locuitoriT com. Tarlesci,plaiu Teléjen.

HOMORICIURILE, comunA ruralA,plaiu Teléjen, Este situatA lan-gl riul Telajen, la 36 lc, m.departe de capitaia judetuluIsi la 8 k. m. de a plaiuluï.

Se compune din 5 cAtune :Homoriciu-P6InêntenT, Horno-riciu-Ungurera , Malul-Vindt,Cernesci si Schiulesci.

Are o populatiune de 2289.locuitorY (1095 b. 1194 f.), inplus 5 familiT de tiganT. CapTde familie sunt 495 ; contribua-bill 470.

In comuná sunt dou6 bise-ricT ; una in Schiulese, fondatàde locuitorT, in anul 1842 si adoua in Homoriciu, fondatA inanul 1744, cu urm6tórea in-scriptiune : «Cu vrerea tatAluTsi a fiuluI si cu ajutorul du-huluI stint, fAcutu-s'a acéstabisericA de DumnéluI CapitanIane si sotia sa Anica, fiicaluT Nicolae Tagprafa, in dilelePrea InAltatuluT Domn MihailRacovitA V.V. ca sá fie depomenire ; lét 1744».

-

Ambele bisericY sunt deser-vite de douT preotY.

Pe langA agricultur6., locui-toriT se mal ocup6, cu esploa-tarea lemnelar din pAdurI sifabricarea rachiuluI de prune.El desfac produsul muncel lorla orasele PloescI si Bucurese.

In raionul comuneT sunt 2morY, una pe 14'111 Teléjen sialta pe Crasna.

Parte din locuitoff sunt mos-nenT ; 184 s'au ImproprietAritdupA legea ruralii din 1864,cand li s'au dat 350 h. a. dinmosiile : Teisani, m-rea Cotro-cenT, MarcovescT, Homoricénu.El au 33 cal, 20 epe, 665 bol,281 vacT, 5 bivolY, 2760 oT si250 pore.

Scala exist6, in comunA delamaul 1842. In anul trecut s'afre,cuentat de 97 bAetT si 3fete, din num6rul de 350 (170b. 18o f.), cu v'èrsta de sc61A.Cu intretinerea personaluluTstatul cheltuesce anual 1296leT. Sciu carte 221 bdrbap fi 2o/ma.

In partea de E. a cornune/este «CetAtuia» unde se spunec6, ar fi multI banT ingropatTde Mari.

Tot teritorul comuneT areo suprafat4 de goo h. a.

An peste an se fabricA incomunA peste 2500 d. 1, tuTcA.

www.dacoromanica.ro

237

Pamêntul nu e prielnic lateta cultura. Terenul cultiva-bil in anul trecut a dat : 60

h. 1. grail, 5040 h. 1. porumb,489 h. 1. oyez, 2000 k. g. fa-sole, 107.770 k. g. fin. Dintrepomi roditoff sunt : lo.000prunT, 250 merT, 120 peri, 250eire0, 260 nucT.

Comerciul se exercita incomuna de I° carciumari.

Veniturile comuneT se urcala - ifra de 3305 leT, i chel-tuelile la 2989 lei'.

Prin comuna trece calea ju-deOna, ce unesce capitala ju-dquluT cu frontiera despreTransilvania, numita soseauaPloesci-Bratocea. To 15rin a-cestd conzund trece vechiul drumal Ronzanilor, nunzit de undci drumui Tatarilor.

Comuna la V. e brazdatade dealurile : Gorganul, Gor-ganelul, Piscu-CataneT, munOTTirifoiu i Plaiul §erban Voda.Pe aceste dealurT nu se facenicl o cultura.

E udata in partea de N. degArla Crasna, ce se vérsa inriul Teléjen, 0 de valcelul nu-mit al Ho011uT, in partea de V.

Se marginesce la N. cu riulCrasna, care o desparte decom. Isv6rele, la S. de parilulValea-luT-Dragomir, care o des-parte de com. Te4ani, la E. cu

237

riul Telejenelul t,;i. la V. cu Va-lea Slanicu, care o desparte deSlanic.

HOAIORICIU-PAINIkNTENT, sat, faceparte din C. R. Homoriciurile,plaiu Teléjen. Aci e re§edin-0comuneT.

HOIilORICIU-UNGURENt, sat, laceparte din C. R. Homoriciurile,pl. Teléjen.

HOTARUL, deal pe care estesituata com. Carbunesci, pl.Podgoria.

HOTARULUT, vale la E. de com.Gura-Viti6rei, plaiu Telejen.

Hop, pisc situat in partea deS. V. a com. SoimarT, plasaPodgoria.

HoTuuff, vale, uda teritorul cat.Goruna, com. CocorascY-Misli,plaiu Varbilau, §i se vérsa invalea Gurduza (v. a. n.)

HO fiLoR, fantaria, com. Harsa,plasa Podgoria.

HOFLOR, pisc spre N. de com.Podeni-NouT, plasa Podgoria,numit ast-fel dela nisce banditice-0 avean aci ascunq.6t6rea.

HOfILOR, plait la S. de com.Tarlesci, plaiu Teléjen, pe carese aflä padure i locurY de pa-rne. Pe acest plaitt treceau

www.dacoromanica.ro

238

In vechime bandele de hoVdin munti spre camp.

HOTILOR, poiéna, com. Comar-nic, plaiu

HO FLOR, valcel, trece prinpartea de V. a comune/

IAZUL, garla abatuta din ri'ulTeléjenul, trece prin mijloculcomune/ Bucovu, plasa Cri-cov, i se vérsa iarasi! in Te-léjen.

IAZUL FETEI, gârlä, i,/ ja ince-putul din riul Teléjen, marjos de satul Plopeni, face malmulte zigzagurY, strabate co-munele : Boldesci, ScaenT,

Bucovelul, din josul ca-reja se vérsa {ara,/ in Teléjen.Acésta garla s'a numit ast-fel pentru-ca in ea s'a inecato fata. Pe acest riu, in raio-nul com. ScaenY, sunt insta-late : 2 pive, 3 mol-Y, z fabrica,de faina ,i. o fabrica de ligr-tie. La dou6 mor/ se macina

c6je de copad/ pentrucarie.

ICOANA, mo,ie a decedatului I.Babeanu, pe care la 1864 s'auimproprietarit 83 locuitor/ din

I.

238

Homoriciurilc , pl. Teléjen.

HULA, §arq Intre Gradi,tea ,*1

Muchia-hif-PArpala, in com.Drajna-de-sus, plaiu Telejen.

HUMEY, vale, com. urb. Ur1a0,plasa Cricov.

com. Salcia, plaba Podgoria.

ICOANA, munte in partea de N.a com. Star-Chiojdu, plaiuTeléjen, acoperit ca padure

islaz.

icoNITET (Virful-), deal in parteade N. a com. Bordeni, pl.Prahova, acoperit cu padure.S'a numit ast-fel dela o icóna,ce se afla j ash intr'un co-pacit bátran.

IEHY, vale pe care curge riulJeph, ce isvorasce de sub pis-cul JepiT, com. Predeal, plaiuPele,. Are direcOa dela V.spre E.

(Pe-), gradiná, mare, in-conjurata Cu ,anV, a fostulihproprietar al moieï Pucheni-Marl, plasa Crivina.

INDEPENDIN l'A, sat, face parte

www.dacoromanica.ro

239

din C. R. Gherghita, plasaCampu. Are o pop. de 68 loc.(32 b. 36 f.) Acest sat s'a in-fiintat la a. 1877, cu ocasiuneaimproprietarireY locuitorilor sise mal' numesce si «Borusuodela numele loculuT pe cares'a format catunul.

INOTESCI, comuna rurald, plasaCricov. Se crededupa spusalocuitorilor baranl--ca s'a in-fiintat pe la anul 1684.

Este situata la 26 k. m. de-parte de capitala judetuluï sila lo k. m. de a plaseI. N'areniel' un cdtun alipit.

Populatia sa e de apreper000 locuitorY ; familiI de ti-ganY sunt 4; capI de familie236 ; contribuabill 187 ; casede locuit 267.

In comuna este o singurabiserica fondata la a. 1818,

deservita de un preot.Locuitorii se ocupa numaY

cu agricultura. Produsul mun-cel, cand prisosesce, 1 desfacla orasele PloescI si Mizil.

LocuitoriT, in num6r de 135,s'au improprietarit la 1864, pemosia Inotesd, cand li s'audat 548 h. a. din mosia D-luTNae Burchi. El au 68 cal siepe, 156 vacI, 439 boI, 1033ol si 148 pord.

S'Olaexista in comian, de

239

5 anY si functionéza regulat.Localul e proprietate particu-lara. S'a frecuentat in anultrecut de 64 copiï din num6-rul de 119 cu vé'rsta de sc61a.Cu intretinerea personaluluYse cheltuesce anual 1 o8o leT.Sciu carte In comuna 56 barba,/1Si 2 feilleY.

Comuna se intinde pe o su-prafata de 980 h. a.

In anul 1893 terenul culti-vabil a produs 7875 h. 1. grausi mou h. 1. porumb. Alte ce-reale nu se cultiva. Islazurileserva pentru pasune.

Comerciul se exercita in co-muna de 3 carciumarY.

Bugetul comund presinta laveniturl suma de leI 5013,63si la cheltueli 3357,36 lel a-nual.

La 2 k. m. departe de co-muna trece soseaua nationalaPloesci-Mizil si. la 1 k. m. unjaC. F. R. Ploesci-Mizil, avé'ndstatia Inotesci. Sosele vecinaleo léga cu comunele : Ceptura,Rotar, Catunu, Colcégu, De-gerati si Parepa.

E strabatuta d'a currnezisulde isvorul Inotescilor, ce isvo-rasce dela Nordul comuneI sitrece pe teritoriul comund Col-cégu.

IORDXCHIAN15, comuna rumia,

www.dacoromanica.ro

240

plasa Cricov. Este situatt lan-ga riul Cricovu-Sarat si pe dea-lul despre apus de vatra schi-tuluY Iordachianu, la 30 k. m.departe de capitala judqululsi la 4 k. ni. de resedia0.plaseY.

Se compune din 3 catuneIordachianu, Plavia si Mocesci,avênd o populaOune de 2141loc. (556 b. 585 f.) si 4 famillide tiganY.

CapY de familie are 290;contrib. 223 ; case de locuit287.

In comuna sunt 3 bisericl(in fie-care catun cate una).Cea din Iordachianu s'a fon-dat la a. 1858 ; cea din Plaviala a. 1814 i cea din Mocesdla a. 2694. Aceste bisericY suntdeservite de 3 preop.

Locuitorli se ocupa numaycu agricultura si cultura pomi-lor. EY desfac produsul munceYlor la orasele Ploescl i Mizil.

Parte din locuitorYsunt mos-nenY, 136 locuitorI s'au impro-prietarit la 1864, pe mosiileD-lor Mihulq Iordache Ruse-scu, I. Urla.Onu, i al%Y, candli s'au dat 220 h. a. pamênt.El au : 7 cal, 2 epe, 46 vacY,23 capre, 422 oY, 175 porcl.

Scóla nu existä in comuna.26 copli, din numèrul de 12,5(8o b, 35 f.), urmézä la sc6la

240

din comuna UrlaV , si cat.Valea-BouluY din com. Gor-netu-Cricov. Sciu carte 62 bar-hap 2 femeY.

T6ta comuna are o supra-fa%a de 510 h. a.

Anual se fabrica in comunap'èria la 200 h. 1. tuica si 30h. 1. vin.

Terenul cultivabil producecam 102 h. 1. grau, 120 h. 1.ováz, 20 h. 1. meit, i000 h. 1.porumb. Dintre pomY roditorYsunt : 200 merl, 220 perY, 96dulY, 205 ciresT, 213 nucY ; iariiveIile dau cam 8o care fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 2 carciumart

Bugetul comuneY la fonduldrumurilor presinta la veni-turl suma de 3546 leY si lacheltuell 3208,80 leI ; iarfondul qecimilor are la veni-turl 1828 lel si la cheltuelileI 730.

Prin comuna trece o soseainlesnind comunica0a spre co-munele Apostolache i Urla0.

E brazdata de dealurile : Ca-limanu, Teiul-Mare, MaicileMenezu, carY servesc de pasunepentru vite.

E strabatuta de mal multevaI i válcele si de riulcovul-Sarat.

Se marginesce cu comunele :G-ornetu-Cricov (N); UrlaV (S);

www.dacoromanica.ro

241

com. Ceptura (E) §i Hârsa (V).

IORDA.CHIANU, sat, face partedin C. R. cu acela§Y nume, pl.Cricov. Aci e re§edirga comu-na Are o bisericd fondatd la1858.

IORDXCHIANU, pddure a statuluYin intindere de 275 h. a. pen-dinte de com. Iorddchianu ,plasa Cricov.

IRIMESCI, trup de pAdure a sta-tuluT, in intindere de 200 h. a.pendinte de com. Provita, plaiuPrahova, care impreund cu tru-purile : MAgura (35 h. a.)Feele-GrauluT (i75 h. a.), for-mézd pddurea Valea-Pietra

ISLAZU, deal in partea de V. acom. Ghirdoveni, plasa Fili-pesci, pe care pdonézd vitelelocuitorilor.

ISLAZU-CHERBEA, vedI Puscasu,pAdure a statulut

ISVORUL, isvor de afid mineral,con(inend fiucidsd iod, fie firo-firietatea statuluY fi a caseYBnincovenesa, situat fie regiu-nea munglor, in afirofiiere degara Sinaia, com. Sinaia, filaiuPele'. Apa sa inca nu s'a a-nalisat chimicesce,

241

TSVORUL DEALULUT, parâu, com.Udresci, Plasa Podgoria.Curgenumai când ploue'.

ISVORUL RECE, plaiti in com.Salcia, pl'asa Podgoria, aco-pen it cu pddure.

ISVORUL RECE, paraia§, vine dinplaiu Buz6u, jud. B4p6u, uddpartea de S. a com. Salcia,pl. Podgoria, i se vérsd, Ingarla Salcia, la Sud de com.Salcia.

ISVORUL, sat, face parte din C.R. Sinaia, pl. Pele. Are opop. de 370 loc. (201 b. 169 f.)LocuitoriI acestul catun s'auImproprietdrit la 1864, partepe mo§ia D-neY Zoe Brânco-vénu, parte in p6lele munteluY«Co10" lui Babe» proprietatea Eforie'l Spitalelor civile, §io micd parte pe mo,ia m-reTSinaia.

ISVORULITY, vale, com. Vâlcd-nese, plaiu VArbildu.

ISVORULUY (Valea-), pddure par-ticulard supusd, regimuluT sil-vic incd din anul 1883, pemo§ia Comarnicu, com. Co-marnic, pl. Pele.

ISVOARE, trecaóre in Transil-26

www.dacoromanica.ro

vania, pe la N. de monas.Crasna.

ISVOARELE, sat, face parte dinC. R. Isvórele, plaiu Teléjen.

ISVOARELE, comuna rurald, plaiuTeléjen. 5i trage numele delarnultele sale isvóre de apa. Sepresupune a fi infiintata camde 200 ani.

Este situata intre gárlaCrasna la sud si Valea Mare lanord, la 39 k. m. departe de

capitala judep_ilM i la 12 k.m. de rerdinta

Se compune din doua ca-

tune : lsvórele i Costeni, a-vênd o populatiune de 1475loc. (752 b. 723 f.), in plus 12familii de - igara..

CapI de familie sunt 320contribuabill. 250; case de la-cta 319.

In comuna sunt dou6 bise-

rid si o monastire. Alonastireas'a fondat la anul 1812.

Biserica din catunul Isv6-rele are nrmatórea inscriptie :«Cu ajutorul lui Dumneleu,tatal, fiul i sfintul duh, s'aridicat acésta sfinta biserica,a doua In qilele i cublagoslovenia Prea Sf. Epi-scop Parintele Filoftein. alBuzéului, prin osirdia i chel-tuiala ctitorilor poporeM i lo-.

cuitorY din acest sat, Ca.t i aaltóra de afara, care au bine-voit de a ajuta pe acest sfint

la anul 1854, preoV fi-id Preotul Nicolae si Preo-tul Stefan».

Inscriptia dela u§a bisericdCosteni este urmaórea : «Cuajutorul lui Dumnec,leu, al fiu-lui §i al sfintulM Duh, s'a ri-dicat acésta biserica in zilelebine-credinciosului.' Barbu Di-mitrie Stirbd Voevod, cu bine-cuvintarea Prea sfintitului' iu-bitor do Christos i Episcopal sfinteY Episcopii Buz6u D.D. Filofteit §i osardia popo-renilor catunuluY Costeni i aaltor facaorY de bine. Acestsfint laca s'a riclicat la anul1856 Mait 15».

Ocupatia de capetenie a lo-cuitorilor este cheresteauacrescerea vitelor. Ale§te§ugarY

. sunt vr'o 40. Produsul mun-ceT 1 desfac la orasul Ploesd.

Parte din locuitorY sunt mo§-nenY. 70 s'au improprietá-rit la 1864, c-Ind li s'au dat125 h. a. ET au 69 caÏi epe,208 vad, 210 capre, 564 oT,

433 pord, @Sara de botIn raionul comuneT sunt 6

morl §i 2 pive : 5 morl si 0piva pe garla Cra.sna, i móra

piva pe riul Teléjen.Carte a inceput sä se in,

242 242

www.dacoromanica.ro

243 I 243

vete aci dela 1859. Sc61.ä inregula functionéza de la 1875.In anul trecut a fost frecuen-ta-U. de 68 baqf si i o fetedin num'erul de 222 copiT (132b. 90 f.), cu vé'rsta de sced.a.Cu intretinerea personaluluT secheltuesce anual 1242 leT.

Sciu carte 150 barba/1 fi solema.

Comuna cu islaz, paniênt demuncä si padurY are i5oo h. a.

Tuïca se fabrica aproxima-tiv cam 664 h. 1. anual.

GandacT de matase nu secultiva ; stupI cu albine suntcam 100.

Pamêntul nu e prielnic lat6t6. cultura. Terenul cultiva-bil produce 286 h. 1. grau, 351h. 1. ovk, 1332 h. 1. porumb.Dintre poma roditorT sunt : 200merY, 6o perY, 40 ciresi, 30nucT. Livedile produc cam 250care fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 9 cArciumarY.

Bugetul presinta la veniturisuma de 5685,15 leY si la chel-tuelT 4.647,40 leY anual.

Soseaua judeteana Ploesci-Bratocea, ce trece prin acéstacomuna, dela S. la N. I 'Mies-nesce comunicatia intre comu-nele Homoriciu la S. si. Mane-ciurile la N.

E brazdata de dealurile :

Incarcat6rea, Caseria si. VirfulTeisuluT, t6te cu direcOa delaV. spre E. si serva pentruriasunatul vitelor.

Poeni.' sunt : Poiéna Mari-chi, Poiéna Burchi , PoiénaMare si Poiéna staneT ; iar inpartea de V. a comuneT estesurpatura Rupturile.

E udata de g'arlele : Crasna,Valea-Mare si Teléjenul si devalcelul Purceaua.

Piscul Gngosarul, care cadecam in centrul comuneY, s'anumit ast-fel dela forma sa, cese asémana cu a uneY gogosYde mkase.

ISVOARELE se mal numesce mo-nastirea Crasna.

ISVOARELE, padure a statuluY inintindere de 950 h. a. pendintede com. Isv6rele, plaiu Telé-jen, formata din trupurile : Ur-s6ia (15o h. a.), Plaetu sau Te-léjenul (75o h. a.) si VatraM-reY Crasna (50 h. a.).

ruDA-MICA, plaitl spre V. de com.Provita-de-jos, pl. Prahova, a-coperit cu padure mare.

IUDA-MICA, vale, isvorasce dinpadurea Iuda-Mica, com. Pro-v4a-de-jos, plaiu Prahova, sise versa in riul Prov4a, tot

www.dacoromanica.ro

244 244

In raionul com. Prov4a-de-jos.

IZESCI, mosie a statului fosta pen-dinte de Episcopia Buz6ului,care pe periodul 1888-93 s'aarendat cu 300 lei anual, inplus 48o lei, plata de padu-

confinisti.Un chrisov al lui Mihail

Constantin Sutu V.V. dinDecembre 1784, poruncesce camosneni Izesci sa rOspundaobijnuita dijma a pacurei carestinta monastire Sinaia, dinPrahova, pêt-ra ce se va ho-tarnici rnosia. i, fiind-ca nuse scia cui va rèmfinea acelepuurÏ cu pacura, s'a hotaritca pacura sa se string-a demosneni Izesci si vinlênd'o sadual, banii sa-1 dea intru pas-trarea Ispravnicilor pênd la Sf.Gheorg-he, cand se pusese so-

INCARCATOAREA, deal, com. Is-v6rele, plaiu Teléjen, numitast-fel pentru-ca aci in vechimese opriau top.' cari scoteau ma-terial din padurl spre a-1 in-carca , neputênd merge maideparte cu carOle. Serva pen-tru pasunatul vitelor.

IN CHIAINTP, pisc si poiéna inpartea de V. a com. Cerau,

t.

roc ca hotarnicia sa iea sfir-sit, si atunci la ori-ce parte seva cuveni se vor da ace): bani.

IZESCF, trup de padure a statuluiin intfndere de 25 h. a. pen-dinte de com. Podeni-Vechi,plasa Podgoria, care impreunacu trupul Surani, (415 h. a.),forméza padurea Podeni-Vechi.

IZESCI, numire ce se mai da com.Pacureti, plasa Podgoria.

IZESCI, sat, face parte din C. R.Podeni-Vechi, plasa Podgoria.Aci e o biserica, constructieveche, zidita de poporeni. A-nul fonclarei nu se cun6sce.

IZESCI-S GRANT, mosie a statului,com. Podeni-Vechi, pl. Pod-goria.

pl. Teléjen, unde în timpurilevechi, satenii, cari mereu erausupOraV de invasiile streine,

facusera g-ropi, în cari si as-cundeau avutul.

INFUNDATA , garlita periodica,com. Filipesci-de-Padure, pl.Filipesci.

INTRE-PRAHOVE se numia pêna

www.dacoromanica.ro

la anul 1881 Azuga de adY, saulocalitatea unde apele AzugaPrahov4a se intalnesc spre aforma valea Prahoveï.

0 data cu deschiderea Orel's'a dat -acestei localitaV numi-rea de «Azuga» dupä valea cedin timpurile preistorice p6rtdacest nume.

Dela Protosinghelul Pante-limon, fostul starq al schitu-lui D-1 Ion G. Babes,a audit acum ca-V-va ani, ur-m 'Otorea poveste, pe care ne-oimpartasesce in interesanta salucrare «Din plaiul Peles».

«Era o data in vremea dedemult, and Dumnezeu nu fa-cuse inca pe Unguri, si cand inOrile d'inauntru si d'aici dom-nia Timus imperat (probabilpersonificarea riuluI *ivenit-au dela resarit potopmare de lifte, cu resboit asu-pra luï Timus, si s'au resboituniï cu a4iT, di de véra panaséra. i vec,Iênd imperatul cas'a pus intunericul noMei pesteostï si de biruit tot n'a biruit,

mai audind ca Retivoiu (per-sonificarea munteluï Retivoiu),cel mal bun general al seu,care inaintase pêna in mijlo-cul dusmanilor, a fost taiat inbucatI, grozav s'a maniat,dand in -Campine si in tram-b4e, s'a repedit cu ostile sae

asupra liftelor, facênd versaremare de sange. Apoï, biruindTimus imperat pedestrimea lif-telor, dat'a porunca ca pe totIceï prinsï sa-1 tréca prin sabiede foc ; iar ceï scapatï cu fuga,s'au împärçit in t6te partilepamêntuluï, pentru care cuvêntse si explica faptul ca maïtalnim si asta-di lifte in totlocul.

«Iar Azughia cea frum6sa,fata imperatului, audind ca s'arepus in resboit Retivoiu lo-godnicul eT, pe care 1 iubianevoie mare, s'a mahnit multin sufletul el. Mul0 feciorT deimperaV si craï, cari veniserala Timus imperat, aducêndu-ïploceme pentru biruinça ostilorsale, cerura pe Azughia deso-0.e, dar ea nicï nu voia sa-iauda, fiind-ca facuse legamintsa remanä fecióra.

dorind sä véc,la cu ochiïeT locul unde a fost omoritRetivoiu, a plecat insoVita decurtenï, l ajunend la loculacela, indreptandu-sT ochiïtre cer, a cadut lesinata si nus'a mal desteptat. De atuncï,valea acésta se numesce «Va-lea Azugeï.».

INTRE PRAHOVE, han vechit,com. Predealu, plaiu Peles, in

245 245

www.dacoromanica.ro

246 J 246

dreptul scole1 de alY, la pe,- nu se mal' v6d din acest han 1).lele ClAbucetuluI, a caruia con-structie se crede ca datézA IN. ViRF LA PETRICICA, numiredin prima jumètate a secolu- ce se maï da VirfuluI Sur-luI trecut. De multe orT a fost descY din com. Breza-de-sus,ars de TurcT i as11 niel urme plaiu Prahova.

J,

JARWITA, deal in raionul com.Sangeru, plasa Podgoria, pecare se cultiva vie i sunt li-vec,II de prunï.

JARWTEA, deal cu directia de laN. la S. com. Star-Chiojd,plaiu Teléjen ; cade in parteade N. a. comuneY.

jEPIT, riu, isvorasce de sub pis-cul cu acela§ nume, com. Pre-deal, plaiu Pele; curge delaV. spre E. §i se versA in riulPrahova, pe t6rmul drept, lasud de cat. BustenT. Valea pecare curge acest riu se nu-mesce de locuitorI Valea Iepil.

j'EPTI-mART, pisc inalt de 2195metri d'asupra niveluluT MA-re1 Negre, alèturI cu PietraArsa. Acest pisc e coltatprapastios, in cat te ja grozacand te uiti in jos dupe el.Despre rIul Ialomita clina edulce si pe ea cresc o mul-time de jnepY sau jepT, de unde

probabil ca i s'a si dat numele.Intre Jep): si Piétra Ana

sunt nisce mlastin1, carY portanumele de Laca Rayu (v. a. n).

Acest munte, Impreuna CuJepiT-MicY, Cu Rasneva, Sorica,Dutca si Cumpkul, se stApa-nesce de la 15 August 1882de M. S. Regele Carol I, princump6rAt6re facuta dela D-1 N.Cretulescu, cand i s'a dat400.000_leY. D-1 Cretulescustapanise dela fratele sau Scar-lat, iar acesta ii poseda princump6rAtore dela familia Fi-lipescu.

JEFfi-micT, pise in masivul Bu-cegilor, alèturY cu Piétra-Arsa.

La anul 1846 ambiT Jeplau fost m6suratli de InginerulGeorge Fischtum, trimis demarele Postelnic Ión Al. Fi-lipescu.

jERCALAT, catun, face parte dinC. U. UrlatY, plasa Cricov.

1) I. G. Babes «Din Plaiul Peleplut, .

www.dacoromanica.ro

247

Aci e o bisericd fondatd la a.1804, cu urm'aérea inscriptie :

«In numele Domnulut nos-tru Isus Christos, biscrica ri-dicatd de robul lut DumnesleuGheorghitd Urldténu, la a.I8o4, Iulie lo. S'a rcparatla anul 1840.

JOT'VA (Valea-), apd minerald incdt. Predealu, com. Predealu,pl. Predeal, in apropiere degara Predeal, pe proprietateaM. S. Regelut si a EforietSpitalelor civile.

Acéstd apd este clard, sd-ratd. la gust si degaje acid Car-bOniC. Ea are densitate 1,0298

LA BORDEIUL DE SUB GORUN,veslt Gornetu.

LA CRUCE, pise pe culmea dedeal ce se lasd din crésta Car-patilor, printre gdrlele Drajna

Telejen, com. Drajna-de-sus,pl. Teléj en.

LA. CRUCE, localitate in com.plasa Fili-

pesci, lhngd riul Provita, undese afld o cruce férte veche.

LA. CRUCT, drum care limitézd lasud pepiniera dela Tintea, com.

247

L.

la 20° Celsiu i coprinde 45 gr.040 materit solide in litru.Materiile solide se compundin cloricre,iodure carbonate.Sulfate si azotate nu se cu-nosc. Substanta dominantdeste clorura de sodiu, iar ceacaracteristicd iodura de sodiu.Sa'ritrile magnesiane suntmal' mare cantitate de cat celecalcare. Au fost analisate laanul 187 I. (Anuarul biuroulutgeologic).

joiTA, Vale, isvordsce din muntitde sub CetAtuie, com. Predeal,pl. Peles, si se vérsd in riulPrahovita, pe malul stang.

Tintea, plasa Filipesct.

LA COMOARA, veslt «Pdclucelu».

LA FANTIINA., isvor abondent deapd ferugin6sd, indestul deconcentratd, pe valea Teléje-nulut, la pélele m-rel Susana.

LA FUNDU-GORUNU, loe isolat,com. Cocordsct-Misli, pl. Vdr-bildu.

LA GLOD, isvor de apd minerald,situat pe deal, langd GaraCdmpina, in com. Poiéna, plaiu

www.dacoromanica.ro

248 L 248

Prahova, apartinênd locuito-ruluI Ilie Paraschiv. Apa Ieste saratcl fi s'a dat In anultrecut la kboratorul de chimiedin spitalul Breincovenesc siise analiseze. Deja se visitézttde bolnavY, defi nu sunt re-cunoscute fi administrate dedmeld specialY.

LA ILIESCI, localitate in com.Drajna-de-jos, pl. Teléj en, cevamal la vale de valea StAnes-cilor, unde se gasesce Mina' desare, acoperik cu un mic stratde pclinent. Aci sunt doT pas-niel, plAtiO de stat.

LA MORMINTE, pise inalt in par-tea de E. a com. Cera§u, pl.Teléjen, unde sunt ingropap6menil cari au murit de ciumaIn timpul trecut.

Din t6te cercetdrile acuten'am putut afla nimic de anulde cand datézd acele morminte.

LA MORY, isvor de apa sdratd i

iod, situatd in com. Cornu,pl. Prahova, pe proprietateaprincipeluT N. G. Bibescu. A-cest isvor este pe munte, incentrul comuneT, apr6pe decalea feratd. Apa lul a fost a-nalisatd, dar nu se scie nu-mele analisatorulut

Tot in com. Cornu, pe lo-

cul mopenilor, pe munte, maTeste §i. un isvor de apA sul-fur6sd, care asemenea a fostanalisatd.

LA PIETRA, carierd de piara re-numitd, com. Poiana, pl. Pra-hoya. Piétra din acéstd ca-rierd a servit la canalisareariuluT Dambov4a in BucurescT.

LA PIETRA., pise, com. Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.

LA PIETRI, loc isolat in com.StrambenI, plaiu VArbildu.

LA RTPA, loe pe lunca Cricovu-luT, unde a fost cdt. Brani§teadin com. Haimanalele, plasaFilipesct Aci paraul Négra sevérsd in riul Cricovul Dulce.

LA RUINA, mare ruinä de piétrd,nu departe de schitul Predeal,In apropiere de Valea Ursu-luï. Este inceputul uneY bise-riel fondatd de statul schi-tuluT Predeal Teofilact. Acéstäbisericd a remas neterminatadin causd cd statul a fostdestituit pentru-cd era risipi-tor (I. G. Babes).

LA SARATURA, loe in centruicom. Aricesa pl. Podgoria,langd primdrie, unde se pre-

www.dacoromanica.ro

2 4 9 L 249

sVune a fi sare, ific care loc7ZU cresce un ¡el de planta.

LA sARATuRT, localitate in com.Apostolache , pl. Podgoria ,unde sunt mine de sctre incaneesploatate i pAzite de 6menIpu sl inadins de guvern. Intimpul vera o'nzeniY intrebuin-(eza apa la ¡acerca bailor.

LA STÁNA, pisc pe muntele cuacelasi nume, com. Filipesci-de-Padure, plasa Filipescï, lapMelecAruia e pAdurea pro-prietaruluï.

LA STRÁMTOARE, localitate periul Telejenel, com. Mdneciu-Ung., plaiu Teléjen, unde seg-asesce carbunY de fiankInt.

LACURILE, mahala, com. Tesila,plaiul Peles.

LACURILE, munte in partea deV. a com. Tesila, plaiu Peles,ce servesce de p6.sune vitelor.

LACURILE, pisc in partea de N. acom. Star-Chiojdu, pl. Teléjen.

Se intinde dela N. la E. siservesce pentru cultura. S'anumit ast-fel dupe nisce lacurIce se afla in localitate.

LACURILE CU RUSU, trup de

dure a statulul, pendinte decom. Tesila, plaiu Peles, care,impreunA cu trupurile : Galma,Carabanu cu Boia, Rusu-de-jos, Prislopu, Podurile si Vir-ful Negrasului, formezA pAdu-rea Tesila, ce are o intinderede 5.000 h. a.

LACUL-LUT-DOBRE, loc isolat incom. Salcia, plasa Podgoria.

LACUL-ROU (Muntele-), pAdureparticulara supusa regimuluTsilvic incA din anul 1883, pemosia Lacul Rosu, pendintede com. Sinaia, plaiu Peles.

LACUL-ROU, lac intre muntiY

Retivoiu i Turcu, com. Pre-deal, pl. Peles, la un loe des-chis, in lungime de 27 metri,in 1A0me de 17 metri si in a-dancime de 4-5 metri. Pa-m'antul din fundul laculuï, fi-id de o col6re gAlbuie-rosie-ticA, lacul acesta se numesceLacul-Rosu (I. G. Babes).

LACUL-ROU, munte la r6s6.ritde com. Predealu, pl. Peles.Acest munte impreunA cumunii Susaiul, Retivoiul, Cos-tila,Unghia-Mica, jum6tate dinLacul Rosu, Fap, GavaneT,Vir-ful luY Dragan, apar%inea din

www.dacoromanica.ro

250 L 250

timpurile cele maY vechY fami-Eel" Dudescilor.

La anul 1804 ,a trecut inposesiunea unuI camatar, Bal-taretu (VelY Susaiul, munte).Asta-dl se stapanesce de M.S. Regele Carol I, i a fostcump6rat, impreuna Cu totY

muntiY de maY sus, in Main1892, dela Manuk Bey, pe pre-till de 850.000 let

Jumètate din «Lacul Rosu»apartine d-luY G. G. Cantacu-zino.

La 1794, Medelnicerul Con-stantin Filipescu, vinde v6ru-luI sèu Dinu Cantacuzino Pa-harnicul, treY muntY, adica par-tea luY de mostenire dela 6muntY (JepiI -de-sus, Jepil"-de-jos, Petricica, Paraele, Sorica,Virful lu)." Gavan, Lacu-Rosusi Luncile dintre Prahove),caff, dupa cum spun docu-mentele «se vor imparti fra-tesce cu copiiI frateluI skiStolnicul Raducanu Filipescu» .

LACUL-ROU, virf de deal, com.Valea-Lunga, pl. Prahova, nu-mit ast-fel dela o fintana cuapa roscata.

LACUL-ROU, mlastinI intre pis-curile Jepi i Piétra-Arsa. A-16turi cu acest lac se afla catY-vabolovanY simetric dispusY, a-

vênd sapat pe eY crucY, tifresi diferite semne. LocuitoriYspun ca acolo, in vremile dedemult, 'sY ascundeau haiduchcomorile.

Nicolae, un bkran din Pie-trosita, jud. Dâmbovita, po-vestesce ca pe vremea zave-reY, o céta de boerY, ce baje-neau in Ardeal pe potecilemuntilor, fiindu-le frica sa nufie pradatI, au ascuns aci dinbanif lor i n'au maY venit

iea.Acum v'ro 30 anY, un óre-

care Ciucu, hangiu din Sinaia,s'ar fi dus cu un tovarasrascolind petrile, ar fi dat a-colo peste galbenY de au um-plut sése perechY de dasagY,Cu carY s'au coborit in vale ;dar nefacênd parte drépta cutovarasul s6u, nu-Y a ajutatDumnedeu, cad a murit deun naduf in piept.

Nu se scie daca leg-enda estesau nu adevèrata, dar existasi ash in Sinaia, BustenTIsvóre, descendent)." de aY luYCiucu, tott bogatI i fruntasYaY satelor lor (Capitan Gurita).

LACU TRESTIATU, trup de IDA-dure a statuluY In intindere de35 h. a. pendinte de com. A-postolache, pl. Podgoria, careimpreuna cu trupurile Ursóia

www.dacoromanica.ro

251 L 251

(41 h. a.), Virful PietreY (12 h.a.) Valea PacureY (150 h. a.)

Racorelele (i7 h. a.), for-méz'a padurea Apostolache.

LACU-TURCULUT, sat, face partedin C. R. Balta-Dómnei, plasaCâmpu. Aci e o biserica cuhramul «Sf. Nicolae» si «Sf.Filoftea» facuta de locuitorY laanul 1871.

LAMBA, deal Cu directia S. E.com. Ditesd, pl. Filipesd. Peel sunt plantate viï, prunY,nud si merY. Parte serva side pasune pentru vitele locui-torilor, fiind distruse de fi-

loxera.

LARGA, (Valea-), vale, isvorascede la N. V. de com. Comarnic,pl. Peles, curge de la V. spreE. Servesce in parte de limitaintre com. Comarnic si Sinaiasi se vérsa In rIul Prahova, pemalul drept, tot in raionul com.Comarnic, din care isvorasce-

LARGA (Gr6pa-), poiéna, com.Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.

LAZUL, munte, com. Bréza-de-sus , pl. Prahova , din careiau nascere valle: LazuluY, CA-runtd si Racherita. Cade inpartea de N. a cat. Bréza-de-sus.

LAZULUT, vale, isvorAsce din mun-tele Lazu, plaiul Bréza-Talea,com. Bréza-de-sus, plaiu Pra-hoya, curge dela V. spre E.si se vérsa in riul Prahova,tot in raionul com. Bréza-de-sus.

LACOVIf,TE valcea smâxcoasa. ,

com. Pucheni-Mari , pl. Cri-vina, unde cresce papura si ti-perig, si care se largesce multspre S. E., reservata ca loc definete.

Apr6pe de capatul d des-pre V. se afla un plop f6rtegros i 136tr'an, pe care cate-va generati1 de 6men)." asa l'aupomenit. Locul dinprejurul sèti,un mic platou frumos, se nu-mesce «Locul dela Plop».

LASTARU, mic trup de padure astatuluY (4 h. a.), care impre-una cu trupul Durducu-Mare,Durducu-Mic si Palanga, for-méza padurea Aricesd, com.Aricesd, pi. Filipesd (v. a. n.).

LEAOTUL, apa, numita i «IazulMoruzi». Acésta apa se des-parte de riul Prahova, debacom. Nedelea, pl. Filipesd ;infra In pl. Té'rgsoru pe la cat.TigAnia, trece prin centrul a-cestuY catun, la V. de peniten-ciarul rèrg-sor i m-rea Têrg-

www.dacoromanica.ro

sor, asemenea s'i de cat. Te'rg-sor, face maT multe zig-zagurlla V. si E., infra pe teritorulcom. Têrgsoru-Vechit, trecespre E. de acésta, comuna, laV. de Negoesci si PopescI ;infra in plasa Crivina, trecepe la com. Brali, Batesci, Pu-cheni-MarT si Petrosani, si in-trand in plasa Campu, se versaiarasT In riul Prahova, intrecomunele Buda-Palanca si 0-lari.

Numele de «Moruzi» se liceca l'a luat dupe numele Prin-cipeluT Moruzi, din ordinul ca-ruja s'ar fi despar%it din Pra-hova, cam pe la a. 1792, candacest principe 'Si Insusise drep-tul de proprietate asupra Têrg-soruluT-Vechit.

LEAOTU, vecyl Moruzi, iaz.

LEBA, loc isolat, com. Slanicu,plaiu Varbilau.

LESPEDEA, garla, com. \ilia.-nescT, plaiu Varbilau. Isvora-sce din raionul com. Valca-nescT, de la locul numit «Vir-ful Gligorile» se intalnesce cugarlele Cosmina si Sarata, siimpreuna se vérsa in riulMislea.

LESPEVILE, iOcalitate in cat.

Podu-NéguluT, com. Comarnic,plaiu Peles, unde este schitulLespeclile, fondat la anul 1661de juta'n Farm Cantacuzinovel Logofet cu tattil sclu DM-ghicig Val Spa' tar. S'a reparatla anul 1862.

LESPEVILE, vale, isvorasce din ra-ionul com. Valea-Lunga, plaiuPrahova, si se vérsa In Valea-lux-Dan, tot in com. Valea-Lunga.

LESPEVILE, (Valea-), localitate incom. Cerasu, pl. Teléjen, unclese gasesce isvo're cu apt cecontin pueidsit in mare canti-late.

LEUCA, vale, isvorasce de laN. munteluI Clabucetu-BaiuluT.Are o direcOe dela S. V. spreN. E. si se vérsa in Prahov4a,aprópe de Valea-Rasnóvel.

LEURDA, vale, la N. de com.Bordeni, plaiu Prahova.

LEURDÉNU, deal in raionul com.Ogretinu, pl. Teléjenul, nu-mit ast-fel dupe numele uneTplante, numita leurda, ce cre-sce pe acest deal, si pe care6meniT o manca, ca salata. Eacoperit cu padure.

252 L 252

www.dacoromanica.ro

253 L

LEURDÉNU, pisc inalt in parteade S. E. a com. Cerasu, pl.Teléjen, ce servd pentru pd-sune in timpul vere'f, fiind im-propriu orl'-cdrei: culturY.

LEURDÉNU, pisc pe culmea dedeal ce se lasd din crésta Car-paOlor, printre gArlele Drajnasi Ogretinu, com. Drajna-de-sus, plaiu Teléjen. Acest piscservd de pdsune pentru vite.

Lmil, (Valea-), párau, ud. com.TAtaru, trece in raionul com.Gornetu-Cricov,, pl. Cricov,,unde se vérsd in riul Crico-vul-Sdrat.

LILIECI, deal in com. Ceptura,pl. Cricov, pe virful cdruia eun platou fórte frumos.

Se povestesce cd aci ar fifost un palat domnesc, al u-neY D6mne Néga. Positiv ni-mic nu se scie, dar ca probdcd acolo a fost o casd, un pa-lat domnesc, o cetdVie saualt-ceva, este cä se vede si

pênä acp o aleje de lilied,grddind a aceluY palat.

De la aceY lilieci si-a luatsi dealul numirea.

LILTESCI, sat, face parte din C.R. Tintea, pl. Filipesa Aci eo biSeria fondata la anul 1848.

53

LIMBAELU, vale formatd din di-ferite micT vdlcele, cal-Y s1-iaunascere din apropierea gdrelPredeal si muntele Susaiti ;curge dela N. spre S. si sevérsd in paraul Azuga, pe Ve'r-mul drept, tot in raionul com.Predealu, din care isvordsce.

LIMPEZELUL, isvor, udd com. Cdr-bunesci, pl. Podgoria. SÏ a luatnumirea dela apa sa cea lim-pede si se vérsd in Orla Lo-patna.

LINIA, sat, face parte din C. R.Poiana, plaiu Prahova.

LINIERI, mahala din C. R. Sal-cia, pl. Podgoria.

LIPA.NESCI, sat, face parte dinC. R. Boldesci, plasa Pogdo-ria. Are o bisericd fondatd dintemelie la a. 1810 cu cheltu-iala D-lor Costache Ion si Sul-tana LipAnescu, fostY proprie-tarY.

Aci e resedii-4a comuneY.

LIVADEA., pb.dure a statulM Inintindere de foo h. a. pen-dinte de com. Gura-Viti6reT,plaiu Teléjen, care impreundcu trupul Mislénca (250 h. a.),forméza paclurea Gura-Viti6r0.

www.dacoromanica.ro

254 L 254

LIVADEA, comuna rurald, plaiuVarbilau. Este situad pe am-bele malurI ale riuluI Varbi-Mil, la 38 k. m. departe dePloescI.

Se compune din dou6 ca-tune Livadea i Podu-Ursuluï,avé'nd o populaOune de 749loc. (387 b. 362 f.), In plus 2familiT de tig-anI, carY se ocupacu feraria.

CapY de familie sunt 126;contribuabili 105; case de lo-cuit 138.

In comuna e o singura bi-seria, cu hramul «Adormi-rea M. D.» fondata in anul1867, cu cheltuiala PreotuluYMarin si altor enoria0', deser-vitä de un preot.

Locuitorii comunef se ocupaesclusiv numaY cu agricultura.Din produsul munceY nu vindnimic, caci abia'l indestuléza,afad de ptqine vite, pe carlle desfac la Ploesd.

Locuitoril sunt parte mo§-nenY, parte s'au Improprietaritla 1864, pe mo0I particolare§i a statuldf, clAndu-li-se 147

h. a. El au 7 cal, 175 vad,1°8 bol, 201 OT i 116 pOYCY.

Pe riul Varbilau, in raionulcomunel, sunt 8 morY.

Scóla nu exista in comuna.Copil cu vêrsta de scóla sunt43 baeV i 33 fete. Sciu carte

prea putiM barbati i femeI.CAnd timpul e prielnic se

fabrica in comuna pêna la 30004. 1. . uicd.

GAndad de matase se cul-tiva prea puOnY ; stupl cu al-bine sunt 37.

Aci, dintre cereale se cul-tiva numaI porumb. Arborlroditori sunt : 200 meri, 30cire, 15 perI, 2001111d, 20.000pruni, 20 dudl. Livec,lile pro-duc ca la 240 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 3 carciumarT.

Bugetul comuneT presinta lavenituri i cheltuelY 1800 leI.

Sta in legatura printr'o so-sea cu comunele Bertea, Ste-fesci i Strâmbeni.

E brazdata de dealurileVirful Gurevlui, Virtul Fo-i§orulul §i Via Ca4aonului, tóteacoperite cu padure.

E strabatuta de riul Var-bilau §i de alte multe micTisvóre, tara niel' o insemnatate

LIVADEA-DE LA-VÀRBILXIT, mo-Oe a statului, vedi Gura Vi-tióreI.

LIvADEA-DOININISCA., loc isolatintre comunele BoldesciScaeni, plasa Podgoria, ser-vid de hotar intre acestecomune.

www.dacoromanica.ro

LOCUL DEL A PLOP, vesli «LA-covi§te».

LOGOFÉTU-MATEIt, localitate incom. Márgineni-de-jos, pl. Fi-lip esd.

LOLOIASCA, sat face parte dinC. R. Tom§ani, pl. Cricov.

LOPATNA, glrla, com. SuranY,plasa Podgoria.

LUNCA, mahala, face parte dinC. R. Te§ila, plaiu Peles.

LUNCILE D'INTRE PRAHO VE, mun-te, com. Predealu, pl. Pele,pe care medelnicerul Constan-tin Filipescu, la a. 1794 l'avindut vèruluT sèu. Dinu Can-tacuzino Paharnicul.

LUNCA-MARE, sat, face partedin C. R. Sotrile, pl. Prahova.Are o pop. de 204 loc (g 9 b.105 f). Ad e o biserica fon-data la 1845 de Sardarul Gri-gore Negru.

LUNGX, poiéna pe riurrul Te-lejenelu, com. Maneciu-Ung,pl. Teléjen.

LUNGUL LliSTARULIA (Poiéna-din-), loc de aratura in padu-rea Tintea-Marginénca.

;

LUNTREA (Valea-cu), vale, inpartea de V. a com. Margi-neni-de-sus, plasa Filipesd.

LUPA, pârau, isvorásce din par-tea de N. E. a com. Brebu,pl. Prahova, §i se vérsa inriul Doftana, la S. de com.Brebu. El servesce de limitAnaturala intre comunele Te-lega . i Brebu.

LUPOAIA, pisc in partea de V.a. com. Moreni, pl. Filipesd.

LUPOA IA, munte la E. de com.B'étranY, plaiu Teléjen.

LUPOAICA, vale in partea de N.V. a com. ScorVeni, pl. Pra-hova, numitá ast-fel dupá lu-p6ica ce odinióra 41' adaposteapub: aci.

LUPOAICA - STAVROPOLEOS, pá-dure a statuluT, in intinderede 65o h. a. pendinte de corn.Moreni, pl. Filipescï.

LumiLuf, vale, com. Gura-Viti-óreT, plaiu Teléjen.

LUPULUI, plaitt, com. Salcia, pl.Podgoria, acoperit cu padure.

LUPULUY (Valea-), vale, isvorAsce

255 L 25

www.dacoromanica.ro

5 b

din raionul com. Valea-Lunga,,plaiu Prahova, O. se vérsA invalea lu/ Dan, tot in com.V ale a-Lun

LuPuLuf (Valea-), gârlita, isvo-rasce dela V. de com. Bu-

MADAML localitate in com. Tei-plaiu Teléjen.

MAGAZTA, valcea, isvorAsce de laE. de com. Valea-Lunga, plaiuPrahova, i se vérsa, in p"A-raul Puturosu, tot in raionulcom.. Valea-Lun

MAGULA, sat, face parte din C.R. Tom§ani, pl. Cricov.

MAICILE, deal, com. Iorddchianu,pl. Cricov, serva de p4une.

MALAMUCU, vesIT PuVi-Ghencea.

NIALAMUCU, sat, face parte dinC. R. HatcArau, pl. Caxnpu.Are o pop. de 438 loc. (211b. 227 f.) Aci e o bisericA fon-datA la a. 1870.

MALIM, trup de mo§ie a statu-luT, vesli Gura-Viti6ret

NALUL-VINAT, sat, face parte

256

M.

ghiile, pl. Teléjen, i se vérsAin garla Bughea, tot in com.Bughiile.

LUPULUY, plait in partea de N.a ca. Scurtesa com. Stefesapl. VArbilAu.

din C. R. Homoriciurile, pl.Teléj en.

IvIALUL DE RESUNA, pisc in altpe dealul Ciocracu, com. Draj-na-de-sus, plaiu Teléjen.

MALUL-DE-RESUNX, deal, com.Catunu, pl. Teléjen.

MAUI' RO;IT, sat, face parte dinC. R. Ceptura, pl. Cricov. Areo pop. de 220 loc. 2 b.Io8 f.)

In acest ea' tun Se ga'sesc fo'rtemulp carbunY de panigizt. AInceput a se esfiloata de locui torildin acele locurY de unde se fiotscdte nud lesne. Fe unele lo-curX se gasesc la sulra-fa(afid mentuluY. AcestY cdrbunX sevind .pe la firoprietard da morYdin alte C01/12472e.

MALu-R0u, deal, com. Ceptura.,pl. Cricov, numit ast-fel de lapb.mêntul sèu cel rop. In a-

www.dacoromanica.ro

2 3

cest deal, este O. o ripa mare,numita oRipa Malulu)." Rou».

MALU-BATET, muntI la V. decom. Maneciu-Ung., pl. Te16-jen, coprin0 intre pilraeleBrustureilor (N.) O. Oratiele (S.)

MALU-BA.TET, loc isolat in com.Maneciu-Pamênteni, pl. Te-léjen.

MALU, localitate in com. Tei-anY, pl. Teléjen.

MALU TARINI, deal, la S. decom. Olteni, pl. Teléjen.

M ALU-LUNG, pisc, com. Ta-lesci, plaiu Teléjen.

MALU-LUNG, c6sM, com. Tar-lesci, plaiu Teléjen.

MALIT-LUPuLtrf , numire ce semal dá catunuluT Brebu-Mo-nastireI, com. Brebu, plaiu Pra-hova.

MALU-URSULUT, loc isolat inplaiul Pele§ului, intre Poiéna-HotuluY, muntele Clabucetu-TauruluT, Valea luY Vlad §iriul Prahovita. Inainte de a-nul 1820 acésta localitate erafòrte mult temutti de calkorIdin causa cá ad, ca i la qGea.

257

none» §i qTrestia» (41 tune-lul calel ferate), se faceau celemal neomenóse calcarl §i chiaromorurI.

AI A LU--URSULUT munte , com.Predeal, pl. Pele, acoperit cupadurT de brad ì molift. Acis'a Infiintat la anul 1888 o fa-brica de cherestea, de carerèposatul N. Schender. La a.1891 acésta fabrica a trecutIn posesiunea firmeT Schenderet Iliescu, iar la r Ianuarie1893 inteaceia a d-ha AristideSchender. Fabrica acésta pro-duce pe an o cantitate de 3.000m. c. lemnarie de brad §i mo-lift, pentru constructiY. Acéstafabrica ocupa in permanenta32 lucratoff, partea cea ma)."mare Romanl (I. G. Babe).

MANASIET, vale, com. Poenari-Rali, plasa Crivina.

MANDL vale ce se vérsa in gzirlaDoftanita, in raionul com. Co-corasci-Misli, plaiu Varbilau,din care isvorasce.

MANDI, vale, com. Valcanesaplaiu Varbilau.

MANET (Virful-), deal in parteade N. a com. BordenT, pl.Prahova, acoperit cu ptidure,

:7

www.dacoromanica.ro

258

IVIANOLEA. (Muntele-), pddure par-ticulara supusa regimuluï sil-vic inc5. din anul 1883, pemo§ia Muntele Manolea, pen-dinte de com. Comarnic, plaiuPele.

MARA, deal in partea de V. acom. Moreni, plasa Filipesci.

MARCU-VITLZUL, vale, com. Tei-§ani, pl. Teléjenu.

MARE (Movila-), movild pc teri-torul com. Têrgsoru-Nou, plasa

cênd hotar intre mo§ia Têrg-§oru §i TigAnia.

MARE, vtticea, com. Ogretinu,plaiu Teléj en.

MARE (Virful-), virf de deal, com.TeisanY, pl. Teléjen.

MARE (Valea-), vale, ja nasceredin com. Prov4a-de-jos, pl.Prahova, §i se vérsa in riulProv4a, in comuna Prov4a-de-jos.

MARE, vale, com. SAngeru, plasaPodgoria.

MARE (Virful-) , poiéi, com.Tarlci, plaiu TQl6jen,

258

MARE, plait, com. Tarlesci, plaiuTeléj en.

MARE, Movilii, com. Nedelea,plasa

MARGINEA, numire ce se maYdd catunulni Bordeni-Mid dincom. Bordeni, plaiu .Prahova.

MARICA, poi6na, com. Isv6rele,plaiu Teléjen, numita ast-felde la o femeie, Marica, ce invechime poseda acésta vale.

ripd la N. V. de

MASA-DE-PILTRA loCalitate inpartea de N. E. a com. Star-Chiojdu, pl. Teléjen, uncle seOW o i;iic vmn cic apii de 15 it-cidsd, pe valea BAsca-cu-cale.

MATTO, moie pe care s'au im-proprietdrit la 1864 parte dinlocuitoriT com. PacureV, plasaPodgoria.

MATITA, sat, face parte din C.R. P4cureV, pl. Podgoria. Areo pop. de 723 loc. (347 b. 376f.). Aci e o biserica fondata laa. 1800 §i reparat'a la a. 1886cu cheltuiala satenilor.

Locuitorii maY mtmesc aceqcatun i 0t

Tèrporu, situata intre riul com.Prahova i apa Leaotu, fii- Moreni, plasa Filipesci.

www.dacoromanica.ro

259

MATITA, riu format din garleleTurburea i Apa Dulce, ceisvorasc, prima din dealul Zim-bróia §i secunda din dealurilecomuneY Drajna-de-jos, pl. Te-16jen. Ambele se impreunk. dinjos de cá.' t. SArari, com. Pre-dealu, pl. Teléjen, curg princom. Surani de la N. la S. §ise vérsk, in garla Lopatna ,intre comunele Pocleni-Noul:POcureO, plasa Podgoria.

Pe o parte din garla Mati%aeste situata com. PAcureO.

mANRuLíF,sA, movilA in parteade N. E. a com. Filipesci-de-Eldure, pl. Filipesci.

TviAzilLi, sat, face parte din com.rur. Fantanelele, pl. Cricov.Aci e o bisericä fondatO inanul 1786 de fraOi BozienTreparatO la a. 1866.

sunt nedescifrabile.

MXCELARU, cOtun, aparOne decom urbank. Campina, pl. Pra-hoya. Are o populaOune de133 loc. (64 b. 6ij f.).

MACELARU (Malul), isvor de apkminerala, situat pe cóstO, inapropiere de centrul ora§uldiCampink i g-ara Campina, pe

locuitorilor. Apa ,;a.. con-sine puciósk 1,i e buna pentru

259

reumatism, scrofur)., etc. N'afost p6nd acum analisatO chi-micesce §i nu este recunoscutäoficial.

mAcmcA, movild, com. Bertea,pl. Varbilám, servd pentru pk-§unea vitelor.

MACLANU, virful dealulta Bo-bicesci, com. OpAriO.

Din cóstele acestui deal is-vordsce paraul Valea-Stupine'f.

mAcLITA, parau in com. attunu,plaiu Teléjen.

MXGARULUT, vale, isvordsce dela limita de E. a judeVuluiDambov4a i se vérsä in riulPrahova, pe malul drept, inraionul com. Comarnic, pl.

Cursul s'éu este de laV. spre E.

mAGARuLuf , (Valea-) , pOdureparticularO supusO' regimultasilvic indi din a. 1883, pe rno-§ia Comarnic, pendinte decom. Comarnic, pl. Pele.

MXGrURA, deal la V. de com.Poiana, pl. Prahova. Are opositiune prea frurnOsa !;.i. esteacoperit Cu crang, padurelivesh pentru punatul vitelor,

www.dacoromanica.ro

260 260

MXGURA, virf de deal in com.Ocina, pl. Peles.

MXGURA, platou, com. Slanic,pl. Varbilau.

MXGURA, trup de padure a sta-fuluY in intindere de 35 h. a.,pendinte de com. Prov4a, pl.Prahova, care, impreuna cutrupurile FeOle-GrámluY (175h. a.) si Irimesd (zoo h. a.),forméza padurea Valea Pie-treY (v. a. n.)

MXGURA, deal cu direcOa S. E.com. D4esci, pl. Filipesd.

Pe dealun sunt plantate vi,prunY, nucY men ; parte dinele, fiind distruse de filoxera,serva de pasune.

MXGURA (Virful-), deal in parteade V. a com. Varbilau, pl.Varbilau, acoperit cu padure,printre care se afia i peticede poent

MXG-URA, localitate in com. Po-deni-NouY, pl. Podgoria, nu-mita i «Boraiu-de-sare» undese eisesce sare In mare canti-tate.

MXGURA-NÉGRX, magura in par-tea de N. a com. Tresti6ra,pl. Varbilau. Serva pentrupasunatul vitelor.

MXGURA-URZICARI , padure astatuluY in intindere de 300h. a. pendinte de com. Var-bilau, pl. Varbilau, care, im-preuna cu trupul Valea Bise-riceY (zoo h. a.) formézadurea Varbilau.

MAGURENI, deal, com. Magureni,pl. Filipesd, pe care se cul-tiva, 0i1/2 h. a. vie.

MXGTJRENI, comuna rurala, pla-sa Filipesci. Se credetrage numele de la movi-lele ce se gasesc in parteade N. a eY. Data infiinOreYséle nu se scie, dar se spuneprin bOtranY. ca, cu vre-o 6oanY maY nainte nu erau decat vre-o 70 Ioo familiIrisipite de a drépta si dea sfanga parauluT. Provi%a ,si din ordinul proprietaruluTau trecut tete de a stá'nga,formal-1d treY mid catune cunumele de Magureni, Magu-reni-Stolnid i Magureni-Ba-nuluY, separate unul de altul.MaT tardiu, imulOndu-se ca-sele, s'au unit sub numele deMágureni.

Este situad, pe malul stângal pârAuluY Provi0 si pe ma-lul drept al riuluY Prahova,la zo k. m. departe de Plo-esa, capitala judquluT, i la

www.dacoromanica.ro

261 M 261

6 k. m. de FilipescY, rerdinta

Se compune din 4 catune :Magureni, Cocor6sci-Capli, Pa-r6sa i NavacescY, avênd o po-pulatiune de 2590 loc. (14 x 5b. 1175 f.), in care infra 90familil de tiganY, parte ocu-pandu-se cu munca campuluY

parte cu fabricarea carami-, in plus 2 familil de ebreY,

carY se ocupa Cu comerciulde var.

CapY de familie sunt 574;contribuabill 473; case de lo-cuit 556 §i 4 bordeie de lo-cuit.

In comuna sunt douè bise-ricY : una In cat. MagurenY, cuhramul «Sf. Treime» avênd cactitor pe Pauna Spatarésa, fon-data in anul 7179, dupa cumse vede din urma6rea inscrip-tiune

«Acésta sfinta i Dumneçle-ésca biserica ridicatu-s'au dintemelie intru lauda sfinteYde viétä fac6t6re nedespartiteTroite adev6rateY Dumneleirl,de robiT luY Dumneçleu PaunaSpatarésa a rèposatuluY Dra-ghicitiCantacuzino biv-vel Spa-tar §i fecioriI eY : Parvu, Con-stantin, Serban , Grigoraru,Cantacozinesci ; domnind Cre§-tinul Io Antonie Voevod, me-sita August In 20, 7179».

A doua biserica e in cat.Cocorèsci, fondata la anul 1826de D-1 Grigore Caribolu. Am-bele biserid sunt deservite de4 preotY.

Mara, de agricultura, locui-toril se mal ocupa cu fabri-carea varuluY §i a caramidd,fiind 137 fabricantY de var §i25 fabricantY de caramida.

ET desfac produsul munceTpe loc sau la orarl PloescY.

LocuitoriY, in num6r de 398,s'au improprietarit la 1864, pemo§iile D-lor proprietarY Cos-tache Cantacuzino i Constan-tin Caribolu, cand li s'au dat1624 h. a. EY au : 231 cal, 20epe, 634 bol i vacY, 5 bivolT,16 capre, 1089 oT 1 721 porcY.

In raionul comuneT, pe riulPrahova, sunt 2 morY de ma-cinat.

Sc6la exista in comunä devre-o 40 anY §i este proprie-tatea comuneY. In anul trecuta fost frecuentata de 65 ba.etY§i 30 fete, din num6rul de 312copiI (172 b. 140 f.), CU v'èrstade sc616.. Cu intretinerea per-sonaluluY statul cheltuesce a-nual 2808 leY. Sciu carie soobarbaii fi 6o fenzer. Sc6la e de-servita de do): invètatorY.

Langa biserica din cat. Co-corascI sunt nisce ruine vechY,despre care se qice cä ar fi

www.dacoromanica.ro

262 262

fost biserica, ce ar fi existatpe timpul luí Negru Voda.

T6ta comuna are o supra-fa. de 2050 h. a.

In comuna, in termen me-diu se fabrica 8326 d. 1. tuica

4258 d. 1. vin.Gandacit de mètase produc

anual cam 10 k. gr. borangic ;stupY cu albine sunt 243.

Pamêntul comunel nu e pri-elnic de cat ovèzuluT i seca-rel., dar prin ingra§are se maïcultiva i alte cereale. Recoltadin véra trecuta a fost 951 h.1. grau, 2492 h. 1. ovèz, 8432h. 1 porumb. Dintre pomT ro-ditori sunt aproximativ : 300merI, 300 pet% 200 dUql, 400cire§Y, woo nucï, 300 zarzarY

90.000 pruntComerciul se exercita in

comuna de 12 carciumarl.Veniturile comuna se urea

la tifra de 7439 161 anual, §icheltuelile la 6278,88 leí.

Prin comuna trece calea fe-ran. §i calea nationala Ploescl-Predeal §i alte dou6 sosele :una care traverséza catunulMagurení, leg:and comunele :Calinesci, Edera i Provitaa doua traversézb. cat. Coco-rascï, legandu-1 de com. Cali-nesci i ora§ul Campina.

E brazdata de dealurile Ghi-melia §i Mateasca, care apar-

tine proprietaruluï, avndmênt bun, serva de liveç11.

Mara de riul Prahovaparaul Provita, com. Magu-renT este strabatuta de valle:BouluT, Murelor, RudeI, Pur-caréta, Seaca i Valea Plo-puluT.

Se marginesce la N. cu co-mu,nele Câmpina i Provita,la S. cu com. Calinesci, la E.cu com. Floresci si la V. cucom. Ederile.

MÁGURENI, sat, face parte dinC. R. Magureni, pl. FilipescI ;are o pop. de 1761 loc. (931b. 830 f.)

X.GURENI (Muntele-), padureparticularb., supusa reg-imuluTsilvic inca din anul 1883, pemo§ia Muntele Magureni, pen-dinte de com. Provita-de-jos,

MÀGURELELE, deal in com. Ma-gurelele, pl. Podg-oria, pe carese cultiva 8o h. a. vie.

'AGuRELELE, sat, face parte dinC. R. Magurelele, pl. Pod-goria.

NIXG URELELE , comund rurala,plasa Podg-oria. Este situatalanga riul Tel6jen, pe soseauaPloesci-Bratocea.

www.dacoromanica.ro

Se compune din 4 catune :C6da MaluluT, Magurelele, Pro-tosinghelu §i. Zamfira.

Veniturile sale sunt de lel9003.

Sc61a. exista. In comuna de la1838. Localul e proprietateacomunel. Copil: In vé'rsta desc6lit sunt 240. Cu intreOne-rea personaluluï se cheltuesceanual 1404 lel.

AIXI.XEsci, sat, face parte dinC. R. Rifovul, pl. Crivina. Areo pop. de 326 loc. (183 b.143 f.) Aci e o biserica cuhramul <dntrarea in biserica».Locuitoril spun cacT lipsesceorT-ce inscripOe ca s'a fon-dat de un D-n D-r Filitis.

ATXT-kEsci, deal spre N. V. decom. Malaescl, pl. Varbilau.

miLLA.Esci, comuna rurala, plaiuVarbilau. Este situata pe va-lea riuluI Varbilau, la 20 k.m. departe de capitala jude-tuluT §i la 26 k. m. de re§e-dirqa plaiuluT.

Se compune din 7 alune :Cotofenesci , Alálaesci-de-sus ,Malaesci-de-j os, Dumbravesci,Plopeni, Tiparesci §i Sfarla-nénca l) ; ave.nd o populatiune

') Millilesci-de-sus se maï numesceDrumu-M-Mare ; iar SfarIrménca, VIII-pese'.

de 2900 loc. (1524 b. 1376f.)'in plus 5 familii de Ogarif-fe-rarT.

Capl de familie sunt 614;contribuabill 449; case de lo-cuit 730.

In comuna sunt 7 biseria(in fie-care catun cate una),dintre carY cea maT veche ecea din cal. Malaesci-de-fos,fondatä la anul 1816 de lo-cuitoriT satulut

Locuitoril se ocupa exclusivcu agricultura. Produsul mun-ceT agricole 1 desfac la ora§ulPloescï. El au : 57 cal, 38 epe,624 bol, 271 vacT, 92 vi%eY, '16capre, 754 oT §i 311 porcl.

In raionul comuneT sunt 8mol-Y pentru macinat : 3 peapa Teléjenuluï §i 5 pe apaVarbilau.

LocuitoriT in majoritate suntmo§nenï. 41 s'au improprie-tarit la 1864, In mo§ia mo§-nenilor, cand li s'au dat 82h. a.

In comuna sunt treY scóle :una In cat. CoWenesci, ce da-t6za din anul ¡882; a doua Incat. Dumbravesci, §i func%io-

néza din 1888 §i a treia Incat. Plopenï, infiirgata la anul1864. T6te s'au frecuentat inanul scolar 1893-94 de 1 I I

baep §i 9 fete, din num6rulde 357 copiI (272 b. 85 f.), cu

263 M 263

www.dacoromanica.ro

264

varsta de sced.à. Cu intretine-rea personalului se cheltwesceanual 3240 lei. Sciu carte 91,barbafti fi 37 Avid.

T6tä comuna are o supra-fa. de 2882 h. a.

In mail productivi se fabric6.In comunA. pé'n6. la 12.000 d. 1.iiict; viile s'au distrus de fi-

loxerA..In commit sunt doué carierX

de piertrti : una insus, numitit «Col(u Pietreio fia dona in cat. 111411-iesci-de-jos,

nu9nitei «Pe valea rarului».In comunA se- cultivä porumb,ov6z i grau, dand un hectarcam 14 h. 1. Dintre pomi ro-ditori sunt : woo meri, 700pee, 5o dudi, 400 ciresi, 800nuci, moo vi§ini. Un h. a. li-vede (16, 2 care tin.

Comerciul se exercitb. in co-mun6. de to carciumari.

Veniturile camunei se urcti.la . ifra de 6804,37 lei §i chel-tuelile la 5105,42 lei anual.

Soseaua Ploesci-Sanic tra-versézA. comuna in lungul el.

E brAzdat6. la N. V. de dea-lul Maldesci.si udatA de la N.spre S. de rail V5..rbildu ; iarde la N. V. spre S. E. de garlaCosmina.

m A.L.X.ESCI-DE-jos, sat, face partedin C. R. MA1.5.esci, plaiu

264

bilAu. Are o pop. de 6o1 loc.(323 b. -278 f.). Ad i e resedirracomunei si are o biseric6. fon-datä la a. 1816 de locuitoriictitunultit. La a. 1892 s'a re-parat de preotul Saya Ere-mia, parohul respectiv.

m.KLXEsci-DE-sus, sat, face partedin C. R. NIAlAsesci, plaiu Vtir-biltiu. Are o pop. de 343 loc.(169 b. 176 f.). Acest cAtunse mai numesce i Drumu-41-Mare. Aci e o biseria. fondatAla a. 1865 de ol.3tea locuito-rilor, din banï adunaV cu pan-talfuza i dup. indemnul preo-tului Grigoie Oprescu.

MALA.ESCI, deal, com. MAlttesci,plaiu VArbiltiu, pe care se cul-tivA 69 h. a. vie.

deal in partea de N. acom. PAcureVi, pl. Podgoria,numit ast-fel de la vechia sapróprietd.rés6.,

Acest deal are direcOa dela V. spre E. A fost plantatcu vii, car): s'au distrus de fi-loxerA.. , parte din dea-lurile com. PAcureV servesc deislaz, lar parte pentru culturtl..

MANECITI- P.A.MkNTENT , comunAplaiu Teléjen. Se crede

cA s'a infiintat pe la a. 1632

www.dacoromanica.ro

de catre Postelnicu Manica, celocuia aci, p'acea vreme. Dinacte vechT se constata ca lo-cuitoriT acesteï comune au fostmosnenY si ca-sT au vindut mo-sia Spataruluï Mihait Canta-cuzino, ac,11' a EforieT Spitalelorcivile din BucurescT.

Este situata lânga. riul Te-16j en, la 40 k. m. departe dePlo. esa" si la 1 o k. m. departede resedinta plaiuluT.

N'are nicI un catun alipit.Populatia sa e de 1777 locui-torT (902 b. 875 f.), in care.in-tra si 6 familiT de tiganl-ferarY.CapY de familie sunt 370; con-tribuabilT 260; case 370.

In comuna e o singura bi-serica fondata la a. 1841, cuurm'ét6rea inscriptie : «In çlilelePrea InaltatuluY Domn al T6-rel RomfinescI Alessandru Ghi-ca, la anul 1841, s'a construitacésta sfinta biserica cu hra-mul «Adormirea Maici Dom-nuluT» prin ajutorul monasti-reT Sinaia, a Egumenulul Pai-sie, a D-luI Manta Ion si aEnoriasilor satenY» deservita deun preot.

Mara de Mina agricultura,locuitoril se mal ocupa si cutransportul de lemne. Meste-sugarI sunt : 13 dulgherY, 16sindrilarT, 2 cojocarT, 2 rotar,3 zidarl, 1 croitor. Produsul

muncei' 1 desfac in comuna siprin comunele vecine.

Locuitoril s'au improprieta-rit la 1864 (in num6r de 207),clInd li s'au dat 822 h. a. ETau 63 cal, 359 bol, 118 vacY,113 viteï, 1300 ol, 20 capre,677 porcl.

In raionul comuna pe riulTeléjen, sunt 2 morI, 2 pivesi 1 ferastrau.

Sc6la functionéza in comunade 4 anT. Localul e proprie-tatea comuneY. In mod nere-gulat functionéza de la anul186o. In anul trecut s'a fre-cuentat de 28 baetT si 2 fete,din numn-ul de 271 copiT (i49b. 122 f.), cu versta de sc61a.Cu intretinerea personalulul secheltuesce anual 1 o8o leY. Sciucarte 62 barbar:Y si ro femeY.

T6ta comuna are o supra-fata de 1422 h. a.

In anul agricol 1893-94 s'aufabricat 3000 d. 1. tuica.

GandacI de matase nu secultiva ; stupl cu albine sunt 71.

Pamentul nu prea priescecultureY. Terenul cultivabil däpena. la 30 h. L grau, 6o h. 1.ov6z, 66o h. 1. porumb. Din-tre pena roditorT sunt 88 merI,72 perT, 132 ciresl, 176 nucT.Liveçlile dan pena la 136.000k. gr. fin.

265 M 265

www.dacoromanica.ro

266 M 266

Comerciul se e:Zrcita in co-muna de 3 carciumarY.

Bugetul comuneY presintäla veniturT suma de lei 3884,43

la cheltueli 3236,96.Prin comuna trece soseaua

judeteaná. Ploesci-Bratocea, ceinlesnesce conmnicatia cu co-

munele : Isvórele si Maneciu-Ungurent

E brazdata de dealurile Gal-ma i Teisu si de piscurileCaluluT, Piétra Vladi si MuchiaMare, acoperite cu padure ma-runta de stejar. In comuna suntpoenile de fineta dupá. Valea.A.Iare i Cacacea.

E udata de garlele Secu-ianca, Valea Maro, CacaceaVaiuga.

MXNECIU-UNGURENT, sat, com.Máneciu-Ung., pl. Telejen.

MXNECIU-UNG-URENT, comuna ru-rala, plaiu Telejen. Data in-infiintarel sele nu se scie bine.Acésta comuna este ceadin spre N. din plaiu Teléjen,

populatiunea sa dintru in-ceput s'a alcatuit din ¿meravenitY de dincolo, din SaceleleTransilvanieT. Barbatil' purtandcamesile cu manecile largTlargY de tot se crede ca deaci comuneT i ar fi remas nu-mele de Mancciu.

Portul camesilor cu manecalarga se observa si pena inqiva de asta-c,IT, la locuitoriTde origina din Transilvania.

Imultindu-se populatia co-muna comuna s'a separat in3filneciu-UnKurenr, la N., for-mata esclusiv din locuitoil cu-rat mocanY din Transilvania si.31-eineciu-Pam'ntenY la S. 1)

Se compune din 6 catune :Ghéba, Facaeni i Valea Lar-ga, asec,late pe loc es; Chi-cioreni, situat pe dealul Chi-ciurenilor ; Plaetul, la pólelemunteluT Clabucetu, coprinsintre Teléjen i Telejenelsatul Telejen, situat spreaprópe de vama Bratocea, pevalea riuluï Telejen.

Are o populatiune de 2.02 210CllitOrY (1 0 9 b. I003 f.) ; capTde familie 473 ; contribuabilT370; case de locuit 473.

In comuna sunt doue bise-rie : una in cat. Gh6ba, fon-data in a. 1882, si a doua inValea-Larga (de lemn) fon-data in anul 1829, si reparataIn 1890. Tot de comuna Má.-neciu-UngurenT tin monasti-rile Susana si Chcia (y. a. n.);Susana asedatá la p6lele mun-teluT. Bobu-Mare, apr6pe de

1) Locuitoril maY numesc acilstrt co-

mun'.1 i Valea-Largil.

www.dacoromanica.ro

267 M 267

vèrsarea pArliauluï Sta.nca inTeléjen, i Cheia a§ec,lata pemalul drept al partliasuluITAmpa, la p6lele munteluI Za-ga.nul. Ambele se intretin destat.

Locuitoril, Cari au vite, seocupa cu sc6terea butucilorde fag i brad de prin padu-rile vecine, din cari se fac

§i tinichele ; iarse ocupa cu munca campulul,pe care §I-o fac lor pe locu-rile ce le iea ca arenda, sause angajaza Cu véra pe lamoiile din judetele de camp.Me§tesug-ari sunt : io dulgherY,3 zidaff, 3 rotarY, i cisrnar,brutar, i croitor §i 5 croitorite.

Produsul muncel 1 desfac latêrgul s6pt6mAnal de Dumi-nica, ce se tine in comunamai cu osebire la 6menil din sat.

Locuitoril s'au improprie-tarit la a. 1864 pe moia E-forief §i a statuluY. Ei au 40cal', 8 epe, 328 bol, 346 vacY,34 capre, 2220 OY, 410 porcl.

In raionul comuneY sunt 36morT s,i pive situate pe g-ar-

: Telejenel, Teléjen, Stan-cea, Mogo, Rudele, Pi6traDuduluï, Valea BereI, etc.

Carte, irisa in mod neregu-lat, a inceput sa invete acide. vr'o 30 anT. Scóla inregula exista de vr'o lo anY.

Localul e proprietatea co-muna carte 72 bärbapfi 35 /eme. Scóla s'a frecuen-tat in anul trecut de 46 bA.etT§i 5 fete, din num6rul decopil" (86 b. 25 f.), ea vêrstade scóla. Cu intretinerea per-sonaluluT statul cheltuesce a-nual io8o lel.

Apá mineralä este la 211-reaChela, in/re peirdul Bratoceasi Ualea Berei, analisalii.nu coprinde de cdt 149 mili-grame de substail(e solide inlitru. Aceste substan(e se com-j'un din carbonate alcaline 47*carbonatc de calce fi inagnesie.Apa nu confine nici sulfate,nici clornre, nici azotate, vidmaten*/ organice.

Un litru de apa contine a-proximativ :Carbonate alcaline 0,068

de calciu 0,040 ,10,149» Magnesiu 0,041 (

Tuica se fabrica anual incomuna cam 125 h. 1..

Din local/M(11e numile «La1110"ra de la Poded» in dreiVulGiurescilor, si de la «Pic'tra-llieä» nazi sus de podul Gio'r-stei, se sedte pieträ forte bunäpentru constrm(il poduri. Lalocurile n u mite «,,S7rdnddreo«La Chela in ripd» pe miraTele:je/iza/fi, sunt c4rbuni de

www.dacoromanica.ro

Gandact de maase nu secultivA ; stupt cu albine sunt 89.

In comuntt se cultivA malmult porumb. Terenul culti-vabil produce 5644 h. 1. po-rumb, 312 h. 1. ovèz, 272 h.1. grau, 3000 k. g. cartoft, ca-nepà pun tott locuitorit pen-tru trebuintele caset.

Comerciul se exercitA in co-munA de 6 carciumart.

Bugetul comunet presintA laveniturt suma de let 6551,19si la cheltuelt 3934,34 let a-nual.

Soseaua judeténA Ploesd-Bratocea inlesnesce comunica-

intre comuna MAneciu-PA-mêntent i vama Bratocea.

E brAzdata de dealurile :Dosul FAc6.enilor, Gr6pa Is-voranilor i Dealul Chiciure-nilor. Poent sunt : Bouletulut,

Oratiele, Merilor,Popet, Poiéna Hotulut, De laVarnite, Cotu-lut-Epure, Ro-gozulut, Crucet, Mogo, Arde-let, Rudile, Ciumernicu, Schi-tul Cheia, Pridvale, Buzoianu,RotundA,Lung6. si Dela Frasin.

In partea de E. e udata. denul Teléjen, in care se vérsAvAile Telejenelul, SAcuianca,Séca, Tapul, Moliviul, Or6,-

Brustureilor, Popet, Car-penul, Bobul, Stancea, Mogo-sul, Ciumernic, Valea Négr4,

Babesul, Bratocea, Berea,TA.m-pa, Rudele, Prigvare, BrAdetu,Epure, Pelesul, Monteorul, Al-tici6rele, Rea si Dumitru.

Se mArginesce la N. cu mun-tit ClAbucetu, la S. cu com.MAneciu-PAmêntent, la E. cumuntit Carpatt si la V. cumuntit Poiéna-LungA si Po-iéna-Mare.

In acéstd comund se va ur-male une vechY sosele, numiteososeazta Tattlrasctlo din carese védurme 15e ficirdul GtilmeY,afioY trece fie valea fiCirtiztluïTelejezzel, uncle se cundsce fortebine, azOnd pietrae aranjatecu o dibacie admirabild.in sus se cundsce incil urnzedin ea, dar s'a acofierit de co-fiad secolarY.

mA.NESci, comunA rural, plasaTêrgsor. Data infiintAret sélenu se p6te precisa cu sigu-rantA. D-1 Theodor VAcArescu,proprietarul mosiet , posedAnisce veal: documente de pela anit 2500, ale mosiet MA-nesct, si se crede cä datézAcu mult inainte de acest an.

Ad, la anul 1624, a avutloc o lufild mire citIltlrafd dela Ploescï, .1111inesd Gher-glzi(a, résculap in contra LW'

Alessandrzt Coconul, flulRadu

268 268

www.dacoromanica.ro

269 M 269

In jude%ul Prah ova, afarade slujitorif polcovnicesd aY

judeuluY, la Manesd era ocapetenie cu 20 slujitorY.

Este situata pe malul dreptal iazuluY luat din r. Prahova,care incepe din com. Magu-reni §i se vérsa in Cricovul-Dulce la: com. Cocorasd, 16k. m. departe de capitala ju-deOluI §i. 8 k. m. departe dererdinIa. plaseY.

Se compune din 4 catune :Manesci, Okla IsvoruluY, CH-vqul si Comanacul (v. a. n.), a-vand o poppla%iune de 1028 loc.(522 b. 506 f.) CapY de familiesunt 247 ; contrib. 181 ; casede locuit 246.

In comuna sunt 3 bisericY :doua in Manesd §i. una inC6da IsvoruluY. Biserica dincentrul com. Manesci s'a con-struit prin cheltuiala D-luY

Radu T. Vacarescu, care amaY construit una de lemn lacimitirul comuneY. A treia bi-serica, cat. C6da IsvoruluY, cuhramul oAdormirea M. D.»,s'a construit din temelie, la a.1828, de D-1 Doctor Silivestru§i. Preot Popa Andronache,reparata la 1845 de coconulDem. Manescu.

Aceste biserid sunt deser-vite de 3 preoV.

LocuitoriY se ocupa cu a-

gricultura, afard de eel' dinC6da Isvorului, cart' fabricavar alb, pe care 1 desfac laoraul Ploesd.

In raionul comuneY sunt 2morY de macinat, pe iazul cetrece pe langa comuna, din-tre carY numaY una funcOo-néza.

LocuitoriY, in num6r de 166,s'au improprietarit la a. 1866,pe mo§ia D-lor Teodor Vaca-rescu, N. I. Niculescu §i. a sta-tuluY, numite Manesci, Coma-nacu §i. Balti%a-Stata, candli s'au dat 692 h, a. EY au 56cal §i. epe, 210 vad, 370 bol,20 capre, 1250 ol §i. 250 porcY.

Sc616. exista. In comuna de1 o ant Localul e proprietateacomuneY. Sail carte ¡to ba'rbapfi 7 femeY. Sc6la in cursul a-nuluY 1892-93 s'a frecuentatde 6, bdeV si 2 fete, din numë-rul de 173 copiY (95 b. 78 f.),cu vêrsta de sc61a. Cu intre0-nerea personaluluT statul chel-tuesce anual 1566 leY.

T6ta comuna se intinde peo suprafa0. de 1454 h. a.

GandacY de me'tase se cul-tivä in mica cantitate. StupYcu albine sunt 5o. Pamêntule prielnic la teyta cultura. Intermen mijlociu , un hectar

cultivat da : 14 h. 1. grau, 16h. 1. orz, 20 h. 1. ov6z, 14 h,

www.dacoromanica.ro

1. melt, 21 h. 1. porumb, 141. rapita. Aproximativ in co-munä sunt ioo meet 50 per,200 duslt 30 cirei, 200 nuctLivei sunt putine i dau cam6o care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 6 carciumart

Veniturile comund dupa bu-getul anuluT financiar 1894-95sunt evaluate la 4868.67 leTcheltuelile la 4856,94 let

In acésta comuna e numaI osingura sosea cu directia N. S.

Pe teritoriul comuneY e omovila, in suprafata de 8 h.a., care p'énä la a. 186o a fostplantata cu vita, dar care acumserva ca islaz pentru vite.

Afara de garla CricovulDulce, comuna mal e udatade valea numita Crivètul.

Se marginesce cu comunele :Vladeni, Têrporul-Nou, Têrg-orul-Vechit, Cocorasci i Ghe-

b6ia.

mANEsci, sat, face parte din C.R. Manesci, pl. Filipesci.

MA.NESCI, parau, uda com. Po-sesci, plaiu Teléjen, se vérsaIn garla Zeletinu, cu care sevérsa In riul Basca i cuccta in riul Buz(.u. I s a datacest nume clupa numele unor

6menY cari au locuit §i locuiescpe valea acestul' parau.

MIRCARI (La-), poiéna , com.Tarlosci, plaiu Teléjen.

MAAGINENI, penitenciar, vec,li co-muna Haimanalele.

MÀRGINENI, monastire, com. IIai-manalele, pl. Filipesd, zidita peruinele uneY vechI monastirtresultat al pietateI familiel Ba-sarabilor, iar Constantin Can-tacuzino, prin casatoria sa cudomnita Ilina Pana Filipe-scu cu domnita Ancuta, am'én-dou6' flice ale lui .cs,;erban Ba-sarab V. V. devenind l eImembriI ai acesteT familit auprefacut' o §i infrumusetafol).

I) Xota. Elena, sotto lui ConstantinCantacumno, era fiica luíBasarab si a soloel sale Elena D5inna.

Ea a as ut ése fectori : Decighici, F;ier-

ban, Constantin, Mthani, Mateiti si Geor-ge Cantacuzino.

Se scie cli Constantin Cantacumno, fi-Ind plirat de do ornicul Stroe Leurcléntt0 de s istierul Durnitracu, Grigore VodliGhicail surghiunise in monastirea Snago-vului 7i la zo Decembre 1662, il uctsein trapezariul monastirei prin doroban0',trimii spre a-1 Om. Sotta sa Elena, ini-preunli co ccl sése feciorli aï s'ef, rulicarAtrupul nefericituld Const. Cantacuzino dela Snagot duserd (le-1 inmemilitital.la monastirea M;irghteni. Ç Fottno. 1,4064Dactet, 11, 115),

2 70 270

www.dacoromanica.ro

271 M 271

Zestrea el s'a maT addogatatat de urma0i §i rudele Ba-sarabilor cat §i de altT parti-cularY, precum i din cumpO-raturile acute de uniT dintreegumenT, iar maï virtos de Ar-himandritul Cornilie, cel dinurind egumen Roman. Tóteacestea se dovedesc mal multdin actele monastireT, cu aniI7062, 7151 7166.

In tómna anuluT 1727, Ni-lae Mavrocordat inchind, prinhrisovul s'e'u din anul 7235,acéstd monastire domnescd, lamuntele SinaT, cu maT multecondiOunT Vale folositóre pen-tru bisericd §i stat.

Dupd trecere de 4 anT, te-m'endu-se póte eä domniT ur-m6torT vor desfiirqa acéstd in-chinare, cdlugdrii streinT maTluard incd o carte din parteaunora dintre rude (Ion Rosetti,C. Brezoianu , C. DudescuParvu Cantacuzino, etc.) i a-ce§tia dau cartea cu anul 7239,In mainile egumenuluT Cosma,cu care inchind, §i el atat mo-nastirea MdrginenT, cat §i. schi-tul VArbila.

Monastirea MdrginenT aveala secularisare 22 M0§11, cu unvenit de 874.200 leT vechi a-nual.

E vrednic de vì.,dut clopot-nita, .annpla altdrultu , paN

mentul si ornamentele dind-untru si din afard, teyte demarmord, i c4T-va sfinVfprinti fanarioV zugraviVuntrul biserica

Incdperile ce alt'd datä ser-viat pentru primirea pasage-rilor erau fórte spatióse.

Acéstä monastire servea sica loe de inchis6re pentrucondamna0:

MA.RGINÉNCA SAU tINTEA, pa-dure a statuluT in intindere de900 h. a. pendinte de com.Tintea, plasa

MiiRGINENI-DE-JOS, comuna ru-raid, plasa Filipesci. Este si-tuata langd riul Provita, la 20k. m. departe de capitala ju-de-Olui i la 4 k. m. de a

Are o populatiune de 1808loc. (862 b. 946 f.), in careintrd 262 zavragiT. i rudarT ;cal:A de familie 325; contri-

1). Istoncul Nicolae BAlcescu, fnndel incurcat in conspiratia colonelului Cam-pinénu, fu inchis in monastrea Miirp-neni, din ordinul DoinnitoruluY Ales-sandru Voda Ghica. Peste putin, icnindla tron Vocti Bibescu, fu scos din in-clusOre i incepu, impreunh Cu profesorulA. 'Deb. Laurian, publicara cunoscu-who. agasin 1,b)rit. Penh u Dada GAN

Mina regulat iii aun 1845, 1846 i 1847,

www.dacoromanica.ro

272

buabilI 215, case de locuit 332.In comuna e o singura bi-

serica fondata la anul 1857de Dimitrie Za Dorobarqu,deservita de un singur preot.

Pe langa agricultura, peste210 locuitorf mai sunt lucra-torI de §osele, vre-o 30 al-bien i §i vre-o 20 jugart Pro-dusul muncei 1 desfac la ora-§ul PloescY.

133 locuitori s'au Improprie-tarit la 1864 pe moia Margi-neni-de-jos, cand li s'au dat348 h. a. ET au : 43 caT §i

epe, 137 vacT, 205 boT, 459oT, 257 porcT.

Carte se invé%a de multaci, dar sc6la in regula e de.5 anT. Localul e proprietateparticulara. S'a frecuentat inanul trecut de 38 M.O: O. 2fete, din numOrul de 227 co-piT (112 b. ii5 f.), cu vêrstade sc616.. Cu intre%inerea per-sonaluluT statul cheltuesce a-nual io8o leT. Sciu carte 8obarbag fi lo femd.

Uta comuna se intinde peo suprafata de 1113 h. a., cuislaz, loc arabil i padure.

In termen mediu, viile dauanual cam 15oo d. 1.

GandacT de matase nu secultiva; stupT cu albine sunt 20.

Pamêntul de cultura pri-esce mal mult porumbuluI,

27 2

grauluT, ovOzuluT i meiuluT.Dintre pomI roditori sunt:500 merY, 100 peri, ioo dulY,8o cire§Y, 300 nucT.

Comerciul se exercita in co-muna de 6 carciumarT.

Veniturile comuneT sunt de3850 leT §i cheltuelile de3700 leï.

O sosea comunald Y inles-nesce comunicaVa intre

§i Margineni-de-sus.

In partea de S. V. e braz-data de dealurT acoperite cuviT ; de alt-fel terenul comu-neT e §es.

Afard de riul Prov4a, careuda partea de V. a comuneY,mai sunt valcelele : Ciocanesa,Gomoiu, Valea Lungd, Ban-cila i Logofau.

Se m .1-ginesce cu comu-nele : Allírgineni-de-sus, Fili-pesci-de-rèrg i D4esci.

MA.RGINENI-DE-JOS sau OlarifBratd§anca, trupurT de mo§iiale statuluT, pendinV de m-reaMarginenT, carT pe periodul1888-93 s'au arendat cu 15.100leT anual, in plus 1200 leT

plata de padurarT i confini§tY.De la 1891 s'a vindut de

ved la locuitorT.

MARGINENI-PARLIr, numire ve-

www.dacoromanica.ro

2 7 3

che a cat. Margineni-de-j os,plasa

MARGINENI-DE-JOS, deal pe carese cultiva 301/2 h. a. vie.

MXRGINENI-DE-SUS, comuna ru-rala, plasa Filipesci. Este si-tuata pe loc §es, pe malul stAngal parauluT Prov4a, la 19 k.m. departe de capitala jude-palui la 3 k. m. de reedir4a

La inceput comuna a fostsituata pe malul drept al pâ-râulul dar, in urmapotopuluT de la 1864, distru-gAndu-se mal multe case, lo-cuitoriT s'au steamutat pe stán-ga Prov4eT, fiind mal ridicat.

Se compune din 3 catuneMargineni-de-sus, Brat4anca-UngurenT i OlarT, avênd opopulaOune de vre-o 800 lo-cuitorT, in plus 30 familiT deOganT-muncitorY.

CapT de familie sunt 187contribuabilT 147.

In comuna e o singura bi-serica, fondata la 1861, cu ur-m6t6rea inscriMie: «Acest sfintloca§ s'au ridicat din nou laanul 1861 cu osirdia i chel-tuiala Dumnealor ParinteluTArhimandrit Macarie , Egu-menul MonastireT, Apostol A-sachi, Cong. Anagnostiade,

273

Costache Petre i AnghelichiDuca, cu ajutorul de muncaal locuitorilor satenT, spre e-terna pomenire tutuloro. Sise-rica e deservita de un preot,platit de stat i de enoria0.

LocuitoriT comuna pe langaagricultura se mal: ocupa :;;i Cu

olaria, pe care o desfac la o-rarle Ploesd, CA.mpina §i Tésr-govi§te.

Locuitorif s'au improprie-tarit la 1864 §i 1879, dandu-li-se in total 474 h. a. dinmosia statuluT , acum vindutaIn loturT. El au 78 cal i epe,221 bol, 70 vacT, 21 capre,778 oT, 145 pord.

' Sc6la s'a infiirgat in comunade la 1893. Localul e proprie-tatea comuneT. S'a frecuentatin anul trecut de 44 baeVi6 fete, din nurn6rul de iiocopiT (73 b. 37 f.), cu vêrstade sc61a. Cu intrqinerea per-sonaluluT se cheltuesce anual1566 le. Sciu carte 45 bit rbapfi 4 lema.

T6ta, comuna are o supra-fa,%a de 799 h. a.

Tuica se fabrica anual cam400 d. 1.; viile s'au filoxerat.

Gandad de m6tase se cul-tiva; stupT cu albine sunt 20.

Pamêntul e prielnic cultu-reT. Terenul cultivabil producecam ; 1,35,3 h. L gran, zog h.

t 5

www.dacoromanica.ro

274 M 274

1. secara, 2161 h. 1. ove'z2902 h. 1. porumb. Dintre pomYroditorY sunt 460 merY, 452perY, 1'5 duc;IY, 125 ciresi, 154nucY ; iar liveiie dau numaY23 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 4 cArciumarY.

Bugetul comuneY presinta laveniturY suma de 5326 leY si lacheltuell 4201 leY anual.

Dou6 sosele comunale o légaCu comunele DarmonesciAlargineni-de-jos.

In partea de V. comuna ebrazdata de dou6 dealurY :Bogdan si Duchi, pe maluldrept al parauluI Prov4a, odata plantate cu vie, aslY fi-

loxerate , servind de pasunepentru vite.

Mara de riul Prov4a, careuda partea de V. a comuneY,mal' e strabatuta de valle:Staura, Valea-luT-Dan, Valeacu Luntrea, Valea TurculuY,TiparuluI, Cacova, Cescanésa

Despina.Se marginesce cu comu-

nele : Haimanalele , DArmo-nesci i Margineni-de-jos.

La a. 1821, Duca, coman-dantul corpuluY de ostire dinPloescY, priimind porunca dela Ipsilante sä plece cu osti-rea spre Térgoviste i sa in-grijésca de provisiunY pentru

1500 calaretY, porni, poposindla Baicoit i punénd strejT laMarginenY, spre a-Y da de vestede cele ce s'ar putea intêmplaIn urma plecareY luY.

Saya, unul din cOpilanii -

tira grecescY, se int4ri in mo-nastirea 111drgineni, deja ocu-fiatd de Arnaufii lza Farmache,sub cuyent cel acea monastire

servi ca celale de afi&are,scriind lur Duca sti yina culenii" ha pe la lifdrgineyd, caméred Wreund la Térgoyiyte.

Duca, care-1 &Muja, rejitsd.

MA.RGINE.NI-DE-SUS, deal, dom.Margineni, pl. Filipesci, pecare se cultiva 381/2 h. a. vie.

MARGINENI - DE - SUS, sat, faceparte din C. R. Margineni-de-sus, pl. FilipescY.

M.A.RPASC.A., moE,de pe care la1864 s'au improprietarit partedin locuitoriY comuneY Vadu-Sapat, plasa Cricov.

mXR0A.IcA , gât-14a. periodica ,

com. Filipesci-de-Padure, pl.Filipescl.

RUN FIu, numire ce se malda cat. Provita-de-jos, com.Prov4a-de-jos, plaiu Prahova.

www.dacoromanica.ro

275

ACksTIVNTEsci, deal situat la N.de com. Apostolache, plasaPodgoria. Are direcOa de laV. spre E. si pe el se cul-tiva vie.

11.XsTA.NEsci, deal spre V. decom. Chiojdeanca, pl. Podgo-ria, pe care se afla 1-1111 Pie-

uva.

AIXSTANESCI, se numia mosia pecare pe la 1600 s'a infiin%atsatul Apostolache din pl. Pod-goria.

mA:rscA, deal, com. Magureni,pl. Filipesd. O data era plan-tat cu vi', carI s'au distrus defiloxera. Asta-O serva de pa-sune vitelor.

m.X.TrvA, mosie a statuluï, com.PacurgY, pl. Podgoria, fostapendinte de Episcopia Buz6u,care pe periodul 1887-97 s'aarendat cu 3400 le Y anual.

mINDAu, sat, face parte din C.R. Prov4a-de-sus, pl. Prahova.Are o pop. de 78 loc. (38 b.40 f.).

MANECTURILE, proprietate a E-forieY Spitalelor civile din Bu-curescl', fosta pendinte de mo-nastirea Sinaia, In intindere

275

de 11.141 h. a. din carl' 10.258h. a. suprafa0 impOdurita883 h. a. pamênt arabil i fi-nge, care pe periodul 1886-91s'a arendat cu 9042 leï anual.

mANIETI, trecèt6re s't pichet degrani0 despre Transilvania ;

prin plaiul BOtrani.

MARLOGEA, sat, face parte dinC. R. Apostolache, pl. Pod-goria. Are o pop. de 125 loc.(62 b. 63 f.) Aci e o bisericafondata la a. 1825 de un Pa-nait Prapogic , si re p aratála a. 1858 de Dumitru Cara-

Locuitorif satului s'auimproprietarit la 1864.

MA.RZA., do0 trupurI de pádurein intindere de 350 h. a. pen-dip de com. Apostolache siSangeru, pl. Podgoria, supuseregimuluY silvic.

M'ARZEA (Virful-), virf de dealsituat la N. de com. Gornetu-

. Cuib, pl. Podgoria. S'a numitast-fel pentru-ca pe acest virfera via MedelnicierulUi Mar-zea din Valent

MATIANA, pise al dealulul CuacelasY nume, com. Filipesci-de-Padure, plasa Filipesd, la

www.dacoromanica.ro

276 M 276

pólelecb.ruia este pl.durea pro-prietarulut

MEHEDINTI, sat, face parte dinC. R. Podeni-Nouï, plasa Pod-goria. Aci e o bisericA fon-data la a. 1861 de protopopuNicolae Protopopescu.

MEIÇA, numire ce se marcAt. C6da-Isvorului din com.Mtinesci, plasa Têrg§oru.

MELICESCI, plait spre V. de com.Cosminele, pl. VArbiau, ceservesce vitelor de pa§une.

MERDEALA, munti§or pe malulgarlei Zeletinu, com. Posesci,plaiu Teléjen, pe care suntp6.§uni pentru vite.

MEREZU, deal, com. Iordtchianu,pl. Cricov, servA de pA§une.

MEREZU, deal förte inalt, in formaunuï trunchit de con, com.Ceptura, plasa Cricov, in vii-ful e un filatou,fte carese gdsesce multe luirbudmicY budip de cardmic(z, ceiace j5robéz c ad i orY a lostvr'un lag& Ronzan sau Dac,sau ver-un sat vecki2V)

1) Eac6 ce-mY comunicit in acés0,vintk D-1 Stan Nitescu, ini b'tritorul scù-

ler rEu am fkut escursiunI aci de mal

MERIE se numesce locul pe cares'a construit m-rea Ghighiu,f6st al Cucemei Uta-Canta-cuzino-Com6ménca, (allugaritAmai tarziu sub numele de Ana-stasia §i inmormêntatA in a-céstA monastire), caruit m-reiGhighiu, fmpreunA cu ini4a*Nratra m-rei Ghighiu».

MERI, sat, face parte din C. R.DrAganesci, plasa Campu.

MERILOR, poién6, pe 14111 Telé-jen, com. Altineciu-Ungureni,pl. Teléj en.

MESTECENI, culme de deal, pedealul Vlddanu, com. Prov4a-de-jos, plaiu Prahova, numiaast-fel pentru-cA este acoperiO,au 0.dure de mestécAni.

MESTkANUL, vale, isvordsce dinpartea de V. a com. Comar-nicu, plaiu Pele, curge de la

multe ori cu eleviI scOleY ce conduc,am adunat multime de hArburT, insil nuam putut stabffi bine adev6rul. Acestdeal avend o posititme férte strategicli,cred 61 a fost metereze Turcesci, deiurmele se par a fi din timpul Romani-lor sau Dacilor. Mai cred cii, sripAndu-seacest loc, din virful cliruia se pae ve-dea cu ocha liberï pénA la o depiírtarede peste 50 k. m., s'ar giisi incitca cene-ar arrtta de cand datezli» ,

www.dacoromanica.ro

277

N. V. cdtre S. E. si se vérsAIn riul Prahova, pe . 6rmuldrept, tot In raionul com. Co-marnicu.

mic (Virful-), poiénA, com. Tar-lesci, plaiu Teléjen.

Airc, plain, com. Tarlesci, plaiuTeléjen.

MICUDU, deal la V. de com. CA-lugAreni, pl. Cricov.

TcuLuf, isvor, curge din mun-tele StejAretu, com. Star-Chioj-du, pl. Teléjen, ja direc%ia S.V.si se vérsA in garla Chiojdurtotîn raionul com. Star-Chiojdu.

MIERLA (Virful-), muntisor pemalnl garld Zeletinu, com.Posesd, plaiu Teléjen, pe caresunt pAsunT pentru vite.

MIERLELE (Muntele-), p6dure par-ticularA supusA regimuluT sil-vic "incä din anul 1883, pe mo-sia Muntele Mierlele, pendintede com. Comarnic, pl. Peles.

mmAit, vale, com. D4escT, plasa

valcea, com. SIA-nicu, plaiu VArbilAu.

277

miHAItr OLTkNU, se numia primagurA de ocnA deschisä in com.

plaiu VáxbilAu.se numesce «Baia Baciu» cAcTIn locul acelor ocne, In adán-cAtura de unde s'a scos sare,.este apl sAratA, ce servA aslYpentru bäl. D'asupra acesteTape, in partea despre V. undese inaltA muntele de sare, a-mestecatA Cu pAmênt, numit«SturiT de sare», i asIT estemartor pinul pe unde si dincare se estrAgea sare in ve-chime.

Sarea de la acéstA ocnAeste En-te albA, de o granu-lare pronuntata, dar n'are oOsAturä densA si ded nielputerea de a coprinde inteunmic volum o sarAturA puter-nicn..

MIGALA, vale, la E. de com.Ceptura, pl. Cricov.

MIJEA, padure a statuluT In in-tindere de 1150 h. a. pen-dinte de com. MorenT, plasaFilipesd, care impreund cutrupurile : Gruiu (750 h. a.) siGhirdoveni (65o h. a.), for-mézn, pAdurea Moreni.

MILICESCI, sat, face parte dinC. R. Telega, plaiu Prahova.

www.dacoromanica.ro

278

MIRCEA, deal, com. Ogretinu,plaiu Teléjen, numit astLfel dela numele unui cioban, carea avut stara n acel loc. Eacoperit cu pA§une.

MIREY, sat, face parte din C.R. CAlugareni, pl. Cricov.

MIREFJL, Ora, isvorAsce dinraionul com. Sangeru, pl. Pod-goria, §i se vérsa n garla Cri-covul, In raionul com. Surani.

MIREFIL, sat, face parte din C.R. Sangeru, pl. Podgoria.Are o pop. de 1008 loc. (496b. 512 f.). Ad i e o biseria cuurtn6tórea inscriptie : «Acestsfint läcas ziditu-s'au i infru-musqat dupä cum se vede,intru cinstea sfintului ErarhNicolae §i a sf. Mucenic Di-mitrie, in ilele preatului Domn Grigore GhicaVoevod, cu blagoslovenia PreaO Sfintitului Episcop de Bu-z6u Constandie, cu teyta °sir-dia i cheltuiala D-lui Biv velStolnic Alecu VAcarescu, cuso0a sa Ana, la a. 1823, Au-gust».

MIR ICÉSCA, Vakea, com. PAcu-reV, plasa .Podgoria.

MIRICESCU, numire veche a cat.

278

M6ra de MaracinI din com.Bucovu, plasa Cricov.

MISLEA, sat, face parte din C.R. Scoqeni, pl. Prahova. Si-aluat numele, se sice, dupA ve-chiul posesor al acestui teren,care se numia Mislénu. Are opop. de 355 loc. (151 b. 204 t.).

In acest catun se afla unpenitenciar instalat in inte-riorul fostei m-ri Mislea.

Locuitorii s6i s'au impro-prietArit la 1864 pe «Vatram-rei Mislea».

MISLEA, monastire fondatA deRadu V.V. (CAlug4rul Paisie),fiul lui Radu cel Mare, inzes-trand'o cu mai multe

Pe langA daniile facute deacest Voevod, a mar fostzestratA cu alte mo§ii §i deComisul Vintila, Vornicul Voi-cu, Spatarul Stroe, JupanésaCaplea §i Mihait Vodti Vité-zul, nepotul fondatorului, care

dttruit CocorAsci i Piscani.Un hrisov al lui Radu Voe-

vod, fiul lui Mihnea V. V. cudata 7124, ce se afla Intre har-tiile acestei monastirY, aratacä m-rea Mislea, era metochla m-rea Paterisa, intemein-du-se pe un alt hrisov al luiGavriil MovilAW. cu anul 7x26.

Mateiti Basarab, printr'un

www.dacoromanica.ro

2 79

hrisov din a. 1639, liberézamonastirea Mislea si o da sprelocuinO, calugarilor ërei. Eac6o parte din acel hrisov, ceprivesce 22 monastirY pamé'n-tene

«Cari (GreciY) dupa ce nu seindurara, nicY se lenevira invi4a biruin%elor a ismenia pune jos obiceiurile celebune batrane ale . 61-eY, pen-tru care stricaciune a obice-iurilor curênd le fu a aduce

Ora la risipire desavirsitasi la pustiire , nu se rusi-narä niel.' se ternura a atingenaravul ion cel rau si de sfin-tele monastirT DomnescY aletèreY, ci indrasnira a calca o-biceiurile. Monastirilor, i pra-vilele ctitorilor domnilor be-tranY, ce au fost legiuit eY des'antele Monastirile lor, a lepune jos si a intra in bleste-mele lor, spurcandu-si mai-nile lar cu orbitórea mita, subhicléna taind, incepurä a vinde

carciumari santele monas-tirl ale Çereï i lavrele Dom-nescT a le supune metése al-tor monastirT din . éra Gre-céscä si de la Sf. Agura, fa-c'éndu-le hrisóve de inchina-ciune fara de stirea sfatuluYfara de voia soboruluT

«Drept aceia, noT ce sun-tem maT sus c,lisT, Io Mateit

279

Basarab, din Inaintea adundreIa tóta éra, cu sfatul i cuvoia a tot soborul, am in-tocmit ca m-rea Mislea sa fiein pace de calugariT streinT,

sa albä a trai inteaceabozenie ce a avut mal' de in-nainte, cum au legiuit zidi-toril' i ctitoriT lor, i sa albaa fi pre séma . 6reY, cum afost de véc, etc.»

M-rea Mislea avea inaintede secularisare io mosiI cu unvenit de 362.000 leT vechY a-nual.

Un incendiu intamplat Inanul 1883 a distrus monasti-rea cu desavirsire. AsIT se lu-créza o frumósa biserica.

MISLEA, garla, vedY Sarata.

MISLEA, penitenciar de minorY,instalat in interiorul fosteTmonastirl Mislea, unde se de-in minoriI caduti in diferitecrime si al caror numèr va-riaza intre una si do0. sute.

MinoriY, pe langa ea ausc61ä aci in tj.)tä regula, seocupa si cu sculptura, execu-tand lucrarY de arta.

136'nä la intrarea in peniten-ciar este o frumósa osea cuo aleie minunata, av'énd pedrépta un platou incfintator,iar pe stanga un lac bine in-

www.dacoromanica.ro

2O

grijit, pe care plutesc cate-vacorgbióre. Acésta se datorescede sigur ofi%erilor si coman-dantuluT garnis6neT, ins6.rcinatcu paza aresta%ilor.

MISLEA DULCE, garla, isvorAscedin cAt. Bustenari, com. Te-lega, plaiu Prahova, si sevérsA in garla SArata, la cAt.Mislea, com. Scolleni, pl. Pra-hoya.

pAdure a statuluT inintindere de 250 h. a. pen-dinte de com. Gura-VitióreT,pl. Teléjen, care impreunA cutrupul Livadoa (rbo h. a.), for-mézA pAdurea Gura-VitióreT.

sau G6geni-Mislea,pAdure a statuluT in intinderede 420 h. a. formatl din tru-purile : Drumul BAicoiuluT (67h. a.), GAgénca (1o6 h. a.),DegeraOT (62 h. a.) si Gura-Cumetri (185 h. a.)

miTuRcA, deal, Cbm. Strambeni,plaiu VArbillu.

MOARA -DE -MXRXCINI, mahaladin C. R. Bucovu, pl. Cricov.

MOARA-NOUA, sat, face partedin C. R. PloesciorY, pl. Té'rg-

2 80

soru. Are o pop. de 108 loc.(6o b. 48 f.).

MOARA-CAMPINf!-:NULUI, numireveche a satuluT Pantazi dincom. Coslegiu, plasa Cricov.

MOARA DOMNkSCX , sat , faceparte din C. R. Rifovul, pl. Cri-vina. Are o pop. de 332 loc.(152 b. 18o f.). Este situat pemalul drept al r. Teléjen.

MOARA BOLTNESC1LOR, localitatein com. Drajna-de-sus, pl. Te-léjen, unde garla Ogretinul sevérsA in Drajna.

moARA-DuPX-VALE, localitate incom. Drajna-de-sus, pl. Tel.&jen , unde garla Drajna incursul sèu formézA un marezigzag.

1510.Wk. (Muntele-), pAdure par-ticularA supusä regimuluT sil-vic incA din anul 1883, pemosia M-untele Mósa, pendintede com. Strambeni, plaiu

MOCANI, mahala in partea de E.a com. Maneciu-P4mênteni, pl.Teléjen, populatA de mocanYveniV de dincolo, i carT s'auretras aci din MAneciu-Ungu-renT.

www.dacoromanica.ro

281

MOCANULUT, vale, com. Valca-nesci, plaiu Varbilau.

MOCANULUT , vale, uda com.G-ornetu-Cricov, plasa Cricov,si se vérsa in 14111 Cricovu-Sarat, tot in raionul com. G-or-netu-Cricov.

MOCESCI, sat, face parte din C.R. Iordachianu, pl. Cricov. Acie o biserica fondata la a. 1694de locuitorT. Inscriptia de d'a-supra usel e nedescifrabia.

MOGO, parau, isvorasce din mun-tele Fata lui Gherghel, curgede la N. V. catre S. E. si sevérsa in riul Teléjen, pe ma-lul drept, in raionul com. Maneciu-Ung., pl. Teléjen.

MOGO, poiéna pe riul Teléjen,com. Maneciu-Ung., pl. Te-léjen.

MOGC»,+OAIA, gârla, isvorasce dinmuntil: com. Tesila, pl. Peles,curge de la E. spre V. si sevérsa in riul Doftana, pe t6r-mul starig, in raionul com.

MOICENI, sat, face parte din C.R. Provita-de-sus, pl. Prahova.Are o pop. de io6 loc. (56 b.5o f.).

281

MOISE OITA, movila, com. Nede-lea, pl. Filipesci.

MOLIVIUL, parau, isvorasce desub Poiéna-Mare, curge de laV. spre E. si se vérsa in riulTeléjen, pe malul drept, inraionul com. Maneciu-Ungu-renI, plaiu Teléjen.

MOLOMOCUL, vei Molornotul.

MOLOMOTUL, sau Molomocul, fostschit, fondat nu se scie când,de un haiduc vestit, anumeNicolae Grozea din Brebu.

Nu s'a dat pena acum deurma nici unuï document, caresa ne-aduca vre-o lumina asu-pra timpulul" cand s'a construitacest schit. Urmele r6inase,precum i confirmarea daniilorfacute acestuY schit, ne indrep-tatesce a credo ca aci avemd'a face cu o institutiune reli-giósa importanta. Locul undea existat acésta biserica, d'a-supra monastireI Sinaia, esteinsemnat printr'o cruce, cepórta urm6t6rea inscriptie«Fentru veCinica pomenire s'ainaltat acésta sf. cruce, in lo-cul sfinteI si Dumnedeescebiserici cu hramul «St. Nico-lae» ce s'a ruinat in r6smiritaanuldi 1788.

La anul 1581, Mihnea Voda

www.dacoromanica.ro

2 82

confirma monastireY Sf. Nico-lae, ce se numesce «Molomoc»sau «Molorn(4» dalle vadurYde moara ; la a. 1626, Ales-sandru, fiul luT Radu Voda,confirma daniile facute acesteTmonastirY de Iane Giormanescu§i adica 5 pog6ne de vie, 10stupI, un pahar de argint §iun loc.

Dealul pe care a fost ziditacest schit, §i pe care s'a con-struit i monastirea Sinaia, senumia pe atuncl Molomc4 sauMolomoc si numaY maï tarziuja numele de «Furnica» (I. G.Babe).

MONASTIREA, vale la E. de com.Ceptura, pl. Cricov.

1VIONASTIREI (Valea-), localitateIn com. Ceptura, pl. Cricov,unde se spune c. a fost o mo-nastire, ale carel' urme se vedpêna ac,Il. Nu se scie nicT anulcand s'a fondat, niel' fonda-

; dar se presupune a aveade ctitorT pe acel ce a posedatpalatul din dealul Liliecii (v.a. n.). Distanta de la vechiulpalat i pênä la monastire (undese ved bolovaniï mar): de zid)este de vre-o 2 k. m.

.MONASTIREA PREDEALU, isvorde apa minerala, langa mo-

282

nastirea Predealu, pe munteleClabucetu-Taurului , pendintede com. Predealu, plaiuapailinênd DomeniuluY Cor6-neT. Se afia pe un loc mun-tos, in apropiere de gara Pre-dealu, §i confine jod si .fier.

Apa sa a fost analisataanul 1871 de un medic albatalionului i de geniu i esteMiza pentru combatcrea reuma-tismulitY

AIONTEORU, parau, isvorasce dinculmea Clabucetulul, dintre O-raOI §i BrustureY, din sus depichetul Or4iele (ca la ioo

se vérsa in riul Teléjen, pemalul stang, n raionul com.Mâneciu-UngurenT, pl. Teléj en.

1VIORARU (Muntele), padure par-ticulara supusa regimulní sil-vic inca din anul 1883, pe mo-§ia Muntele Moraru, pendintede com. Sinaia, plaiu Pele.

MORARU, culme de munte lipitade Omul, ceva mal mica, d'a-supra careia este hotarulret Apartine familieï Blebea

Impreuna cu Urechia, Ste-iasa-Mare §i Seciurile, a fostcumperat la a. 1853 de la Ba-ron Barbu Belu, pe pre.01 de2900 galbenï.

www.dacoromanica.ro

2 83

MORARU, vale, isvorAsce de lap6lele muntelui cu acelas nu-me, com. Predeal, plaiu

curge de la N. V. catreS. E., se impreuna cu ValeaClAbucetu BaiuluY, si formézAapa Valea CerbuluY, ce se vérsaIn riul Prahova, spre N. de

Busteni.

mORXRksA, poiénA, la V. de com.Ditesci, pl. Filipesci.

MORCOVESCI, moie pe care la1864 s'au improprietarit locui-toril' din com. Homoriciurile,plaiu Teléjen.

MORENT, deal acoperit mal multcu padure, com. OpAritï, pl.Teléjen. Acest deal a fost pro-prietatea unor locuitorl demeserie moran, de unde secrede ca i s'a dat numele.

MORENI, sat, face parte din C.R. Moreni, pl. Filipescï. Areo pop. de 864 loc. (377 b. 487 f.)

MORENI, comuna rural, plasaFilipescï. Spun 136trk'ni'l ca-sT

a luat numele de MorenY, dela familia Morénu, ce s'a ase-c,lat aci pentru prima en-A, inanul 1690.

Este situata pe valea riuluïCricovu-Dulce, la 32 k. m. de-

2 83

parte de capitala judetululla io k. m. de resedintaplAseï.

Se compune din 5 alune :Moreni, Stavropoleos, Pleasa,Tuicani i Tisa, avênd o popu-latiune de 1350 loc. (636 b.714 f.), in care intrA si 13 fa-miliT de tiganT.

Capl' de familie sunt 300 ;contribuabilY 222 ; case de lo-cuit 296

In comuna sunt dou6 bise-: una in Moreni, fondata

la a. 1868 si a doua in Tisa,reconstruita in a. 1893, deser-vite de un preot.

LocuitoriI pe ranga agricul-tura se mal' ocupA cu brutrt-ria. dulgheria, zidAria, fabri-carea varuluY alb, cultura vieï

fabricarea gazuluï. (Sunt incomuna treY fabrid de gaz).Produsul munceI 1 desfac laorasele Ploescï si Têrgoviste.

LocuitoriI s'au improprie-Ora dupá, legea rurala din1864. Num0,rul color impro-prietaritY e de 96, cArora s'adat 529 h. a. din mosia Mo-reni. El au 34 cal si epe, 139vacl, 37 01, 167 pord.

In raionul comunei, pe riulCricovul-dulce, sunt 2 morï.

Sc6lä exista in comuna dela anul 1864. Localul e pro-prietatea comuneI si s'a con-

www.dacoromanica.ro

284

struit numaI de 3 anY. Anultrecut s'a frecuentat de 58baetY si 3 fete, din num6rulde 271 copiT (142 b. 129 f.),cu vêrsta de sc61a. Scin carie231 Pirbap l 20 femel. Cu in-tretinerea personalului statulcheltuesce anual 1404 leI.

T6ta comuna are o supra-fata, de 780 h. a.

La locul numit «Pacurileolizpartea de E. a C07712tYZCZ

la qScingrerip in fiartea de N.E. sunt isvo're de Vd minerald.Locuitord se sfir`lit in acelstiiafia fi o beau in casurl de bola.

In termen mijlociu se fa-brica aci anual 394 h. 1. tuTcasi peste 980 h, 1. vin.

La load numit «PuscovuPrasazi» in fiartea de T7. a co-munal se gAsesce sare in 154-meini, dar YZU se esploate'za.

G-AndacY de matase se cul-tiva in mare cantitate ; stuplcu albine sunt 36. Pam'éntulde cultura priesce mai multgraului, porumbulul i ov6zu-luT. Se produce anual cam620 h. 1. grau, 6000 h. 1. po-rumb, 280 h. 1. ov6z. DintrepomT roditorl sunt : 330 merI,96 perT, 50 ciresT, 480 nucY.Liveile dau peste 300 carede fin.

Comerciul se exercitacomuna de 6 carciumarl.

284

Bugetul comunel presintala veniturT suma de le): 4444,58si la cheltuell 2746,22 leT.

Soseaua principala a comu-neY se desparte in patru ramifi-catiunT iléga comuna MorenYCu Edera, Ghirdoveni, Ditescisi Gura-OcniteT.

O alta sosea pléca din ceaprincipal a spre E. la com.Filipesci-de-Padure.

E brazdata de dealurileFata, Carlanu i Viisoru spreE.; Mara, Carstianu i Plesaspre V. Aceste dealurl au di-recia spre E. si sunt acope-rite cu vil. Mara. de acestedealuff mal' este Piscul Lu-p6'a ; Ripa Tuicanilor, RipaPoeneT, Tronarésa i Ripa Ma-richi. In padurea statuluï Lu-p6ica-Stavropoleos este Pelé-na StlineT si ScorusulM.

Mara de riul Cricovul-dulce,este strabatuta de vaile : Do-brescilor, Sa'ngerisul, PacureY,Puscovul, TiseT, Faurésa i Fra-sin ulm.

Se marginesce cu comunele :Ditesci i Filipesci-de-Padure(E) ; Ghirdoveni (S) ; Gura-OcniteT (jud. Dambovita) la V.

Ederile (N).

ivioRENT, mosie a statulul, com-Moreni, pl. Filipesci, fosta pen-dinte de biserica Stavropoleos,

www.dacoromanica.ro

285

care pe periodul 1883-93 s'aarendat cu Soo lei anual, plus720 leI plata de padurariconfin*1.

MORENI, pádurc a statului in in-tindere de 2550 h. a., pendintede com. Moreni, pl. Filipesci,formata din trupurile : Mijea(1150 h. a.), Gruiu (750 h. a.)

G-hirdoveni (65o h. a.).

MORENI, deal, com. Moreni, pl.Filipesci, pe care se cultiva57 h. a. vie.

MORENI (Cu trupurile), mo§ie astatuluT pendinte de monast.Margineni, care pe periodul1888-93 s'a arendat cu 11.077lei anual, in plus 960 leT platade padurarT §i confinitY.

MORIT (Valea-), isvor Cu afid mi-nerctlit, situata pe deal, aprópede sos. na0onala, in cat. Valea-TárseI, com. Bréza-de-j os, plaiuPrahova, apaqinênd ob§teT'lo-cuitorilor. Al5a sct cste saratd.Nu se scie daca s'a analisatchimicesce. Localitatea e pa-zita de paznicT puY de stat.

MORUZI, iaz caruia I mal ziceLeaotu, format din riul Pra-hoya, din dreptul com. Nede-lea, pl.' Filipescl.

t85

1VICIIA POPILOR, vecp Crivina,comuna rurala.

I\10NENI-ISVORA.NY, locuin0 iso-lata in plaiu Teléjen.

M0U (Valea-lui-) , vale, com.Vadu-Sapat, pl. Cricov.

mo§ie pe care la1864 s'au improprietarit partedin locuitorii com. Ceptura,plasa Cricov.

mcuL, vid de deal in com. O-cina, plaiu Pele.

MOTROOAIA, vale, udá cat. Nis-toresd, comuna Bréza-de-sus,plaiu Prahova ; are direcOade la E. spre V. i se versaIn riul Prahova. Curge numaïIn timpuri ploi6se.

MOVILA, ridicatura de pamêntspre Apus de com. Scaeni,pl. Podgoria, in apropiere desoseaua Bucov-Valeni, desprecare se dice ca e facuta dintimpul Tatarilor.

MoviLP,-;uL, poiéna pe tiul Tel.&jen, com. Maneciu-Ung., pl.Teléjen.

MUCHIA INALTÀ, virf de munteIn cat. 6-ura-BoliI, com. Bréza-

www.dacoromanica.ro

286M 286

de-sus, plaiu Prahova. CadeIn partea de V. a sos. na0o-nale.

MUCHIA MARE, pisc, com. Ma-neciu-Pamé'nteni , plaiu Te-léjen.

MUCHIA LUÏ PARPALA., pisc, peculmea de deal ce se lasa dincrésta CarpaVlor, printre gar-lele Drajna i Ogretinul, com.Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.

MURI (Muchia), muchia de deal,com. Bréza-de-sus , pl. Pra-hoya.

MURU, proprietate a EforieT Spi-talelor civile din BucurescY,fostà pendinte de M-rea Po-iéna, com. Albesci-de-Mur, pl.Cricov, in intindere de 617h. a. tete pamênt cultivabil §i

arendata pe periodul1886-91 cu 6805 1e anual.

MURELOR, vale, com. Magureni,plasa Filipesct

MUSCELU (despailita de Glo-deanu), mo§ie a statuluT, pen-dinte de m-rea Cotroceni, carepe periodul 1888-93 s'a aren-dat cu 8o5o 1e anual, in plus

48o leY, plata de paclurariconfiniV.

MUSCELUL, garla, isvordsce dela N. V. de com. Tei§anY, pl.Teléjen, i se vérsä in garlaBughea, tot in raionul com.TeipnY.

MUSCELUL (Virful-), deal la V.de com. Calugareni, pl. Cricov.

MUSCELUL., deal la N. de com.urb. Campina, pl. Prahova,care are numaT

muScELuLuT, vale, isvordsce dela E. de com. Slanicu, plaiuVarbilau, §i se vérsa in garlaSlanicu, pe Ormul stang, totin raionul com. Slanicu.

MUM'A (Mun0-), mo,ie a sta-tuluYpendinte de biserica Sarin-daru, care pe periodul 1888-93s'a arendat cu 3500 leY anual,in plus 1200 leY plata de pa-durarY.

muiTA §i Urjugóia, pAclurY alestatuluT, in intindere de 1500h. a. situate intre plaiul Pe-le i strabatute devalea

www.dacoromanica.ro

287 N 287

NAMOALELE, vale, com. Gura-Viti6rei, plaiu Teléjen.

NA.STXSOAIA, virf de deal, situatla N. de com. Gornetu-Cuib,pl. Podgoria, acoperit cuS'a numit ast-fel, pentru-cA peacest virf, un locuitor din Va-len, anume Ndstase, a plantatcel-d'antal vie. Murind §i viarëmânênd nevestei séle, virfuls'a numit «N'cistAs6ia».

NXvixicEsci, sat, face parte dinC. R. MAgureni, pl. FilipesaAre o pop. de 126 loc. (75 b.51 f.).

NCEA;.;A, valcea spre S. E. de com.Ceptura, pl. Cricov.

NE-N(CULUT (Virful-), plaiú, com.Tttrlesci, pl. Teléjen.

NEAGULUT (Valea-), vale, com,D4escY, pl. Filipesa

NEAGuLUT, vale, com. Podeni-VechY, pl. Podgoria.

NEAGULUI (Piétra-), deal, com.Prov4a-de-jos, pl. Prahova, a-coperit cu pklure m'al-unta. Lap6lele lul sunt lives11, islazurY,prun i se cultivb, porumb,

N.

NEAGOT_IL , deal , com. Chioj-(léxica, plasa Podgoria.

NEAlvITUL, proprietatea EforieYSpitalelor civile din Bucuresafost6, pendinte de m-rea Co4eadin Bucuresci, com. Predealu,plaiu Pele, care, impreunácu mo§iile Ceauy5ia, Unghia-Mare §i Pristolu de pe Dof-tana, are o intindere de 6o6h. a. §i s'au arendat pe perio-dul 1888-93 cu 2250 le i' anual.

NEAMTUL, munte la E. de com.Predealu, plaiu Pele, situatintre valea Turculiff (N), VadeaSteveY (S), Muntele Turcupá,'rAul Azuga. Este proprie-tatea EforieI Spitalelor.

NEA.MTULUi (Movila-), movild inpartea de E. a com. D'Armo-nesci, pl. Filipescï. Se poves-tesce de betranY cá acést'd mo-vilA s'a f6,cut de Negru-VodA,ca ap6rare in resb6iele cutarit

NEAGRA, p6flure a statuhq inintindere de 1847 h. a. pen-dinte de com. Haimanalele, pl.FilipescI, care, impreunä, cutrupul Grortu-1\141ésa(I5Q h,

www.dacoromanica.ro

288 N 288

a.). forméza. pAdurea Haima- com. Maneciu-Ungureni, pl.nalele. Teléjen, coprins intre Valea

Pope1' (N.) §i paraul Brustu-NEAGRA, parau, isvorAsce din reilor (S.)

pa.durea Négra §i se vérsá inriul Cricovul-dulce, la locul NEBUNUL-MARE, munte la N.numit «La Ripa.» spre S. de de com. Maneciu-Ungureni,com. Haimanalele , pl. Fili- pl. Teléjen, coprins intre Va-pesd. Locuitoril" povestesc ca, lea Carpenultn (N.) §i Valeai s'ar fi dat acest nume de la PopeT (S.)nisce 6mern negri, carY ar fitrát pe locul de la sorgintea NECETESCA, numire ce se mal'acestuY pArau. da com. urb. UrlaV, pl. Cri-

cov. Ace'sta se constatii dintr'imNEAGRX (Valea-), padure .parti- hrisov al iza Duca Vod,prin

culara., supusa regimului silvic care se ala in poscsizmea preo-incá din a. 1883, pe moia Co- tes4 Ana a fircotulzd Dimitriemarnic, pl. Pele. Stancizt, mofia Nec.yelt?sca «s`d

le _fle /orc,lice hrisovulocindNE,AGRA (Valea-), vale, isvorAsce copiilor lor In Urlap ce se

din virful Babqului, curge de allana si Necfetc'sca». (Sciirqela N. V. catre S. E. §i se vérsa, procurate de D-1 I. S. Urla-In riul Teléjen, pe malul drept, Onu).in raionul com. Mdneciu-Un-gurenY, plaiu Teléjen. NEDELEA, sat, face parte din C.

R. Nedelea, pl. FilipesaNEAGRX, vale, isvorasce de sub

p6lele munteluY Zaganu, se u- NEDELEA, comuna, rurala., plasanesce cu paraul Curu-Rou Despre infiinareacu isvorul Tampa, spre E. de acesteY comune se povestescemonastirea Cheia, i impreunA urm6t6rele : In anul 1792,forméza paraul Tampa, care cate-va familiY de RomanY dinse vérsá in riul Teléjen, pe Transilvania au trecut cu oilemalul stang, in com. Maneciu- In Romania i s'au a§eslat peUngurent mo0a Baba Ana din judeWl

Buz6u, proprietatea hatmanu-oNEWLINATJL, munte la, V. de 1u Mihäiá Filipescu. §i

www.dacoromanica.ro

289

ind-ca acolo suferea de lipsa deapa pentru vite, in anul 1793,cuvoia proprietaruliff s'au mutatpe mosia Filipésca, tot mosiaHatmanuluT Mihai%a. Filipescu,pe malul stang al riuluT Pra-hova, unde nu locuia de cato singura carciumarésa, nu-mita Nedelea, in jurul careias'au aseslat pentru tot-de-una.Tot in acel an (1793), unuldintre el, care scia carte, a-nume Ioachim, prin staruinVa

recomanda0a proprietaruluTa fost hirotonit preot, pune'rk-du-se si temelia bisericeT.

Este situata pe malul stangal riuluT Prahova, la 17 k. m.departe de capitala judquluT

la 2 k. m. de resedi%aplaseT.

N'are niel un catun alipitsi o popul4une de 995 loc.(494 b. 5(31 f.); 193 capT defamilie ; 170 contribuabilT, 194case de locuit.

In comuna e o singura bi-serica fondata la a. 1793 prinajutorul i staruirqa proprie-taruluT mosieT Hatmanul M.Filipescu si a preotuluT Ioa-chim. S'a reparat in anul1849 de D-1 C. Filipescu, pro-prietarul mosieT. Se deservescede doT preoV.

LocuitoriT pe l'anga agri-cultura se maï ocupa cu tran-

2.sq

sportul lemnelor de la padurela Ploesci. Mara de acestia3 se mal ocupa cu olaria, 2cu dulgheria si 2 CU cismaria.Produsul munceT agricole i o-Uria 1 desfac la orasul PloescT ;iar dulgheriT i cismariT in co-muna.

LocuitoriT, in num6r de 117s'au improprietarit la 1864, pemosia Nedelea, cand li s'audat 533 h. a. ET au 74 caT,

334 bol, 59 vacT, 48 viVei, 1203oT, 38 capre, 362 pord, 12

bivolI.In raionul comuneT, pe ia-

zul Moruzi, caruia i se qiceLeaotu, desparVit din riul

Prahova, chiar din dreptul a-cesteT comune, este o m6rade macinat porumb.

Scóla funcOonéza regulat dela 1870. Se spune ca carte ainceput sa se invqe aci dela1849. Sciu carte Go barba(13 fond. Sc6la s'a frecuentatIn anul scolar trecut de 61

baqf si 4 fete, din num6rulde 198 copiT (103 b. 95 f.), cuv8rsta de sc611 Cu intreOne-rea personaluluT statul chel-tuesce anual 1728 leT.

T6tä suprafa%a comuneI estede 2000 h. a., impreuna Cua locuitorilor, din carT : 1120pogeme suprafaVa comuneT Culocurile delimitate dupa legea

tyl

www.dacoromanica.ro

290 N 290

din 1864, intre cae se co-prinde i 54 pog6ne pe sémaproprietaruluY, asa ca ale co-muneI r6rn'an io66 pog.

In termen mediu, VifIca, sefabrica aci anual i too d. 1.

GAndacI de mOtase se cul-tiva i dau anual 56 k. g.gogosi.

Terenul cultivabil a produsin anul trecut 1960 h. 1. se-cara, 9296 h. 1. ov6z, 3934 h.1. porumb. Porra roditorl suntpu0/11. Live011e de fin au datanul trecut 630.000 k. g. fin(pe 319 h. a.)

Comerciul se exercita in co-muna de 5 carciumarT.

Bugetul comuneT presintala veniturI suma de leT 2936,7 2,si la cheltueri 2 5 5 o, i6

In comuna sunt douè so-sele : una aplica spre E. siinlesnesce comunic4a intrecom. Nedelea i Ploescialta apuca spre S. care in-lesnesce comunica-0.a intre Ne-delea i Aricesa

Uta partea de N. si E. acomuneY este campie intinsa,pe care se afia 21 movile,Para sa, se povestésca cevadespre ele, de cat de movilaChesaruluY, situata pe malulstang al PrahoveY (v. a. n.)

In partea de V. a comuneY

trece. riul Prahova i iazulMoruzi.

Se marginesce cu comuneleAricesci (S.) ; Ploesci si Bai-coiu (E.) ; Filipesci (V.) ; Flo-resci (N.)

NEGOEf (Valea-), tipa, com. Cep-tura, plasa Cricov.

NEGOESCI, sat, face parte dinC. R. cu acelasT nume, pl.re'rgsor. Aci e resedi%a co-muna Este situat pe loc ses,pe marginea apeY Leaotu. Areo pop. de 524 loc. (268 b.256 f.), si se mal numesceBranistea.

Aci e o biserica fondata laa. 1834 de D-na Safta Brân-covénu i reparad, in 1889, cuajutorul banesc al locuitorilor.

NEGOESCI, padure a statuluY inintindere de 550 h. a. pen-dinte de com. Negoesd, plasaTêrgsoru, formad din trupu-rile Piétra (250 h. a.) si Ga-vanu (300 h. a.)

NEGOESCI, comuna rumia, plasaTêrgsoru. Este situata pemarginea apeï Leaotu si riuluTPrahova, la to k. m. departede capitala judepllui si la 4k. m. de a plasei.

Se compune din 4 catune

www.dacoromanica.ro

291 N 29!

Negoesci sau Branistea, Zaha-naua, Piétra i Stejarul sauGavana, avend o populatiunede 940 loc. (467 b. 473 f.), incare infra si 7 farnili de - igari.Y.

CapY de familie sunt 200;contribuabilY 171 ; case de lo-cuit 225.

In comuna sunt trei bise-: la Negoesci (Braniste)

fondata la a. 1834; la Stejar,fondata in 1888, si la Zaha-naua, fondata in anul 181i ;t6te deservite de 2 preoV.

Locuitorii se ocupä esclu-siv numaY cu agriculturacultura zarzavaturilor. Produ-sul agricol Il desfac la ora-u1 Ploesd, iar zarzavaturile

prin Ploesci i Bucuresci.LocuitoriY, in num'er de 130,

s'au improprietarit la 1864,dind li s'au dat 515 h. a. EYau 50 Cal §i epe, 443 boi, 220vacY, 191 oY, 338 pord.

Scóla s'a infiinIat in co-muna de la 1890. Localul s'aconstruit din fondurile d-luIproprietar N. N. Turnescu.S'a frecuentat in anul scolartrecut de 43 baqi si 22 fete,din numèrul de loo copiY (53b. 47 f.), cu versta de scóla.Cu intrqinerea personaluluise cheltuesce anual 1o8o leY.Sciu carte 21 b(lrbap 5 feineY.

T6tA comuna, se intinde pe

o suprafata de 2500 h. a. a-dica 1500 h. a. pament ara-bil ; 300 h. a. finete ; 75 h. a.islaz ; 25 h. a. loe sterp ; 600h. a. padure.

Tuica i vin nu se fabricaIn comuna.

Gándacii de mOtase dau a-nual Cam 300 k. g. gogosY ;stupY cu albine sunt 15o. Te-renul cultivabil produce anualpena. la 3600 h. 1. grAu ; 3500ov6z ; liveile dau anual pena600 care fin.

Comerciul se exercita de 4cárciumarY.

Bugetul comuneY, anulfinanciar 1893-94, presinta' laveniturY suma de 6220,59 leisi la cheltuelY 4331,30 leY.

Sta in legatura prin soselepetrite cu comunele Ploesci,Popesci, Terg-sorul-VechitiNou, Strejnicu, Sima, etc.

Paméntul comuneY e ;es, a-vend numaY o singurd movila,numita «G-organu» ranga riulPrahova, ce se datoresce, pecat se spune, Tatarilor.

Mara de riul Prahova, co-muna mal e udatä de gárlele:Viisóra, Budurosu si Leaotu(Iazul Moruzi).

Se ma'rginesce cu comunele:Ploesci, Strejnicul, Tergsorul-Vechiti, Popesci, Braqi TI-t4rani.

www.dacoromanica.ro

292 N 292

NEGOESCI (Malul-), mal, com.Teisani, plaiu Telejen.

NEGOESCI I CENLIARI (Mosne-ni-), padure particulara su-pusa regimuluT silvic inca dinanul 1883, pe mosia mosne-nilor Negoesd i CenusarT,pendinte de com. AriCesd, pl.Podgoria.

NEGRAUL, mahala, face partedin C. R. Tesila, pl. Peles.Este situata la paele munte-luT Negrasu, de ulla'e curg malmulte isvora' de qa miuerald

NEGRWL, riusor, isvorasce dela N. com. Tesila, pl. Peles,curge spre S. V. si se vérsaIn riul Doftana, pe malul stang,tot In raionul com. Tesila.

NEGRWL (Muntele-), proprie-tate a Eforid Spitalelor civiledin Bucuresd, fosta pendintede m-rea Sinaia, com. Tesila,pl. Peles, care, impreuna curnoiile Zilistea-Trestieni i Sa-silor, au o intindere de 1246h. a. (1046 h. a. suprafa0 im-padurita. si 200 h. a. pamentcultivabil i finge). In totals'au arendat cu 8422 leT a-nual.

Acest munte i Piciorul Cal-neluT a fost dat Fin cartea

de schimb, iscalita la 24 Oc-tombre 1818 de ArhimandritulIoachim, monastird MarginenT,luand in schimb Muntele Pié-tra Arsa.

Acésta carte de schimb afost presentata «cinstiteT jude-catoriT a judguluT Prahova»de cuviosul Paisie, Star4u1 Si-naeT, cand cu delimitarea ho-tarelor munOlor mareluT Pos-telnic Filipescu.

NEGRI, lac , com. Ghirdoveni,plasa Filipesd. Se povestescecä Radu Negru, perslênd obatalle Cu TatariT i fiind a-lungat, a potcovit deand6seleiapa pe care calaria, i, fugindprin padure, a auslit strigandIn urma ca s'a deschingat iépa,si el plecándu-se spre a se uita,a fost impuns cu sabia in c6stá,In dreptul laculuT din padure,si, din acel timp pena aslY, acelloc se numesce «Lacul Negri»lar padurea s'a numit «Padu-rea Negri».

NEGRI, padure, vesli Negri, lac.

NEGRI, vale in partea de N. acom. Bordeni, pl. Prahova. Is'a dat acest nume de la apacea negra, ce curge pe acésta,vale,

www.dacoromanica.ro

NEMERNICUL (Muntele-), phdureparticulara supush regimuluTsilvic inch din anul 1883, pemosia Muntele Nemernicul ,

pendinte de com. Brebu, plaiuPrahova.

NEMERNICUL, munte situat inpartea de N. a com. Brebu,plaiu Prahova.

NESTORESCI , locuinth isolath ,plaiu Prahova.

NETOTI, comunti ruralit, plasaCampu. Are o pop. de 1216 lo-cuitorY, carY se ocupa esclusivcu agricultura.

Terenul s6u e fórtenos. In anul 1894, consiliul deministri, pentru asanarea tere-nuluT dintre NetotT i cht. Tres-tieni, duph planul i devisulintocmit de inginerul judetulul

aprobat de consiliul tehnicsuperior de pe langh ministe-rul LucrArilor Publice, a datdin bugetul statuluT suma delei 2380 si judetul Prahova1500 leT.

Se compune din 3 chtuneNetoti, Trestieni-de-sus i Z5.-

n6ga. Resedinta comuneT e incht. Netoti.

Veniturile comuneT se urchla tifra de leT 7988.

Sc6la se afla in cht. Netoti.

Localul e proprietatea comu-neT, e de gard, neinchp6tor.CopiT in vêrsth de sc616. sunt263.

Comerciul se exercith de 4carciumarT.

NETOTI, sat, face parte din C.R. Netoti, plasa Campu.

NEVESTP.SCA, sat, face parte dinC. R. Podeni-NouT, pl. Pod-goria.

NISIPOASA, sat, face parte dinC. R. Harsa, pl. Podgoria.Are o pop. de 240 loc. (112b. 128 f.). Aci e o biserich cuhramul «Adormirea» i «Sf.

Nicolae» fondath de locuitorT,la anul 1874.

NISIPOASA, proprietate a EforieTSpitalelor civile din BucurescT,care se arenclézh impreunh cutrupurile Valea Manti si Pan-tazi. Au fost pendiatT de m-reaPoiana i apartin de com.Harsa, plasa Podgoria. Intin-derea lor tata% e de 937 h.a. din carY 471 h. a. supra-fath imphdurith si 466 h. a.phmênt cultivabil i finge.

Pe periodul 1886-91 s'a a-rendat Cu 3612 leT anual.

NISIPOASA, mahala din com. Va-lea-Lungt, plaiu Prahova.

293 N 293

www.dacoromanica.ro

NISIPULUI (Plaiul-), deal, com.Prov4a-de-jos, pl. Prahova,numit ast-fel pentru-clt tere-nul s6u e fórte nisipos. E a-coperit cu padure mArunt6,la pólele luY sunt livedY, isla-zurY, pomY , i se cultivli porumb.

NISIPULUT, vale, curge de la p6-lele_ munteluY Gurga, comunaBréza-de-jos, plaiu Prahova ;curge de la V. spre S. E. §iapoY se vérsd in riul SunM6-rea (v. a. n.).

NISTORESCI, munte, com. Bréza-de-sus, plaiu Prahova.

NISTORESCI, sat, face parte dinC. R. Bréza-de-sus, pl. Pra-hoya. Are o pop. de 311 loc.(151 b. 16o f.). Cade in par-tea de E. a comunet i 1 uda.vAile : Temnicul, VacAr4a, Bra-du, SmeurAtu, Plopi§u, Motro-§6ia §i Fiarele, afarA de riulPrahova, care Y udä parteade V.

NOROAIF. (La-), loc isolat in com.Tarlesci, plaiu Teléjen.

NOROAIELOR, vale, com. Harsa,plasa Podgoria.

NUCETU, vale, com. urb. UrlaV,plasa Cricov.

1

NUCETU, garla, isvorAsce din p6-lele dealuluI Piétra, com. OO.-riVf, plaiu Teléjen ; curge dela V. spre E. §i. se vérsA ingarla SAr4e1u, in apropierede com. PAcuretY, plasa Pod-goria.

NUCETU, sat, face parte din C.R. Chiojdénca, plasa Podgo-ria. Are o pop. de 549 loc.(294 b. 255 f.).

NUCETU (Virful-), virf de deal laN. de com. Gornetu-Cuib, pla-sa Podgoria. Este acoperit cuvil §i este cel mal inalt virfdupe culmea dealulul Nucetu

NUCETU, deal in partea de S. V.a com. PAcuretY, pl. Podgoria.I s'a dat acest nume pentru-cäo datA se cultivau aci mu4imede nuct Are direqia de la N.la S. A fost plantat cu vil.,carY s'au distrus de filoxerd.Astd-d1 dealurile com. PAcu-reV servA parte pentru pttu-natul vitelor, parte pentru cul-tura porumbulut

NUCETU, sat, face parte din C.R. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-ria. Este situat pe culmea dea-luluY Nucetu, §i are o pop. de295 loc. (145 b. 15o f.). Acieste o biseria, construqie de

294 N 294

www.dacoromanica.ro

295 N 295

lemn, fondata la a, 1814. Sezice cIt acésta biserica a fostadusa la acel an din cat Izesci(com. Podeni-Vechi), fiind da-ruite, de locuitorii acelui ca-tun, dupe, ce-0 au construitalta de zid ; este deservita deun preot.

Satul Nucetu se crede a sefi infiintat pe la a. 1714,pentru ca in apropiere se afiametochul Episcopiei Buzeu, alecarui urme se ved si açli (a-partin de comuna vecine.cureti) i pentru-ca pe culmeadealului, pe care se stabiliseprimii locuitori, calugariï ace-lui metoch plantase nuci, s'adat si satului numele de Nucet.

,t artea de N. E. a cit.Nucetu, In loCalitatea izunzitäor/aka SiticieY» se afld 'in pa-vìênt multa sare.

Acest catun ocupa parteade N. E. a com. Gornetu-Cuib.

NUCETU, deal spre E. de com.Chiojdeanca, plasa Podgoria,pe care se afla virfurile Chi-rila i Capu Mielului. Servescpentru p4unat.

NUCETU (Valea-) i Rogojasca,mosiï ale statului pendinti debiserica Sf. Ión din Bucuresci,cali pe periodul 1888-93 s'au

arendat cu i9oo lei anual, inplus 480 lei, plata de padu-rari.

NUCETÉNCA, parau, isvorasce dinpoalele dealului Nucet, com.Gornetu-Cuib, plasa Podgoria;curge de la N. spre S. prii-mind in drépta valea Beniparaul Turburea, §i se vérsain paraul Saratel, to in raio-nul com. Gornetu-Cuib.

NUCIT LUT BALTAG, localitate incom. Drajna-de-jos, pl. Tel&jen, ceva mai sus de valeaSte.neseilor, mule se gasesceMina' de sare, acotcrite cu unmic strat de Mment. Are do2apanda i5lalip de stat.

NUWARA, sat, face parte dinC. R. Rincezi, pl. Telójen. Areo pop. de 803 loc. (400 b. 4o3f.). Aci sunt doue biserici : unafondate, in anul 1840, cu in-scriptia urmetóre : «Bisericasunt eu sfintita, pentru slavalui Dumneqeu zidita. Alexan-dru Ghica, domnia ; ChesarieEpiscopia».

«Prin osirdia Nucrrenilora Egumenului Motrenilor,

arhimandritului Efrosin Po-teca, nascut in satul acesta, inveci sa fie pomeniti.».

A doua biserica s'a zidit la

www.dacoromanica.ro

a, 1875, avênd de ctitorY peGheorghe Salaoru i sotia saRada, Nicolae Ionescu Cu so-Çia Rada, si al t1 locuit'ortdin comuna. (Vol! Rincezi).

NUCOARA, plait numit si Car-pinisu, se intinde de la N. spreS. prin centrul com. Rincezi,plain Teléjen, ce separe. cat.Nucséra de cat. Rincezi. Eplantat cu porni roditorf : merf,prunI , cireï, etc. Sedice ca-s1 a luat numele dela multimea nucilor ce seplantan in vechime pe acestplait.

NUWARA, garla, isvorasce dincom. Rincezi , pl. Teléjen ;

OMELET, vale, isvorasce de lapélele de E. ale muntelutPlesuva-Mare, curge dela V.spre E. si se vérsa in riulPrahova, pe t.ermul drept, inraionul com. Comarnic, plainPeles.

OBRATELE DUPE SFOARA PRE-DEALU, trup de pe.dure a sta-WWI, in intindere de 25 h. a.

care, impreuna Cu trupurile :Poiéna-LaculuT, (13 h. a.), Va-lea Garclullg Cotii-cu-PlopI

0.

curge de la N. E. spre S. V.si la locul numit «Gura-Rin-cezi» se unesce Cu pâraul Rin-cezi si se verse, in rinl Ogre-tinu, com. Ogretinu.

NUCOARA, numire ce se mailde, de locuitoff comuneI RIn-cezi, plaiu Teléjen.

Nucumff, vale, ce se vérsa ingarla Doftenetu, in raionulcom. Cocorasci - Misli, plainVarbilau, din care isvorasce.

NUCULUI, vale, isvorAsce de laE. de com. Provita-de-jos, pl.Prahva i se vérsa in riulProvita, tot In raionul com.Prov4a-de-j os.

(62 h. a.), Bughea-de-sus (45h. a.) si Runcu (4o h. a.), for-méza pad. ValenT.

OCIIIt;OR, numire veche a satu-lui com. PacuretY, pl.Podgoria.

OCINA, mo§ie a statulta pe carela 1864 s'au improprietarit lo-cuitoril din com. Ocina, plainPeles.

OCINA, ap de puci6sa, situate.

P9b o 296

www.dacoromanica.ro

t97

pe un loe muntos, in cat A-dunatT, com. Ocina, plaiu Pe-le, proprietatea D-neT AnicaState. Se afla in apropiere decentrul comuneT §i comunica-tia se face aci cu inlesnire.Isvond confine sare si pucio'sa.Tot in acest catun maT esteun isvor de apa de puciósa,pe propr. d-luT Ion I. Anca.

OCINA, comuna rurala, plaiu Pe-le§. Parte din acésta comunaeste arqata pe albia riurru-luT Provita ; iar parte pe va-lea numita «Valea BraduluT»,la 55 k. m. departe de capi-tala judetuluT §i la 22 k. m.de rerdinta plaiuluT.

Se compune din 3 catune :Valea BraduluT, Adunati-Pro-viteï §i Baltisul, avênd o pop.de 1342 loc. (65o b. 692 f.),totT Romant

CapT de familie sunt 270;contribuabilT 253; case de lo-cuit 290.

In comuna sunt 2 bisericT :una fondata in anul 1811, decatre ob§tea locuitorilor, Parainscriptie ; i a doua cu hra-mul «Adormirea» s'a inceputde Preotul Ión §i s'a termi-nat cu zugravéla de D-nuRadu Novian §i Cucóna AnicaState.

Ocupatia de capetenie a lo-

o 297

cuitorilor este dog-aria §i sunt200 speciali in acésta meserie.ET desfac produsul muncalor la orarle- PloescI §i Bu-curescT.

In raionul comuneT sunt .2morT : una pe riul Provita §i.a doua pe valceaua \ralea-BraduluT.

Parte din locuitorY suntmonenT. 120 s'au improprie-tarit la 1864, pe mo§ia Ocina,cand li s'au dat 420 h. a. pa-mênt. ET au 85 caT, 15 epe,291 vacY, 385 capre, 2000 OT,160 porcl.

Scóla exista in comuna dela anul 1850. In anal scolar1893-94 s'a trecuentat de 56baetI O 4 fete, din num6rulde 270 copiT (ro b. 120 f.),cu vêrsta de scóla. Cu intre-tinerea personaluluT se chel-tuesce 1566 leY anual. Sciucarte 120 barbap si 18 folia.

Uta comuna are o supra-fata de 75o h. a.

In comunit este Un isvor cuafiii de fiucio'sd, numit «afill deleac» a cdrui afia' se intrebuin-(e'zil fientru juAnialti.

Tuica se fabrica anual pé'na.la 3600 d. 1.

Terenul cultivabil produceanual 1205 h. 1. porumb. Din-tre pomT roditorT sunt : 400meff, 120 perT, 190 cire0, 500

www.dacoromanica.ro

298 0 298

nucl. Liveqile dau anual pan.la 450 care de fin.

Comerciul se exercitg, incomung. de 3 carciumart

Bugetul are la venitue2446i 1s _a cheltudi 2444.

In comunä e o soseacare 160 com. Ocina de Bréza

Bezdeadu , jud. Dambo-vita.

E brAzdatg. de dealurile :Magura, Virful MosuluY, Vir-ful StAlpuluY, Sultanu i Vir-tul Starminilor.

Afarg, de riul Prov4a, com.Ocina e strgbAtutg, de Valea-Braduliff, Valea Bisericel,

Se mgrginesce cu comunele:Valea TiirseY, Prov4a-de-sus,Bréza-de-sus, Talea i jude%ulDarnbov4a.

OCNA DE LA BATCAN, a patragurä de ocng, ce s'a des-chis in com. SlAnicu, pl. Vgr-billtu, dupä ce s'a pArásit guraCArbunénu. Acéstä ocnA afost alèturY de CArbunénu la6o-8o metri. N'a fost tocmaïadaricg.. Asit nu mal' e nimioaci ; totul s'a distrus de o val-cea, ce curge pe locul undea fost mina.

ODAIA, movilg, com. Nedelea,plasa

ODAIA, vedf Crivina, comunAruralg..

ODXITA., vale intre comuneleHarsa si Podeni-VechY, pl. Pod-goria.

ODXILE, sat, face parte din C.R. Pucheni-MicY, pl. Crivina.

°GARULLA, plait, com. SlAnicu,pl. Vg.rbilgu.

OGHIZA, fOntiing., com. Podeni-VechY, plasa Podgoria.

OGHIZA, gârlä, isvorgsce de lafantana Oghizi, de lang4 cá.t.Bgltesci, com. Podeni-VechT,plasa Podgoria.

°GRADA, rîuleç, numit si Tan-tana RaduluI» ce isvorAscedin marginea com. Bg.tescY,plasa Crivina, si se vérsä inapa Leaotul, in fata bisericet

°GRADA ZISULUT, loc isolat Insuprafa0, de apr6pe 4 h. a.fost pendinte de m-rea TigA-nesd, situat in com. Bg.tesci,pl. Crivina.

OGRETINUL, garlA, isvorásce dinmuntele Leurdeanul , curgede la N. spre S., apo'l de laN. E. spre S. V. prin com.

www.dacoromanica.ro

299 0 299

Ogretinul, printre Drajna-de-sus si Catunul si se vérsa inapa Drajna, Tn raionul com.Drajna-de-sns, la AMI-a-Boli-nescilor. Face, in cursul sáu,zigzagurY la Reveicu i StanCioc.

Og-retinul se crede cä s'aformat din cuvintele o gr4-dinli, pentru-ca imprejurul a-cesteT ape, pêna la sorginteaei, a fost gradina principalda castruluT Gradisteape urrna a primilor mosnenYDrajnenT, carT au posedatteritorul comuneT Ogretinul,care 's'a infiintat mai tarc;liude Drogomir Comisul, frateleluT Stan Sutasul, ambiT dinneamul Pantescilor din Drajna.

OGRETINUL, comuna rurala, pla-iul Teléjen. Cu t6te cerceta-rile facute n'am putut afla ni-mic despre data infiintareT a-cesteï comune,

PCma la anul 1877 a fostunid, cu com. Rincezi. Estesituata pe ambele malurT aleg-arleY Ogretinu, si la p6leledealurilor Plopisu i C6sta,40 k. m. departe de capitalajudetuluT i i i k. m. de a pla-iuluT.

N'are nicT un catun alipit.Populatia sa e de 720 loc.(330 b. 390 f.)

CapY de familie sunt 142;contribuabilT 135; case de lo-cuit 190.

In comuna e o singurä bi-serica, ce servesce i pentrulocuitoriT din com. Catunul,unde nu se afla biserica.

Acésta biserica s'a fondatIn anul 1817, si are urmá-tórea inscriptie «Acésta stintá.si Dumnegeésca biserica, s'aridicat intru cinstea si slavasf. Dimitrie si a Cuvi6seT Pa-raschiva ; s'au ridicat in gileledomnuluI nostru Ion CarageaVoivod, fiind Episcop KirioKirio Costande si s'au ridicatde robiT luT Dumnec,leu RaduNegutatoru Ogretin si deStana Sotia dumnéluT Radu,Maria sotia NegutatoruluT Car-bunénu cu tot neamul lor :Popa Mihaft cu tot némul,Leat 1817». Acésta bisericäe deservita de un preot.

Locuitoril din acésta co-muna se ocupa cu pomicul-tura, fabricarea tuiciT, facereacaramideT, crescerea vitelor,lemnaria, dulgheria, zidaria,cismaria. Produsul munceT Idesfac la BucurescT i PloescT.

In raionul comuneT, pe apaOgretinul, sunt 2 mor.]: demacinat grau i porumb, um-bland numaT in timpurT

cacT véra, maT ales cand

www.dacoromanica.ro

301)

e secetA, Rpa din numita garlas6cA.

LocuitoriT sunt mosnenï. 56s'au improprietarit la a. 1864PC mosia mosnenilor. El' au13 cal si epe, 16o vacI, 6 bi-volT, 6o capre, 500 ol" si 200pord, afarA de vitele trebuin-ci6se muncet

Scóla s'a Infiinat In co-mun'A. de la 1886. Localul eproprietatea comuneT. S'a fre-cuentat In anul trecut de 81elevY si 6 eleve, din numèrulde 144 copiT (83 b. 6a f.), cuvarsta de sc616,. Cu Intretine-rea personaluluï statul chel-tuesce anual io8o let Sci2tcarte 30 barbap fi 2 lei/tel..

Tóta comun6. se Intinde peo suprafa0 'de 1250 h. a.

Tuica se fabricä in comunaaprópe 4.000 d. 1. anual.

Gandacï de mdtase nu secultiv aci ; stupl cu albinesunt 6o.

Cultura cerealelor e deri-sorie, de ¿re-ce terenul nu eprielnic. Asa, grilul a produsnumal 20 h. 1.; ov6zul 30 h.1.; porumbul oo h. 1.

Dintre poni roditorI sunt :3000 merI, 500 perY, 6o duçli,200 ciresl, 300 nuctdau peste 600 care fin.

Comerciul se exercitA incomunA de 5 carciumar1.

300

Bugetul comunel presintila veniturI 3296 lei: si cheltu-elile leT 2221,75.

Prin centrul comunel trecesoseaua judeténA ce mergespre N. la com. Rincezispre S. la Drajna-de-jos. OaltA sosea vicinalA merge spreDrajna-de-sus.

E brAzdatä de dealurile :Mircea, Leurdénu, Virful Cor-nulul i VIrful Rosu (v. 1. r.),acoperite cu 0.sune i pridure.

Ca sesurï sunt : Busa, Podului Vlad, Podu luï *erban,Poiéna Paruldf, PleseT, CAE-neY, Seciulu, CasArieï, Cab,ghieI. SecAtureI, .5iréda, Par-16gele, tóte situate in parteade V. a comunei.

VAT are : Purc6.rqu, Ogre-tinu, Trestia, Dragomirel, Po-dulul, CalugArésca, Rece, Mare

Cheabali.Se naM-ginesce cu comunele:

Drajna-de-sus, Cerasu i RIn-cezi.

OGRETINUL, g-arlA, uda centrulcorn: Ogretinu.

°JET (Grópa-), loc isolat In com.Drajna-de-sus, pl. Teléjen, ceservesce de islaz pentru vi-tele locuitorilor.

OLARI, vale, ce se vérsa in

www.dacoromanica.ro

301 O 301

gârla DoftAnqu, in raionulcom Cocordsci-Misli, plaiuVAr-bilAu, din care isvorAsce.

°LAR', numire ce se maY dA delocuitorY comund MArgineni-de-sus, plasa Filipesd.

OLARI sau MArgineni - de - j os§i BrAtA§anca, trupurY de mo-§iY ale statuluY, pendinV dem-rea MArgineni, ,carY, pe pe-riodul 1888-93 s'au arendat cu15.100 leY anual. De la 1891s'a vindut de ved.

OLARI, sat, face parte din C.R. CiumaV, pl. Campu. Are0 pop. de 245 loc. (124 b.121 f.) Aci e o singurA bise-rica fondatA la a. 1869.

OLXRESEY, vale, isvorAsce desub un pisc din Poiéna lIo-Olor §i. se vérsA in Prahovi%a,pe malul stang. DirecOa luYe de la E. spre V.

OLTENI, comuna ruralA, plaiuTeléjen. Este situatA pe gArlaValea StalpuluY, la 30 k. m.departe de capitala judquluY§i. la 4 k. m. de re§edin0plaiulut

Se compune din 3 cAtune :Olteni, Stubeiu §i Valea Stal-puluY, av6nd o popula4iune

de 1200 loc. (6 1 o b. 590 f.) ;243 capY de familie ; 193 con-tribuabilY §i 298 case de lo-cuit.

In comunA sunt douè bise-rid : una in Stubeiu, cu hra-mul «sf. Nicolae» §i «CuviósaParaschiva» construitA la a.1870, pe locul uneY vecla bi-serid, §i a doua in OltenY, cuurmètórea inscripOe : «IntA-resce Dómne stinta .,i Dum-ne1e6sca bisericA acésta, careo aY ca§tigat Cu scump sAn-gele tOu, care din temelie Opêná in, sAvir§it s'a fAcut cut6tA osirdia §i cheltuiala D-luYPan Manolache Crisoscolea§i a cocóneY DumnéluY Elena,ce se prAsnuesce sfint ErarhNicolae §i SfinOY imp6ralfConstantin §i Elena, maicasa, §i. s'au fAcut acéstA bise-rica dupA mo§ia D-lor Tei-§ani O s'au frumusqat §i cuzugrAvéla dupA cum se vede,ca sA fie pomenire sufletelorD-lor §i tot neamuluY, in qi-lele MArid-Séle Constantin Ip-silante Voevod, fiind Mitro-polit Dositeiu §i Episcop Con-stantin. 1805 Iulie».

LocuitoriT se ocupa numaYcu agricultura. Dulgher/ sunt 4.

Produsul munce 1 desfac laorarle Bucuresd §i Ploesd.

LocuitoriI s'au Impropriet*

www.dacoromanica.ro

302

rit la 1864, pe 750 h. a, partepe mosia statuluT si parte pemosie particulara. ET au 3 caT,r66 vacT, 800 oï, 250 para

In raionul comuneT sunt 2

morT pe riul Teléjen.Sc6la nu este in comuna.

CopiI in vé'rsta d'a o frecu-enta sunt 1 jo (60 b. 50 f).

Scht carie 27 bit' rbctg .y i 3 famaTótä comuna se intinde pe

o suprafata de 135o h. a.Tuica, cand timpul e priel-

nic, se fabrica pêna la 1200 d. I.GandacT de matase nu se

cultiva. StupT cu albine sunt40. Liveqile dau 400 care fin.PomT roditorl sunt cu apro-ximatie : 200 merT, 200 perT,200 dU(;11, 250 ciresi, 300 nuci.

Comerciul se exercita in co-muna de 3 carciumarT.

Veniturile si cheltuelile co-muneT se ridica la 15oo leT.

Prin comuna trece o sin-gura sosea, ce merge la Va-lenT.

E brazdata de douè dealurI :Virful ParuluT si Malu-Tarini.

E straba,tuta de la N. spreS. E. de garla Valea Stal-puluT...

ourENI, sat, face parte din C.R. Olteni, pl. Teléjen.

ONT;L, pise inalt de z5o8 metri

O 302

d'asupra niveluluT MareT-Ne-gre. Fiind cel maT inalt piseal catenel Carpatilor, se penenumi regele muntilor nostri.

Virful sOu este ascuns innon T si domina tóte piscurilemasivuluT. De pe el ochiulcoprinde mult departe si inTransilvania si in téra Roma-neasca. La pici6rele luï stauasternute ca nisce jucariT Bra-sovul si alte orase si sate.

Clubul Alpin din Sibiu aconstruit in virful OmuluT ocasa de piétra., unde escursi-onistul, care ar voi sa maienóptea pe munte, sa p6tä gasiun adapost.

Drumul, pentru a reveni depe aceste regiunT, se face co-borind Valea CerbuluY . A-césta vale este alcatuita dinsése trepte uriase, carT, luce-p'énd de la Piscul Omul, sesfirsesce in r. Prahova. Co-boritul trepteï de sus estefórte anevoios, apoT calea ur-méza admirabil pêna la pa-dure.

Valea CerbuluT de si lunga,cu tóte astea este atat de fru-m6s6 in cat itl pare rë'u case sfirsesce.

Pe unde e poteca de co-borit ? intrebi pe un cioban.

Uite p'ici, o tulescI drept1a vale; li. cu gestul lenel

www.dacoromanica.ro

ara:a o prO.pastie in jos de teapucA ameOla , numaY cato vedi !

Ce impun'ét6re e acéstá valea CerbuluY !

Privieá de jos, ea se pre-sintA in forma until' gigantic

sAlbatic amfiteatru, ale cA-ruY galeriY se pierd in brumanorilor.

Co4u1 obarsieY in stangaOmul in drépta, formézA lo-jile de ante-scen4, din carecAlètorul p6te privi perpetuul

admirabilul tablou al na-tureY.

De prin t6te v6gAunile,unde vecYnic stá zn.pada as-cunsA, se scurg in vale is-vorase sburdalnice i alatu-iesc nepotolita apg, a Cerb6i-ceY, care se rostogolesce albA.§i sgomot6sA pé'n5, in Prahova.

Mutt este frum6sá potecace lungesce malurile Cerb6iceY I

Aci, masive de bralT se a-mestecA inteo nespusA armo-nie cu albe grupurY de mes-téan ; dinc6ce nenumèrate fe-rigï farmecul acestor bos-chete ale muntilor, mal incolotufisurY de tisse §i de aluni§'sY incurc crAcile printre pomYinaltY de Cate 20-30 metri ,carY domin acéstá complecatvegetaVune.

Primulele galbene, riobo fica

cuculta, cum I' dice in Mol-dova, si albastrele gentiane,cresc unele langA altele si as-tern sub pici6rele escursionis-tuluY un minunat covor, fat-Aa maY vorbi de incant'átorul«Nu m uita» care cresce pre-tutindenY. Natura a fost atAtde gener6sá cu acéstá vale,in ca nu e locsor, aruianu-Y fi dat pArticica sa de po-&WI si de vegeta0une ; caVbradY uriasY n'am vNut av'èndrAol6cina infipta pe un bolovan.

Acésta puternicA vegeta0-une se datoresce in mare parteploilor ce cad ata de des inaceste regiunY ; pe s6rele celmal frumos, fdr5, sá te astepV,cad câte o datA plc:A toren-Oale.

Regretatul nostru coleg ,CApitan A. Gutd, dupa careimprumutam tot cel'a ce scriemdespre «Piscul Omul», inteoconferinta a sa, tinutatea «Soc. Geografice Romane»despre « Masivul Bucegilorface urm6t6rea descriere poe-flea : «MY aduc aminte ca in-tr'un rind coboram pe un timpadmirabil valea Cerbulut Erape la sfinOt. De-o data, caprin farmec, bolta cerulu/ seimbradi cu un vAl negru cap6catul. Prin v6zduh incepse a,u510, acele foëirT fluer4Ore

303 o 3o3

www.dacoromanica.ro

freamate nelinistite , carivestesc furtuna.

«PicaturT marI i grele cadplesnind frunza ; apoT, inde-sandu-se curg ca dintr'o ga-léta. Norul irisa nu umple totcerul. Spre apus se face o i-mensa bolta de lumina,.

«Raze gróse i negre cecad din nor se incruciséza curazele de aur ce vin din sóre.Tuna cumplit. Din cand in candlargi fulgere brazdéza norulluminéza. stancile. Nu se zare-sce nicT o fiinta pe cararl, nielo pasere pe cer ; gróza Ï as-cundea pe to.V.

gine ro minute, apoY fur-tuna se potolesce, un vint decrivq incepe sa, bata si ma-tura norul, care se risipescein bruma cenusie, spre

si cerul redevine senin

Virful cel mal inalt al Bu-cegiuluT este Omulscrie D-1I. G-. Babes, In cartea sa «DinPlaiul PelesuluT», numit ast-fel pentru àsemenarea luY cuchipul ()mula

Omul are treY vîrfuri, unulmal mic spre dupacare se ved munOI RucaruluI,Piétra CraiuluY i Strunga, al-tul la Tnijloc, dupa, care se vedePredea.ul, Timisul i munilBrarvIduT ; cel d'al treilea,

cel mal Inalt, din care se vedman6sele campiI din Romaniapêna la BucurescT, precumtóta Ora BarseY.

OMUL MORT, deal, com. Valea-Lunga. , pl. Prahova, numitast-fel de la un om, ce s'agasit mort acis

OANCEY, vale, isvorasce de la lo-cul numit «Poiéna Mare», coin.Salcia, pl. Poclgoria, se im-preuna In raza comunel" cu is-vórele : Ciuciuru, Bilcilor,neluI, PacureI, Stupina-Popi,Burlacu i Vulpea, si formézagarla Salcia.

ONNEY (Grópa-), poiéna , com.Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.

0P.X.RITT, comuna rurala, plaiuTeléjen. Numele acesta i s'adat comuneT de la 186o, cadIn vechime purta numele deVitióra i Poiéna-CopaciuluT

Despre infiin%area el, be-traniT povestesc ca, pe la anul1623 s'au stabilit aci cate-vafamiliT venite de prin mutrOl

alte parV, carY s'au ocupatcu cultura viel.

Este situad, pe dealurilePredealu, Bubicesc i Dogaru

pe vAile OpdriV, Viti6raPoiéna-CopaciuluI, la 35 k,

1 o4 304

www.dacoromanica.ro

365

m. departe de capitala§i la 7 k. m. de a plWY.

Se compune din trei catuneOpAr4i, situat in partea de E;Vitióra in Centru §i Poiéna-CopaciuluI, situat in partea deV. a comuneY ; avênd teyte opopulaOune de 1340 loc. (653b. 687 f.), in care intr i 3familiI de %igan1", carl se ocupacu ferAria.

CapI de familie sunt 358contribuabilI 243; case de lo-cuit 358.

In comuna sunt dou6 bise-riel : una in cat. OpariV, fon-data in anul 1852 de Polcov-nicu Moise Mârzescu, DincaG-ogulescu §i G-eorge Mateescu§i alta in cat. Vitien-a, fudatain anul 1841 de enoria0.

Aceste bisericI sunt deser-vite de douI preor.

Mara de agricultura, c4T-va locuitorI se mal" ocupâ cudulgheria §i butaria, dar nutot-deauna, ci numal când sesimte trebuintd, fie pentrufie pentru alti. Ace§t1 mWe-§ugarY sunt in num6r de 16.

246 locuitorY s'au improprie-tarit la 1864, pe mo§iile: Radu-Voda, Horezu, MitropoliaZoe Filipescu, cand li s'au dat816 h. a. El au 5 cal i epe,93 vacT, 23 capre, 487 01, 312

o 305

Sc61A exista in comuna dela 1879. Localul e proprieta-tea comuneT. In anul trecuts'a frecuentat de 53 Metí §i

fata, din nunArul de 209copil (113 b. 96 f.), cu vçrstade scóla. Cu intreinerea per-sonalulul statul cheltuesce a-nual 1242 leI. Sciu carle 26bdrbati si 4 foneY.

T6tä comuna se intinde peo suprafara de 1362 h. a.

In localitd(ile numite «LaBala» si oSdrUrio sunt is7,,drede ay54 mineraltí, ce con(in sarcsi fiacidsti, dar nu sunt Futre-buinfate.

In termen mediu se fabricäanual aci cam 619 h. I. tuicaO. 496 h. 1. vin.

Iii raionul conzund se gasa-sce sare lu Piare cantitate

,..5..arari» si «Bala»,dar MG se esploattfztí. Ricura'se afid multa in cdt. Poic"na-Colacittlut si este pusit in es-

ploatare.GrândacY de matase se cul-

tiva in mica cantitate. StupYcu albine sunt 14.

Pamêntul nu e prielnic latótä cultura din causa climetDintre cereale se cultiva nu-nial porumb i puOna. fasole.Dintre poml roditorl sunt 425merT, 372 perY, 324 ducflY, 720cire0, 1245 nud Ì 285 gutuI.

:o

www.dacoromanica.ro

306 O 306

Livegile dau 157.000 k.g.Comerciul se exercita in co-

muna de 4 carciumarY.Bugetul comuneY presinta la

veniturY suma de 4145 leYla cheltuelY 3638,84 leY.

Ca sosele principale in co-muna este soseaua ce traver-séza comuna In tot lungul sOu,de la V. catre E. Acésta so-sea merge spre V. pêna inurbea Valeni-de-Munte , iarspre E. pênd in com. Surani.Din soseaua principala se des-parte spre N. 0 S. alte dru-muff secondare, ce duc in di-ferite partY ale comuneY, §i totde o data o léga spre N. cucom. Predealu i cat. Valea-G arduluI §i spre E. cu com.PacuretY i Gornetu-Cuib.

E strabatuta de dealurilePredealu (cu virful Pisica), Bo-bicesci (cu virfurile DogaruMaclanu), Moreni, Slavu ; iarspre V. de dealul Slavu se in-tinde un deal, ce n'are vre-onumire proprie. Acest deal eacoperit cu padure i serva lapa§unatul vitelor.

E udata de pâraele : Copa-ceni, Valea StupineY, Calnau,Sar4elu i Valea AdAnca, -Leyteacestea unindu-se sub pólelevirfuldi Baia 0 purtand d'aciIncolo numele de «Saratelu»in care se maY vérsa i gArla

Nucetu, care, in dreptul co-muneY Pacurqi, priimesce nu-mele de Tulburea.

Se marginesce cu comunele :Gornetu-Cuib i PAcureti (S);Riul Teléjen (V) ; com. Surani(E) 0 com. Predealu (N).

0P.A.Riv, deal, com. Opariti, plaiuTeléjen , pe care se cultiva711/2 h. a. vie.

OPXRip, sat, face parte din C.R. Opariti, plaiu Teléjen.

OPARIÇI, pArau, isvorasce din pé-lele dealului Slavu, com. Opa-

plaiu Teléjen, curge spreV. 0 la pólele dealului Baiase vérsa in etrla Saraplu, totin raionul comuneY OparitY.

OPRESCILOR (Muchia-), muchiede deal, com. Bréza-de-sus ,plaiu Prahova.

OPRIORENT (Mo§neni-), padureparticulara supusa regimuldfsilvic inca din anul 1883, pemo0a mo§nenilor Opri§orenY,pendinte de com. SuranY, pl.Podgoria.

ORADIA, padure particulara su-pusa regimuluT silvic Inca dinanul 1883, pe mo0a Bréza,pendinte de com. Bréza, pl.Prahova,

www.dacoromanica.ro

30i O

ORADIA, deal in partea de N. siE. a com. Cornu, pl. Prahova,numit ast-fel pentru-ca pe ad,cum se spune, ar fi trecut or-di Serví. de Wasunepentru vitele locuitorilor.

ORAULUY (Al-), deal in parteade V. a com. Haimanalele,plasa FilipescY, serva de O-suno pentru vite.

ORXTIT, locuin0 isolata i prd-pastiY in plaiul Peles, pe dru-mul ce duce la Brasov.

ORA riELE, vale, isvordsce de lapaele muntelM Dórnnele, cur-ge de la E. spre V. si se vérsaIn nîul Prahova, pe Ormulstang, In raionul com. Co-marnic, pl. Peles.

ORÀTIELE, poiéna pe riul Telé-jen, com. Maneciu-Ungurern,pl. Teléjen.

ORA1HLE, vale, isvorasce de lalocul numit ,«Malul Boste»curge de la V. spre E. si sevérsa in riul Teléjen, pe ma-lul drept, in com. Maneciu-Ung., plaiu Teléjen.

ORJOGOAE, vale, isvorasce dinraionul com. Predealu, plaiuPeles, are direqia de la S.

spre N. si se vérs'a in paraulAzuga, pe - 6rmul stang, in-tre muntele Ceaus6ia «CheiaAzugeIo.

ORLE, vale, com. Bucovu, plasaCricov.

ON.;oG-A, pichet de gran4a des-pre Transilvania.

ORZOAIA, mahala din C. urb.Urlall, pl. Cricov.

OSIBITU, sat, face parte din C.R. Sotrile, plaiu Pra,hova.

OSTROVU, prund in valea Tu-ianca, format In dreptul cat.Ungurern, com. Ghergh4a, pl.Ctunpu.

Orla, isvorasce din com.Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,curge spre E. uda cat. Bal-escY in partea de S. si dupa

ce primesce ca afiuent gar-14a Sar4e1u, se vérsà in tiulLopatna, In raionul com. Po-deni-Notn, plasa Podgoria.luat numele de la lunca prinmijlocul careia trece, si pecare se sémana mult ov6z.

OVISA (La-), localitate isolata Incom. Podeni-Vechï, plasa Pod-goria, mide sitia atrieri de

pie'tret.

www.dacoromanica.ro

3(38 308

PALALOGI, isvor, curge din mun-tele «Plaiu Chiojdului» com.Star-Chiojdu, plaiu Teléjen, jadirectia de la S. V. la N. E.

se vérsa in Orlatot in raionul com. Star-Chiojdu.

PALANCA, vale, com. Filipesci-de-Padure, pl. Filipesci. Pe a-ce'std vale s'Iza Mille de ciir-baya de fidinênt, ce functia-nézd de la anal 184.

PALANGA, trup.de padure a sta-ti.duT, care, ,impreuna. cu Dur-ducu-Marc, purducu-Mic §i. Pa-langa, forméza padurea Ari-cesd, pendinte de com. AH-cesd, pl. Filipesd (y.. a. n.)

PALANGA,_ sat, faice parte din C.Buda-Palanga,,'

Are o biserica zidita la a. 1824reparan la ar, 189o., Locui-

toni CocaleY partea dea cat. Palanga.

PALTINU, isvor, curge din p6.-lele muntelia Caraiman, cat.Bu§teni, plaiu Pele. Langasoseaua nationala se impreunacu. isvorul numit Ca§eria,se vérsa in riul Prahova, pe

P.

malul drept, tot in faionulcat. Buteni din com. Predealu.

PANCEA, deal, com. Yodeni-Noui,plasa Podgoria, pe care, mal.'nainte d'a se filoxera se cul-tiva multa. vie.

PANTAZI, proprietate a EforidSpitalelor civile din Bucuresd,care se arendéza cu trupurile :Valea Manti i Nisipósa. Aufost pendintY de m-rea Po-iana i apartin de com. Harsa,pl. Podgoria. Intindere-a lortotala e de 937 h. a. din caff471 h. a. suprafata. impaduritasi 466 h. a. pamênt cultivabil

finete. Pe periodul 1886-91s9au arendat cu 3612 ld a-nual.

PANTAZT, sat, face 'parte din C.R. Coslegiu, pl. Cricov. Areo pop. dé 398 loc. (202 b: 196f.) Aci e o biseiica a1 ca'refctitori nu e cunósc: S'a re-parat in a. 1871.

PANTELIMONU, isvori curge dincentrul com. Térg§oru-Vechia,pl. Targrru, §i se vérsa inriul Prahova, langa cat. Ste-jaru, ce apartine de com. Ne-goescI.

www.dacoromanica.ro

PAPUCUL, deal la V. de com.ClugarenY, pl. Cricov.

PAREPA, sat, face parte din C.R. Parepa, plasa Camnu.

PAREPA, comuna rurala, plasaCampu. Este situata pe vaileCepturénca si RsboiuluY, la31 k. m. departe de capitala ju-dquluY si la o k, m. de resedin--0. plaseY.

Se compune din 3 catuneDegerati (spre _Nord), P.arepa(in centru), si Rusani (spre Sud),avend o popula0.une de 924 lo-cuitorf (468 barbaV, 456 femeY).

CapY de fzimilie sunt p29;contribuabill 203; case de lo-cuit 231.

In comuna sunt dou6 bise-ricT : la Parepa si la DegeratY.Cea din Parepa s'a zidit dePitarul Stefan Macoveiti, careY a donat i (S f-óra de

ca la 18o pogóne ; iar ceadin DegeraV s'a zidit la a.1892 de mesterul A_ng-hel Io-

,din PloYescI, i cu ajutoruld-luY P. S. Aurelian si IorguGr. Cantacuzino.

LocuitoriI se ,ocupa numaYcu agricultura, si putin cu ca-.rausia. Produsul munceY 1 des-fac la orasele Mizil i Ploesci.

LocuitoriI, in numOr de 136,s'au ,impro,prietarit la 1864,and li s'au dat 540., h., a., .a-

fara de 40 insur4eY, carY s'auimproprietdrit pe mosia sta.-tuluY Parepa, din care li s'audat 200 h. a. EY au 92 caY,241 vacY, 520 boY, 3 bivolY,2131 6Y si 151 porcY.-

In raio'nul comuneY sunt 3mo'rY cu aburY.

Carte a inceput sa se invetein comuna de la -186o. Sc61litin regula exista de la 1872.Localul e proprietatea ccimu-neY tonstruit in anul1893. S'a frecuentat in anultrecut de ij baetiY. si 4 fete,din num6rul de 149 copiT (8obae-V, 69 fete), Cu v'ersta desc61a. Scift car'c 35 barba(Y .yi

femei. Cu intre-O.nerea per-sonalulul se cheltuesce anualio8o .1eY.

T6-fft comuna' are o suP'ra-fata de 2700 h: a.

Tuica si- vin nu se fabricaIn comuna. GAndacY de ma-tase nu se cUltiva stupY cualbine 'sunt 502-

Terenur e prielnic 6rY-careYculturY, ijroducênd ùn liktarpena la io h. 1. cereale. Elipsita cu desa,Tirire de poml.'roditort

Comerciul se exercita in co-muna de 4 carciumart

Bugetul comuneY presintala venitUrY suma de leY 9489,84;ir cheltuell leY

3o9309

www.dacoromanica.ro

310 P 310

care, maT inainte d'a se filoxera,se cultiva multa vie.

PACÀLOAIA, trup de padure astatuluT, in intindere de 208h. a. pendinte de com. Po-denT, plasa Podgoria, care,impreuna cu trupul Varbila(2470 h. a.), forméza padureaVarbila-Pc6.16ia.

PA.cA.L0..krA, sat, face parte dinC. R. Podeni-NouT, pl. Pod-goria.

PAçuREI, isvor, vine din dealulGorganu, com. Salda, plasa.Podgoria, se impreuna in razacomuneY cu isven-ele : Ciuciuru,Bilcilor, CaineluT, °anca Stu-pina-PopeT, Burlacu i Vulpeasi forméza garla Salcia.

P 'ACUREI, vale, com. Aposto-lache, pl. Podg-oria.

PXCLTRErf, comunA rurala, plasaPodgoria. Despre data infiin-tareT séle nu se scie nimic ;se scie numaT ca in vechimese numia (dzesci»') §i ca maTtardiu descoperindu-se in Va-lea Séca, pacura, locuitoriT auinceput sä faca puVul de pa-cura satul s'a numit Izesci-

1) Ve5IT «Izesd» mosie a statuluI.

Prin comuna e o singura§osea i aceia neterminata.

E udata de Valea Rèsbo-iuluT, ce curge prin com. Tom-§ani, unde forméza maT multeheleteie i de Valea Ceptu-rénca, formata din apa deplói.e, face marT stricaciunT

cacT se revarsa in tim-purile ploi6se, §i se impreunacu Valea Rèsboiuluï, in drep-tul cat. Rusant

Se marginesce cu comunele :Colcég, Fulga, Tomani §iDraganese.

PAREPA, mo§ie a statuldf, plasaCricov, pendinte de schitulIsv6rele sau Crasna. care peperiodul 1885-95 s'a arendatcu feloo leI anual, dimpreunacu par%ile posedate de stat intot hotarul m4eT Isvórele,plaiu Teléjen, consistând dinfineVe, poenT §i. sili§te.

PAROASA, sat, face parte dinC. R. Magureni, pl. Filipescï.Are o pop. de 161 loc. (8o b.81 f.) Acest sat datéza de vr'o50 anT prin aducerea a 30 fa-miliT de rudarT de catre pro-prietarul Const. Cantacuzino,de la riul Buz6u.

PACALIDAIA, deal in com. Po-deni-NouT, pl. Podgoria, pe

www.dacoromanica.ro

3 1 1

Pacuretl, cu incetul insA a per-dut numele de IzescY, numin-du-se numaT PAcureti.

Este situat'a pe dealul Pà-cureti, precum si pe vAile :Matita si Valea Sécd, la 27 k.m. departe de capitala jude-tului si la 5 k. m. de rese-dinta plAseI.

Se compune din dou6 c5.-tune.: Pdcureti si Matita, avêndo populatiune de 2138 loc.(1065 b. 1073 f.). Capi: de fa-rnilie 610 ; contribuabilI576; case de locuit 602.

In comunA sunt 2 bisericYuna in Pdcureti' si alta in Ma-tita. Cea din PAcuretY s'a zi-dit la a. 1807 cu cheltuialalocuitorilor, iar zugrAvitul cua D-ldr Stroe Vamesul i MoisePolcovnicu. Are urmèten-eascriptie : «In numele tatAlul sial fiului si al sfintuluY Duh, s'azidit acéstd sf. bisericA in ái-lele Domnului Mihail Sutu VV.si s'a zidit cu cheltuialastitilor sAteni si s'a zugrAvitcu cheltuiala Dumnélor StroeVamesul i Moise Polcovnicul,sA le fie pomenire Dumnélor

parintilor Dumnélor. 1815,Octombre 8, InceputA la 1807.IOn ZugraVuo.

Biserica din cAt. Matita s'afondat la a. i800. Ambele suntdeservite de doi preotY.

311

Locuitorii din acéstA comu-nA se ocupà pe langt agricul-turA cu sjatul fiqurilor depicurd, cu fabricarea rachiulnY

CuIl transportul picureY ig-a-Z,U1UY

Produsul munceI locuitori-lor, care consta in vin, ra-chiu, gaz i pAcurA, se desfaceparte la orasul PloescY, parteIn diferite pdrtf ale judetului".

Cea mal mare parte din lo-cuitorl mosnenT ; partes'au improprietArit la 1864.ImproprietdritY sunt 40, cn-orali s'au dat 150 h. a. pe mo-siile : Sdrasca, Matita si Del-nita. El au 37 cal i epe, 75vacI, 55 capre, 450 oï, 317porcY, 410 bol.

Sc6la existA In comunA dela 1864. S'a frecuentat anultrecut de 71 b. 15 f., din nu-mèrul de 317 copiï (166 b.151 f.) cu V6rsta de sc61A. Cuintretinerea personaluluY sta-tul cheltuesce anual io8o leY.SCi2t carte II 2 bgrba(7 1. 21

femeY.

Tertd intinderea comuneI ede 65o h. a.

In raionul C01112(12CY e o Iiin-lana' cu ata minerala, numildBalalia, ce con(ine iod sifiu-cidsd, carc se --intrebnin(K-A

de locuitorY la beitt, contra di-feritetor bole.

www.dacoromanica.ro

312

Tuica se produce anual cala io.000 d. 1. si vin 1500 d. 1.

La localitalea 2zzenzita «Scrirti-tztri"» se firesztfiztize a ji sarepinz(Int. Parnêntul comuneT edeluros si nu priesce de catprea putin porumbuluT si fa-soleT. Se cultiva anual cam140 h. 1. porumb i ca la to85k. g. fasole. Porn): roditorT suntputinï. Livedile produc anualca la 227 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 13 carciumati.

Bugetul comuneT presinta. laveniturT suma de leT 4173. Chel-tuelile represinta, aceias't suma.

In comuna e o singura so-sea, care se prelungesce spreS. pé'na. la com. Podeni-VechT,iar spre N. p'ena la com. O-p ariti.

E brazdata de dealurileVranesci, Pelini, Sarasci, Nu-cetu, Malinei i Barzila (v. a.n.). Terte aceste dealurI au fostplantate cu vii, cari s'au dis-trus de filoxera. Asta-di partedin ele s'au lasat de islaz,parte se cultiva cu porumb.

E udata de garlele : Turbu-rea, Matita, Sara,telu, Cuibén-ca, BAT, Seca si valcelele : Du-liga, Miricésca i Stoenelu.

Sc marginesce cu comunele:Surani, Opariti, Soimari, Po-

deni-NouT , Podeni-VechTGornetu-Cuib.

PACURE ri, sat, face parte din C.R. PacuretT, pl. Podgoria.

PACURE Fr, deal pe care e situ-ata com. PacuretT, pl. Pod-goria.

PACURETI, fantana in com. PA-cureV, pl. Podgoria, din carelocuitoril iau apa, ave:Wd mi-ros de fidcard fiztcio'sd. Estesituat pe [eal, pe proprietateamosnenilor devalmasT, si indepartare de drum de fier,1110. circulatia se face cu in-lesnire, fiind sosea.

ApeT nu i s'a facut niel oanalisa. chimica.

PAcuRETI, deal, com. PacuretY,pl. Podgoria, pc care se cul-tiva 99'/2 h. a. vie.

PAcuRY, sat, apartine de com.Campina, plaiu Prahova.

PACURILE, isvor, curge din par-tea de E. a com. Moreni, pl.FilipescT ; are directia de la E.la V. si se versa in Cricovul-dulce, pe t6rmul stang, tot inraionul com. MorenI.

PACURILE, isvor czt apel mineralit

www.dacoromanica.ro

313 P 313

f/7 partea de E. a C0711. Aforeni,plasa FilipescI. LocuitoriT sespéla cu acésta apa i o beauIn casuff de b61a.

PXCURILE, loc isolat spre V. decom. SuraM, pl. Podgoria, int-mil asila .fiincl-cd .aci Sc p'e-supune a _fi lacurti. E acope-rit cu livedi' de pruM.

PADUCEL, ruinele une Y vechl ce-tatI", in partea de N. a com.Cerau, plaiu Telejen, cal-Y ru-ine se presupune a fi de petimpul Dacilor.

Refiausatul Cesar Balice afacut studit asupra lor la a.1872, fi a fost de ¡dele cd suntruinele une! cetd(f Celtice ; larD-1 Gr. G. Tocilescu, care avisita! acate ruine, la a. 1888,a ofiiniat cd sunt mine clintr'uncartel sdsesc.

In ruine se esesc piare delungime ca 1 metru fi ldfinie0.25, frumos lucia fe in ciocane,fi sunt aduse din muntele Is-fri(a (jud. Buz,b1). Po.porul vudMIMESCE acestd localitate . 1:,a

Comórd», cdcY se crede ce acoloar ji ex/stand o marc C0/110.1-4.

PXDURI, pichet de granita des-pro Transilvania.

P.A.icuTA, deal pe care este si-

tuata com. Podeni-VechY, pl.Podgoria.

PXLXESCILOR, vale, com. San-geru, pl. Podgoria.

PXLTINIULUT, deal la S. V. decom. BètranT, pl. Telejen. Peo parte din acest deal se cul-tiva cereale,- iar parte servapentru fin eVe.

PXLTINETUL, pise, com. Bertea,pl. Varbilau, ce serva de pa-une vitelor.,

PXLTINETUL (Muntele-), padureparticulara supusa regimulMsilvic inca din anul 1883, pemoia Muntele Paltinetu, pen-dinte de com. Bertea, plaiuVarbilau.

PARuLuI (Poiéna-), es, com. O-gretinu, plaiu Telejen. .

PAULESCI, deal in partea de E.a com. Paulesci, pl. Tergsor,pe care se cultiva vil, acumirisa se cultiva cereale, fiind-ca viile s'au distrus de filo-xera.

PXULESCI , comuna rurala , pl.Têrg§oru. Este situata pe dea-lul PaulescT, langa paraul Dam-

www.dacoromanica.ro

314 P 314

bu, la 6 k. m. departe de ca-pitala judetuluT si la 8 k. m.de resedinVa plaseï.

Se compune din 2 catunePaulesci GagenT, av'ènd opopulailiune de 1o66 loc. (540b. 526 f.) ; 230 capT de fami-lie ; 170 contribuabilT si 239case de locuit.

In comuna sunt 3 bisericTdou6 in Paulese (una fondatala' 1887, si a doua fórte ve-che, ce servesce ac,II la cimi-tirul comunel"), si una in cat.6Agenï, tara sa se scie de cândsi de cine s'a fondat, reparata Inanul 1888. Aceste' bisericT suntdeservite de doT preoV.

LocuitoriT se ocupa numaTcu agricultura, cu esceMie c4T-va dulgherT si zidarT. Produ-gu1 munceT 1 desfab la PloescY.

Majoritatea locuitorilor suntmosnenT. 30 s'au improprie-tarit la 1864, pe mosiile D-lorG. Gr. Cantacuzino, Gabrie-lescu, Caracas si 'a statuluT,dându-li-se 92 h. a. ET au 23cal, fl7 epe, 326 bol", 127 vacT,585 oT, 8 bivolT si 129 por&

Scóla exista In comuna dela 1859, si a funqionat cu in-treruperY. In anul trecut s'afrecuentat de 46 baetT si 8

fete din num6rul de 116 co-piT (70 b. 46 f.), cu v'èrsta descóla. Cu intreOnerea perso-

naluluT statul cheltuesce anual1728 leT. Sciu calle 75 bgrbapfi 5 fantd.

Teta comuna arb o supra-faO de 902 h. a.

Vin nu se maT face in co-muna', -de óre-ce viile s'au fi-loxerat. Tuica se fabrica intermen mediu p'e'na la 190 h.1. anual.

GândacT de matase se cul-tiva in mica cantitate. StupTcu albine sunt de la 9oi oo.Pam'èntul nu e prielnic la tótacultura. Terenul cultivabil pro-duce anual cam 6036 h. 1. grâ,u,376 h. 1. ov6z, 384 h. 1. po-rumb. Orz,, meit si rapita secultiva in mici" cantitap". Din-tre porra roditorT sunt : 800merT, 1050 peri, 200 duc,11', 500ciresT, 400 nucT.

Comerciul se exercita in co-muna de 5 carciumarY.

Bugetul comuneT presinta laveniturI suma de 2424 let Chel-tuelile represinta aceiasT suma.

O sosea comunala si unavicinala 'T inlesnesce comuni-catia cu comunele : PloescI,Paulescï si Tintea.

E brazdata. de dealul Pau-lescT in partea de N. E. si u-data la V. de pâraul Dâmbu

vaile Fetica i Strâmba.

PÄULESCI, sat, face parte din C.

www.dacoromanica.ro

315

R. Paulescl, pl. nrgrr. Areo pop. de 605 loc. (315 b. 290f.) Aci e rerdinta comunet

P.XuNur...uT (Virful-), plait la V.de com. Târlesci, pl, Telejen,pe care se cultiva' padure §i

se afia locurf de p4une.

PÁTINA, poiéna, com. TArlesci,plain Teléjen.

PACLA, p:Arfiu, isvorasce de laN. corn. Petro§ani, pl. Crivina,strabate padurile din comuna

se vérsa in riul Leaotu.Albia sa e fórte mocirl6sa.

PARAELE (Muntele-), proprietatea Eforiel Spitalelor civile dinBucurescI, pendinte de com.Brebu Predealu. Impreunacu muntil Petrica §i Cazacus'a arendat pe periodul 1886-91cu 1450 lei.' anual.

La a. r794, MedelnicerulConst. Filipescu, vinde vLsru-luI su Dinu Cantacuzino Pa-harnicu, treT muntl, adica par-tea luI de mo§tenire de la 6muntr (Jepif de sus §i de jos,Petricica, Paraele, Sorica,Vir-ful luI Gdvan, Lacu-Rou §i.Luncile d'intre Prahove),dupa cum spun actele ose vorimparti fratesce cu copiiI fra-tehil su Stolnicul Raducan Fi-

315

lipescu». Pretul acestor muntYe fixat la 4000 lel vechi.

La 1846, acest munte a fostm6surat de inginerul GeorgeFischtum, trimis de marelePostelnic Ion Al.' Filipescu.

PARAUL TAPTTLUI, surpAturA inpartea de N. V. a cat. Valea-Larg-a, com. Maneciu-Ungu-ren plain Teléj en.

PARTANA, deal in partea de E.a cat. Cuibu, com. Gornetu-Cuib, plasa Podgoria, acoperitcu viY, luAndu-0' numele de lao .veche posesóre , numitaStana PArtóia.

PARSXNARI, deal la N. E. decom. Aricesci, plasa Podgoria,intre dealul RoncescI §i corn.Carbunesci.

PARVULETULUI, vale in padureaMislérica din care isvorasceparaia§ul Coroiasca, ce se vérsaIn apa Mislea, in dreptul com.Cocorasci - Misli, plaiu Var-bilau.

TELE., plain, se marginesce laE. cu plaiurile Varbilau §i.

Prahova, de call se desparteprintr'o linie dusa de la N.,din muntiI CarpatI §i mergespre S. V. pêna la com. Ocina,

www.dacoromanica.ro

316

La V. se marginesce cujud. Dambov4a de care se des-parte prin o linie frinta cetrece pe la V. de comunele :Ocina, Talea, Sinaia i Pre-deal.

La N. se marginesce cuTransilvania, de care se des-parte prin muntii Carpatt

Din punctul de vedere' ad-ministrativ, plaiul Peles secompune din 5 comune ru-rale, afara de Sinaia, comunaurbana, Comarnicul, O-cina, Predealu, Talea i Tesila.

Resedin-Ça subprefectureY ein comuna Sinaia.

Cele maT populate comunedin plaiu Peles sunt : Cornar-nicu i 13-redealu apoT vineTesila i Sinaia ; cea mai micteste Talea.

Agricultura nu exista in a-cest plaiu, din causa camé'utul este peste tot muntos.

LocuitoriT, ajutatT de pasu-nile escelente din mUnV, s'audedat cu desavirsire la fabri-carea brAnzeT i cascavaluluT,cu care fac un neg(I intins.Daca locuitoriT intr''un scurttimp au luat o repede desvol-tare, acésta se datoresce inmare parte cAstiguluT ce le a-duce numer6sele fabricT de varnegru, carierele de pié-ti-A, cumsi diferitele fabricl de tot fe

36

lul ce s'au instalat pe valeaPrahoveY, si la carT ei g-asesccu imbelsugare existeMa si

chiar prisos.E udata de riurile Prahova

si Do- ftála, mai principale.Din punctul de vedere al

cultuluT, locuitoriT PlaiuluT Pe-les sunt crestinT ortodoxt OmicA parte apanin altor ri-turl. Acest plait s'a divisat7 parohii, avênd si o Hala.

Parohia Ocina, cu bise-rica parohiala « Adormireacompusà din cat. AdunatiSurdesci (Bréza-de-sus).

Parohia Ble.ytenY (com.,Predealu), cu biserica paro-hiala oNascerea M. D.» com-pusa din cat. Predeal, Azuga

Poiéna-TapulutParohia cu bise-

rica parohiala «Adormirea».Pa2-ohia TrestienY (com.

Tesila) cu bis. parohiala «Sf.VoevolI».

Parohia Taka, cu bise-rica parohialt «Sf. Nicolae»

Parohia Comarnica, cubiserica parohiala «Sf. Nico-lae» compusa din cat. Poiéna,Ghiosesci, Podu-Lung, Posada,Podu-Néguluï, avênd ca bise-rica filiala «Sf. Treime».

Parohia Secgria (com. Co-marnic) cu bis. parola, «Buna-Vestire».

www.dacoromanica.ro

317

PELDUL, gârl, isvorasce de lapólele muntelui Virful cu Dor,'din partea de V. a com. Si-naia, plaiu Pele, curge de laV. catre E. i se vérsa in riulPrahova, pe tèrmul drept, indreptul com. Sinaia, trecêndpe lAnga. Castelul

Acésta gârl. î1 maresce vo-lumul cu isvorul Pele§ul, incare se vérsa isvorul «Sf. Ana».(Ve4;IT Piatra-Arsa, pisc).

PELEUL, isvor, curge din parteade N. a com. Sinaia, pl. Pele,

dupa ce priimesce de aflu-ente &lita Sf. Ana, se varsain gArla Pele.

PELINI, deal, com. Podeni-VechT,plasa Podgoria.

PELINI, deal in partea de S. acom. Pacureti, pl. Podgoria.S'a numit ast-fel de la buru-iana numita pelin, care crescepe dênsul.

Acest deal are direcOa dela V. spre E. A fost plantatcu vil, cari s'au distrus de fi-loxera. Asta-sh parte din dea-lurile com. Pacureti servesc deislaz, parte pentru cultura po-rumbuluT.

PERILOR Vîrful- ), deal, com.Drajna-de-jos, plaiu Teléjen,ce 501'0, de p4Une Vitelor.

317

PERINARI, sat, face parte dinC. R. Cocorasci, pl. Têrg§or.Cade in centrul comuneT.

PESCERA DE LA PlÉTRA ARSA,pescera ce are o lungime de40 metri §i o largime de 15-20metri. Pe la mijlocul drumu-luT de la «Poiéna StáneT» ina-inte, spre rOsarit, se afla otulpina cu treT copad §i deaci se deschide o potecuO,plina de bolovanT, ce cobóratocmaT la pe§terd. In pe§terasunt micT scarT de lemn pen-tru scoborirea visitatorilor. Acisunt stand intregT, un fel destalactite, formate dintr'o pié-tra. m6le, numita de satenT«Lapte de piétrA».

PETRICANESCI, válcea, isvordscedin cat. Cuib, com. Gornetu-Cuib, plasa Podgoria ; curgede la N. spre S. prin mijlo-cul acestuT catun, trece peltinga locuirgele Petricanescilor

se vérsa in Saratel, la sudde catunul

PETRICEAUA, sat, face parte dinC. R. Brebu, plaiu Prahova.Este situat pe plaiul Barbe-suluT i are o pop. de 619 loc(300 b. 319 t). Pos4iunea saeste fórte frumósa. Aci e obiserica fonclatd la a. z855clç

www.dacoromanica.ro

obstea locuitorilor. E lipsitdde ori-ce inscriptie.

PETRICICA (Muntele-), proprie-tate a Eforiel Spitalelor civiledin BucurescY, pendinte decom. Predealu si Brebu. Im-preund cu muntiT Paraele siCazacu s'a arendat pe perio-dul 1886-91 cu 145o leY anual.

_

PETRICICA DE 'VERA_ munte inaltde 1433 metri d'asupra nive-luluI ADAreT Negre. Este situattocmaY in partea de N. a ju-detuluY Prahova. si I servescede limità cu Transilvania. Esteproprietatea EforieT Spitalelorcivile din BucurescY.

PETRICICA DE TARA (Muntele-),pb.dure particulard supusd re-gimuluY silvic Incä din anul1883, pe mosia Muntele Pe-tricica de térA, pendinte decom. Sinaia, plaiu Peles.

PETRI;oR, vidcea, com. Tesila,plaiu Pele; curge de la V.spre E. si se vérsA in riul Dof-tana, pe malul st6,ng, tot incom. Tesila.

PETRIc,q1LUT (Virful-),virf de mun-te in cAt. Gura-BeliY, com.Bréza-de-sus, plaiu Prahova.

PETROVi.Nf, comunrt ruralA, pla-

13 318

sa Crivina. S'a intemeiat pcla anul 1713 de Banul Torda-che Cantacuzino, dupa cum seadeveresce din cArtile de ho-tarnicie ale mosief ; iar numelesëu se crede a veni de la is-vorul Petrusul, ce se afiA sprer6sArit.

Inainte de anul 1830 de a-céstA comunä maY tinea ctt-

tunul Stramba. La anal 18[8,Domnul rerd Idn Carasea,care adunase prim sisolia(iimi4.1 pl./cull suma de 93.000.000la, fiind informal ca POrtavoia a-1 masili, hand &mil(èra a fugit in <lustria. Infuel s'a ofirit aid in Petro-fanY, uncle a stat o ndple lanepila sa Prop rieldre'sa .1faridraFililis, tm,breund cu su/ta sade arndzi(i, ce'l conducea.

In lartea de rsiiril a comu-n4 exista localitatea, afa nu-mild' «Aria Tittltrascd» unclese .povestesce cy' ar ji tdbdritTatarii 15e limptrile clind cu-treerau Prile RomlinescX.

Comuna este situatd pe ma-lurile gArleT Leaotul , carecurge drept prin centrul co-muneY, la 15 k. m. departede capitala judetului si la 3k. m. de resedinta plAseY.

Are o pop. de 847 locuitorT(435 b. 412 f.) ; 213 capT defamilie ; 230 contribuabilT.

www.dacoromanica.ro

3-19 li 19

In comuna e o singurd bi-serica, facuta la anul I76o, Cuspesele locuitorilor i repa-rata in a. 1865 cu ajutorulpreotulul Grigore, Nicula Ve-lisar i Calin Savu. E deser-vita' de un preot.

/Vara de agricultura, ,120locuitori se ocupa cu facereade furci, vértéje, doniV, cer-culi, etc. Produsul muncei a-gricole desfac chiar in co-muna. Furcile, don4ele, etc.,le desfac la têrgul Mosilor(Bucurescl) si la Dragaica(Buzu).

Pe apa Leaotul, in raionulcomunei, este o móra de ma-cinat grau si porumb, sistemGirand, avénd patru pietre.

169 locuitori s'au impro-prietarit la 1864, cand li s'audat 463 h. a. Ei au 90 cal,54 epe, 221 bol, 178 vaci, 124vitei, 300 ol i 81 porci.

Sc6la exista in comuna de25 ani. S'a frecuentat in anultrecut de 61 baseti si 2 fete,din numOrul de 166 copii (94b. 72 f.), CU v'ersta de scóla.Cu intreOnerea personaluluistatul cheltuesce anual 1512lei. Sciu carte 165 bdrbap ci4

Tóta comuna are o supra-fata de 750 h. a.

Gandaci de me'tase dau a-

nual cam Ioo k. g. gogosi;stupi cu albine sunt 185. Pa-mêntul nu prea priesce cul-turei. Dintre porni roditorisunt 312 meri, 165 peri, 216dusli, 75 ciresi, 200 nuci.

Comerciul se exercita in co-muna de 3 carciumarl.

Veniturile comunei se urcala tifra de 3416,36 lei i chel-tuelile la 3305,27 lei, pe exer-cqiul 1893-94.

Are sosele : Petrosani-Pu-cheni, Petrosani-Puscasi, Pe-trosani-Malaesci 7§i Petrosani-Buda, in proiecOe.

Terenul comunei e sesstrabatut de riul Leaotul side isvórele : Dela Pacla, Pe-trusul, Puscasanca i Recile.

Se marginesce cu comunele :Pucheni-Mosneni, Pucheni-Mi-roslovesci, Buda-Palanga, Pu-cheni-Mari i M6ra Domnésca.

PE VALE, localitate in com. A-ricesci, pl. Podgoria, uncle sefiresupune a fi sare.

PE VALE, poiénd, com. Drajna-de-sus, plaiu- Teléjen.

PICIOREY, poiéna in partea deN. a com. Bordeni, pl. Pra-hoya, acoperith cu vil', acumfiloxerate, i porni roditori.

www.dacoromanica.ro

PIETRET (Virful-), virf de deal incom. TeisanT, plaiu Teléjen.

PILTRA, pisc maT la S. de Ce-atea, com. Drajna-de-jos, pl.Telejen, pe care sunt visuinTunde se adapostesc vulpiviezurT.

PILTRA., vale, com. urb.plasa Cricov.

PILTRA, deal, com. OpAriV, plaiuTelejen.

PILTRA (Virful-), virf de deal laN. de com. (ìornetu-Cuib, pl.Podgoria. Acest virf e acope-rit cu viT.

PILTRA, sat, face parte din C.R. Prov4a-de-jos. pl. Prahova;are o pop. de 135 loc. (65 b.70 f.). In acest ctwz e o carierdde tietrd , de unde se scae pie'trace se tntrebuinléza la liodur-Y,ziddri4 canale.

PILTRA, mosie a D-luT C. Ste-fAnescu , pe care la 1864

s'au impropriearit locuitoriTdin com. Prov4a-de-jos, plaiuPrahova.

PILTRA, sat, face parte dIn C.R. NegoescT , pl. Têrgsoru.

te situat de-alunpl apeT

Prahova. Are o pop. de 63loc. (29 b. 34 t.). Mosia apar-One statului ii atArnd. de Pos-tarnacul din jud. Dambov4a.

PILTRA (La-), localitate in com.Cosminele, pl. VarbilAu, undcsunt ate mineralc, ce con(in

p ucidsd.

PILTRA, vale, isvorasce de la E.de com. Provi%a-de-jos , pl.Prahova, si se vérsA in riulProv4a, tot in raionul com.Provita-de-j os.

PILTRA, vale in partea de V. acom. ScdiosT, pl. Teléjen. A-cés0, vale servesce pentru pA-sunatul vitelor.

PILTRA, pisc in partea despreN. si E. a com. Prov4a-de-SUS, plaiu Prahova, format nu-maT din piétrA. Pe acest pisccresce tufiris de pAdure si pealocurea este acoperit cu iérbapentru p4une.

PILTRA, gâ,r1A, isvbrAsce din ces-tele dealuluT Cu acelasT nume,com. Prov4a-de-sus, plaiu Pra-hoya, trece prin vatra comunasi se vérsA in Warla Prov4a, pemalul stâng, tot in raionul com.Prov4a-de-sus, din care isvo-r4sce,

320 ti320

www.dacoromanica.ro

32fIi 321

PIKTRA, moyilä in partea de N.a com. PosescY, pl. Teléjen, §iin mijlocul poeneY Zeletin, des-pre care se spune cd s'a ridi-cat de TatarY.

PIATRA (Trupul-), mo0e a statu-luT pendinte de biserica SArin-daru din Bucurese, care peperiodul 1887-97 s'a arendatcu 3750 leY anual. De la 1888s'a vindut D-luY Dr. Turnescu.

PISTRA, padure a statuluY in in-tindere de 250 h. a. pendintede com. NegoescY, plasa Têrg-§or, cate, impreunA cu trupulGAvana (300 h. a.), formézd«PAdurea Negoescl».

PITÉRA, localitate in com. AM-neciu-PAmênteni, pl. Teléjen,unde garl4a CAcacea se vérsdin riul Teléjen.

PIÉTRA.-ARSÀ, pisc inalt de 21 lometri d'asupra niveluluY MáreYNegre, numit ast-fel pentru-capiétra acestuT pisc este intea-devOr arsA. Abia mijesce peel o iérbA scurt6. §i rara, de ocol6re ruginie, parcä ar fi par-litA de foc.

Nicolae, un b6tran din Pe-tro4a, jud. Dambov4a, po-vestesce despre Piétra Ars4

urm6t6rea legendll : «O datAo datd, cand o fi fost atuncea,unu de-Y lice Peles, un bradde flb.c.0 de la ButenY, cAruiaI se prdpd.dise log-odnica, dejale mult5, ce l'a cople0t, s'aindrumat pe munte la sih6,s-trie, i atat de mare era do-rul inteansul in cat plâns

mima din el, de i se pre-fAcuse ochiY in dou6 fantanY,

lacrimile ce curgeau din eYerau a§a de amare i de fer-binV, cA pe unde cAdeat ar-deati iarba i niel' alta de a-tuncY n'a maY crescut ; iar subpiétra de care T rezimase si-hastrul capul, atAtea lacrimYs'au adunat, in cat un siroiintreg '§I a facut loc pe subp6mênt, rèsbind taman in p6lamunteluY, de unde se scurgeIn vale. Lumea, de la numeleflAcAuluI, Y slice apeY, Felpa.

Acest pisc apartinea m-reYMarginenY. Prin cartea deschimb, iscAlita la 24 Octom-bre 18'8 de ArhimandritulIoachim, monastirea Sinaiamuntele Negraul Mic i Pi-ciorul Caineldi §i priimesce dela m-rea MArginenY muntelePiatra ArsA. Acést6, carte deschimb a fost presentata «Cin-stiteY judecAtoriT a judquluYPrahova» de cuviosul Paisie,star4u1 SinaeY, când cu deli-

www.dacoromanica.ro

22

mitarea hotarelor munOlor Ma-reluY Postelnic Filipescu.

Muntele Piétra ArsA s'acump6rat de la D-nu N. Cre-Vdescu de M. S. Regele, laanul 1873. D-sa Il avea inschimb cu al munV de la E-foria spitalelor civile.

Acest munte arc o initor-lanp izetdei &did' pentru rentc-mitele iu carien' de piard

La anul 1881, un Frances,D-1 G. Fonteix, a deschis ca-rierile din Piétra ArsA, esploa-tAndu-le in mod sistematic.

Carierile sunt legate cu haltaclei ferate printr'un drum defier funicular. Intreprindereaac6sta ocupt apr6pe zoo lu-crAtori, mulVf Italicnï, apo1" Ro-mânï, Ungur i alte na0ona-lit4f.

La a. 1892, inginerul Erlera construit in acest munte uncuptor sistematic pentru varalb, recunoscut de bun ,astd-1): este in deplinA func-ionare.

P IkTRA-BUFNEI, pisc la V. deAricesci, pl. Podgoria. In a-céstA localitate se afld o pié-trt inalta dupA care se vedein tot satul i pe care bufna(bufnita) cAnt6. in tot-d'auna intimpurT ploi6se. De aciluat numele de «Bufna»,

32

PIÉTRA-GXURITÀ, loc isolat incom. Strâmbeni, pl. VarbilAu.

PIÉTR.A-LUNG-A, pisc pe culmea dedeal ce se las6, din crésta Car-paOlor, printre gArlele Draj-na i Ogretin, com. Drajna-de-sus.

PIÉTRA-MICX, localitate spre V.de com. Maneciu-Ungureni ,

plaiu Teléjen, din care se sc6tepiétrA pentru construcOY.

PILTRA SIANICULUI, loc isolatIn com. Urb. SlAnicu, pl. Vat.-bilAu, de unde isvorAsceraul Bughea, care se vérsAriul Teléjen, pe teritorul com.ScAio0, plaiu Teléjen.

PI1TRA-VLADI, pisc, com. MA-neciu - PAmênteni, plaiu Te-léj en.

PIETRA RU, poiénA la V. de com.Ditesci, plasa Filipesci.

PIETRILE INFIERATE, p4dure astatuluY In intindere de 125 h.a. pendinte de com. Rincezi,plaiu Teléjen, care, impreunacu trupul Plopisu (125 h. a.),forméz6, pAdurea Rincezi.

PIETROASA, vale, vine din com,

www.dacoromanica.ro

321

Slanicu si In com. Varbilau,se vérsa In garla Slanicu.

PIETRPUL, virf de deal in com.plaiu Prahova, numit

ast-fel pentru-cd aci se 0.-sesce multa piétra.

PIETRI'UL, deal situat In par-tea de N. a com. Scorteni,pl. Prahova ; are o directieinclinata si serva pentru pa-sune vitelor.

PIETRPUL, parau, isvorasce dela N. com. Pietrosani, pl. Cri-vina, si se vérsa In riul Leaotul,tot in raionul com. PietrosanT.

PICIORUL CAINELUY, munte, careimpreuna cu Negrasul Mic, afost dat de m-rea Sinaia, princartea de schimb, iscalita la24 Oct. 1818 de Arhimandri-tul Ioachim, m-reY MarginenY,de la care a primit muntelePiétra-Arsd.

PICIORUL-DRACULULmunte,com.Drajna-de-jos, pl. Teléjen, a-ceperit cu paduri seculare defagY si brasl.T. Are bogatesunY.

PICIORUL LU "CARCX (Muntele-),Or:lure particular4 supusn, re-

323

gimuluY silvic Inca din a. 1883pe mosia Muntele Piciorul-hn-Tared, pendinte de com. Co-marnic, plaiu Peles.

PIERLA sau Vii§oara, pardia§,care incinge com. Pucheni-MarY, pl. Crivina, in parteade V. i S. Isvorasce din com.Urgsorul, curg-e spre S. E.si se vérsa in riul Pralaova,apr6pe de com. Buda-Palanga..

PIANCA, vale, com. Aricescf,pl. Podgoria, situata intre pis-cul TapuluT si al indrileY.

PINÉNCA, deal pe care este si-tuata com. Aricesci, pl. Pod-goria.

PIRUCA, pichet de granita des-pre Transilvania.

PIRUC..k, virf de munte, com.Maneciu-Ungureni, pl.Tel6j en,din care isvorasce Valea BereY.

PISCANI se numesce localitateadin com. Scorteni, pl. Prahova,unde valea Sc6rte'l se v6rsaIn &la «Sarata».

PISCU-BOERILOR, pisc, com. Va-lea-Lunga, plaiu Prahova, nu-

www.dacoromanica.ro

r 24

mit ast-fel de la boeriY carYau stat pititY aci de frica za-vera

PISCU-CALULUT, pisc, com. Tei-saM, plaiu Telejen.

PISCU CALULUY, pisc, com. Ala-neciu-Pamanteni , plaiu Te-lejen.

PISCU CATANEY, loc isolat in com.Homoriciurile, pl. Telejen.

PISCU CÂINELUÏ, isvor de opade puci6sa i iod, apartin'endde com. Sinaia, pl. Peles, pro-prietatea statuluY si a caseTBrancovenesd, situat pe re-giunea muntilor, in apropierede gara Sinaia. Acest isvorcontine iod i puciósa.

Piscu clkiNELuI, padure pe mo-sia Piscu-COineluT, pl. Peles,in apropiere de com. Sinaia.Acésta padure procura ochiu-luY si spirituluI un repaos pla-cut. Ea face parte din o pro-prietate privata ce apartinefamilieT Brancovénu-Bibescu.

Acésta padure e formatadin fag si brad, ocupand celedou6 ceiste expuse la Vestul

Nordul promotoruluT, ce seintinde spre confluenta Pra-hoye i Valea Rea. Terenul

e o gresie argilósa cu consis-tenta slaba i expusa surpa-turilor, cand. e descoperit depadure.

Pantele de jos, carY cob6rain fata SinaieT, intre woo1300 m. de inaltime , suntferte repedY. D'asupra padu-rel: se intind de la 1500-1800m. inaltime, pepturT inclinate,ce servesce de pasune.

Padurea Piscul CaineluT ve-quta de la Sinaia pare a fipopulata Cu un codru de fagcurat. Intrand insa in ea, ve-dem un. sub-arboret format deamestecatura. de fag cu braddominant. Probabil ca acum50 aní s'a esploatat de brad,si de atund, un repaos des-tul de lung a permis padurede a se restabili din nou inmasiv.

PISCU CAINELUT, padure a sta-tuluT in intindere de 450 h.a., pendinte de com. Sinaia,plaiu Peles.

PISCU-DOMNULUY, piso pe culmeace se lasa din cresta Carpa-Oler, printre garlele DrajnaTelejen, com. Drajna-de-jos,plaiu Telejen. Aci, la conflu-enta riuluT Drajna cu Telejen,se termina culmea de deal cese incepe din muntele CraiU

www.dacoromanica.ro

325 P 325

se lasa spre sud. (VesIT

Drajna-de-sus).

PISCU DRAGHICT sau Rogojasca,padure a statulul in intinderede 150 h. a. in plasa Pod-goria.

PISCU LEURVI, proprietatea Efo-rieT Spitalelor civile din Bu-curesd, fosta pendinte de schi-tul Brebu, com. Brebu, plaiuPrahova, in intindere de 245

h. a. din carT 78 h. a. supra-fata impadurita i 167 h. a.painênt cultivabil i finete,care s'a arendat pe periodul1886-91 cu 2295 leT. Presintamulte golurt

PISCU RUNCULUÌ , vec,II Bere-voescu-de-jos.

PISCU VATET MART, pise, com.Harsa, pl. Podgoria. Pe acestpisc era plantata vita §i decand viile s'au filoxerat, servade p4une vitelor i pentrucultura cerealelor.

PISCUL-LUT-BA` RSAN, pise maT laS. de piscul Piétra, com. Draj-na-de-jos, plaiu Teléjen. Pe a-cest deal este finete, iar lap6lele luT se cultiva cereale.

PISCUL-LUT-CIOCAN, pisc pe cul-

mea de deal ce se lasa dincrésta Carpatilor, printre gar-lele Drajna §i. Ogretinul, com.Drajna-de-sus.

PISCUL-LUT-DAN, deal, com. Po-deni-VechT, plasa Podgoria.

PISCUL-LUT-DOBRE, deal situat inpartea de N. a com. Cornu,pl. Prahova, numit ast-fel pen-tru ca in vechime acolo erapadurea unuT om ce se numiaDobre. Servesce ac,1T pentrupa§une vitelor.

PISCUL-CU-PLOPT, pisc spre S. decom. Talea, plaiu Pele. Secrede trage numele dela plopiI ce au fost odiniórape el. Serva de p4une vite-lor locuitorilor.

PISCUPIA , numire veche ce se dasatuluI Baltescï, din com. Po-deni-VechT, plasa Podgoria.

PISCURIT LUT VACALIE, deal, com.DitescI, plasa FilipescT. Mainainte pe acest deal a fost si-tuata com. DitescT. Pe dealu-rile comuneY sunt plantate viT,prunT, nucT §i. merT. Parte ser-va i de pa§une pentru vitelelocuitorilor.

PISCULESCT, trup de padure a sta-

www.dacoromanica.ro

32 P 326

tului in intindere de 3o h. a.pendinte de com. .5 irna, pl.Urgsor, care, Impreuná. cutrupul irna (400 h. a.) for-mézá. pOdurea *irna.

PiscuLEsci., trup de mosie a sta-tului, com. Tinosul, pl. Cri-vina, fost pendinte de m-reaMislea, In Intindere de 227 h.a. din cari 41 h. a. teren a-coperit cu pádure, vIndut D-luiColonel Carcaleténu cu t6o.000

PISCULESCI, sat, face parte dinC. R. Tinosul, pl. Crivina.cuitoriT acestui cá.tun s'auproprietOrit la 1864.

PrrIGOIUL, deal, com. Drajna-de-jos, pl. Teléjen, ce servadepOsune.

PLAIUL, parau, isvordsce din ra-ionul com. MOneciu-Ungureni,plaiu Teléjen, si se vérsá. innul Teléjen, pe tOrmul drept,tot in raionul com. MOneciu-Ungureni.

PLAIUL, trup de pOdure a sta-tului, In Intindere de 55 h. a.pendinte de com. Scorteniplaiu Prahova, care, impreund,cu trupurile : Dumbrava-MicA(40 h. a.), Dumbrava-Mare (35

h. a.) si Runcu (6o h. a.). for-rnézd pOdurea numitO VatraM-rei Mislea, com. Scoqenl.

PLAIUL, sat, face parte din C. R.Talea, pl. Peles. Are o pop.de 185 loc. (85 b. roo f.). Secrede crt-si a luat numele dela drumul ce trece printeansul,numq «Plaiul

PLAIUL BISERICET, pddure, vediDragomirescu.

PLAIUL camjDuLuT, munte inpartea de N. a com. Star-Chiojdu, pl. Teléjen, acoperitcu pOdure i islaz.

PLAIU CORNULITY, sat, parte dinC. R. Sotrile, pl. Prahova.

PLAIUL LEMNELOR DE BISERICX,plaitt in com. Salcia plasaPodgoria, acoperit cu pOdure.

PLATUL LUPULU1. (Muntele-),dure particulara supusO regi-mului silvic inca din anul 1883,pe mosia Muntele Plaiul Lu-puluT, pendinte de com. Stram-beni, plaiu VOrbildu.

PLATUL AIISLI, deal, com. Scor-%eni, plaiu Prahova, ce 's1" tragenumele de la cOt IVIislea. Estesituat in partea de N. a co-

www.dacoromanica.ro

327 P 327

muneT ; are o directie incli-natd si servd pentru puna-rea vitelor.

PLAIUL MORARULUI, numire ve-che a dealuluï: Bighilin din com.Bucov, plasa Cricov.

PLA1UL PURCARULUT, munte inpartea de N. a com. Star-Chiojdu, plaiu Teléjen, acope-rit cu pAdure si islaz.

PLAIUL DINTRE SIRIE, munte inpartea de N. a com. Star-Chiojdu, plaiu Teléjen, aco-pen it cu pAdure si islaz.

PLAIUL ERBAN-VOID.X, plait cese intinde in partea despre N.si N. V. a com. Sldnicu, plaiuVArbildu. Acest plaiu incepedin cdt. SchiulescY, com. Ho-moriciurile, si merge, urcandun colnic destul de intins, pêndIn gaturile muntilor, ramifica-tiunY ale Carpatilor. De sigurcd plaiul p6rtd numele lui: er-ban Vodd Cantacuzino (1679-1688). Acest drum, de fi scurtAentrit a ajunge repede in Tran-silvania, acuvz este pra'sit dincaus4 cd Mt e firactic, dar carealte dit0 a fost calca sigurd asalvdreY vie(eY Domnilor, cae/.yY ca'utau refugiu in Transil-vania.

PLAVIA, sat, face parte din C.R. Iorddchianu, pl. Cricov. Areo bisericd fondatd la a. 1814de G. Pldvianu.

PLXETIT SAU TELtIENUL, pAdurea statului in intindere de 75oh. a. pendinte de com. Isv6-rele, pl. Teléjen, care, impre-und cu trupurile : Ursóia (i 50h. a.) si Vatra M-rel: Crasna(50 h. a.), formézd pddurea Is-vórele.

PLÀETuL, sat, face parte din C-R. MAneciu-Ungureffl, pl. Te-léjen. Este situat la pólelemuntelui: Cldbucetu si coprinsintre 1-1111 Teléjen de o partesi Telejenelul de alta. Are opop. de 162 loc, (77 b. 85 f.).

PLA.IANI, localitate in com.Drajna-de-sus, plaiu Teléjen,unde Orla Drajna formézd unmare zigzag.

PLAvIif, pise la E. de com. A-ricesd, plasa Podgoria.

PI:AVIANCA, pAdure particulardIn intindere de 25 h. a. pro-prietate a d-luï. Ghitä na-veanu, supusd regimului: sil-vic, com. Iorddchianu, plasaCricov.

www.dacoromanica.ro

32 8

PLAVIANCA, padure particularain intindere de 75 h. a. pro-prietate a d-luï. Iancu Mihulet,supusa regimuluT silvic, com.Iordachianu, plasa Cricov.

PLEAA, deal in partea de V.a com. Moreni, pl. Filipesa

PLEAA, comuna rurald, pl. Pod-geria. N'are nicT un catun a-lipit. Cade in partea de S. acomuna

Veniturile sale sunt de leT2985.

Sceila exista in comunt dela 1885. Localul e cu chirle.CopiT in vêrsta de sc616. sunt169 (8o b. 89 f.)

PLEA5.A., sat, face parte din C.R. Moreni, pl. Filipesd. AreO pop. de 103 loc. (57 b. 46 f).

PLEEY (Poiéna-), §es, com. Ogre-tinu, plaiu Teléjen.

PLEIJL, parau, isvorasce dinmuntele Clabucetu ; curge dela E. spre S. V. §i se vérsain riul Teléjen, pe malul stâng,In raionul com. Maneciu-Un-gurenT, plaiu Teléjen.

PLEI_TvA, moie pendinte de E-foria Spitalelor civile, pe carela 1864 s'au improprietarit

328

parte din locuitoriT com. Co-marnicu, plaiu

PLEIIVA -MARE, munte, com.Comarnicu, plaiu

PLEIIVA -MICA munte , com.Comarnicu, plaiu

PLEUVA-MARE (Muntele-), pro-prietatea EforieT Spitalelor ci-vile din Bucurescï, com. Co-marnicu, plaiu Pele, in intin-dere de 568 h. a. din carT 457h. a. suprafata impadurita

II h. a. pam&nt cultivabilarendata pe periodul

1888-93, numaT cu 1225 leT,

din causa ca are multe locurTsterpe.

PLEIIVA-MICA (Muntele-), sauVatra SchituluT Lespedile, pro-prietatea EforieT Spitalelor ci-vile din Bucuresa fost pen-dinte de schitul Lespelile,. com.Comarnic, pl. Pele, in intin-dere de 331 h. a. din carT285 h. a. suprafa0. impadu-rita. i 46 h. a. pamênt culti-vabil §i fmnee, arendata peperiodul 1888-93 num.ai CU 420leY anual, din causa ca. pre-sinta multe golurT.

PLDUVA, virf pe dealul Mdsth'-nese, coin. Chiojdénca, pl.Podgoria.

www.dacoromanica.ro

329 P 329

PLEqIVA, deal in partea de S.J. a com. *oimari, pl. Pod-goria, pe care se afla padure.

PLOESCI, oras, capitala judetuldi:Prahova, situat la 230, 41' lon-gitudine orientala si la 44°, 561,latitudine nordica.

Este situat intr'o campie,In partea de sud a judetuluT,la pólele munpor Carpali, 6ok. m. departe de BucurescY.

Suprafata orasuluï e de 27k. m. p., marginindu-se la N.cu mosia PloesciorT, la S. cumosia Tatarani si Valea Rifo-vuluT, la E. cu garla Dambusi la V. cu drumul Domniso-ruluT.

Este uciat in partea de N.si E. de riul Teléjen ; la N.E. de riuletu Dambu si la S.de riul Prahova.

Clima orasuluT este cea o-bijnuita oraselor de munte.Véra, caldura se urca p6n6.la + 39 grade ; iar iérna, frigulatinge 25 grade. Este situatla 141 metri d'asupra nivelu-lift' MareI Negre.

Ate, LacurY. Orasul estescaldat la E. de apa «Dambuocare cate ()data, mat' ales candplou6, vine asa de mare caineaca multe case din maha-

lalele extreme ale orasuluT ;iar véra cand este seceta scadesi ramane icT si colea cate ogrópa plina cu apa, care seimpute, si care aduce mirosurat orasuluï, ceia ce va faceca sa fie canalisat, adancitsi curatit de Primaria locala.Cursul sèu este de la N. E.spre sud. In el se vérsa omica vir6ga, care trece prinmahalaua Tabacilor, in carese arunca murdaria de la TA-bacarY ; tot in el se scurge vi-r6ga Rifovu, care isvorascedin 4 surse de la bariera RI-fovuluï.

Sunt 2 lacurT in PloescT,unu numit «Savofiol» asta-qiIn posesia fiilor luT Mih. Go-galniceanu, familie locala, sialtul «.11liestIyea». Aceste 2 la-curi servesc de scaldat intimpul vereT ; lacul Savopol,este cimentat si are pe elcate-va cabine de baY. Atatunul cat si cel-l'alt se scurgIn Dambu. nnul este situat incentrul de R.6sarit al orasuluT,cel-l'alt la Sudul orasuluT. A-cest riulet, la fondarea ora-suluT Ploesd, trecea prin mij-loc, dar mal tarziu s'a depla-sat satul spre Vest si el ar6mas la limita.

Din punctul de vedere geo-

www.dacoromanica.ro

logic, terenul orasuluY PloescYeste terOar, avênd la supra-fa0, pamênt negru, sub carevine un strat de parnênt gal-ben, si sub acesta un stratgros de pietris.

.Arumirecc orafuluY. Reposa-tul Nicolae Balcescu, in «Pu-terca armata si arta militara»arata ca Mircea organi-sand armata - 6'reY, a destinatacésta localitate, ca fiind spremunte, sa fie capitanatul

se presupune ca deaci Y vine numele de PloescY.Acest corp de armata era In-sarcinat Cu paza graniplordespre Ungaria.

A101 susVn ca numele dePloescY vine de la ploie, cacY,o data fiind inconjurat de pa-durY marY, ce mergeat dinpartea de N. V. a orasuluYse continua pé'na In Carpa0,cantitatea de pl6ie a fosteste mare, si din causa ploi-lor orasul s'a numit PloescY.

Le,(Jencla oraplur. MihaitVoda Vitézul hotardsce sa in-fiin4eze oras din satul moste-nesc al Ploescilor. El chiamainainte-Y pe Parcalabul satuluYsi I ice:

Parcalabe , voiti sa-mlvindep satul, cacY am sa. fac

té'rg In calea ArdealuluY, laesitul PrahoveY din muntY.

Marte D6mne, Ploesce-niI sunt mosnenY, 6menI

6menY credinciosY MarieYTéle, si cum ostenY i ómenYsloboï vor sa 1-emana, eT sa-ruta mana MarieY Tele, dar

vind mosia lor.'MY trebuie totusi: mosia

v6stra, me InVelegf Parcalabe ?Päl nu--V-om da-o, Maria

Ta! Mare i puternic esa,Mdrite Dómne, dar dreptateaeste puterea MarieY Tale. Sidreptatea este sa ne las): noece este al nostru.

NoI iobagY nu vrem sa fim,mosnénul ce se lapadit de

ogorul seu stramosesc nu male om, ci rob. NoY vom re-manea 5nzenY slobocp, cu voiaMarieY-Téle.

Cat -era de strajnic MihaitVitézul, pe atat era de drept.DecY îl înghii mania si segandi cu de-a binele cum salïajunga scopul.

O luna dupa aceia chiamaMihaid Vodä pe jupan Par-calabul din PloescY.

Ve dau pamant Indoitcat al vostru. Eaca am cum-perat mosie mare «Baicoiul»la o fuga de cal de mosiav6stra. Ve dau Baicoiul inschimb pentru ocina v6stra

330 330

www.dacoromanica.ro

331

rbrnanetl" 6meni slobodf si os-tenT credinciosï.

SA trAesci: MAria Ta. Asapriimim. Nu pentru-ca BAico-iul o fi Mal' mare, dar pentruca noT ne tinem de mosnenfsloboc11' si MAria Ta dAruesci:Verel: RomanescY un térg noula pogoiitul din plaiuri: !

DA mana intr'a mea, ju-pane ParcAlabe ! Batem tér-gul ?... i eergul se fAcu deatuncl: si si pAstrézA numelede «Ploescï».')

Rata 2 d0C211111-71/C in aire searata dar, schimbul fäcut dedomnitor, in/re Biicoii i Plo-escY : Intru Christos Dum-nec,leublagocesticul si de Chris-tos iubitor, singur stApanitor,Eu Radu Voivod, feceorul ma-reluT i rAposatuluY MihaitVoevod, nepotul bAtranuluïslAvituluY rAposatulta Io Ale-xandru Voevod, cu mila luYD-deu i cu darul lui D-deu,stApanind i domnind tótd .téraRomanéscA, Inca i laturile pla-iurilor AlmasuluY i FAgArasu-lul povAtuitor. Bine am voitdomnia mea, Cu bunA vointamea si cu curata si luminata,mima domnid mele, a proSlAvipe D-c,leu, cel ,ce m'au pros1A-

Legende Romane de D-1 V. A.Ureche.

331

vit pre mine si cu mArire m'auinA4at pre scaunul rAposailorpArintilor domnieT mele, iatäam dAruit domnia mea, acestcu totul cinstit, bine inchipuit

cinstit de cat t6te da-rurile cele de cinste de acum,acest hrisov. al domnieY melesatului «BAicoiu» i mosnenilorsatuluï, anume Pavel si Bus-tea si cu to-tY fratiilor si ceata lor i cu fecioriilor, catY D-deu le va da, ca sAle fie lor jum6tate de sat dela BAicoiu, din camp si din pa-dure, s,i din apA si din silisteasatuldi si du preste tot hota-rul, din hotar panA In hotar

hotarul satuldi sA se stie,din hotarul in lung p-la Va_lea LileY, si in sus p-la scau-nul Mirilor i p-la satul celmare, apol' iar p-la satul Ste-gAreluluï, apoï de catre Flo-resti panA la iazul luT Puricesi la c6sta pe colnicul PopeT ;iar In lat p-la mosia Lilesti-lor, pe capul mosief, pentrueste a lor bètrand i dréptdmosie si de bastinA din dilelealtor domiff 136tranY, care aufost inainte de ncif. DupA a-cela cand au fost In4ilele rA-posatultif Mihaià Voevod, iarniste boerl" din sat, din BAi-coit, anume Manole Logoatu

cu nepotul sbu iar Manole

www.dacoromanica.ro

logofatu 0 au facut afezitméntcu .Atihaiu Voevod de au schim-bat o mosie care au avut'ola PloefcY, a 6 fiarte fi au dallor Voevod, ace'stel fu-vi étale de sat ce am zis mesus, de la Belicoiu, ce au fostcumfitlrat Mihaiu Voevod, dela ennenii cei slobosli din sat,mo0e pentru mo0e. Apoi candau fost acum in qilele domnieTmele, iar domnia mea, n'amaflat acésta carte a lui MihaiuVoevod, drépta, care o au fostfacut pentru schimbul acesteirno0i ce s'a zis mai sus, niciam prins'o domnia mea inséma., pentru caci nu a fostserfs in carte cu mana lui Mi-haiu Voevod, ci iara§i am luatsingur domnia mea acésta mo-0e, ce s'a zis mal sus, de laBaicoiu, a fi pe séma dom-nésca, iar dupa aceia, acei mo§-neni ce s'a zis mal sus, Pavelsi Bustea j Gavriil, ei nu s'ausuferit pentru acésta mo0e ,

pentru caci au fost a lor,cea-l'alta jum6tate de sat, ciau venit ei inaintea domnieimele la divan, de au prquiteT cu domnia mea, de au res-cumparat acésta mo0e ce s'azis maT sus, acésta 1/2 de satde catre domnia mea cu H 50de galbeni, bani gata, cafie t6ta Tno0a, la mana lor,

satul deplin, cum au fostmal inainte vreme, i Inca dup6aceia s'au sculat ni§te fecioriaT lui Manole logofatul, anumeRadu i ginerile lui Man olelogofatu, anume Stan §i jupa-nésa lui Tudora de s'au planscum ca au perdut mo0a lordin Ploesci, pentru acésta mo-0e ce s'a zis mai sus de laBaicoiu. ApoT Pavel 0 Gavril

Bustea, ei iar4i au facutarza.mant de s'a impacat i cuRadu i cu Stan 0 cu jupa-nésa luï Tudora, de le-au datlor asprii (4000) gata la manalor, inaintea jupanului Anto-nie, Biv Ispravnic, ca sa nuaiba, ei nici o parä de aci ina-inte. Drept aceia am datdomnia mea cestor mo§nenT,lui Pavel 0 Busti i lui Ga-vril, ca sa fie lor mo0a ce s'azis mal sus de bastina i oham-nic, lor i feciorilor lor, ne-potilor i stranepotilor, 0 denimenea sa nu se clatésca,dupa zisa domniei mele. Inca

blestem am pus domniamea, dupa petrecerea domnieimele, cui va incredinta D-laD-sleu a fi domn Orei Roma-nesci, au din fiii domniei mele,au din neamul domnieT mele,sau pentru p6catele n6stre, dinalt neam, de va cinsti i vainscri 0. va intari acest chri-

332332

www.dacoromanica.ro

333

soy al domnieï mele, pre acelaD-deu sa 1 cinstésca, aci intrudomnia luT si in veacul viitorsufletul luT, iar de nu va cinstisi nu va întäri acest chrisov,si'l va calca va sparge,pre acela D-deu uciga aidCu trupul i In vécul viitorsufletul luT i sa. fie qProcletafurisit de stapanul D-1 D-deu

mantuitorul nostru Isus Cris-tos si de 318 sf. ParinV de laNicea i sa aibä parte cu luda

Arie la un loc. Eata darmartorT am pus domnia meape jupan Enache vel ban dela Craiova, i jupan Gheorghevel vornic, i jupan Leca velspatar, i jupan Man°'ache velStolnic, i Bratul vel comis, iLupu vel Paha.rnic, i jupanBernad vel Postelnic, i in-sumT domnia mea am issi-amscris. Eu Neagoe logof. amscris in orasul Targoviste. Iu-nie 26 7123_1615. Creditul5508rural cartonul 12 Mosia Baicoi,fila 2.

Indata ce orasul Ploesd, adevenit prin acest schinlb, pro-prletate domnésca, a trecut ladomniT urmatorY ca un dome-niu al corema i ded dispu-nea domnitorul dup. plac. Sifiind-ca era nesiguran0 in pri-virqa proprietaeT, domnitoriI

133

trebuiau sa reinoiasca hris6-vele cele vechï, asa vedem caDuca Voda reinoesce hrisovulmoiei Baicoiu. Eata coprinsulhrisovulul :

Cu mila luT D-deu, NoY DucaVoevod i domn a t6ta. OraRoma., dat'am domnia meaacésta pOrlinCA a domnieY meleslugilor DomnieY mele, Baicu-luï, postelnicesculul, feceorulRani, nepotul Busti i luT StanmazAlul, feceorul luY Vintild,nepotul luI Pavel si RaduluYfeceorul luI Stan , nepotulluY Gabril, mosneniT satuluYBaicoiu, o sud Prahova, cufra# i cetgeI lor i Cu feceo-ril lor, cAV D,deu le va da sale fie lor ocina insas In Bai-coiu, msa 00, partea feceori-lor luï Manole logof., anumeRadu si ginerile lui Manolelogof. anume Stan i a jupa-neseI Tudora, fata luT Manolelogof., din câmp, din padure,din apa, din sedutul satuluT,de preste tot hotatul l cu totvenitul verel cAt se va alege,pentru ea acésta ocina fostaua lor, inta mal dinainte vreme,batrana i drépta Mosie de laparin0 lor, insa 1/2 de sat dinBaicoit a fast de bastina amosnenilor din Baicoiti lar altal/2 de sat a fost pe séma dom-nésca, care a au fast camperat

www.dacoromanica.ro

S14P 34

re`posatul Voevod, iarde la mosneniï din Bdicoid,iar apoI niste boerI anumeManole logofdtul, cu nepotulsèu iar Man ole logofdt, eï aufost fdcut o carte luY MihaidVoevod, cum c`a au schimbatcm iIIiIiaiii (Viteazu) Voevodde. au dat alte mosit ale lorla PloeftY, a 6 parte pentru 1/2de sat din Bdicoiti ; iar dupdaceia cand au fost in qi-lele RaduluI Voevod, feceorulMihneY Voevod, nu s'a aflatacea carte a luï. Mihaid Voe-vod, de schimb, dréptd, cd n'aufost isedlitä cu mana luT, ci iarau luat Radu Voevod acéstd1/2 de sat din Bdicoiti, pe sé-ma domnésc i apoï mosnenidin Bdicoid, neindurandu-se deacéstd mosie, au fost mers des'au tocmit cu Radu Voevod,de au cump6rat ac. 1/2 de satdrept H (50) si au r'émas totsatul pe deplin pe seama lor,cum au fost i mal dinaintevreme. Inteaceia s'ati fost scu-lat feceoril lui Manole logof.anume Radu si Stan ginerilelui Manole logof. si jupanésaTudora, fata luI Manole logof.,de s'au pláns cum cd le-a pe-rit ocina lor din PloescY pentruacéstd. ocind. din Bdicoiu. DedmosneniY din Baicoit, au fosttacut tocinéla de s'au imp4cat

cu Radu i cu Stan si cu ju-panésa Tudora, de le-au dat

lor aspri (4000) ca sä numaY aibd niel o pricin i nieïo pArd ; precum scrie in hri-sovul RaduluT Voevod, feceo-rul lui Mihaid Voev., nepotullul Alex. Voev., de candfost cursul anilor 7123 si totau tinut pdrinti lar acéstd mo-sie cu bund pace. Ear dupdaceia, cd.nd au fost in dileler'éposatuluT Alateid Voevodiar jup:anésa Tudora, fata luIManole logof. din nainte iaufost inchinat ac. mosie si lamdndstirea Brebu si ne fiindstAtAtóre cand au fost in gi-lele lui Const. Voevod, iar o aufost inchinat si la mands. Mdr-ginerg, i dupd aceia au fostfacut schimb mAndstirea Mar-gineni cu boerime domnieYmele P5.rvu vel logof. de audat Pârvu logof. altd mosieMAnastireY Marginedi si au luatpe acéstd mosie din Bdicoiu,partea RaduluT si a jupaneseTTudora, feceori lui Manole lo-gof. Ear când au fost acum,venitau Blaicu §i Stan §i Radu

ceT-l'altT, cetasI aï lor, mos-neni satuluY Bicoiti, Cu jalbdfalsd domnieI mele de sau in-trebat cu boernicul domnidmele Parvu vel logofdt indivan, plangandu.se molneni

www.dacoromanica.ro

335 335

satulnY Baiciu de dreptate ;iar PArvu logof. au scos unzapis al mänästirel Margi-neni qic'ènd cum ca au fostluat ac. parte de mosie cescrie maI sus, de la manästireacu schimbul. Intr'acea domniamea am cautat si am ju-decat impreuna cu to0' cin-st4i dregatoriI domniel melepre dreptate si bine am ade-varat domnia mea, cum caau fost ac. mosie impresu-rata, ara de dreptate si nusa fost cazut jupaneseI Tu-dora sa inchine la manast.mosia care n'a fost avut, ciau tost inchinat t'ara de lucrusi Para nid o dreptate. Dreptaceia am dat domnia meaVlaiculuT Postelnicul si luT

Stan mazalu si RaduluT cufrapT i cetasiT lor mosneniTsatuluY Baicoiu, ca sa-sT fie ac.mosie, partea RaduluI si a ju-paneseT Tudora, feceoriT lul,Manole logof., cu huna pace,precum o au fost inut i maTdinainte vreme parin0 lar,sa le fie mosie ohamnicastatat6re lor i feciorilor inved. Pentru-ca au femas Par-vul logof. de judecata dinain-tea domnieT mele, din divan,s. n'aiba nid o treaba cu ac...parte de mosie din Baicoiu sisA-7i mute el cu manástirea

Margineni cum va sti. (Aci e1/2 rand slavoneste). EatamärturiI am pus domnia mea :Pan Radu Nasturel vel ban,i Pan Radu Crqulescu velvornic, i Pan Sarban Canta-cuzino vel logof., i Pan Val-cul vel vistier, i Pan BadeaClucer, i Pan Lascarache velPostelnic, i Pan Vintila velPaharnic, i Pan Const. Can-tacuzino vel stolnic, i PanBarbul Milescu vel comis, iPan Dinu vel sluger, i PanPana vel i IspravniculParvu vel logofat, si am scriseu Mihaiu Cocorästi luna De-c emb re 3 anul 5751604y-16 7 5.

(Copiat din fila No. 9 Docum.Baicoiu, credit Rural).

Istoricul orafuluY. Prin fap-tul ca pe locul unde asta-cpse afia orasul PloescT, se 0-sesc mal multe movile vechl 1)fácute, dupä terte probabilita-Ole de Dad, putem susOne cu¿re-care siguranV., ca pe a-cest loc, intre albiile riurilorTeléjen i Prahova, a existatinainte de epoca Romana, satelocuite.

Numer6sele ruine vechl cese gasesc chiar alT, probéza

1) In carY se glisesc ose, objecte defier, etc,

www.dacoromanica.ro

existe%a unor asemenea sate.Dintr'un document al luY

Petru VodA, nepotul luY Mir-cea VodA, din anul 1567, severle ort, Petru VodA a intd-rit logoatuluT Coresi cumpè-rAtórea mosieY BArcAnescY si5 rAz6re vie de la Avrut dinPloescY. Acésta ne autorisA sdcredem cA Ploesci s'a infiin-Vit inainte de 400, fArA sdne putem da séma dacA existaca sat sau têrg. CA pe tim-pul luY Mircea, Ploesci erauun punct insemnat, ne dove-desce faptul cA acest domn aasedat aci un cApitAnat.

De la Mircea si pênA laMateiti Basarab, de cand ora-sul PloescY a inceput sA sedesvolte si populeze, nu gA-sim de cat documentul, carementionézti cd la 1599, ostasifluY 1Viihaiti Y au depus jurA-minttil de supunere, cand autrecut in Transilvania 1), si Si-naxarul bisericeT ,xsf. ApostolYPetru si Pavel» care ne do-vedesce cA la anul 1633, Ma-teiti VodA Basarab a zidit a-céstb. bisericA.

In timpul domnieT Fanario-Vlor, Alessandru Ipsilante, cuocasiunea botezAreY until co-pil al VorniculuY Moruzi, dA-

1) D-1 Y. A, Urechig,

rui celdi botezat, si tatAluY s6u,prin hrisov, orasul Ploesa

Moruzi devenind proprieta-rul orasuluY in mod usurpAtor,incepu a exersa drepturile séleasupra Ploescenilor si coprinsemulte locurY in oras.

Pentru-cA orAseniT se revol-taserA si nu voiau sA recunóscAluT Moruzi dreptul de proprie-tate, Ipsilante i a ehemat sile-a Os ; Ar6t4i-mi cu ce dreptstApati4T mosia ?

PloesceniT nu puteau probastApanirea cu nimic, cdcY do-cumentele erau la CorlAtescu,care incetase din viétA, si nuse maY gdsiau.

Ipsilante, prin faptul ca orA-seniT nu puteau proba pose-siunea terenuluY, iea arkArilelor de false si confirma dinnou hrisovul de posesiune luYEnache Moruzi.

IntamplAtor, orAseniT gAseschrisovul de stApanire la Con-stantin CorlAtescu ; vin din noula domnie, reclamA, si aratAluY Ipsilante actele prin carY'si reazimA drepturile.

Domnul, temOndu-se de vr'orevoltA, opresce originalul sidA orAsenilor o copie dupAhrisoV, cam in acest fel : «In-vrednicindu-mè Dumnedeu cudomnia ValahieT si viind inOra, am g4sit pe lopfaul

336 I' 336

www.dacoromanica.ro

337 P 337

Enache Moruzi sêrman. Pen-tru-ca se afia impovarat cugrea familie si fail mijlóce,desi prin alt act de danie Iam daruit mosia Ploescilor sire'rgsorul, am hotarit ca nicTMoruzi sa nu fie lipsit dedarul domnesc, nicT oraseniTsa nu-0 piérda dreptul lor stra-mosesc, decT Moruzi sa sta.-panésca satul Tèrgsor cu mo-sia, iar oraseniT PloescenT sastapânésca orasul cu locuriledespre Tèrgsor, pêna in dru-mul DomnisoruluT, si daca dinorasenT vor ara pe mosia Têrg-sor, sa platésca, adica sa deanumaT dijma, si daca vitelele vor pasce pe mosia Têrg-§or, sa platésca de vita cate4 parale Terbarit». .

Hrisovul modificat mal a-daogn. : «Moruzi sa stapanéscaIn coprinsul orasuluT PloesclnumaT treI locurT infundate :urarl pe care 0 facuse case,aprópe de pâraiasul Dambu,suburbia sf. Nicolae Nou, al-tul in suburbia PrecesteT, pecare la 1864 s'a cladit liceul,cump6rat de la Barcanésca,mostenitórea Moruzilor, si altreilea in suburbia sf. VinerT,cump6rat tot de la Barcanéscade fra%iT Radovid, pe care s'acladit.«Hotel Europa».

Moruzi, nernu4umit cu ho-

tarlrea luI Ipsilante, In timpuldomnieT luT Caragea, chiamdiar'asT pe ora§enT in judecatasi acesta da luT Moruzi pose-siunea orasuluT. El reclamarasuccesoruluT acestuia, adica luTMihail u0, si acesta in locsa faca dreptate Ploescenilor,da la mana luT Moruzi, urm6-torul hrisov :

«Dat-am Domnia mea acestdomnesc al nostru hrisov dum-né-luT Cinstit si credincios bo-ierul DomnieT mele EnacheMoruzi vel vornic, ca sa aibaa - ,inea si stapani tóta mosiaPloesci sud Prahova, cu ora-sul PloescI si cu rèrgsorul sicu satele de afard din camp,pentru-ca acéstd mosie fiinddomnésca, sloboda, la 16.1 1775domnia fratele DomnulAlessandru Ipsilante : ... pen-tru slujba 0 pentru datoria ru-denieT au fost daruit'o dum-néluI mal sus numituluT boierprin chrisov, atat mosia cutot hotarul cAt si orasul Plo-escI, ca sa ja venitul lor a-dica dijma, clacd, de la toticeT eslOtorT acolo, afara numaTdin treT neamurT de 6menT, cese numesc RosiT, CalarasiT siCamarasiT, carT au avut sine-turT domnesd vechT, cu prile-git a se hr4ni pe acésta mo-lie»,

22

www.dacoromanica.ro

338

Moruzi, spre a fi pe viitormal sigur de posesiune, in-

tervine pe langd VoevodulMihail u%u, i acesta insAr-cinézA pe ispravnicul de Pra-hova Clucerul Al. Cocordscu0 pe §Atrarul Antonie Fotino,sA-Ï hotArascA mo0a, dand ur-metorul Pitac 1) :

«I .... Vlas. Credincios bo-erul Domnieï mele, AntonieFotino, biv vel SAtrar 0. Ales-sandru Cocordscu, biv-vel clu-cer Zaarie, Ispravnicilor ot sudPrahova senAtate, v facem inscire cd Dumné-luT cinstitcredincios boerul Domniei-meleEnache Moruzi vol vornic, ne-aaretat cA mo0a Dumnéluï Plo-escl sa impres6rA de catre ve-ciniT imprejuratI i ceru peD-V6strA boerI hotarnid, cädupd scrisorile d-lul sä indrep-tap.' hotarele, 0 de va fi tre-buintA sä i trag-e0 mo0a CuportArelul rinduit, dupA obi-ceit. ; ded, dupd a d-sale ce-rere, iatd ye ddruim Domniamea §i ye poruncim, primindporunca acésta, cu sluga Dom-niel mele portArel, sA mergeVin fala loculuY, unde fa-ta fiindatilt vechiltil D-luT vel vornic

veciniY imprejurap i dupe

1) Istoria R.opoilmlor de D-1 V. A.Urechig, Tom. I, pag. 489,

338

alte dove4 cum 0 dupd stA-panirea veche sA indreptatThotarele, iar de va fi trebuin0a se trage mosia sA o 0 tra-gel obiceit pe trel lo-curl 0 facend o masa sd ale-gel drépta mo0a velvornic, dupA sineturile i dupastdpkilrea veche ce va avea,farA de napdstuire la vre-oparte, i de vor remânea o-dihniV cu toii, sa puneVpietre, i dandu-T carte de ho-tArnicie ca sA scie dumnéluYpe unde sA stapanésca mo0aalésd §i fard de pricinA, larde nu se vor odihni, pietresau semne sd, nu puneV, cide alegerea ce veV face 0in ce chip veV dovedi sA insci-irqatY domniel" mele, trimiOnd0 pe coi neodihnitY aid, casä se judeceo. 1785 Aug. 3.

Ord§eniI PloescenI, vedendca nu mal gAsesc dreptate, sesupun hrisovuluT §i actuIuTde hotArnicie, fa..cut in fav6realuI Moruzi, pena la suirea petron a luT Nicolae Mavrogheni.

O data cu venirea acestuiape tronul -Ord, ordrniI por-nesc din nou jalbd. la Bucu-resd, §i acesta, dupA ce leascultA cu multA bAgare desémA plangerea lor, vedenddrépta lor cerere, Ii liberézadin mainele lul Moruzi, i I

www.dacoromanica.ro

339 339

declarb. sloboc)T cum au fosttot-deuna.

Slobocp au fost ord§eniTpênd la suirea pe tron a luT A-lessandru Const. Moruzi, ctu-iddin nou se ivesce certurT §iEnache Moruzi recapad dinnou stdpanirea asupra ora§u-ha, prin urnatitorul hrisov:

«A§a dar, pliroforisindu-neDomnia mea cd, ca un lucruslobod Domnesc, au putut §iau avut volnicie, numitul fra-tele Domn Alessandru VoddIpsilante a hdrdzi uncle aufost buna voirqa DomnieT Séle,care har .ce s'au fAcut o datäcu drept cuvint al volnicieTce au avut, neputênd ceï dinurmd a-1 anerisi fdrd pricindvrednicd §i incd intdrindu-1In urmd rtiposatul NicolaeVocld.Caragea, cum §i Domnia saMihai-d Vocld SuÇu, intru a-mé'ndou'e" domniile, n'am pututDomnia mea acum cu cuvin-tul drept a strica patru hri-s6ve a treT fraV DomnT, ci

am intdrit §i Domnia mea aceldupd cuviin0 har §i stdpAni-rea Dumnélui VorniculuT atatpe ora § cat §i pe mo§ie §i pesatele celea ce se afld peclansa, spre a fi desdvir§itstdpan, luand de la toVi

dijma , clac, dup4

a§ec,lamêntul ce va face dum-néluT i am dat lamAna DumnéluT hrisovul Dom-nieT mele pen tru stdpttnirea

volnicia DumnéluT cinstitulul§i credincios boerul DomnieTmele Enache Moruzi, vel vor-nic de - éra de sus, nu numaTpe mo§ie, ci §i pe ora§ul Plo-escT, ca intru t6te §i intocmaTsd urmeze cu staptinirea dupdacele hrisóve ale fra.Olor Domnide maT inainte, §i st aibd t6teveniturile §i folosurile pe de-plin, precum s'au intocmit §is'au hotdrit de Domnia lorde noT, cdreia hotttrirT porun-cim Domnia mea §i Ispravni-cilor ot Prahova sd supuie pePloescenT §i Para de voia iona fi urmOtori, citind hrisovulDomnieT mete in auc,lul tutu-lor de ob§te la ora, spre airqelege, ca sd scie hotdrirea,§i spre a se astAmpdra prici-nuitorii de jelbI i am estecd-tuff

A§i§derea sd aibd volniciea face pe acéstd mal sus mo-ie a Dumisale têrg in fie-carean o datd, la 23 çlile ale luneTAprilie, in qiva sfintuluT Gheor-ghe, care té'rg sd Oe o st..-Ipt6-miind. de rind, §i la acest térgsd nu se amestece nicl isprav-nicif, nicT vame§if, nicTaiçicímenI DomnescI intru

www.dacoromanica.ro

3 40

ci sd aibd D-luT a lua vamacea obisnuitd si cele-l'alte obi-ceiurT la têrgul acesta, cum seieau si la alto asemenea têr-gurT

«Deosebit de acésta mal in-tdrim Domnia mea printr'acestDomnescul nostru hrisov, da-rul ce a mal: avut DumnéluT,prin dou6 cdtlY ale Dumisalefratele Mihaiti Vocid Stgul, dela antêia domnie, 0 prin hri-sovul tot al dumisale de aldoilea Domnie , pentru t6tdvdtdlia -tiganilor Domnesd cese afid la PloescY in sud Pra-hova, ca g:-/ -fie DumnéluT dd.-cutT ca un dar dupd dreptatesi dupd cuviiniid, ca sd-I aibda-T tinea si a-i stdpani pre el,nevestele Ion, copiiT lor, a-tatDumnéluï, coconiT Dumisale sitot neamul dumnéluT cu bundpace si nestramutaV, si canddinteacéstd vadsie de tiganTce se aratd mal sus se va In-têmpla a lua cu cununie 0-gan pre . iganca sau tigancdpre . igan din altT tiganT Dom-nesa sti. rèmaie E,i aceia iardsTDumnéluT, fdrd a i se cereschimb de nimenea, pentru-caasa se coprinde 0 in cArtilefrateluT Mihaiti Vodd de mal'nainte, ce le are dumnéluT,etc

i s'a Kris lirisovul acesta

P 340

aid in orasul scaunuluT Dom-nieT mele, Bucurescï, la anulde la nascerea DomnuluT Dum-nedeu si mantuitorul nostruIs. Hr. 1793, Maiu 24, de Par-tenie Monahul.

Ipsilante, in a doua domnie,Cand mostenitoriT luT Moruzi iau cerut confirmarea posesiu-neY orasuluT PloescT, a chematinaintea divauuluT atat pe mos-tenitoriT lul Moruzi cat si pePloescenT si dup6 ce T-au ju-decat, a dat la mana ordse-nilor urm6torul document : 1)

oDat-am domnescul nostruhrisov tutulor ordsenilor dinorasul PloescT, jud. Prahova,ca sd aiba mild si privilegiuacela ce l-au fost avut din ve-chime spre a se hrdni, adicanumitul oras cu slobozenie in-tru t6te fard ele a fi opriV sinesupèraV cu cerere de havaetpentru prdvdliile alisverisuluTce face sau de claca pentrucasele ce au in oras, pentru- -ca, la venirea Domniei meleIn Domnia d'antéiti, afe'tandu-se domniT reposap : Biv velBan Enache Moruzu cum camosia PloescT si orasul dim-preun A sunt slobode Domnesafacêndu-ne rug-Aciune sa-1 ha-rdzim pe dumnéluT cu acéstd

1) Atlat IA arliiva prinilirid locate.

www.dacoromanica.ro

3'11 p 341

mo§ie i Cu orapl,.dimpreunacu un loc slobod domnesc,and nearètându-ne or4eniIatund vre-un sinet domnesc ve-chit pentru vre-un privilegiual lor de a avea asupra ora§uluTace.quia, am fost dat Domniamea cu slobozenie i cu vol-nicia aceia ce au DomniT asu-pra lucrurilor DomnescT slo-bode, numita mo§ie cu ora§uldimpreuna d-luT numituluT bo-ier intru stapanire, iar dupdaceia n urma venind ora§eniTcu jaiba la Domnia mea §i a-ratandu-ne privilegiul lor ve-chit. etc stramutandu-ne hotararea nóstra d'Antait,care facusem pana a nu vedeaacele sineturI, am lasat ora§uliaräÏ slobod pe séma orar-nilor, dupa cum au fost dinvechime, dar nicT pe dumnéluTnumitul boier nu l'am lasat ne-impart4it de haru acela ce amapucat o data de am facut, cii-am lasat dumnéluT din afara o-ra§uluT intru stapilnire, Cu sa-tele ce vor fi pe clansa, ».

Urma§iT luT Moruzi, cred.an-du-se pe deplin stapanT pem4a §i orapl PloescT, nuperdeat nid o ocasiune sa nureclame posesia.

.tka, la a. 18o6, and téraera ocupata i administrata deRu0 ; a§a la 1812, in timpul

domnieT luT Caragea, care ajudecat procesul §i a hotaritca PloesceniT sa aiba stapani-rea lor neclintita. La 1828,mo§tenitoriT luT Moruzi au datjaiba i luT Kiseleff, ,care aIndreptat'o catre logofetia ceamare. Alessandru Filipescu ,Mare Logofat, raportéza luTKiseleff cä r6u Alessandru Ip-silante, fiind domn, a daruitluT Moruzi acoja ce nu-T apar-tinea. Kiseleff, nevoind sa seangajeze lute() afacere ce nu-Tera de competinta, a pus pejaiba resolutia : se infati-§eze DomnuluT ce se va numiin urma».

La 1846, Bibescu-Vocla vi-sitand orapl PloescT, a dispussa se faca hotarnicia ormuluT,ce s'a terminat sub domnia luTStirbel Vocla.

Pofiula(iitnea. Acum 70 anT,ora§ul PloescT avea aspectulunuT mic orarl §i era putinpopulat. Crescerea cea repedea populatiunel" in a§a scurttimp se datoresce, cred, ele-mentelor streine. aglomerateaci, i maT ales elementulutBulgar, venit in Ploesd intre1828-1830, dupa resbelul Ruso-Turc, element ce s'a contopitmal tarzit cu cel Rotnânesc.1)

VegY Dâmbu,

www.dacoromanica.ro

342 P 342

Dupa statisticile ce se ti-neau pe vreinT, orasul PloescIavea la 1865, 26.468 loc. ; la1872, 32.335; la 1879, 31.063loc. (mal putin ca In 1872); la1885, 33.000 loc., si In 1889,

Nascen dupd sex fi s'are civila

Nascen daj5(1 rekeriuize fi trotec(iune

Casdlorip clupt eta&

dtnd se facu ultimul recensi-meut, populatiunea se cifréza.la 35.000 locuitorY.

Dupa statistica anuluY 18go,miscarea populatiuneY orasultaPloescï, este urmOt6rea

LegitimY Naturali GrIlsitY______ -------------

NascerY. indotte

B. I F. I Total B. F. I Total B. I F. Total B. F. I Total

668 6001 1268 28 38 66 7 9 16 23 25 48

,..1

-60

5C.14-,O

P .:

O)C.:

^t1.2

1--t

-4- ,

O

. 1

P6

1:4

,0=1

. +1

P

Cd

gC.

(..'5'

Cd

4-.

oH

1194 50 8 98 1350 1346 I 2 I 1350

Aun'

Blir b a t Femcï58-25

ans25-35 35-45 45-60 Peste

bo al15-58afli 18-25 2 5-35 35-45 45-60

188318871899

8661

157155167

393452

7

923

148140

61

10499

152

52

3156

10

305

www.dacoromanica.ro

343

406

Aral' k

NecununatY,B. F. I Tot.

315 721I

BAr 1.) a t-Ycu carte flirli ,carte

Cununati

B. F. Tot.

P

Casatorip 6(154 stare civild

Ca satorip dufili Instruc(ic

149116123

VilduvY

B. 1 . Tot.

cu carte

89

9'III

llior(i" dupd religiune

F erne)."

Stare civ. necun.

B. F, Tot.

-

fiír1i. carte

TotalB. F. Tot,

224194192

343

Anii. F1lic2cu fete

FliichYcu v:Iduve

VhduvYco fete

171iduN Y

cu 1'11.31:EveTotal

1883 258 18 24 13 3131887 236 15 18 16 2851890 236 16 31 20 303

, OrtodoxY Colonel' ProtestantY Isdraeliff T o t al

1065 42 6 47 1160

1883 1641887 169189o, .180

Morp ditfili sex fi stare civild

...... ...............................''IMMMI

73 I15 188 624 536 1160145 1°6 251

www.dacoromanica.ro

344 ,1' 344

Ca'ile fi stradele oratula.Orasul PloescI este taiat indiferite directiunT de 240 strade,din car): cele ma:I principalepléca din centru spre bariere,taiate de alte strade ce unescemahalalele din centru sau stra-dele principale.

Calea Cdnifinid plécO, dinpiéta Legumelor, merge in li-nie drépta pêna la bariera,de unde incepe sos. nat. Plo-escY-Predeal.

('alea TérgovitteY, incepe dinstrada CampineY , capul deNord al pieteY Legumelor,merge in directia de V. N.pêna la bariera, unde se légaCu sos. judeteana spre Targo-viste.

Strada TergtoruluY incepedin piéta legumelor, merge indirectia de V. si se terminala bariera Têrgsorul,

Strada Villenflor pléca dinpiéta OboruluY, apuca direc-Oa de N. si E. si se terminala bariera Valenilor, de undeincepe soseaua.

Strada Postd' merge spreE. si se termina la barieraBucov, de unde incepe so-seaua ce duce spre comunaBucov.

Calea Mihazil Bravul incepedin centru, apuca spre E. lasaIn stanga bisericile Precista,

sf. Nicolae Vechn't i se ter-mina la bariera Gogó.te sauZahanaua -veche.

Calea Buna-Vestire incepedin centru, apuca spre E. si setermina' la bariera Rifovulul.

Calea Bucuresd" incepe dincentru, merge spre S. prinfata bisericeT Sf. Pantelimon,Sf. Saya, si se termina la ba-riera Bucurese.

Bulevardul, incepe din garasi se termina, in piéta Fruc-telor.

Calea Oilor incepe din stradaCampinet se lasa spre Sud siEst si merge da bariera Bucov.

Mara de aceste strade malsunt si. altele, carI taie pe a-cestea ; cele mal principalesunt :

Strada Liceula pe care seafla si cladirea liceuluï, sf.«Petru si Pavel».

Strada Lifisca)d pavata cupiétra cubica, Cu bogate pra-valiI.

Strada Unird, pavatä totcu piétra cubica.

Stradele Brasoveni, Roma-na, JustitieT, Regala, Plae-silor, Golescu, Rosetti, Bra-tianu, etc.

T6te stradele orasuluY au olungime de wo k. m. si o su-prafata de 700.000 m. p. Ceamal mare parte a stradelor e

www.dacoromanica.ro

345 p 345

nepavat6.. (Iosif Jonescu Ju-nior).

Barierile. OralulPloesd esteinconjurat .de jur imprejur cuun vant adanc. Barierile ora-vnluT sunt : Campina,GAgeni i VAleni, ce duc vpreN.; Bucovul, Gog-6sa i PA-tulele spre E.; Rifovul i Bu-curesci spre S.; Rudul, Ur-govivtea i Têrgvorul spre V.Cea maT principaili, e garadrumulta de fier.

Pie/ele orafulu% sunt :Pi éla Legumelor, unde in

t6te dilele se glsesc zarzava-turT i lapturT, unde suntavedate mAcelariile i .brut6-ride.

Pi ("fa UnireY formézA un cen-tru inconjurat de case fru-móse prtivtiliT galante. .Acis'a ridicat statua Libertatil.

Pi/fa Fructekr, unde se -vindpórne.

Pi qa-Oborul cea maT maredintre táte, unde se face un.mare targ Lunea vi Maqea,in fie-care s6pt6manN., unde sevind lemne de oonstruqieproducte, var, 61e, sarevite.

Pi /fa Cuza, cea maT micA,insemnatà mal .mult pentrunumele su. (I. Ionescu Ju-nior).

Serviciza sz:voante% publicese conduce de un politaitl, a-jutat de 5 comisan, 8 sub-co-misan, i comandant .al jan-darmilor, etc. Statul cheltu-esce cu intretinerea ,politieTdin Ploesd i 5.000 leT anual

comuna 79,360 leY.Ca s6. se .0tä inlesni la

trebuintd totT orAveniI de aju-torul acestor slujbavI 'a "irri-

pArOt intreg oravul in patruOrtY, numite colorT, avênd'fie-care col6re in ,capul sèucate un comisar vi sub.aomi-sar. Cele patru ,colorT sunt :

Coldrea Rofie care incepedin .centrill oravuluT vi se in--tinde spre E. panA la apaDamlniluT, iar spre S. vi V.TiênA la lbariera Rudulut Eae compusl din Osse mahalale :Maica 'Precista, Buna Vestire,sf. Duniitru, sf. sPantelimon,sf. 'Saya si st. Filoftea.

Coldrea Albastrit incepe dincentru, intinendu-se din piétaLegumelor, spre V. intre ba-fiera RuduluT i Targovivtd,coprinend vése mahalale : Sf.ImptsraV, Sf.Gheorghe-Vechiti,Sf. Voevoip, Sf. Haralambie,Sf, Atanasie i St. Ecaterina.

Colo'rea Verde, incepe din

centru vi se intinde spre E.intre batierile Vnienilor, G-o-

www.dacoromanica.ro

346 346

góse , Zahanaua Vethe , Cu

§6pte mahalale Sf. Virieff,Sf, . Stefon5.'Sf. Gheorghe-Nou,

Nicalae Vechitl, Sf.ApostolY i Sf. Nicolae Nou.

Coldrca .Gidbetzei incepe dinobott intinOndu.:se spre N. in-tre bariera Têrg-oviteT §i ba-Hera Valeni de Munte, Cupatru mahalale Sf. 16n, Sf.Spiridon, Sf. V.asile i Sf.Treime.

Instrztqiunea Dacainainte de a. 1776 a existat

scóla publica in PloescI,nu putem afirma cu siguranta.Se p6te ca chiar Mateal Ba-sarab, zidind biseriea. ,sfintiTApostoli, sa fi orinduit a seface lectlunI in tinda ei, duptobiceitI, insa v'rnn hrisov la-mum nu exista de cast acelaal lITY Alessandru Ipsilante,pin care se deschide in Plo-escl prima sc6la Domn6sca,cu dttScalul Barbu.

DecY, cu sigurantä nu sescie de cat ca. la anul 1776,s'a Infiintat scola domnésctde la PloeSci, unde se scieexistau scóle private Roma-nesa (Jnul din dascall', anumeDascalul Barbu, afland ca. Dom-dtortil a ' hotarit sa se infiin-teze scólt publica domnescapentr,u limbo Rornanésca in

Ploesa cere st fie recunos-cuta scóla lui ca atare. Dom-nitorul insarcineza pe Mitro-polit sa cerceteze dospre sc61alui Barbu.

Xlitropolitul 'Inca din a. 1776a dat informatiunY bune des-pre acésta scóla, desprepacitatea §i silinta dascaluluIBarbu ; totusl' numai in 1777,Aug-ust dupa o noua ana-fora a MitropolituluT Grig-orie,prin care ar6ta Domnitorulla,ca clascalul.Barbu, se energhi-sesce, adica 'in tot chipul sesilesce spre inv6tatura eopi-ilor» dar ct nu póte trai

cu simbria de la parintil'lor se aflt in scapAtacitine,fiind om cu Copii i Mitropo-litul propune ca, dupa eumeste scóla publiea la. Tkrg-o-vi§te, Cu lefil de 5 talen T peluna, asemenea i PloesciTfiind ora, ca Têrgovitea,se dea lui Barbu ca.te 5 ta-leri pe luna.

Domnitorul Aless. Ipsilante,la 26 August 1777, aprobapropunerea Mitropolituln1g-Orie al II7lea §i ast-fel, acum123 ani în urmli, se deschidein Ploesel prima sc616. dom-n 6.sca ')

1) D-1 V. A. III-eel-6a ,Istoria Ro-manilor».

www.dacoromanica.ro

347

La 1839, functiona ca pro-fesor in Ploescl G. Malurénudind s'a cump6rat loc cu zi-dire pentru sedla pUblicd. sicand, cu veniturile ce ordseniTau ingrijit a asigura acesteYscoh, s'a mal adaop-,at un pro-fesor pentru invOtaturYinalte. (La 1842 era profesorD-1 J. Gorjan, platit Cu 25010Y lunar, in plus 120 leY lu-nar cheltuelile sc6leY).

La 30 Martie 1843, Ploes-ceniY cer DomnitoruluI sd ledea din fondurile propril alesc6lel, profesorl de limba fra,n-cesd. si grécd. Eforia se nallr-,ginesce a addogi, In Noem-bre 1843, un al doilea profe-sor de limba koman6sctt, laclasa I si a-II, eta 200 leIpe lurid.

La 1845 sra introdus la sd6ladin PloescY si Íimba Grecescd.

La 1847, conform cerereYPloesceriilcie de-a li se da inlocul limbeY g-recescY profesorde limba Germand, Eforia anumit la sc6la elementard. dinPloescl, ca profesor de limbaGermand pe Nona, cu actulurm(-1tor

«Potrivit cu nona organizatiea scedelor publice, in urma in al-

ofis al AIttrieT Sale PreatubiInalpauluI Nostru Donan, Efo-ria orinduesce pe d-ta, asoma-

347

nat cu art. i5o din regula-mentul -sc6lelor; profesor deHilaba f-iermand. 'la sc6la ele-menta.rd din Pl4scY, cu 16fd.-de 250. lel pe luna, ocotitdde la, i Octombre Viitoi si deo-sebit ioo leY pe lund.. pentruinchirierea inc-nperilor nlocuin-tel d-tale.')

La I Tulle 1842 eran 'in Plo-escl i6 scoll private, adicA8 RomAnescI, 4 Grecescl,Francesa', i Bulg-ard si 2 Evre-..escY, carYse recnentau de '341copiY, afarA de .sc6la nornialA,la care urman 15S

La i Iulie '18413 eran :in P16-0S0 22 scoll private, adicä 14

RomanescY, i Nemtéscd, 3 'E-yree,8c1si 4 GrecdsCY, carI seirecuentau de 44/6de sedla normalA (clase lán_castrice), la earY turrnau 229scolarl.

In ceia ce priveSCe sce)leledcfete, ele existan inainte de1846, platite tot din fondurYparticulare.2)

Treptat, maY ales de la1864 4inc6ce, sd6leIe publice

imultit in AoescY, as'aali function&M 17- scoW pu-

') Ltoria scOlelor de, D-1 V. A. Urc-chill, vol. 2,- pag. 317. in acest an O-sito ca re isor s'colar la Prahova pc b-1Treb. Laurian. 2) Ideal.

www.dacoromanica.ro

348 P 348

buce: c12 scolT primare (6 debAeVT, 6 de fete), un liceu, osc61á comercialá, o sc61ä demeseriT, un externat secondarde fete si o sc61A profesionalade tete.

Cea mal veche sc61ä primaráe scóla cle bAe-V No. 1, cares'a infiin%at la Septembre 1830-'§i are localul s61.1 propriu, de

vechit.La .1864, cu punerea in apli-

care a legeI InstrucViunei Pu-blice, s'a infiir4at sc6la No. 2de btieVT ; la i868 scóla No. 3;la 48.76 scála No. 4; la 4879scóla No. 5 si la 1888 scóla

,6.Cea mal veche .sc611 de fete

este sc6la No. a, care s'a in-Tán,Vat 4a 1854; la i866 scólaNo. 2 ; la 1867 scóla No.4; la a868 sc6la No. 5 si la1888 scóla No. 6.

Pe langá acestea mal func-Vionézá in PloescY incti 6 sc6lerurale , platite din fondurilecomuna

Invigitoilintal secador. Cead'Antat sc61A secondará ce s'ainfiin%at in .Ploescl este gim-nasiul oPetre i Pavel» (1864),transformat in liceu la 1878,mal adáogIndu-i-se de la 1888inc6ce i divisionarele trebuin-ci6se.

Liceul are adT 23 profesorI

mal bine de 300 elevT. Pé'ná.la 1890 se inscriseserá in a-cest liceu 3550 elevT, absolvindcursul a 4 clase gimnasiale 260elevT, i intregul curs too.

Personalul costd pe stat leY95.000 anual si 4266 leY mate-rial, adicA 99.266 'lel anual.

&ola comercial (Str. Pen-sionatuluT) s'a infiintat de co-muná la a. 1881 si la 1890 afost luatá pe séma statuluï.

De la 1881-90 s'a frecuentatde 35o elevT, obOnênd diplo-ma 22, atará de 97, carl auabsolvit cursul.

In anul scolar 1891-92 s'afrecuentat de 192 elevT (150RomanY, 42 Evref).

Catedrele sunt in num6r de13. ProfesoriI se pIátesc deMinisterul AgricultureI si Do-menielor.

Externotztl secazdar de fetes'a infiin%at la 879 si se In-treVinea din fondurile x<socie-'ate pentru inv60tura popo-raluT Romano sectia de Pra-hoya '). De la 1888 s'a trecutin sarcina statuluT.

Scóla are 5 clase, cu 12

'1) Acésai.societate a maT intretinut incurs de ro anT Oi o sc611t normalri deinv6tritorT, din care au e§it o multime deabsolventT, aslY invWtorT in jud. Pra-huya, Muscel, Drunbovita, etc., cares'a desfiintat din lips..1 de fondurt

www.dacoromanica.ro

349 I' 349

catedre. P.entru anul scolar1891-92 elevele se repartisauast-fel : 47 clasa I, 36 clasa II,37 clasa III, 27 clasa IV, 20clasa V.

Anual se cheltuesce de statCu acésta sc611 38.75o la As-ta.-1 se afla instalata in fru-mosul séu local, construit destat.

Sedla 15rofesional4 de fele s'ainfiinOt de stat la 1885, a-vnd 6 catedre. De la infiin-%area O pêtia. la 1890 s'a fre-cuentat de 188 eleve, iar peanul scolar 1891-92 numèrullor era de 39.

De la 1885-91 au olffinutdiploma 52 eleve. Cu filtre-Onerea acestel' sc6le statulcheltuesce anual 18.000 leT,

M'ara de china localuluT.Pe ranga aceste sc6leIn' aT

funcOonéza In Ploesd 9 insti-tute private.

Institutul P. Eliade , fon-dat la a. 1848; institutul Pro-

fesorilor Asocia(1, fondat la1891 ; institutul Familia, fon-dat la 1875 ; institutul _Trina

Anffelescu, fondat la 1885 ; in-stitutul Maria lonescu, fondatla 1881; in stitutul D-relor Con-stantinescu, infiitnat la 1887institutul Efrosina Priboiii ,

fon dat in 1891 ( asIT desfi-

b4at).

Institutul «Luca Moise» in-stala i inteun edificiu fórte fru-mos, s'a infiinlat de israelitulLuca Moise,, si sé intreOnedin fondurile lasate de el inacest scop.

Mal funcOonéza in PloeScIo .,vcdki eatolial, -alipitb. pelanga biserica catolica, si osala firotestanta mixta, ce seintretine de comunitate.

Cultut. In orasul Ploesdsunt 23 biserid crestine-orto-doxe, divisate in 18 parohiT.avênd si 5 filiale.

Dintre acestea, bisericile :Sf. ApostolY, Sf. Filoftea siSf. Atanasie se intresin decomuna. restul de enoriasT.

Pe ranga acestea maT sunt2 bisericI eterodoxe (catolicasi luterana), un templu Sri

draelit si 5 sinagnY.Intre bisericile din ora4

men%ionam :Biserica sf. Ion Botezatorul

fondata la a. 1827 de orasenY,pe locul unel alte bisericT delemn.

Biserica sf. Aposton Petrusi Pavel, zidita de MateiaVoda Basarab, pe locul unaalte biserid de lemn. Vechiabiserica servia ca monastire,de maicT. Facêndu-se aci niscesapatud S'4U 6.sit CararnicA

www.dacoromanica.ro

350

purtand datele 1594 si 1535.Cele-l'alte biserict ale ora-

subrit sunt sf. Impbr4, sf.Gheorghe vechit, sf. Voivoc,lt,Buna-Vestire, sf.Vineri, MaiCaPrecista, sf. Nicolae non;' sf.Nicolae vechit, sf.- lije, sf.Vasile, sf. Spiriddn, G. Bol-descu, sf. Stefan, sf. Pante-limon, sf. Sava, sf. Filoftea,sf. Treime, sf. Haralambie, sf.Ecaterina, sf. Dumitru si sf.Atanasie.

Pe lâxtga biserica catolica,care e situata pe' strada 'Stefancel mare, este alipita si o sc616confesionala.

Biserica Evangelica se

aso

t'rqine de comunitate , princontribuOunt.

Veniturile comuna. Venitulordinar al orasulut, pe anul fi-nanciar 1893-94 este de let653.700 venitul extra-ordi-nar de let 123.616,82 ; in totallet 777.316,82.

In acésta suma se coprindecet 100.000 lei, imprumutul

ce s'a votat de consiliu a seface, pentru plata unor imo-bile ce se expropriaza pe Bu-levard, pentru alimentarea fon-dului serviciulut de maturatcuratiit si pentru subvei-qiona-rea bugetulut drumurilor.

Veniturile ordinare coprind LE B.

Axizele i taxele dupa legea maximulut. 502.100Imposite directe . 30.800

82.000Veniturt diverse . 38.80oVeniturt extra-ordinare 123.616 82

777.316 82Chelluelile represinta suma de let 746-495.

-CheltueU ordinare

Administra0a centralaServiciul casieriet.Serviciul staret civileServiciul tehnic .

Serviciul mdturatulut s.1 cur6.0tului.De reportat

L E Y B.

65.41526.0706.850

27.14089.060

214,535

www.dacoromanica.ro

Bugetul drunturilor pe ace-lasY exerc4iu are la veniturIsuma de lei 86.000 si la chel-tuelY 85.5oo leY, in plus 5001-i fond pentru deschiderT decredite suplimentare si extra-ordinare.

Industria. Din punctul devedere industrial orasul Plo-esci sta ast-fel : Tab4c4ria, altadata renumit4 in - 6r6. i stre-

indtate, si care lute() vremecAquse din causa ailor ferate,este represintatA airlY in Plo-escï prin douè fabrie cu abur,carY lucreaza piel fórte fine,

prin vechile stabilimenteprimitive.

Bk`Cluiria, s'a stins cu desft-vIrsire. Strada cojocarilor eraocupatA altd data numai' decojocarY, carI fAceau un intinscomerciu cu blanile, industrie

351 351

Report.LEÏ B.

214.535Serviciul verificAreY mèsurilor metrice . -Serviciul sanitar . 28.280 -Spitalul comunel. 18.040 -Serviciul cimitirelor 4.272 --Serviciul biuroului de servitor): 11.400Po14ia ad-tiv i garda de nópte 94.100Instruqiunea publicA 9.940Musica vocalA . 7.680

Serviciul contencios 4.100Iluminatul orasuluI 52.200

reparaVY 3-5.08o

Subven0Y i ajutóre 82.221Cheltuelf diverse .

extra-ordinare

32.967

Imbundtgir): 133.300Deschidere de credite . 15.000

746.495Escedent . 30.821 82

777.316 82

www.dacoromanica.ro

proprie a lor. MI nu malsunt. Tot aceia§T s6rtá a avut'o

ceivafla. De unde altd datdcavafil din Ploesd intretineaurelaOT Cu streindtatea, as11 a-bia mal existd cdvdfie in Plo-esd.

Boiangeria, de când cu im-portarea cov6relor streine, cal-Yau luat locul chilimurilorveliqelor, a cdçlut cu desd-vilr§ire. In casa Vèranuluï ro-gojina a inlocuit scenIa. Bo-iangeria mal e represintatáacy prin 2-3 boiangiT, carecu timpul vor dispare.

Tot in decadença e i cojo-caria §i cismdria, gra0e con-curenteT ce se face industria-Olor Romana de streindtate.In schimb, croitoria de lux§i modele stau perfect de bine.

In ceia ce privesce indus-tria alimentará, se afld, in Plo-escl o mórd sistematicd defdind, pusa in mi§care prinputerea vaporilor.

Caldartiria,. de cand vaselede anilla au. fost inlocuite cucele de tud sa,u fier, a datde tot inapoT, Chiar tuciultdranulta (cdldarea de mdmd-liga) este aqI in mare parteinlocuit de nisce tinichele.

Ferdria §i rotdria subVreapaqine esclusiv UngurilorNemVior,

Doglria, de cand viile s'aufiloxerat, a dat inapot Acéstdindustrie, ca §i rotáriaparia, aparVine Românilor.

TiganiT sunt fabrican0 decdramilY ; p'alocurea §i Ro-mAniT.

Nu lipsesc ora§uluT fabrieilede sdpun §i lumindri, de cérá§i de seu, §i fabricile pentrurafinarea pdcureT i fabricare&gazuluT.

Cam ast-tel stá industriaIn Ploesd.

Pe rángd cele ardtate, inPloescI mal sunt : o fabricdde fringhiT, una de luminArTde stearind, o fabricd de punglqProgresul», una de iao, una,de flanele, douè pentru facutciorapY, una pentru torsulneY i altele.

Comerciul se exercitd, in o-ra § mal mult de streinl. Co-merciiil de coloniale, We'uturT

spirtoase, bra§ovenie, lemná-rie §i comerciul de fructe, a-paqin numal Románilor, res-tul : comerciul de haine, in-cAlVdmintea, mdrump§urile, ar-ticolele de mode, cereale, etc.sunt in málnele streinilor, mafales in máinele ovreilor.

Serviciul Rutilar. Oraul aretreT spitale ;

352 352

www.dacoromanica.ro

353 P 353

Spitalul comunal, intretinutde comuna, are 30 paturY, re-servate mai mult femeilor bol-nave de b6le sifilitice.

Spitalul Boldescu, infiinatla a. 1837 de boerul Boldescu;are 29 paturi, pentru ori-cebóle. AIÏ se administréza deEforia spitalelor civile din Bu-curescI, care a construitanul trecut un f6rte frumos

higienic local.Aceste spitale au cite uu

medic primar §i unul secan-dar, in plus restul persona-lulul

Spitalul militar destinat pen-tru bolnavil militarT, condusde medid si farmaci§ff militart

Asisten-a medicald nu lip-sesce bolnavilor s'éracY din o-ra, dand comuna §i medica-mente gratuite.

Personalul medical se com-pune din 16 doctori in medi-cina 1) §i 3 medid.' veterinarI,In plus 2 subchirurgl, I o mór,5 farmacit

Funqion&za in ora, conformlegilor in vigóre, dou6 consiliTde higiena: comunal §i judetén.

In timpul 1-6 sb oiultif din 1877,

1) In acest inim0 se coprimle i medicil

in Ploescì a funcOonat un spitalde raniV, organisat de D6mn eleEcaterina G. Cantacuzino, Ma-ria T. Vaarescu i SmarandaD. Moruzi, cu con cursul dennn e-lor Ploescene, carY indeplineausarcina de surori de caritate.

litS/1(1(1. Pentru judeca,reapricinilor, in Ploesci sunt dou6judecatorii de pace, un tribu-nal cu dou6 secOuni §i o curtecu jurat'f.

Tribunalul e compus dintr'unPrim-Prerdinte, un prerdintede sec0e, doT judecatorY de in-structie, dol judecatoff de §edin-

doY supleanp, un prim-pro-curor,doT procuroei de seci,iune,un grefier, patru ajutóre, doTragistratorY, 15 copiti, etc.

In Ploescl sunt 36 avocaV20 cu titlurY academice i 16

practicantY.

Posta p. Telegraful a ince-put sa funcioneze in Ploesade la 1856, adica cam la unan dupd, organisarea serviciu-ha in Ora. Ca sa se póta a-precia veniturile postei §i tele-grafulM, dam urmaórele cifre

Total

329.996,00311.987,00342.510,00

23

Ami Posta Telegraful

1888-89 177.323,0( 152.673,001889-90 150.987,00 161.000,001890-91 201.987,00 140.523,00

www.dacoromanica.ro

354 P 354

Cheltuelile oficiului se ureapêna la 126.000 leY anual.

Personalul postel se corn-pune : i diriginte, 2 oficiantYsuperiorY, 5 oficiantY inferiorl,4 elevY, 6 conductorY, i i fac-torY postall. Plata acestul per-sonal costa anual pêna la 70.000leY, in care intr i plata in-spectoruluY de circurnscriptie.

Personalul telegrafuluY secompune : i diriginte, 6 ofi-ciantY, 7 elevY, 5 factorY, 3cantonieff, ì alte serviciY. Platapersonalulth costa anual pênala 35.000 leY, in care suma in-fra si china localuluY altecaeltuelímarunte.

Garnisdnele. In Ploesd estere;edinta Reg. 9 de infante-rie i al 5-lea de cavalerie,comandate fie-care de cate uncolonel. Cel 'de infanterie tinelocul de general de brigada.

Tot aci maY este si o bate-rie de artilerie teritoriala, co-mandata de un locotenent,insarcinat cu sorviciul stinge-rd foculuY. Intretinerea aces-tel baterh costa pe comuna38.000 leY anual, earl banY sevérsa de comuna la Ministe-rul de Finante.

Penitenciarul. Ca in t6te o-rarle, capitale de judete,

In Ploescl este un arest pre-ventiv, intretinut de judet.Penitenciarul, situat pe stradaRudulul, poseda o frumósacladire, construita la a. 1888,cu care s'a cheltuit da judet50.639 leY.

Pentru trebuin-tele orasuldi sunt 5 cimitire3 cre§tine-ortodoxe, i catolic0i israelit. Cmitirul Viicór«este situat in partea de N. aora0iluY, unde s'a construit la1887 o frum6s4 Capeld, casepentru locuinta personaluluIcimitirului i o morga.

Cimitirul Ruclula, in par-tea de S. E. i al 3-lea cimi-tirul Eternitatea, in partea deS. a ora011uY.

Abatorul. Pentru taierea vi-telor, in a. 1890, comuna aconstruit in partea de E. aora0iluY, pe apa Dambu, unabatoriu sistcmatic, in care setale anual aproximatitv pênala 22.000 vita marl

In Ploescl maY este re§e-dinta camerd de comert acircumscriptid IV-a, compusb'.din judetele Buz6u, Prahova,§i Dambovita.

Gr4clini. In fa-0 liceuluT, con-

www.dacoromanica.ro

355

trul orasuluï, este o gradindnumit'a.' «Grivitao si

gradina «Trasnea» gradillafórte frumósa, aseclata in su-burbia Haralambie. Pe langaacestea mai sunt gradiniHotel Moldavia, Hotel Bucu-rasa, Lipanescu, afara de cele5 gradini cu dulapuri, precum :Pistol, Mesterul Ang-bel. Bor-den", etc.

Gradina numita «Sans-Sou-ci», aselata lângä garb". pe Bu-levard, are o positiune fórtefrumósa. La acésta contribuemult i aleiul.

In partea de E. a orasuluieste gradina Cogalnicénu, cuun frumas elesteu betonat.

Gratia eftinatatei locurilor,mai la fie-care casa, fie-chiarprin centrul orasului, se ga-sesc gradini cu florY i pornifructiferi.

Multe sunt societatile con-stituite in orasul Ploesci,t6te avkid scopuri umanitare,ajutor reciproc, ajutorul orfani-lor, desvoltarea industnei, etc.

Dintre acestea citam socia-Infiorirea, Lumina, Lup-

ta, Unirea, Cooperativa, Cari-tatea, Viitorul, Albina, An-cora, Imormintarea, etc.

Oraul Ploeso este locul na-

355

tal al distinsului nostru coleg-D-1 Gr. O. Tocilescu ') si alprofesorului Ion Gorjan, mortla 1856 si imormintat la bise-rica sf. Gheorg-he. El este caropentru prima óra serie «Ha-limaua» in limba Romána,facu cel d'Ant6it vocabularFranceso-Roman , scrie malmulte calendare RomAnescl,si la 1848 fu capul miscareinationale din judetul Prahova,suferind, pentru causa ce a-para, carcerile Rusesci. O ge-nera0e intrég-a a color d'an-têí negustori si proprietari dinjudet, lui il datoréza inv6ta-tura ce au.

Cu ocasiunea rèsboiuluí Ro-mano - Ruso - Turc , ImpOratul

1) D-1 Gr. G. Tocilescu, profesor dcistorie la facultatea de lacre din l3uLti-

resa, membru al Academia Romdne,director al Museului de AntichitV, mern-bru al Institutului archeologic din Roma,al societlita Impenalc istonce din Mos-co%a, al societiMor de archeologie dinPans, Orléans, Londra, AbbeAille, etc.,Senator, fost secretar geneial ai Mitos-teruluT de Instructinne, Inspectoi gcnP-ral al invéOmatula, etc., s'a nascut inc,hua de 26 Octombre 185o, in oiasulPloesa, din plinntY. Iordachc Tocilohcu,ofiter in armata Rominfzi ii Elena, nils-cutli Brezénu.

Tocilescu este unul din caautorisati istoria, apreciat in Léril

strémkate, epigrafist i archeolog recu-;loseta,

www.dacoromanica.ro

356 P 356

Alessandru al II-lea sosi inPloesd, cuartierul. general alarmatd Rusesdf, la 25 Mait1877. Neobicinuitascrie D-1T. C. Vacarescu, in «LupteleRomAnilor in resbelul dini877-78»--i interesanta era peatund privelistea acestuT orasde provincie. Harnic i dedatcu activitatea neg-otului, In fa-vorabila sa positiune, la rls-pântia marY alet6rei,PloesciT nu s'ar fi asteptatlusa a fi transformat de-o dataIn resedinta imperiald, si che-mat a adaposti 6spetY asa deinaltY. In zidurile séle se aflauacum nu numaI comandantul,Marele duce Nicola.e, cu nu-mer6sele capeteniT ale osti-rilor, dar insusï puterniculmonarch al tutulor RusiilorCu fliT i nepotiY st'.4 : Tare-viciul, marif dud Vladimir,Sergiu, Nicolae Nicolaevid,Nicolae i Sergiu Leuchtem-berg, Alessandru Battemberg.ApoI pe langa suitele stra-lucite ale Imp6ratului si alePrincipilor din familia Imp6-ratésca, se adaogau demnita-rif ceT mal inaltY ai imperiu-luí : Cancelarul principe Gort-chacoff, cu colaboratoril sOl :Baronul Jomini ; con silierul destat Hamburger ; goneraliI Ig-natieff, cunoscutul diplomat ;

Miljutin, ministru de resbelcontele Alderberg, ministrulcase)." imperiale ; Principele Cer-kaski ; D. de Nelidoff, sefulcancelarieI diplomatice

Intr'un cuvint, Petersb ur-g-ul nu maï era in Petersburg,el se stramutase de pe t6r-murile Nevei in modestul oradin marginea DAmbului, catrecare se indreptau acum privi-rile pline de asteptare ale Eu-rop ef.

Cu inult tact si cu multacuviinta s'a purtat populatiaploescénA in tot timpul cat aavut In mijlocul el pe suve-ranul Rusid, impreuna cu t6teaceste somitatï.

Dupa ce se odihni o c,li inPloesd, Imp6ratul Alessan-dru veni la 27 Mait in Bucu-resd, spre a face visitb'. su-veranuluT

Imp6ratul petrecu áivaBucuresd. cu Domnul si D6mnaRomanieY i spre séra se In-tcírse la cuartierul g-eneral alal-ni-atol sólo, la Ploesd.

PLOESCIORI, comuna rurala, plasaV.s.rgsor. Este situatá pe pla-toul dintre orasul Ploesdriul Te16.jen, la 3 k. m. de-parte de Ploesd si la 9 k. m.de rerdin.p. plarY.

www.dacoromanica.ro

357

Se compune din 4 cAtune :Ploesciorif, TIIMAreni, Têrg-sorénca i AI6ra-Nou6, avêndo pop. de 893 loc. (459 b.434 f.), 198 capï de familie ;182 contribuabilT, 198 case delocuit.

In comunA sunt douè bise-ricY : una in pArdsire si a douafondatA la a. 1885 de proprie-tarul mosiei D-1 Cantili, de-serVitA de i preot.

Locuitoril se ocupa numaïcu agricultura. Produsul mun-ceï agricole 1 desfac la orasulPloescï.

In raionul comunei, pe ia-zul ce vine din r. TelAjen,sunt 2 morï.

Locuitorif (t t) s'au Impro-prietArit la 1864, cand li s'audat 437 h. a. din mosiile D-lorCantili, I. Ciresanu, EforiaD-r Sachelarie.

In comunA sunt : 35 caT,

431 boï, 129 vacI, tot116 oï, 211 porcT.

Scóla existA in comunA dela 1866. In anul tre.cut s'afrecuentat de 40 elevT si 13 e-leve, din numï..rul de 115 co-piI (6o b. 55 f.), cu vé'rsta desc61A. Cu intretinerea perso-naluluï statul cheltuesce a-nual 1566 leï. SCZU carte 61

beirba(i' fi 9 fenieY.TótA comuna se intinde pe

357

o suprafap. de 1815 h. a.TuicA se fabricA aci in ter-

men mediu pênA la 120 h. 1.

Gandaci de mAtase nu se cul-tivA ; stupï cu albine sunt 30.

PAmêntul comuneï e priel-nic la t6tA cultura. Un h. a.cultivat recoltézA In termenmediu p'ènA la 20 h. 1. grau22 h. 1. orz, 28 h. 1. ov6z, 20h. 1. porumb i 23 h. 1. meit.Pomi" roditorT sunt prea pu-

Locurt pentru finee nusunt.

Comerciul se exercitA de tocárciumarï.

Veniturile comuneï se urcAla tifra de 8118 lei si cheltu-elile la 7374 leï..

Comuna e udatA n parteade E. de riul Teléjen si Incea de V. de riul Dambu.

Pe cdmpia de lansl catunul7,7inpircid se ajrd ruinele uneXbiserid, In jurul carcia, Inaintedo 1848se clicecra un ora.çnnnlit «Bere'sca» locuit de Bul-sad venitl din Rusia, undesesera dufl de Ru,d, in urmaresbeluluY Ruso- Turc din 1711.Acestora izeconycnindit-le a stain Rusia s'au re/ras aci,Ur1714 la Ploesd, fientrit-cd firo-prietarul mo,sieY yola s? le jul-./Suiza cliija'iY.

CAT de comunicatie are : so-seaua judeeanA PloescI-Bra-

www.dacoromanica.ro

358 P 358

tocea i alte sosele spre comu-nele Pl6sa i Scent Prin par-tea de S. E. a eI trece caleanational. PloescI-Buz6u.

Se mArginesce cu comunele :Plésa, ScAenl, Móra-Noui,PloescY.

PLOESCIORIT-DIMITRIULLTY, numi-re ce se mai: da in vechime sa-tulul" Ber6sca-de-jos, com. Plo-esciorY, pl. Têrg-soru.

PLOESCIORIT M-RET MARGINE-NY,numire veche a satuluY Be-résca-de-sus, com. PloesciorT,pl. Têrgsoru.

PT_,OESCIORT, proprietate a Efo-rieT Spitalelor civile din Bu-curesci, fostA pendinte de mo-nastirea T'èrg-soru, com. Plo-esciorY, plasa Urg-soru, in in-tindere de 270 h. a., tóte

cultivabil si fìnete, aren-data pe periodul 1886-91 cu7580 leY anual.

PLOESCIORI, sat, face parte dinC. R. cu acelasT. nume, plasaTérgsoru. Aci e resedinta co-muneT.

PLOPENI, statie de drum de fierpe linia feratA PloescY-SlAnic,la 82 k. m. departe de Bucu-rescT si la 22 k. m. departe

de Ploesa intre Buda si Po-lana.

PLOpi , poiénA , com. TArlescI,plaiu Teléjen.

PLOPENI, sat, tace parte din C.R. Aldllesci, pl. V6rbilitu. AreO pop. de 643 loc. (304 b. 339f.). Aci e o biserich ce s'a fon-dat la a. 1854 cu cheltuialaD-1111' Costache LipAnescu si afamilieT séle.

PLOppu, pAdure a statuluY inintindere de 125 h. a. pendintede com. Rinceit, pl. Teléjen,care, impreuna cu trupul Pie-trile Infierate (125 h. a.), for-mézA pAdurea RincezY, plaiuTeléj en.

PLOPIF,qT, vale, udn. cAt. Nisto-resci, com. Br6za-de-sus, pl.Prahova si are directia de laE. spre V. cAtre nul Prahova.Curge numaï in timpurI plo-ióse.

PLOPIUL, munte la E. de virfulRotunda, com. Brebu, plaiuPrahova. S'a, numit ast-fel dela multimea plopilor.

PLOPPILOR, deal situat pe stangagârleï Ogretinu, com. Ogreti-nu, pl. Teléjen, numit i Vir-

www.dacoromanica.ro

359 P 359

fui-kif-Tache, dupa numele u-nuT locuitor ce-si a avut lo-cuinta in acel deal.

PLOPJP.:NCA, ra1e, trece prin cen-trul cdt. Valea-Plopului, com.Posescï, plaiu Teléjen.

PLOPULUY, vale, com. Magureni,plasa Filipesci.

PLOPULUT, sat, face parte din C.R. Harsa, plasa Podgoria. Areo pop. de 371 loc. (i99 b. 172f.). Aci e o biserica cu hramuloSf. ErarhT» fondata in anul186o.

PLOPU-CU-ICOANA , localitate iso-lata la S, de com. Rifovul,plasa Crivina.

PLOPU, parau, uda com. Posescï,pl. Teléjen, si se vérsá in garlaZeletinul, cu care se vérsd, inriul Basca si acesta in 1-1111

Buz6u.Se zice cä in vechime pe

valea acestuT parau se afla unplop mare, de unde i numi-rea parauluT de Plopu.

PLoscARTA, vale, isvorasce dela S. E. de com. Valea-Lunga,plaiul Prahova, si se vérsavalea Priboiul, tot in raionulcom. Valea-Lungd.

E acoperita cu padure, pro-prietate a d-lui G. Gr. Canta-cuzino, avênd livegT i pasunepentru vite.

PLUTEY, vale, isvorasce din dea-lul Fata-PietreT, com. Valea-Lung-a, plaiul Prahova, si sevérsa in riul Cricovul Dulce.

POCITÀ, vale, com. Apostolache,plasa Podgoria.

PODECI (Alóra-de-la-), localitatein com. Maneciu-Ung-urenT, pl.Teléjen, din care se scac finc/2'4 bund ficntru construgia pa-durilor.

PODENI-VECITY, sat, face partedin C. R. cu acelasT nume, pl.Podgoria. Are o biserica, con-structie veche, ziditd de po-porani. Anul fondareT si cti-toril nu se cunosc.

PODENI-VECHT, deal in com. Po-deni-VechT, pl. Podgoria, pecare se cultiva 25 h. a. vie.

PODENI-VECHT, padure a statuluTin intindere de 440 h. a., pen-dinte de com. Podeni-VechT,pl. Podgoria, formata din tru-purile Surani (415 h. a. si i-zesci (25 h. a.).

PODENI-VECHT comuna rurald,

www.dacoromanica.ro

plasa Podg-oria. Inainte de des-gizz(area juelc(uluY SlicucnY, erarefedinea fild.yeY Pon'goria.

Este situata pe dcalurile :Coltóia, Gogolos, BadicescuPaicuta si pe vaile :Néguluï, Scurt i Ovisa, la 26k. m. departe de capitala

Ad i e re.sen'in(a pl4;z1Podgoria.

Se compune din 3 catune136.4esci, Podeni-VechI i Izescisi are o pop. de 2185 loc. (1067b. 1118 f.), In care infra si 30familiI de tigani" ferarl, geam-basI de vite si ursarY.

Capi de familie snnt 486;contribuabilI 387 ; case de lo-cuit 487.

In comuna sunt 3 bisericI(in fie-care catun Cate una)construite prin ajutorultorilor, lipsite de off-ce inscrip-

; deservite de 3 preop, defie-care biserica cate unul.

Majoritatea locuitorilor seocupa cu plugaria. Mestesu-gari sunt 74, adica : 37 dul-gherI, 18 zidarY, 6 dogarY, 9rotar, 4 ferarl. Produsul mun-ceIl desfac la orasele PloescI

BucurescI.Top' locuitoriI sunt mosnenT,

insa cu putin pamênt. El au73 cal i epe, 167 vacI, 91 ca-pre, 6o5 oI, 770 pord.

In raionul comunel este o

fabrica de gaz si 3 mori" peapa Ovisa.

Scóla in regula exista acide la 1886. In alud trecut s'afrecuentat de 71 baep si 2

fete, din num6rul de 715 co-pil (320 b. 395 f.), cu -4rstade sc616. Cu intrepnerea per-sonaluluI se cheltuesce anual1o8o leI.

Sciu carte 248 bzIrbafr fi Irfemei.

Comuna se intinde pe o su-prafata de 468 h. a.

hi COM2177# e o fintan#, nzt-mita «Fzintana a'e leac» dincare o'nzenil ieau al54 la «Isvo-rul tamdcluirdo sfiiadndu-se cuca §i mul(Y din e7 tzinultluin-du-se de di/ente bo'le. Accrstzlapit are un miros de pucidsii,fi cacle sfire N. V. de comunti.

In par/ea de sud este un scleit,nunzit «Chiliile acum In ru-ind ci div care se plistrcral 117t-mar fireastolul. Imprejurul a-ccstuiasc sfinneera iii 71C-

adule schi-tuluY.

Dupa media celor treIdin urma vedem ca se fabricaIn comuna cam 3000 d. 1. plica

numaï 250 d. I. vin, ca.c1

viile s'au filoxerat.La localifiyile zzumite «Ovi-

sa» fi «La (t'Al» sunt cariende piétrli.

360 360

www.dacoromanica.ro

GAndadde matase se cultiva.indestul; stupT cu albine sunt 64.

Parné'ntul nu e prielnic lat6ta cultura. Dintre cereale secultiva grau, orz, ov6z, meitsi. porumb. Dintre poinT rodi-torT sunt : 79 merT, 6o perT,208 dm-P, 390 ciresï, 90 nucT.LivectI sunt prea Mine.

Comerciul se exercita in co-muna de 8 carciumarY.

Bugetul comuneT presinta laveniturT suma de leT 8231,64si la cheltuelY 5871,7o.

In comuna este numaT sos.comunala «Matita» ce o puneT.n comunicatie cu comuneleMagurelele, Gornetu-Cuib, Po-deni-Vechi si NouT.

In raionul comuneY, la E. siS., si in centrul eT, sunt treTmovilc, unde se povestesce caau fost ing-ropatT ostasiT ca-çlutT in diferite lupte, ce s'aupetrecut aci in vechime.

Dealurile comuneT sunt : Pe-lini, Frumos, Grajdana, Chi-hile si Piscul-IM-Dan. Surpd-turY sunt f6rte multe, causatede pini. Paniêntul a fost pe'na.acum sustinut de radacinile pa-durilor ; ac;11 padurile sunt dis-truse cu desavirsire. -

Parné'ntul pe care sunt ase-qate casele locuitorilor estedeluros, piscurT si vaT, servindpentru cultura pomilor si prea

putin pentru pasunatul vitelor.E udata de garlele Sara-

telu, cu apa sarata, si Ovisasi de valle: G6leT, Belci6ieï,NéguluT, Ciuciurulul si valealuT Hem.

Se marginesce la N. cucom. PacuretT si CTornetu-Cuib,la S. Cu com. Harsa, la E. cucom. Podeni-NouT si la V. cucom. Magurelele.

PODENI-NOUT, sat, face parte dinC. R. cu acelasT nume, plasaPodgoria. Aci e resedinta co-mune)...

PODENI-NOU1, deal, com. Podeni-NouT, pl. Podgoria, pe Carese cultiva 1621/2 h. a. vie.

PODENI-NOUT, padure particularasupusa regimuluT silvic incadin anul 1883, pe mosia Po-deni-NouT, com. Podeni-Nouï,pl. Podgoria.

PODENI-NOUT, com. rurala, plasaPodg-oria. Este situata pe ma-lurile Orlelor Lojadna si O-ghiza, la 32 k. m. departe decapitala judetuluï si la 3 k.m. de a plaseï.

Se compune din catunele :Ghiocelu, Mehedinti, R.ahova,Nevestésca, Popesci, Valea-Dulce, Podeni-NouT, Sfacarusi Pacalóia, avênd o popula-

361 P 361

www.dacoromanica.ro

362 p 362

fiune de 3760 loc. (1977 b. 1783f,). in care intra si 75 tiganY.

CapT de familie sunt 656;contribuabilf 632; case de lo-cuit 675.

In comuna sunt 6 bisericTIn Podeni NouT, fondata delocuitorT i refacutd la 1827In Ghiocelu, facutA la 1841In MehedinV, fondata la 1861in Rahova, fondata la a. 1832;In PopescY, fondata la a. 1857si in Valea Dulce, fondata decalugariT Iane i Enache laanul 1807. Vote aceste bise-rid deservite de 4 preop'.

Pe lá'figa. agricultura, 17

locuitorT se maT ocupA cu ro-taria, butaria i dulgheria. Pro-dusul munceT lor 1 desfac laorasele Ploesci , Valeni - de -Munte, Urlati i Mizil.

Parte din locuitorT sunt mas-nenT, 287 s'au improprietaritla 1864, când li s'au dat 861h. a. pamênt. El au 88 cal siepe, 277 vacT, 6 bivoll, 21

capre, 1224 oT, 602 porcT, a-fard de vitele trebuinci6se mun-ceT agricole.

In raionul comuneT, pe riu-sorul Oghiza, sunt patru morTpentru macinat, cu câ.te dou6pietre fie-care.

Sc6la s'a infiiMat in comunade la 186o ; insa a funcOonatcu intreruperT. De la 1882

funcOonéza regulat. Localul eproprietatea comuneY. In anultrecut s'a frecuentat de 40copiT, din num6rul de 278 co-piT (183 b. 95 f.), cu v'èrstade sc61a. Cu intre%inerea per-sonaluldi statul cheltuesce a-nual 1728 leT. Sciu carta 72barbatI, 24 femeY.

Uta comuna se intinde peo suprafap de 4000 h. a.

Garla Lojadna, care treceprin comuna, are apa fo'rte O-nda, din causa terenurilor sa-rate ce strabate. Tot in rajo-nul acesteI comune ma suntisvo're de afia de pucids#. Te-renul sè'u confine fi

Tuica, in aniT roditorT, sefabrica pêna la 9000 d. 1. iarvin abia 2000 d. 1. anual.

fn a'ealul numit «Ilfas-ura»sau «La Bordeill de sare» ses-dsesce in pamént sare In marecantitate.

GandacI de matase se cul-tiva i dau pe an 9- o k. g.borangic. StupY cu albine suntnumaT 6o.

Dintre cereale se cultivaaci numatsrAu,1 porumbov6z. Poini roclitorY sunt : 757merT, 275 perT,7346 ducp, 425ciresT. Liveçlile de fin dau camdou6 care de mèsurd la hectar.

Comerciul se exercita in co-muna de 14 carciumarT.

www.dacoromanica.ro

Veniturile comunel sunt dele l 12.663,50, i cheltuelile de7163 leY.

Sta in legAturà prin soselecomunale cu comunele : VA-leni-de-Munte, Urlati, Chioj-clérica, Apostolache, Podeni-VechI i PAcure0.

In raionul comuneI suntdealurile : PAcAl6ia, Pancea,MAgura i Stejaru, pe carI secultiva mal' bine de 50 h. a.vie, dar din causa filoxerelabia au mal remas ca 5 h. a.In partea de N. este PisculHoVlor, unde nisce banditYaveau ascunptorile.

Comuna e udatA de gArleleOghiza i Lojadna, afarA decâ.te-va vAI, puOn Insemnate.

Se mArginesce cu comunele:Podeni-Vechï, BAltesci , PA-cureti , Gornetu, i Valea-Bouluï.

PODGORIA, plasA, se mArginescela E. cu jud. Buzeu, de carese desparte printr'o linie per-pendicularA de la N. la S. cetrece pe la E. de com. Chioj-dénca, si care apoT se indréptAspre Vest, trecênd pe la Sudde com. Sangeru.

La S. E. se mArginesce cuplasa Cricov, de care se des-parte printr'o linie curbA dela E. spre S. *si care trece pe

la E. de comunele Podeni-NouY, Harsa i ScAera.

La N. se mArginesce cuparte din jud. Buzeu i plaiuTeléjen, de care se desparteprintr'o linie dréptA dusA pela N. de comunele Aricesci

CArbunese.La V. se mArginesce cu

plaiurile Teléjen i VArbilAusi plasa Têrgsor, despAqin-du-se de plaiu Teléjen prin-tr'o linie care trece pe la V.de comunele Surani i G or-netu-Cuib ; lar de plaiu VAr-bilAu i plasa T'erg-sor, prinrIul Teléjen.

Din punctul de vedere ad-ministrativ, plasa Podgoria secompune din 18 comune_ ru-rale, adicA : Apostolache, A-ricesci, Boldescl, CArbunescY,Chioj clénca,G ornetu-Cuib, Har-sa, MAgurelele, PacureVi, Pl4sa,Podeni - Nouï , Podeni -Vechl ,Salcia, Siingeru, ScAeni, Soi-mari, Surani UdrescI.

Resedirqa sub -prefectureIeste In com. Podeni-Vechl,cAt. BAl%escï.

Cea maT populatA comunAdin plasa Podgoria este Po-deni Nouï, apoY vin Harsa,Chiojdénca, Gornetu-Cuib, PA-cure0 i Podeni-Vechi. Celemal puOn populate sunt ScA-eni i Pleasa.

363 363

www.dacoromanica.ro

364

Pdmêntul acesteï plA§Y e maïmult deluros i priesce multviteï, prunullA i nuculuï.

VAile formézN, câmpiT intinse,pe cari se cu1tiv6. tot felulde cereale ; pklurile nu lip-sesc.

Terenul fiind prielnic cultu-reI in general, ocupatia locui-torilor, afard de fabricarea ra-

364

chiuluï; e agricultura cres-cerea vitelor, acésta din urrnAputin îngrijit.

Parte din locuitoriï plArYse Indeletnicesc Si cu diferi-tele meseriL cu chirigeria.

DupA cum se vede din ta-bloul de maï jos, in plasa Pod-goria se cultiv.I. 5431/2 h. a.vie, adicA :

Din punctul de vedere alcultuluT, locuitoriT plA0 Pod-Ygoria sunt cretiril-ortodoxY.'S'a impArtit in 28 parohii, a-'vênd 24 filiale.

I). Parehia ScfrìzY, cu bise-rica parohialá « Adormirea »compusA: din cAt. Balaca §iPlea§a, avênd ca filiale bis.«Sf. G-rigore» i «Intrarea inBisericá.».

Parohia Pricure(Y, Cu bi-serica parohialIt «Adormirea».

Parohia illati(a (com. PA-cureti) cu biserica parohialA«Sf. Voevoli» compusd din

c6.t. At3,rnatT (com. .5oirnari).Parohia Afrilgurekk, cu

biserica parohialA «Sf. Ion»compusa din cgt. Códa-Malu-luT, Protosing-helu i M-reaZamfira, avênd ca filiale bise-ricile : «Adormirea», «Sf. Du-mitru»§i«InAltarea Domnuluï».

Parohia Paeni-Irech7, cubiserica parohia16,«Sf. George».

Parobia 13(11(escï (com.Podeni-VechT) cu biserica pa-rohialli «Nascerea M. Dom-nuluI» compusA din cAt. Izescï,avênd ca fihjalä biserica «Sf.Dumitru»,

COMUNA ái-1

COMUNA ,.-Z'-<

Boldesci . . . . Io Report. . 325 50Aricesci . . . . 1 50 Podeni-Noult . . . 162 50

Gornetu-Cuib . .

-II Agurelele . . .

13480

5o_Podeni-Vech):. . .

Carbunesci . .

Surani

2513 501 o 1--

l'Acure-ti . . . . 99 50 Soimari . . . . 7 IDe reportat. . :; 2 5 co 543 co.

www.dacoromanica.ro

Parohia II4rsa, cu bise-rica parohiald « Adormireacompusd din cdt. Plopu s,i Ni-sip6sa, avênd ca fihialä bise-rica «Sf. Trei ErarchI» §i «A-dormirea».

Parchia Vdrbila (com.'Farsa) cu biserica catedrald«Adormirea» compusd din cdt.Valea CuculM i Jdrcálduf (Ur-laV), fihialä «Sf. Voevop.

Parohia Boldescr, cu bi-serica parohiald «Sf. VoevolY»compusd din cdt. Seciu, avêndca fihialà biserica «Sf. Treime».

lo). Parohia ..SzPotu (com.Boldescl) cu biserica parohiald«Adormirea» compusd din cdt.Lipdnesci, avênd ca bisericdfiliald «Adormirea».

Parohia Podeni-Noid, Cubiserica parohiald «Adormi-rea» compusa din cdt. Ghio-celu i Meheditqa, avênd cafiliald biserica «Sf. Nicolae».

Parohia Popesci (com.Podeni-NoM), cu biserica pa-rohiald «Sf. Nicolae» compusddin cdt. Valea-Dulce i Ra-hoya, avênd ca filiald biserica«Sf. Nicolae».

Parohia GOrIldlt (com.Gornetu-Cuib) cu biserica pa-rohiald «Cuviósa Paraschiva».

Parohia Cztibu (com.Gornetu-Cuib) cu biserica pa-rohial4 qAdormirea» cornpusa

din cd.t. Nucetu, av6nd cabiserica «Sf. Dumitru».

Parohia Val-de-El (com.UdrescY) cu biserica parobiald«Sf. Voevop compusd dincdt. Udresci i Dobrota, avêndca filiale bis. «Sf. Dumitru»si «Sf. Haralambie».

Parohia Stinserit-de-jos(com. Stmgeru) cu biserica pa-rohiald «Sf. Andrei» compusddin cdt. Sangeru-de-sus, avêndca filia% bis. «Adormirea».

Parohia Jfireszt (com.Sangeru), cu biserica parohiald«Sf. Nicolae».

Parohia Apostolache, cubiserica parohiald « Adormi-rea» compusd din cdt. Mario-gea i Tisa, avênd ca filialebis. «Sf. Voevocg» si «Sf. Du-mitru».

Parohia Salcia, Cu bi-serica parohiald «Sf. VoevoslI».

20) Parohia Oidé M'a, Cubiserica parohiald «Cuviósa Pa-raschiva» compusd din cdt.Nucetu, avênd ca fihialà bise-rica «Sf. Dumitru».

Parohia Trelzu (com.Chiojdénca) cu biserica paro-hiald «Cuviósa Paraschiva».

Parohia- (2irbunescY, CUbiserica parohiald «5f. Nico-lae».

Parohia Shrani, Cu bi-serica parohialtt «Sf. Dumitru».

365 365

www.dacoromanica.ro

366 r 366

Parohia .yointari cu bi-serica parohiala «Sf. Apos-toll» .

Papo/tía Aricesci cu bi-serica parohiala «Sf. Nicolae».

Parohia Star-Chiojdu cubiserica parohiala «Sf. Trei-meo compusa din cat. Bradetu,av'end ca filiale biserica «Cu-viósa Paraschiva» i «Sf. Ni-colae».

Parohia Vadu-Ani (com.Star-Chiojdu), cu biserica pa-rohiala «Sf. Voevosli», com-pusa din cat. Rotarea, avendca filiala. «Nascerea M. D.»

Paro/tía Drajna-de-jos,cu biserica parohiala «Sf. Ni-colae» avend ca filiala bise-rica «Sf. Alessandru».

PODORÉNCA, vale, isvorAsce dela N. E. de com. Drajna-de-sus, pl. Teléjen, §i. se vérsäIn garla Drajna, tot in raio-nul com. Drajna-de-sus.

PODULUL vale, isvorásce din lo-curile de aratura ale com. 0-gretinu, pl. Teléjen, se impre-una cu valea DragomireY §i sevérs6, in garla Ogretinu, totin raionul com. Ogretinu, dincare isvorasce.

pODU-BISERICE1, loc isolat, com.Teilani, plaiu Teléjen.

PODu-CHIOVENILOR, loc isolat incom. Tei§ani, pl. Teléjen. Atatpodul Bisericel cat i al Chi o-venilor, actualmente reservatepa§uneY, sunt proprii culturelovezuluT.

PODU-CHEIA, sat, face parte dinC. R. Brebu, plaiu Prahova.Are o pop. de If° loc. (5o b.6o f.). Si-a luat numele de lao stramt6re fórte ingusta, informa de cheie, pe unde treceriul Doftana.

Valceaua Valea Rea des-parte acest catun de Brebu-Megiesc.

PODU-CHEI, proprietate a EforieYSpitalelor civile din Bucuresd,fosta pendinte de schitul Bre-bu, com. Brebu, pl. Prahova,care pe periodul 1886-91 s'aarendat cu 520 lei." anual.

PODU-CORBULuT, sat, face partedin C. R. Comarnicu, plaiuPele. Are o pop. de 164 loc.(8o b. 84 f.). Este situat intrevaile PrahoveT, Bradului §i Cor-buluT , inteo posiOune fórtefrumósa.

PODU COTORCI, localitate in par-tea de N. a com. Star-Chioj du,plaiu Teléjen, unde se ved ni-sce gropT, despre carT locuitoriT

www.dacoromanica.ro

367 P 367

spun c'c't sunt facute de Ta.- p6lele muntelui Ple§uva-Maretari. §i coprins intre vaile Obielei

(N.) §i Mestécanului (S.)PODU-CU-FAGY, vale, isvorasce din La N. de acest catun, in

raionul com. Valea-Lunga., pl. localitatea numita, «Lespelile»Prahova, §i se vérsa in Valea- este o biserica fondatá la a.lui-Dan, tot in raionul com. 1661 de Jupan Pârvu Canta-Valea-Lunga. cuzino vel Logofa cu tatal

s6u Draghicid vel spatar.PODU-FRANCULUI, loc isolat Pe la sfir§itul vécului XVII

com. Gornetu-Cuib, plasa Pod- nici vorba nu era de vr'ungoria. unde Valea Beni se sat aci sus la munte ; casevérsa in parAul NuceOnca. Véränescl intalneal pe valea

Prahovel abia la Comarnic, inPODU-LAT, deal ce se intinde cat. Podu-Négului, ceia ce pro-

mal in tot lungul sé'u, in par- béza c. acest catun este celtea de E. a com. Cornu, plaiu mai vechit dupa valea Pra-Prahova. I s'a dat acest nume hovei (VOY Podu-Négului).pentru-ca d'asupra acestul dealse afla un loc §es. Serva vi- PODU-NÉGULUf s'a numit comunatelor de p4une. Predeal, pl. Pele, din tim-

purile cele mai vechi, i chiarPODU-LUNG, sat, face parte din de la formaOunea sa §i se in-

C. R. Comarnicu, pl. Pele. tindea de la Predeal pénd laAre o pop. de 284 loc. (145 Posada, coprinOnd tóte ca-b. 139 f.) Este situat la sudul tunde cal-Y fortnézä actual-comunei intre valle Prahovei, mente comuna Predeal, apoiCorbului §i Sarului. teritorul com. Sinaia cu cat.

Isvoru, precum i PosadaPUDU LUNGA, loc isolat, com. Podu-Négului.

Slanicu, plaiu VarbilAu. Numirea acésta s'a dat co-munei dupa. localitatea «Podu-

PODU-NAGULUT, sat, face parte Négului» de la Comarnic, undedin C. R. Comarnicu, pl. Pe- se afla schitul Lespecple, dele§. Are o pop. de 142 loc. (74 care depindea comuna, in a-b. 68 f.) Este situat pe ma- facerile bisericesci.lul drept al riultfi Prahova, la Rerdh4a comuneY Podu,

www.dacoromanica.ro

368

NeguluY era la Bu§teni. A-colo era sfalul, compus din-tr'un piircalab §i trei deputaVale§Y de popor. Parcalabulstringea birurile ce «e0au pccomuna,» iar socotelile le 0-nea pe «raboj».

La 1864 catunele PosadaPodu-Négului s'au alipit la

Comarnic i io anT maY tâ,r-qiu, la 1874, dupa doriap, ex-primata de M. S. Carol I,comuna Podu-NéguluY a luatnumirea de «Sinaia» iar pri-maria s'a mutat de la ButenYin acésta din urma locali-tate.

Prin legea din 188o Sinaiaa fost declarata de com. ur-bana (I. G. Babe).

PODU-URSULUY, sat, face partedin C. R. Cosminele, plaiuVaxbilau.

PODU-URSULUI, sat, face partedin C. R. Livadea, plaiu Var-bilau.

PODU-VADULUY, sat, face partedin C. R. Bréza-de-jos, pl.Prahova. Are o pop. de 966loc. (468 b. 498 f.) Aci e obiserica fondata la a. 1818,cu hramul «Nascerea sf. I6n».In acest a-dun a fost pad la18.71zm stabiliment de bA

368

PODU-VADULUY ba."I renumite pela anul 1834, situate pe locyes, apr6pe de sos. na0onala.,In centrul com. Br6za-de-jos,pl. Prahova, apaqinênd ob-

tesí locuitorilor. ./lAt coqineiod si 75acio'sd, insa nu i s'afacut nidi o analisa chimica.

PODU-VÀLENI, sat, face parte dinC. R. Poenari-Burchi, pl. Cri-vina. LocuitoriT sn." s'au im-proprietarit la a. 1864 pe mo-ia §i Cojocarénca.

Au o biserica lipsita de ort-ceinscriMiune.

PODU-VALENILOR, deal situat laE. de com. Bughiile, pl. Te-léjen. si-a luat numirea de lacom. Valeni, d'asupra careiae arsiat.

Pe dealurile acesteI comunese cultiva ov6z, sunt vilponi roditorY. Pe unele se a-fill islaz i padure.

PODU-VARTOS, sat, face partedin C. R. Comarnicu, plaiuPele. Are o pop. de 243 loc.(115 b. 128 f.) Este situat lap6lele muntelui Galmeiacoprins intre vaile : PrahoveT,Cernica i Batra6ra.

PODURf se mal numesce at.

www.dacoromanica.ro

Cornu-de-sus, com. Cornu", pl.Prabova.

PODURILE, sat, face parte dinC. R. Drajna-de-jos, pl. Te-lejen. Are o pop. de 70 loc.(40 b. 30 f.) LocuitoriT din a-cest cgtun au - inut maT naintede Drajna-de-sus, in raza ca-reja au fost ImproprietgriV la1864. Acest cgtun este fórteapr6pe de Drajna-de-sus, incat forméza o singurg grupáde locuir4e, pe cand de Draj na-dejos e separat prin distantede 3-8 k. m. Acest catun Vnede sectiunea sc6leT din Drajna-de-sus, si locuitoriI lui suntenoriasT ai biserice'i de aci.

PODURILE, trup de padure astatulM pendinte de com. Te-

plaiu Peles, care, Impre-unä cu trupurile : &alma, Ca-rabanu cu Boia, Lacurile cuRusu, Rusu-de-jos, Prislopu

VIrful NegrasuluY, formézg.pgdutea Tesila, care are o in-tindare de 5000 h. a.

rlpg la S. V. de com.Moreni, plasa Filipesa

isvorAsce dinpoenile com. Prov4a-de-sus,plaiu Prahova, si se vérsg pepartea dréptg In rinl Prov4a,tot in com. Frov4a-de-sus.

PotkNA, teren isolat in com.PoIéna, pl. Prahova, proprie-tate a Eforiel' Spitalelor civiledin BucurescY, arendatg peper. 1882-92 cu 200 le anual.

PoMNA. se numesce de locuitorTpentru prescurtare , comunaPoiéna-de-Vgrbilgu, plaiu Vgr-bildu.

POYÉNA, loc §es la E. de com.Surani, pl. Podgoria, pe caresunt livedi de fin si se cultivgporumb.

PoTANA, sat, face parte din C.R. Comarnicu, pl. Peles. Areo pop. de 1122 loc. (578 b.544 f.) Este situat inteo po-s4iune fórte frumósg, Intremun0 ComarniculuY si valle:PrahoveT, Sarului si Comar-nicu.

poiénä, com. Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.

PO1ÉNA, monastire asedata peun deal frumos In f4a ora-suluY Campina. Se IntreOnede Eforia Spitalelor civile dinBucurescI si se administrézade un Ingrijitor.

Acéstg monastire, care acuma rèmas ca bisericg de mir,s'a fondat la anul 168B de ca.

:4

369 369

www.dacoromanica.ro

370 P 370

tre Spatarul Toma Cantacu-zino, iratele lui ,`,-,;erban VodaCantacuzino.

Biserica actualj. s'a recla-dit in anul 1840 de EforiaSpitalelor civile, care inscrieanual in bug-etul su sumade 4860 lei.

POIÉNA, deal, com. Poiéna, pl.Prahova, pe care se cultiva1/2 h. a. vie.

o'lNA, sta0e de drum de fierpe Erija ferata Ploesci-Slanic,la 94 k. m. departe de Bucu-resci §i la 34 k. m. de Plo-esa intre garile Plopeni

PotkNA, sat, face parte din C.R. Poiéna, plaiu Prahova. Areo pop. de 592 loc. (319 b. 273 f.)Aci e schitul Poiéna (v. a. n.)Locuitorii sÌ s'au improprie-tarit la 1864 pe mo0a Poiéna,a Eforiet

Vera acest sal e visita/ demalp patiniag, fientru Mi sd-rate.

Este in apropiere de garaAci e re§edinta co-

munei.

POTANA, comuna. rural, plaiuPrahova. Nna. la anul i68o-dupa spusa barAnilorin a-

cësta localitate erau padurisecolare. Spatarul Toma Can-tacuzino, refugiat aci, din nuse scie c imprejurari, incan-tat de positiunea acestor lo-curi, a zidit schitul Poiéna in-tru marirea lui Dumnec,leuca ajutor pentru armata Ro-mano-Rusa, contra Ungurilor,inzestrAnd'o cu cinci mo0i,asta-q1 proprietati ale Eforieispitalelor din Bucuresci.

De atunci s'a infiintat co-muna, luând numele de Po-lka, de la numele schituluifondat in anul 1688.

Este situata pe Ormul dreptal riului Prahova, la 36 k.m. departe de capitala jude-tului §i la 5 k. m. de rer-din%a pla:iului.

La inceput comuna a fostsituata. cam pe locul undee gara CAmpina i pe poiénacea verde §i intinsa, undesunt tarinile locuitorilor, darlocuitorii s'au retras pe dea-lurile de aqi, din causa inun-da%filor riului Prahova.

Se compune din 4 catune :Poiéna, Bobolia, Slobozia §iLinia avênd o pop. de 13 7

1) Dupii, statistica Ministerului de In-terne, com. Poiéna e imphilia In 5 cli-

time : Bobolia, Piétra-de-sus, Poléna,Slobozia i VrIljitOrea.

www.dacoromanica.ro

loc. (691 b. 626 f.), in careintra 7 familii de tiganY, fe-rail si lautarl, si 7 familii deBulgarl, cae' se ocupa en gra-di n aria.

Capl de farnilie sunt 233;contribuabilí 2 12; case de lo-cuit 246.

In comuna sunt 3 biserici:Schitul PoYéna , fondata laa. 1688 de spatarul Torna Can-tacuzino, reparat in 1893, sipurtand urm6tórea inscriptie :«Intru marirea luY Dumnedeu

Mântuitorulul Isus Christossi intru cinstea prea sfinteln.sc6t6re de Dumnedeu s'auridicat si infrumusetat acéstasfinta biserica, din temelie, indilele D-séle D-luI AlexandruVoda si ale Mitropolitului

Neofit, lét 1841, de cdtreEgumenul Arhimandrit Ghe-nadie.

A doua biserica e in cat.Bobolia, fondata de starqulPredealuluI la 1838, i bise-rica din cat. Slobozia, fondatade Mihaiti Cantacuzino , cametoh al monastireY Sinaia (Ilipsesce anul fondarei).

Aceste biseridi sunt deser-vite de doi preotI, platip deEforie.

Afara de agricultura, 46 lo-cuitoe se mal ocupa cu fabri-carea varuluT alb i negru, cu

dulgheria, tamplaria, zidaria,rotaria, chirigeria si fabrica-rea tuiceY. Produsul muncei 1desfac la Braila, Gr'alay, Bucu-rescY i Ploescí.

107 locuitori s'au improprie-tarit la 1864 pe mosiile : Po-i6na, Slobozia i Bobolia, candli s'au dat 428 h. a. El' au 27cal, 13 epe, 136 vacY, 45 ca-pre, 173 a 117 pord, afardde vitele trebuinci6se munceL

In raionul comuneT pe riulPrahova sunt 5 morY si o pivasi pe riul Doftana o m6ra.

Sc6la exista in comuna de47 ami. Localul e proprietateacomuneY si s'a frecuentat inanul trecut de 44 baeVí si 24fete, din num6rul de 195 co-piI (104 b. 91 f.), cu v'èrsta desc61a. Cu intret,:inerea persa-nalulta statul cheltuesce anual1512 leI. Scizt coarte 326 barbaz,7yi 145 fenzeY.

T6t6, comuna se intinde peo suprafa0. de 2450 h. a.

In redoma comunei" suzzt is-zzo're dc afid sclraM, provanitcdin localitzi unde se alia sarcIn nzare cantitate. Ace'sta apdse intrebuiznyz4 15entru MI sisunt bune contra durerilor dcpicidre, de dse, etc. Sunt 'watfrecuezztate vetra, de si n'arestabilinzent sistenzatic, fie pen-tra eficacitatea lor, fie pentru

371 371

www.dacoromanica.ro

372 p 372

aerul cel curat al localitat:ei.Tuja, se fabrica In comun6.

cam 1820 d. 1. anual.Are renumile caricrY de pie"-

trel. C2G lyie'tra din acésta co-muna s'a servil la canalisarearîulu Aimbovi(a, iu B2tal-resd.

hi localitayile numite «LaPiétra» si «Pe livezio sunt minede sare, in» In neesploatare.

De and bumbacul s'a efti-nit, cultura gandacilor de mA.-tase a mai incetat. Stupi cualbine sunt 80-9o.

PArné'ntul e prielnic numalporumbului i mal ales pomi-lor. Terenul cultivabil a pro-dus anul trecut 2300 h. 1. Pomiroditori sunt 730 meri, 264peri, 65 duc,IY, 143 ciresi, 264nuci ; iar 1iveli1e dau ca la365 care de fin.

Comereiul se exercitA in co-mund de 6 cttreiumari.

Veniturile comunei sunt de5800 lei i cheltuelile de 5680.

Diferite drurhuri inlenescecomunicaVia intre comuneleProv4a-de-sus,Cocore'sci-Capli,Bréza, etc.

E brAzdat de dealul Rae-manul, Slobozia i Angura,spre V. de comunA, tóte aco-perite cu crtmg, $suni, islaz,pAdure, i servind de pAsunevitelor locuitorilor,

In partea de E. e strAbn.tutAde riul Prahova, in care sevérsa valle : Turbure, BrAgare,Valea-Rea i Tisa (v. a. n.).

Se mArginesce cu comuneleBréza-de-jos, Campina, BAne-sci, Magureni, Prov4a-de-jos

Prov4a-de-sus.

POIÉNA-COPACIULUI, numire cepurta in vechime com. OpA-riV, plaiu Teléjen.

POIkNA-COPACIULUÌ , sat , faceparte din C. R. Opa'riVi, pl.Teléj en.

Are o pop. de 307 loc. (147b. 16o f.). Cade in partea deV. a comuna LocuitoriT malnumesc acest cAtun si Copa-cenii, si s'a format pe la a.1783. Si-a luat numele de laun copaciti urias si singuraticdin poiéna acestui cAtun. Deaci se esploatcYt pleura%

POILNA-CUIBULUT, numita si Po-iéna-Mare, loc de fineVe inpartea de V. a e4t. Cuib, in-tre dealul Berivoe i pttra'ulS'arAV1u, com. Gornetu-Cuib,plasa Podgoria.

POIkNA-CU-SCAIÚ, vale, com. Val-cAnesei, plaiu

POIANA-FETET, poiénä mai spreN. de Faa-lui-Craiti, com. Ce-

www.dacoromanica.ro

373 r 373

ra§u, plaiu Teléjen. Legendaspune ca inteun resbel ce aavut aci UnguriI cu RomaniT,din armata RomAna a peritun comandant, ucis de Un-gurI, si dupa-ce l'au desbracatde haine au veçlut ca e fatasi ast-fel a remas numele po-ienel de «Poiéna Fetef».

Pe aci a fost multa vreme,pana la facerea caleT-feratePloesci-Predeal , comunica0acu Augtro-Ungania.

POIP.NA-HOTILOR, platou intinsla N. de muntele ClabucetulTauruluT, intre paraul Praho-vita §i Limbhelul, com. Pre-deal, plaiu Pele.

POIkNA-HOTILOR, poiénd pe rlulTeléjen, com. Maneciu-Ungu-red", plaiu Teléjen.

POIf.NA-LACULUT , triip de pa-dure a statuluT in Intinderede 13 h. a. pendinte de com.Valen, plaiu Tel6jen , care,Impreuna cu trupurile : ValeaGarduluT (62 h. a.), Cotu-cu-PlopT , ObrWle - dupa - Sfóra-Predealu (25 h. a.), Bughea-de-sus (45 h. a.) §i Runcu (40h. a.), forméza padurea va-leni.

POIPNA-MARE, poiéna, com. Is-

vórele, plaiu Telejen, numitaast-fel de la suprafaa sa ceaintinsa.

POIkNA-MARE, sat, face partedin C. R. Betrani, plaiu Te-léjen. Cade in partea de N. acomuneT.

POIP.NA-MARE, pol'éna, corra. T,ei-sanT, plaiu Teléjen.

POIP.NA-MA.RE, mal, com. Tei-san'', plaiu Teléjen.

POIkNA-MARE, deal, com. Salcia,plasa Podgoria. Parte ser-vapentru cultura, parte pentrupa§une.

POIkNA MERLI, sat, face partedin C. R. Catunu, pl. Teléjen.

POILNA-MIRCEI, loc isolat in su-praia0 de aprópe 3 h. a. fostpendinte de M-rea Tiglnese,situat In com. Bat?,scY, pl. Cri-vina.

POIÉNA-PODULUI, loc isolat Incom. Harsa, plasa Podgoria.

POIkNA-POPET, poTéna in parteade N. a com. Scortera, pl.Prahova, numita ast-fel fiind-ca era proprietatea unuT preot.

www.dacoromanica.ro

374 p 374

POIÉNA STANET, poiéna, com.Valea-lunga, plaiu Prahova.

POTP.NA TRESTIEL sat, face partedin C. R. Cosminele, pl. Val--bilau.

POT11NA TAPULIff, sat, face partedin C. R. Predealu, pl. Peles.Acest catun s'a format inurma cat. Busteni, adica pela a. 1830.

Cel-d'antt3it , care a con-struit casa aci a fost un ¿re-care Alexe, lucrator la sti-claria veche D'Intre Prahove,cam pe locul unde se afla as-ta-df vila administratiei mo-siilor Regale.

In anii din urma, Poiéna-Tapului, g-ratie positiunei séleincantat6re i aerului celui cu-rat si sankos, a devenit o sta-tiune de vilegiatura, in tim-pul verei.

La 1884, acest catun, im-preund cu Predealu, AzugaBusteni, carT ac,li forméza. com.Predealu, apartinea de com.Sinaia, si de la acésta datas'au deslipit , constituindu-sedefinitiv la 7 Mait 1885.

POINA-V/ITAFULUT, vest' Bere-voescu-de-jos.

POMNA-VERDE, poiéna intinsA,

pe care mai 'nainte era ase-aselata com. Poiéna, pl. Pra-hova, si de unde locuitoriis'au retras spre deal , dincausa inundatiilor riului Pra-hova. AçiT, aci sunt tarinelelocuitorilor.

POTANA-VULPET, deal, com. Opa-plaiu Teléjen, numit ast-

fel de la vulpile c^ se vina.0in acest loc.

POINA-VARBILX13 (Teisu), pa-dure particulara supusa regi-rnului silvic Inca. din a. 1883,pe mosia PoTéna -Varbilau ,pendinte de com. Poihm-de-Varbilau, plain Varbilau.

PO1ÉNA-VARBILATT, mosie a sta-tului, com. Varbilau, plaiuVarbilau, pendinte de m-reaMargineni, care pe periodul1889-94 s'a arendat cu 400lei anual, in plus 720 lei platade padurari i confinisti. A-césta moie s'a vindut de veci.

POIkNA-DE-VARBIL'AtT, deal incomuna Cu acelasi nume, plaiuVarbilau, pe care se cultiva272 h. a. vie.

POIkNA-DE-VXRBILAU , comunarurala, plaiu Varbilau. Cu tetecercetarile fAcute nu s'a putut

www.dacoromanica.ro

375 P 375

afla nimic despre anul infiin-tal-el acesteY comune.

Este situata pe ambele ma-itu-Y ale garlel Varbilau, la 23k. in. departe de capitala ju-detulul §i la 1 o k. m. de re-. edinta plaiultd.

N'are niel' un catun alipit.Populatia sa e de 638 loc.(320 b. 318 f.), in care intrai 32 familit de tiganY, cae se

ocupa cu munca campuluI.CapY de familie sunt 152;

contribuabilf 116 ; case de lo-cuit 150.

In comuna e o singura bi-serica, fondata la a. 1864 prindonatiunï benevole din partealocuitorilor din acésta comuna,cum i din alte parti, deser-vita de un singur preot.

Locuitorif din acéstä co-muna se ocupa esclusiv Cu a-gricultura .1i cultura prunilor.Produsul muncel 1 desfac laora§ul Ploesd §i In alte partY.

Parte din locuitoriI comu-nel sunt mo§nenl. 71 s'au im-proprietarit la 1864, cand lis'au dat 184 h. a. Ef au 9 cal§i epe, 70 vacY, 26 capre, 10701, 57 pord.

In raionul comuneY, pe riulVarbilau, este Q móra pentrumacinat.

Aci a inceput sa se inveteca.rte çaM de la a. 1855. Lo-

calul este proprietatea comu-net S'a frecuentat In anultrecut de ..2 i baetï §i 5 fete.Cu intretinerea personaluluYse cheltuesce anual 1 o8o leY.Sciu carie its btirbap si 2 _tonel.

Tot teritorul comuneT estede 45o h. a.

In comuna se fabrica 290h. 1. Mea. i 58 h. 1. vin. (Ti-fre obtinute In urma facereYmediel celor din urma treYanY).

Gandad de mètase se cul-tiva in mica cantitate. Pa-mêntul nu e prielnic la tótacultura. Aci nu se cultiva decat putin grau §i porumb.Porra roditorI sunt putinl. Li-velile dau ca la 1 oo :.carefan.

Cómerciul se exercita Incomuna de 3 carciumarT.

Bugetul comuneI presintala veniturl suma de leT 3066,34;iar la cheltuell 2526,11 let

In comuna sunt 2 sosele vi-cinale : una o léga Cu coin.Malaesd la S. §i Varbilau laN.; . i a doua cu com. urb.Valeni-de-Munte.

E udata de la N. la S. deapa Varbilau §i de Valea Bi-serie" ce se vérsa in Varbi-lau, tot in raionul acesteT do-mune.

Se marginesce la N. cu

www.dacoromanica.ro

376376

com. Varbilau, la S. cu com.MalaescY, la E. cu com. Bu-ghiile §i la V. cu com.Tresti6ra.

movila, com. Isv6rele,plaiu Teléjen, numita ast-felpentru-ca se afla in mijloculunei poïenÏ f6rte frumóse.

PoIENif, deal in raionul com.Sangeru, plasa Podgoria, pecare se cultiva vie i sunt

de prura.

POENITA, isvor Cu apa mine-rala, situat pe deal in apro-piere de gara Camina, com.PoYéna, pl. Prahova, apani-nênd locuitorului Coman Ma-nana. Afia sa confine fiztcYdsd§i s'a dat in anul trecut la-boratorulul de chimie din Spi-talul Brancovenesc sa se ana-liseze.

POENITA, plaiti la S. de com.Tarlesdi, plaip Teléjen, pe carese 44 padure i locurT de fa-nqe.

POENITELE POPI, poieni spre N.V. de com. Talea, plaiu Pele.

POENILE BOULUI, padure par-ticulara supusa regimului sil-vic inca din a. 1883, pe mo-§ia Comarnicu, pendinte de

com. Comarnicu, plaiu

POENARI, sat, face parte din C.R. Poenari-Apostoll", pl. Cri-vina.

POENARI-APOSTOLT, comuna ru-rala, pl. Crivina. Datéza devr'o 250 ani, luandu-0 nu-mele de la Parcalabul de curte,Clucerul Poenaru Apostol.

Este situata pe malulCricovul-sec , la 23 k. m. de-parte de capitala judetuluï8 k. m. de reediMa pla§ei.

Se compune din 3 calme :Poenari-Apostoll, PoenariGorgani, avênd o populaOunede 849 loc. (418 U. 431 f.).

Capl" de familie sunt 175contribuabili 187 ; case de lo-cuit 170.

In comuna sunt 2 biseriduna in Poenari-Apostoli, cuhramul «Adormirea M. D.»fondata la a. 1820; i a doua,cu hramul «Sf. Nicolae» fon-data la anul 7252 (1744)re-parata la a. 1852 de clucerulRaducan Clinceanu. In co-muna e un singur preot.

Locuitorit se ocupa parte cuagricultura, parte cu chirige-ria, parte cu rotaria. ProdusulmunceI I desfac la oravil

Parte din locuitori s'au im-

www.dacoromanica.ro

377 P 37

proprietarit la 1864 si partela 1889, pe mosia statuluY Gor-gota. EY au 158 caY, 20 epe,183 boY, 83 vacY, 2 capre, 605oY, 48 porcY.

Sc6la nu exista In comuna.T6tä comuna cu islaz i pa-

mé'llt de munca, are 5o8 h. a.Prtmêntul e prielnic la t6ta

cultura, dar e prea putin. Te-renul cultivabil da cam 2401h. 1. grtm, 109 h. 1. ov6z, 714h..1. porumb. Un pogonvede da dou6 care de fan.Din tre pomI roditorY sunt : 6omerY, 30 perY, ioo dulf, 25 ci-resY, 70 nucY.

Comerciul se exercita In co-muna de 3 carciumarY.

Bug-etul comuneY presinta laveniturl suma de lel 4890,60;iar cheltuelile 2890,24.

Un singur drum e in co-muna care merge spre g-araCrivina i comunele : Crivina

Gorgota.

POEN.A.RI-BI_TRCHT, sat, face partedin C. R. cu acelasi nume, pl.Crivina.

POENARI-BTJRCHI, comuna rurala,plasa Crivina. Este situata peloc ses, langa riul Ialomita, la20 k. m. departe de capitalajudetului si la 15 k. m. de re-sedinta plaseY.

Se compune din dou6 ca.-tune : Poenari-BurchY i Podu-Valeni, avênd o populatiunede 1359 loc. (711 b. 648 f.),cu 234 contribuabilY.

In comuna sunt 2 bisericYuna in Poenari-BurchY, cu hra-mul <<Adormirea» fondata laa. 1888 de preotul Barbu Ma-nea si a doua in ctit. Podeni-ValenY, farä nici o inscriptie.

Locuitoril se ocupa numaYcu munca cArnpulut ProdusulmunceY ag-ricole 1 desfac la o-rasul PloescY.

LocuitoriT, in numèr de 18o,s'au improprietarit la 1864, pemosia Poenari-BurchY, Podu-ValenY si Cojocarénca. EI au155 caY, 275 boY, 187 vacY, 74taurl, 590 capre si oY, i66porcY.

Sc61ä exista in comuna dela 1870. S'a frecuentat in a-nul trecut de 35 baetY si Iofete, din num6rul de t'o co-piT (8o b. 30 f.), cu vêrsta desc61a. Cu intretinerea perso-sonaluluY se cheltuesce io8oleY anual.

Utä comuna se intinde peo suprafata de 1500 h. a.

Pamêntul e prielnic la I6ta.cultura. Porn1 roditorY sunt pu-tinY.

Comerciul se exercita in co-muna. de 7 carciumart

www.dacoromanica.ro

Veniturile si cheltuelilemunel se cifrézA la 3700 lel.

Prin comunA trece o sin-gura sosea ce ineepe de la li-mita judetulul Prahova si mer-ge la gara Crivina.

POENARI-RALL comuna ruralg,plasa Crivina, numitA i GAr-liciu. S'a format cam pe la a-nul 18°8 de Ralea Poenarul,fostul proprietar al acesteI

Este situath pe malul stângal riulul. Ialomita, la 22 k. m.departe de capitala judetululsi la 12 k. ni. de resedintapiliset

N'are niel un CAtun alipit.Populatia sa e de 774 loc. (393b. 381 f.), in care intra si 7

familiI de tiganl.CapY de familie sunt 165

contribuabili 15o: case de lo-cuit i6o.

In comunA, este o singurá,bisericA, fondata la a. 1865 deIancu i Gheorghe AndreTescu,deservitä de un singur preot.

Pe 13110 agriculturA, locui-toril comunel se mal ocupA cufacerea funiilor de teit topit.Produsul muncel 1 desfac laPloescY si Bucuresa

Locuitorif s'auimproprietAritla 1864, cand li s'au dat 368h. a. din mosia Gheor-

ghe AndreYescu. EY au 16ocal, 12 epe, 47 vacl, 7 bivolf,io capre, 368 ol", 145 pore.T.

In raionul comunel e o m6ra.eu ab u rY.

Sc61ä existA in comunrt dela a. 1886. Localul e proprie-tatea comunel. In anul trecuts'a frecuentat de 54 bAeti si 15fete, din nurn6rul de 134 copil(82 b. 52 f.), cu vêrsta de sc(51A.Cu intretinerea personaluluI secheltuesce anual io8o leY. SChtcarie 19 Mrbati si r ftmek.

GhndacI de matase se cul-tiva in mica cantitate ; stupl Cualbine sunt 78. Pamêntul pri-esce porumbului, rapiteI,

orzuluI si ovzulta. PomlroditorY sunt putinI. 17n h. a.livede dä pêna, la 4 care de fan.

Comerciul se exercitA in co-muna de 5 hangii".

Bugetul comuneI presintAvenituri suma de lel 3222,61si la cheltuelI 2702,24 lei.

Sosele comunale o pun incomunicatie spre V. cu com.Poenari-Burchi, la E. cu com.TigAnescI, la N. cu com. Poe-nari-ApostolI si la S. cu com.Balteni.

In tot lungul s6u, de la V.spre E. e udatA, de riul Jalo-mita, care face mal multe zig-zagurf si de Valea Mana-siel,

378378

www.dacoromanica.ro

379 P 379

POLINT, numire veche ce se dasatuluI BaltescI din com. Po-deni-Vecla, plasa Podgoria.

POPI, rnovilä, com. Nedelea, plasa

POPI, vale, isvorasce de sub vir-ful Nebunilor Mari, curge dela V. spre E. 0 se versa inriul Telejen, pe malul drept,In raionul com. Maneciu-Un-gurenT, plaiu Telejen.

pop', poiena pc malul riuldf Te-lejen, com. Maneciu-UngurenT,plaiu Telejen.

POPI (Muchia-), virf de munte incat. Gura-BeliI, com. Br6za-de-sus, pl. Prahova. Cade inpartea de V. a sos. nationale.

PorET (Valea-), vale, corn. Di-tescf, pl. Filipescl.

POPET, vale, com. Stingeru, plasaPodgoria.

POPESCT, comuna rurala, plasa.Terg;oru. Datéza de vr'o 300anI. Primii s6I locuitorY ail fostnisce popI (calugarl) i d'acinumirea de Popescl.

Este situata pe loc , es, la7 k. m. departe de PloescYla 6 k. m. de rerdinta

N'are nicY un catun alipit.Are 0 pop. de 448 loc. (227b. 221 f.), in care infra 0 4familiI de tiganI.

Cal:A' de familie sunt ii5tot at4I contribuabill ; case delocuit 120.

In comuna e o singura bi-serica fondata de D-na OlimpiaLahovari. Inscriptiunea estescrisa in limba Elena. Este de-servita de un preot.

Locuitoril se ocupa esclusivCu munca campulul. Putinulprisos al muncel" 1 desfac laora§ul Ploescl.

LocuitoriT s'au improprieta-rit la 1864, pe mo0a. Popescl,cAnd li s'au dat 400 h. a. pa-mé'nt. El' au 97 cal, 122 boI,63 vacY, 16o porct

In raionul comuneI, pe apaLeaotul, e o móra de macinat.

Scela nu este in comuna.Tot teritorul comuneY e de

600 h. a.CiandacI de matase sunt fer-

te putinT. Pam'entul e prielnicla tótN. cultura. E lipsitd cudesavâx0re de pomI roditorT.Locuri de fanete nu sunt.

Comerciul se exercita in co-muna de un carciumar.

Veniturile bugetare sunt de5623,59 leY.

E udata cbe apa Leaotul,

www.dacoromanica.ro

POPESCY, sat, face parte din C.R. Podera-NouT, pl. Podgoria.Aci e o biserica zidita de pro-prietariI mosnenT, i refacutAla a. 1857 de D-1 N. Steriade.

PORCULUY, vale, com. Cocor6sci-Misli, pl. VarbilAu, intre va-lea TeisuluT ;;;i Drumul Bor-deni.

PORCARIJII (Virful-), loc isolat,com. Strambeni, pl. Varbilau.

PORLOAGELE (Poiéna-), ses, com.Ogretinu, plaiu Teléjen.

POSADA, sat, lace parte din C.R. Comarnicu, pl. Peles. Areo pop. de 207 loc. (109 b. 98f.). Este situat la pélele mun-teluT Floriu si coprins intrevaile PrahoveT (V), Conciu (N)

Floriu (S).

POSADA, munte la E. de com.13-trani, plaiu Teléjen. Pe tina-pul domnieT luT AlessandruGhica Voda era a doua con-trola vamalA i resedintapitanuluT de plaest

In vremile vechT, cam prinvécul XVI, p'aci e!a. drumul

o poteca ingusta abia catputea merge omul cAlaredela Timi la Comarnic. P'aci setran.sportau marfurile din Bra-

sov pe caT, pé'nA la Campina,de unde se IncArcau In cher-vane.

POSADA, pichet de granitA i tre-c6t6re in Transilvania.

POSESCI, sat, fa.ce parte din C.R. Posese, pl. Teléjen. Aci eresedinta comuneT.

POSESCI, comuna rural, plaiuTeléjen. Data infiintareT nu secun6sce. PrimiT s6T locuitori aufost nisce 6menT din neamulPosan, venitT a.ci de frica Ta-tarilor, si de aci numirea co-muneT.

Este situata pe ambele ma-inri' ale garleT Zeletinu, la 43k. m. departe de capitala ju-detului si la 15 k. m. de rese-dinta plasei.

Mai inainte de venirea Ta-tarilor, comuna PosescT se aflasituata mal spre N., in mijlo-cul campieT Zeletinu, cu numelede «Silistea». Cu venireatarilor, locuitoriT s'au imprAs-tiat, i revenind s'au stabilitpe locul unde e ac,IT comunaPosesci, aductmd aci i bise-rica ce construiserà de lemn,autorisata a servi ca cimitir.

Comuna Posesci se compunedin 3 ctune Posesa BodescI

Valea PlopuluT, avênd o

380 380

www.dacoromanica.ro

381

populaOune de 2030 loc. (1032b. 998 f.), in care intra idouëfamilil de

Cap): de familie sunt 514contribuabill 337 ; case de lo-cuit 493.

In comuna sunt 4 bisericldouè in Posescl, una cu hra-mul «Adormirea» §icu hramul «Sf. Voevosh», unaIn Bodesd cu hramul «Sf.Gheorghe» i una in ValeaPlopulul cu hramul «Sf. Voe-voql». Nid una n'are inscrip-Oe. Tete sunt deservite de 4preotI.

LocuitoriT se ocupa cu agri-cultura. Mal sunt : 5 dogaff,2 rotar, 2 tamplarI, 2 zidarI,io dulghed i 3 cismarY, carTabia satisfac necesit4ile lo-cale.

In raionul comundi pe gárlaZeletinu, sunt 2 mori de ma-cinat.

Parte din locuitorY sunt mo§-nenï. 178 s'au improprietaritla 1864, pe mo0a monenilor,cAnd li s'au dat 284 h. a. Elau 40 cal, 30 epe, 843 bol §ivad, 50 capre, 1500 oT, 340porcl, 200 vifeT.

Sc616, exista in comuna dela 1836. Localul e proprietateacomund i s'a reconstruit in1893, dupa planul-tip. In anultrecilt s'a frecuentat de mi,

1' 381

baeV §i 8 fete, din nume'rul de372 copiï (194 b. 178 f.), cuvêrsta de sc61a. Cu intretine-rea personalului se cheltuesce1728 leI anual. &Lit carie 25obit iba (i .;./ 29 tema.

Suprafaa comunef cu islaz,ffinqe, locurf arabile i padureeste de 2350 h. a.

In raionul acesteZ comunesunt 2 isvdre de Vd mine-rala unul, ce curse liz viareabonden(d, contine Aucidsei, is-vorind din in un Tofiilea,lar al doilea, care con (me sare,isvoritsce din muidiyorul Ver-manarea. Ambele sunt In cen-trul col/luna.

Aci se fabrica anual pêna.la 2500 d. I. - uica.

Sub mun(it VermanareaTopilea se presupune multa'sare.

GAndad de matase se cul-tiva in mica cantitate ; stuplcu albine sunt iói. Painêntule puOn prielnic culturel cerea-lelor ; produce anual cam 1000h. 1. porumb, 300 h. 1. ovï.'z§i 12 h. 1. grau. Dintre poinIroditorl. sunt : 2560 merT, 300perT, 650 dusli, 760 cireV, 1090nud. Liveileproduc cam 2800care fin anual.

Comerciul se exercita in co-muna de 8 cArciumarl.

Veniturile comuneI se ridicl

www.dacoromanica.ro

38 382

la 2785.98 lei si cheltuelile la pe la E. de comunele : Teleg-aaceiasY suma, ner6milnand BordenY.un escedent. La sud se mrtrginesce cu

Soseaua judqeana Vdleni- plasa Filipesci, de care se des-Posesci strAbate comuna in parte printr'o linie orison talalung, inlesnind transportul co- dusA din plaiu VArbilau atmuneY Tarlescl si intreguluI In judqul Dambov4a si careplait BuzMA. trece pe la S. de comuneie :

E brAsdatd de munVsorii: Valea Lung-A i Bdnesci'.Merdéla, Topilea i Virful Mer- La N. V. se mdrginesce culeI i spre N. E. de VermA- judeul Dambov4a i plaiulnarea, Cremenisul i Priporul, Peles.unde se aflA ridicat un punct Din punctul de vederegeodesic. In partea de N. a ministrativ plaiul Prahova secomuneY, in mijlocul poeneT compune din 13 comune ru-Zeletinu, este o movia nu- rurale, afarA de Campina, co-mitä fAcutA, spun be- munA urbanA, adic6. : BAnesci,traniïde TatarT. Bordeni, Bréza-de-jos, Bréza-

PiscurY sunt : Cremenisul de-sus, Brebu, Cornu, Poiéna,(spre N. E.) si CAlinésca (spre Prov4a-de-j os, Prov4a-de-sus,S.), ce desparte com. Posesci ScorÇeni,Sotrile, Telegade com. Tarlesci i caunul Valea-Lung-A.Gogésca. Pe accsti munOsorY ResedirrÇa subprefecturel e-

piscuri sunt pAsuni de vite. ste in com. Campina.E udatA de garlele : Zele- Cele mal populate cornune

tinu, StupineT, Valea Plopu- din plaiul Prahova sunt Te-luY, Valea M4nescilor i BdrA- lega, Brebu, Bréza-de-suscieT, earl t6te se vérsä in de jos, apol vin :garla Zeletinu. Prov4a-de-sus, i Bordeni. In

destul de populate suntPOTIGRAFU, sat, face parte din cele-i'alte comune din plait.

C. R. Gorgota, pl. Crivina. Cultura cerealelor apr6pelipsesce din acest plait, din

PRAHOVA, plait., se mArginesce causa pAmêntulti/ pietros 0 ala E. cu plaiul VarbilAu, de climeY, care, fiind prea rece,care se desparte printr'o linie nu-Y permite A. se c6cä laoblica spre stanga, care trece la timp, Porumbul, de i se cul-

www.dacoromanica.ro

tiva ma): mult, dar nu e in-destulator populatiuneT, de a-ceia locuitoriI cultiva pe sémalor in alte plasï ale judetulta,maI ales in campia Branciocdin plasa Filipescï.

Terenul acestuY plaitl, careeste f6rte muntos , priescemult numaï prunului, maru-luï i parulut fanéta este inabondenta, ceia ce face ca inacest plaiul s'a se nutréscä véranumer6se turme de ol" i vacl

sa produca brinzeturi Edeminune.

Pam'èntul, care e putin pro-ductiv i in mare parte aco-pen it cu padurI seculare, aindrumat pe locuitorT, ca sa

se 1)6tä hräni, spre crescereavitelor, , cultura prunuluTneg-otul Cu lemnaria fie bruta,fie lucrata de el.

Nevoia a facut maï din fie-care locuitor al plaiultn unbun mestesug-ar. Ei preparade minune plocade, paturTsaricT ; hardaie, donitI, róbe,sindrila, porumbare, etc. Partedin el' scot piétra cubica dincarierile din préjma Comar-niculuI, pe care o cara chiar laBucuresa Parte din el se ocu-pa cu fabricarea varului negru.

In plaiul Prahova , dupacum se vede in tabloul demal jos, se cultiva i I 2'/2 h. a.vie, adica :

E udat de rturile Prahova,Provita i Doftana.

Din punctul de vedere allocuitoriI plaiulul Pra-

hova sunt crestiril ortodoxY.Prea putiril apartin altor riturY.

Acest plaiü s'a divisat in18 parohif, avênd si 6 filiale.

i). Paroltia Scoleia, cu bi-

serica parohiala «Cuviósa Pa-raschiva» compusa din cat.Mislea, avênd ca filiala bise-rica «sf. George».

2). Parohia Brebu-Alonasti-reY (com. Brebu), cu bisericaparohiala «sf. VoivosIT» com-pusa din cat. Brebu-MegiescI

Podu-CheieI.

COMUNA H. A. A. COMUNA H. A. A.

Bordeni. . . . 45 Scorteni . . . 13 50Banesci. . . . 2 50 Telega . . . . 46ampina . . . 50 Valea Lunga , . 4 50Poiéna . . . . 50 112 50

383 383

www.dacoromanica.ro

.184 1, 384

Parohia Petriceaua (com.Brebu) cu bis. parohiala «sf.Treime».

Parokia Breza-de-jos, cubiserica parohiakt «sf.George».

5) Parada Podu-VaduluY(com. Bréza-de-jos), cu bise-rica parohiala osf. I6n Bote-zatorul» compusd din cat.Va-lea-Lunga.

Parohia Bréza-de-sus, cubiserica parohiala «Schimba-rea la Fa0.» compusa din cat.Gura-BelieT i Podu-Cerbului(Comarnic).

Parohia NistorescY (com.Bréza-de-sus), cn biserica pa-rohiala osf. Nicolae» compusadin cat. Valea-TarseY (Bréza-dejos) si Frasinetu (Cornurile).

ParaziaCorzzu-de-jos (com.Cornurile), cu biserica paro-hiala «Cuviósa Paraschiva»compusa din cat. Cornu-de-sus si Campinita, avênd cafihialä biserica «Inal%area Dom-nuluT».

Par oki a Provi(a-de-jos, cubiserica parohiala «sf. Nicolae»compusa din cát. Draglinésa,Piétra i Piétra-de-sus (Po-iéna).

to). Parohia Poiva, cu bi-serica parohiala «Adormirea»compusa din cat. Vrajitórea,Bobolia i Slobozia, avênd cafiliala biserica «sf. Voivos1T»,

ti). Parokia Provifa-de-sus, cubiserica parohiala «Adormi-rea» compusa din cat. MOn-zau, Taporiscea, Moiseni, Va-lea-Beni, Sultanul, Schiopota,Secaturile i Fricósa (Bréza-de-j os).

Parogua Teles-a, Cu bi-serica parohiala «sf.Voivocp».

Parohia Telesa, cu bi-serica parobiala «sf. Nicolae»avênd ca fihialá «Biserica Bu-na-Vestire».

14), Parokia Puf1ella/1 (coin.Telega), cu biserica parohiald«sf. Stefan» compusa din cat.MilicescY, avêne ca filialO «sf.Voivocp».

15). Parohia Va/ea Luizsg,cu biserica parohiala «sf. Ni-colae» compusa din cat. Ghe-b6sa, Bocescï

Visinesci.i6). Parohia Beinesa, Cu bi-

serica parohiald «Adormirea»compusa din cat. Urleta, a-vênd ca filiala «sf. Voivop>.

t7). Paro/tia yotrile, cu bi-serica parohiald «sf. Nicolaeo.

i8). Parokia Lunaz- Marc(com. Sotrile), cu bis. paro-hiala «sf. Pantelimon.

PRAIIOVA, halta a drumuluY defier, pe linia Bucuresci-Pre-deal, la 46 k. m. departe de13uCuresd i la k. m. de

www.dacoromanica.ro

385 r, 35

Ploesci, intre gdrile CrivinaBrac,li.De la i Tunic 1894, halta

Prahova a fost autorisata aface serviciu de po§td. u§6rd,mandate postale interne §i

mesagerif, ca i alte garT.

PRAHOVA, riu, format din va-lea Azuga §i Predealu (v. 1.

r.) Aceste doug vai, dupace se incarcd cu maT multevalcele, se impreund in fa¡amunteldf Sorica, in apropierede gara Azuga.

D'aci incepe riul Prahova,numit si Praova si Prauva.

Dupd ce priimesce valeaCerbuluT, valea Alba, valeaJepilor, Ur'rack-ea, valea

paraul Pele, valea Ma-rului, FeteT, Seca, a ZmeureT ,SipeT, TufeT i Valea Rea,Prahova trece pe teritorulcom. Sinaia. D'aci continuadrumul spre sud, trecênd pelângd comunele : Comarnic ,Breza, Cdmpina, Floresci, Fi-lipesci, Darmonesci, Manesci,Tinosul §i Ghergh4a ; formézdpuOn limita de S. E. intrejudqul Prahova i Illov, apoImerge de se versa in riul

satul AlexienTdin judqul Ialomita.

Acest riu curge capritios,facênd mal multe cotiturT

priimesce In el ca afluentY prin-cipalT, riul Doftana cu Doftd-niVa, Teléjenul, Sldnicul, Crico-vul Dulce,Cricovul Sdr at (v.l.r.)

CAte o datat face marT stri-cdciunT, cand infuriata iea cusine tot ce intalnesce in cale.

In aniT 1830, 1864 §i 1884,in urma unor plouT toren--0.ale, a sfarimat podurile,a surpat Oraiile, a inundatcâmpiile. La 1884, Prahova aluat cu sine tot ce a inalnitIn cale ; traseul cdleT ferate afost spdlat de apd i podul depeste Prahova la gura tune-luluT din dreptul VdieT-Con-ciuluI a fost rupt, i comuni-c4ia pe calea feratä mal multtimp intrerupta.

Pe malurile Prahovel se ga-sesce- di's:fins, je un afternutde gres/e, un calcar argilos,comfiact, de o colo're vlyzeitet,

care firin cdcere dä un fortebun ver kidraulic ; lar din cal-cea carbonala ce se afta dea-sufira acestztia se ()Wye firinardere varul ordinar.

PRAHOVA, jude, se mdrginescela N. cu Transilvania, de carese desparte prin culmile mun-tilor Tdtaru, Piétra-LapteluT,1\Idgura, SiriuluT, an6ga, CuruRo0.1, Cheia, Bratocea, Babe-u, Bobu-Mare, Bobu-Mic, Pre-

26

www.dacoromanica.ro

386 386

delesu, Musita, Cltibucetu, Pre-dealu, Omul, Virfu cu Dor,Caraimanu, Piétra-ArsA, Fur-nica i Paduchiosul.

La V. se marginesce cuparte din jud. Dambov4a, decare se desparte prin riulCricovu-Dulce, i cu pbsileSnagovul i Mostistea dinjudeVul Ilfov, de call se des-parte prin riurile Ialom4a,Prahova si Cricovu-SArat.

La E. se mArginesce cuTohani, S'arata i plaiul

BuzëuluT, din judqul BuzOu,printr'o linie ce pléca de la S.spre N. V. §i care merge pe laE. de com. Ad'Licata, Fulg-a,Cokeagu, Fantanelele, Vadu-SApat , aduOreni , TAtaru ,Chiojdénca, Salcia, CArbunesd,Tâxlesc'i, Star-Chiojdu i pé'näla vama Buzelor.

Clima jutiqulaY se imparteIn dou6 : in partea munt6sa,

Nelscup, cits'atorip ci mor( lì jud. Praltdva lit armalorit anY:IM13.

unde este aspra si ger6sd in tim-pul erneY, iar véra temperata,In partea delur6sa §i campéria,unde iérna nu e tocmaY aspr,dei e bantuita de vhaturT vic-lento, iar véra caldur6sa.

Atat la munte cat §i la campaerul este curat i sdnaos,afara de partea de S. E. undeadesea bantuic frigurile, dincausa locurilor 136.1t6se.

iliçcarea fioibula(ilcild. Po-pulatiunea urbana §i rurala ajudquluni Prahova, dupa ul-tima statistica este de peste257.000 loc.

Spre a se putea face o com-para0e intre mi§carea popu-lat,iunei pe maY

In urma, uzam, spre inks-nirea lucrareT, de tablourilede mal jos, din carT lesne sep6te vedea mi§carea popula-OuneT urbane i rurale de la1859 pêna

AmiN ASCU

TotalCIslitonti

'

M O R i

BArbati FcmeiTotal

BileV Fete

1859 2775 2454 5229 1313 186o 1567 3427186o 3284 2846 6130 1500 2194 1844 40381861 3266 2704 5970 1540 2158 1820 39781862 3594 2976 6570 1834 2093 1735 38281863 3428 2842 6270 1732 2877 2381 52581864 4091 3410 7501 1719 2871 2515 53861865 3728 3353 7083 2.108 265o 2147 4797

www.dacoromanica.ro

387

Pcpulqiunea rurald a jucle(ulzd in anztl 1865 era

Popula(iunea urband a judetztlid In anztl 1865 era

387

Intpd'rtirea .tofiztla(ittizet" jude,fuiut Prakova clufia sex, stare civild,elate, cap' fi inembrit de familie, fie (mitt 1865

Capi de fandlie Starea ciNihi acapilor Mernbri de farnilie Totalul locuitorilorde fannli Total

generalB. F. Clislit. Neciis. V'eduNi Blirbati Fernei DirbaV FerneY.

44.155 4280 59.658 2578 6399 57.973 92.906 102.1281 97.186 199.314

PLXILE In cornunele ruraleTotal general

Capi Membrii

Plasa Campu . 4352 13.628 17.98oTêrg-rru 3253 9.181 12-434

» Filipesd . 5578 18.079 23.657» Prahova . 5211 17-494 22.705» Teléjen . 8048 27 .599 35-647» Podgoria. 61°6 15-574 21.680» Cricovu . 5965 19-939 25-904

Ploesci 6636 19.832 26.468UrlaV 423 1.222 1.645Filipesci 531 1.498 2.029Campina 626 2.151 2.77g

756 2.035 2.791Sidnicu 950 2.647 3-597

=11.IN ORA§E

.ORA )ELECapi I MembriY

Total general

www.dacoromanica.ro

Ortod.

197.236 771

CRE§TINf

Catol. Prot. Arm. Lip.

Popula(iunea judefuluY Prahova la a. 1865 rafiortul din tre potzt-la(ie, fio,g-o'nele de pdure fioso'nele cultivabile este urmdtorul

POPULATIA. URBANA.Casa &rip dup elate

NeeretinY

ci

9 199.314 988

Total

RaporturiCrestini iNecr.

Intre 2000 locuitorY

Prot. Arm. Isdr.

4 2 214

F e ni e Y

PLA II.EPopulatia R aporto r Y.

''.).ELi'

d ,2'4

3,.8

*5oo.4

.1 oE. . cuo ..f.;.

.',. .-

C.) 4-.

1 1-0 8 . i .:,.1 cu ot ..--.. 1 8:5: "` *: 1g 5a8 cLj

..9 8,o .=,. ,,Ei< . e., u .o , 0u PI fa. CA'

-

`e 4 il

',3 0 00 g .-7.,

Plasa CLmpu 4352 I7.980 561 314 152 22

» Têrgoru 9886 38.902 1945 32 I 4 06

» Filipesci 6109 25.686 802 937 83 452 Prahova 5837 25.482 392 1698 171 182

» Teléjen 9754 42.035 955 1664 6275

» Podgoria 6109 21.680 803 974 6 4

» Cricovu 6388 27.549 883 174 II' o1

48.435 199.314 8o6 io61 9 54

Anul Lr2 in in-1-

I Oe4 in in

oin

G)TA 0a 8 in

GO

7in r, inet in .1-

1

c,3 in in. N ,+1

o

in

1870 46 219 107 17 66 297 25 21875 139 146 36 8 64 231 22 Io188o18851890

121145III

216212214

525457

121426

3

2 138139

81

203303215

506o7

92036

5

5

388 1-3 388

362 309 9 618

www.dacoromanica.ro

389

Anul

aisatorip dufie stare civila

at' torip dufie instruqiune

BarbaYFlirit

FemeY

389

AnulFldcai

cuF e t e

FlacaYCL1

Vaduve

VaduvICU

F e t e

VaduvIcu

VaduveTotal

1870 314 24 30 22 3901875 281 8 24 16 329188o 339 17 31 15 4021885 350 35 27 16 4281890 328 19 34 27 408

AuulN liscuti

TotalLegit imi

TotalNelegitimati

Total GlIsiti

Weft' Fete Blieti Fete Blieti Fete

1870 993 945 1938 939 goo 1839 43 35 78 21

1875 942 922 1864 874 855 1729 57 53 110 25

1880 1002 945 1947 910 863 1773 83 67 150 24

1885 1112 1037 2149 998 951 1949 103 8o 183 17

1890 1059 899 1958 963 8ox 1764 84 go 174 20

carte Cu carte carte

1870 178 212 52 3381875 157 172 76 2531880 227 175 115 2871885 251 177 113 3151890 229 179 133 275

In fie-care an s'au casatorit intre 726-782 crestinY-ortodoxi,10-24 catolicY, 4-14 protestanV, 30-70 isdraeilitY.

www.dacoromanica.ro

390

dupe sex fi stare civild

POPUI, ATTA RURALAcasatorig dupa etate

dupc stare civil4

Alud TotalNecununati

TotalCununatY

TotalVruluvi

1....,

gB. F. B. F. B. F. B. F.

1870 9.65 824 1789 675 585 1260 222 134 356 68 105 1731875 966 663 1629 6oi 376 977 257 149 406 108 138 2461880 1092 964 2056 756 668 1424 238 143 381 98 153 2511885 796 594 1390 513 372 885 187 98 285 96 124 2201890 866 692 1558 521 388 909 234 133 367 89 164 253

Anul

B'irbatïI

F e rn e iu-,N ..co c9

un,0")

,in

.-,

.II-7

o

ai-,

yO

g; 0.-1' ''' co ..-)

'.'4 '15 ,",_ L, 1

u.,rne r)

.1 O

I i-0 ur,. N r+1 . .. E. 1.4 ' .-, ,-. N ,,-)

1870 257 822 114 17 114 1016 74 61875 819 406 98 29 1 185 944 174 46 4188o 875 574 116 30 I 215 1139 189 44 7

1885 961 6o6 127 30 2 334 1138 194 52 81890 938 637 95 56 5 4 385 1110 161 55 15

AnulFlAcAl"

C11

F e t e

FlAcATCL1

Vaduve

VAduVi.Cll

F e t e

Vdduvïcu

V d d u v eTotal

1870 1038 50 6o 62 12101875 1155 38 88 72 1353188o 1367 32 106 90 15951885 1502 50 99 75 17261890 1483 37 118 93 1731

www.dacoromanica.ro

391 39!

18701875188o1885I890

Anul

* Restul cu stare civiliu necunoscuth.

C/sttorzfi dule instructiune

BArbaY

N s c u (

F eme):

forp d Ve sex si s tare civilti

N1iscuti Legitimi NaturaliAnal Total Total

1

Total CrlisitiBileti Fete Bheti Fete micti Fete

1870 3030 2642 5672 2993 2600 5593 36 41 77 2

1875 3684 3254 6938 3628 3210 6838 56 42 98 2

188o 3603 3386 6989 3502 3289 6791 ioo 95 195 3

1885 4694 4193 8887 4533 4038 8571 16i 154 315 I

1890 4441 4179 8620 4260 4033 8293 179 143 322 5

TotalNecununati

TotalI Cununati

TotalVlicluli

B. F. B. F. I B. F. B. F.

2327 2074 4401 1435 1349 2784 720 535 1255 172 1902267 1936 4203 1249 1031 2280 822 610 1432 196 2953480 3090 657o 2490 2146 4636 817 655 1472 173 2892412 2058 4470 1610 1285 2895 630 487 1117 165 2842831 2518 5349 1683 1420 3103 857 652 1509 284 445

Cu cartc Fiirh carte Cu carte Y:jet carte

1870 87 1123 11961875 132 1221 137 1216188o 242 1353 63 15321885 285 1441 45 16811890 370 1361 130 16or

629162*

4929

www.dacoromanica.ro

Geologia judetulza. Din des-criptia geologica ce am facutmasivuluI Bucegilor, am ve-qut ca trel grupe alcatuIescacest masiv : grupa secondara.,grupa tertiara. si grupa qua-ternara.

Am arOtat acolo cum esterepresintata fie-care grupa, di-feritele sisteme ce forméz amalurile PrahoveY, culmile dela Piétra-Arsa, Furnica si Vir-fui cu Dor, precum si siste-mul cretaceu inferior, care o-cupa culmea de r6arit a ma-sivului de la BustenI si Isv6-rele ; diferitele conglomeratenumulitice ce se observa. laculmea Babelor, Coltul Obar-sieY si. Seaua Omuluï, si amaraat ca tot masivul Omului."si Bucegi nu este de cat oimensa ridicatura calcara, carese presinta, aci in mase eta-jate si in scarY uriar, aci inplatouri inalte, marginite prinparet1 vertical:.

Sistemul jurasic este repre-sintat in judetul Pralrova print6te etajele sale, dar rar suntt6te reunite la un loc. Roceledin caff se compun stratelesale sunt calcare, cand com-pacte, marmoreene albicio'se saugalbiL

Cretacicul superior : Cno-manianul, Turonianul si Seno-

nianul sunt f6rte bine repre-sintate in acest judet si secaracteriseza. prin OrbitolizzaConcava. Plyz lzodus latissimns,

inoceromus labiatus, Micras-ter Corangiutzum , Micras terCortesturlinarium, Galerites al-bogalerus, Belcmnitella Afuero-nata .çi Ostrea Veszeularis, fo-sile din cele maY caracteristiceale acesteI seril cretacice.

Tipul de sud al Eocenuluï,ce ocupa o larga banda, in-cepênd din Ispania, si tre-cênd prin Franta, Elvetia, I-talia, Austro-Ungaria, Turcia,si. Romania de o parte, Ma-roco, Algeria, Tunis, Tripoli,etc. de alta parte, presinta a-celasY caracter petrografic sipaleontologic in t6ta intinde-rea sa. El a luat parte lamarele ridicarT ale muntilor,formand in judetul Prahovavirfurile Caraimanul si Omul.

Miocenul este destul de binerepresintat in acest judet -sieste insemnat prin marea can-ti/ate de sare gent4, 11:;nite,

fietrol SZ ozockerita', pe langacare trebuYe sa maï adaogamexistenta chihlibaruluT si asulfuluT.

La finele epoceT jurasice,in urma mirare): de ridicarece s'a facut in Romania si inusta Europa, Insula Mare e-

392 r 392

www.dacoromanica.ro

393 p393sind si mal' mult din apelemara a tal It cu sine partedin deposítele jurasice, care,In urma, ne mal acoperindu-seau rëmas ca nisce insule insisturile cristaline. Ast-fel deinsule se gasesc si in judetulPrahova, in masivele de pevalea PrahoveT, de la Les-pe di pé'na la Sinaia si de laBratocea la frontiera Transil-vania La finele epoceT creta-cice s'a produs o noua ridi-care, care a avut de efectsc6terea stratelor cretacicede sub apele mara atk injudetul Prahova cat si in altejudete din Romania (D-1 Grig.Stefanescu).

In diferite puncte ale të-reT , precum si la PuchcnY ,

jud. Prahova, s'au gasit si-lexur1 cioplitc, silexurT lus-truitc, cutite sau rdc,luitórealte objecte de piétra si deos, industrie a °multa qua-tornar.

Prin faptul ca la Baicoitl,pl. FilipescT, exista tantanTard6t6re, numite de locuitorTfierbaorY, clocotifurY finestinse, reiese cä, in acéstaparte sunt ingropate substantecombustibile, ca ulia, lignitul

petroleul, din carT, prin des-tilare naturalá, se degaje idro-genul protocarbonat si ese in

unele timpurT ale anuluT cuapa, producênd la esire un felde fierbere sau clocotire.

Marca judefului Prahova e-ste un pi) si o co'rdri de vgii.Tapul insemnéza ca in acestjudet, prin muntY, se gasTauo data mult vinat sOlbatic ; iarcórda de vi, care inainte ded es fiintarea judetuluI Saac (Sa-cuení) era marca acestuT judet,insémna caproducea vin multsi bun.

Din punctul de vedere sil-vic, judetul Prahova face partedin circumscriptia IX-a si s'aimpartit in 4 acede : Valeni-de-Munte, cu resedinta sefuluTde ocol in ValenT ; Urlati curesedinta in Ploescl ; PloescIcu resedinta sefultil de ocolIn PloescT , i Sinaia cu resc-dilata in Sinaia.

Mare parte din teritorul ju-detuluI Prahova e.acoperit cupadurT.

Natura terenuluT convinef6rte mult vegetatiunel fores-tiere.

Ministerul Domenielor, ve-end cä padurile se taie deproprietariT lor in mod cu to-tul nesistematic, din care ca-usa paniêntul se surpa, in basaart. 15 din codul silvic, a su-

www.dacoromanica.ro

394 P 394

pus regimului silvic, in anii1883, 84, 89 si 90, un num6rde 92 pAduri particulare.

In asemenea con ditiuni ve-getatiunea forestierd este asi-gurata.

Statul posea, in jud. Pra-hoya io8 pAduri cu trupurilelor, in intindere de 42.521 h.a. (85.042 pog-6ne). Cele mal'mari pAduri sunt : Tesila, Var

6

-

O1-, 1

:: Periodul

Pretul unui hectar de pA-mênt pe -mosiile statului, cese vind in loturi mici, s'a sta-bilit ast-fel :

La amp La munteCalit. I 600 lei Calit. I 400 lei

» U 45o » o 11 300 »

Terenurile improprii cultu-rei, ce nu se pot ara, nielsApa, fânetele mlAstinóse, cós-tele dealurilor, sArAturilor, etc.

Intinderea in a. 1892-93

bila - PAc6.16ia, Moreni, Coco-rAsci-Mislea, Musita si Urju-góia, Aricesci,Carbunesci, Hai-manalele, Curu-Rosu, Tintca,Isvórele, etc.

33 trupurl. de pAdure, in in-tindere de 401 h. a. 0948 m. p.s'au dat In esploatare, adu-cênd statului, pe anul finan-ciar 1892-93, un venit de lei304.416,91, adicA :

Venitul in a. 1892-93

ce nu pot servi de cat la is-laz de calitate inferiórA, seconsiderA de calitatea III sili s'a fixat un pre% unic de1 oo lei hectarul.

Mayiile statuluï. Statul po-sedä in judetul Prahova 46mosil, impreunä cu trupurilece le apartin si atarä de celevindute de ved.' la locuitori.Aceste mosii arendate pe pe-

r 1889-93 3 9597 3.128 16

i 189o-93 24 3546 10.959 5726 1890-94 273 6501 235.494 64

I 189o-95 6 5925 7.911

3 189o-97 72 8137 33.1,6 6oI 1891-95 '9 7242 13.806 94

401 0948 304.416 91

Lei i BanTI

Hectare Metri piltrati

www.dacoromanica.ro

395 P 395

ri&le de 5 ani aduc statuluiun venit anual de 290.060 leT,afara de 21.600 lei plata pa-durarilor.

Suprafata pamêntului decultura aflata in al-1h' 1891-92era de 114.191 h. a. locuri a-

o_o

CA

)r-

6741

116 476 170 8

15.313

1

3,7.1

2

a) d.,--m .23

o

4 Ei

32

35.802 3898

rabile Si 26.084 h. a. finetenaturala.

Urm6t0rea statistica a ju-detului Prahova pe anul 1841,otera un interesant tablou alavutiei si starei sale econo-mice la acea epoca :

3- )T...- ):--,-o-z L''' .-11 2q 4 '

9948 5420

o

1.309 10.191

7469 113

=11=11C

rri

9

Q)

QQ

790 3334

QQ

o

18

ooQQ

o QQ

ri

55.621 13.991 43 25 160

--"."-...771,oQ)

ooQQ

oo.

1256 249 31 139 7

3179 314.363

www.dacoromanica.ro

396

Ill

P 1

Intinderea teritoriaki a juderztlid Prahovacste urvz-No-rea :

raiwom

I FAlci

396

6 4 o . xu ,q

P 0 GO A NE3219 16.804 188 27 988 13.287 1391

I

o '..9.-.0 371c:8.)

&-. P...p= g

,:fl .,4-.

-0 ce ,s0Pq

r4

,-,(...),4 ci)

z -5F

O C A I. E

- i8 163 104 2685 19.745 1748

a s a Stfinjeni Pogeme Hectare Leghe Mile

CAmpu 159.169.536 122.816 61.408 55.268 3 I."' II ."'Têrnor 101.825.424 78.569 39.285 35.356 lg."' 7.145

FilipescÌ 159.352.272 122.957 61.478 55.33131.002 .1"

Prahova 331.253.712 255.597 127.798 115.019 64.5°' 2,3.245

Teléjenul 224.087.472 172.907 86.454 77.808 43-8"725I 3.

Podgoria 134.773.632 103.992 51.996 46.795 26.2" 9.438

Cricovu. 153.949.248 118.788 59.394 53.455 30.008 10.8"

Total . . 1 264 411 296 975.626 487.813 439.032 246.460 88.122

www.dacoromanica.ro

397 397

likpdr(irea economica a jude(itha Prahova la auul 1865 era:

Raionul

Pdclurile vide in jude(ul Prakova la anul 186o

A.DUR IPogoane ProprieC;iresci

v

UrlatiFilipesci

77

1603 700 903

77j 1121

55

15 im6

55

47366

47313 53

Câmapina. 1200 800 400

Villeni 941 407 268 2661 J 2 2

Slrunc 225 20 67 138

Pl. Cilmpu 10255 623 2990 6642

» Térporu 6420 1861 448» Filipesci 28327 5190 10734 12403 502 265 110 127 587 301 184 102

Prahova 109205 97785 5452 5968 io 10

» Telejen 72067 36887 21604 13576 99 7 21 71 131 -- lOI 30

» Podgoria 26302 6713 5183 14406 7053 2011 4333 709 1891 154 1521 216

Cricov 5408 446 1228 3734 3759 769 2840 150 2545 359 2011 175

262030 153682 50690 57658 12600 3067 8410,1123 5695 814 4303.578

1111111M4511111.11IMm

Cultivabile PI:idure NecultivabilePog6nePog6ne 1cT Pog6ne F;i1cY

Uunpu 66.185 29.783 10.255 4.615 46.376 20.87orergsoru 40.392 18.177 6.42o 2.889 31.757 24.290

50.985 22 .94o 30.007 13.503 41.965 18.888Prahova 101.546 45.695 110.405 49.682 43.646 19.642Telej en 60.754 27.339 73.233 32.955 38.920 17-514Podg-oria 39.221 17 .650 26.3o2 11.837 38.469 17.308

Cricovu 72.472 32.615 5.408 2.433 40.907 18.407

431.556 194.199 262.030 117.914 282 .040 126.919

ARR ORI POGO ANE POGOANE

O

teo

JEoo I -6to

72c,

71

*4a)

4

www.dacoromanica.ro

39 t, 398

Ctilc fiogo'ne firoprietárcsa de grtídinY, aráturd, lino» i islazerau In judc( la anul 1S6o fi ce calitiig a rodit?

Raionul

Pr opriet'ar escI

Pogóne Pogóne

PloescIFilipescï

196

40

931280

34105

930 34420 5

197

UrlaVf 5 238 117 384 18 8o 646

Campina 10 16o 480 Ioo 75o 1500

Vdleni 258 oo 208 171 328 225 184 192

S1Anicu 49 18 292 126 28 321 136 547

Pl. Campu 185 6478 5306 6226 6596 7468 4130 743

Têrgoru 358 7092 2859 5087 754 11450 3192 1374

1135 10224 4425 3413 5480 9067 4649 4405» Prahova 1,18 1207 6221 55353 7 3993 59898 8495

Telejen 2394 3690 8989 10748 3669 16142 6oir 11640Podgoria 2451 5947 2173 4478 1298 10197 3553 2402

» Cricovu 783 12775 6208 7006 6094 13358 7319 1575

8982 49140 37417 93092 25202 72755 9°473 33069

Calitatea rodireY

Locurínerodi-

t()reFrunte Muloc

www.dacoromanica.ro

399

Cât fiogzinc claayescY (ic snatiti, aralard, fhte(c yi islazera In jua'et la a. 1860 fi ce calitap au roarit

Raionul

ClAc 6. e§cY

Pog- ne Pog ne

UrlaV 21 34 36 27 64

Filipesd 150 825 413 1200 2585 3

Câmpina 645 86o 100 1610 4215VdleM 177 268 93 158 238 301 157 75

SlAnicu 139 153 122 313 153 261 313

Pl. Campu 520 11066 '5711 16334 9465 12268 11897 256

» Tèrg-soru 575 11359 5374 13038 775 25492 4079 167

» Filipesd 2476 11739 17869 10482 7823 11771 12972 358

» Prahova 3647 5219 14804 15848 6099 33418 1097

Teléjen 3010 6982 7866 8590 982 9142 16415 557

Podg-orla 1172 5757 1926 5002 1460 7990 4407 889

» Cricov 674 16227 6316 16640 7337 16874 15646 240

13206 70489 51630 89215 28233 92810 103586 3639

Calitatea rodird

LocuriFrunte SlaVA nero-

ditoare

www.dacoromanica.ro

400

AnimaLae de muncd lnlrebuin(ate la aoricullur in comuneleurbane fi rurale din judetul Prahova, In anul 186o.

N,;-

Sal

2388 6o

hnobilele din jude(ul Prahova la a. 186o

Animale de agticulturil

URBANE

2285 3366 588

Instrumente i ma0nl.

URBANE

238

400

Raionul

o.",J

E 2.-')r., .°6'-

,.8 -g

,-6 c,"1_.,;17; "

'8 ,o--', '5:2

F.,:9 64

HanurY (afara de

Catebiciinii

oraF,e)

Vennul.lorpe an inga lbenl

Catehanuri

C ate

car-cmmi

UrlaV 4 4 2 378FilipescY. 71 750 230 6 8 984Campina 8 Soo 103 7 3 3 548Vdleni 12 1120 263 4 7 --- 77SlAnicu I 10 4 13 97Pl. Campu 87 9.800 2.276 21 118 20 3.5430 Tèrgoru 68 11.235 2.911 21 84 26 2.7780 Filipesci 70 3.970 1.505 15 89 4 3.050» Prahova 52 4.367 1.534 I I 61 34 5.360» Teléj en 96 2.499 1.316 12 173 II 1.761

» Podgoria 112 15.600 4.984 18 92 5 2.420» Cricovu II 495 261 13 119 I 4.484

524 50.646 15.387 132 763 114 25.480

o0-1 Cal Asmi Bol I BivolI

Carede tran-

sportMugu')."

Cazanede

mainI strae

I Dife-I nte in-I strum.

79 7

www.dacoromanica.ro

401

171

o

515 1

IA"

r'd

195

Animale de agliculon,i

GradInarille, artiturile, finefrle y1 pyunile in _hag, fie aim! 1865

GrIldiul Aritt ttrI Fînete Isla zPog6ne FilicY Pog6ne F;11c1 Pog6ne FBcï Pog6ne Rid

22.278 10.025 119.629 53.833 89.047 40.071 282.307 82.038

Odurile, locurile necullivabilc din judq, la anul 1865

V I P I d

Pog6ne FI1cl Pog6ne

18.295 8.232 262.030

Terenul cultivat in anul 1865 a recoNt:

401

Instrumente ma<ont

R UR ALECare Cazanc I I Dife-

le tran- Plugui nerri- I ite in-(.trae

-Nspol tde

I ...trim.

u r i I Loemi necultis alnle

Filici 1 Pog6ne Fii id.

I117.914

282.040 126.919

E

ON. ON dz. Meld ll.ap.

217 II 622558 1257 932 29

6.891 1729 154 II.III I,,5, 2 175

1492 532 1689

411 32 --I 0 496 I ---

9,179 4618 36o5 43

+I1I

a6

Grau Sec. Por.

CampuTêrporuFilipescI

93200r07

8.1876.1053.155

Podgoria 215 3.112

Cricovu 303 8.483

Prahova 13 5 2.817

Teléjen 628 15 2.064

15591 33.923

6821 3 444571

14.1 150551

4814 1422 94 206

R U R A.L E

1

Cal ...1.sinY Btu BIN oil

www.dacoromanica.ro

In to'inna anztluY 5864 s'arc arat se-wainat in _little( 1382 15ogo'negrdu, iar firintd-vera anula 1865. senuiniiturile se iSresintit :

11

Ciit s'a recoltat in anul 1865:

Pitterile Luc-fit/tire la (uric-id/1mi In anetl 1865

Raportul dintre pog6nclo cultivabile pentru fie-care familiede agricultor este de 15.

C).....

OCALE VEDRE ' - 1

C.,

ó17:

0 c a 1 e

1

Fasole C.Inep Ino

Cart.Rachm DeVin de

V1.4

2:

3rú

-'-'Je.

F..C I

.°

O-I

bUCatepruneu .4 y ,,..3'

1

Ccimpu 3I2i6 3054 1 45131Térporu 25784 8387 56 2594 4882 6866 29160 49199 7632 1267 2733 230Filipesci 58853 8503 603 2770 25049 204206 4228 281 300 13Podgoria 54386 7853 404 102106 129581 202000 3857 197 1 0 1 54Cricout 31203 2647 69 991 117354 37745 26891 1012 515 365Frahm a 51916 3253 1234 65481 355 178912 6649 516 762 188leléjen 56850 9965 540 70 76 3264 170559 7801 5914 2;1 II6 72

110208 41662 2411 1117 74200 2;1004 750164 2;0000 1001021152414527 C122

P 111 leP O G O A NE

0 vézJ5-ft

oa-Grfin Secarll Porumb Rapi0 Otz

CArnpu 10.573 442 39 1765 12.819Têrgrru 178 6.156 6o 329 1511 1482 9.716Filipesci 598 6.315 17 6.072 2535 125 15.662Podgoria 437 6.355 4 247 410 7.453Cricovu 123 8.675 4.448 593 2798 16.637Prahova 69 13 3.491 402 35 4.010Tel6j en 668 9 6.758 Io 301 7.747

2073 22 48.323 771 11.305 5628 66,6 74.044

402 402

1111.11.11/1

Brate A n i al a 1 e Instrumente i niaini agricoleNo. agrie. Doi DiN oli Cai Asmi Care Pluguri Alte

29.704 47.823 141 9106 3 15.643 5052 213

www.dacoromanica.ro

405 403

.,Inimalele de jug, de lukamat consumat la jade( la a. /865

D e j u g

I

13oT de ITana V ad Gunn. BIN ()ILjug

7828 63953 39939 20675

iIGrailOrz Rapi.t.11 Secarii

1

41.327

POGOANE

1

3.612 1.380

De inhlimat

cpcAsun

ni anji

De consumat

Porci Stupi

1110 22133 107 181821 14215 41633 11255

In t6mna anuluT 1874 s'au arat i semrmat in judepog6ne, adicd:

Totalin

Pogúne

1

7.455 53.774

iar In primd-véra anului: 1875 s'au arat i semdnat :

53.774

Totalin

Hectare

adict un plus de 3104 pogóne (tutun, cartofi, fasole i unte).

26.952

Recolta produsd de sëmAndturile din tórnna anului 1874 §iprima-véra anulta 1875 se preV.1esce la suma de 1.525.591 hec-

ct0 0

cnPor. i Orz I ON6Z I '.0.5" i '41 )144'

p2 3 41-,

<-4 1?4 ''''' 2

P 0 G 0 A N E H.01

H

7 63 71 6 11332197.877115.259113.028144861651157912751 141.544170942

De lao

Caprc

www.dacoromanica.ro

404 Ii4-04tolitri , iar cele -Falte se'ma"Mituri din prirM1-véra anulti1 1875este urme'tórea :

iTutun

Carturi F.t,,ole Linte Maare Anp,on Conand.

O C A L E

1

1150 1 14265 504653 250 360 1 8900 1 500 63oo78 801459

In anul 1872, dupd recensimentul acelur an, viilc din jud.Prahova se intindeau pe o suprafaVi de 26.571 pog6ne. Re-colta vinuluï i rachiulu'i este;

la anal 1875 au fast tit judgitl Prahova

Totalin

ocale

Totalin

V I N I R ACHIU 2

,4

45'F

Spirtde

bucateNegru I Alb I Total De prune I De in I TescoN inii

VEDR E VEDRE Vedre

1

187.912 7.19.552 937.464 142.537 674 44.609 187.820 278.578

Stupl Cu al-IMier

c Cer 'ii Gug,,ii de mutase Sibn.b4li de naitase

bineO C A L E

3635 1710 734 1003 20

www.dacoromanica.ro

405 P 405

Boi si

In (yen' an s'au Mier/ In eon/uncle urbane p'Urn/ Min* 7,18

Vite inar1

Bix\

In comunele urbane5633 6

I n

3018

Din urnititorul tablou se p0te vedea ch'te animale domesticeerau in judetul Prahova la aniT ce se indicA

Anul I Cal I Bol I CYf I Capre I Pord I Asinr I Total

LI I/. senulnillurilor .filcitte Ifl idinnt7 (7Y1 lt mY aosTicol IS9o-91

Aren- IStitenT

112.631 2 0 .98 2 30

I

ViteY

Aren- I SttenTclasI

80 66

Vite mArunteBerbed Mid si I TapY si

9 caprec,l'i

IItilinYttor-

i oi e

comunele rur ale18 136 I 9985 1 10.805 1 1865 114.222

G ra 1.1 0 r z Rapii. I Secarà Totalulsemnitturilor

HE C T A R E

IAren-

sltenT Aren-dasT dasT

SiltenYAren-

2057J 912 I 279 13.639[23.398

Total

40.049

37. 037

1860 22133113350511818211 142151 416331 107

/3934141873 14330 89274 150532 11477 37421 107 3031411884 14436 98633 145209 7612 25254 43 2 9 1 1 8 7

I 839 I 4594 I 17.201 476I16.153

44.902

ca

a)

h0

o

www.dacoromanica.ro

406

Recolta viilor fi altor produc(innY pe ama 1890

No. stupilor

K. G. G.

4734

In judetul Prahova locuitorilnu s'au deprins a cultiva li-vec,li artificiale. Singur D-1 G.Gr. Cantactizi-no, in anul 1890a sememat in plasape o intindere de 58 h. a.borceag-, &In d o productiemedie pe hectar 011A la 2000k. gr.

Cand se fac sëniiiniiturile. Inpläile Cricov i Podgor.ia, a-tat sAteniT cat si cul-tivatoel îï fac de obiceit se-

Miere C r

K. G. G.

6416 66o 2586 724

406

menaturile de t6mnA in lunaAug-,ust ; iar cele de primrt-vera în lunile Martie Apri-lie, dupA timp.

In plAsile Campu i T'erg-soru, sememAturile de t6mne..,precum grAu i orz, le facs.teni i ceY-ralt'i cultivatorlIn luna Septembre i Octom-bre, p'enA la finele lui Noembre.

SemAnAturile de primA-vérA,procum orz, °vez porumbse fac de la Martie pene, lafinele lund Mait.

V I 1 R ACHIUSpirt

debucate

ca

cu7:1

ProductiuneaDe a) °n --, Tescovinh,

Negra Alb TotalEO

1--4

prune --,

,-I

H. 41.. II. L. H. L. H. L. H. L. L. II. L. L. II. L. L.1

1

7442 18.045 49.360 67.405 0 6.5-21 51. 52 T778 51 43.604 o8

www.dacoromanica.ro

In plaiul Prahova, sknana-turne de t6mna, precum grau,le fac sateniY i ceY-l'altY cul-tivatorY, in lunile Septembresi Octombre, dupa culesul po-rumbuluï. Sèrnanaturile de pri-ma-vera, de grau, ov6z i po-rumb, se tac in lunile Martiesi Aprilie.

In plaiul Telejen, 46.mana-turne de tómna se fac in lu-nile August i Soptembre, celede prima-verA se fac in lu-nile Martie, Aprilie i Mait.

In plasa FilipescT, sknand-turne de tómna se fac de la

August 'Ana la i Noem-brie, dupa imprejurarY si timp.Somanaturile de prima-verapentru orz, ov6z si porumb,se incep de la r Martie si setermina. intre 15-30 Maitl.

Ctind se face secerisul? Inplile Cricov i Podgoria se-cerisul graulta, orzulta, ove-zului" si secareY, de ordinar seincepe in luna Iunie. CulesulporumbuluY se face in lunaSeptembre.

In plasile Campu i TC:rg-sor, g-raul i orzul se secerain interval de la 20 Iunie pêna.la 15 Iulie. Ov6zul se seceraIn luna Iulie.

In plaiul Prahova, secerisulgrauluY i ov6zuluY de obiceit

se incepe in totI aniI in lunaIulie. Porumbul se culegeSeptembrie.

In plasa Filipescï, secerisulg-rauluI i orzuluY incepe deordinar de la 25 Iunie p'éna,la 4 Iulie. OvOzul se secerade la 25 Iulie inainte. Cule-sul porumbuliii se incepe dela i Octombre.

MasinY i unelte agricolesunt in judetul Prahova 52

masin'T de s6manat ; 33 de se-cerat si cosit ; 6o de treïerat(cu abur) ; 4 de treYerat cumanej ; 115 de vinturat ; 2 1 debata porumb (C11 abur) ; 44de batut porumb (cu mani-vela) ; 5034 pluguri: de lemn ;4608 plug-urY de fier ; 4983scarificatóre ; 50 grape de fier;

tavalugurI ; 8o mosoroitórede fier ; 4288 de lemn ; 27greble ; 84 masini de ales sa-manta ; 36 morí. cu aburY ; 51

cu apa, 2 cu vint.

T'incultura. Cu sigurantA nuse p6te sci epoca de cand ainceput plantarea viilor injudetul Prahova. Date preciselipsesc ; se crede irisa ca plan-tarea dealurilor cu vita da-teza de 3-400 arq.

Situatiunea viilor in judetulPrahova este in genere pedeal, o mica parte pe vaY

www.dacoromanica.ro

408

alta §i mai mica pe §esuri.Altitudinea dealurilor mi se

póte precisa fiind-ca pêna a-cum nu s'au facut studiT.

Ville, in cea maï mare partedealurilor, sunt expuse spre

E. i S. afara de viile carY seintind pe valea TeléjenuldicarI au expositiunea spre V.In diferite localitatï sunt ex-puse in tóte directiunile.

Solul in genere este argi-los, argilo-varos, clisos .5i pie-tros, gasindu-se §i fosile pe

Prasirea viteY se face prinvita mórta, prin buta0', prinvita mustacita.

Datul viteT depinde de cal-durile prima-vereï. In regiu-

Insemnata podgorie «Dea-lul-Nlareo din judetul Prahova,este all distrusa cu desavir-ire de filoxera, ce s'a r6s-

pandit in acest judet Inca dinanul 1879; iar oficial s'a con-statat in anul 1884.

S'au facut destule incercarY

408

nile expuse spre N. inilorirease face maT

Strugurif incep a se par-gui pe la finQle lui Iulie. Ma-turitatea lor se considera pela 25 Septembrie.

Speciile de strugurT, ce secultiva in Prahova, sunt Ta-mai6sa , Timpuria , Gordinu ,

Ba§icata, Drag-uiasca, C6rna,Tig-v6sa, Seina, Córna-Nég-ra,Negru-v'6rtos i Negru-m6le.Dintro acestea numaY tarna-i6sa, 136. icata §i gordinul dauvinul cel maY bun.

Dupa cum se vede din ta-bloul de maï jos, luat de laMinisterul Domenillor, servi-clul filoxeric, in judet;u1 Pra-hova se cultiva 1428 h. a. vie.

PLA,-;ILE

Podg-oriaTel6j en ulTergrru

Se eultivn

H. A. A.

543 50119

2

1428

spre a starpi acest fiag,e1, dartotul a fost zadarnic ; viilecarY alta-data impodobiau fru-m6sele dealurY ale Prahovel,au rZ_Imas chelbar.

S'a recomandat sulfur decarbon, dar n'a reu. it, pen-tru-ca dealurile PrahoveY fiind

PLA. Se eulti

. A. A.

Cricovu . 5

523 50Prahova. 112 50Varbilau 122 50

www.dacoromanica.ro

409 P 409

formate din a.rgilurT rosiï,nisipo-margos, nu

permit o difusiune a insecti-eiluluT nicY primA-véra,vara, cacT argilurile crapandputin permit prin aceste cra-paturT o esire afara din pa-n-i 'nt a EulfuruluT de carbon `)

CdY de comunica(ir. JudetulPrahova este strabatut de lasud spre N. V. in t6tä lungi-mea la de calca ferata Bu-curescT-Predeal, care se opre-sce la gärile : Crivina, habaPrahoveT, Bracy, PloescT, Buda,Baicoit, Campina, Comarnicul,Valea-Larga, Sinaia, Busteni,.Azug-a i Predealu.

Ac6sta cale are in judetulPrahova, Incepnd de la riulIalomita (S). pC,nr.t la Predeal(N.Y.), o lungime da i io k. m.

Ac6sta cale la Buda se bi-furca i pe cand ramura prin-cipaláisT continua drumul sprePredeal, ramura secan dara

spre E. la Slanic, oprin-du-se la garile Plopeni si Po-i6na i avild o lungime de34 k. m.

I) -M'u loen' col ma practic de recon-,utuirc a 'flor distruse de filoNerI dindo dan de Prahm ei estedupil D-I I.Dinno escu-AgT aro profesor la Liceul dinPloesci 11.,t americanil altoiti co cea

De la Campina spre E.s'a reconstruit o cale ferata,care merge pênä la ocnele dela Doftana, avênd o lungimede vre-o 4 k.

De la PloescI spre E. cir-cula calea ferata, la Buzan, o-prindu-se in judetul Prahovala gtrile : Valea-Calugarésca

AlbescT, avênd o lungimeIn Prahova de 27 k.

In total, teritorul judetultAPrahova are 175 k. m. drumde fier.

De la Ploescï la Predealdrumul de fier merg-e tot ur-cand. Acésta statie se afla la941) ni. d'asupra statieT Bucu-rescl", sau S7o ni. d'asupra sta-tieT PloescY. Tn acest traect,calca scob6ra putin la Cam-Ola in valea PrahoveT, tre-c&nd acest riu pentru prima-6rt peste un pod lung- de 259

intre Baicoit. i Campina.Intre Campina i Comarnic

calea trece inca Prahova de4 orY pe nisce podurT de 114m., 109 m., 96 m., 45 ni., a-

fara de podul de la Gura-BeliT(22 m.).

Intre Comarnic si Sinaia suntdou6 tunelurT.

Calca maT traverséza Pra-hoya de 7 orT intre aceste dou6statif pe nisce podurf maT mult

www.dacoromanica.ro

410 P 410

sau mai putin lungi, precumsi podul de peste Ostrov.

Intre Sinaia si Busteni, Pra-hova mai este inca o data tra-versata de care cale, care dupace a trecut tunelul dintre Bus-teni si Azuga, precum si

Azuga, ajunge la Predeal.Pe langa calea ferata, jude-

tul Prahova mai are urmèt6-rele cal', bine executategrijite

a). Calea nationala Ploesci-Bucuresci, care trece prin co-munele BOrcanesci, Bradi, Pu-cheni-Mari, Poenari-Rali i aciinfra in jud. Ilfov, prin plasaSnagov.

Din acésta cale, o ramurapléca din Ploesci, strabate Va-lea Prahovel si la vama Pre-deal se unesce cu soseauatriaca, la Brasov. Acésta calemerge pe valea Prahoveistrabate comunele :Banesci, Campina, Bréza, Co-marnic, Sinaia i Predeal.

b).Soseaua judeteanaPloesci-Urgovistea, care pléca dinPloesci, strabate S. V. jude-tului Prahova, trece prin co-munele rèrgsoru-Nou, Dar-monesci i Margineni i intrAin jud. Dambovita.

c). Soseaua judeteand Plo-esci-Bratocea, care pléca dinPloesci pe bariera

iea directia spre N. pe valeaTeléjenului, leg-and mai tótecomunele de pe acésta vale,adica : Bucovu, Scaeni, Magu-relele, Valeni-de-Munte, Ho-moriciurile, Isvórele, Maneciu-Ungureni si Pamênteni, trecepe langa monastirile CheiaSusana si ajung-e la vamaBratocea.

Soseaua judeteana Plo-esci-Calarasi, care pléca dinpartea de S. E. a orasuluïPloesci, bariera Rifovului, trecepe langa m-rea Ghighiucomunele : Rifovul, Buda-Pa-langa, Ciumati si la riul Ia-lomita infra in plasa Snagov,judetul Ilfov.

Soseaua nationala sprestrabate tóta partea de

E. a judetului Prahova, tre-cênd pe la Bucov, Valea-Ca-lugareasca, Albescl, si prinapropiere de Tomsani si Ino-tesci, apoi infra in pl. Tohanidin judetul Buz6u.

judetul Prahova, gratie pe-trisului ce se gAsesce pe t6tevaile séle, este bine soscluit,In tóte directiunile.

Este interesant, cred, stt ar6taci istoricul drumului dupa Va-lea Prahovei imprumutandaceste sciinte D-1 I. G. Babes.

Cu mult inainte de 1739 dela Timis, peste Predeal i pêna

www.dacoromanica.ro

411

la Comarnic peste 00ratiTo si«Posada» era o poteed ingustaabia cat putea merge omulcalare.

Transporturile de marfurY sefaceau pe cal', pCma la Cam-pina, unde se incarcau in cher-vane. Expresiunile de «un cal»sau jumOtate de cal» ce malintalnim si asta- In in comerciulde brasovenie, ne reamintescedestul de viu acole timpuff.

In ajunul fe'sboiului Turco-Ruso-Austriac, rèsboiti inche-iat prin pacea de la 1739, Aus-tria trimise salahorT prin muntY,pentru facerea drumurilor, ca

p6ta trece ostile. i d'atuncìdatéza drumul cel vechit pen-tru ca'rute.

La 1789 s'a reparat si in-dreptat 6ré-cum acest drum,construindu-se peste abisurYvagaune, puntY i podurT delemn, primitive, Cu t6te aces-tea comunicatiunea pe soseauaacésta, ce travers6za =n'O.' sistand uriase, era g-rea si pe-riculósa.

Drumul cel vechiti urca dela Timis drept la Predealdistanta ce se face asta-sli Cutrasura in 15-20 minute, se fa-cea p'atuncY in cate o jume-tate de qi si de multe oil.'

inteo c,li intriga; iar de laPredeal inc6ce; drumul

41

albia PrahoveY, pe alocureaplina de borovanY, pe alocureaingusta i primejdiósa.

Prin unele locuri, la trece-rea peste ape, 6meniT particu-larY construiserd podurT de lemnsi pentru trecere incasau dela chirigiT taxe.

Soseaua actuala, una dintrecele maT frum6se si póte unadintre cele mal' vechT din t6ra,s'a construit la anul 1846, petimpul domnieï lui Georg-e Bi-bescu. Lucrarile soseleY natio-nale, precum i facerea podu-rilor, au fost conduse de ingi-nerul Ruset, asistat de ingine-rul Delejanu ; acesta din urmaIn tot timpul lucrarei a locuitla Azuga.

Prin constructia acestel so-sele, relatiunile t6reT cu Bra-sovul si Transilvania luara nis-ce proportiuni colosale si a-

c6sta maT cu osebire de la1854 Inc6ce, de cand s'a ter-minat soseaua Austriaca. Timis-Predeal.

De la bariera BrasovuluIp'and la Predeal chervane in-carcate Cu tot felul de marfurTse tineau lant.

Transportul de la Brasovp'ana la Bucuresd dura de o-biceit cate 20 de dile, dintrecarT 7- to trebuiau Orla sa

www.dacoromanica.ro

412

scapo chirigii de vama, at'Atde mare era aglomeratia.

Transportul de pers6ne, tran-sportul mesa geriilor i scriso-rilor se facea pe timpul acelaprin diligente. Birjaril de laPloescI si de la Brasov eraud'asemenea gilnic la drum pe-valea PrahoveY.

De cand s'a deschis drumulde fier, sos. nationala e malputin umblata, dar in timpulvereT, intre Sinaia i PredealIntalnescï la tot pasul si malcu séma dupa pranz, multimede trasuri.

E locul st mentionam acidespre calea ferata la Predeal.

Pe la j un-iè.tatea luneT lui Iulie1871, Nada Sa Carol I, Dom-nul Romanilor, si cu ElisavetaD6mna, visitara Sinaia.

Ac6sta visita domn6sct aas4.,rurat vaieT Prahova un vii-tor stralucit, pentru-ca, fru-musetea Cu care natura a In-zestrat aceste locurT pitorescI,decise pe SuveraniT nostri aface din Sinaia resedinta dom-nésca de vra..

AcesteT ImprejurarT fericitese datoresce in prima linieconstructia calel" ferate pe va-lea PrahoveT, constructiune cea inceput la a. 1876 de o so-cietate Eng-lesa, dar impedi-catä din causa rb'zboiuluT. La

ri 412

1878 s'au reluat lucrarile a-cesteT liniT, de asta data desocietatea francesa Guillaux,iar la 1879, linia s'a pus incircul atie.

Primul tren de perseme in-tre Predeal si Sinaia a circu-lat in diva de io Iunie 1879.

1/77,6;d7/07/1G1 TlIral. In pro-iectul al 2-lea din reg-ulamen-tul org-anic, la art. 8 se pre-vedea ca «fie-ce sat pe langapreot sä intt i un cAntaret,cu plata de 2 kile de bucatepe fie-care an si cat- doïde fie-care enorias satean, caresä Invcle carte pe copiiT sa-tuluT in cele sése lunT de iernA,rtimilnênd cele de vérä pentrumunca campului».

Marea vornicie din launtruchibzuind a pune in lucrareacésta dispositiune a regula-mentuluT, a dat porunca catreOtcarmuirea din PloescI ca saiea m6surile cuviinci6se pentruacésta. nour_. Intocmire, Indato-randu-se proprietarifca sa gas6sea case pentru sc6le,sau a se cladi incaperT intr'a-dins.

Eforia cu hartia No. 12$ din24 Ianuarie 1838, a invitatdin parte-T pe profesorul dinPloescï, ca sa Ingrij6sca a ca-uta tinerT t6ranT, feciorT de

www.dacoromanica.ro

413 413

popa i alií, carY sä priiméscaa urma in acea scóla din Plo-escY ciltd-va vreme ca sa sedeprinda la invètaturile ince-pk6re si apoi sa fie datorY atinea scóla in vre-un sat')

DecY, primele inceputurY saumaY bine primele scóle ruralein judetul Prahova, s'au infi-intat prin 1838 i cu candi-dati esitY din scóla normalá.din PloescY.

Póte ca chiar din acel anscólele rurale s'ar fi pus peun drum rodnic de progres,daca Eforia nu s'ar fi grabitsi ar fi lasat ca viitorul per-sonal didactic sa fie maY binepreparat.

O lun.a i jumétate a func-tionat scóla normald din Plo-esci si candidatn, cei mat' multYabia sciind sa citésca i preaputinY sä scrie, au fost trimisTpe la sate sa deschidá. scólele.

Eforia pricepênd nedestoi-nicia multora din candidatl,

AmeD P A. SI CTkADIJI.. I

0)

34 39

CU hartia No. 1120, scrie pro-fesoruluY din Ploesci : «Pe can-didatil' nedestoinicY si nepri-mitorf de inv 'elatura, fie ca suntprea 136tranY, fie cä au minteamaY tAmpita, sa-Y depa'rteze cutotul din numárul candidatilor,iar pe ceY ce sunt ma)" slabYla inv6taturä sa-Y mal opréscain scóla normala spre deprin-dere, Cata vreme vor socotide trebuinta».

Cu chipul acesta, dupa 4anY , gasim cä functionauin judetul Prahova la anul1842 un num'ér de 51 scolY

comunale, frecuentate de 721copn, iar in 1845 numò'rul loratinge tifra de 18o, frecuen-tate de 2227 copil. In anul1846 numèrul scólelor scadela 169, insa num6rul copiilorcresce la 2355.

In anul scolar 1885-86 func-tionau in judetul Prahova, ur-mèt6rele sc6le, dupa sex sigrad :

GRA.DUL II

0)

V'74

E21

40 413 3 74 80 3 2

1) Istoria sc.:Odor de V. A. Urechia.

;1),o

www.dacoromanica.ro

414

Tóte aceste sc6le se intretineau de stat i de comune.Din ele au funqionat :

La t6te aceste sc6le au funqionat 7S invClatorl ;i 4 inv0-Wm.

Din punctul de vedere al studiilor facute, personalul didacticse impailea ast-fel

InvOtatórele aveau : una cursul primar, una clase secondare,una sc6la central, una «Asilul Elena Dómna».

Dupa stare civil se impartiau ast-fel :

Cisí-tonçï

62

3

INVETATORTNecil-s'fitoriti

12

Véduvi

Dupa titlurY se impartiau ast-Idl

N VE'À TOR"'

Provis.

44

Defimt.

3

3

Lipsescinform.

Vacante

11

Total

78

Total

7S

Cish-toritit

INVET ÁTOARE

Suplimt.

2

Ne&i-sitorite

3

l'roi is.

Lipsescinform.

Definit.

Total

INVETATOARE

4

Vacante

P.M

414

cu I clasa cu 2 clase cu 3 clase Cu 4 clase cu 5 clase cu 6 clase

I 9 r6 37 '4 ..,

Cu claseonnasiale

Absolventide senil-

nariTNormallei Absolenti

de ginmasiiCu clasesecondare

Cu cuisurside liceti Total

1 1 6o i 13 2 78

www.dacoromanica.ro

415

112.675

Cofid din

CL.A.SA I

1

Nietsi Fete Total

I1002

170 1172

CLASA IV

IBiieti

Fete Total

159 I 7 166

Pofiula(iunea scaelor fie anul 1885-86

CoptY co vêrstI de scOlii

Populataa

Well Fete Total

415

Inscrisi la inc. anului

lKieti Fete

CLASA V

536 57 593

Blieti I Fete I Total

33 1

I 33

Total

2302

Copt la huele

CLASA VI

anul 1885-86 nfiartisa(Y 15c clase, a.ra GUN s'au odsitla Aide anului"

263 30 293

Bileti Fete Total

3 3

Raportul populaOunei aLtre contribuabilT era de 5,55, procen-tele copiilor in etate de a urma la sc61',1 11,55.

Costul Intre(increi InveyeinhIntulid firimar rural se rtfiartisa

De la stat De la judet De la comunh De la particul. T o t a I

L e YL c i L e i L e i L c i

85490 30.487 1000 116.977

CLA.SA II CLASA III

Mieti Fete Total Meti Fete Total

7775 5215 12.990 2058 244

Wet' Fete Total

1996 264 2 26o

www.dacoromanica.ro

416

1BAetY. Fete

39,49 5,04

cullltreZ primare ti, judtpc1 Prakova

La sate

DupA un calcul aproximativ facut, resultA ca in judetul Pra-hoya se inscriu la sutA din ceT in etate de sc61A., ast-fel :

1

Media Io-ta de

inwnere

22,26

In judetul Prahova sunt 378cAtune §i. 146 scoli. In acestesc6le priimesc instructiunea9.023 cOpiï, iar ceT in vésrstAde-a o priimi sunt in num'erde 25.128.

Pentru deplina aplicare alegeï asupra invelamntuluTprimar, ar fi nevoie sa se in-fiinteze in judetul Prahova inca87 scoli dintre carT : 7 de ca-tun,. Cu un invOtAtor ; 41 su-peri6re, cu doT inv6tAtor120 superióre, cu treT inv6tA-torl.

Locuitorif din cc-

416

munele rurale ale judetu-luT sunt cretinT ortodoxYafarA de o micd parte, fórtemica, care apartine altorculte.

Judetul Prahova tine de E-parhia AlitropolituluY Primat.Pentru conducerea trebilor bi-sericesa in judet este un pro-toiereu, ca.re represintA pe e-parhiotul respectiv, ajutat de6 subprotoiere.

Judetul Prahova s'a impartitIn 163 parobil avênd i 106filiale, al-ara de cele urbane,adica

Can Litatea desc6lA la 1000

locuitorï

Proeentul in-5crietilor SCO-

lare

ProcentulPI kit

Pi mentad ah-ent]lor

Mediaeultui a I A

L a ora

1B-AetT fete

37,30 26,19

s e Media generaliila inscii2TY la

Media to- oi ase si satetallh de impreunA

înscilere

0,584 27,00 68,38 4,94 25,236

31,74 27,00

www.dacoromanica.ro

Personalul se platesce destat, dupa noua lege a de-rulut

Industria. Sunt c4Y-va anIde cand industria in judetulPrah ova a luat un mare avênt.FarA a maY vorbi aci desprefabricele de postav, sticlarie,ciment, ca§caval, salam, varnegru, var hidraulic, cheres-tea §1 be%e de chibriturY dinAzuga ; fabricele de hârtie,var §i carieri de piétra dinBu§terd §i Comarnic ; cheres-tea, var §i cuie de s'Arma dinSinaia vom spunt ca locui-toriY jude-OluI in mare partese ocupa cu industria lemne-lor de construc0e, a §indrileY,scandurilor, don4elor, d6ge-lor, rogojinelor, fringhielor decanepa, olaria, etc.

In special, dup6 regiunY, o-cupa0a de capetenie a locui-torilor este urmat6rea CeT

din plasile Targrr, Crivina,

417

Câmpu, Cricov, PodgoriaFilipescY, se ocupa cu agri-cultura, viticultura, gradinaria,facerea de cartqe, fabricaravaselor de pamânt, varul, ro-taria, fabricarea caramideY, 1).fran ghelaria, fabricarea rachiu-luY, transportul lemnelor,ceY §i pacureY, fabricarea trai-§tilor din par de cal §i plo-cadelor de lana., lingurY, co-paY, fuse, etc.

CeY din partea de N.fiind de un teren propriu

cultureT, se cicuta in specialcu crescerea vitelor, negotulcu lemnria, branzdturile ,transportul sareY, fabricarearachiuluI de cea mai bubacalitate. Avênd la disposiOune§i numer6sele fabricI de varnegru, fabricY de postav, hantie, carien Y de piatra §i alteinstala%iunY industriale §i co-

merciale, gasesc ocup4unI,

1), PuOu cu ingrijires. stupilor,

27

PL 2,kILE .. 4

cc-.."

' 7. .'' ) PL.ILE3. ..z.,

, -9.

Podgoria 28 24 Crivina U 9rèrgsoru II 1 o Teléjenul 22 12

Cricovul 21 23 Pele § - 7 I

Câmpu 16 8 Prahova 18 6

FilipescY 16 1 VarbIlau 13 12

www.dacoromanica.ro

418

cal-Y le aduc maff folóse ba-nesd, maT ales acelora carlse indeletnices' c cu chirigeria.

MaY in tóte comunele dinnordul judetuluT, locuitoril suntsi dulghert CeY carY si-au for-mat o meserie din dulgherie

tamplarie, lucreaza Cu multaarta diferitele lucrarT trebu-incióse la o casb"..

Eacè cate-va fabrid din ju-detul Prahova, afard de ora-sul Ploesd, carora guvernula: acordat avantajele legeYpentru incurajarea industridnation ale, tóte dotate cu ma-sin)." si instrumente perfecti-onate.

Fabrica de hartie de paedin ScaenT a D-lal Esra Penhas;

Fabrica de var hidraulicciment a D-111 E. Erlev dinAzuga ;

Fabrica de var hidraulicciment din Comarnic aB. Aldasars ;

Fabrica de var hidraulicciment din Bréza a D-luT Er-nest Manoel ;

Fabrica de ipsos din Sla-nic a fratilor Axeris ;

Fabrica de tOsturi de lanadin Azuga a D-lor Rhein,Scheeser ;

Fabrica de sticlarie din A-zuga a D-luY S. Grimfeld ;

Fabrica de cherestea din

Sinaia a D-lor Costinescu §iMontezi.

Fabrica de var hidraulicdin Sinaia a D-lor Costineseu

Montezi ;Fabrica de var hidraulic

din Comarnic a D-lul H.Schorsch

Fabrica de pasta de lemnpe mosia Cheia ab D-lui EsraPenchas ;

Fabrica de impachetatmucava din BustenT a D-lorSchiel.

Comerciul judetuluT Praho-va este fórte intins si 1 facemal ales cu Braila i Bucu-resd. De sigur ca daraverYcomerciale s'ar face pe o scaramal intinsa daca n'ar lipsi, a-própe cu totul, têrgurile obij-nuite in cele-ralte judete alete'rel".

Se face comerciu cu vinurl,porumb, grau, fasole, linte,cartofl, mazare, rachiu, gaz,pacurd, spirt, lemnarie, var,olarie i alte productiunI. Ter-gunl. anuale in judet se fac :La dou6 carciunii, la Campina,si la Drajna, tésrg mare, de pielde animale sèlbatice, mal alesde vulpY si jderT.

Locuitorif stabilitl pe langadeposite argil6se se ocupa cufabricarea olariel, tot asa pu.

www.dacoromanica.ro

419

tem cyce pentru locuitoriT deprin vecinAtO4ile depositelor desare, petrol, piétrd. de var, etc.

Ape minerale. Jude-01 Pra-hova este col maT bogat judqal WreY din punctul de vedereal apelor minerale.

NumaT plile Cricovu, Pe-lesul, Prahova i Teléjenul nu-m6r6. peste 50 surse de apeminerale, cea maT mare parteintrebuirgate de suferincy, desi nu la t6te s'a fdcut analisacantitativA a apelor.

Comunele Apostolache, Gor-netu-Cuib , PAcurqi, TAtaru,Udresci, Brebu, Bréza-de-jos,Tana, Cornu, Poiéna, Prov4a-de-jos, Aduna0, Ocina, Telega,Predealu , Sinaia , Câmpina,Sldnicu, ValcA.nesci, i altele,posecla bogate isv6re de apdminerald, conVnênd puci6s6.,fier, pAcura, sare j iod.

Mal la t6te aceste isv6re,circula%ia se p6te face cu in-lesnire. Pênä asIT nu s'au ana-lisat chimicesce de cat apelede la Brebu (de rtiposatul ge-neral Dr. Davila) ; cele de laCornu (proprietatea principe-luT N. (i. Bibescu); cele de laPoiéna ; cele de la Predeal(proprietatea M. S. RegeluT

EforieT Spitalelor civile dinBucurescT); cele de la Sldnic,Campina i Valanesa

419

D-1 Lauri an ,TVu(u, directorulpepinierd de vita' americana dincom. Tintea, jl. Filifiesd, a des-coperit lu acea comuna, 25e pro-prietatea statula, nu departede pepiniera, mal' multe isvdrecloro-sodice, sulfurdse ci iodate,bune pentru bade de filamadin causa abonden(eY gudronu-

fientru ulcere fi reumati sm.Dupa cat aflAm, D-1 1.411,

in urma autorisEqiuneT 014.-nute de la direcOa monopo-lurilor statuluT, de care de-pinde localitatea cu aceste is-vóre, a si acut o mica insta-laOune, experimentand surseleatat in stare calca cat si rece.

Aceste isveire suprasaturatede substane organice din se-ria hidrocarburilor, la 27 Au-gust au avut o temperaturade 25-30 grade c. iar aerulambiant, 13-14 g. c.

Armata. Judqul Prahovaforméza Regimentul 7 de do-roban0, care este impállit in3 batalióne i acestea in 12companh.

Statul major al regimen-tuluT i bataliónelor se affil. inPloese, iar al companiiilor pela diferite .puncte ale jude-tuluT : comp. 1, la Isv6rele ;comp. 2, la SlAnic ; comp. 3,la ValenY ; comp. 4. la Bu,-

www.dacoromanica.ro

420 P 420

coy ; comp. 5, la Sinaia ; comp.6, la Cámpina ; comp. 7, laFilipesci; comp. 8, la re'rg-sor ; 'comp. 9, la Ploesci; comp.lo, la Pucheni ; comp. ii, laUrlati i compania 12 , laGornet.

Calarasiï forméza regimen-tul 4.

Regimentul 7 de dorobantiface parte din brigada8-a deinfanterie, cu resedinta inPloesci. Dorobanti Iii judetsunt 4200, iar calaras): 820.

Mara de aceste trupe malsunt : o baterie de artilerie inPloesci, regim. 7 de

Cheltuelile represinta suma de lei 727.531,76,adica :

Administratia centrala a judetuluiServiciul sanitarServiciul arestului preventivArmata teritoriala.Instructiunea publicaAsistenta publicaPlata datoriilor judetuluiScóla de meseriiSubventiuni si diurnGCheltuell extra-ordinareServiciul teleg-rafo-postal

Bugetul drumurilor pe ace-lasi exerc4iu are venituri or-dinare. lei 99.616,13 si extra-ordinare de lei 68.612,52; intotal leI 168.228,65.

si al 4-lea regiment de re-serva calarasi.

Ven iturile jude(uluY. Venitulordinar al jude;ului Prahova,

anul financiar 1893-94, estede le)" 3 I 3.850,45 §¡ venitulestraordiriar de lei 4 I 5.242,67in total lei 729.093,12.

In acésta suma se coprindesi cei 300.000 lei, imprumutulce s'a votat de consiliu a secontracta pentru constructiacazarmelor necesare armatelteritoriale de la resedinta, sicare imprumut s'a trecut si lacheltuell.

Let Bant

Cheltuelile se ridica la sumade lel 168.120, 'adica : 77.520let personalul 90.600materialul ; deci un escedentde lei to8,65.

73.809 50109.665 II11.140 00

316.750 0036.100 005.000 00

80.377 4031.668 7556.751 oo3.000 oo3.270 oo

727.531 , 76

www.dacoromanica.ro

421

Din punctul de vedare sa-judetul Prahova se im-

parte in 5 circumscriptiunI,cu un medic de fie-care, fa-c6nd serviciul In dou6 plast

Din cele 6 comune urbane,numaY Campina, Valeni si Si-naia vau avut media Comunalf ;la cele douè d'antêit acelasYmedie servind si la spitaleledin localitati.

Statul a fost autorisat prinlogea din 16 Martie 1894 sainfiinteze, in tefnehill legeT din1892, un spital in com. UrlatT,pentru construirea caruia s'aprev6qut in buget 120.000 leY.

Casurile cele mal" numerósele presinta frigurile intermi-tente si diferitele manifesta-tiunT ale 'paludismuluT, scarfsin gure dau un total de a--f3r6pe 6000 bolnavY, suma des-tul de insemnata pentru unjudet, cca mal: mare partecompus din localitap muntóse,cu inclinatiunc sufieienta pen-

4.1.1RIM11

PloesefPredealBratoceaPredelus

421

tru ea apele sa nu stagneze.

Judetul Prahova areaçll 3 vann in munte, latarul despre. Transilvania, a-dica Bratocea , Predealvama orasulni: Ploese.

In secolul trecut, vamarol' era la Câmpina si pe vre-mea domnie'l luï AlexandruGhica Voda, vama a fost mu-tatä de la Câmpina la Brézasi de aci, in anul 1852, laPredeal, unde e si asli.

Veniturile vamale pe aceavreme apartinoau «Domnulufstapanitor a t6ta téra» si sedau cu arena.. Cel din urmaarend.as al vamel: Predeal afost r6posatul Kalinderu.

La 1864, vamile au trecutla stat, asa dupa cum sunt ac,1I.

In anul 186o, veniturile va-milor, Impreuna cu Precielus,se evaluau la suma de 771.159Ìei vechi si 3 parale, si chel-tuelile la 67.854 leT vechï18 parale, adica :

Din importatiana:irfurilor

Din exportatiamiirfurilor

Din exportulvitelor Din diverse

L e I Par. L e ï Par. L e i Par. L e Y. 1 Par.

roo.810 28 19.406 28 _ 1.

180.822 38 270.122 4 43.994 15 63.9361 --6.786 19 6.526 28 40.333 20 4.8101 13

750 23 4.166 2 21.447 7.2451 25

280.1'70 28 100.221 22 105.774 15 I 75.0011 18

www.dacoromanica.ro

422

Vdmile

Cheltuelile refiresintau urntëtdrele sume

SalariT Inchirieti

Notg. Mihail Vodb, Sutu o-prind exportul mArfurilor §iproductelor earl nu erau pre-vèslute prin tractatele Tur-cieT cu Austria §i carT nuconveniau . 6reT sà fie expor-tate orT importate, scrie ur-mètórea «Carte legatA la v6.-taful de la plaiul CampineT,

422

Mobilier I Diverse

Pe and de la 1890-93 veniturile sunt urniThirek

Anii I Vama Predeal I Vama Ploesel Vama Bratecea

pentru celea Ce sunt (Tritea nu e§i din téra».

«Sluga DomnieT mele,tar de la Plaiul CampineY,sud Prahova, cu tóte cà s'audat porunca DomnieT meleIn trecutele i1e strajnicA, dela visterie, ca niel o felurimede marfa s4 nu se cuteze a

Lei Par. L e i Par. L e Par. I L e i

Ploescr 16.762 36 2066 20 338 30 415Predeal 28.337 29 2186 36 231Bratocea 20.788 37 338 10 294 0 228Predelu§ 5.580 465

61.469 22 2404 30 1819 36 1230

1890-92 870.134,33 448.811,73 18.171,07

1891-92 1.272.432,40 493.422,02 24.972,041892-93 2.418.437,10 623.624,84 23.839,25

3.561.003,83 1.555.858,59 46.982,36

I Par.

25

20

5

www.dacoromanica.ro

423 P 423

se slobodi ca st iast din tért,fdrd de porunca Domnieï meleIn scris, dar éct si acum deisn6viiitY- poruncim strajnic,f6rte st intaresd paza tutulorcelor oprite, si st nu te cu-tez i." farA de porunca Domniei:mole in scris sub Domnéscanóstrt pecete, a sloboc,li vre-ofelurime de mArfuri sau, za-hare, cu nicY un fei de altttescherea sau adeverintt inscris, cum mal' v' êrtos saftie-nele si pieile de 61e, care suntCu totul oprite din poruncaimpOrttésct, ctel: de vom do-vedi ct al! cutezat, ct a/ slo-boc,lit ver-una cu ce fel demijloc st scif ct te 1,.-oit pe-

Numirea Pltsilor

Plasa Campu>> Cricov

Crivina.FilipescI.,

» Têrgsoru>.> Podgoria

Plaiu PelesPrahovaTeléjenVArbiltu

depsi cu cea mal strajnict pe-dépst acolo in plait. 1791Noembre 30»,

Inzteirfirea atinzinistrativa.Inainte de 1865, judetul Pra-hoya se impArtia in 7 circum-scriptiI, adict : plAsile Câmpu,Te'rgsoru, Filipesci, Cricovu,Podg-oria si plaiurile Teléjensi Prahova..

La 1883, judetul a suferito nout imptrtire, iar dupanoua lege pentru fixarea cir-cumscriptiilor administrative ,

promulg-att si pust in apli-care la i Noembre 1892, ju-detul Prahova s'a impartit inlo pltsT :

Numirea comunelor de rese-dintt a pltsilor

Comuna»

0

»

»

»

»

»

0

>>

DrtgAnesdUrlatiPucheni-MarlFilipesci-nrgTêrgsoru-NouPodeni-VechïSinaiaCâmpinaValenrSltnicu

Fíe-caro din aceste plAsT coprinde urmOtórele comune :

1

www.dacoromanica.ro

NUMIREA. COMUNEI

1717.111111.0111! ,11.1.01.01Enr

NUMIREA CATUNELOR

PLASA CAMPURe§edinta pla§eT In com. DrligAnescl (c6,t. DrAgAnescI)

* Acest semn indiet1 rerdinta comuna..

AdAncata Adancata*RArnY

Balta-D6mnel*2 Balta-D6mneY Curcubeu

i_acu-TurculuI

3 Buda-Palanca Buda*+ Palanca

4 Ciorani-de-jos Ciorani-de-j OS*

5 Ciorani-de-sus Ciorani-cle-sus*

CiurnaV6 OlariI

Tunari

7 Ciupelni%aCiupelnita*Trestieni-de-jos

8 Coynwile Cornu-de-jos*Cornu-de-sus

( BArlitaru9 DrAgdnesci DrAgAnesci*

( Meri

to Fulga. Fulga*

424 424

www.dacoromanica.ro

425

4

NUMIREA COMUNET

Glierg-hita

Albesci-de-Mur . .

Berceni . .

NUMIREA CATUNELOR

' Catunu

BelciuguGherghita-UngureniIndependentaTêrgul Gherghita*

Hatcarau*Flatcarau Malamucu

Tufani

Netoti*Netoti Trestieni-de-sus

Zan6g-a

DegcratiParepa Parepa4;

Raan'f

Sälciiie Salciile*

Sicrita Sicrita*

PLASA CRICOVRe.rdinta plarl in comuna urbana Urlatl"

( A lbesci-de-Mur*! Vadul-P6rului

Alb esci-Paleolo g-u . . Alb e sc i-Pale ()loge

, Berceni*

BucoveChitorani

Bucovu Gura-BucoveluluTM6ra-de-MaracinTValea Oriel

425

I I

I 2

13

14

5

16

2

3

www.dacoromanica.ro

426

o NUMIREA COMUNEI NUMIREA

426

o

5 CAlugAreniCrtlug-treni"Miresci

6 Colcégu Colcégu"

7 Conduratu C on dura.tu"

Cepture8 Ceptura Malu-Rou

Rotar.;;oimesci

9 Coslegiu. DarvariPantaziRAdila

Fantanelele"10 Fantanelele Mazali

Ungureni

CoOreleleGornetu*

II G ornetu-Cricov PreseacaThrculesciValea-BouluT

12 Inotesci Inotesdf*

' I ordAchianu"IordAchianu . Mocesci

Plavia

Il- Tataru . . Thtare

www.dacoromanica.ro

427

2

PLASA CRIVINAReedirqa plasel in com. Pucheni-MarY

Barcane ci

Batesci

Barcanesci%

Batesci''.Catunul .M6ra

427

6NUMIREA. COMUNET NUMTREA CATUNELOR

15

6

17

To m

Urla0 (comuna urbana).

Vadu-Sapat

Valea Calugarésca

CioccniLoloiascaMagulaTonl§ani'

Arionesci-NouiArionesci-VechïPircAlLtiUrlaçT (T'èrgul)'1Valea-Crang-ultaValca NucetuluiValea PietrelValca SemanValea UrloY

Vadu Sapae-

ArvaDosurileRachicriScheauValea CalugareascValea LargaValea MeilorValea NicovaniValea PoeniValea PopiValea Ursoï

www.dacoromanica.ro

428 P 428

3

4

5

6

7

8

9

IO

II

12

I3

14-

NUMIREA COMUNEI

Poenari-BurchT .

NUMIREA CATUNELOR

CArbuneseiPiorescIPodu-VdlenTPoenari-Burchi"'

Poenari-Rali Poenari-Rali*

Pucheni-MarY Pucheni-Marl*

OdäilePucheni-MiclPucheni-MicI*

Pucheni-Miroslavescl" . Pucheni-MirosavescI*

Pucheni-MonenI Pucheni-Monenl*

Bra,11 Braç1i-de-sus*Bragi-de-jos

CorlAtesci CorMtesci.":Ghighiu

GorgoteGorgota Potigrafu

CrivineCrivina, Fanari

Petro§ani Petrosani%

Gorg-aniPoenari-Apostolt . Poenari

Poenari-ApostolI"'

www.dacoromanica.ro

429

15

NUAIIREA COMUNEI

Rifovul

AntofilóiaBucha.elGoga0AlaldesclAlóra-DomnéscARifovut"

429

NUNIIREA CXTUNELOR

PL ASA FILIPESCIRe§edirqa plb. eY in com. urbana Filipesci-Têrgu

Aricesci-de-josAricescY Aricesci-de-sus"

RActivanu

Baicoie2 Baicoiu Cotoiu

I G-ag-emTufeni

3 alinesci Calincsci"Catina

Bratasanca-Ungureni4 Darmonesci i DArmonescr"

Ezeni

16 Romanesd ( Puca0( RomanescI"

7 TataraM Tatarani"

PisculeseY8 Tin osul j Predesci

Tinosul%

www.dacoromanica.ro

4:0

II

I 2

I3

14

5

6

7

8

9

IO

.NUAI 'REA COMUNET

D4escI

Ederile

Filipesci-de-PAdure .

(c. urb.)

Floresa

Ghirdoveni

Brani§teaHairnanalele Haimanalele*

M-rea MArginenI

MAgureni

Margineni-de-jos

,111==11

NUM IREA. CA.TUNELOR

Ditesci%R46ra

Edera-de-josEdera-de-sus*

Filipesci-de-nidure*Filipesci-UngurenY

Filipesci-Thrgu*SeacaSili§tea Thrguldi

Capu-Ro§uFloresci*

CricovenIGhirdovere

Cocorasci-CapliMO.gureni-BanuluI*MAgureni-Stolnicesc/Nrósa

:NIArg-ineui dojos*

BrdtA§eanca-UngurenIMArgineni-de-sus. . Mdrgineni-de-sus*

Olad

410

www.dacoromanica.ro

431 431

PLAIUL PELESResedin-0 plaiuluT In com. urband Sinaia

Comarnicu*GhiosescYPodu-CerbuluY

Comarnicu Podu-NéguluïPoiénaPosadaSecaria

2 Ocina Aduna0-Prov4eTOcina*

Azuge3 Predealu ) ButenY

Poiéna-TapuluiPredealu

Furnica4 Sinaia (comun4 urbanA) Isvoru

Sinaia*

Q NUMIREA COMUNEY NUMIREA C.XTUNELOR

Moreni*Piscurile

15 Moreni 1 Plea§aStavropoleosTisaTuicanT

i6 Nedelea Nedelee

DAmbu17 Tintea I ilie§ti

Tintea%

www.dacoromanica.ro

43 I, 432

5

6

2

3

5

6

7

NUMIREA COMUNEi

Talea Take

Tesila .Tesile

' TrestienY

NUMIREA CATUNELOR

PLASA. PODGORIAResedinÇa pldseY in com. Podeni-VechT

Apostolache

Boldesci

CArbunesci .

Chiojdénca

G-ornetu-Cuib .

MAgurelele

Mario gea. Apostolache*

( Tisa

Aricesa Aricesci*

Crbunescl*

BoldescYLipAnescPSeciu

ipotuUlmii

ChiojdénceNu cetuTrenu

BogddnescT-CuibuG-ornetuNucetu

C6da MaluluYMdgurelele*ProtosingheluZamfira

www.dacoromanica.ro

433 P 433

'a

c't; NUMIREA COMUNEI NUMIREA CATUNELOR

8 1-15.rsa

Harsa*Nisip6saPlopuStrAosciValea CuculuTVArbila

( Bârzila

9 Pdcurqi I 1\ rat4aPcure%i*Slavu

o Plea§a Plea§a*

' GhioceluMehedirqiNevestéscaPAcAl6ia

II Podeni-NouY i Podeni-Nou'I'"PopesdRacovaSficaruValea Dulce

BOtesci*12 Podeni-VechI' IzescY

Podeni-VechY

13 Salda Salcie

Butuci14 SAngeru Mire§u

SAngere

Balacar15 Scaeni Sc4eni*

www.dacoromanica.ro

434

NUMIREA COMUNEf

Nei

NUMIREA CATUNELOR

PLAIUL PRAT IOVA.Reedinta plaiului in com. urband Campina

, Bilnesd*Banesci . .t Urleta

Bréza-de-jos%Fric6sa

2 Bréza-de-j os Podu-VaduluiValea Lungn.Valea Tarseï

AldesdBréza-de-sus''

3 Bréza-de-sus Gura-BeliTNistoresdSu rdesd

Bordeni-Mdri"4 Bore eni Bordeni-Mid

Tarca

Brebu Megieesc'"

5 Brebu Brebu MonastirdPetriceauaPodu-Cheit

16

7

18

5.;;oimari

Surani

Udresci . . . )

Atarna0Soimari*

Surani%

DobrotaUdresciV ai-de-Eri

www.dacoromanica.ro

415

- .

1

zNUM [REA COMUNET 1

I

P 435

AMENIIMMINI=11.

NUMIREA CXTUNELOR

Campina (Têrgul)*6 CaMpina (com. urbana) Bróscele

MacelaruSlobolia

7 Cornu

, CampinitaCornu-de-jos*Cornu-de-susFrasinetu

BoboliaPiétra-de-sus

8 PoIéna Pol'éneSloboliaVrajitórea

Magurelele Negrului

9 Prov4a-de-jos Magureni-RacotesdPiétraProv4a-de-jos*

ManzauMoiseniProv4a-de-sus*Schiopota

IO Provita-de-sus SecdturileSultanul

?I

Tapori§teaValea BraduluYValea PoeniT

1 1 ScortenYMisleaScortenii*

Lurica Mare12 §otrile otrile Campinénuhe

§otrile VistieruluI

www.dacoromanica.ro

436 P 436

'4

NUMIREA COMUNEI

Telega

Valea LungA

NUMIREA CA.TUNELOR

Bo§elcesdBu§tenariMilicesdTelega

BocesciGheb6saPuturosuValea lu DanValea-Lung-A-de-jos*.Vi§inesci

PLAIUL TELEAJENULRe§edinta plaiuluÏ n com. urband

B6trânif B'étr'anht*PoIéna-Mare

2 Bughiile Bughile-de-jos*Bug-hile-de-sus

3 Caunul Cdtunul*PoIéna-MierleY

4 Cera§u Cerau"'Slonul

ChiritesciCiocracu

5 Drajna-de-jos , Drajna-de-jos*FAgetu 'Podurile

6 Drajna-de-sus Drajna-de-sus*

7 Ciura-Viti6reI Gur4-Viti6reì,'

www.dacoromanica.ro

437 I) 437

NUMIREA COMUNEI NUMIREA, CXTUNELOR

(CernesciHomorichI-P-tene:8 Homoriciurile Homoriciti-UngurenI

i Malu VinAtSchiulescï

9 Isv6rele CosteniIsv6rele*

o I Allineciu-PAmêntenI MAneciu-Pmênteni*

ChiciorenTFacAenYGhiaba

1 1 MAneciu-Unguren1 MAneciu-UngurenI%PlAetiuTeléjenuValea Lar0

12 Ogretinu Ogretinu%

Oheni*13 Olteni Sciubeu

Valea StalpuluT

BodesciMerdeleaPosesci-PAniêntenV

Posesci i Posesci-UngureniValea PlopuluTValea Serezi

, Valea StupineI

14

15

Opariti*OpAriti PoYéna-Copaciuluï

Viti6ra-de-sus

www.dacoromanica.ro

438

6

9

20

21

22

Pre dealu

NUMIREA COMUNEI

Star-Chiojdu

Tarlesci

V6leni (comuna urbanA)

438

NUMIREA C.XTUNELO R

Predealu*, Sarari

TurbureaZambróia

( Nucsoara7 Rincezi Rincezi*

Schitu

Fundeni18 ScAiosi Scdiosi*

BrAdetuGresiaRotarStneuratuStar-Chiojdu*Valea AneI

Gog-éscaTarlesci*

Teisani Teisani*

( TurbureaValea GarduluiVAleni*

HASA TÉRG,50RUResedirqa plAseY in com. Têrgsoru-Not

( Cocorasci-Co4u*

CocorAsci I Cocorasci-de-GrindGhioldumTig4nia

www.dacoromanica.ro

439 439

NUAITREA COMUNEI

PloescP'

Berésca-de-josBer6sca-de-susM6ra

( Ploesciori!*Tantareni

Pop esci

Strambeni-Blejoitt

Strejnicu Strejnicu4'

Taricera Thriceni""

NUMIREA CATUNELOR

BratesdHAbude

Códa IsvoruldiCominacuCrivètuManescI"

Negoesci*PiétraStejaruZalhanaua

G-AgeniPaulesci

Sim a*Varnita

Blejoiu*CocosesdStrambeni

2 HAbudu

3 MAnescl

4 Negoesd'

5 PAulescl.

6 Ploescï (comunA urbanA)

Ploesciori

8 Popesd

9 Sima

IO

II

12

www.dacoromanica.ro

440

NUIVIIREA COMUNET

440

NUAIIREA CATUNELOR

Coltu-de-jos) Dedulesci

Tèrg c)ru-Vechiu. . StAncesci-de-josStAncesci-de-susTêrgsoru-Vechit*

T'èrg§oru-Nou*Vrg.rru-Not Tig-Ania

Cada IsvoruluTVlAdeni-FArcanTVlAdeni-MArgineni . . . VlAdeni-MArgineni*Zalhanaua

PLAIU VARBILAUResedinta plAseT in com. urbanA SlAnicu

Bertea Bertea*

2 Co cordsci-Misli .( Cocordsci-Misli*

Gorun a

Cosmina-de-jos

3 Cosminele Cosmina-de-sus*PoTéna-TrestieTP Man a-UrsuluI

4 Livadea Livadea*Podu-UrsuluT

CotofenesdDumbravescï

5 MAlAescï1\4610,escI-de-jos*Malaesci-de-susPlopeniTipdresa

13

15

www.dacoromanica.ro

441 P 44'

NUMIREA COMUNEI

Pu/crea judecittorésca. In ju-detul Prahova sunt 8 judedt-toriT de oc6le, afarA de celedou6 din orarl Ploesd, cal-1maY coprind pe langri circum-scriptia PloescI i comunele :Bucov si BercenI (pl. Cricov),tótA plasa Têrgrru, afarA decomunele AlAnesci i Vldcleni-MArgineni i t6tA. plasa Cri-tina.

Cele 8 judecAtoril" sunt :i). Sinaia, cu rerdinta in

Sinaia,coprinOnd plaiul Pele.2). Campina, cu rerdinta in

Campina, coprinqênd plaiulPrahova.

Filipesci, cu rerdinta incoprincrènd plasa Fi-

lipesd i comunele 1\llinesci§i VlAdeni-M6rgineril, din pl.Th-grru.

SlAnicu, cu rerdinta inSi tnic, coprinc,16nd plaiu VAr-

VAleni-de-Munte, cu re-rdinta in. com. VAleni-de-Munte, coprinc,lênd plaiul Te-16j en.

Btiltesci, cu rerdinta in

o

6 PoYén a-de-VArbilliu . . Pol'éna-de-VArbilAu%

Grorni7 Slanicu (com. urbanA) . Prdjani

SlAnicu'''

8

9

Stefesci

Strambeni

, Stefesci"Scurtesci

Alunisu(

( Strambeni

I O Trestióra Trestióra%

II Vâlcänesci ( Carjari( ValcAnescr

12 Varbilliu VArbilau*

www.dacoromanica.ro

442 p 442

com. BAltesci,coprindênd plasaPo d go ria.

Urla.,ti, cu resedinta incom. Urla.ti, coprindênd plasaCricov, fdrd comunele Cricovsi Berceni.

Dragdnesci, Cu resedintaIn DrAgdnesci, coprindélncl tótdplasa Carnpu.

Starea fisica a locuitorilordin judet este satisfAcì_.t6rear putea fi cu inult mai bund,dacd locuitorii s'ar nutri maibine si ar trdi in nisce casemai higienice.

Cu cate-va decenii mai na-inte, mare parte din tt.'n-aninu dedeau nici o importantdeasel' de locuit. Se multumiaua nu fi plouati de sus si a fiapOrati de vinturi. Astrt-di, pecât posibil, tOranul, ce-si facecasa, tine sd o faca spatiósd,ridicata de la pdm&nt, fru-mósd si curata.

Casd. ne facem o ideiede modul cum tOranil din jud.Prahova construesc casele,st descriem casele t6ranilorchiaburi si ale celor nevolasi.

Casa unui fruntas este con-struitui cu temelia de piétrd,inaltd cel putin de 2 metri,avîmd o formd dreptunghiu-lard, pe care se asézdcari mai tot-deauna sunt de

lemn de stejar. Pe taipi seasézd pdretil ce sunt de bArnede fag sau alt lemn, av6nd oindltime de 2 m. D'asupraeste podul easel', peste carese asézd acoperisul de sindrild.

Casa are jos, sub temelie,un becih sau pivnitd. D'asu-pra sunt trei sau patru ca-mere ; din acestea, cea maimare, si care de obiceirl selasut spre rt.',.sdrit, este cameranumitd casa a mare, in carenu locuYesce niminea si o tinetot-deauna curatd. In acéstdcamerd si conservd t6te mo-bilele i imbrd.cdmintea.

Cele-l'alte camere sunt pen-tru locuit si dormit. Fie-care ca-merd are cAte 3-4 ferestre marl,si cAte sése ochiuri de geam.

In camera de dormit are patu-ri prov6c,lute cu saltele de pale sise invelesc cu plapumI de lanA.

La casa unui nevoias (sa-me) lipsesce temelia de piétrdsi beciul sau pivnita. TAlpilese asézd pe cati-va bolovanide piétrd, fiind ridicatd apr6peca de 0,m. 40 de la pd.mnt.TAlpile le pun e din ori-celemn, fie chiar de salcie ; intAlpi asézd stâlpil i parente,pe care ingrAdindu-i formézdpdretil de nuiele , lipiti cupdmênt amestecat cu pale.

Acoperisul este din pale sau

www.dacoromanica.ro

443 P 443

coceni, rar cu sindrila de fag.Are o tindt si o singura ca-mera' in care locuiesc diva,prepara mancarea §i dormnóptea.

Paretii au o inaltime p6ndla 2 metri. Ferestre are nu-mai dotu la camera si aces-tea miel', cu dou'O ochiuff, cuhartie in loe de geam. Latinda n'are niel o fer6stra(f6rte rar cate un ochit).

In patul de dormit nópteaau rogojina, ori o Ola de ca-nepa ; de multe ori lipsesc siacestea i 6menii dorm pescandura

Imbhiaimintra de v6-4 a lo-cuitorilor este

Pentru barbati: camase debumbac, ismene de bumbacsau canepa, ci6red sau pan-taloni subtiri ; brau de lanarosiu, peste care se incingecu bete ; vesta si mintean dedimie ; in cap pórta palariede pasla, coi mai barani ; ti-nerii p6rta palariT de paie,facute de ei sau devil sc6-lelor. CeT mai avuti se incaltacu g-hete i cipici, iar coi se-raci opinci.

Pentru fernel, camase sub-tire de bumbac sau borangic ;if cusute cu nun i fluturi;fuste albe de madapolam oride stambe si alte materii. In-

caltamintea : ghete, cipici, pa-puci. Cele mai sarace umbla

neincaltate. La cap se lég-acu tulpane albe, baris, basma,etc. Peste camase se mal im-braca une-ori cu o Minuta destamba sau alta materie. Celebatrine se Incing cu briu, iarcele tinere cu bete.

Imbrelainrintea de 16-n`a es/c.Pentru barbati : peste ca-

mt9 pun coj6ce scurte saulungi, anteriu de dimie alba,manta de lana n6gra., ci6recide dimie alba.; tóte acestealucrate in casa.

CeT mai avuti pórta cismecoi saraci opinci. In cap puncacfull de harsie n6gra ; coimai sOraci, albe.

Tinerii si 6menif maI avutimai p6i-ta mintene negre dedimie lucrate in casa, sau dealta materie cumperata, din-1C:.rg i veste sau giletcl. Coi

zeghe alba de lana,si in pici6re, opinci.

Pentru femei ; rochif si han-dr6ce de lanä lucrate de ele ;peste acestea in dilele de ser-bat6re imbraca rochii si han-dr6ce de stamba sau alte ma-terif , scurteici lungl i scurte.Cele mal avute au si palt6ne,haine si jachete de diferitemateriï. Pentru incaltaminteau tot ghete si cipici, insa,

www.dacoromanica.ro

444

mai gr6se. La cap p6rtá. bro-b6de si pe dedesupt tulpane,barise si basmale, cele malbatrAne pórta tistimele ma-rame de borangic,

Obiceiul cel urit al t6ranu-lui" din t6ta téra, de a nu-sicurati curtea de murdarillevitelor de muncá., este de ca-petenie si in judetul Prahova.

De alt-fel sunt voinici, sa-natos): vigurosI la muncá.

Dii,/57111Chtl de veden' moral,locuitoriï se v6d respectuosIcatre cele sfinte i rar paca-tulesc In contra bnnelor mo-ravurl. Rar se ande de crime,furturT, spargeff, bátaY. La tal-axil' s'a observat cá, a tre-buit st ja parte unul saumuiçi streinï de judet.

Niel' din punctul de vederematerial nu stau tocmaI r6u.La munte, unde mij16celevietuire sunt mal' grelo, prinfaptul ca lipsesce terenul decultura, s'au dedat locuitorilla diferite meseriT.

Starea lor materiala, p6teca n'ar lasa nimic de doritdaca n'ar fi prea mult, saun'ar face abus de 136uturY spir-tóse.

Ingrijirea copiilor a fostIn tot-deauna, si pentru totlparintil, sacra datorie. Aceste

444

ing-rijirY însrt au avut de scopnumaT partea materiala, faraa lucra si pentru spirit.

Respect cAtre autoritAM auavut i au locuitoril" de prinaceste tinuturT.

No(inn/ istorice. Intre aniI13 6o- 13 7 2 gasim pentru âfl-tiai faptul precis, ca oarmata slI tr6cä pe la Pre-deal.

Era armata A.rdelen6sa con-dusá. de Voevodul Nicolae incontra luT Vladislav Basarab,Domnul VreT. Romilnescf.

«Voevodul Transilvaniel tre-cênd muntil pe la Predeal cuSacuiT, ajunse la Ialomita»Iice Istosria ')

Pentru noT acest fapt areo deosebita insemnatate, caclpentru prima 6ra, intalnim inIstorie numirea de «Predeal»;de aci in colo nu se mal" po-menesce multa vreme nimicde Predeal, face insa de ma.1"multe orT mentiune de 'Timissi mal cu sémá. pe la incepu-tul secolulul al XVI-lea.

In acest mare interval, deburla sma ca, in desde lorincursarl' si vice-versa in Tran-silvania, Turcil si.Tatarif, Ro-

1) D-1 Gr. G. Tocilescu «Istoria Ro-marnlor > .

www.dacoromanica.ro

nulnir i Ungurii vor fi trecutcu armatele lor pe la Pre-deal i daca, nu putem puneinainte date concrete este cA,manualele de istorie nu pre-cis6zà, ci se multumesc de o-biceit a spune : qtrecCmd mun-th, trecênd Carpatir, intrandin Ora. (I. G. Babes).

In anul 1548, pe riul Pra-hoya avu loc o maro bätäliesanger6s6, intre AIircea III ti-ranul, fiul lth Mihnea, cel r6u,

boerh Romani revoltali (C.Ienescu).

La 1596-1597 Mihaih Vi-t6zul a repurtat o strälucitavictorie in contra Trutarilor laGherghita.

La 1600 Mihaitt a invins pePolorh i Moldoven1 in pä-durea Bucovulul si se retragela rèrgsor.

Dupa m6rtea lui MihaitVitézul, näsc6ndu-se certurImaff pentru domnia t'ére'r Ro-manesel, boerh, impreuna, cufrath Buzesa aleserlt domnpe Radu Serban Basarab.

Simion Movilä cuPolohr si -Moldovehr, nävalescein térä. &Italia se dedo ingura Teléjenulth, la satul Tei-sarh (1602) si tlinu treT

Ea fu hotäritä, prin lupta defa tä a lth Stroe Buzescu cuun tatar vestit prin vitejialth si care era nepot al Ila-nulth Tätäräsc. (D-1 Gr. G.Tocilescu).

La 1611, Sash din Brasov,strimtoratI de principele Tran-silvanieY Gavriil Batory Si a-menintatI de perdanie, ceruraajutor de la Domnul tOreY Ro-manesci.

Radu Serban pornesce dinBucuresci farä intardiere incapul a 10.000 Romani si 1300crdäreti Polorh, si trecênd pela Sinaia, Intre Prahove, so-sesee la Predeal in diminétadile): de 9 Iulie i prindêndiscódele lui Batory, dupä unmar s fortat, încä inainte de

tabari la CurmAtura,In fata BrasovuluT.

In lupta de la Biserica lu`fBartolomey (Brasovul-Vechit1),Domnul t6,re'r Romanesd cas-tiga o victorie stralucitä. Ba-tory scapä cu fuga ; Sao° morlYr6masera pe campul de bä-taie (I. G. Babes).

La a. 1716, vine ca domn altOrei Nicolae Mavrocordat, pri-mul domn fanariot-neaos.

In aceste vremurr de per-secutiuni cumplite,

445 1' 445

www.dacoromanica.ro

446 446

reI cautau scape cu fuga,si valea Prahovei era nein-trerupt plina de bocel', fugindcu familiile si avutul lor.

De la Bucuresci pena laBrasov, era sliva si n6ptea unlant fárt de sfirsit de fugan.Mania fanariotului si iataga-nul turcesc bagase fiorul in¿se, i fie-care se gAndea cumsa scape mai de graba. EY,

pribegii, numai dupa ce tre-ceau «Oratiile» si «Posada»aid prin tinuturile Prahovei,respirau mai usor.

Unii poposiau la Sinaia, altiila Slonul de Piétra, aliï IntrePrahove sau la Predeal.

Unii mergeau direct pedrumul Prahovei, altil de laSinaia o luau peste munti pela Bran, altii apucau pe va-lea Azugei i multi i cautaudrumul sa tréca la Brasov, pevalea Joitei.

Si acésta stare de lucrurin'a tinut un an sau doi, cipe tot timpul domniei fana-riotilor.

Afasa de mila era intinsasliva si n6ptca pentru sOr-

manii calètori, cari in tot cea-sul nu «lipseau» slice un mar-tor ocular, vorbind de mo-nastirea Sinaia (I. (i. Babes).

Era in ajunul r6sboiului din-

tre Austria, Rusia si Tur-cia (173 7), r6sboill incheiat prinpacea de la Belgrad (1739) siIn Muntenia domnia Constan-fin Mavrocordat.

Dupa ce s'au facut drumuriprin munti, Ducele de Lorena,comandantul armatelor ,A.u-

striace, trimise un corp dearmata din Brasov peste Ti-mis-Predeal, cu ordinul de aocupa Bucuresci, dar auslindca Constantin Voda, in capula 2 0.000 ionicen i inaint6za sprecapitala Austriei, se retraseraspre Pitesci.

Bucuresci fura ocupati deTurci, cari dupa obiceiul lorpreclara, robira i pustiira totce le esi in cale ; populatiu-nea speriatá se refugiase lamunte si la monastiri.

Dupa victoria de la Persi-nari, un corp de Turci si Ta-tari, inainteza sprespre a trece in Ardeal. Va-lea Prahovei era ocupata deostiri .,1ustriace, cu ordinuld'a ap6ra strtimtorile si d'aimpiedica inaintarea Turcilor.

Un contimporan istorisesceast-fel evenimentele intAmplatecu acésta ocasiune

«Trecend dar ostile nem-tesci mn Valahia pena in a-

propiere de orav.d Ploesci sau

www.dacoromanica.ro

Têrgsor, s'au intampinat cuostile Turcesci.

«AustriaciT au fost respinside Turd i venind in fugalor au intrat pe apa Praho-vei, printre munti pOna laSinaia ; si lasAnd Austriacilca la 400 ostasi in monastire,grosul ostirei s'a dus pema lagranita numita Predeal si aupus lagarul acolo. Insa, spio-nul, care Il avea Turciï, cu-noscea potecile fórte bineprin munti, pe apa Prahoveisi au pornit n6ptea cu ostirileTurcescI in urma Nemtilor dela Satul Comarnic in sus prinOratii pênä la apa numita Is-vorul, i aflnd cä In monas-tire sunt Nemti, au intrat peapa p'eraului in sus si pe apanumita Sgarbora, care estede la vale de Sinaia, i mer-gênd prin padure au incon-jurat monastirea fara veste dediminéta. si au intrat in intru,taind fórte ran pe ostasifNemti, din cari putini sca-pand cu fuga, au dat de vestola lagar la Predeal. i mer-end TurciT in graba dupa elptina la granita, s'au facutrè'sboiti i v6rsare de singemare, biruind Turcii pe Nemp.Si inapoindu-se ostirile tur-cesci in Sinaia, au ingropatpe top sold*" morti, in do-

sul monastirei, despre munte.1)Iar Pasa ce era cu ostile Tur-cesci au poruncit si au datfoc monastiroi si au gauritzidaria cetatuìei prin

Fost-au porunca sä o ri-sip6sca de tot, dar prin mij-locirea vatafului de plaiú aumijlocit sä o lase, ca in urmava fi el implinitorul poruncei.')

Trecusel'a deja mat multiani, cAnd intr'una din clile sepresinta staritului Nifon de laSinaia douT calugari cu uninscris, emanand de la star--tul Partenie. Ilârtia contineaurm'Otórele «Incep'end re'sbo-iul intro Austria si Turciamai 'nainte prevOendu-se pri-mojdia ce era sa vie asupraaces-lei monastiri, am luat do-potele din clopotnita i ar-gintarfile din Biserica si altoodóre douè mfi lei argintturcesc si reg-ulandu-le tóte inclopotul cel mare le-am in-gropat in pam'mt in apro-piere de monastire, ihnga dru-mul Brasovuluï, despre apaPolesulta, de la vale de fan-tanita, ce este langa drum,puindu-se o lespede de piétra

') Scheletele ostiv;dlor ci,1u in a-

c6stA lupLi s'au glisit la a. 1843 eu 0-casiunea lacere i: varn4elor pentru ziclireabisericeI celeT marI de la Sivaia.

2) Isturia Simaia dc arh. Erhic6uu.

447 44 7

www.dacoromanica.ro

448 1' 448

peste dánselc i dánclu-se cur-g-erea apei pe d'asupra lor.Dar cu m'am dus in Transil-vania la rudele mole».

S'a cautat de mai multeoff, dar nici pé'ni adf nu s'aputut descoperi a.césta. co-mórd.

La anul 1788, Nicolae Ma-vrogheni bate o -armatd A.u-striacd la Cámpina, o respingepCina la Sinaia, i d'aci hdr-tmind'o mereu o gramddesceIn sus pe Prahova., silind'o sase retraga in Transilvania pela pasul Time§ului ; §i incán-tat de a.,césta victorie o ves-tesce Seraskieratului ast-fel

Dumnelor Seras-kierilor. De olx;te v facemDomnia mea cunoscut ca

n6stre de la Ciimpina,luánd pe D-zeu intr'ajutornavalind asupra vrajmauluica sä intre in pamántul lor,pe la Timi§, unde intámpinándpe vrajniai i lovindu-i f6rterOu, ï au zdrobit i Y au sfa-rimat, luAnd multime de robisoldati vil i r6be, Cu stégu-rae lor dimpreund i eu to-bele ; iar capete nenum6rateale celor omoriti, din caremulti vii i capote, am adusasta-zi aici la scaunul Dom-niel Mole, i merg inainte ;

pentru care MI lipsim a vevesti si acésta a nóstra biru-inta».

Dupa victoria de la Cám-pina, Mavrog-heni trece pe laBucegi in Transilvania ; éptesate ce intalnesce in drumu-ise supun, i ajung-ênd sub zi-durile Bra;;ov ului, adresézd,

póte de un spirit deumanitate, povétuit p6tede-a intimida, un ultimatumord§enilor, pe cari ï vestesceca de se vor supune de burlavoie, nu le va face nimic, vasine sérna de t6te breslele,ostailor le va da intreita 16.faca acelora ai Domniet lui ;ca daca s'a vOdut silit sd vieCu 6ste nenumOrate phd, laei, arata cry numai impe'ratullor e pricina, talcandu-i ho-tarele i sOrnanAnd zizania

Aceste numai 1 face de apornit la batalie sä verse atátasáng-e, mai bine ar fi dar, calocuitorii Braovului , luándpildd de la cele 613-te sate, sase supuna ; s<ca maZeste si se intdra de 'rae buiattar la vechrul firiqnat deunde trin szi(i s'a desinflo

ca daca nu o vor fa,ce a-césta, sa fie bine sciut, cd jaf,foc §i vèrsare de sange o sA,se Intample, fArO, ertqare, peste

www.dacoromanica.ro

tot orasul, etc., etc. (Capitztn(iurita).

Pe vremca domnid luthail Constantin utu, s'a in-stituit o comisiune internatio-nala pentru rectificarea hota-relor drcï Romanesd din spreArdeal, 5lie 1792.

Comisarií erau, pentru Au-stria : Lt. colonel Adam Ma-bovat ; Petre Ducat, inginermaior ; Roditzky, cdpitan inregimentul rom."inese i sig-norul Zizer,, ttilmacia inip4ra-tesc pentru Banat.

Pentru Ardcal . Lt. colonelIonat Stanciu, Avram Calian,capitan in regimentul roma-nesc No. 1, si signorul Tol-hofin, Cdniaciu imp6raesc.

Pentru malta Púrta Oto-manicesca : Slavitul El. lIadjiAbdulach Effendi, Sabika-Tes-keregesi, El lIa.dji .A.chmedsi Kurala-Effendi, mat marelecavasilor.

Pen tru RomAnia : BaratovConstantin Paharnicul i Stol-nicul Dumitrache 1)

La z Martie 182 1, Ipsilanteple.cand din Iai, se indreptaspre Bucuresci, trednd pe laT6Tgu-Frumos si se opri la

1) Dup'A infonuatiumle date de D-1Louis Basset,

449 4491,

Roman. De aci trimise o a-dresa Divanulth din BucurescY,cu data de 5 Martie, In care

facea cunoscut scopul r6scu-lArel' s6le.

Porni apot' spre FocaniBuz6u.

In trecerea luT pe Unga.Ploesd fu intampinat cu ar-mele de catre Ploesceth, nein-gaduindu-1 a intra in ora.ford ach e, unul din capitanhluT Ipsilante, spre a evita unconflict nefolositor, ocoli capi-tala Prahovd, tred.nd Te16-jenul.

la r2. Marti°, tu primit inPlocsd, pentru-ca esclusese dinarmata ce avea pc vagabonc,lii,earl' faceau mar't neorinduell.La Ploesci, Ipsilante fu In-tiimpinat de c4-va boeri dinBucuresd, carora le tattnui cu-getul su. Tot la Ploesci priimiscirea, prin Eforh din IasT,despre desaprobarea mi;cardGrecesd, de care Alessandrual RusieL

DIupä ce strInse t6te ar-mele cate putu gaisi in Ploesd,cu promisiunea ca se vor

dup'a ce mal Inrola de acica1V-va &red si Bulgar1, clupatmaT multe jafurT comiseaci de eteristY., Ipsilante pornispre Térgovi§te.

Intro masurile energice luateZ9

www.dacoromanica.ro

de reaqiune pentru nabusireainsurecOuneT din 1821, gu-vernul, spre a paralisa mica-rea, intre altele, a dat ordincare ispravniciT din Prahova,Dambovita, Arges, MuscelOlt, cum si catre ispravniculde streinT, ca sa ingaduTe petrimisif lur Saya si aT fra-teluT sOu Panait, cum si peaí luí capitan Iordache, astring-e dintre Bulgarif dinpartea loculul 6menT cu pla-td, deprinsi cu arma si viteji,pentru infringerearulid

Ipsilante ocupase aceste ju-dete militaresce, avemd in fie-car3 cate o companie de ete-risti, sub comanda unui cdpitan,pentru inrolare de volintirT,deosebit cate un ispravnic deincredere pentru implinireacontribuOunilor de la locuitorT.

Peste corpul de ostire dinPloescY era comandant Duca.

Turcií, intrand in . éra, luaradrumul spre Bucurescï. Ipsi-lante, care se atla la TC!rgo-viste, dote ordin luf Duca savie cu ostirea sa la Te'rgo-viste i sa prepare provisiunTpentru 1500 calareVí.

Duca, in drumul su tabdrila Baicoití, ldsand strop laPloesci, Campina i Margi-Bea

Pentru-cä in acel an era ornare lipsa de gnu si de orz, Ba-nul Barbu Vacarescu, mareleVistier, rindui bumbasirT lajudetele Saac, Prahova, Dam-bovit,a, etc., pentru ridicareaporumbuluT din magasiile a-rendasescí, boerescI i monas-tirescí trimiterea lor la ma-gasinele ostireí , pldtindu-sedin Visterie cate 18 leY chilade porumb, iar pentru cdratullor cate 6o parale de child.

Pe vremea eteriei, valea Pra-hovel si munOT dinprejur aufost martorT la o mulVme descene, propriT nu atat rOsbo-iulni cat maT mult brig-anda-giuluT.

Dupa fuga luT Ipsilante, inurma bataliel' de la Draga-sanT, cete marT de eteristT, a-mestecaV cu caV-va dintrepandurT, urinariV de apr6pe dcTurciT SericogluluT si de ar-na4í luí Bimbasa Saya, seinfundara pe valea PrahoveT.

La sosirea Turcilor si aluí Saya la Sinaia, eteristircautand sa scape cu fuga, sedivisara in dou6 par0. CeYmulV luard drumul Predea-luluT. Acolo irqelegênd cá Ti-misul este ocupat de o ar-mata Austriacd si eit prin ur-mare nu vor putca trece in

450 450

www.dacoromanica.ro

Transilvania, se retraser'a inintariturile de la «Cetatuia»dar furd batutí de Turci §irisipitY in t6te pOrtile, iar

trecura de la Sinaia postemuntí la Bran si in satele din'Ora BArsiel.

In urma victoricI de la Pre-deal, Bimbaa Saya fiind che-mat de Chehaia Bey, pleat laBucurescI insotit de G-hencea

iar Frangulea unuldin capitanií sel", voind a pro-fita de ocasiune i a se im-bogOti prin jafuri, r'émase laPredeal. Asemenea o sumade Turd desertorí , SOrbY

Bulg-arT, Greci si altY eteriti,se ascunserd prin muntl deunde e'iati la respiintil', carecum putea, jefuind pe boeriTpribegí, carY incepuserA a seinapoia in térd, uniT chematIst iea parte la afacerile pu-blice, altif siliçi sa pOrdséscO.Bra;,ovul, spre a nu fi inro-latT in armata ,.kustriacd.

Pe la inceputul anuluí 1822,drumul Prahovei nu mal erasigur de loc ; brtjenarii numai cutczau sa intre in térO.Atund comandantul trupelorturcesa Chellaia Bey, trimiscmaY rnuli Kirc-Serdari cu ar-mata pentru paza drum urilor.Ei intreprinsera o góna, ener-gic4 contra jefuitorilor, i col

carY au putut sca'pa cu vietd,au fugit in Transilvania (1.G. Babe).

In timpul revolutiunei dela 1848, Principatele Românefura ocupate de armatele Ru-sesci. Generalul Baron Puch-ner, comandantul Transilva-

in urma nereti0teY mi-siunei Episcopultaaguna ,ceru pc la inceputul anului1849 ajutor de la Bucuresci,de la Feldmarealul Liders,comandantul trupelor musca-

intru apOrarea cetatilorBra0)vului i Sibiului.

Generalul Engelhardt cu2680 6meni infanterie , 43oulanY, 190 cazaci §i 8 tunuri"fu trimis intr'ajutor la Braov.

Primele deta;amente sosira.la Sinaia in diminéta ;Wei de10/02 Ianuarie 1849, ocup-Andmonastirea, precum i schitulPredeal i casele locuitorilor,iar la frontiera instalara uncorp de observatie.

Audind cä SccuiT amenintdBrarvul, Ruiï trecura Pre-dealu i in áilele de 2, 3 si 4Februaric sosira la Brarv,uncle gAsird pc generalul au-striae Schurtcr cu putine trupeprecum i un corp de gar-diti ii Sa0.

451 451

www.dacoromanica.ro

452 452

In sliva de 20 Fobruarie,trupele lui Engelhardt au a-juns la p6lele muntilor Pre-dealuluY pe o nins6re i viforsfi§ietor.

A doua di Ru;.iY trecurdpeste Predeal, AustriaciTurmard pe la amiac» ; iar bri-gada van der Xull ajunsd lacarantind (vama ungara dea.,ta.-slY de la Timi§) de Un-gurY, avu s sustind o luptainver;unata :?i fu silitd a seretrage cdtre padure.

Ungurif dadurá, foc;i nu sliibirá. pe Austriad

pC.'n'a la Predeal, unde luptase incepu din nou.

lanul cel vechiti de subCetatuio, cunoscut sub numelede CArciuma de la Ruja, afost prefdcut in cenur.

Batalionul III (austriac) Tur-schy ;i 2 companif de gro-nadirl, au e;-it la Predeal prinpddurea Vladetulul, pe locuenecunoscute, peste ometigropY, unde s'au scufundats'a,u prApddit 6 cal cu provi-siuni cu tot.

Austriach perdura in a-

cesta ci 186 mortI, ranitI ;iprisonierY

TU-tä averea familiilor fu-gare, lásata in pridurile Pre-dealuluI, a fost data de BemIn prada Secuilor. Chiar scrii-

toni spun cd, num`O-rul carelor jefuite a fost pesteo sutd. In tot casul avernordpite au trebuit sa, fie f6rteconsidorabile, cdci fugaril lua-será de bullä séma cu cl sumemar de banT, scule de aurargint i alte preti6se.

TreCend Ru;i1 ;;i AustriaciiIn -Ora, ;1-au stabilit cuartierulgeneral in monastirea Sinaia,iar la Predeal, Intro Prahove

Poiana-TapuluY r'ema.serd,mid deta;amente, spro a ob-serva mi;cdrile Tjngurilor.

In sliva de 7 Iunie se in-cinse prima luptá intre Ru;I

Ungurl mal intditi sus laPredeal apo'f. pe C6sta Pre-dealulul pCmd la carantina au-striaca.

Aci cdqu, omorit mi§elesce,comandantul Reg.. i de ca-zad de Don, locotenent-colo-nel Ion Costin, Roman dinBasarabia.

La 1853-54 Rumania a fostocupata de trupele Austriaco,sub comanda generalului Co-runini, iar detap,mento de in-fanterie din corpul de ocu-patiune rmas pe valeaPrahovel comandantul a-cestor detaamente, generalulIIess, avut cuartierul sOu

www.dacoromanica.ro

453 P 43

un timp 6re-care in monasti-rea Sin aia.

AtuncY ofiteril statuluT ma-jor austriac au ridicat planultnpografic al intreg-el fron-tierT romano din spre Ardeal(I. G. Babes).

La 1877, armata Rnsianä atrecut hotarele in treY col6neprincipale o col(na de flanc.

O col6nä lutt drumul prinRoman, Bacäu,

Foc;,anT, BuzL-lu, Ploescf, spre asnsi la CoplicenT pe Arge.

dnua col6nt urma caleaVasluit, Bar-

Tecucl, Foc§ara, Buz6u,PloescT, spre Bänésa, la Nordde Bucurescl. Col6na a treiapogori de la Bestimac de alungul Prutului, pina. la Fäl-cit, trecu prin Galarila Slobozia pe Ialomita, i deacolo se indreptä spre Obi-lesd si Calära§1.

Din tariful de pretul obiec-telor, materialelor si anima-lelor ce s'ar rechisitiona pen-tru armata romilna in cursulanuluT 1894 1) se p6te vedeaval6rea diferitelor animale dinjudetul Prahova, a branzetu-rilor , cärnurilor, , cerealelor,

Vecg <1Ionitortil ()ficial, NO. 269pag. 8014, din 2 MartIC 1894.

faineT, furagiuluT,lemnelor de fnc si de con-structiT, bkiturilnr alconlice,paineT, pesceluT, transportulcu cärutele §i c,litia de muncäla un orn cu palmele ; adicd

A y j VI aLeI

Un bou de calitatea I 140>> 8o

55Ioo

7

50loo7!)

50

100

>> 70

Un taur (buhaiti) . 8o

vitel (manzat) . 20

» de primä-v6rtt I°>> .

O vacri de calitatea I. .

III. .

Un bivol de calitatea I. .

II .

III .

O bivolitä de 120calitatea I. .

.

O 6ieUn berbec

io

» miel 5

O caprä 7

Un tap 7

ied 5

porc de calitatea I . . 70

>> . 50. 40

cal de mijloc 300

O iapb'. 200

Un cal de rind. , iooO iapä 70

www.dacoromanica.ro

454 p 454

CarnuriCarne de vaca ì bol un kgr. 0,50

¿je i capr6. 0,35

CerealeGrau calit. I pe suta de kgr. 7,00

Leï

Un catar 200asin 70

Branzeturi"

Branza de burduf un kgr.. 1,40

Faindsi furase

Faina de grau calitatea Isuta de kgr, 14,00

PatrunjelTelinaVarza

Lei

Fäinä calitatea II, idem. . 12,00Idem calitatea III, idem . io,00Fainä de porumb (malait)

calit. I, suta de kgr. 9,00Idem calit. II, idem . 8,00Fin, kgr. 0,05Paie, kgr 0,01

e g u 111 e

Fasole, suta de kgr. 8,00

Mazt re, 25,00

Linte, 14,00

Cartofi, . 8,00

Cépa, 15,00

Usturoiu, suta de capatanY 0,90Morcovi 0,80

o,6o3,007,00

tzinne de /lac

In pAdure mia de kgr. . 10,00» 15,00

LC11171C de construgir

In ora, (esenta tare) m. cub 6o,00(esenta m61e) 50,00

In padure (cs. tare) 45,00CarbunI de lemn mia de kg-r. So,00Scanduri de brad in. cub 40,00GrincT 45,00LaVrf 3 0,00

Lichidr alconlice

Vin vechit, un decalitru . 6,00

» II . 5,50» III 4,50

Por. calit. I 6,00

5,00Orz calit. I 4,50

4,00Ov6z calit. I 4,5°

4,00

porc . o,6ovitel . 0,50miel . 0,40

Pastrama de vaca 0,70>> 6ie i capra » . 0,50

Slanina 0,80

ca.' . o,6oin putina . 0,00

Urda . 0,70Ca§caval ordinar . 1,00Branza de vacI in put. . 0,30Lapte de olla putina . o,6o

www.dacoromanica.ro

P 1 17 e

Paine de calit. I un kgr. 0,20o 0,15

0,10

Transportur7

Un car cu 2 bol p. i k. M. 0,154 0,25

Una carutt cu i cal pon-tru i k ni 0,10

Idem en 2 cal, idem. . 0,20Idem cu 4 caT, idem . 0,30Dina de munci la un om

cu palmele I5o

PRATIOVI t'A, vedI Predealul. micparaias.

PRA.T.xxi se numesce partea desud a com. Slanicu, pl. Var-bilau.

PRMANcA., numire ce se maï

riuluï Slanicu, mal ales princomuna Varbilau, plaiu

PRAVACIORIT, deal. com. Valea-Lung-a, plaiu Prahova.

PREDEALU, comuna rurala, plaiuPeles, asedatá in crésta Car-patilor, la 45°2o latitudine nor-dica si la 43°15 longitudineestica. (meridianul Gierman), sise marginesce la N. cu Tran-silvania, la cu comuna ur-bana Sinaia, la E. cu comunaTesila i cu muntil DoftaneY,si la V. cu hotarul tOre'l §i cucom. -Moroera, jud. Dambo-vita.

Orwafia. Teritoriul comu-neI Predealu este cu dogavir-sire muntos. La apus se in-tinde, de la Sinaia si pênadincolo de Bran, maretul sirde muntI cunoscut sub nu-mole colectiv de Bucegl, cuvirful cel mal inalt, Omul.

Lipita cu Omul se afia oculme de muntI, ceva mal mica«Morarul» d'asupra careia estehotarul yreT. Dupa Morarulurnika «Costila» apol. «Carai-manul». In acela§ rind,departe, sunt «Jepii Mari» si«Jepii Miel» pe de o partestancosl i gola§I, pe cea-l'altáparte bogatl in iérba de pa-

Pesco sarat calit. I un kgr. o,80

» » II 0,50pr0spat » I 0,6n

» II ",40

Vin notRachiu (16 grade)TuicaSpirt rafinatOtet de vin

»

LeT

4,506,005,009,005,00

455 4;5

www.dacoromanica.ro

456 P 456

.une, §i maï in urma vineoPiétra Arsa» cu renumita eTpescera.

La Miaza-Nópte sunt muntilPredealuluT, Petricica depe unde trece hotarul tOreTSusaiul, bogatY In pttuni,veçll i paduri.

La Rèsarit sunt muntiY: FataGavaneT , Reteveiul, Lacul-Ro§u, Turcul, Cazacul, N6m-tul, Unghia-Mare i Unghia-Mica.

In partea de Miaqa.-di in-talnim muntil : CumpOtul, iarprin mijlocul comuneI traver-s6za muntiï : Rè§n6va, Clabu-cetu-TauruluY, Clabucetu-Baiu-luï, Clabucetu-Azugeï, Sorica,Dutca, Diharnul i Zamura,totY renumitY pentru padurilede fag, pentru nenumOratelestane de oI i pentru bogatelelor pa;;unI i locurI de finete.

Ilidrografia. Din muntiTmen-tionatï mai sus, isvorasc o mul-time nenumèrata de paraiae,Cu apa cristalina, sanatósá. §ibuna la gust, ce §erpuesc mur-murand dragastos, apoI per-lêndu-se sub straturY inverlitesau sub troienI de zapada, esiara§1 la ivéla, mal mal-Y, for-mand in cursul lor sburdalnic

repede, paraje, valceledintre caff unele tu pu-

%in insemnate.

In apropiere de gara Pro-deal, la 5-6 metri departe defrontiera, isvorasce un mic pa-

abia bagat In séma, nu-mit «Predeal» care priimescein sine frum6sa vale a Joitel",N'alca lul Arsonie \ralea-Teasculul.

In dr6pta monastirel cu a-cela0" nume, Predealul, im-preunandu-se cu Valean6vel, îi perde nnmele i deaci incolo se numesce «Pro-vita» in caro se v6rsa valleOlar6sa, Valea-luT-Vlad, Va-lea UrsuluI, t6te mid 1 deputina importanta.

Tot de la botarla ttrel, inpartea de Rï.sarit a comunel,din muntele Fata Gavanel,isvorasce \ralea AzugeI, cese vérsa in Prahovita, in fat.amunteluT Sorica, nu departede gara Azuga. Ac6sta valein cursul su primesce ValeaTurculuT, Stevel, UngbiaOrjog-6ie, Ceau6ia, CazaculnI,Urechia §i Limbarlul.

De aci incepe riul Pral-tova.,format din valle Pra-hovita, care priimesce valleCerbuluI, vale prapasti6sa §iadanca, cu nisce paretT areptI

g-ola;,T de te infi6r1, apoiN'alca Alba, Valea Jepilor, Ja-lea Urilit6reI, N'aloa Babel'paraulul Pelq din drépta ; iar

www.dacoromanica.ro

457 P 457

din stanc,ra : Valea 1\16rulul,Valea Fetei, \ralea Séca, Va-lea ZamureT, Valea JipeT, Tu-feT si \ralea Rea.

LacurY. Ca lacurT in comunaPredealu sunt : Lacu Rosu,intre Retevoiu si Turcu si LacuTigtmescY, in muntele Tig-tt-

nescT din BucegT.Apc minerale se gasesc

tre Azug-a i BustenI (puciósa.),PC Cumpaul (iod), pe ValeaTeasculuT (fier), pe Valea Joi-tel (iod, puci(sa si sare) incaneutilisate, si un isvor in gra-dina M-rel Predealu, care co-prinde 5 gr. 260 materiT so-lide in litru si are o densitate e-gala cu I .0032. Coprin de cloru-

iodzire carbonateSulfate si azotate nu s'auconstatat. S'a dosat clorul, io-dul, calcea si magnesia, si s'agtsit urmOt6rele valorT pentruun litru de upa

(Anuarul Geologic).Clima comuneT Predeal e

placuta Curatenia aeruluT ,érna ; mirosul aromatic al flo-rilor i Yerburilor, v6ra, dausOnatate si viétri. Crtldura ve-reT variaza intre + 15i + 300R. Gerul erneT se urca ptma

la 280 R. iar temperatura a-nuala. medie este de + 4' R.

Iunie e de obiceiti ploiosplin de vijeliI, iar pe la

finele luT Iulie caldura trecede + 250R. ; cu tóte acesteaserile sunt r6coníse, dar pla-cute. Pe la finele luT Aug-ustincepe un timp statornicfrurnos. Daca zapada cacle dinOctombre, atuncT pe la jumé-tatea luI Noembre se topesce

timpul frumos din a douajum6tate a luneT Noembre senumesce de t6raniT din loca-litate «Véra babeloro.

Populafiztnea. In timpurilecele maT vechT, tinuturile co-munel Predeal erau acoperitecu paclurT seculare, necalcatede picTor de om. PrimiT lo-cuitorT, in muntiT PrahoveT,au fost scutelniciT, carT erauinsarcinatT cu paza mona..stireTSinaia ; prin urmare, primapopulatiune stabila are in-ceputul o data cu fondaream-reT Sinaia, la a. 1695.

AcestI primI locuitorT s'austabilit maT A.nt6itt la IsvorSinaia, apoT la Busterif si a-bia pe la inceputul secoluluTacestuia s'a intins pêna IntrePrahove si mal' pe urmá. (1830)p'6na. la Predeal.

De la 1852, Predealul de-vine un punct interesant, prin

Clor . . I gr. 7750Iod . . 0, >> 0031Calce . . 0, >> 3876fag-nesie. 0, » 0320

www.dacoromanica.ro

458 P 458

faptul ct vama tarei a fostmutata de la Bréza in ac6stalocalitate, adapostind ve..ra sutede visitatorY.

In jumatatea a doua a se-coluluï acestuia, populatiuneacomuneT Predeal a crescutmereti.5i de la 1879, dar maïcu deosebire de la 1886 in-c6ce, numèrul locuitorilor asporit con siderabil.

Dupa statistica primarieY,popula.tiunea comunel la I Oc-tombre 1892, numara 3441locuitorT, adica 1898 barbatI,1543 ferneT.

Intre constructiunile fru-móse ale comuneY Predealsim : gara Predeal ; cazarmaDorobantilor, sub rjetate, zi-dita cu cheltuiala M. S. Re-geluI ; vila AdministratieI Mo-§iilor Regale, numita «CasaCampinénu», intru eternisa-rea memorieI 1-0.posatulul. IonCampinénu, care in timpildin urma petrecea véra depredilectiune la Predeal ; casaluI Manuk ; casa Domeniilorcor6nel ; scóla, construita totcu cheltuiala M. S. RegeluT ;fabrica de cherestea, infiintatade raposatul Skender

Parriênt propriu pentru a-

Pentru constructituule din AiugaBustenT (v. a. n.)

ratura nu e in comuna ; cevamal mult, pomil roditorl lip-sesc cu desavirsire. Terenulpriesce numaï finetet Pádu-rile ocupa aprópe intréga su-prafata a comuneT Predeal, a-vênd ca esenta domina.nta fa-gul, apoI vine bradul §i mo-liftul, care a inceput a fi maTrar.

In timpurile vechI, comunaPredeal s'a numit «Podu-N6-gulul» §i se Intindea de laPredeal p'ena. la Posada, co-prinênd t6te satele, carT for-méza, actualmente comuna Pre-deal, apoT teritorul comuneISinaia cu catunul Isvoru, pre-cum §i Posada Podu-Négului.

Pe atuncI re§edinta comu-neY era la Butenï.

La 1864 catunele PosadaPodu-Néguluï s'au alipit

Comarnic ;;i la 1874, catunelePredealu, Azuga, Bus,tenli

Poiéna-TapuluT s'au deslipitde Sinaia, formand comunaPredealu, cu rerdinta in cat.Predeal, si mal in urma inAzuga, unde e §i

P6naluveyamMtulla a. 1865 in tóta. comunaPredeal nieT vorba nu era desc6ili. La 1865 s'a infiintatprima sc616. la ButenI,duprt catT-va anl', r6posatulstarit Pantelimon a infiintat

www.dacoromanica.ro

459 P 459

la Predeal intr'una din chiliilemonastirel o sc61A particularA,care a filnctionat 5 ant

In véra anuluT 1873, Dom-nul tOref visitand Predealu, adat ordin sa se construIéscAIn fata monastireY un local descóln., care a ars la 1889, re-clAdindu-se in cursul anuluI1890, de administratia dome-niilor cor6neï. Tot de adminis-tratia domeniilor cor6neT s'aumaT construit scoll la Azugasi BustenT.

01111/1. Pe langl monasti-rea Sinaia, care inct tot deac6stà comuna si schitul Pre-deal (v. 1. r.), maT e in Bus-tenT o bisericd, numitri «Bise-rica DomnéscA» una dintrecele maY fru.m6se bisericT dint6ra, construita din fondurileM. S. Regelui Carol I, si tar-nosita la 8 Septembre 1889.(Dupà D-1 I. G. Babes «Dinplaiul Peles»).

Indus/Ha este bine repre-sintatd in comunA prin dife-rite fabricT.

PREDF.ALLT, numire ce se ma da,satulla Edera-de-jos, com. E-derile, plasa

PREDEALLT, schit fondat la a.1774 de Ieromonachul si Du-hovnicul Ionichie , la pélele

munteluI Clabucetul-TauruluT,pe atuncT proprietatea luT Chri-soscoleu Buzoianu. Schitul erade lemn i jur imprejur aveachilióre pentru cdlugaT.

Pe timpul rOsboiuluT de la1788, schitul a fost prefacutin cenuse. Dupa incheYerea

staritul Ioanichie a ziditdin nou schitul si chiliile (1788)ajutat fiind de Ion Buzatu, defel din Bacifalul-Sricelelor.

Atat biserica cat si chiliileacestea, fiind construite dinlemn, dup. 30 anT de existentrtau inceput a putreq.i si la 1819Ion Manole si altiI au ziditbiserica de pi6tra, iar bisericacea mare s'a zidit maï targiude Safta Castris6ia.

La anul 1844, Mamie Ban A-lessandru Filipescu, dauTesceschituluI Predeal muntele CIA-bucetu-TauruluT, iar logofétulMihait1 Filipescu mosia Bobo-

Ambele aceste danif aufost confirmate de Georg-eVoda Bibescu, cu urmaorulhrisov :

«Nol George Dimitrie Bi-bescu Vodtt, cu mila luT Dum-necjeu, Domn stApanitor a t6tatéra Romanésca.

«Sf. sa Cuviosul German,staritul schituluT Predeal, prinjaiba catre noT sub No. 3479,a fAcut araare ca de catre

www.dacoromanica.ro

460 p 460

dumnélor cinstiti§i credincio§fboon ai domniel mele, BanAlessandru Filipescu si r6po-satul Marcie Logrofft MihaiaFilipescu, in viata afiandu-se,Impreuna cu sotia domnieT-séle, dumneaeT Elena Filipe-scu , -vKénd stramt6rea delipsa color trebuinci6se , incare se afia acel schit, spretinerea cu tóta orinduiala asf. locas de acolo, cat §i a ob-§teï calug-arescï, §i indemnatlde bun cug-et, au claruit sprevecYnica dumnélor pomenire,insa : Domnul Banul Filipescumuntele Clabucetu-Tauruldipe care se afia. vatra acestuischit, iar de D. Logofft Mi-hail Filipescu o mosióra anumeBobolia, am'éndou6 aceste pro-prietati in judetul Prahova,pentru care danii, obstea ca-lug-aréscä din acest schit, do-rind a castiga hrisovul dom-nesc, cu care sa se recun6scacu desavirsire intemeiata co-prinderea lor, veri-carel' im-prejurarl' amenintat6re catreschit, au facut rugaciune dea li se sloboc,li hrisovul nostru.

priimind cererea cuvio-suluI starit, coprinsa ma:1 sus,am poruncit departamentuluYdreptateT sä cerceteze §i saarate, carele prin referatul sèuale curgtitórel' luni cu No. 8588,

face catre noi arOtarea urm0-t6re : cat pentru muntele Ciao-bucetu-TauruluI, am vOqut do-cument cu létul 1844, Iulie 13,

sub iscalitura D-1111' BanuluiFilipescu, marturisit atat de P.S. S. parintele Neofit, Mitro-politul tèreT, cat si de P. S.S. parintele Chesarie, Episco-pul Eparhiel' BuzOuluI, i ade-verit de acel departament inanul curg6tor, Octombre 9,

sub No. 7, prin care daruescecatre sf. schit Predeal Mun-tele Clabucetu-TauruluT, caredin anaforaua acelui departa-ment din anul curg-rstor,7, sub No. 4831, cu intarirean6stra se dovedesce drépta a-vere a Domnia-lui. Banul Fili-pescu, cump6rata prin mezatcu banil"

Iar pentru mo§ia Bobolia,documentul cu létul 1834, A-prilie 23, sub iscalitura eepo-satuluT Log-ofOtulul Mihaiü Fi-lipescu in viéta, afiandu-se, im-preuna cu sotia sa, dumneaeILogofet6sa Elenca, marturisitatat de P. S. S. parintele Gri-gorie, mitropolitul t6rel' dupaacea vreme, cat §i de sf.-lortrei EpiscopT, prin care daru-esc asemenea catre sf. schitPredeal, mosia dumnélor Bo-bolia , din judetul Prahova,care din cercetarea ce s'a fa-

www.dacoromanica.ro

461

cut, se dovedesce avere dréptaa dumnélor daruitorilor.fiind-ca departamentul drep-tateI prin maT sus qisul raportclä incredintarea cä pomenitelelucruri, ca nisce aver]: ale dum-nelor claruitorilor nu sunt su-puse la vre-o pravilnica im-prejurare privit6re la acéstäinstreinare si numith boerT slobocï dupä pravila tcreY a faceaceste darurT.

,<NoT, pe aceste temeiurT, re-cunoscênd cn desavirs,,ire da-niile maT sus aretate, intarimstapanirea sf. schit Predeal,supra nem*at6relor acareturicoprinse aci.

Pontru care am dat acesthrisov al nostru intaxit cu an6stra iscalitura. i Mare-pecetela anul de la N. D. nostru Is.Chr. 1844, i al doilea an alDomnieT Nóstre, luna Octom-bre. In capitala Bucuresa, scau-nul DomnieT mele.

(ss) Georre BsGestu.

Schitul Predeal se afta darin conditiura materiale f6rtebune, caci" pc lAnga moiÏ, malavea turme de oT, ferastraepentru scAndurT i un han lap6lele Clabucetului, langa Va-lea TésculuT (I. G. Babe).

cornuna rural, plaiu

46 I

TeMjen. luat numele dela dealurile pe care este a-

edata.. Asupra infiintareT eIse scie f6rte putin. BOtraniTspun cä ar fi datand de vre-o200 ani. Pe la aniT 18141825 nu erau in acésta comunade cat 20-60 case.

Este situata pe doue delurTmai insemnate, indreptate dela N. dare S. Dealul despreV. se chiéma Predeal, iar celdespre E. Zimbr6ia. AcestedealurT forméza intre ele Va-lea Turburea, pc care se scurgegArla Turburea. La E. dealu-luT Zimbróia curge pArAul Apa-Dulce §i la V. Dealului Pre-deal giirla Valea-GarduluT.

De la acestá comund i pênala capitala judetuluT sunt 32k. m. iar p'êna la reedintaplaiuluT (Valeni-de-TA [unto) 4

k. m.Se compune din 4 catune

Predealu, Turburea, ZimbróiaSatari.Populatiunea comuneT Pre-

dealu este de 1308 locuitorT,dintre call 669 barbati i 639femeT, totI Romana neaoT.

CapT de. familie sunt 243contribuabilT 305 ; case 263.

In comuna e o singura bi-serica, situata in catunul dererdinta, Predeal, fondata de1oçuitor ti ,nul 1837 reecli,

www.dacoromanica.ro

ficata in 1865 tot de locuitori,deservita de un singur preot.

Afara de agricultura locui-torii se mai ocupa. cu pomi-cultura i mai ales cu culturaprunului, care este una dinprincipalele mij16ce de exis-tenta.la majoritatea locuitorilorcomunei. Me§tergari sunt iodogari i io dulgheri.

Produsele muncei se desfacmai tot-d'auna pe loc §i rarlocuitorii merg cu ele la Plo-esci i Bucuresci.

Parte din locuitori sunt mo;-neni. 128 s'au improprietaritla 1864 pe mo;ii monastiresci,una pendinte de Mitropoliealta de monastirea Cotroceni,cand li s'au dat 394 h. a. Eiau 7 caii iepe, 152 vaci, 124bol, ioió oi, 277 porci i 2

capre.Sc61ä exista in comuna de

la 1885, Localul e proprieta-tea comunei, construit cu spe-sele locuitorilor. In anul tre-cut s'a frecuentat de 6o copii(52 b. 8 f). din numérul de290 copii (152 b. 138 f). cuvêrsta de scóla. Cu intreOne-rea el statul cheltuesce anual1404 lei. Seim carte 52 blirtatiV. 14 fond.'

In partea de ...V. V. a comu-neY se 0'4 o localitate a'alu-

risa cc porld ieumirc dc

uncle Sc dtce ca au fost¡le unor pustnia.

In catnnul.ktrari sun/ /nut-i;iine dc zsvo're a'e a35d Sitraid,CitilOSCitie de locuiton ca nai-duitúrc de uncle Mk. Acise.presupcne a fi si pcurd .yifiucidsa.

In comuna .se fabrica anual2500 h. 1. tuicia Si 100 h. 1. vin.

Cultura gandacilor de ma-tase, de ;i a degenerat de lanivelul de odini6ra, totit-§l secresc anual gandaci ei.V din2 kgr. sémaap.. Stupi cubine sunt 112.

Pamêntul comunei este puqinproductiv. Numai porumbul ;iovézul reursc a da in timpuribune 6-7 h. 1. pe hectar. Fa-solea i dovlecii cresc aseme-nea. Grau i alte cereale me-diocru. Dintre pomi roditorisunt cam 2600 meri, 1800 perl,oo duqi, 3020 cireV., 817 nuci,

105 persici, 205 gutui, i8zarzari. Cele 5oo h. a. liveslidau p'èria la i ,000,000 kgr. fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 2 carciumari.

Veniturile comunei dupéincasarile din anul financiar1893-94 SC ridiat la suma delei 1756,82 i cheltuelile la1739,20.

Comuna n'are osele regu-late ; dar s'a proectat una dc

462 462

www.dacoromanica.ro

la Vdleni-de-munte catre Ari-cesci i Surani i alta de laDrajna-de-jos catre comuna O-

E brazdata de dealurile Zim-brúia cu piscul Vérful Zim-br6iei parte acoperita cu pa.-duri §i cea mal ma.re parteservind de pIi"*Ine vitelor. A-cest deal, trecênd in catunulSdrari, ja numirea de dealulSarari. i aci este acoperit cupacluri, livec,li de prunT §i

mai cultivAndu-se pe elputine porumburi.In partea de Vest a comu-

nei este dealul Predeal. Incepede la N. 1-;i se prelungescecatre S. Este acoperit cu pa-duri, livei de pruni, viiprt§iuni. Putine petece de loese sémana cu porumb §i ovò'z.

E strabatuta de giirlita Va-lea Gardului §i de garliteleA.pa. Dulce §i. Turburea careimpreunandu-se din jos de cd-tunul Sarari, forméza riul Ma-tita.

Se marginesce la N. cu com.Drajna-de-jos, la S. cu comu-nele Surani i Opariti, la E.cu com. Aricesci !.,;i la V. cuValeni.

PREDEALU, deal in partea de V.a com. Predealu, plaiul Telé-ien. Ineepe de la Nordul co-

munei se prelungesce spreSud. Este acoperit cu paduri,livec,li de pruni, vii i pa§iune.

Putine petice de loc se se-mana cu porumb i ov6z.

PREDEALU, sat, face parte dinC. R. Predealu, pl. Teléjen.Are o pop. de 5o4 loc. (266b. 238 f.)

PREDEALU, loc isolat, com. Tei-§ani, plaiu Teléjen.

PREDEALU, statie de drum defier pe linia ferata Bucuresci-Predeal, la 144 k m. departede Bucuresci §i la 84 k. m.de Ploesci.

Aci se termina unja feratda te'rei, in acésta directiune,trecand in Austro-Ungaria.

PREDEALU, padure particularäsupusa regimului silvic incadin a. 1883, pe mo§ia Predealu,pl. Pele..

PREDEALU, deal ce incepe dinpartea de N. E. a com. Opa-riti, pl. Teléjen, ;;;i se terminala cat. Opdritr. Directia lui ede la S. la E. i are ca virfmai inalt oVirful Pisicei».

Pe acest deal sunt plantatevil i livec,li de loma

463 463

www.dacoromanica.ro

464 464

PREDEALU, mic pârAiasT ce is-vorasce din apropiere de garaPredeal, la 5-6 metri departede frontierd, pe locul undemai inainte era o fabrica, marede caramida, pentru construc-Oa garei.

Acest paixtdasY, abia bagatin s6ma, curge spre sud inlinie drépta., i dupa, ce pri-mesce in sine frum6sa vale aJo4e1", Valea lui ArsenieValea-Teascului, la cantonulcaleT ferate No. 63, in drep-tul monastirei Predeal, se im-preund cu Valea, Rêsnóvel si,perc,Iêndu-si numele, de aci incolo se numcsce «Prahovita»Prov4a sau Praov4a.

Pe kInga vade de mai sus,In Prahovita se mai vérsá, Va-lea Olaresei, Valea lui Vladsi Valea Ursului, tóte micide puOna importar9,.

PREDEALU, deal, com. Predealu,pl. Teléjen, pe care se cultiva,31/2 h. a. vie.

PREDEI.ENI (Mosneni-), padureparticulara supusa regimuluisilvic incä din a. 1883, pemosia Mosneni-Predeleni, pen-dinte de com. Predeal, pl.Teléjen.

fQst4 varn4. In nn1

186o s'a incasat de la acéstavarna 33.608 lei i io parale.

PREDESCT, sat, falce parte din C.R. Tinosul, pl. Crivina.e o biserica fondata la a. 1828

«in lilelc impOratului NicolaePavlovicio. Locuitorii acestuica'tun sunt mosneni.

PREDVALE.A., plaiti la S. de com.TArlesci, pl. Tel6jen, pe carese afla padure i locuri depaiune.

isvor, curgc de la E. desatul RIfovul, pl. Crivina, trecePC langa cat. Antofil6ia si sevérsa in paraul G-hig-hiu, totin raionul com. Rifovul,impreuna Cu (Trhighiu in riulTeléjen 1).

PRTBOIUL, vale, isvorasce de laE. de com. Valea-Lunga, pl.Prahova, din v6rfurile : Vêr-teje si Calul si se vérsa inCricovu-Dulce la Sud de co-muna, dupa ce primesce caafluenV pe vaile ; Ploscarici,Riiosul, Vadea Ursului si al-tele. T6te aceste väl sunt a-

1) 'MY. pare gre;,ifii ideia cclor cc sus-pirita Gliighiu se vers:1 in nro-

rul Fria, cand atat N olumul dc api cAtdistanta ce parcurge e mult mai mare

la plata Glughiu de cat la Fria,

www.dacoromanica.ro

465 465

coperite Cu padur1, proprietatiale DAM' G. Gr. Cantacuzino,avOnd pe dênsele livec,li

pa;iuni pentru vite.

PRIGNAREA, vale, isvorasce dinmuchile Prig-vareT, i se vérsain riul Teléjen, pe malul stang,in raionul com. 1\l'aneciu-Un-gureni, pl. Teléjen.

pRIPoltu, isvor cu ape minerale,care coprinde clorure, sulfateíi carbonate alcalino. Apelesunt f6rte alcaline. Sarurilecalcare sunt in maY mare pro-poqiune de cat cele magne-siane.

In acésta apa. s'a .constatatfier sub forma de bicar-

bonat.Apele coprind in litru ur-

mAtórele proportiura de clor,acid sulfuric, calce, magnesie

protoxid de fier.Clor. . . o, gr. 1136Acid sulfuric i, » oi6o

Materiile solide coprinse in-tr'un litru de apa, din ValeaPriporu sunt 1, gr. 700. (A-nuarul biurouluY Geologic).

PRIPON (Valea-lul-), vale, com.Di;esci, pl. Filipesci.

PRIPONUL, munte pe malulZeletinu, com. Posesci, pl.

Teléjen, untie Sc a/lit rulicaluii 151tlla gcoluelne, de, Inteliulorclin.

PRISCU (Muntele-), padure par-ticulard supusa regimultif sil-vic inca din a. 1893, pc mo-ia Muntelui Priscu, pendinte

de com. Comarnicu, pl. Pele-ulu.f.

PRISkA, proprietate a scólei IonCraciunescu, pendinte de com.Gornetu-Cricov, plasa Cricov,pe care la 1864 s'au impro-prietarit o parte din locuitoriTcom. Gornetu-Cricov.

PRISLOPU, mahala, face partedin C. R. Teila, pl. Pele.

PRISLoPU, munte in partea deN. a com. Teila, pl. Pele;,ce servesce de islaz.

PRISLOPU, rius,or, isvorasce dinmui-qii com. Tesila, pl. Pelo,curge de la N. catre S. E.se vérsa in riul Doftana, peOrmul drept, tot in raionul

com. Te§ila.

PRisLOPUL, trup de padure astatuluf pendinte de com.

pl. Pele, care impreun30

Calce . . o, » 3019Magnesie . o, » 1556

Prot. de fier o, » 0136

www.dacoromanica.ro

466 p 466

cu trupurile : Galma , Cara-banu cu Boia, Lacurile cuRusu, Podurile, Rusu-de-jos

Ve'rful Neg-rasuluI forméza.padurea Tesila, cara are o in-tindere de 5000 h. a.

PRISTOLU DE PE DOITANA, pro-prietatea Eforiel spitalelor ci-vil° din Bucuresci, care ZVI-.trcunit czt Unghi a-llare, Cat/L;(11a fi AI'infu, areo intindere de 6o6 h. a. sis'au arendat pe periodul i888-1893 CL1 2250 lei anual.

PROCANUL, vale, la N. de com.Drajna-de-sus, pl. Teléjen.

PROTOSINCJIELU, padure a sta-tulul in intindere de 150 h.a. pendinte de com. Pacureti,plasa Podgoria.

PROTOSINCTFIELU, sat, face partedin C. R. Magurelele, pl. Pod-goria.

PROTOSINGIIELU, padure a sta-tuldi in intindere de 125 h.a. pendinte de com. Magure-lele, pl. Podgoria.

PROVIrA, sat, face parte din C.R. Provita-de-jos, pl. Prahova.Are o populatiune de 463 lo-cuitori (233 baxbati, 230 femel).

PROvrvA, mosie a statului pecare la 1864 s'au improprie-tarit locuitoriT din com. Pro-vita-de-jos, pl. Prahova.

PROVITA, fosta monastire,care adi abia se mai ved ruineIn com. Provita-de-sus, plaiulPrahova.

PROVII'A, se mai numia pe laa. 1846 muntele Rdsnéva.

PROVITA, mosie a statului, com.Provita, pl. Prahova, pendintede biserica Sf. Gheorghe-Nou, care pc periodul 1890-1896 s'a arenclat cu 6200 leianual.

PROVITA, vecp Predealul, mic

PROVITA-DE-JOS, comuna rurala,plaiul Prahova. luat nu-mirea de Provita dup. nu-mele pîrîului Prahovita sauProvita ce curge printee'nsa ;iar «de jos» spre a se deo-sebi de comuna vecina. Pro-vita, ce cade in susulDate sigure despre infiintareaei nu sunt ; se spune numaTde betrani cä acum 300 anT

pe aci nu se afla de chtmai paduri si tArle de vite sicd primi sei locuitorl, fug-itT

www.dacoromanica.ro

467 467

de frica fésb6elor, ar fi venitaci de la cámp.

Este situata pe ambele ma-luri ale piriului Provita i alevailor : Sarata, .Nucului, Dra-ganesci,Valea-IViare,

Bolovanul, i la p6lele dea-luriior Verful Pietrei, al vid-danulul" i Plaiul NisipuluI.

Distanta de la acésta co-muna perla la capitala judo-tului e de 48 k. m. §i penala rec;edinta plaei de 5 k. m.

Se compune din 4 catuneProvita-de-jos (gis de locuitori

Maruntiu) Dráganésa, Pie-tra §i Provita.

Are o populatiune de 15' 60locuitorl (770 barbati, 790 fe-me), in care infra 12 fa-miliï de tigani, Cari se ocupacu fieraria, vi6ra i agricul-tura. Capi de fa,milie sunt369; 310 contribuabili ; 320

case.In comunä e o singura bi-

serica', Cu urme'tórea inscrip-tie : «Acesta sfanta bisericäs'a zidit din temelie i impo-dobita precum se i vede dePrea Sfintia Sa Párintele E-sarh Kiriil epitropul Sfantu-lui ì s'a inceput laleatul 1861 Maiü in 25 i s'asfir§it la leatu). i861 Octom-brie in 26».

Pe lang-á agricultura, 120

locuitori se mai ocupa cu dul-gheria (hambaragil) 5 cu ro-t'aria si 2 cu butaria. Ham-barele le desfac in satelela balciurile din judetcle Ia-lomita, Buz6u, Rimnicu-Sa'rat,Braila, Ilfov, Prahovarotarii si butarii desfac pro-'dusul muncel lor in comuna.

Locuitorii comunei n nu-mò'r de 185 s'au improprietaritla 1864 pe moiile PrOvita,Draganesa-Racota ale statului,Catunul a D-lui G-. Gr. Can-tacuzino 5,;i. Piétra a D-lui C.Stefanescu, dandu-li-se 6o6a. ET au So caT, 48 lepe, 258bol, 270 vaci, 145 capre, 490

268 porci.In raionul comunei, pe riul

Provita, , e o m6ra de ma-,

cinat.Nu se cunósce positiv a-

nul cand s'a inffintat sc6la incomuna. Actualul local, pro-prietate a comuneY, s'a ziditIn anul 1882. S'a frecuentatIn anul trecut de 68 bacti2 fete, din n'umbrul de 2,54copil (126 ID. 128 f.) cu verstade sc6lá. Cu intretinerea per-sonaluluT statul cheltuesce a-nual 1566 lei. Scizt carie r85btlrba(Y si 7 feind.

Suprafata tOtala a comunele de 1900 h. a.

oontund =lit 2 iSZIOW

www.dacoromanica.ro

468

afiii mint:raid, mud numilpoi:elm, la pack dcaluliddauu, din care isvordscc, .yi al-tut fie coSta dealulu%

längá locuin(a locititorm-ltd Ion Ni(d. Afia acestor isvo'rese intrebnin(c'f.-ii de ¿oculten ladiferite

In termen mediu se fabricaincomuna pad la 1500 d. 1. tuica.

In catunicl I-'ic'tra este o ca-rierd din care se suite tiarafientru poduri, zidärif, ana-larY, etc. Pe mica nunitta tra-ceaica Sarata sunt SSW.rc a'ecurd ;4* sane.

Gandaci de matase nu secresc ; stupT cu albine bunt io.

Parnêntul ar fi prielnic pen-tru ori-ce culturd, rasa aci nuse cultiva de cat porumbse recoltéza cu aproximatie de2850 h. 1. Dintre porra rodi-torT sunt ca 800 merY, 250

perT, 20 duslY, 600 nucT, 100

zarzarl i 300 cire0.dau anual pena la 877 carede fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 6 carciumari.

Veniturile acebtra comunese ridica anual la tifra de2645 leT i cheltuelile repre-binta aceia-0 suma.

O sosea comunala o legala N. cu com. Provita-de-susoja S, Cu )la.gttreni, iar o so

468

sea vicinala cu gara Campina.E brazdata de dealurile :

Vladanu, care incepe din par-tea de N. i se prelungesceIn forma until semi-cerc catreE. §i S., formand culrnileMestecenT, Verful PoeneTVerful PietreT. Din aceste dea-luri, se ramifica dealurile Dur-da, Plaiul NisipuluT i PietraNeaguluT. T6te aceste dealuribunt acoperite cu padure ma-runta ; pe la pólele lor sunt

iblazurT, poral roditorI0 se cultiva porumb. PlaiulIuda-Mica, spre V. e acoperitcu padure mare, iar plaiulStejeri§uluT este acoperit cupadure de stejar, dupd care

luat numele, iar parteservesce de pa0une pentruvite 0 cultura prunuluT.

Riul cel maT principal, cecurge prin acesta comuna,este Provita, in care se versa

Valea-Lunga, Iuda-Mica,Valea-Mare , Valea-Bolovan ,Draganesci, Valceaua Pucio-sului, CerbuluT, Sarata, Nucu-luT, Pietrei (v. 1. r.).

Se marginesce cu comuneleProvita-de-sus (N), Magureni(S.) , PoTena (E.) 0 Valea-l-unga (V.).

PRovi vA-DE-joS, bat, face partedin C. R, Prov4a-de-jo, pl.

www.dacoromanica.ro

469 P 469

Prahova. Se maT numesce delocuitort si Maruntisu. Are opopulatitme de 432 locuitorl(217 brtrbatT, 215 femeT).

PRovITA-DE-jos (Muntele-), pá-dure particularrt supusa regi-muluT silvic incrt din a. 1883,pe mosia Provita,-de-jos, pen-dinte de comuna Provita-de-jos, plaiul Prahova.

PROV.' VA MONASTIREL mosie astatulul pe care s'au impro-prietarit la 1864 locuitoriT dincomuna Provita-de-sus, plaiulPrahova.

PRnVI A-DE-SUS, comunA ruralii,plaiu Prahova. Duptt spusab0-tranilor, se crede a se fi infi-intat pe la a.nul 1550.

Este situatrt pe ambele ma-lurt ale riuluT Provita, la 63k. m. departe de capitala ju-detuluT si la 20 k. m. de re-sedinta plaset.

Se compune din 9 ca' tuneMiinzAu, Moiseni, Provita-de-sus, Schiopata, Secá.turile, Sul-tanu, Taporistea, Valea Bra-dulut si N'alca Poenit, as-6nd

populatiune de 1696 locui-torT (86o barbatt si 836 femeT),in care intrá. si 21 familit detiganT-ferart.

Capt de familie sunt 412

contribuabilT sunt 313 ; case412.

In comuná e o sing-urá bi-sericá., cu hramul «AdormireaAlaici D.» fondatá la a. 1629,cu inscriptia urm6t6re : «Sfintabiserie4 veche a fost ziditá depreotul Monach si inchittatAla sfìntul mortnmt din Ieru-salim, si fiind intru prAprtdire,la 1787 s'au prefacut de robulluT Dumneqeu Mihatachethf de plaitt, intru prripadirefiind la 1834, Iulie 15, s'auindemnat robil lui DutimeleuArhimandritul GheorghitTánase Cali, cu t6te din te-melie».

Acéstä bisericà o gAsesetardiu ca metoch al bisericetsf. Gheorghe din Bucteescl.Este deservitá de un prent,

Pe Ut-lgá agriculturii i eres-cerca vitelor, 35 locuitorT semaT ocupá cu facerea hamba-relor si tronurilor, pc carTdesfac la PloescI, Bucurescl,Giurgiu si prin satele ve-cine.

248 locuitorl s'au i'mproprie-tát-it dup:t leg-ea ruralrt din1864, pe mosia statuluI «Pro-vita-MonastireT» si li s'au dat755 h. a. ET : 176 cal, 39epe, 679 vacl, 150 capre, 88oOí, 298 pord.

In raionul comunet, pe giIrla.

www.dacoromanica.ro

470 p 470

Provita, sunt 2 morT de ma-cinat.

Scóla datéza in comuna dela a. 1857. Localul e proprie-tatea comuneY. S'a frecuentatIn anul trecut de 78 baet1si

fete, din num6rul de 229copiY (1,2 b. 117 f.), Cll v'érstade scóla. Cu Intretinerea per-sonalulul se cheltuesce anual15-66 leY. Sciu carte 182 barba'?"fi 10 ftme%.

In comuna exista inca ru-ine din vechia monastiremita Provita.

Comuna are o suprafata de755 h. a, parnênt de munca,islaz i padure.

Tuica se fabrica anual pé'na500 d. 1. .

La locul numit «L'alca Sul-lanul2tY » se presupune a .§carbuld de palian t.

GandacY de matase nu secultiva; stupY cu albine sunt197.

In comuna se cultiva numaYporumb si se recoltéza arrualpé'na la 912 h. 1. Dintre pomYroditorY sunt : 850 merY, 240pe/1, 5X0 ciresY, 1050 nucYlivepe dau 1400 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 6 carciumarY.

Bugetul comuneY presintaveniturI suma de leY 3778, sila cheltuelY 3145.23.

O sosea principala. Y inles-nesce comunicatia spre N. cuBréza-de-sus i spre S. cu Pro-vita-de-jos.

E brazdatä de piscurile : Sul-tanul (la V.), Piétra (la N. E.),Draganésa (la S. V.), pe carYcresce tufiris de padure, pealocurea fiind acoperite cuiarba pentru pasune.

In partea de N, V. a co-muneY este PoYéna StaneTZapodia.

E strábatuta prin centru degarla Provita si, de vaile : Sul-tanu, Poenei, Schiopoti, Pie-treY, tóte v6rsandu-se In r'iulProvita.

Se Marginesce cu Comu-nele : Bréza-de-jos, Bréza-de-sus, Provita-de-jos, si la V. cucom. Urseiu din judetul Dam-bovita.

PROVITA, riu, isvorasce din mun-tiI com. Talea, plaiu Peles, dela locul numit «Cheia ProviteY»uda -partea de E. a comunelorBréza-de-sus i Bréza-de-jos,trece prin com. Ocina, undese incarca cu garlitele : Ocina,Baltisu si Valea BraduluY, treceapoI pe teritoriul c6m. Provita-de-sus, o uda in tot lung-ul sOu,face mal multe cotiturf, i dupace se incarca cu valle: Sultanu,PietreI, PoYeneY, Taporasci si

www.dacoromanica.ro

471

Schiopoti, infra in com. Provi-ta-de-jos, trece prin centrul el,udlind'o de la N. la S. priime-sce de afluentI vAile : Luna,Sarata, Nuculul, Puciosul, Bo-lovanu, Draganesci si luda-Mica. De la valceaua Pucio-suluY, infra in raionul com.Magureni, pl. Filipesci, apoIIn comunele :dure, Ditesci, DarmonesciMargineni, si se vérsa in Cri-covu-Dulce, la V. de comunaVladeni.

PRUNIT-MIRCEI, ValCea, com. A-postolache, pl. Podgoria.

PuciosuLuT, valcea intre comu-nele Magureni i Provita-de-jos, plaiu Prahova, ce se vérsain riul Provita, intre acestedouë comune. S'a numit ast-¡el pea tru-ca 75e cursul se

Aal s'esa: isvordFc cu ap4 dc pu-

PUGHE,NI, trup de padure a sta-tulur, in intindere de 150 h. a.pendinte de comunele Batescisi Puchera, plasa Crivina, care,impreuna cu trupurile : Bodar-lanu (263 h. a,), Vacaria (25h. a.) si Balota (loo h. a.), for-m6za padurea Gura-Crivtulul.

PLICHENI I BATESCI, mosiI ale

471

statuluY, pendinte de monas-tirile Znagov Tiganesci, caripe periodul 1883-93 s'au aren-dat cu 26,000 lel" anual, plus960 le)." plata de padurarTconfini stY.

PUC 1 IENI-MART , comunui rurala,plasa Crivina. Se mal' nume-sce Rast6ica si Rastoeni, delanumele uneY proprietarese ce,a stapAnit mosia in vechime,dupe m6rtea sotuluI el Rasti.

Cu mult mal 'nainte, mosiase staptinea de un ¿re-care,Kione, care avea case marI

frum6se, ale caror ruine s'aucunoscut phia, acum catI-vaanY, si care avea o vasta gr'a-dina, plina cu tot felul de pomIroditorl i mórd cu o r6ta pemicul parilias Piena sau Vi-ira, ce incinge comuna inpartea de V. si S.1)

Este situata pe loc ses, intreriul Prahova i iazul numitLeaotul, la 14 k. m. departede PloescY, capitala judetuluI.

Ad i e rerdin(a filaça Crivivasi comp.io a'r Doraba/u(Y, avi'lldsi uiz eficiu tekqrafo-postal.

1). D-1 Ioncscu, inv1411toru1

care ne cornurucll acestca, 1.1'inuTesceimpele satuluI ar ven' (lela accst Klonc,nurnc, care Cu tnnpul transformat In

PuclienI

www.dacoromanica.ro

472 P 472

BOtraniT spun ca, in vechimecomuna nu era unde se ga-sesce asta-c,11, ci casele locui-torilor erau risipite pe cam-pie, parte spre E. parte spreS. V., intr'un mod cu totulneregulat. Pe la anul 1836,cu ocasiunea punerel in a-plicare a regulamentuluI or-ganic, locuitoriï au fost snipa-si muta casele si a le aran-ja la linic, cum se gasescasta-c,IT.

Populatia comuneI e de 896locuitorY (444 b. 452 f.), Incare infra 3 familiI de tiganIsi una de AlbaneZI.

Cal:A de familie sunt 16ocontribuabill i5; case de lo-cuit 180.

In comuna sunt douri bise-ricI : una parohiala, de zid, incentrul comuneT, zidita in anulIS6o de dccedatul Capitan dedorobantI, Neculae Dorobantu,

terminata la anul 1861 desotia sa Smaranda i fiul eIIorgu ; i a doua filiala si-tuata pc o campie, in parteade V. zidita, de «Kiriac, NéguBälinsi Constantin Drag-nea,la anul 1742, Aprilie 2, in

WY Constantin NicolaeVoevod». S'a reparat in anul1893 din contributiunY bene-vole ale locuitorilor.

Ambele sunt deservite de un

singur preot, care slujesce curandul, atat la biserica paro-hiala, unde se aduna locuito-riI din com. Pucheni - Mari,cat si la biserica fihialä, undemaï vin si locuitoriI din Pu-cheni-MicI.

Nara' de agfriculturrl, locui-torit se inaY ocupti cu rosoji-na'ria si olaria (facborcane, bardacc yi altc 11142-1112-(isuri). 45 locuitori sunt roo-jinarl si maul olarï (niel u-lna fard ver una din acrstcocupa(iuni).

Produsul munceï 1 desfac

la orasele : PloescI, BucurescI,

Slobozia, Buz6u, Calarasi, 01-tenita, etc.

Locuitori1 s'au improprietri-rit parte la 1864, parte la1879. CeI din 1864, in numOrde 129 s'au improprietaritmosia Pucheni-Mari ; iar ceI

din 1879 pe mosia. statulu1Pucheni-MicI, dandu-se la totICu aproximatie cam 250 h. a.

LocuitoriT au : 50 caï si epe,123 vacY, 92 oi, 194 boT, 67

porcY.

Sc6la exista in comuna de23 anT. Localul e proprietateacomunel. S'a frecucntat in a-nul trecut de 65 WAY sifete din num6rul de 150 copif(77 baetf, 73 fete), CU vC:rsta

www.dacoromanica.ro

473 P 473

de scóla.') Cu intretinerea per-sonaluhil se cheltuesce anual1566 leï. Scin carie 65 bdrbapp 4 load.

T6ta suprafata comuneY e de625 h. a., carI se repartisézaast-fel : 412 h. a. arabil, io h. a.fin6ta, 63 h. a. islaz si restulpadure.

Tuica i vin nu se fabrica aci.10-15 femeï se ocupa cu cul-

tura ganclacilor de matase.StupI cu albine sunt vre-o30-40 In t6ta comuna.

Terenul cultivabil e prielnicla t6ta cultura. PomI roditorisunt putinY, mai multe salcilsi salchml. Liveqf asemeneasunt f6rto putine, abia 8 h. a.

Comerciul se exercita in co-muna de 3 duciumarI.

Veniturile comuneT se urcala tifra dc 5206,67 si cheltue-lile la 3245 let Comuna dis-pune de un capital do 3000

lo'f (in care intra si leI 900datY de judet pentru construi-rea unuT local de sc61,1).

Diferite sosele o pun in co-municatie cu comunele Petro-s,,a.ni (N. E.), Batesci (N. V.),Pucheni-MicY (V.) si soseauanationala, ce o lép-,a spre N

1) La acést'S scai in.ii ni inív11 copa sidin comuncle Puchem-AloncnI,

Puchern-Alicl i Billesci.

Cu Rornanesci si spre S. cuPucheni-MosnenT. Tóte acestesnsele sunt bine intretinute.

Comuna e udata de miculpAraias Pierla, ce o Incinge inpartea de V. si S.; iar in par-tea de S. V. se aflä o mica,vAlcea smarc6sà., mide crescopapura i ipirig, si care selarg-esce mult spre S. E., re-servata ca loe de finete. A-pr6pe dc capntul el" despreVest se afla un plop fórtegros si b6tran, pe care cate-va generatif asa l'au pomenit.

I,ocul din prejurul sèu, unmic platou frumos, se numesce«locul de la Plopo.

Se marginesce cu comuneleBatesci, Pucheni-Micl, Pucheni-Mosnenl' si PetrosanT.

PLICITENI-MO,ANENT, comuna ru-plasa Crivina. '!>1 trage

numele de la vechilede mosnenT, cari au infiintatacest sat acum 200 ani".

Este aseqata pe loc sesudata, pe margine de apa Vii-s6ra, la 15 k. m. departe decapitala judetuluf i la 2 k.m. de a plaseï.

Ac6sta COM1111rt n'a fost si-tuata de la inceput pe loculLinde e acy, ci casele eraupandit° pe camp ; iar la 1832

cu punerea in aplicare a re-

www.dacoromanica.ro

474 ÌD 474

gulamentuluï organic rusesccasele s'a..11 mutat de locuitorIla linie uncle se afla si asta-di.

N'are niel' un catun alipit.Are o populatiune de 746 lo-cuitorY (375 b Arb atY, 371 femel).

CapI de familie sunt 166;contribuabili 156; case de lo-cuit 182.

In comuna sunt 2 biseriduna construita la 1884 Si adoua, ce e capela cimitiruluT,are urmat6rea inscriptie oA-césta sfinta si Dumnedeéscabiserica ce prasnuesce hramulSf. Erarh Nicolae, facuta de ob-stea locuitorilor, in c,lilele Dom-nuluI nostru Ion G. Caragea,al Tèrel Românescl, 1818, No-embre to». Ambele biseridsunt deservite de douI preotl.

LocuitoriI din comuna, peliinga agricultura, se mal' o-cupa i cu fabricarea de rogo-jinï. El desfac produsul mun-cd lor la orasele PloesdBucuresd.

15 locuitorY sunt mosneni,iar So s'au improprietarit la1864 pe mosia celor 15 mos-nenT, dandu-1i-se 204 h. a. Eiau 57 cal. i epe, 212 bol, 93vad, 48 vitel, 9 taurI, 230 di'.In comuna nu exista scóla incadin anul 1874. A functionatde la anul 1859-1874 ; SCilt

carte 35 Mrbail fi 2 fcmcl. O

parte din copil frecuenta sc6ladin Pucheni-Mari. Cu v&rstade scóla sunt 50 bactI Si 25fete.

Comuna se intinde pe o su-prafata de 288 h. a. pamênt.

In comuna nu se fabrica niel'tuica, nicl vin, nefiind livedIde prunT, nid

Pam'àntul e prielnic la totfelul de cultura. Terenul cul-tivabil produce io65 h. 1. grausi 1624 h. 1. porumb. Alte ce-reale nu se cultiva. PomY ro-ditori sunt f6rte putinI.de fin nu sunt.

Comerciul se exercita in co-muna de 5 carciumarI si unbacan.

Bugetul comuneI, pc anulfinanciar 1893-94, presintaveniturf suma de 7536,36 lelIn care Ultra si capitalul delel 3394 consemnat ; iar chel-tuelile 3092 leT.

Pe langa soseaua nationalaBucuresd-Ploesd ce traver-s6za comuna maI e o soseavicinala ce o pune in lega-tura Cu comuna Pucheni-Mi-roslavescï.

Riul Viti6ra travers6za mar-ginea comunei, trece prin mi-jlocul islazuluI de ptiune si sevérsa in Prahova la Buda-Pa-lanca.

www.dacoromanica.ro

475 P 45

PUCHENI-MIROSIAVESCL comunarurala, plasa Crivina. In ve-chime s'a numit Comanénca,dupri numele vechinluT pro-prietar Coman6nu, i datéza,dupa cum se spune, de vre-oIon anl.

Este situata pe loc Mu-ganul Prahova, la 14 k. m.departe de capitala judetului§i la 2 k. m. de reedinta.plarY.

La Inceput , comuna a fostiar maf in urmà ca-

sele s'au arc,lat la linie.N'are niel' un catun alipit.

Popula0a sa este de 68g lo-cuitorY, in caro intra si 8 Bul-g-arY, carf se ocupa cu gradi-naria.

CapT de familie i contri-buabilT sunt 146 ; case 159.

In comuna nu e biserica.Credincioif merg la noua §ifrum6sa bisericä din comunaPucheni-MosnenT, la facereacareia au contribuit i ei ba-nesce.

Locuitorif se ocupa cu ro-g-ojinaria §i munca campuluï.Produsul muncef I desfac laPloescI i Bucuresci.

l.ocuitorif in numOr des'au improprietarit la 1864, penioia D-luf Alex. Ioanidis ,cand E s'au dat 382 h. a. Ef

au 91 caï §i. epe, 76 vacY,bivolr, 288 of, 5o porcf.

Sc61ä nu exista In comuna..Tot terenul comuneY cu islazpadure este de 300 h. a.Gandacf de matase se cul-

tiva, In prea putina cantitate.Stupi cu albino sunt vre-odece. Lived1 de fin nu sunt ;pomi roditorT proa putinI.

Terenul e mediocru cultu-rei se cultiva proa puOn

porumb i ov6z.Comerciul exercita in

comuna de treT carciumarf.Veniturile comuneI se urcä

la lei 4633,87 §i cheltuelile la2345,6o.

Soseaua na0onala Ploescf-Bucurescï trece prin comuna,.

E udata de 1-1111 Prahovase marginesce la N. cu com.Pucheni-MonenT , la E. cuGhergh4a, la S. cu Gorgota

la V. cu Crivina.

PUCHENI-MIC1 , comuna rura,14,plasa Crivina. Este situata peloc §es, la 12 k. m. departede capitala judetuluf i la 2k. m. de reedinta.

Are o populaOune de 641locuitorI (348 b. 293 f.) totIRomanf. Capf de familie sunt153 ; contribuabilf 138 ; casede locuit 153.

In comuna esto numaT o bi-

www.dacoromanica.ro

seric6., deservita de un preot.Pe ranga agricultura, locui-

toril se mal ocupa cuEi desfac produsul munceI lorla PloescI.

Parte din locuitorI suntmo§nenT, parte s'au impro-prietarit la 1864 §i parte prinlotuff la 1892. El au 28 cal

iepe, 79 vacT, 128 ot, 46porcT.

Sc61a nu exista in comuna.Uta comuna se intinde pe

o suprafata. de 240 h. a.Cultura g-andacilor de ma-

tase este in decadenta.Terenul cultivabil e prea

putin productiv ; pomI rodi-torl sunt f6rte putinI.

Comerciul se exercita incomuna de treI arciumari.

Veniturile el se urca la leI4184,28 i cheltuelile la 2386,9o.

Prin comuna sunt soselecare it inlesnesc comunicatiaspre comunele Pucheni-Mari,Tinosul §i Crivina.

In comuna este o movila,numita Cetatea, care se pre-supune ca dat6za din timpulTatarilor si in care s'au ga-sit mal multe unelte, adeca

cutite iatagrane.Comuna e udata de un mic

piriia§ numit Pierla, care treceprin partea de N. a eI, v'Or-sandu se in riul Prahova.

PUCHENI-MICI, sat, face parte dinC. R. cu acela-,T nume, pl.Crivina. Aci e re§edinta co-m u n

PUIULESCU, pisc, com. Harsa,pl. Poclg-oria. Pe acest piseau fost plantate vii, i de cands'au filoxerat serva pentru fi-nete si cultura cerealelor.

PUNGA,ULUT, loc pe malulDoftanetu, com. Cocorasci-

Misli, pl. Varbilau.

PURCARULUT, pise in partea deN. a com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen. Se intinde de la N.la S. §i servesce locuitorilorpentru cultura.

PURCARULUI, vâlcea, strabatepartea de N. a com. Brebu,pl. Prahova. S'a numit ast-felde la turma de porcl, ce co-muna tinca in aceste locurI.

PURCA.Rt l'A, vale, com. Magu-reni, plasa

PuRcA.RETu, vale, com. 0w-e-tinu, pl. Tel6jen, numita ast-fel de la porcil ce pasceau inacea vale.

PURCEAUA, vAlcea, com. Isv6-rele, pl. Telejen, numita ast-

476 476

www.dacoromanica.ro

4'77i, 477

fel, pentru ca o data, din causaune piola torenpale, s'a in-necat in acésta vaIcea o turmaile porci, ce pasceau pe acéstavalcea.

PURITOAICET (Din-Gura-), han,la frontiera, in com. Predeal,pl. Pele, construit cam pe lajum'etatea secolului trecut.

vec,li TigAnésca, pa-dure a statului.

PIPCAJI, sat, face parte din C.R. Romanesci. pl. Crivina.

PUC.X.;,..\.Ncx, piriu, numit ast-fel de la cat. Pu§ca§T, dincare isvora'sce, ud. com. Pe-tro§ani, pl. Crivina, i se vérsain riul Leaotul, in raionul com.Petro§ani.

PUCOVUL, vale In partea de V.a com. Moreni, pl. Filipesci.

PI.Tcovu-PRXsAzi , localitatc inpartea de V. a com. Moreni,pl. Filipesci, unde se gasescesare, dar nu se exploatéza.

PUTE-RtU, fantana, com. Apos-tolache, pl. Podgoria, numitaast-fel de la gustul mirosulcel urit ce are apa sa.

Z, timpul verd (»llena i'lz-

Ircbuiqesd apa la faterea a'e &U.

PUTE-Rtli, localitate mic is-vor de apa minerala, pc pa-m6ntul mosnenilor, com. A-postolache, pl. Podgoria, si-tuatii pe malul apei ce treceprin comuna. Acest isvor deETA, con%ine puci6sa, nu esteanalisata de nimeni i nicirecunoscuta oficial pêna acum.

Este in depa'rtare de dru-mul de fier, insa circula0a seface cu inlesnire fiind sosea.

Pu'ru-BÀii, se numesce localita-tea din com. Slanic, pl. Val--

unde s'a deschis primagura de ocna, care a resistattutulor intemperiilor pêna a-cum caV-va anT, cand s'a pra-bu§it in fundul abisului, os«PL4u-Baii».

PUF-GHENCEA, numit i jfala-mucu, mo§ie a statului fostapendinte de Mitropolia dinBucuresci, care s'a vindut deved D-lui Alex. Lahovari cusuma de ioo.000 lei.

PUTUROASA., isvor, com. Surani,pl. Podgoria, care se vérsaIn garla Sarata, pe malul drept,tot in raionul com. Surani.

S'a numit ast-fel de la mi-rosul grqz)s ce-1 are,

www.dacoromanica.ro

478

.PUTUROSU, mahala din com.Valea-Lunga, pl. Prahova.

PUTUROSUL, piriu, isvorasce dindealul Secaturile, com. Valea-Lunga, pl. Prahova, §i se vér-s'A in riul Cricovu-Dulce, dupece primesce ea afluentfY valce-

sat face parte dinC. R. Valea-Calugdreasca, pl.Cricov.

RACIIIERI VA, vale, isvorasce dinmuntele Lazu, plaiul Bréza-l'alca, com. Bréza-de-Sus, pla-iul Prahova, curge de la V.spre E. §i se vérsd in riulPrah ova, tot in raionul co-muneY Bréza-de-sus, plaiu Pra-hoya.

RAciiiCi, vale, com. llarsa, pl.Podgoria.

RACILA, parau, isvorAsce dinpAdurea Alija §i se vérsd innul Cricovul-Dulce, in raionulcom. Haimanalele, pl. Fili-pescT.

Numele IT vine de la niscelocuri mocirlóse ce sunt lasorgintea sa.

RAMA, sat, face parte din C.

B.

478

lele : Alagazia,Cracanul, i altele. S'a

numit ast-fel de la locurilemocirl6se ce se alla in cursuls6u.

Pe acesta vale se g-dsescmulte localita-V cu apa sa-rata.

R. Coslegiu, pl. Cricov. A_re

o pop. de 142 loc. (8o bArbaV,62 femel). Aci e o bisericdcdreia nu se cunosc niel cti-toril, niel anul foncldrei. S'areparat la a. 1892.

RADU-V0D1-', mo§ie a statuluTpe care la 1864, s'a impro-prietarit parte din locuitoriTcomuneI Ceptura, plasa Cri-

cov.

RADU-VODA, mahala din cdt.*oimescu , comuna Ceptura,plasa Cricov.

RAnovA, sat, face parte din C.R. Podeni-Noui, pl. Podgoria.Aci e o bisericd fondata deo D-nd Domnica i de Pro-topopu Nicolae Protopopescula a.. 1832.

RAIUL-SAILOR sau Dihamul,dure particulard supus, regi-

www.dacoromanica.ro

479 R 479

mului silvic inca', din a. 1883,pc mosia muntele Raiul Sa-silor sau Dihamul, pendintede com. Sinaia, pl. Peles.

RALEA-POENARU, vedi Poenari-Rali, comuna.

RACA, garl4a, isvorasce dinplaiul Serbanésa, com. Star-Chiojdu, pl. Tel6jen, curgede la V. spre E. si se vérsaIn garla Chiojdul, -tot in ra-ionul com. Star-Chiojdu.

RATIVOIUL, (Muntele-), padureparticular a supusa regimuluisilvic inca', din a. 1883, pemosia Muntele Rativoiul, pen-dinte de com, Sinaia, pl.Pelesul.

RACMANITL, deal la V. de com.Poiana, pl. Prahova. Are oposiOune falnica si este a-coperit cu crang, padurelivedi pentru pasunatul vi-telor.

RACORELELE, trup de padure astatului in intindere de 17 h.a., pendinte de com. Aposto-lache, pl. Podgoria, care, im-preuna cu trupurile : LaculTrestiatu (35 h. a.), Ursóia (41h. a.), Vêrful Pietrei (12 h. a.),

Valea l'acure): (150 h. a.)

forméza padurea Apostolache.

RACTIVANU, mahala, face partedin C. R. Aricesci, pl. Fili-pesci.

RADA.ciNA, vêrf de munte, com.Comarnic, pl. Pelesul.

RADOAIA, movila in partea deN. E. a com. Filipesci-de-Pa-dure, pl. Filipescl.

RAFACEA, munte, com. Breaza-de-sus, pl. Prahova, de subcare isvorasce Valea Tarsei,care se vérsa. In riul Prahova.

RÈSB O TuLuf (Valea-), isvorascedin imprejurimile com. Ur-lati, pl. Cricov, curge princom. Tomsani, unde formézamai multe helestaie, se dirigespre S. E. p6na langa com.Parepa de unde se indreptézaspre E., desparte cta. Parepade RusanT, ocolesce pe acestdin urma pe partea de E. :;3i

apoi se indreptéza spreE. unde se intalnesce cu garlaCepturénca, care I schimba.direcOunea spre S. E. si apoiiar spre E. spre comuna Fulga.

Pe acésta vale mai in totcursul anului curge puOna apa.Acésta apa umplea °data he-lqteul din com. Fulp

www.dacoromanica.ro

RASTEN1, mahala din C. R. Sal-cia, plasa Podgoria.

RA.STUAICA, numire ce se malda de locuitori: com. Pucheni-MarY, pl. Crivina, dupa nu-mete uneY proprietarese ce astapanit mo;ia in vechime,al careia barbat se chernaRasti.

numire ce se mal' dade locuitod. comuneT Adancatadin plasa Campu.

proprietate a EforieTspritalelor civile din Bucurescl,fosta pendinte de MonastireaT'èrgvr, com. Adancata, pl.Campu, in intindere de 937

a. din care 5o h. a. supra-fan. impadurin §i 887 h. a.pamênt cultivabil i finee, a-rendat pe periodul 1888-93 cu13,728 leY anual.

RkruNvi, vale, com. llarsa, plasaPodgoria.

RAZOARELE, munte la N. decom. Comarnic, pl. Pele, co-prins intre rîul Prahova Si

vaile Conciu i Ora0ele.

RTFOVUL, comuna rurala, plasaCrivina. Este situan pe loc

s pe malul drept l ritiltIT

Te16jenu ;i pe ambele ma-lurl' ale garlevi CatambóiaGhighiu, la ii k. m. departede capitala judetului i la 9k. m. de rerclirqa plae1'.

Sc compune din 6 catuneRifovul, Antotil6ia, Buchila14,G-oga, Malaesci. i M6ra-Dom-nésca, avênd o populaVunede 1238 locuitorl (635 bar-ba-V, 603 femel), in carT.4 familiï de tfigani, cari seocupa cu caramidaria.

Capi de familie sunt 299;contribuabilT 271 ; case de lo-cuit 295.

In comuna. sunt 4 biseridla Rilovul, cu hramul Sf. Ni-colae, fondata in a. 1724 deChivu Caplescu ; la Antofil6ia,Cu hramul Sf. Nicolae, fon-data in 1783 de Setraru Pa-raschiva Caplescu, §i reparande enoria§1 la 1875; la Goga,Cu hramul Sf. Nicolae, fon-data la 1776 de Pitarul Gr.Brezoianu i Vornicul C. Ba-laceanu i reparan'. in 1866, ;ila MalaescY, careia nu se scieanul fondara

Tóte sunt deservite de 3preoV.

In special locuitoriI se o-

cupg, numaT Cu agricultura.12 se mal ocupa cu rogoji-naria i 4 cu cb.ramidaria. Pri-5051.11 muncel desfac la t6r.

480 480

www.dacoromanica.ro

481 R 481

gul s'eptèmanal din ora§ulPloesci.

Locuitorii comuneY, in nu-mer de 211 s'au improprie-tarit la 1864, ;>i 2 dupa legeadin 1879, dandu-se la totY 695h. a. pe moille Rifovul,

Antofil6ia, M6ra-Dom-nésca, Buchilai i Goga. EYau 120 caí, 96 iepe, 373 bol,266 vacY, 13 bivoli, 1143 oY,

405 pord.In comuna sunt 3 pive

una pe piriul Rccileape piriul Dambu. Sunt i5morY : 2 pe piriul Recilea, unape piriul Pria t?i 2 pe piriulDambu.

Scóla exista in comuna dela a. 1854. Localul e proprio-tatea comuneY. S'a frecuentatin anul trecut de 5o ba.e0o fete, din numërul de 189

(120 bae-V, 69 fete) cu vêrstade scóla. Cu intrepnerea per-sonalului se cheltuesce anual1728 leY. Sczu carie OS bdrbarl

12 fellid.Supra-fayL totala a comuneY

e de 2255 h. a.In anul 1892 s'a fabricat io

h. 1. tuicd ; iar in 1893 nu s'afa,bricat, nefac'endu-se pruno.

Gandaci de mAtase se cul-tiva prea puOnI ; stupY cu al-bine sunt 62. Pamentul eprielnic la t6t4 cultura, In a.

nul trecut a produs : 718o h.1. grau, 260 h. 1. orz340 11.1. ovez I 7630 h. 1. porumb.Dintre pomY roditor1 sunt : 150merY, 8o perY, 113 ducp, 75cire1, 6o nucY. Livec,file dauaproximativ 278 care fin.

Comerciul se excrcita incomuna de 6 carciumari.

Bugetul comuneY, pe anul1893-94 con1fine la veniturf,fondul çlecimilor, leY_ 5748,25

la cheltuelí leY 4837,49 ; iarla fondul dramurilor leY 1348,34venit i cheltuelf 1250.

Prin comuna trece soseauajudeeana PloescY-Rifovul-Bu-da-Palanca i soseaua vicin alaCoslegiu-Rifovul-Pictrot;ani.

E udata de riul Telejenulde garlele Dimbu, Pria,

CoVimb6ica ii Recilea.Sc marginesce cu comu-

nele : Corlatesci, Coslegiu, Bu-da-Palanca, Pietroani i Bar-can esci.

Acesti comund s'a infiitqatIn anul 1864. Pêna atuncY eradivisata in 4 sfaturY satescinumaT de la 1864 s'a formato singura comuna.

RIF()vuL, sat, face parte din C.R. Cu acelaY nume, plasa., Cri-vina. Are o pop. de 225 loc.127 13. 98 f.) Aci e re§ediMa,comuna

31

www.dacoromanica.ro

482

RTGA, vale, isvorasce de la V.de com. Slanicu, pl. Varbilau;curge de la N. spre S. E. §ise versa in garla Slanic,jos de gara, pe tOrmul drept,tot in raionul com. Slanicu,dupa ce trece printre biseri-cile Sf. Gheorghe i Sf. ErarhY.

Rifosu, vale, isvorasce de subdealul Telpe.ydia, com. VadeaLunga, plaiu Prahova, i sevérsa in valea Priboiul, totIn raionul com. VaIea Lunga.E acoperita cu paduri, pro-prietate a d-lui G. (ir. Can-tacuzino, avênd livesti depaune.

RINCEZT, comuna rurala, plaiuTeléjen. Este situata la pélelemuntelul Posada, plaiul Nuc-§6ra i RinceZi, §i pe valleNucOra i Rincezi, la 43 k.m. departe de capitala jude-

la 12 k. ni. departede ValenI, reedinta

Se compune din 2 catune :Rincezi i Nucséra, avçnd opopulatiune de6 1 (8767_0 _oc.13. 884 f.), in care intra i douëfamiliT de tigan'i-ferari.

CapT de familie sunt 370;contribuabilY 290; case de lo-cuit 375.

In comuna sunt 3 bisericiuna ¡n WncezT, cj hramul

482

«sf. Dumitru i sf. Nicolae»,rezidita in a. 189o, cu adju-torul locuitorilor. Douè suntIn catunul NucOra ; una fon-data in 1840 cu inscriptia ur-métére : «Bisericá sunt eu sfin-tita, pentru slava luT Dunine-deu zidita. Alexandru Ghicadomnia. Chesarie Episcopia.

«Prin osirdia Nuc§orenilor§i a egumenulM Motrenilor,..1rhimandrituluT Eufrosin Po-teca, nascut in satul acesta,in ved sà fie pomenitT» 1) i adoua fondata in 1875 din °sir-die §i cheltuiala D-lor Gheor-ghe Salaoru cu sotia sa Rada

Nicolae Ionescu cu sotiasa Rada §i altY locuitori, de-servite de doul preotY.

In comuna locuitoriI se o-cuO. in sprecial cu agricul-

1) Arhunandritul Eufrosin Poteca s'anliscut in satul Nuera din com. Rin-

cezi (1786-1858) Meut studiile lase6la greeései de la Sf. Sav a din Bu-eurescI. La 1812, flind in s érsel de 26

Ne c'Alugain ;>1 luí numele de Eu-frostn, pre cAnd in mirenie se nunna

Dunut ru Intre anti 18 t 2-1816 im prettrf,""t

eu Petrache Poendru si alttY, undt stu-(hile literaturei Elinc, Teologiel i Lun-bel Latine, la ea inca rentunitY dasegidin aeca epoe,i ea : Constantin Varda-lah, Kiriae i la eruditul Atanaste Vo-goruhs. Mal tArsliu, dupil indemnul vrecl-nieului de laudb. Alitropoht Diontsie Ltipu,Eufrostn Poteca fu trintis co spesele

statului la Upiversliatea dio Pisa. ha'

www.dacoromanica.ro

483

tura, putiní sunt carau§1catY-va dulgherY. EY desfacprodusul munceI la Ploesci.

A patra parte din locuitorTsunt mo§nenl, lar restul claca§I.

S'au improprietarit la 1864pe 4 to h. a. 120 locuitorí pemo;da mo§nemlor §i a statului.El au 88 cal §i iepe, 375 boY,75 capre, 1500 oY, 128 porcY.

Sc6la datéza in comuna de la1880. Carte a inceput sa se in-vete Cu mult maY nainte. Loca-lul e proprietatea comuneY §i s'afrecuentat in anul trecut de61 baeV §i 4 fete, din num6-rul de 269 copif (139 b. 130t). cu v'èrsta de sc61a. Cu in-treOnerea personalului se chel-tuesce anual 1728 leY. Sciucarie 275 bdrbaei 5V1 20 /Cilla.

Supra-faa comuneY, impre-una cu locurile cultivabile,islaz §i padure, este aproxi-mativ de 950 h. a.

une de a fi trums in streinaate, fuseprofesor 1,1 sc61,1 grecescli ta tpoi la St.Sax a. El ajuti din proprule sCle nui-lOce pc multi eles ï sCracT i pi in testa-mentid s'e'u lui sui un capital de aprOpe350.000 leí cchï pentru scoli si pen-tru intretimerea ele flor sen-acY. Peacest capital Eu trosin Poteca a maYsat o bibliotecli insemnatli prin munCrulcrirtilor, ce a formal basa bibliotece'inOstre centrale.

Scrienle lui Eufrosin Poteca suntmulte si de mare ment ; din nenorociremulte din ele s'au pierdut.

483

In raionul acestel comunenu sunt vil, ci numaYdo prunY. Tuica se fabrica, inanit productiví, in termen mo-diu 420 h. 1.

Femeile in acesta comunase ocupa proa putiin cu eres-cerca gAndacilor de matase.NumaY cAte-va familit producata't cAt le este de trebuinO,pentru imbracamintea lor delux. StupY cu albino sunt 115.

Pamêntul e mal mult muntosdeluros, ffind prielnic maY

cu séma planta0uneY pomilor.Grau, orz, meitt §i rapita nuse cultiva ; porumbul i ov0-zul, prea puOn. In anul espirats'a produs 1004 h. 1. porumbPC 2 IO h. a. §i 140 h. 1. ovizPC 22 h. a. Poni roditorY suntin comuna,: 45,960 prunY, 1400merY, 205 perY, So duqí, 148ocire§1,vi§inI §i zarzarí, 65o nuct.

Comerciul Sc exercita in co-muna de 5 carciumari.

Veniturile comuneY SC ridicala suma de leY 7986,98 §i chel-tuelile la 4505,32 leI.

Soseaua judeeana Valent-Posesci pune in comunicAieacésta comuna cu com. Po-scsci spre rOsaxit §i cu Ogre-tinu spre apus. Din parteade r6sarit a comuneY incepeo osea vieinala la com. Stax-Chiojdu ii BOtrani.

www.dacoromanica.ro

484

E brazdata, in partea de N.V. a catunului Rincezi, demuntele Leurdeanu cu plaiulStanila ; in partea de N. seafia muntele Posada cu ra-murele Zamora si v'èrful Chi-ciura ; in partea de S. a co-munei este muntele "Vé'rful

Mierla ; iar prin centrul Plaiul.Nucsóra, numit i Carpenisul,care se intinde de la N. spreS. prin mljlocul comuna pecare o desparte la E. de cd-tunul Nucsóra si la V. deRincezi ; este pIantat in ceamai mare parte cu livedi depruni, meri, nua ciresl, etc.Muniï V6rful Mierla, teur-deanu, Posada cu ramurileséle Zamora si Chiciura suntacoperiti cu mid tufisuri depadure i servesc, in timpulvera, pentru pasunarea vitelor.

E udata de piriele Nucs6ra.Rincezi, care se impreuna

la locul numit Gura Rince-zilor i intra in com. Ogretinu.

Se marginesce la N. cumuntii Posada si teurdeanu,la E. cu moda Zeletinu si com.Star-Chiojdu, la S. cu com.Posesci si muntii Vé'rful Mier-lei si la V. cu com. Ogretinu.

RINCEZI, mosie a statului, com.RIncezi, pl. Teléjen, pendintede rapna.stirea Cotroceni, care

484

pe periodul I886-i896 s'a a-rendat cu 3100 lei anual.

RTNCEZI, padure a statulul inintindere de 250 h. a. pendintede com. Rincezi, pl. Teléjenul,formata din trupurile: Plopisu(125 h. a.) si Pietrele lnfierate(125 h. a).

RINcEzi, sat, face parte dinC. R. cu acelasi nume, pl.Teléj en.

RINCEZI, gârla, isvorasce dinmuntele Leurdeanu, de la poa-lele padurei PurcareW, curgede la N. spre S. prin com.Rincezi, pl. Teléjen, si la lo-cul numit «Gura Rincezilor»se unesce cu piriul Nucsóra,cu care se vérsa in garla O-gretinu.

RTPA, numire vechia a satuluiBranistea din com. Haimana-lele, pl. Filipesa

RIPA. CIIIRILf, doal in com. Sal-cia, plasa Podgoria, care servade pasune, av'ad i padure.

Rtl'A CORDULM, localitate incom. Drajna-de-sus, pl. Teléj en,unde garla Drajna, In cursulsu, forméza un maro zigzag.

www.dacoromanica.ro

485 485

RTPA-MARE, ripA, com. TeisanY,plaiul Teléjenu.

RIPA-AIÁGARULUI, 11'0 sub p61e-le munteluT Vêrfu-lut-Tigan,comuna B6trInl, plaiul Te-16j en u.

RIPA-PISICEY, loc isolat la E. decom. BOtrilnI, pl. Teléjen.

RIPA-KINEI, deal in com. Sal-cia, pl. Podgoria. Parte servApentru culturA, parte pentrufin ete.

R?PILE, vale, com. VálcAnescli,plaiul VArbilAu.

RTPILE, loc isolat, ripos, com.Surani, pl. Podgoria.

RIPILOR, vale, com. V6,1cAnesct,pl. VArbildu.

RINARU, sat fórte ,vechiu, cares'a desfiintat, impreunn. cu Ste-ftm6ia, CioricescI i Chira, altesate tot vechI, si s'a formatcomuna Ghirdoveni, plasa Fi-lipesct.

R?NOVA, munte inalt de 1218m. d'asupra nivelulul MAretNegre. Acest pisc este situattocmat la extremitatea jude-tuluI Prahova si I servesce de

limitA cu judetul Drimbovita.Acest munte, îrnpreunä cu

Piscul-luI-Cumpèt, Dutca,bucetu Taurplut i Dosul Cer-bulut, a fost vIndut la 1821de Biv-vel Logof6t Chrisosco-leu, D6mnet D. Sachelarie, pepretul de vre-o 2006 galbent

La anul 1844 Baronul Chris-todor Sachelarie, preprietarulprin mostenire al muntilor cum-p6ratt de D6mna Sachelarie dela Biv-vel logofét Chrisoscoleu,1A.' sand in arma morteI s6lemart datorit, acestt muntt i-acumpèrat marele Ban Alexan-dru Filipescu, cu pretul de5407 galbentl)

Astà-qi se stkAnesce de M.S. Regele Carol I, prin actulde cumpèrMóre de la '15 Au-gust 1882. A fost vIndut deD-1 N. Cretulescu pe pretulde 400,000 lei, ImpreunA cuSorica, Dutca, Cumpètul,Mari si JepiI-Mict. D-1 Cretu-lescu II mostenise de la frateles6u Scarlat, iar acesta II po-Seda prin cumpOrtit6re de lafamilia Filipescilor.

La a. 1846, muntelenova, care pe atunci se matnumia i «Provita» a fost m6-surat de inginerul George Fis-

1) Dup. notitele procurate D-luI I. G.Babes de D-1 Basset.

www.dacoromanica.ro

486 R 486

chtum, trimis de marele Pos-telnic Ion Al. Filipescu.

RTNOAVA, apà minerala la Po-iana-Petr6sa, in com. Predealu,apr6pe de gara Predealu, peproprietatea M. S. RegeluTEforiel spitalelor civile dinBucurescl.

Acésta apa coMine sare sise dice ca este hunk pentrureumatism. A fost analisataIn a. 1871 demedicul batallo-nuluT de g-eniu.

RVNOAvEI, vale, isvorasce de lalimita judetulul Prahova cujudeul Dambov4a, trece pela paele munOlor Risnova5ipotu si se vérsa in riul Pra-hov4a pe malul drept, din susde Azuga.

REA, vale, com. Teisani, plaiulTel6jen.

RECE, fantana, com. Valcanescï,plaiul Varbilau.

RECE, valcea, isvora'.sce din ra-ionul com. Og-retinu, pl. Te-lOjen, si se vérsa. in garla O-gretinu, numita ast-fel de laapa sa coa rece.

REC:ELEA, piriu, isvorrtsce dinpartea de N. a com. Tataranipl. Crivina, trece prin partea

de N.-E. a el, se intalnesccu piriul Calda si impreunaforméza piriul Recelea-Calda.Dup6 ce uda i partea de S.a com. TataranY, iese din co-muna, face maY multe cotiturlsi apoI se vérsa in riul Leaotul.

Se numesce Recelea fiindcä apa sa e mal tot-d'a-un a rece.

RECELEA-CALDA, veslI Receleasi Calda, dout., pîruiae, careisvorasc din com. Tataranl',pl. Crivina, se impreuna totin raionul com. Ttttarani Si SCvérsa in 1-Tul Leaotu.

RECILE, isvOre de apa, in par-tea de N. a comuneI Petro-sanl, pl. Crivina, cu o apaf6rte buna de 136ut. Uda.durea Strambei si se vérsttriul Teléjen, dupa ce form6zahotarul intro comunele Mala-escI i M6ra-Domn6sca dincom. Rifovul.')

RETIVOIUL, munte la E. de pl.Peles, inalt de 1718 m. d'a-supra nivelulta Marcl. Negre.Este inconjurat la Est, Nordsi Vest de piriul Azuga, iarla Sud de «Lacul-Rosuo.

1). D-1 P. Ionescu, inv6t.aoru1din com. Rifovul susline di. se 61-si in

garla Cot.imb6ica i impreunil in riul Te-léjenu.

www.dacoromanica.ro

487 487

Acest munte, impreuna cuSusaiul , yêrful luT DraganFata GavaneY, Cotila, Unghia-Mica, §. a. apartinea din tim-purile cele mal vechi familieTDud escilor,

La a. 1804 a trecut in po-sesiunea unuT camtitar, Stefa-nache Baltaretu. (Ve11 Susaiul,mun te).

Asta-di se stapanesce de M.S. Regele Carol I, i a fostcumpOrat , impreuna cu totTmuntiT de maT sus, in Maiu1892, de la Manuk-Bey, pepretul de 850.ono leT.

REVEICU, /ocalitate, com. Drajna-de-sus, pl. Teléjen, unde apaOgretinu, in cursul su, faceun maro zigzag.

ROBI, vale, com. Harsa, pl. Pod-gorja, numita ast-fel pentru-cape vremea robiefcum spuntOraniIadeca pe timpul na-valireY barbarilor, aci se as-cundeau locuitoriT de frica lor.

ROGOJANCA I VALEA NUCETU-LUT, trupurT de mo§iT ale sta-tuluT, com. Rincezi, pl. Tele-jen, pendintT de biserica Sf.Ion din BucurescT, carT peperiodul 1888-1893 s'au aren_clat cu 1900 leY anual, in plus

480 le)" plata de padurarTconfiniW,

ROGOJASCA, vedi Piscu-DraghicT.

ROGOJINA, garlita la V. de com.BoldescT, pl. Podgoria, carese vérsti in riul Tel6jen. S'anumit ast-fel pentru cä pe eacresce multa papurti.

ROGOZUL, pîriu, ivorasce de submuntiT Bobul-Mic, curge de laN.-V. catre S.-E. §i se vérsaIn riul TeHen, pe malul drept,In raionul com. Maneciu-Un-gurenï, pl. Teléjen.

ROGOZULUT, poiéna pe riul Te-léj en, com. Maneciu-Ungureni,pl. Teléjen.

RoGozuLuT, pisc in partea deN. a com. Star-Chiojdu, plaiulTeléjen. Se intinde de la N.la S. §i servesce locuitorilorpentru aratura.

ROHAT, movila, com. Nedelea,plasa FilipescT.

ROMA, plait1 in partea de E. acom. Star-Chiojdu, pl. Tel6jen,care, spun locuitoriT, i a luatnumele de la nisce armateRomane ce au trecut pe aci.

www.dacoromanica.ro

488 R 488

Pe acest deal se afla paduresi islaz.

O altt traditiune este ceaurmat6re : «Pe cand Tatariistapaniau aceste locurI, auvenit peste an§ii nisce 6menIf6rte rOT, numitT RomanTcarI alungat i s'au sta-bilit aci, §i in com. Chiojdu-din Basca, judetul Buz6u. Desig-ur ca Romaniï, despre carese vorbesce ca au invadat aci,sunt Tiganii laetY, carI daunumele §i adi de RomanI,RimI, etc., venitY aci, sub di-feritl conducètorY din Transil-vania, §i formand diferite cetede mosnenï, din care ceainsemnata a fost Sitilesci, dinTransilvania.

PCma adï, fie-care c6trt demo§nera p6rta brame cu coloridistinctive de ale altel cete.Braul indica cta.

RomANEscI, comuna rurala, plasaCrivina. Este situata pe inces i se compune din dou0

catune RomanescI si Pu§caY,ave_snd o populatiune de 794locuitorI, in carY infra. i 51Tigani, carY se ocupä cu ca-ramiclaria. Capi de familie sunt179, contribuabilY 175,

In comuna e o biserica, cuhramul Jaierea capuluI Sf.In, zidita la anul 1792 1 de-servita de un preot.

Locuitoril se ocupa cu muncacampuluï ; niai sunt 25 °hui.

desfac produsul muncetPloescï.

56 locuitori s'au improprie-tarit la a. 1864, dandu-li-se242 h. a. El au 19 cal i iepe,63 vacI, 166 poreT, 190 bol.

Sc6la nu exista In comuna.Tuicä si vin nu se fabrica ;

stupT cu albine nu sunt.Panntul priesce mal mult

graulul i orzuluI. In tre poniroditorI sunt 25 merl, 115 duc,il,114 nucI. Livedi nu sunt, cAds'au arat.

Comerciul se exercita, Incomuna de douT carciumarl.

Bugetul comuneI presintala veniturI suma de leï 2541,cheltuelile represintá aceial"suma.

Prin comuna trece soseauanationala Ploesci-BucurescI.

ROMNESCI, sat, face parte dinC. R. cu acelaI nume, pl.Crivina.

RoNcEsci, deal, la N. de com.Aricesci, plasa Podgoria.

RUU, ví'n-f de deal in raionulcom. Ogretinu, pl. Teléjenu.Este gol, n'are nicT iérba nicipadure pe el.

RcY;4À, ripa spre E. de cat. N'alca-

www.dacoromanica.ro

489

Larga din comuna Maneciu-Ungureni, pl. Teléjen.

Ro-f().A.RA, piriu, isvorasce dinfundul vaieI lIelesteu, com.FilipesCf-de- paclure, pl. Fili-pescf.1)

lut numele dupt' pe-trisul Rosu ce so g-asesce pematca lut

Pe tOrmul drept stangacestuY piritt si la pélele dea-lului Rosiéra este situata com.Ditesci, pl. Filipescl.

R0'TOARA., numire ce se malda de locuitorI comuneT Di-tesd din pl. Filipesd.

ROTOARA, deal la pélele caruiae situata com. Ditesci, pl. Fi-lipesci.

ROTARE.A, sat face parte dinC. R. Star-Chiojdu, pl. Telé-jen. Are o populatiune de375 locuitorT (i So b. 195 f.)

Aci e o biserica. Anu/ fon-date/ si ctitori): nu se cunose.

Este situata la pélele pla-iului Roma si dealultn ('éste-lor. Prin centru '1 uda isvorulRotarea iar pe la Sud garlaBatranénca.

1). Curge de la N. la S." formé7ii nnlYmulte zig,LagurT i se era in riul Pro-Nit,.t in ritionul com. DitescI.

489

ROTART, sat, face parte din C.Ceptura, pl. Cricov. Are

opopulatiune de 5ni locuitorT(249 barbatT, 252 femel').

Aci e o biserica cu hramuloAdormirea M. D.».

fu acest 0/1112 se gAsese ¡(irtemal(' caz-bula de fianu'llt. AIncepzit a se esWoata de loen-71071, din acele tacuil de undese pot scate vial leszze. Pe u-ncle tacuil se 0,(1sese la supra-ja(a panuln fu luf. Ace.rtl caz-buz/Yse Villd 15(' lai)ratrietarilmod din altc COM7(71C.

ROTART, isvor, curge de subplaiul Roma, trece prin cat.Rotarea, com. Star-Chiojdu,pl. Teléjen, ja directia spre

si se vérsii in garla Ba-tranénca, tot in raionul com.Star-Chiojdu.

ROTARUL, vale In partea de S. acomuneY Scaiosi, pl. Teléjen.Aceasta vale servesce pentrupasunatui vitelor.

RoTuNDÀ, poiéna pc riusorulTelejenelu, com. Manecitt-Un-g-urcnr. pl. Filipesa

ROTUNDA (Virful-), munte situatIn téta partea de E. a Com.Brebu, plaiul Prahova.

www.dacoromanica.ro

490 R490ROTUNDU , munte spre E. de

com. Cosminele, pl. VArbikiu,pe care pasee vitele.

ROZOARELE (Muntele-) Wureparticular A supusA regimulutsilvic inea din a. 1883 pe mo-sia Muntele Rozó rele pen-dinte de comuna Comarnic,pl. Pelesul.

plasa

RUDELE, loc gol pe munteleRudele sau Slonul, destinatpentru finete i p'Asiune, inintindere de 250 h. a.

RUDELE, poiénn. pe riul Teléjen,com. MAneciu-Ungurenl, pla-iul Tel6jen.

RUDELE, vale, isvorrtsce din cul-mea muchii ComAsile dintreMogo s si Ciumernic, curgela E. spre S. V. si se vérsAIn riul Tel6jen pe malul stang,in raionul com. MAneciu-Un-gureni, plaiul Teléjen.

RucTTT, vale, com. Ceptura, plasaCricov.

RUNCU, trup de pAdure a sta-tuluT in intindere de 40 h. a.pendinte de com. VAleni, pl.Teléjen, care impreunA cutrupurile : Poiéna LaculuT (13h. a.) \ralea GarduluT Cotu-eu-PlopT (62 h. a.), ObrateledupA sf6ra Predealu (25 h. a.)

Bughea-de-sus (45 h. a.) for-mézA pAdurea

tuluT in intindere de 6o h. a.pendinte de com. Scorteni,pl. Podgoria, care, impreunAcu trupurile : Dumbrava-Alic(40 h. a.), Dumbrava-Mare(35 h. a.) si Plaiul (55 h. a.),form6zA pAdurea numitA Va-tra MonastireY Mislea, com.Scorteni.

RUNCU, movilä in raionul com.Sangeru, pl. Podgoria, aco-peritA cu pAdurI.

RUNCU, deal situat la E. decom. Bughiile, pl. Tel6jen sinumit ast-fel de la piriiasulRuncu.

RUNCU, pisc, com Bughiile, pl.Tel6jen.

RUDA, vale,Filipescï ;Cricov.

com. Ederile, pl.se vérsA in riul

RUNCU, poiénA si loc de porum-biste, com. Salcia, pl. Pod-croria.

RUDET, vale, com. MAgurenT, RUNCU, trup de pAdure a sta-

www.dacoromanica.ro

491 R 491

RUNCU, surptttuM in partea deE. a com. Bughiile, pl. Te-16j en.

RUNCL', garla, isvolItsce de subvCn-ful Maciucu, com. Scor-tenl, intrA prin partea de N.a com. Bordeni, pl. Prahova,uda cAt. Bordeni-Marï, i dupAce form6zrt limita intre acestctitun si catunul Sarca, mergede se v6rsa in garla Sarata,c.isA i Mislea, in partea deS. E. a com. Bordeni.

RUNCLT, garlitA, isvorAsce de laE. de com. Bughiile, pl. Te-16jen, si se v6rsa in com. Bu-ghea, tot in raionul com. Bu-g-hiile.

Ri_TNru, deal, situat in parteade N. E. a com. Scort,eni, pl.Prahova, a Clad o directiunepovirnitA.

Pe el se alia plantatA vie.Numele II vine de la piri-

iasul cu acelasI nume, careuda partea de N. E. a com.Scorteni.

RL- ULTRA CERE'ULLTY, loc isolat

in com. StrambenY, plaiul VAr-bilau.

RUPTURILE, surptIturA in parteade V. a com. Isv6rele, plaiulTeléjen.

RUSUL, mahala, face parte dinC. R. Tesila, pl. Peles.

Rusu, munte in partea de V. acom. Tesila, pl. Peles, ce ser-vesce de islaz.

RUSUL, valcel, com. Tesila, pl.Peles, ce se vérsn in riul Dof-tana, pe tOrmul drept, totraionul com. Tesila.

RUSU-DE-JOS, trup de pAdure astatuluT, pendinte de com. Te-sila, pl. Peles, care, impreunAcu trupurile : Galma, Cara-banu-cu-Boia, I.acurile-cu-Ru-su, Prislopu, Podurile si Vil--ful Negrasuluï, forméza prt-

durea Tesila, care are o in-tindere do 5ono h. a.

RuANT, sat, face parte din C.R. Parepa, pl. Campu.

Ru,;4s- (Ripa-lui-), loc isolat incom. Strambeni, pl. Varbilrai.

www.dacoromanica.ro

492 s 492

SAAC §i Necsetésca, numiri cese dau comuneY urbane Ur-latI, pl. Cricov. Acésta seconstata dinteun hrisov allui Duca-Voda, prin care hri-sov se da in posesiunea preo-tesei! Ana a preotuluT Dimi-trie Stancu Largiu mosia Nec-setésca «sa. le fie lor °cilla sicopiilor lor in UrlatI, ce sechiéma. si Necset6sea» (sciinteprocurate de D-1 I. I. Urla-tén u).

SALCIk, comuna' rurald, plasaPodg-oria. Date sigure despreinfiintarea el" n'avem ; se scienumal c intr'un timp apar-tinea de plaiul Buz'e'u, apol:de plaiul Teléjen, maï in urmade plasa Cricovu si adl' de plasaPodgoria.

Este situata pe dealul Mo-sor6e1e, Gorganu,

s. a. si pe valea g1IrleT

Salda, in care se vérsa mul-time de valcele.

Se afta. la 6o k. ni. departede capitala judetubn si la 20k. m. de com. BaltescY, rese-dinta piase.

N'are nid un catun alipitinsa se compune din trel: o-c6le, numite Tirisari, Rasteni

Linieri.

s.

Are o populatiune de 170olocuitorY (890 barbatY, 810 fe-mel").

Capi de familie sunt 210,contribuabili 300.

In comuna e o singura bi-serica', deservita de un preot,cu urm6t6rea inscriptie : «Inacésta comuna, numita Salcia,in dilele M. S. Prea inalta-tuluT nostru Principe Alexan-dru I6n 1411 si D-na Elenasotia M. Séle, Unitorul Prin-cipatelor Romane, fiind i Ar-chiepiscop si Mitropolit D. D.Nifon in sfinta Episcopiez6u, Prea Sf. Sa D. D. Filof-teiu cu a carta bine cuvintares'a zidit din temelie acest sf,Locas, prin osirdia iubitoruluIde Dumnedeu G-h. Teisanu,avênd de sotie a doua peD-na Masa si de fiI i fiicepe D-lor Ion si Constantin siD-sóra Elena, pe cand s'au zi-dit acest Locas ; iar din neno-rocire a decedat, r6maind bi-serica neterminata si s'a ter-minat de sotia sa Masa side ginerile su Minea IonPopescu ; avemd de sotie peuna din cele dou6 fiice cu cea

sotie, iar la 6 De-cembrie 1867 s'a sfintit deProtopopul N. Ionescu in di-

www.dacoromanica.ro

493

lele M. Séle Carol Litt deHohentolern, domnul Rom a-

fiind zugravita de D-1Pandele Argesiu, pictor, cutóte tablourile i portreteleD-lor ctitori Teisanu».

Parte din locuitoril' acesteicomune se ocupa cu agricul-tura si parte cu dulgheria.El desfac produsul munceT laMizil.

LocuitoriY acestei comunesunt mosnenï, afara de 83

cari s'au improprietarit la a.1864, dandu-li-se 200 h. a. pemosia Icóna, fosta, a deceda-tuluT I. Babeanu. EY au 12cal i xoo vacI, 90 ca-pre, 800 oY si 8o porcI.

In comuna nu exista' sc61a.CopiY in vêrsta. d'a o frecuentasunt 180. Sciu carte. 8 &Watt

nict o femeic.Tóta comuna se intinde pe

o 3upra-fa. de 1250 h. a.Cind timpul e prielnic se

fabrica in comuna pAn'a la12,000 d. 1. - uica. GrAndad dematase nu se cultiva. StupYcu albine sunt ioo.

Pamêntul e prielnic numa'iporumbulta ; alte cereale nuse cultiva. Dintre pomY rodi-torI sunt : ca la 3,0001500 perY, 40 duslY, moo ciresY,I000 nucT si peste 38,000 prunT.

Cgmerciul se exercita in

493

comuna de dota carciumarT.Veniturile comuneY se ridica

la leT 6°17,08 i cheltuelileleT 1887,91.

In comuna este o singurasosea, care, merge spre comu-nele Sang-eru i Chiojdénca,

spre nord o sosca ncpie-trita ce merge spre plaiulBuz'éu.

E brazdata de dealurile V'èr-ful Mosor6ia., pe care se cul-tiva cereale : Ripa Chirili, ccservä de pasiune ; Goganul,Ripa StaneY, Poiéna-..11are, Mu-chia Baba, acoperita cu pa-dure; Plaiul Lemnelor-de-bi-serica, Plaiul Cociorba, PlaiulLupului, Dinçiï Run cului, Pla-iul IsvoruluY-Rece, Ripa Be-chi, Valea Sara Vezuniile,Stupina Popel, Burlacu, Va-lea Canelta, Poiéna Runcului,etc.

E strabatuta de garla Sal-cia si de isvórele : Ciuciuru,Bilcilor, PacureI, OanceI, Ve-zuniile, Stupina PopeY, Bur-lacu, CaneluY, VulpeT, caret6te forméza garla Saldade Isvorul Rece. Se margi-nesce spre Nord cu muntelcBaba, Ripa Stana Poi6na-Mare, Ripa Chirili i Gog-anul ;la Est cu Plaiul Buz6u, la Sudcu com. Sangeru si la Vestcu com. Chiojciénca,

www.dacoromanica.ro

494 5 494

SALETA, vale, com. OpOriV, pla-iul Teléj en.

SALETA, garla formati in com.Salcia, plasa Podgoria, dinisv(Srele Ciuciuru,cura Valea OanceT, Vezuniile,Stupina Popa Valea luT Bur-lacu, Valea Canelui i Vulpea,carT t6te se impreunt in razacomuneT.

Ast-fel formatO, gArla Sal-cia curge spre sud, marindu-secu apa Isvorului Rece, pCnaIn raionul com. Apostolache,pl. Podgoria, unde se vérsOIn riul Cricovu-SArat, pe ma-lul drept.

SANDI (Lacul-), lac, com. Teiani,plaiu Telej en.

SARAMURI, localitate cu apa sa-ratO in com. BOicoiti, pl. Fi-lipesci, unde sunt ptqurT depOcura.

SARE (La-), localitate in com.SAngeru, pl. Podgoria, undese aflO sare.

Plaiul Teléjen cu re;edinta

SARULUY, vale, isvorOsce de laN. de muntele Seciurile, curgede la E. spre S. V. §i se versain riul Prahova, pc malul stOng,In raionul com. Comarnicu,plam Pele'.

s..\_I, vale, com. Vadu-Sapat,plasa Cricov.

SATU-MARE, vedi Crivina, co-mund rurala.

SAILOR (Muntele-), proprietatea EforieT Spitalelor civile dinBucuresci, fostO pendinte demonastirea Sinaia, com. Teila,plaiu Pele, care impreuna cumc;3iile AIunOT Negra§u §i Zi-li.tea-Trestieni, are o Intinderede 1246 h. a (1046 h. a. su-prafaya impOdurita l 200 11.

a. pdmênt cultivabil i finete).In total s'au arendat eu 8422

leT anual.

SÀCUENIT, fost judq al ç'rei des-fiirqat la a. 1847, situat intreCarpatT. i judqele : Prahova,Ialom4a Buz0.u. Era îrnpr-it la anul 1835 in doue

treT plá.1"

in Com. ValeniDespre Buzilisu Sibiciu-de-sus

Plasa Podgoria Podeni-VechiTohanT >> PlaviaCampu Mizil

www.dacoromanica.ro

495 S 495

Avea de capitalä Bucovulca orase principale : Vale-

ni-de-Munte, vestitY pentru va-ma cea mare ; Slanicul, renu-mit pentru Ocnele sale, simonastirile : Valeni, Värbila,Isvoranul, Susana si Cheia.

In acest judet se coprindeaDealul cel mare, vestit pen-

tru marea cantitate i bulla-tatea vinurilor.

Marca judetuluI era o -otra

C2t S tgurY.

La desfiintare era impartitIn 7 pläsl : Campu, Tohani,Cricovul, Podg-oria, Scäeni,Te-16jenu1 i Despre Buz6u, cuI70 sate, administrate de va-tal. Avea 4 capitanii : a scau-nuluï, a Starkiozi, a Märgi-nénulul si a Gragenilor. Pelanga acestea mai avea si oPolcovnicie.

In tot judetul erau 187 bi-afara de cele de prin

orase, 2 monastirY me-t6se : Väleni, Iordachianu, A-

82.20b

L3

21.251

o

51 boo 632

o

o g

121

4

postolache , Värbila , Barbu,Zamfira, Bädeni, Alunisul, Tu-fani, Mihailesci i Scheatul.

Ca populatie avea 10.892

La j Iulie 1842, in judetuSacuenT erau 138 scolí comu-nale frecuentate de 2190 co-pif si una greeéscä la Valenl,afara de sc6la normala dinValenï.

P'acea vreme, judetul Pra-hoya era mal mic de at Sa-cueni, caci avea numal" 7132familii si 112 sate, si trel o-rase : Ploesci, scaunul isprav-nicilor, Filipescl i C'Ampina.

Parte din acest judet, des-fiintandu-se, s'a dat la Pra-hoya, parte la judetul Buzëu.

Tabelele ce dau mai jos,publicate in «Almanachul Sta-tuluï» pe anul 1842, sunt in-teresante, cadí in ele se vedeavutia i starea economicä ajudetului Saac (Sacueni) la a-cea epoca:

E

1693 19.137

o

470 4503

www.dacoromanica.ro

496 s 496

Cal Bol

StupI

6

Vad OI Capre I Pord Bivoli Mag. Catirf

PrunI Dudi Folurl de pomI

PorumbI

Grau Orz Meiti Ov6z Fin I VieI

P 0 G 0 AN E30.798 7.458 2.431 2.038 888 29.490 8.988

Fasole Linte1

Bob }Mazare In 1

1

Canepa Tutun

OC AL E153.507 23 8.451 6.159 8371 88.425 82.083

75 171 302 46 182 1480 251 247 68 2

8993 29.267119.661 78.160 15.240 22 .002 103 16 103

7143 871.666 3128 19.333

www.dacoromanica.ro

SXCIRANCA, I.Artud, isvorasce dinvirful Poiena-Mare, curge dela V. spre E, primesce para-la§ul Gheba, langa com. Ard-ncciu-Pame'ntenT, i impreunase v6rsa in riul Teléjen, pemalul drcpt, intre comuneleManeciu-Ungurenl i T'ama-tenT, pl. Teléjen.

Asupra numireT acestulrau, se povestesce urmat6releoSatul Facaenl, prin care treceparaul Saculanca., a ramas pus-tiu, din causa uncT ciumlpraznice, iar puiniï locuitori.ce maI remasesera, au fugit,lasand casele g6le.

MocaniY de dincolo, vcnindCu oile peste plaluri, ì dandde acele case pustiite nutocmaï vechï, se a-,;eqarä in ele.

Intre ceT veniti fu §i o fe-mole din tinutul Sacuilor, deprofesie morarita. Pe paraia-u1 din partea de S. a satuluI,

îX facu ea o m6ra cu o r6t a.,de ¿re-ce la m6ra cu o r6ta.

se 41ce «facau» catuna;uluIfiintat T-a remas numele deoFacaen1», lar paraia§uluI, pecare era a§ec,lata móra, i s'a

is «Sacuianca», dupa numeletinutulta, din care venise mo-rarita.

SALC1ANU, mo§ie pe care la 1864s'au improprietArit o parte diu

locuitoriT com. Harsa, plasaPodgoria.

sX1,ciEl (Valca-), loe' de finetein partca de N. a cat. Nucetu,com. Gornetu-Cuib, plasa Pod-

ro-o la.

sA.LciEY, vale, in partea de N.a cat. Nucetu, com. Gornetu-

plasa Podgoria. Jume-tate apartine (le acesta commúl

jumetatc de com. OpariVí,scrvind de limita intre accstecomunc. luat numele dela o salcie marc-plet6sa, ccera in vechime cel mal marecopacit in acésta vale. Se vérsain paraul Turburca.

SALCIILE, comuna rurala, plasaCampu. Cand s'a infiintatde catre cine, nu se scieSc spune numaT în privintanumirei ca de mult, f6rtede mult, pe cand nu era incasatul urzit, p'aci trecea dru-mul spre BucurescI, drum ceexista i ar,1Y. Pc partea de V.a laculul, ce se intinde princomunä de la N. la S, se aflaun put inconjurat de cate-va

pu t aflator i aql, ceera loe pentru popas, pentruconac al caletorilor catre Bu-curesa atat la ducere cat

intòrcere.33

d(1.7 49'

www.dacoromanica.ro

498 s498In graiul lor giceau: «Cona-

cim la putul de la SalciI».Probabil ca primele case aufost facute aci, purtánd numi-rea «Casele de la putul de laSalcii» si asa s'a dat numelesatulul.

Este situata pe ses, staba-tuta prin centru in directiaN. S. de catre un iaz, la 46k. m. departe de capitala ju-cletuluY si la 18 k. ni. de re-sedinta pIaseY.

De la inceput a fost situataPC aceste locurY, 'lusa caselecrau imprastiate. Alinierca s'afácut cam pe la a. 1845.

N'are niel un catun alipit.Populatia sa e de 1782 loc.(884 barbati i 898 femeI), incare infra si 4 familiY de ti-ganT.

CapY de familie sunt 440;contribuabilY 482 ; case dc lo-cuit 420.

In comuna e o singura bi-serica. De cine :;;i cAnd a fostzidita nu se scie ; probabil decatre familia Moruzi, a carelproprietate a fost rnosia. Inanul 1872 s'a reparat de ob-stea satuluI si are un preot.

In special,locuitoriY sunt plu-gaff ; cati-va se mal' ocupt cudulgheria, fémplaria, etc. EYdesfac produsul munceY laMizil si PloescY.

LocuitoriY, in num6r de 286,s'au improprietarit 'la 1864,pe mosia «Scarlat Barcanescu»din care li s'au dat 1295 h.a. El' au 389 cal', jo55306 vacY, 188 porcY, 2871 oísi 5 capre.

In comuna e o móra plisain miscarc prin puterca abu-rulul.

Sc6la exista in comuna dela a. 1863. Localul e proprie-tate a comuneY. In anul trecuts'a frecuentat de ioi baetl19 fete, din numérul de 297copiY (148 b. 149 f), cu v'èrstade sc6111. Cu intretinerea per-sonalulul se cheltuesce anualo8o leT. Scin carte 145 bar-

bal,7 yi 57 jemeY.

T6ta comuna se intinde peo suprafata de 1770 h. a.

Tuica vin nu se fabricaIn comuna. GándacY de ma-tase nu se cultiva; stupI cualbine sunt 30.

PamAntul e prielnic la t6tacultura. Terenul cultivabil aprodus, in anul agricol 1893-94,1848 h. 1. grAu, 688 orz,ovèz, 1598 porumb, 9 meitt70 rapita. PomY roditorY nusunt.

Comerciul se exercita incomuna de 4 carciumarY.

Vcniturile comunei se urcala tifra de 'el 4000 ; chelttie-

www.dacoromanica.ro

499 S 499

lile represinta acelaM suma.In comuna sunt dou6 sosele

una in direcOa E. V. inles-nind comuniciqia cu com. Bol-desci i Adancata, i alta indirecOa N. S. inlesnind comu-nicatia cu com. Fulga §i Ji-lavele, ambele neterminate.

Se marginesce cu comunele :Adancata, Fulga, Jilavele §i

Boldesci.

SÀNDULESCI, numire ce se maTda cit-. Cosmina-de-sus , pl.Varbilau.

SAPATA, MoVild, com. Nedelea,plasa FilipescT.

SÀRASCA, moie pe care s'auimproprietarit la 1864, partedin locuitoriT comuneT Pacu-rgT, plasa Podgoria.

SA.RASCA, MATI'l A I DELNITA,proprietati ale EforieT Spita-lelor civile din BucurescY, fostependinV de m-rea Sinaia, com.PacurgY, pl. Podg-oria, in in-tindere de ioi h. a. din cari315 h. a. suprafaaça impadurita,b;,i 696 h. a. pamênt cultivabil

finge. Pe periodul 1888-93s'a arendat Cu 3150 leY anualdin causa locurilor pr6steripóse.

SARARI, sat. face parte din C.

R. Predealu, plaiul Teléjenu.Are o populatiune de 260 lo-cuitorT (128 barbatT, 132 fe-me)). S'a numit ast-fel de lainsemnata cantitate de sarece se gasesce in paméntul

slittART, pa..dure a statuluí inintindere de 600 h. a. pen-dinte de com. Predealu, pl.Teléjenu.

SARATA, fantana, com. Gornetu-CuTb, plasa Podgoria.

SA RATA, garla, numita ast-idldin causa apeT séle s'ara.te.

Acésta ja curgeredin interiorul com. .AricescY,pl. Podgoria, i '!?'í indréptacursul catre com. Surani, undese v6rsa in garla Lopatna, cetrece pe la marginea comunel.

SXRATA, gârlä, isvorasce dinpartea de N. a com. Telega,pl. Prahova, trece prin cat.Mislea, uda partea de Sud acatunuluT ScoflenT , inträ incom. Bordeni i se vérsa inriul Teléjen la cat. Plopeni,pendinte de com. MalaescT.

Numirea acesteT garle vinede la apa sa cea sarata. Arede afluente pe Runcu, piriiau1Mislea-Dulce, care isvorascedin cat. Bustenari, pendinte

www.dacoromanica.ro

500

de com. Telega si se vérsb".In Orla Sarata la cat. Mislea,si pe valea Seórtei, care sevérs'a la punctul numit oPis-cani».

SA RATA., v'alcea, isvorascc dela N. E. de com. Provita-de-jos, pl. Prahova. Se vérsa inriul Provita tot in raionulcom. Provita-de-jos.

S'a mullid pculot talit cursul a este localiialca Ri-nda de la Jlarin

(Valea-1110, vale, is-vorb',sce la E. de com. Cornu,pl. Prahova si se vérsa inriul Prahova, in partea de V.in dreptul comune1 Breaza-de-sus.

S'a numit ast-fel pentru caIn timpurile ploi6se face marYpag-ube locuitorilor, inecan-du-le vitelo si chiar copih.

sXRA.RTY, isvor Cu apa minerala,in com. Opariti, pl. Teléjen,caro contine sare si puciésa.Apa sa nu se Intrebuintézil,

&AA:Aso, deal in partea de S.E. a com. Pacureti, pl. Pod-goria, numit ast-fel cä aci seaflä sare.

Acest deal are directia spreS. E. A fost plantat cu

500

care s'au distrus de filoxera.Asta-zI parte din dealurilecom. Pacureti servesc de islaz,parte pentru cultura porum-

s.XRATuRA, localitatc in com.Podg-oria, undo se presupunea fi sare.

siiRATuRA, pirlu, isvorasce dindealul Ciocracu, com. Drajna-de-sus, pl. Teléjen, ocolesceoMalul-de-rasuna» trece pe tc-ritorul com. Catunu, i infraiar In com. Drajna-de-sus, undese vérsa in garla Drajna.

5ÀRX-rum, valcea, com. Provita-dejos, pl. Prahova, servesce.de hotar intre com. Provita-dejos i Magureni.

SA.RATITRI, garla, isvorasce laN. V. de com. Teisani, pl.Teléjen, si se vérsa In riulBughea, la Sud de com. Tei-sarh.

S\ RATURT LE, localitate in com.Cosmincle,' pl. Varbilau, undese crabeSC isv6re de apa mi-nerala.

SARATURILE, isvor, 'sT ja nas-cere de la localitatea numita«Saraturi» com. Apostolache,

www.dacoromanica.ro

501

pl. Podgoria, si dupa ce stra-bate cat. Marlogea se v6rsaIn Cricovul-Sarat, pe malul

tot in raionul com. A-postolache.

SA.R.A.TUIULF., fantanA, com. A-postolaclie, pl. Podgr,oria, nu-mita ast-fel dupa g-ustul apei.

sARATELu, Orla, isvorasce dinpartea de S. a com. Gornetu-Cuib, curge de la V. spre E.priimesce garla Turburea, a-finge putin conj. Pacureti dinpl. Podg-oria in partea de S.si merge de se vérsa in g'ArlaLopatna, mai jos de com.Podeni-Nouï.

SXRA VELLT, C21 apa S4TC1M,

isvorrisce de la p6lele com.Gornetu-Cuib, curge de la V.spre E.. infrä in com. Podeni-Vechi, pl. Podg-oria, si aci seversä in riul Ovisa.

Si-a luat numele de la apasa cea slIratA,

isvorasce dinpadurile Vaiei Buzatului, com.Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,curge spre Sud, trece pe Mugacat. Bogdanesci, Cuibu i Gor-netu, priimesce vaile : Bog-danesci, Dosului, Baba Sanda.Petricanesci, Gornetu, Valea

501

Viilor, Vadea Benei unita cuNuceténca si Turburea si deaci, esind din com. Gornetu-Culi), se Indrépta spre S. E.infrä in com. Podeni-NouI ,unde se vérsa in Cricovul-Sarat.

Pe ambele maluri ale piri-ului Saratelu sunt abondenteisvOre de sare.

sARÀ [ELTI, mic vilicel cu aprisarata, cate 'si' ja nascere delânga piscul Piétra si se vérsaInriul Telejen, intre comu-nele Drajna-de-sus (din careisvorrtsce ) si Drajna-de-jo,.Locurile din jurul acesteï vrasunt sarate.

sARATELu, Orín,- isvorasce dinc6stele dealului Predealu, com.Opariti, pl. Teléjen. Sub p6-lele dealului Boia, aceiasi co-muna, se impreuna paraele :Stupinei, Crilnau, llanca siSaratelu i primesce numele«Sarritelu», iar in dreptul com.Pacureti primesce numele deoTurburea».

De aci 'si continua drumulspre S. printre comunele Gor-netu-Cuib i l'acure-ti.

S'a numit ast-fel de la apasa cea sAratA.

SARATicA., apb,, curge prin Va-

www.dacoromanica.ro

502 S 502

lea Dobrotet, com. Udresci,plasa Podg-oria.

sARATICA, gârl, isvorrisce dela N. de com. Sangeru, plasaPodg-oria, si se versA in garlaCricovu, spre E. de com. Su-rani.

SARIT (Valea-), localitate in com.Salcia, plasa Podgoria, ce ser-và cultura cerealelor.

SANGERU, comunA rurala, plasaPodgoria. Este situata pe va-lea numitA «Valea-Mare»pe stanga riuluT Cricov, la 52k. m. departe de capitala jn-detuluT i la 15 k. m. de a

Se compune din 3 cAtuneSangerul, Miresul Butucil,avénd o populatiune de 2.095

locuitorI (lo /8 barbatt, 1077

femeI), in care infra si 31 fa-milit de tigant, cal-1 se ocup4cu ferAria, rudAria si viera.

In comuna sunt ; 510 captde familie, 440 contribuabili,460 case de locuit si 30bordeie.

In comunA suut 4 bisericI :douè in catunul Sangeru ; unafondatl la a. 1816 de D-1 A-lecu VacArescu si alta la anul1723, fondata de D-1 Dumi-trache Marzescu; biserica dinclt. Xliresul s'a fondat de D-na

Anica VAcarescu si fratele sèuPanA Babeanu, la anul 1851iar cea din cAt. Butuct de D-1Misu I. Bttbeanu, la a. 1893.Tete aceste bisericI sunt de-servite de 3 preott.

Biserim din Sangeru-de-sus1361.tá urm6terea inscriptie :

«Acest sfint locas ziditu-s'audin temelie si s'al' Infrumusetatdupa cum Sc vede. intrustea si lauda «A.dorrniret nas-c6terei de Dumneçleu i ace-lora sfinti ce se v6d zugrAvittintr'ansul, In qilele In AltatuluIDomn Ion Caragea Voevodcu blagoslovenia prea O sfin-tiet sale Kir Costandie, Epis-cop Buz6uluI, prin ostirdia,silinta i teta cheltutala Dum-néluI, Biv-vel Stolnic Alexan-dru Vaarescu si Anica sotiaDumnélut, ca sA le fie pome-nire in vecI, la anul de la H.S- 1816».

La biserica din San geru-de-jos abia se mal' pete citi cu-vintele « Stefan zugravuIon zugravu, anul 1723 deAndreiti Bozianu».

Locuitorit se ocupa In spe-cial cu agricultura, crescereavitelor si comertul de bOuturtspirtese. Produsul muncet '1

desfac, parte la balciul dinorasul Buz6u, parte la Mizil

parte la Ploesct.

www.dacoromanica.ro

503

LocuitoriT, in numn- de 336,s'au improprietarit la 1864, pemo§iile D-lor Iancu Babeanu§i D, Marzescu, cand li s'audat 994 h. a. El au : 28 cal,

vacI, 64 capre, 884 01, 850porcl, 527 bol, io6 viteT §itaurt

In comuna e o m6rä de foc,proprietatea D-lui C. Marzea.

Carte a inceput sa se Inveteaci de la a. iS6o. Localul eproprietatea comunei §i s'afrecuentat in anul trecut de96 baeti §i 4 fete, din numOrulde 471 copii (233 baetT, 238fete), cu vêrsta de sc(514. Cuintretinerea personalului statulcheltuesce anual 1242 lei. Sciucalle 145 b(irbafi pi lo fenal.

T6ta comuna se intinde peo suprafala de 2345 h. a.

Tuica, cand timpul e priel-nic, se fabrica in comuna p'enala maximum 3300 d. 1.; viiles'au filoxerat.

La local nainit « La Sare»sunt carierr dc sare.

GandacT de ma' tase se cultivain mica cantitate ; stupi cualbine sunt 69. Terenul e pri-elnic culturei proumbuluI §iproduce anual p'ena la 9984h. 1. Dintre pomI roditorT sunt :220 merT, 8o per!, 79.870 pruni,15o cire§1, 300 nucl.

5.3

Comerciul se exercita in co-muna de io carcIumarT.

Bugetul comuneI presinta lavenituri suma de lel 5.907 §ila cheltuell 4.704 leT.

E brazdata de dealurile :Feliga, jari§tea §i Poeni, pecare sunt vii§i livecp de prunf,§i de movilele : Runcu, Bobaru,}religa §i Jari§tea, acoperitecu paduri.

E strabatuta de garlele : Mi-re§ul, Saratica, Cricovul; is-vórele Babanu §i Budulacu §ide valle: Mare, Palarscilor,Vaci, BordeiuluT §iValea Pope!.

Se marginesce cu comunele :Tataru, Apostolache,din judetul Buzu. i Salcia.

S'As NGERP;:., isvor cu apa mine-rala in partea de N. E. a com.Moreni, pl. FilipescT. Locuitordse spala cu acéstei Vd fi o beauin casan de bole.

SANGERPUL, isvor, curge dinpartea de E. a com. Moreni,pl. FilipescI, maT mult dincercul com. Filipe§cI - de - Pa-dure ; are directia de la E. laV. §i se versa in garla Crico-vul Dulce, pe tèrmul stang,in raionul com. Moreni.

S.ÁRCA, sat, face parte din C. R.Bordeni, pl. Prahova.

www.dacoromanica.ro

504

SCAFELE, pisc inalt pe dealul Cio-craeul din com. Drajna-de-sus,pl. Teléjen. Aci e loc de pa-sune.

SCALTNUL REGINET se numescelocalitatea dupe apa Jepilor,orIt maT sus de «Urlatére» (v.a. n), unde se vede o masasi un scaun cu rezimátére,facute din piétra, in omíreaRegineT Elisabeta, care, dela castelul Peles, adose orIvisita aceste incAntabíre po-sitiunï.

MaI sus de Scaunul Reg-i-nel, tot pe apa Jepilor, intr'uninc la care te urdí cu fértemultä greutate este ScarmulReg-eluT.

sc:AENT, deal in partea de E. acom. ScaenI, pl. Podgoria, a-vand directia spre Miaza-c,li siR6sarit.

Acest deal, inainte de a fiistrus de filoxera, era aco-perit cu intinse ; asta-di,serva mai mult pentru finete

pasunarea vitelor. Pe alo-curca a inceput a se plantavita Americana.

SCAENI, plasa a desfiintatululjudet Sacueni. Hotiile ce sepetreceau in acest plaiti, au

504

hotarit pe Mihaiá t.-4u, ca la26 Septembre 1791, stt punape raportul mareluI Spatar,urmOt6rea resolutie : 1w Mi-hail Const. *utul V.V. i gosp.Zem. Vlascoe.

<d'entra huna petrecereliniste, care o poftim Dornniamea locuitorilor de obste, po-runcim dumitale Vol Spat. saorinduescT i sa, aselT in a-cesta plasa un cápitan cu 20poterasY i dumnéta Vel Vist.sa, facl porunca Domniel mele,ispravnicilor judetuluï, ca sadea dou0-c,lecY de 6menI dupaorinduIala visterieI, harnicI deacésta slujba. '79 I 9 Septem-bre 28».

SCAENI, comuna, rurala, plasaPodgoria. E una dintre celemal vechI comune ale jude-tuluI si a fost resedinta de

Este situata la pélele dea-luluI ScaenT, in apropiere deriul Teléjen, la 6 k. m. de-parte de Ploescï si la 22 k.m. de resedinta plaseI.

Comuna de la inceput a fostsituata pe acest loc, Insa omica parte se intindea maIspre rOsarit.

Se cornpune din dou6 ca-tune Scaeni si Balaca, avUd

www.dacoromanica.ro

505

o populatiune de 657 locui-torY (327 banatT, 330 femeT),In care infra 6 familil de Ti-ganT, i de OvreY, i Grec22 Bulg-arT. Tiganiï se ocupacu munca pám6ntuluI si lu-crarea fieruluï, Grecul esteciirciumar, Ovreiul casierfabrica de hartie, iar BulgariTsunt gradinarT.

CapY de familie sunt i6o ;contribuabilT 264; case de lo-cuit 170 si 4 bordeie.

In comuna sunt dou6' bise-: La ScaenY si Balaca (v.

a. n. ) deservite de douTpreotY.

Mara de agricultura, locui-torif se maï ocupa en tran-sportul pe la fabricele ce suntIn acésta comuna si al lem-nelor ce sunt In apropiere.Produsul muncel" desfac laorasele Ploescl si Valeni-de-munte.

MaT top' locuitoriT s'au im-proprietarit dupa legea din1864. PutinT sunt mosneni".CeI improprietaritl sunt in nu-mOr de 70 si li s'au dat 287h. a. din moshle Balaceanu,Ang-helache, P. Filitis si E-foriet El au 23 cal si iepe,60 vacl, 136 bol', io capre,282 OT., 229 pora

In acésta comuna se afládou0 pive, 3 morT, una fa-

s 505

brica de faina, una fabrica dehArtie de paie, proprietateD-luï Esra Penhas, careia -Is'a acordat avantagiile legeTpentru incuragiarea industrieInationale. La dou6 morT semacina si c6ja de copaciu pen-tru tAbacarie. T6te acesteasunt situate pe iazul numitofazul Fetel» ce se scurge inTeléjen.

Carte a inceput sa se in-vete aci de pre la anul 185o,mal regulat ?usa de la 1870,când s'a cladit actualul localde scólá. S'a frecuentat in a-nul trecut de 64 baetI si 5fete din num6rul de 68 baetl"si 56 fete cu vérsta de scóla.Cu intretinerea personaluluT secheltuesce anual 1566 leY. Scincarie 59 ba,rbap .st S fenzeï.

Spre rèsarit de comuna, seafla ruinele unor case ale luTBrAncoveanu si altele ale luTConstantin Boltasu , desprecare se povestesce ca au fostarse de TurcY, de mal bine deuna sute. ant Spre Apus siMiaza-di, in apropiere de riulTeléjen, se afla un sant marenumit «Cetatuia» ce se qiceca e facut din timpul luI Mi-haih Vit6zul.

In comuna se fabrica anualpana la 2901) d. 1. tuica.; viiles'au distrus de filoxera,

www.dacoromanica.ro

Grandaci de matase se cul-tiva in mica cantitate ; stupicu albine sunt 56. Parnêntule prielnic la t6ta cultura.- Te-renul cultivabil produce : 2718h. 1. grau, 20 h. 1, orz, 991h, I. ov6z, 4045 h. 1. porumbsi 12 h. 1. meiti. Dintre pomiroditori sunt : 70 meri, 8o ci-resi, 30 di-id:1', 6o nuci, 10,000pruni. Livec,Ele produc i carde fin la pagan.

Comerciul se exercita incomuna de 6 carciumari.

Bugetul comunei presintala venituri suma de leI 6463,12Si la cheltuell 6403,88

Prin comuna trec soseleleCioraneani, care inlesnesce co-municatia intre Blejoiu i Plea-sa si soseaua Balaceanu, careléga comuna spre Est cu dea-lul i catunul Seciu, iar spre.Apus da in soseaua Bucov-Valeni. In interiorul comuneTsunt soselele : Ang-helacheBiserici.

Spre Apus de acésta co-muna, in apropiere de soseauaBucov-Valeni se afla o movilamare de pam&mt, despre carese lice ca este facuta dintimpul Tatarilor. In partea deR'esarit a comunei se afla dea-lul Scaeni, cu directia spreS. E., ()data acoperit cudistruse de filoxera si carc

astf servA mai mult pentru fi-nete i pasiunarea vitelor. Pealocurea a inceput a se plantavita americana.

E strabatutä de garla Ia-zul Fetei, ce 'si ja nasceredin riul Teléjen, mal' jos desatul Plopeni, face mal' multezigzaguri strabatand comun eleBoldesci, Scaeni, Pleasa si Bu-covul ; Isvorul Balahuta si

valle Chirului. i Bisericet,(v. a. n.)

Se marginesce cu comuneleBoldesci, Pleasa si plasa Urg--soru.

SCA.ENI, sat, face parte din C.R. cu acelasi nume, pl. Pod-goria. Are o populatiune de389 locuitori (187 barbati, 202femeT). Aci e o bisericadita la anii 1850-55 prin aju-torul locuitorilor i prin sta-ruinta postelnicului Constan-tin Sterienescu din Stefesci,Preotul Iancu si Saya Bala-ceanu, proprietarul mosiei Sea-eni si altor pers6ne pióse dinPloesci. In Scaeni e resedintacomunei.

sciao;T, deal la E. de com.Scaiosi, pl. Telejen, cu vêrfulcel mai inalt numit qVCn-ful

Dorului».

5 06 S 506

www.dacoromanica.ro

507

scARTI, sat, face parte din C.R. cu acela§nume, pl. Teléjen.

paidure particulara su-plisa regimulia silvic Inca dinanul 1883, pe mo§iapendinte de com. Magureni,pl. Filipesci.

SCM0d-FUNDENr, deal, com. Sea-To§Y, plaiu Teléjen, pe care secultiva, 101/2 h. a, vie.

sc.A.iwif, comuna rurala, plaiuTeléjen. Anul infiintare):nu se scie, se spune numaTca-§I a luat numirea de laoscaetT» ce o data acopereaterenul pe care s'a intemeiatcomuna.

Este situata sub un mal,numit «C6sta-Mare», pe am-bele maluri ale parauluT Bu-ghea, la 20 k. iii. departe decapitala judetului §i la 7 k.m. departe de reedinta pla-iuluï.

Se compune din dout,t cl-tune : Funden): §i Scam§T, a-vemd o populatiune de 992loc. (5o4 barbatT, 488 femel"),In care intra 5 familif de -li-

gará §i 2 de grecT.CapT de familie sunt : 273

contribuabilf 193 ; case de lo-cuit 235.

In comuna sunt 2 biserici :

507

una in ScaTo§T, fondata la a.iSoi de familia Filipescu,a doua in cat. Funden)", con-struita de nisce calugarT ; am-bele deservite de doi preotl.

Afard de c4T-va locuitorT,carT se ocupa cu ()Paria, res-tul se ocupa numaT cu agri-cultura. Produsul munce): '1desfac la PloescY.

Locuitorif, in numOr de 185,s'au improprietarit la a. 1864,pe mo§iile Domnita Bala§a §iFilipescu, din care li s'au dat593 h. a. Eí au: 21 caï, 262

boT, 1o6 va,cI, 93 viteT, 23 ta-un, 567 °I, capre, 262pord.

In raionul con-une): e o imírá,a§ec,lata pe riul Teléjen.

Sc6la exista in comuna dela a. 1887. Localul e proprie-tatea comuneY §i s'a frecuentatin anul trecut de 48 baetT §i

5 fete, din nume'rul de 99 co-pif (75 baetf, 24 fete), cu vC,r-sta de sc61a. Cu intretinereapersonaluluT se, eheltuesce a-nual io8o leY. ,S'Cilt Cal* 150

b(lrbar1 Si 2 file.un, comuna se intinde pe

o suprafata de 1025 h. a.Liz locallta tea 72211111M «Be-

rila» se atia o fintad din cal eCUT//C tipa a niestecota czt

nu mi « l'anta/la - de-le:tu.» .

www.dacoromanica.ro

508 S 508

In comuna se fabrica anu-al, dup6 media celor treidin tima, 199 h. 1. plica.41 h. 1. vin.

Painêntul e prielnic la t6ta.cultura. Terenul cultivabil pro-duce : 14° h. 1. grau, 729 h. 1.ovz, 1640 h. 1. porumb, 235h. 1. meit. Dintre pomI ro-ditori sunt : 200 nucl', 'o°perY, 40 dudY, 8o cire§T, 150merY, 200,000 prun'f. Liveziledau cam 224 care fin.

Comerciul se exercita incomuna de 4 carciumarf

Bugetul comuneY presintala veniturf suma de leY 3352,13

la cheltueli 2583,78,Prin comuna trece sos6ua

judeténa, ce-T inlesnesce comu-nica-Va spre comunele : Gura-VitióreI i Magurelele.

In partea de E. a comuneTse allá. dealul ScaTo0: cu «Vir-ful Doruluï».

E udata de Valea InetreIBerila, in partea de V. si_

de Valea-RotaruluT, In parteade sud. Valea Pietrel" si Be-rila serva de pasune, iar Ro-taruluY de tinete.

Se marginesce cu comune-le : Gura-Viti6reY, Maldescï,Magurelele i Gornetu-CM13.

SCXRU,.;OARA, padure, vezY Dra,gomirescu,

SCANTET (Ruptura-), loc isolat,com. Strambeni, plaiu Van

SC'ÀRNAVA, mica garlita in par-tea de E. a catunelor Lipa-nesci si .;;ipotu, com. Bol d esci,plasa Podgoria, ce curge nu-mai cand plou6. S'a numitnava, pentru-ca aci se scot t6temurdariile din aceste douacatune.

SCHEIANCA, gânlä, isvorasce deraiga baile Boboci, jud. Bu-z Ou, i dupa ce uda com. Vadu-Sapat, pl. Cricov, se v6rsa ingarla. Budurésa §i-f continuacursul pe teritorul jude.0.11MBuz0u.

SCHEAU, sat, face parte din C.R. Valea Calugar6sca, pl. Cri-COV.

SCHTLOR (Valea-), deal la E. decom. Calug-areni, pl. Cricov.

scHruLESci, sat, face parte dinC. R. Homoriciurile, pl. Te-16jen. Aci e o biserica fondatala a. 1842 de locuitort

SCHTTUI. CHEIA, poiéna pe riulTeléjen, com. Maneciu-Ung-u-renT, plaiu Teléjen,

www.dacoromanica.ro

SCIIIOPOTA, sat, face parte dinC. R. Provita-de-sus, pl. Pra,-hoya.

SCIIIOPOTI, grlä, isvorasce dinc6stele pisculuI Draganésa,com. Provita-de-sus, plaiu Pra-hoya, i se vérsa in riul Pro-vita, pe partea dréptA, tot inraionul com. Provita - de - sus,din care isvorasce.

SCHITUI,E,ML, mic schit in viam on a stirei Caldarly;ani , dincom. Ceptura, piasa Cricov.In acest schit sorvesce unulsau dol calug-ari. Inainte dedistrugerea viilor de filoxerase aflau aci maT multI calugari,carI ingrijau de viile monas-

scoRvENT, deal situat la sud decat. Nucetu §i la E. de cat.CuIb, com. Gornetu-Ciffb, plasaPodgoria, acoperit cu vil, li-

vec;ll de prunl, finete §i locurlcultivabile. 'Si a luat numelede la o fata a unuia dintre coi9 mo0, ce formau satul Culb,care maritandu-se in com. Scor-tenY, a luat pc unul Scorténu,caruia I-a dat ca dota acestteren.

8CoRl'ENT, sat, face parte dinC. R. Scorteni, plaiu Prahova.

SCORTENI, comuna rurala, plaiuPrahova. Unil satenI sustinca acésta comuna' s'a infiintatsub domnia luT Negru-Vodb"..

Este situata pe malul stangal parttIa§u/ui Sarata, la 26 k.m. departe de capitala jude-tului si la io k. m. de re§e-dinta plaiului.

Se compune din douë ca-tune Scorteni i Mlslea, a-v'énd o populatiune de i474locuitoff (724 barba:ti, 750 fe-meï), in care infra §i 170 fa-mdii tigani, carl se ocupacu feraria, vi6ra §i agricultura.

Capi de familie sunt 376contribuabill 305 ; case de lo-cuit 376.

In comuna sunt douë bise-ricI : una in cat. Mislea (Inproectie) una in UU. Scor-teni, cu hramul «Cuviósa Pa-raschiva» ce are urmatóreainscriptie «Zugravita la a.1848 de Cristache zugravu»

Acésta biserica e deservitilde doul" preotY.

In catunul Mislea (v. a. n).este un penitenciar, instalatin interiorul fostel monastirl«Mislea» unde se detin mi-noriT cac,lutY in diferite crime,

al ca'ror num6r variaza in-tre una i douè sute.

LocuitoriI comuneT, pe langaptqina agricultura, se mal o-,

509 50q

www.dacoromanica.ro

5 10

cupa cu transportul sard prinOra, sare ce se sc6te din sa-linele de la Doftana.

Locuitoril din cat. Scorteálsunt mosnenY; iar cd din cat.Mislea, In numér de 152, s'auimproprietarit la i 864, pe m4astatului Vatra m-rd Mislea,cánd li s'au dat 532 h. a.au 77 caí, 34 epe, 112 vaa70 capre, 67 oi, 330 pord.

Sc6la exista in comuna de54 ant Localul e proprietateacomund. S'a frecuentat in a-nul trecut de 36 baeVf i3 fete,din nurnèrul de 211 copi): (i 18bae0, c fote), cu v6rsta desc61a. Cu intretinerea perso-nalului se cheltuesce anual1242 lei. Sclu carte 200 bar-ba(% fi 32 fonci.

P6na la a. 1883 exista incomuna monastirea Mislea, zi-dita de Radu \Toda Paisie,care Cu ocasiunea unuI incen-diu, in aratatul an, s'a distruscu desaviqire.

T6ta comuna se Intinde peo suprafará de 2032 h. a.

Tuica se fabrica aci anual,Cu aproxima0e, 1540 d. 1.

Gándad de matase se cul-tiva In mica cantitate ; stupT

cu albino sunt 24. Pamêntulnu e prielnic la t6ta cultura.Terenul cultivat Inanul agri-col 1893-94 a produs : 14 h. 1.

S 510

ov6z, 14 h. 1. porumb. Aleecereale nu se cultiva din causaterenulta.

Dintre poml roditoff sunt :79 merf, 6o perY, 8o ducY, 5ocire% 194 nud. Comerciul seexercita in comuna de 8 cár-ciumarY.

Bugetul comuneY pe anulfinanciar 1893-94 presintaveniturY suma de Ici 4000;cheltuelile represinta aceia;Ysuma.

Trei sosele trec prin Co-

muna:spre 'relega, i Bordeni ; Te-lega-Valea - Carpenulta , spreBaicoiti i Mislea-Urleta, sprecom. Banesci.

E brazdata de dealurilePlaiu Petri;u, ce servapentru pasunatul vitelor i dedealul Runcului, situat in par-tea de N. E. a comuna pecare s'a, plantat 174a.

In comuna e piscul Gire§polenile: Pope): §i Bechi.

E udata de g-árla Sarata, cuafiuentul su Mislea Dulce §ide vaile : Doftanetu, Runcu,1-up6ica , Sc6ild , i ValeaSéca.

Se marginesce cu comu-nele : Teleg-a, Baicoiu, Bra-nesci §i com. Bordeni.

SCOR'VENI, deal, com. Scoileni,

www.dacoromanica.ro

5 t 1

plaiul Prahova, pe care se cul-tiva. 131/2 h. a. vie.

scoRmTmuY, poiéna spre V. decom. Moreni, pl. Filipesci, inpadurea statului Lup6ica-Sta-vropoleos.

SCORIJULUT, pisc, com. Slanic,pl. Varbilau.

scoARA, vale, uda partea deV. a com. Scorteni, pl. Pra-hoya, numita a§a dupa scórta,ce se estragea in vechime deaidi. se vérsä in garla Sa-rata la punctul numit «Pis-cani».

sCURTA, vale intre comunelelIarsa i Podeni-Vechi , pl.Podgoria.

scuRTEsci, sat, face parte dinC. R. Stefesci, pl. Varbilau.Aci e o bisericá in forrna. depescera. Anul fondareT i cti-toril nn se cunosc.

SCUTARI, numire ce se mal dacat. Cosmina-de-sus, pl. Vanbilau.

SCUTXRIsCA, vale, com. Cosmi-nele, pl. Varbilau.

SECARLA., apa, uda catunul cu

511

acela§T nume, com. Comarnic,plaiu Peles.

SECARTA, sat, face parte din C.R. Comarnic, pl. Pele.

SECTuL, isvor, uda com. Carbu-nesci, pl. Podgoria i se vérsain garla Lopatna.

Si-a luat numele de la pa-mêntul cel slab din care is-vorasce.

SECTu, deal, situat in partea deE. a com. Boldesci, pl. Pod-goria. Directia lui e catre Est

Sud. Este plantat cuadT filoxerate, §i cu livec,IT depruni.

SECILT, sat, face parte din C. R.Boldescï, pl. Podgoria. Estesituat pe dealul Seciu i areo biserica fondata in a. i8oiprin contributie din parteasatenilor i ajutorul G-eor-ge Boldescu.

SECIU, deal, situat in partea deE. a com. Bughiile, pl. Tele-jen. luat numele de la

Seciu. Pe dealuriledin acéstri comuna se cultivaov6z, vil §i pomi.

SECLU, surpaturtt in partea de E.a com. Bug-hiile, pl. Telejen,

www.dacoromanica.ro

512

SECIULUI (Poiéna-), es, com. 0-gretinu, pl. Teléjen, numitaast-fel fiind-c In acesta po-iéna nu se g-asesce nip): o fan-Cana Cu apa.

SECIUR1LE, munte la E. de com.Comarnic, pl. Pele.

SECIURILE, sat, face parte dinC. R. Sotrile, pl. Prallova. Areo populatiune de 41 locuitorY(20 barbatY, 21 feme1).

SECIURILE, carien i de pi6tra, com.Sotrile, pl. Prahova.

SECARILE, ripa, spre S. de com.Surani, pl. Podgoria, pe carese cultiva putina secara.

SEcA.TuREY (Poiéna-), §es, com.Ogretinu, pl. Teléjen.

SECATURTLE, poiéna, spre N. V.de com. Talea, plaiul Pele.

Se crede luat nu-mele de la seca,rea padurilorce au fost o data, pe acestapoiéna.

SECATURILE, sat, face parte dinC. R. Provita-de-sus, pl. Pra-hova. Are o populatiune de577 locuitorY. (287 barbay, 290femeT),

512

SECOTA, vale, com. Manesci, pl.Têrg§or.

SECA, poiéna la V. in com. Di-tesci, plasa Filipesci.

SECA, vale, isvorasce din com.Pacureti, pl. Podgoria, curgeprintre dealurile Slavu ;;;i. Bar-zila, merge de la V. spre E.

se vérsa, in garla Matita.Pe acésta vale este situata

o parte din com. Pacurett

vale, isvorasce de subp6lele dealuluY Malota in par-tea de E. a com. Scorteni, pl.Prahova. Sa numit ast-fel fi-

id ci in tot timpul este lipsade apa.. Curge numaï in urmaploilor §i a topirei zapeqi.Acésta vale uda putin cit.Bordeni-Mari, com. BordenT,pl. Prahova, §i se vérsa ingarla Runcu la limita acestuicalm cu cat. Sarca, com. Bor-deni.

SECA, sat, face parte din comunaurbana. Filipesci-de-T6rg, pl.Filipesa

vale, com. MagureM, plasaFilipesa

SECA, pîruia, isvorasce de lafântana Golea, trece prin cen-

www.dacoromanica.ro

513 S 513

trul com. Maneciu-UngurenY,plaiu Teléjen, curge de la V.spre E. i se vérsa in ritil Te-léjen, pe malul drept, in ra-ionul com. Manociu-Ungureni.

SÉCA, surpdtura, spre E. de pri-maria com. Maneciu-Ungureni,plaiu Teléjen.

SkA-OLARI, padure a statuluY,In intindere de 5O4 h. a. pen-dinte de com. Margineni-de-sus, plasa Filipesci'.

sicÀ, vale, com. Tarlesci, plaiuTeléj en.

,scA., vale. isvorasce de la pé-lele munteluT Zamura, com.Predeal, plaiu Pele, curg-e dela S. E. catre V. si se versa in1-1111 Prahova, pe tdrmul stang-,la N. de cat. BID,;teni.

La 1888, ing-inerul Erler ainfiintat pe acésta vale o fa-brica de ciment. Astri-di este indeplind funcionare, produc6n dun ciment de o calitate su-periéra, recunoscuta de huna,.

SEMAN, vale, com. urb.plasa Cricov.

SFAcARu, sat, face parte din C.R. Podeni-Noui, pl. Podgoria.

SFINTA ANA, isvor curge din

partea X. a com. Sinaia, pl.Pele.. Se vérsd in gArlita Pe-leelul, si in Pele, care,dupa ce trece pe langd caste-lul Peles,, se versa 1n riul Pra-hoya, pe t 'érmul drept, In drep-tul com. Sinaia.

localitate la 2 k.de M-rea Sinaia,traclitie spune

D-1 I. G. Babeau trait pri-mii pusnici. Nu putemdiced-saprecisa cu siguranta a-césta epoca, dar afirmdm, farda grei, ca viéta monahald aexistat in tinuturile néstre cumult mal nainte de infiintareamonastirei Sinaia de catre Spa-tarul Cantacuzino, cae): el c,lice«Unde maY inaintea zidireT a-cesteia, se aflau sihristrii acolo»;de alt-fel credem ca acestelocuri" au adapostit monalaInca din secolul al XIV-lea,cand s'au fondat cele maYmulte monastiri in tì_.rile Ro-mano.

Se spune cd aci ar fi fosto veche biserica ce servca calocas? de rug'áciune primilorermiti a'í muntilor.

Sfinta Ana are o positiunef6rte frumósá si este f6rte multvisitata. Pentru inlesnire s'afacut acum doi ami o soseapêna aci,

S-FINTA ANA,m. departeunde, dupd

www.dacoromanica.ro

514

SFTNTU NICOLAE, fost schitpólele Ducegilor, ale cdruY

ruine se v6d i açiT. S'a ziditpe la a. 1600, inainte de fon-darea monastireT Sinaia.

SFIRLXNÉNCA, sat, tace partedin C. R. MAldescY, plaiu Vdr-bildu. Are o populaqiune de 159loc. (86 b. 73 f).

Acest cdtun se mal numesceVulpesci. Aci e o bisericd

ziditd, in a. 1854 din temelieCu cheltuiala D-lor PostelnicuIon, Preotul Ndstase, PreotulStan, Postelnicu VAlsan,gofku Mihait §i aliï, dand §ilocuitori rnicï ajut6re.

SFOARA (De la-), loc de ardturdsi finete, in marginea pddureiSurani, com. Sura,ni, plasaPodgoria, avênd impreund culocul Hatas,, (Pe-), 4 h. a.

SFOARA GRADPTEA, localitatelangd gârla Drajna, com. Dra-jna-de-sus, plaiu Teléjen.

SFORILE, moie pe care la anul1864 s'au improprietarit partedin locuitoril com. Ceptura,plasa Cricov.

sGRoxsEY, vale in partea de V.a com. Cocordsci - Misil, pl.Varbil4u, unde se 1,76d mal

514

multe movile, fdcutesede TdtarY. Pc acéstd vale afost biselica de virghiI, ce sevede aIi in cdtunul de ree-dintd, i pe care locuitoriT auadus'o aci, din causd ca eraproa departe.

SICHIRETI, deal acoperit cupometurY, com. Filipesci-de-

Pddure, plasa Filipesci.

SICRITA, pddure a statuldi inintindere de 175 h. a. pendintede com. Sicrita, plasa

SICRITA, mo;de a statulti, fostdpendinte de M-rea Snagov,com. Sicrita, pl. Cdmpu, vin-dutd de vec'f.

SICRITA, comunä runa, plasaCampu. N'are nic1" un cdtunalipit. Este situatd intre apaVatnliu si riul Prahova.

Veniturile sale se ridicd laifra de 2467 ici. Sc61d nu

exista in comund. Copii invirstd de scóld sunt 68 (36 b.32 1).

SII,A, vale, com. Drajna-de-sus,plaiu Teléj en.

SILA, surpatura, com. Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.

SILI2

STE loc isolat la S, E. de7

www.dacoromanica.ro

515 s 515

com. Aricesci, plasa Podgoria,unde, spun bOtraniT, a fost satTatarasc, i unde se faceaun têrg anual, numit « Dra.-0-aica».

Dufid Lgronirea Thlarilor-sfiunc leseuda localsub ,Vc-gru Vocld, s'a clesiiiqat acelsal .yi s'a formal ccl actual, totfie acel loc, iutilutenclu-se fiedcalurY i coStc.

SILPTE, loe isolat in com. Ghir-doveni, pl. FilipescI, unde segasesc plantayl mat'i mu10 mefisì unde se (-,lice ct in vremu-rile vechi ar fi fost un sat,locuit de Tatari.

SILPTEA, localitate in mijloculcampici Zeletinu, com. Posesaplaiu Teléjen, unde se qice caa fost satul Posesci, ce a re-mas pustiu din causa ca lo-cuitoril se-1 au fug-it de fricaTatarilor.

Biserica de acolo, construqiede lemn, a fost maT tarqiumutata in com. Posesci, subnumirea de biserica din Virf

acA servesce de cimitir.

numire ce se mal da ca-tunuldf Brebu-Alegie§esc, com.Brebu, plaiu Prahova.

SII.PTEA, pd.durice a statultn in

intindere de 3 h. a. pendintede com. Ceptura, plasa Cricov,care, impreuna Cu trupul Va-lénca (50 h. a.), forméztt 0-durea VAlénca.

SILPTEA sau Fundurile, munteIn partea de N. a com. Teila,plaiu Pele, ce servesce deislaz.

SILITET (Malul-), mal, com. Tei-§ani, plaiu Tel6jen.

STLITEA DEALULUY, sat, faceparte din C. R. Calinesci, pl.

SILP;,TEA. DEALuLuY, sat, faceparte din C. R. Filipesci-de-Padure, plasa Filipesci. Areo pop. de 299 loc. (196 h. 103 f).

In acest sat se afla o bise-rica zidita la a. 1833 de State

Mitrea, doT monalAY, carY

s'au arc,lat aci. Serviciul di-vin se oficiaza in biserica,numai la anumitesOrbatorile imperatesa mer-gênd preotul din comuna.

Aci a fost un schit de ca-lugar4e, care s'a desfiinat inurma une hotarirY consisto-riale, iar calugar4ele au fostmutate la monastirile Zamfira,

Susana,

www.dacoromanica.ro

virf inalt, com. Bréza-de-sus, plaiu Prahova.

SINAIA, statie de drum de fierpe unja BucurescY-Predeal, la125 k. m. departe de Bucu-rescT i la 65 k. m. de Ploesci,intre statfile Valea-Larga. §iBu§tenT.

SINAIA, numire veche ce se dasatuluT BaltescY din com. Po-deni-Vechi, plasa Podgoria.

SINAIA, comuna urband, plaiulPele, la 45°,21 latitudine Nor-dica i 23'14 longitudine Es-tica, situata pe valea riuluTPrahova, la 66 k. m. departede Ploesci, capitala judetuluT.Aci e re§edinta plaiuluTa comp. 5 din Regimentul 7de dorobantY, a until ocol sil-vic §i a judeluT de ocol.

In timpurile vechi, Sinaiaapartinea de com. Podu-Né-guluT, ce se intindea de laPredeal p'end la Posada. La1864, catunele Posada i Podu-NéguluT s'au alipit la Comarnic,

la 1874, catunele rOmase,dupá. dorinta M. S. RegeluT,au luat numirea de <<Sinaia»

avend primaria la Bu;tenT.La 1884, catunele Predeal,

Azug-a, Buteni i Pcdma. Ta-puh.TI deslipit de Sinaia,

formAnd o comuna nou'e, subnumele de oPredealu» r6ma-né'nd alipite la Sinaia numaiIsvorul si Furnica.

Prin legea din 188o, Sinaiaa fost declarata comuna ur-bana.

Documentele vechT, ce nestau la dispositiune, ne pro-bézä ca In vechime aceste lo-curl' erau acoperite cu padurTnecalcate de picior de om.

Spatarul Mihaitt Cantacuzino,fondatorul m-reT Sinaia, nespune inteun document, cainainte de fondarea m-rei. Si-naia, pe aci era pustie onu-mai padurT se afla acolo».Deci, inainte de I690 acestelocurT erau nepopulate.

PrimiT locuitorT aT. SinaTei,au fost nisce scutelnici intre-buintatT pentru paza monas-tireT cultivarea mo§iilor mo-nastirescT.

Constantin Brancovénul estecel-d'antêih, care prin hriso-vul sOu din 9 Martie 1701, ascutit 40 puscaT, apoT Nico-lae Mavrocordat (1711) adaogato familiT de scutelnicT, Grri-

gore Grhica (1735) inca. 30Mihait Suu (1783) inca 24

scutelnici.Ace§t'i scutelnicT au fost pri-

ma populatie stabila prin a-ceste tinuttirL clod prima po.

516 S 516

www.dacoromanica.ro

pulatie stabila '§I are inceputulo data cu fondarea monastireISinaia.

Locuitorif s'au imultit dinqi in Ii prin numer6sele mari-ti§urI cu ciobanI, carI dupacasatorie se stabileau aci.

Populatia comunel Sinaias'a imultit maI cu séma injumètatea a doua a secoluluIacestuYa, maI ales de la 188o,de cana' Sinaza a &Tend rqe-dim:a are .zy'rii a ilfajeslafeYRe,oclia Carol 1, ca.re a con-

aci, la spatele m-rd Si-nata, lunca in forma deanififealin,inconjurala de slaw%cu v17.-fitrY tlepere .çz' de brag/1secolari, mare(itl caslel Peles(y. a. n.), la 'Welt' ni

Arsa».Situatiunea prospera in care

se gasesce Ea.» valea PrahoveTse datoresce numaI M. S. Re-geluT Carol, care la Mlle 18 7 1,

impreuna cu iubita n'-)strA Su-verana , visitand MonastireaSinaia, i v6c,lênd frumuseteacu care natura a inzestrat a-ceste locurI pitorescI, au ho-tarit A face din Sinaia re§e-clinta dornnésc6, de véra.

Comuna Sinaia are dou6catune : Isvorul §i furnica. Cuo populatiune de 1272 locui-tort (679 barbat1593 femel).Familiile din comuna se re-

partiséza ast-fel : 285 Romanl,38 de TiganI, 55 Ovre`f, 27Bulgarl, 118 UngurI, 97 Nemtï,39 ItalienI, 15 FrancezI §i 5SêrbI.

Tiganii" se ocupa cu flora-ria, Unguril" cu munca pe lafabria Ovreil i FranceziI cucomerciul, NemiT cu indus-tria, ItalieniI cu cioplitul pie-treI, Sêrbii §i BulgariI cu zida-ria, ca ajutóre ale Italienilor.

Nota. Scutirile acordate deConst. Brancovénumonastirel Sinaia erau urm0-tórele : de birul marunt detéra, de miere i de céra, degaléta ì de tin, de sa.charele(rechisitir) de care de 6ste, debirul al lefilor, de bi-nd untului, de rinduiala vaci-lor i al oilor, de plata cha-nuluI i a sultanuluï, de ha-raciu, de lipsa haraciuluI, develikii-séma, de sérna a doua§i a treia (pentru echilibrareabugetelor), de cheltuiala vis-terieI, de rinduiala i satara-lele care se pun pe s'élite,de podvóde (care de transportmilitare), de mertice (pentruamploiatif turcescl), de co-nace §i de cal de olac (servi-ciul postal) i de alte de t6tedajdfile §i rinduelile, orl catear mal ie.i pe an in téra dela visteria domnésca nimic

517 S 517

www.dacoromanica.ro

val si baIntuiala saAsisderea si de oerit ale

lor drepte bucate pêna. la 1000si de dijmarit, stup1 300, ri-matorT 400 sa fie iertatT,o data de niminea biintuitTsau trasT sa nu fie.

In tóta comuna sunt 301capT de familie, 391 contri-buabilT si 326 case.

Aci agricultura lipsesce cudesavésrsire, de ¿re-ce tot te-renul este muntos i prin ur-mare neprielnic cultureT.

Aci nu se 0.Sesce nicT unfel de arbor fructifer.

Dintre animalele domesticese gasesc 63 cal, io8 bol, 87vacT 27 VitCT, I taur, 157 oT,118 porcY.

LocuitoriI catunuluI Isvorus'au improprietarit la a. 1864parte pe mosia D-nel Zoe Bran-covénu, parte pe mosia Efo-riel Spitalelor civile ; cel dincat. Furnica s'au Improprie-tarit la 188o dup6 legea dinacel an, la pólele munteluiFurnica, proprietatea EforielSpitalelor civile ; iar ceI dincentrul orasuluI au locurT cum-p6rate de la Eforie in basalegilor de la a. 1872

1880.Carte a inceput sa se invete

In acésta comuna de la 1862,insä scóla in regula s'a infi-

intat la 1882. Au urmat cur-surile in anul trecut 53 baetYsi 33 fete, din numOrul de loiinscrisT (63 b, 38 f.).

Cornerciul in comuna se e-xercita de 34 carciumarT, han-gil i bacanI. In timpul vereTdiferite hgtelurT si restaurante,care de care mal lux6se staula dispositia visitatorilor.

Cine a cunoscut acestemaT 'nainte cu 15 anT,

nu se póte indestul mira ca.,intr'un interval atAt de scurtin locul putinelor casenescI, ce semanau cu colibelepusnicilor, gasesce ac,11 aci con-structiunT moderne public° siprivate, si multime de caserdnescI cochete si frum6se.')

Linia ferata, construita pemalurile PrahoveT, unesce cen-trul Creï cu punctul Prodeal,trecaóre in Transilvania. So-seaua nationala PloescI-Pre-deal, ce vine despre Cornarnic,parcura acest oras. O alta so-sea, aS15 in constructie, vinedin com. Moreni la Sinaia, le-gandu-se cu sos. nation alrtPloesci"-Predeal ')

Veniturile ordina.re ale co-

'). I. G. Babes.Vec,l'i clue de comunicatie ale ju-

det,ului.

518 518

www.dacoromanica.ro

519 s519munei pe a. 1893-94 sunt de81.248 let si cheltuelile de43.867 ; iar la drumuri 8272lei veniturile si cheltuelile 7656.

Ca incur)." inseninate in co-muntt avem, spre N. V. demonastire, distanta de 2 k.m. localitatea numita «stintaAna» uncle o data se dice cA.ar fi fost o vechià bisericutA,ce servea de casa de ruga-dune primilor ermiti aï mun-tilor Bucegi. Aci, la stintaAna, este o stanc6. inaltA, undese duc visitatorii din Sinaia,in care scop s'a construit, a-cum doi aril', o frum6s6, soseapênA acolo.

Sinaia e coprinsa la N. V.sirul muntilor : Omul, Ca-

raimanu11) J epii, Piétra-Ars,

1) Atal in com. Predealu cat si Si-naia am Osit multnne de ist Ore

nume. Ti;raniT, clnar cet maI b6tranI,spun, cand it intrebY de numele lor

<é61 un isvor, A me din cutare loe, frirtsé stile cum si positi crt n'arenume. Ci n 'au nume am constatat'o a-stri-A 6111, cand luand co mine din Bus-tenT pe cel maI b'étr:in i mteligent O-ran din locahtate si grisind in dnimulmcu intre Busteni. si PeIéna-Tapuluï 4isv6re, co api indestul de abondentii,de si bitntuia o secetrt gr6sincrt, la t6te a-ceste 4 isv6re ii:spuns Vecg, curg,in din JepI, dar uite, aid m'arn po-

menit, dar nu sciu cum le slice ; i sliceist or, nu ai e alt nume. Constat dé stint

ti si isi Ore cai I n' au nume.

Furnica, Virful cu Dor,duchiosul 1) iar in partea deS. E. de Virfurile Cumpkul,Gagul i GAgutul, Piscul cai-neluT, Coltit lut Babes si Setul.

Garlele principale i cunos-cute, carI uda com. Sinaiasunt, afarA de riul Prahova,garla Pelesul, formatn, din is-vorul Peles i Peleselul siran, cu isvorul sfinta Ana siparaul Valea Rea.

Ca stabilimente industrialesunt in Sinaia :

). Fabrica de cherestea, in-fiintatA la a. 1879 de D-niiPopovici si Costinescu. La a.1888, D-1 Costinescu a mon-tat'o cu masini perfectionate,producênd anual pil.'na la 15.000

C. lemnarie de brad simolift, pentru constructiunl sitamplarie.

Fabrica de var hydraulictot a d-lul Costinescu.

Fabrica de cifie de fier,care a inceput st functionezela Ianuarie 1892 si produceanual o cantitate de un mi-lion si jumkate k. g. cuie desârm i ocupA 45 lucrritorTRomani si Germani.

SINAIA, monastire ziditA la a-

Parte din eI apartm comunel e-

dealu.

www.dacoromanica.ro

520 S 520

nul 1695 de Marele SpatarMihaitt Cantacuzino, flul pos-telniculuT Constantin, numitàde Dositeit Patriarchul Eru-

m-rea «Buceagul».Numirea de «Sinaia» a dat'omonastireI însui spdtarul Can-tacuzino, dupd cum se vededin actul de fondatiune :«Am zidit din temelie i amindltat un schiti§or, numindu-se Sinaia, dupd asem6nareaSinrefei coi marb sì dupri cumaratd §i Patriarchul Tarigra-dulul Gavriil (1702) « pecare Sinaia au numit'o bine-facésnd, indemnandu-se de mul-tri dragoste i cucernicie ceavea crttre stintul si de Dum-nec,leu umblatul muntele Sinra».

Sub numirea de m-rea Si-naia intelegem cetatea cu bi-sericai) i chiliile vechi I3ise-

1). Insciiptiunea ce se g:isesceIn pi6trí, d'asupra aleada din intru

cZugrrti, acéstri sfintri bisenci in;Mete Domnului Ion Alex. ConstantinMoruzi Voevod, fund Mitropolit Dosnmil,T' s'a S'AA irit prin tíitn. ostenéla chel-turala Orintelui egumenulul Damaschin1795> nu este referitOre la zidirca mo-nastirei, ci numai la miele reparattuni,fiicute de Egumenul Damaschm, eiefscripliunea s:Ipatri in pt6tr i pusi la

frontispiciul bisencei marT e urin'étízea«La cursul anilor de la Alfintunolul

nostru Ilnstos, 1695, s'au zidit santamonastire Sinaia, de fencitul intru pome-mre ctitorul iIihail Cantacumno, 'muele

rica cea nou6 s'a inceput laa. 1843 de staritul Iosaf,s'a terminat in 1846. de sta-ritul

Monastirea Sinaia a fost unadintre cele mal bog,ate din térd.Pe langd averile lrisate defondator, monastirea mai po-seda : Grdnani (Buzu)Kizesci §i Matita, CampinaDudesci, \ralea Rea, Pi6tra-Arsd., i altele.

Ea era scutitd de t6te ciA-rile catre stat, avca dreptulde qccial'ala, procura §i o mul-%ime de scutelnia pentru pazamonastirel' si cultivarea mo-§iilor ei.

Cu privire la fondareaSinaia, Cálugdrii de la m-rea

Splitar, intru cinstea Adoinurei Preaslintei de Dumnedeu 1\T:1sctit,'n e ;leatul 1848 s'a mili wriogat la acésinsfintri bisendi in duele Prea Luminatu-lui nostru Dornn Grigore Dimitriebesen, Voel od, co blagoslovenia Preasfintitului Archiepiscop uu Mitropolit al

t_ilieT D. D. Neofit, co cheltmala easel

si din afiorosinle fericildoi ctitoiY, in

nurnele Prea santa: Trenni si in unsteaAclormird Prea sí. 1\ntsclz1.9re de D-zett,s'a inceput /adirea acestd Inserid de roaIn struitta Pica Cuviosului Iosaf

cale sus numitul an sin!Tosat in Domnul si s'au cicsui Ii sit prin

strinunta, osirdia si ostenéla Pica Cu-viosici séle Einntelui Paisie Arlinnan-dntul acestur sant PIcas 1846 i.

www.dacoromanica.ro

521

Sinaia povestesc urmOt6rcle :1)

olngrijitorul bisericel» sf.Nicolae» dupá. Malomdt, aveaobiceiul in privigherile salede micdul nopteï, d'a esi peculmea dealuluT, unde se aflaasta-di m-rea Sinaia. In nóptcade sf. Maria Mare, acestlugar, dupa savirirea ruga-ciunilor, fiind obosit, a ador-rmt. Desteptandu-se la audulunor cantarl armoni6se, vedeIn josul dealulta, pe o pocnitA,lumina maT ca diva, i dou6cete de tinerI imbrOcaV in albcu luminar): aprinse, ce stra-lucl'au ca razele sórelM,aude cantand troparul Ador-mirci, lar dupd terminarea can-tánlor s'a pus iérd-sì intune-ricul nopteY».

«Despre cele vOdute, ing,ri-jitorul bisericeï MalomdtuluYdadu scirc la Mitropolie».

«Spdta.rul Cantacu-zinc, audind si el de acestavedonie, i dorind implinifagaduiala data, pe cand per-secutat de TurcY, se afia inmuntelc SindicY cele): marY,incoput cladirea monastireY, in-zestrand'o cu multe mosiT sibunurY».

Intretincrea m rol Sinaia

1). Comunicate I. G. Babe.Vedi Din pland

521

costa pc Eforia Spitalelor ci-vile din Bucuresc1 7308 10!anual.')

siNcnu, munte la E. de com.Br6za-de-sus, plaiul Prahova.

siNom, deal situat in partea deN. a com. Cornu, pl. Prahova ;serva dc Osuno pentru vitelelocuitorilor.

sTRI.A.ui., parta', isvordsce dinmuntele Tabla-Buti, curge spreS. E. si se vérsa in Siriul-Mare, com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen.

A_re dc afluentT isvóreleCocasul si Palalogi.

SIRIU-MARE, garla, isvorasce dinmuntele TAtaru, de la N. decom. Star-Chiojdu, plaiu Te-Mjen, curge de la N. V. spreS. E. se impreuna cu Siriu-Mic, in partea de N. E. siapol." intrO in judetul Buz6u.

Are de afluent isvorul Vina.Pe Siriu-Marc este un ferds-trdu pcntru taiat cherestea.

1). Printr'un hi IoN din 1775, llthe 2monastirea Sinam eri in drept sí Tea dela Ocna Sliimcului, care ocnii era pemosia ctttorului m-rei Smata,Cantacuzmo, bit tel spiltar, pe tot anulcae 100 leT, i dtfente taxe de la 1.CT-

gol UrlaV.

www.dacoromanica.ro

522 S 522

SIRIU - MIC , veqi Siriu - Mare.

STSTEMATICA, se numesce a sesea(gira de °ola deschisA in com.Slianicu, plaiu Varbilau. S'aprtrasit det,,,i e cea mai nouè.Acésta are cate-va legendeinteresante. Sarea din ocnelevechT se estrAgea intr'un sis-tem cu totul primitiv cu

crevace.

SITARU, loc isolat, com. Slanicu,plaiu VArbMu.

SLATINA, deal, com. Bréza-de-sus, plaiu Prahova.

SLAVU, surpatura in partea deN. a com. Pa'curcti, pl. Pod-goria. Locuitoril spun ca i s'adat acest nume, cAcT pe dca-lul unde se Edil surpAtura, lo-cuia un bOtran, care avca o-biceit ca la t6tri vorba srt clica«Slava Domnuluï».

SLAVU, deal la N. de com. Pa-curetT, plasa Podgoria.

SLAvu, deal in partea de S. acom. OparitT, plaiu Telejen.Se intinde intre garlcle : Tul-burea i paraul Saratelu sieste acoperit cu prtdure. S'anumit ast-fel de la terenul sucol slab si neprochictiv.

sLANic, statie de drum de fierpe linia ferata Ploesci-Slanic,la io4 k. ni. departe de Bu-curescT si la 44 k. 111 . de Plo-escT.

SLA.NICUL, comuná urbaní, pla-iul Varbilau. Se credo a se fiinfiintat de peste 350 anï.

Este situatt pe valea gar-le): SlAnicu, la 45 k. m. de-parte de PloescY. Aci e rese-dinta plaiulul VarbilAu.

N'are catune deosebite, darextremitatile acesteï comunese numesc ast-fel ; cea despreN. Grosaì,i, iar cea clespre S.Priíjani.

Are o populatiunc de 4488locuitorT, in carT intr 17 bar-bat'l si femeI de difcrite natio-nalitAtl si 6 familiI de tiganT.

Cap)" de familie sunt 885contribualiili 956 ; case de lo-cuit 1069 Si nelocuite 22.

In comuna Slanicul, sunt 5biscricT, dintre care in 4 seface oficiul divin, iar una esteinchisa, fiind ruinatA.

.z-lcestea sunt biserica dela Grosani, cu hramul Sf. 1(5nBotezAtorul, fondati, cam pela anul 1724 de Stoica Gi6rsa.Pcntru prima 6ra a fost delemn. S'a refacut pe la 1774de cIttre Neag-u Torna. In-scriptia de la ina biserice): e-

www.dacoromanica.ro

ste st6rsa i nimia nu se p6teciti.

A doua biserica este Sf.Gheorghe, acum inchisa, dincausa ruinarn Are urm6-t6rea inscriptiune : «Ac6stasfinta si -dumnede6sca bisc-rica este zidita si inaltata dintemelie, Cu t6te pod6be1e ceii se cuvine, dupa cum sevede, intru cinstea si laudasf. Mucenie Gheorghe, de ro-bul lul Duninec,leu Opris, Ra-dul, Fiicca, Trandafir, In tí-

lele DomnuluI Nostru Iw Con-stantin Nicolae Voevod, si aiubitoruluT de Dumnadeu Epi-scop Kir Misail, intru vecinicäpomenire, in leatul de la face-rea lumel. 7243, de la Hristos1732 in Septembre o».

A treia biserica e catedrala,cu hramul «sf. ErarchY». AreurmOtórea inscriptie : «A_céstasfinta si D111111100.06Sed bisa-rica s'a ridicat intru cinsteasi lauda sfintilor erarchT., zi-dita Cu t6tn. cheltuaiala Dum-n6lui boeruluI biv vel clucerJon X (Hagi) Moscu in c,E-lelo Domnulta iw AlexandruMoruzi, cu blagoslovenia Mi-tropolitulta Kir Dosofteia, E-piscop Kir Constandie, i s'ausavirit cu t6ta pod6ba el denumitul boer, la 16tul 1800,Octombre 1».

523 ;23

A patra biserica, cu hramul«Xascerea M. Domnulul» s'afonclat la a. 1831 de S'aftaZam5sca si a cincea, cu hra-mul «sf. Eje» ridicata din te-melle cu ajutorul D-lul IonMarinescu si al tutulor maha.-lagiilor, la a. 1865. Aceste bi-serial sunt deservite de 5

preotT.LocuitoriI se ocupa parte cu

t'AVALA sareT din saline, partecu munca ampuluI prin ju-de,ele Ialom4a si Braila ; mes-tesugaft nu sunt afara de catIva rotarl dulgherl.

Parte din locuitorl sunt mos-nerd, parte s'au improprietaritla 1864, pe proprietatile malmultor mosnenI, pe a EforielSpitalelor, si pe a D6nmeIZanescu. Locuitoril 3.11: 235

caí, 904. bol, 539 vacl, 223 vi-tal, 70 tauft, 1269 Oh, 130 ca-pre, 418 porcI.

In comuna sunt 5 morI peapa Shicnicului,4 in Grosant

in PrajanY, precum si ofabrica de ipsos a fratilor A-lexerio, careia s'a acordat a-vantajele legel pentru incura-jarca industrial nationale.

Se6la exista in comuna dela anul 1855, insa scóla par-ticulara, cu plata de 2 sfantYpe luna, tinuta in chiliile bi-scricel sf. G-heorghe, de catre

www.dacoromanica.ro

5 24 S 524

un dascal de biserica, si aurmat a.st-fel, sub diferill das-

in urma sub vre-o doul"invO-tatorI Cu ¿re-care scóla maïbuna, pé'na la anul 1866. AtuncIfiind adusT de catre Eforia Spi-talelor civile, mai mulVi copiIdin Asil, spre a fi da-tY unoradintre locuitori, earl' n'aveaucopiY, Eforia a infiintat o scólaa sa, care la a. 1869 a fostluata in sarcina statulut Cutóte acestea in localitate seinvéta carte de pc la anul 1820.SCilt Carte I53 brbaft p 75feold. Scóla de baeti, la carefunctionéza institutorY, s'a fre-cuentat de 165 bactI si cea defete 53 fete.

In partea desprc E. a Sla-niculuT, la localitatea numita»Fantana Rece» d'asuprarel'a se intinde un platou, a-vênd o us6ra, inclinatiune spre

iar In partea sud-estica oprapastie, la pólele carcia seintinde un costis, locuitoriï o-bisnuesc a i ,lice «Sub-Cetate»ceia ce dovedeste ca pe pla-toul din susul prapastif a fostodini6ra o cetate ; dar in ceepoca, or cui a apartinut nu sescie, cad niel un indiciu nuIndruméza catre vre-o desco-perire, mal" ales cä nu s'a fa-cut nicÌ o sapatura, ori altacerectare. Se mai dice ca la

p6lele prapastiel ar fi o cula,ce ascunde un tesaur, pe care u-nil voind a-1 scóte s'au pomenitimprastiatl, fugind care in cotroa nemerit.1)

Ape minerale sunt in loca-litate, uncle au fost gun deocne alta-data si se numesceBaia Bacht p. Baia Verde. Eleapaqin statului. Aceste apecontin sarc iod i se intre.-buintéza la reumatism, sifili-ticc, scrofulc, bóle de pide side mitra, bólc de ficat i petepe corp, duren l de cap, etc.

Din proprietatea luT Du-mitru .Arnautu mal ese un is-vor cu apa de puciósa, pecare locuitorif o intrebuintézala menajul easel si la adapa-tul vitelor. Locuitori'l din par-tea locului (parte din maha-laua Precista, parte din Pra-janY) sunt fórte sanatosT.

AlaT este un isvor de apasarata, con-tinf..'snd sare i fierIn mare cantitate, iod si pu-ci6sa intr'o cantitate maIpuOn pronuntata ca sareaficrul, de o racéla extra ordi-

apailinênd d-luï Al. Slrt-nicénu, ce se intrcbuintézacu mare succes la b6lele dema)." sus, prin bal calde si red.

1). Comunicat de D-1 Al. Slilnicénu,

directond sad de 1.)Aet.I.

www.dacoromanica.ro

A.ceste baT sunt visitate verade f6rte multa lume.

In anul 1892, an rodnic,s'a fabricat 2 1.835 d. 1. Mea,iar in termen mediu se fa-brica pena la io,000 d. 1. a-nual.

In Slanic sunt mine fórtebogate în sare gema, iar inceia ce privesce calitatea, ri-valiseza cu minele din Anglia,si aduce -Orei un venit fórteinsemnat.

De asemenea exista si o

carierd de pietra, din care sefabrica ipsos. Localitatea undeeste cariera se numesce «PeZapodie» lAnga muntele Verde,In partea de N. E.

GAnclacT de matase se cul-tiva in f6rte mica cantitate ;StupT cu albine sunt Si. A-picultura, ca i sericicultura,este neglesa.

Pamentul e impropriu cul-tureT ; priesee puOn numaT po-rumbuluT, ce se cultiva pe 380h. a. Dintre pomY roditorT sunt :84.000 prunT, pe o intinderede 140 h. a, 3000 merY, 1200perT. 2500 nucT, 150 ducyf, 200ciresT. Liveçiile produc ca la1760 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 23 ciircTuniarT.

Bu getul comuneT pe anulfinamiar 1893-94 a fost

24,239 leY iar cheltuelile seurca la 25.138 leT. Se deslu-sesce ca bugetele comuneT intotal cu datoriile rOmase a-supra fostilor primarY si per-ceptorY, carT in totT ann serapOrta prin bugete, se urcala 50.212 leT.

In partea despre N. si N.V.a SlaniculuT este plaiul asanumit «Serban Voda» care,dei nu cade in raionul co-mune, este totusi in raza§iecu Slanicul. Acest plain in-cepe din cat. SchiulescY, pen-dinte de com. Homoriciurile,

merg-e urcand un colnicclestul de intins pena in g-1.1.-

turne muMilor, ramificaOunTale CarpaOlor, prin diferitesuiurl i coborisurI, muelen si

pena ajunge in Transil-vania. De sig-ur acestporta numele lui erban VodaCantacuzin (1679-1688). Acestdrum, desi scurt, pentru a 'a-junge repede in Transilvania,acum este parasit, din causaimpracticabilitaeT prin munfif,dar care alte daVf a fost caLsasigura a salvareT vieteT Dom-nilor, carf îí cautau refugiuIn Transilvania.

Parte in raionul comuneT,parte in marginile ei, se ga-sesc situate urm6t6rele pis-curI, poWnY, plaTuei, ca Piscu

S25 525

www.dacoromanica.ro

Vulturului, Poiéna BanuluiValea Fetel, Piscu Gorganu-lui, Scoru;ului, Gornatele, Cre-menea, Zapodia ; Fun data (locisolat, destinat pentru imor-mintarca holericilor, chipa vre-murile vechi); Podu Lunga;,Magura, Virful KIT fiure;, Si-tare, Varanghei, Gróza, De-gerati, Plaiu Ogarului, Leba,Vîrful Gasscei, etc. Cele maimulte din ele sunt locurT pen-tru pa;unat, nefiind acccsibileculturci.

E udata de garla Slanicu,ce desparte comuna in doue,de la N. spre S. ;i de afluentiacesteia : Taricenca, Valca Mu-scelului, Carbunénului, Cea dela Mihait Edu, Bughia, etc.

Se margincsec cu comunele:Schiulesci (N.), Tei;ani ;i Bu-

Suma . .

ghea (E.), Livadea i Varbi-lau (S.) ;i .":,'Acfesci (V.)

8LANicu, salina, com. Slanicu,pl. Varbilau, legata cu unjaPloesci-Predeal prin ramuraferata Buda-Slanicu, de 35 k.m. lungime. ;i este departatade Ploesci cu 45 k. m. Tran-sporturile de sare direct de laSalino cu vagóncle cailor fe-ratc au inceput de la Slanicla i Decembric 1883.

Asupra calitatci sarci damaci tabloul de analisa facutade D-1 D-r Bernard Lendwayin anul 1881, adaogand casarea de la Slanic este In ge-nere f6rte alba ;i e preferatapentru consumatiune, pe candcoa dc la cele-l'alte Saline estemal" vinatA mal" consistentA.

99.932 99.5041)

1) Afan1 de acestea se niai escsce unne de protoxic de tier, strontianií, InentbydrocarburY.

IMINIMME*.

CUMPOSITIUNE CalitateSu1,eri61lí Ordinat'S

Clorur de sodium 99.830 97.163Clorur de Mag-nesium 0,007Sulfat de Calce 0,013 1,536Sulfat de soda 0,277AIDA hygroscopicA 0,089 0,162Corpuri silico-argil6se

0,359

526 526

www.dacoromanica.ro

527 S 52;

Vechia esploata0une se pre-sinta sub forma de conuri malmult sau mai puyn regulate,care se largea Cu cat esploa-tarea sarei se continua in a-dancime, pena, cand atingeaun diametru de 50-60 metri,dupç care apoi peretiï lor de-v eniau verticali.

Ele comunican cu exterio-rul in general prin doM.s.' séupatru Muri, servind pentruestraci,iune §i pentru circula-Ounea uvrierilor, care se fa-cea prin mijlocul une serilde scari cu cue de lemn sus-pendata in unul din acesteptquri i a carei estremitateinferióra era lasata libera, azica ea incepea s'A oscileze, candse urca séu descindea cine-vape densa.

Cand esploatarea s'arel nuse mai putea continua in unadin aceste ocne, fie din causaabundentei apelar, fie din aceact estracyunea devenia preacostisit6re in vederea aden-cimei, fie din alte cause, atun-ci ea era abandonata §i se des-chidea o nou6 ama alaturea.

Asemenea vechi esploata-Yuni so observa in mare nu-mOr in apropierc de salineleactuale, din care parte suntinca. neprabw;iite, ér ceam' are parte stmt pr4bu§ite

forméza intinse basine cu apdmai mult séu mai putin s4ratli.

La Slanic g-aleriile de es-ploatare actuale sunt in co-municapune cu asemenea ocnev e chi.

Asta-di metoda de esploa-tare urmatd in salinele de laSlanic este acea prin std1151.yisoalerd, metocid introdusdintaitl la Salinele mari de Fogt,inginer austriac, i introdusala Slanic in ami' 1870, prindeschiderea actualelorde esploatare.

Mina de la Slanic era for-mata pena in anul 1870 dedoné vochi esploatayuni, cu-noscute sub numele de Ocnadin din deal si Ocna din vale

care comunican intre eleprintr'un tunel la basa.

La acésta data s'au deschisgaleriile actuale de esploatarein numOr de 4.

Salina Slanic este actual-minte cea d'intait din salinelen6stre, atat din punctul devedere al calitalei superi6rea sdrei, ne avend egala chiarIn Europa, cat i din acela alinstalayunilor, care s'au in-ceput la 1878 s'au terminatabia in anul 1885.

Taierea ',arel la aceste sa-line se face cu ciocantil i cumaini pentru tajare.

www.dacoromanica.ro

Instalatiunea coprinde treimasini de tdiat, din care unaface fágasele orisontale in di-recia axului longitudinal algalerii de esploatare si pe de-desubtul blocului ce este a sedetasa, cea de a doua face fa-garle verticale pe la spateleacestul bloc si a treia facefagasele transversal° pentrudivisarea prismului obinutcele dou6 prime masinT inbucdti de cate o, m. 30 lungime.

Estractia s'arel se face laSla'nic printr'o masind cu va-pori, care a inceput s func-tioneze la 5 Februarie 1881.Inainte de instalarea masineicii vapori estractia se efectuaprin mijlocul a doug manegii

cu cal, aseslate d'asupra pu-tului ocnei.

Pentru aducerea apei nece-sard diferitelor masini de la

fiind-cd in colina dinspatele minei nu s'au grisit is-v6re, care sd. 1)60, fi aduse cuinlesnire si fard mari cheltuelip6ndla platoul masinei de es-tractiune, s'au capta apeleunui isvor de pe margineagârleï -Sldnic, si pentru ridi-carea acestei ape la indltimeatrebuitóre masinelor, a fosttrebuintd a se instala o pompaaspiranta fulantd.

La Slanic vagonetele cu

sare estrasd sunt descinsesupra-fatil la o diferintd denivel de 20-: prin mijloculunui plan inclinat automotorde i6o lungime, p2indlamag-asia cheiului, unde se o-

per(Szt descdrcarea lor si in-cdrcarea in vag6nele cdilorferate. Vagonetele cu sarepdmiintósd sunt aduse pe unal doilea plan inclinat multmaI scurt, ptind la puturileocnei din vale unde ele suntdescArcate.

Aceste saline sunt lumin atecu lumind electrica. Ap arate-le s'au procurat de casa Sie-mens et Halske din Berlin sia inceput s'A functioneze dinMartie 1883.

Pentru mdcinatul sdrei seafld instalatd la Sldnic o móracu vapor, al cdrei stabilimenteste construit pe un alt pla-tou mai jos, cu vre-o 6 metrica platoul masinei de estrac-tiune, functionarea el' a ince-put la Tulle 1881.

Tona de sare bucdti in sir,-nic so vinde cu So lei, er sa-rea mdcinatd pusd In saci cu90 leI tona.

Tona de sare luatil de ladeposite fie in bucriti sau md-cinata in saci io5 lei.

Pentru esportatiune in Ru-sia, Serbia si Bulgaria pretul

528 528

www.dacoromanica.ro

529

este f6rte redus, variind in-tre 40-52,50 leí tona i acestapentru a se invinge 6011611-

rena sarei streinc ')In anil 1881-1885 s'a estras

de la Slanic :..11M10

Anul Kilogramel

1881-1882 I 23,548,8141882-1883 17,302,06811883-1884 21,161,5611684-1865 21,350,598

83,353,041

Intreband pe D-1 Al. Slani-ceanu, caro do la 1869 functio-néza in Slanic ca institutordirector al scólei, de cand s'ainfiintat penitenciarul, vechiulsistem celular, de cand datézi

cum se estragea sarea in tim-purile vechi, D-sa mi-a dat, pelanga alte multe relatiuni f6rteinteresante, de care am usatIn acésta lucrare, urmOtorulrOspuns

«Data precisa asupra des-chideref primelor gurY de ocniin acésti localitate este cudesavirire pierduti in neguratrecutului. Se cpce numaï atat,cli dupa incetarea functionareiocnelor deschise la Tei;ani,

1). Flont Dianu, inginer inhpector alSalinelor,

carY acum sunt cu desavirt;ireastupate, ne maf rémanddin ele de cat scmnul undadancaturf la supra - fati, incare se topesce c-anepa de ca-tre femeile de acolo, cid inacésti adancituri se stra.ngeapa din ploi i sta.gnéza aci,ar ji trectit de acolo pentru ase cauta sare aci, unde s'a §ierasit.

«Cit este o vreme indelun-gata, se p6te judeca clup6 as-tuparea cu pam(Mt a ocnelorde la Teiatif, precum i dup6tambruirea primeT gurf de ocnitfacuta aci, in Slänic, care aresistat tutulor intemperiilorpana acum catï-va anT, cands'a prabu:;.it in funclulcps «Putu-BaiY».

<jrambrele acestei gun, caresprijiniau pamtmtul, nu eraude cat nisce lemnire de a-nin, f6rte subtirf, de grosimeamand omuluf niijlociu. Acestetambre erau incheiate in formapatrata, lucrurf t6rte slabenesigure, ceca ce dovedescede ajuns o stare fúrte

Acestea arata cit ocnelede aci dateza de maf mult de300 ara. Prima gura de ocni

fost cca numiti «La MilualOltímuo acp if cpce «Baia-Ba-ciu» caci in locul acelor ocne,in adanclítura ce uncle s'a

:34

www.dacoromanica.ro

530

scos sare, este apd s'al-ata., careservesce al de bdi ; iar d'a-supra acestei ape, in parteade Vest, unde se ina4d mun-tele de sare amestecatá cupItmênt, numit- «sturiT de sare»

astd-c,11' este martor putulpe unde si din care se estrd-gea sare in vechime. Sareade la acéstd ocnd e fórte albrtde o granulare pronuntatá, darn'are o - esa."trird, densrt si decinid puterea de a coprindeintr'un mic volum o sardturáputernicá.

oA doua ocnd dup6 inceta-rea funciondrei acesteia a fostcea numitd «La Condrea», «LaDorobanesci» sau «La Fota-che». Acésta vine in josul pri-md ocne la o distantri ca 800 In.Acesta a avut o adancime e-normd. Apa din gura acesteiocne este fórte s'aran si ser-vesce la bdi pentru reuma-tism.

«A treia ocná a fost la lo-calitatea numitd «Cdrbunénuo.Ac,li se c,lice «Baja Verde» dincaUsa apei séle vercy. Acéstaaprt are o sdeaturd extraordi-nard si o densitate ata demare cá nu se afundd in eanici un corp, chiar din celemai grele. i acéstá ocná aavut o adêncime enormrt. Res-tul de funii, de lemne, curelc

S 530

etc., atestrt o stare primitivdde tot.

«A patra ocnd a fost ala-turi de acésta, la o deprtrtarede 6o-8o in N'a fost tocmai a-cléncrt. A.cesteia 1f c,licea «Ocnade la Bdican», ac,li nu mal enimic aci ; totul s'a distrus deo valcea ce curge pe acest loc.

«A cincea ocnd e cea dincare se sc6te actualmente sare,transformatá mal tarc,liu cumse vede ac,Ii.

«A ésea ocnd este cea nu-mita' «Sistematica». S'a pa' rd-sit dei e cea mai noud.

«Sarea din ocnele vechl seestragea inteun sistem cu totulprimitiv, cu cal si cravace.

«Penitenciar aci a fost in-sdsi Ocnele, dup6 timpuri. Pe-nitenciarul actual s'a infiintatla 1882.»

La anul 1784, cu inceperede la Ianuarie, DomnitorulStqu rinduesce prin carte decdm4nific la Sldnic i Telega,6menii sëi de mereciere i iadispositiunl ca sd. nu 136tá luadin sare pentru trebuinta ca-selor de cAt cu traista si nu-mai cei cari pldtesc seïrérilul.Ac6stA tax.á a sdr6ritului, subM. Sutu este de 5 talen i pean. Acéstrt dare se póte pldtiprintr'un miel harsie, un cassi 6 oca Fina.

7

www.dacoromanica.ro

Faca ce lice menVonatacarte de camiira,vie:

«Zem. Vlas. Cu acesta carteDomnief mole, insciinOm

vou6 ocnasilor i tuturor pos-lusnicilor de la Ocnacului sud. Saac, ca pe anulacesta am orinduit asupra acate trele Ocnele (Slanic, Te-lega si cea de peste Olt) pecredinciosul boerul Domnielmole (iheorghe biv-vel Armas,Dumitrache Vel Ispravnic zacurte, si pe Vel Camaras zaOcne, Gheorghe biv Vel Ar-mas, purtator de grije si chi-vernisitor, dandu-le t6ta trébaocnelor In séma ; ci daracun6sceV de carnaras si la ceice se vor orindui acolo la a-césta ocnd, din partea numi-tilor boerY, sa daV t6ta supu-nerea ì ascultarea, silindu-vecu cea desavirsita osirdie sprelucra,rea i slujba trebilor ce-na fara de a nu ve areta.culenevire sau impotrivire ; asis-derea st cautati sa, ve mul-tumitY pe dreptul vostru, careve este orinduit a vé lua dupaobiceih i sa fi0 gata dupadatoria v6strá, la lucrul ocneT,a nu se face cat de putin cli-sur si zatignire din pricina le-neviref i nesupunereT v6stre,pentru-ca celul nesupus si im-potrivitor ii se va face greapedeapsa».,

La 1784 Aprilie s'a fiícutcarte la Ispravnicii" Sacuenilor,ca sa fie doM 6meni rinduiV1de paza, la miza' Chia'idra,cacT rinduiOT domnieT, de carYvorbim maY sus, erau indato-ra1,1" sä cerceteze «de fatape sub cumpOt, atat impre-jurul ocnelor, cat i prin sa-tele si orasele ce vor fi inpartea loculth pe apr6pe deocna i ori-cilta si la ven-cineva g-dsi sare de anul trecut,cu ravasul camarasuluI ce aufost, sau ara, rayas, t6ta, sa ofaca zapt si puind'o in ma-gazii sa le pecetluiasca, decare facênd catastili anurne lacine si cata suma, a gasit,sa-1 trimita la numiO boeffDomnieY mele ce sunt

etc. ')

SIANICU, garla formad, din pa-tru valcele Isvorul, ce ja nas-cero din plaiul Baba-Ana ; is-vorul ce se nasce din plaiulVartejulth ; isvorul din PoYénaUlmului i isvorul din VadeaFetel". T6te acestea ameste-candu-si apele in Valea

dau nascere chrsuluide apa, ce se numesce garlaSlanicu.

Istoria Romanalor de <V. A. Ure-elu`<t»,

531 511

www.dacoromanica.ro

532

Acésta garla curge de laN. spre S., trece prin minu-cia comuneI Slanicu, plaiu Var-bilau, apoI se vérsa in Val--bilau, la com. Varbilau, la lo-ad. numit «Gandesd».

Apa Slanicultil are de a-filie/IV urmètórele valcele : Ta-ricénca, Valea Musceluluí,Val-ceaua Carbunénului, Cea dela Mihaiti Edu, Bughea, etc.,pe partea stanga ; iar pe dreptase incarca cu afluenyi : Fun-data, Valceaua de la ei-ogon,Riga, Fantan a luY Die;man, etc.Ace-,,tY atluen0intr'o mare parte a anului n'auapa pe el', secand ea garlaSlanicu, une-orY, in venia cal-dur6se maY mult.

SLÄXIcU-VRU1LÁU, proprictateEforieí Spitalelor civile din

BucureseY, pendinte de Colea,com. Varbilau, pl. Varbilau,in intindere de 33o h. a. dincaff 230 h. a. suprafaya impa-durita i loo h. a. pamêntcultivaba i fincc, arendatape periudul 1886-91 cu 3900leí anual.

SLEMNEA-TUFELE, numire vechea' satului Gornct , pl. Pod-goria.

SL(113( IZTA7catun, apaqine de C0111.

532

urb. Campina, pl. Prahova.Are o pop. de 63 loc. (34 b.29 f.)

sumuziA., sat, face parte dinC. R. PoYena, plaiu Prahova.Are o pop. de 16u loc. (86b. 74 f.) Aci c o biscrica fon-data. de Mihail Cantacuzino,ca metoh al Monastireí Si-naia. Inscrip0a. dovcdit6re deanul fundar" Y lipsesce.

SLOTIOZIA (Virful-), deal la V.cle com. Poiéna, pl. Prahova.Este fúrte repede i acoperitcu padurc.

SLofinziA - VR:VTTOAREA , pro-prietate a EforieY Spitalelorcivile din Bucurescl, fosta.pen-dlnte de m-rea Sin aia, com.Poiéna, pl. Prahova, in intin-clero de 260 h. a. din cari139 h. a. suprafayi impadurita

12 1 h. a. pam'ent araba ;;ifineV, care pe periodul 1888-93s'a arendat cu 1920 lei anual.

sLoNu, proprictatc a Eforici Spi-talelor civilc din Bucuresei,fosta pendinte de biserica Col-tea, com. Cerwu, pl. Teléjen,In Intinclere de 835 h. a. clincasi 637 h. a. suprafaVt impa-durita i 198 h. a. parnat cul-tivabil arendatá pe

www.dacoromanica.ro

533

periodul 1886-91 cu 1740 lei a-nual, din Causa golurilor ce are.

sT.c).xu, padure a statului" In in-timlere de 200 h. a. pendintede com. Maneciu, plaiu Te-

en.

sLoNtt, sat, face parte din C.R. Cerasu, pl. Teléjen. Areo pop. de 312 inc. (i d 9 b.163 f.) Aci e o biserica ce s'azidit de locuitorf, la a. 1879,deservita de un preot.

Iii raionn/ ercestllY cellita esteVil ntii. re COM:illeputio'sti in mar( rantitate.

si.,()Nu se mai numesce munteleRudele.

'_ONU DE Plf.TRÀ, loe isolat lapélele munteluY Zarnura. Aciera in secolul trecut celrenumit han, pe \ralea Pra-hovel. Dupa urmele ce se mal'vOcl Slonul de piétra,trebuie sí fi fost o cladiremare si masiva, Cu curp' inta-rite si acolo se refug-iau ca16-toril si locuitoriY in vremuri'p-,rele.

Se preupune dt acest hana fost construit in secolulXVT-lea, i unil bkranY afirmacit ar fi fnst darimat de Turclin r'ésbnitil contra Austriacilor(1788). I. G. Babes.

533

() porunctt a luT Alihaitt\roda Sutu, din 26 Octombre1791, catre ispravnicil Pra,110-VM, ne aran. cd «intr'acéstatrecuti vreme a r6smiriteY

obb.duind aicT in 61-4'

ostirile Nen-qescl, uniT din lo-cuitoriT tinutultil BarseY dintéra Nemtésca, au fost cum-pOrat arende de mosiT in par-tea 'oculta, pe apa Prahovel,de la Eg-umenul Sinaitu, dela INIarg-inénu si de la altiiT,

dintre carl' eumpe'ratorT aren-dasI, unul anume Ion eioci-man de la Sacele, au filcutherastrau de lucru de cberes-tea la Slonit de ptitra, pe mo-sia Margr,inéntiluT ; decT, fiindlucru in potriva nizanuluTrel, de a tinca dreilW", te mi,S7l1/ locuiton arendenrop.% ci arareturi stattl tdre inVr# ; i6tA v poruncim straj-nic sA aduce0 pe egumenulMarginénu, i pe egumenulnaitu, cum §i pe aceY arendal;Tinaintea dumné-v6stra, sit cer-cetat'f tocmclile ce au avutsorocul pait la ce vremele sunt date, sa socotiçi

pe fie-care sa '1 &M'a,cetY, mal" vé'rtos aceluY cu he-rastrau aCilIkaallld MalMalt streini de dineolo O (ineaarenare de mo.çil aitf "in (e"-

etc.

www.dacoromanica.ro

SMEURXTU, sat, face parte dinC. R. Star-Chiojdu, pl. Te-léjen. Are o pop. 25 loc. (12b. 13 f.) Este situat la pélelemuntelul. Smeuratu si '1 ud.garla Chiojdu. Cade in parteade N. V. a comunet

SMEURXTU , iSvor, , curge dinmuntele Smeuratu, com. Star-Chiojdu, plaiu Teléjen, ja di-regia N. E. si se vérsa ingarla Bascafitrel-Cale, tot inraionul com. Star-Chiojdu.

SMEURATU, munte la N. E. decom. B6tra'ni, pl. Teléjen, dincare isvorasce piriul Smeurat,care se vérsa in garla BOtra-nésca, in raionul com. BO-trani.

smEuRATuLuf, vale, uda cat.NistorescI din com. Breaza-de-sus, pl. Prahova, si aredirectia de la E. spre V. ca-tre riul Prahova. Curgemal in timpurI ploi6se.

SMEURXTU, munte in partea deN. a com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen, acoperit cu paduresi islaz.

SNAGOVU, mosie a statuluI pecare la 1864 s'au improprie-tarit parte din locuitoriI co-

mune Trestiéra, pl. Varbilau.

SORESCU, deal, pe care este si-tuata com. Carbunesci.

SORESCI (Mosneni-), padure par-ticular a supusa regimuluï sil-vic inca. din anul 1883, pemosia Mosneni-Soresci, pen-dinte de com. Carbunesci, pl.Podp.-,oria.

SORICA, munte care traversézamijlocul com. Predealu, pl.Peles, situat intre Azuga, pi-riul Azug-a i muntele Dutca.

Este renumit pentru padu-rile de fag, pentru nenum0-ratele stane de ol, pentru bo-gatele séle pasiunI i locurIde finge.

Muntele Sorica, la pélelecaruia se afia. asta-di fabricade postav, ca si ceI-l'altY muntl"d'imprejur au apartinut fa-miliel incä de lainceputul secoluluI trecut.

Boerif DudescI, d'asemeneaproprietaff aci, profitand deinfluenta lor sub diferite dom-niI, au hrapit acestI muntYproprietarilor lor legitimI,numaï pe timpul Domnieï luTMavrogheni, dupa multe stra-ganirI si greutatY, familia Fi-lipescu, reintra In stapinireamuntilor (II Iulie 1786).

534 s 534

www.dacoromanica.ro

La 1794, Medelnicerul Con-stantin Filipescu vinde v6ru-liff su Dinu Cantacuzino Pa-harnicul, treI munÏ, adecdpartea MI de motenire de la6 muntI (Jepit de sus i dejos, Petricica, Paraele, Sorica,V6rful lui Gavan, Lacul Ro§u

Luncile d'Intre Prahove),carl', dup'6 cum spun actele :«se vor irnWirti frAtesce cu co-phi" fratelia su Stolnicul RA-clucan Filipescu». (I. G. Babe).

Asta-c,11', impreun6, Cu luncileAzugeT, cu R'6§n6-va, Dutca,Cumpttul, Jipil-MarÌ §iMiel', se stApfinesce de M. S.Regele Carol I, inc0. din 15August 1882, prin cumpOrA-t6rea facut4 de la D-1 N. Cre-tulescu, cand IT s'a dat 400,000lei noul'. D-1 Cretulescu IT mo-tenise de la fratcle sèu Scar-lat, iar acesta IT posecla princumpèrAt6re de la familia Fi-lipescilor.

La 1846 acest munte a fosthotArnicit de inginerul GeorgeFischtum, trimis de marelePostelnic Ion Al. Filipescu.

SOSEAUA. - TA.T.I.RASCX , se nu-mesce urmcle unel' vcchl' so-sele pe riul Telejenel, ce secunósce si ach f6rte bine, incdt. nicaeni, com. MAneciu-Ungureni, pl. Teléjen. In sus

nu se mal' cun6sce urme din ea.Locuitorii cred cä acel drum

aternut cu pietróie aran) atecu o mare dibAcie, datézA demultA vreme, cAcl' pe urmeledrumula care abia se mal'v6d, au crescut copad T cat bu-tile de grol'.

STAICULUT, movilA in partea deE. a com. Darmonesci, pl. Fi-lipesct se poveslcsce c acésigtumida s'a fa' cut de Negru-roa'aca aparare 'In esbrliele cu Td-tariY.

STAN-BRATU (Ripa-), localitatein com. Drajna-de-sus, pl. Te-16jen, unde garla Drajna incursul sëu formézä un marezigzag.

STAN CIOC, localitate in com.Drajna-de-sus, pl.Teléj en, undeapa Ogretinul in cursul suface un mare zigzag.

STANCA, piriu, care impreunA Curiurrul Epurasul, se v6rs. inTeléjen la p6lele monastire'lSusana.

S'a numit ast-fel dup'6 nu-mele une 6re - care Stanca,sorrt sau tovarda unor ves-tití hotI, ceV aveau culcuulpe valea acésta.

STANCEA, piriu, isvorasce din

535 S 535

www.dacoromanica.ro

536 S 36

valea Bobuluï - Atare, se im-preuna cu pirtul Caciula, trecepe langra. Monastirea Susana,curge de la N. catre S.-E. §ise vérsa in riul Teléjen, inraionul com. Maneciu-Ungu-reni, pl. Teléjen.

STAR-CHIOJDU, comuna rural,plaiu Tel6jen. Este fórte ve-che ; inceputul el se p6te punecu certitudine in timpul Tata-rilor. I se dice Star-Chiojdusau Chiojdu-Mare spre a sedeosebi de o alta. comuna ve-cina din judetul Buzèti, nu-mita. Chiojdu de Basca sauChiojdu-Mic.

Relativ la acéstt comuna,se spune ca, in timpil de de-mult, s'a stabilit ad un

cu douT fiT ai s61, i a co-prins o mate intindere de pa-mênt, pe care l'a impartit inurma intre dansul si feciorils61. In locul unde a rOrnastatal s'a fondat comuna BO-trilni (v. a. n). unde s'a sta-bilit feelbrul cel mare s'a fon-dat acésta comuna, Star-Chio-jdu, sau Chiojdu-AIare ; iar fe-ciorul cel mic a fondat comunaChiojdu-Mic, sau Chiojdu-de-Basca, din judetul Buz6u. )

1). In privinta intemeTerci acestei co-mune mal' este incil o verstune, pe caretm trecut'o la com. Mitrani,

Este situata, pe cincl :

Valea ChiojduluI, Brádetuluï,Benil, Ani si Rotar, la 3 k.m. departe de capitala jude-tuluI si la 13 k. m. de re§e-dinta

Se compune din 6 catune :Chiojdu, \ralea Ani, Bradetu,Rotarea, Gresia §i Smeuretu,av6nd o populatiune de 3307locuitorY (i6oi b. 1706); in careinfra. 2 familiI de tiganI-ferarI;una de Grec §i una de Ungur,care se ocupä cu cismária.

CapI de familic sunt 652contribuabilT i i; case de lo-cuit 650.

Locuitoril mal numesc a-césta. comuna, §i Chiojdu-Mare.

In comuna.' sunt 5 biseriel3 in catunul de reedinta', unaIn cat. Valea - Ani si alta incat. Rotarea. La niel una nuse scie cu sigurantä anul fon-da'reI, de 6re-ce sunt lipsitede inscriptif. Tóte sunt deser-vite de treY prcott

Locuitoril pe lang-á agricul-tura se mal ocupa cu esploa-tarea lemnelor de construc-tiunc, fabricarea tuiecI si eres-cerca vitelor. Ei desfac pro-dusul muncei lor la orarleMizil, Urlatl, ValenT §i mai cus6ma la Ploescï.

Majoritatea locuitorilor sunts'au improprietarit

www.dacoromanica.ro

537 S 537

dupri legea din 1864, pe mo-siile unora dintre mosneni:ale bocrilor Alacovet

El au : 'co caT, So epe, 462boT, 658 vaci", 16 bivolT, 876capre, 1870 01 si 638 porci".

In raionul comune'f, pe garlaBOtran6nca, sunt 4 mori, i

dou6 ferrtstrae : unul pe apaBasca-cu-Cale si altul pe apaSiriu cel mare.

Sc6ln. existrt In comunrt dela 1838. Localul e proprieta-tea comunel. In anul trecuts'a frecuentat de 15o btletI13 fete, din numM-ul de 410copiT (222 b. 188 f.), cu vCsrstade scai. Cu intretinerea per-sonaluldi statul cheltuesce a-nual 1566 lei% ,Vciu carte 300Mrbap Si 20 frilleY.

In partea de N. a comuneYsunt nisce gropi, despre carese spune cT sunt facute deTatarY, si se numesce «In Zrt-podil"» i «Podu Cotorci». Inpartea de E. se afla plaiul nu-mit Roma, ce se qice dupn.uniicrt si a luat numele dela nisce armate Romane, ceau fost pe aci ; iar dupade la nisce tiganY - laeti dinTransilvania, numitT, dupe o-biceiul lor, Romani si Rimi,car): au alungat pe TatariI, cestrtpaneau acestc locuff, stabi-lindu-se cY aci si in comuna

Chiojdu Mk, din judetul BuzNt.Figura si portul locuitorilor

aratrt cä sunt Transilvanenf,veni0 sub diferiti conducOtorT,formand diferite cete dc mos-neni".

T6trt comuna, cu plidurY,islaz, livec,11" si prunLInt arabil,are aproximativ ca la 2500h. a.

parten de X. E. a et seafid o mica Cu pg pu-ci ds(1, pe alsca-cm- Cale, la In-

ca fa tea nu m 1(1 « .1Iasa - de-Pir'Ird» .

In termen mijlociu se fa-bricrt anual in comunrt 6000d. 1. tuIc6,.

Dintre t6te comunele jude-tuldi, aci s'ar putea çlicc crtcultura g-andacilor de m'étasee maT intinsa. StupT cu albinosunt 200.

Prancmtui fiind muntos, nuprea e prielnic la t6ta cultura.

Productia mijlocie anualli e-ste de 1074 h. 1. porumb, 270h. 1. grau, 407 h. 1. o-c-6z, 150

h. 1. alac si 408 h. 1. fasole.Dintre pomi" roditorY sunt9000 merI. 6o0 peri, 4000 duclY,1020 C11-01, 2800 MACY, 45.000prunf. dau anual cala 1700 care de fin.

Comerciul se exercitd in co-munrt de 7 carciumaff.

Veniturile comuneT se ri-

www.dacoromanica.ro

538 S 538

dica la suma de 4076 leT a-nual, iar cheltuelile la 3870 leT.

In partea de sud a comu-nel" se aflti. o singura sosea,ce pune in comunicatie acéstacomuna cu com. Rincezi.

In comuna se afta o singuranumita Gorgan, dupa

care se recoltéza fin ; dealurIsunt : Gruiu, Stejarelu, Jaris-tea si Cóstelor. Dealurile Gruiu.Stejarelu i Jaristea suntpartea de N. a comuneY, iardealu C6stelor la E.

PlaiurI sunt Plaiu Roma,acoperit cu padure i islaz ;Valea-Ani, Serbánósa i Bobe,acoperite cu finete si aratura.

Piscuri sunt : CerbuluI, Pur-caruluï, Lacurilor, Stupini,gozuluT, tóte in partea de N.servind pentru aratura.

MuntI are : Smeuratu si CA-lugaru, Plaiu Ic6neT, PlaiuChiojduluT, totT acoperitY cupadure i islaz.

La tóte acestea se maIdaoga : Poiéna dintre Sine, aCarpenuluT:, Capu-PlaiuluTCon dr eï.

E udata de garlele : SiriuSiriu Mic, Siriasu, BAsca-

fara-Cale, ChiojduluT, Brade-tuluT si 136tranérica ; de valleAneI RotarT si de isv6rele:Vina, Cocosul, Palalogi, Con-dri, Tisa, Smeuratu, BanuluT,

Gresia, Blidari, Miculul, Ca-luluT, Benii, Rasca, etc.

Se ma'rginesce la cumuntii TransilvanieT, la S. siE. cu judetul Buz6u, la V. cucom. Posesci, B6trani si Dra-jna-de-j os.

STARITA, numire ce se maT dacta. CrivOtul din com. Manesci,plasa

STAURA, vale, in partea de V.a com. Margineni-de-sus, plasaFilipescï.

STAVROPOLEOS, sat, face partedin C. R. Moreni, plasa Fili-pesci. Are o populatiune de203 locuitoff o6 barbati., 97femeI).

sT.XicuLEscT, deal la N. de com.Aricesci, pl. Podgoria.

STANESCI , lo calitate in com.Drajna-de-jos, pl. Teléjen, undese dice ca a fost óre-candun sat.

Pe campia de aci sunt 2movile, pe care se cultiva ce-reale si care se credo a datadin timpul Tatarilor.

STA.NESCI, campie Intre riul Te-lejen si piscul Domnulul, co-muna Drajna-de-jos, pl. Te-léjen.

www.dacoromanica.ro

539 s 539

STANESCILOR (Valea-), localitateIn com. Drajna-de-jos, plaiulTel6jen, unde se qice ct afost un sat ce se numianesci. Ca urme din acest satse gAsesc : gropl, fragmentede cAdmicy, harburl si pietre.Locultorii acestuI sal se diceca au fost mopzeidvIndul told mqv'a protrietaru-hl/ date acea vreme, lar e7

s'au retras la com. Drajna-de-sus, nude avean altrl 7110fr

sTANESCI-DEDULESCI, sat, faceparte din C. R. TC'srg-soru-Vechiu, pl. Térgsor. A_ci e o

cu lira mul «Sf. A-postoli» fondad la anul 1874.

STA.NESCI-DEDULESCI, proprieta-tea Eforieï Spitalelor civiledin Bucurescï, fosd pendintede Pantelimon, com. Tergsoru-Vechiu, pl. Urgsor, in intin-dore de 882 h. a. din carI157 h. a. supra-fa d impá.duritAsi 725 h. a. pAmt?,nt arabilfinete, arendad pe periodul1886-1891 cu 7075 lel anual.

STANCP.SCA; mosie a monastireTColtea in com. urbanA UrlatY,pl. Cricov. Din planul i ac-tele de hodrnicie ale acesteTmosiT se constad cd p6,ná. laa. 1775, comuna Urlay se nu-

mia «Satul UrlatI». De la a-c6stA dad a purtat numireade «Urg» unde dup0. tra-ditiune se scoborau locuito-rif dup dealurile vecine laurlAtóre, adectt la t6rg.

STÂLPULUI, garla, com. Olteni,pl. Tel6jen. Isvbrdsce din ra-ionul com. Teisani, pl. Te16-jen. Tot terenul din valeaStalpulul" si Oná. la SlAniceste o livede intinsi. de finete,iar cóstele séle servesc pen-tru pa'sunatul vitelor.

poiénA situad in parteade V. si N. a com. Provita-de-sus, pl. Prahova. tragenumele de la o stAnA, de ol"ce odini6d, se gAsia aci.

ST .ì..NCE_I v&rf de munteIn ca. Gura-BeliY, com. Breaza-de-sus, pl. Prahova. Cade in par-tea de V. a soseleY nationale.

STANET (Piscul-), pisc la X. decom. Apostolache, plasa Pod-croria

ST.;NEI (Poiéna-), com. Aricesapl. Podgoria. S'a numit ast-fel pentru-cä aci erau stanede oT ; acum pr.tunézA. vitelo.

STANET, poiénrt, com. Isv6rele,

www.dacoromanica.ro

540

pl. Teléjen, numita ast-fel dela stiina de oT ce se allavechime aci.

sTANF.T, pisc intro comunelesa si Podeni-Vecta, pl. Pod-o-oria.

ST'ANET, poi6na. spre V. de com.Moroni, pl. FilipescY, in pa-durea statuluT 1_,up6ica - Sta-vropoleos.

8TARcui.., isvor, com. flimarY, pl.Podgoria, curge din fundulvaieT Starculdf si se v6rsrt in

op atna-Mare, permuldrept,In raionul com.

STA.LPUL, v(irf de deal in com.Ocina, pl. Peles ; s'a numitast-fel cacI acolo este unde pi6tra.

ví'rf de deal in com.Ocina, pl. Peles. Pe c6steles6le se gasesc copacT buturosi.

STEFESCY, comuna rurala, plaiuVarbilau. Se erode ca-si aluat numele de la primul om,anume Stefan, ce s'a stabilitIn ac6sta comuna cam pe laaniT 1513-1520.

Este situata pe malul stangal riuluT Varbilau, la 5° k. m.departe de capitala judetuluIsi Ia 2 k, m. de a pkaulta,

540

Se compune din do0 ca-tune : Stefesci si Scurtesci, a-vênd o populaOune de 899 loc.(474 barbaff si 425 femel).

CapT de familie sunt 249contribuabill 223 ; case de lo-cuit 240.

In catunul Stefesci este obiserica in ruina, cc servescede cimitir, si una in cit.

f6rte veche, in forma depescera, nesciindu-se dc cines'au fondat, de 6re-cc suntsite de inscriptiT.

Ambele sunt deserviteun singur preot.

LocuitoriT comuneY se ocupaPe lang-a agricultura, cu fa-bricarea rachiuluT de prune si

lucrarea cheresteleT. Stint 45mestesugarT. Produsul munceT

desfac la orasul PloescT.199 locuitorT sunt mosncia,

iar 50 s'au improprietarit la1864, pe mosia statuha, dincare li s'au dat 212 h. a. ETau 16 caT i epc, 227 vacY,

67 capre, 295 oT 1°8 poref.Pe riul Varbilau sunt 6 fe-

rastrae si 19 mor.Sc6la exista in comuna de

la 1889. Localul e inchiriat.S'a frecuentat in anul trecutde 43 baetT si 6 fete, din nu-mOrtil de 96 copil (59 b. 37 f),cu vC1-sta de scat Sciu carte

Nirbap si ftmei".

www.dacoromanica.ro

Pa,rtea de E. a acestm ca-tun, impreuna cu muntii ;ivirfurile lor, so çlice Cruci6ra(v. a. n.) Partile de S. ;;i V.sunt acoperite de liveçli depruni i locurT pentru porumb.

E strabatuta la V. de riulVarbilau (v. a. n.), iar la E.de g:irla numita Valea-Poenei.

Se marginesce cu comunele:13m-tea, StrAmbeni, Livadea,Slanicu

STEFESCI, sat, face parte din C.R. Stefesci, pl. Varbilau. Acie re;edina comunei.

STEJARU, sat, face parte din C.R. Negoesci, pl. Te'rg;or. Areo pop. de 297 loc. (143 b.154 f.) Acest catun se mal'numesce i Cravana. Aparti-nea statului i atArna de Po-starnacu din jud. Dlimbov4a.Este situat de-alungul apeiPrahoya.

Aci e o biserica fondata laa,nul 1834 de Safta Br-cinco-vénu, proprietaras'a reparat la a. 1888.

sTEjA.RuLuí, -vale, com. Varbi-lau, plaiu Varbilau. Se vérsain Orla Varbilau, in raionulcom. Varbilau.

ST1CI,A.R,11tAn, pise, com. 1,Ursa,

541 541

Supra-fata comunei, Cu islaz,pamênt de munca, padure, etc.e de 1o58 h. a.

Mica se fabrica in comunapeste 30.000 cl. 1. anual.

In raionul comuneT este ocariera de piétra din care sesc6te piétra, buna pentru fa-bricarea ipsosului.

Crandaci de matase nu secultiva. Stupi cu albino sunt 65.

Aci nu se cultiva de caporumb, i acesta in prea micacantitate ; a;a in anul trecutabia a produs 249 h. 1. Dintrepomi roditori sunt : 983 meri,436 peri, 45 cire;i, 56o nuci.Livecple produc anual pena la200 care fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 5 carciumarT.

Bugetul comunei presinta lavenituri suma de lei 6870,78cheltuelile represinta aceia0suma.

Cinci sosele o pun in comu-nica-tie cu comunele : Bertea,Strambení, Poiéna i Slanic.

Partea de N. a cat. Scurtescieste acoperita de mun01: Vul-pea sau BArseanu, plaiu 1,upu-lui ;i Trifoiu, cu vé'rfurile : Tri-foiu, Barseanu i Virfu Coconi..c1ce;t1.' munti sunt acoperitl depaduri din cae]: se esploatézalemne, ce se taie în ferastra-ele instalate pe apa Varbilau.

www.dacoromanica.ro

342

plasa Podgoria. Pe acest piseau fost plantate vii, i decand s'au filoxerat serva pen-tru finete cultura cerca-lelor.

STRACP;NTI, sat, face parte dinC. R. Mina, pl. Podgoria.

STRAMBA, cAtun care inainte de1830 tinea de com. Petro.<;ani,pl. Crivina, iar de la acéstadata locuitorii acestul catuns'au stramutat in PetnnanY

au format satul de aslY, a-ec,ltindu-se in partea de E.

STRAMBA, vale, com. StrambenT,pl. Varbilau.

STRAMBA, 131rau, face multimede cotituri, uda com. Strâm-beni-Blejoiu, pl. Te'rg§orul,se vérsa in riul Teléjen. Pemalul stang al acestuY ptiraueste situat satul Strambeni.

STRAMBENI, sat, face parte dinC. R. Strisimbeni, pl. Var-bilau.

STRIMBENI, sat, face parte dinC. R. StrAmbeni-Blejoiu, pl.Têrpor.

STRA.MBENI, plaiìi spre V. decom, Cosminele, pl. Varbilau,

542

ce servesce vitelor de paune.

STRAMBENI, comuna rumia, plaiuVarbilau. Si-a luat numireade la pârâul Strâmba.

Este situata pe aml3ele ma-lurY ale gArleY Aluniu, la 30k. in. departe de capitala ju-detuluY si la 3 k. in. de aplaiuluY.

Se compune din 2 catune :StrAmbeni avissndo populatiune de 1220 10C. (621b. 599 f.), in care intra 8 fa-miliT de iganY-ferarY.

CapY de familie sunt 475 ;contribuabill 5 i i ; case de lo-cuit 651.

In comuMi sunt 2 bisericY :una in StrambenY, cu hramuldpuminica Tutulor sfintilorȤi alta pe Aluni. Ambele n'auinscriptiuM i sunt deservitede doY preotY.

LocuitoriT se ocupa numaicu agricultura, adica cu pu-tina cultura a porumbuluY. EY,In num'er de 290 s'au impro-prietarit la 1864 pe

Rarita Lijad Barcanescu,din care li s'au dat 1128 h. a.EY au 285 caí i epe,vacY, 75 capre, 675 di', 519porcY.

Sc61a exista in comuna dela a. 1867. S'a frecuentat inanul trecut de 58 b. 4 f., din

www.dacoromanica.ro

numnerul de 256 copil (211 b.45 f.), cu y6rsta de sc61a. SC1.16

talle 25 barbag Vi 2

Tóta comuna Sc intinde peo suprafata de 2645 h. a.

Cand timpul e prielnic Scfabrica in comuna p6'nd la8000 d. 1. tuica anual. Din-tre pomY roditorT sunt ca la1200 meri., 300 perI, Ioo ducp

400 ciresi. Locul e muntosfórte putin prielnic cul-

turel. Nu se cultiva de catporumb, §i acesta neindestu-lator.

Comerciul se exercita Incomuna de 6 carciumari.

Veniturile comuneT se urcala tifra de lei 5743,97 Sì chel-tuelile la 3175,67.

E cu desavirsire lipsita desosele í presarata de plaiu-rile Mare, Foivru, Tisa, Mi--turca, Virful lul Rusin,Beni §i Dumbraveaua.

E strabatuta, de garlele Ber-tea f;i Aluniu .5i de valleStramba, Cireuluï, FrasinuluIi Sgheb6ia.

Se marginesce la V. cuCosmina de sus, m4e a d-luIVasilache Sinescu, la S. cumoia Stefesci, cu apa i prun-dul Varbilau, i la E. cu com.Bertea.

STRAMBENI-BLEJOY, comuna ru-

rala, plasa rernoru. Cu t6tecercetarile t'acate n'am pututalia nimic despre data infiin-tdrei acestei comune. S'a nu-mit ast-fel de la paraele Stram-ha i Bléja.

Este situata pe malul Te-lejenull-d §i pe ambele malurYale paraelor Dambu, B16jaStramba, 4 k. m. departe decapitula jucletuluI 12 k. m.de rqedinta pld5;ei.

Se compune din 3 cdtuneStrambeni, BI ej 0m i Coco-esci, avênd o populatiune de

998 loc. (5.13 barbati. , 485femei).

CapY de familie sunt 233contribuabilI 212 ; case de lo-cuit 233.

In comuna e o singura bi-serica, la Blejoi, reparata prin1764 de catre o d6mna, nu;mita Balaa, lipsita, de ori-ceinscriptie i deservid, de unpreot.

Afara de agricultura, locui-toril comune se mafocupa cu transportul pietreT

nisipuluI la oraul Ploesd.Mare parte din locuitori sunt

mo§neni ; 37 s'au improprie-tdrit la 1864 pe mo§ia Eforieï,din care li s'a dat 130 h. a.El au 27 cal, 8 epe, 174 vacT,1438 oY, 196 porcl.

Scóla existd in comuna de

S43 s 543

www.dacoromanica.ro

544 s 544

la 1889. T,ocalul s'a ofcrit co-munei de D-1 Panait D. Can-tili, i s'a frccuentat de 56 e-levi ;;i 4 eleve, din nurn'erulde 154 copil (112 b. 42 f.), cuvêrsta de sc61a. Cu IntreOne-rea personalului se cheltuesceanual io8o lei. N;iu cariebarbag.

Uta' comuna, impreuna cupadure, are 1308 h. a.

In termen mediu se fabrica incomuna pêrat la 400 d. 1. - uica.

Terenul comuneY nu e toc-mai fertil. Dintre porra rodi-tori sunt : 408 meri, 264 peri,825 cireT, 345 nuel. O jum6-tate h. 1. de livede producep6na. la Soo k. g. fin.

Comerciul se exercita, in co-muna de 5 carciumari.

Bugetul comunei are la ve-nituri 3231 lei i la cheltueli3150.

Soseaua Ploesci-Valeni-Bra-toceatraversézaacésta comuna,precum i drumurile naturalecatre comunelcPaulesci ;i Têrg;orul Nou.

Se marginesce cu comunelePaulesci, TCrporul-Nou, Mo-ia i riul Tele-

jenul.

STRECIIET, vale la E. de com.Gura-Viti6rel, plaiu Teléjen,

STREJNICU, comuna rurala, plasa,Te'rporu. Este situata pe loc;es, la 6 k. m. departe de ca-pitala pla;ci i la 3 k. m. dea judeluluï. N'are nici un ca-tun alipit. Populatia sa e de951 loc. (484 b. 467 f.); 194

capi de Emilio ; I71 con-tribuabih ; 214 case de locuit.

In comuna e o singura bi-fondata in anul 1886

de locuitorI i deservita de unpreot.

Locuitorii se ocupa malmult Cu agricultura. Putinulprisos al muncei 1 destac laora;u1Ploesci.

Locuitorii, in numër de 121,s'au improprietarit la a. 1864pe mo;ia D6mnei Elena Bar-canescu, din ca,re li s'au dat477 h. a. ET au 157 cai ;i epe,103 vaci, 449 oi, 145 porci.

Scóla nu este in comuna.Copil in vé'rsta d'a o frecuentasunt peste upo. Carta sciumal 6 Mi-bar:Y vi nici o foueXe.

T6tä comuna se intinde pesupra-fayi dc 3000 h. a.In comuna nu se fabrica

nici vin niel uica.GrandacT de matase se cul-

tiva in mica' cantitate ; stupicu albine sunt 130. Pamatul

prielnic la tóta cultura ; pomiroditori sunt puOni ; live4I nusunt,

www.dacoromanica.ro

545 S 545

Comerciul se exercitt in co-mund de 2 cardumarT.

Bugetul comuneT presintala veniturT suma de leT 2411.

Prin comuna trece o sosea,ce vine din Ploesd, i I inles-nesce comunicatia cu Té.rgoru-Nou.

E inconjurata de mo§ia Têrg-§oru-Nou i mo0a D-neT ElenaBárcanescu.

STEFANOAIA, sat fórte vechiú,care s'a desfiintat impreunacu Risnaru, Ciorices i Chira,alte sate tot vechT, §i s'a for-mat com. G-hirdoveni, plasa

STEIOASA-MARE (Muntele-) pa-dure particulara supusa regi-muluT silvic inca din a. 1883,pe mo0a Stei6sa-Mare, pen-dinte de com. Comarnic, pl.P ele

STEIOASA-MICA (Muntele-),dure particulará supusa regi-muluT silvic inca din a. 1883,pe mo§iaMuntele Steiósa-Mica,pendinte de com. Comarnic,pl. Pele§uluT.

STEJARIT deal in com. Po-deni-NouT, plasa Podgoria, pecare maT 'nainte d'a se filo-iera se cultiva mult4 vie,

STEJARUL SAU &A VANA (trupul-)mo0.e a statuldf pendinte debiserica Sárindaru, care peperiodul 1887-1897 s'a arendatcu 550 leT anual. De la 1888s'a vindut de ved D-luT Dr.Turnescu.

STEJARELU, deal cu direcOa dela N.-V. la S.-E., com. Star-Chiojdu, pl. Teléjen. Cade inpartea de N. a comund.

STETERPUL, plaiu spre V. §i S.de com. Provqa - de - jos, pl.Prahova. Este acoperit cudure de stejar.

STELI, vale, com. Tintea, plasa

STEVIA (Muntele-) MunteleFruntea-1111-Vrasel, mo§iï alestatuliff, pendinV1 de monasti-rea Snagov, cari pe periodul1888-1893 s'au arendat cu 3500leT anual, In plus 480 leT plathde pádurarT i confinitY.

Acest munte 6re-cand a fostal Mitropolid Ungro-VlahieT.

STEVJA, veçlï Bratocea.

STEVIA, munte in raionul com.Predealu, pl. Pele..

snvi4, vale isvor4sce din raio-35

www.dacoromanica.ro

546

nul com. Predcalu, pl. Peles,de sub muntcle Turco, aredireqia de la E. la V. si seversa in piriul Azuga, pe r-mol tot In raionul com.Predealu.

STC)ENELU, valcea, com. Pdcureti,pl. Podgoria.

STOENESCI, se ma'i numescelocuitorf panca de N. a com.Aricesci, pl. FiliposcY.

!-,TREAJI;TEA, deal in partea deN. a com. Cornu, plaiul Pra-hoya, numit ast-fel pcntruact era in vechime straja co-muneL Servd de pasiune pentruvitelo locuitorilor.

STREJNICU, sat, face parte dinC. R. cu acelasi nume, plasaTLrgsor.

sTRIM )TUL, vCA-f de deal, com.Valea-Lungd, pl. Prahova. A-cebt ven-f e ferte tipos ;;,i s'anumit ast-fel, se dice, de 1,3 obaba ce S'a gasit prim'a-veraaci i care teta ierna ratacisepe aci.

STUTA.RTA, vale. cOM. Trestiera,pl. Varbildu. Isvorasce dinpralurca Poenarilor, se imprc-una Cu vade Urzicaru si Tur-

546

burca, formézd riul numit «Sd-rat» care se verst in riulLespedca din com. Valcdnesci,pl. VArbildu.

sTu-rixx-popr, vale, isvorasce dela N. de com. Salcia, pl. Pod-goria, se impreuna in raza co-munci cu isverele Ciuciuru,

PacurcY, Oncei, Bur-lacu, Cainelc si Vulpca i for-meza garla Salda. Acéstd valee acoperitd Cu pddure.

STUPINI, rMiu, udd com. Posescï,pl. Telejen si se versa in garlaZeletinu, co care se versa inriul Basca si acesta in riulBuz u.

Se c,lice caí pc valca accstnipifio se aflau in vcchimestupí cu albine, dc unde nu-mele

STUPIN r , piriu 9 isvordsce dincestele dealuhn Mdclanu, com.Opdriti, pl. Telejen, ia dircc-Oa de E. si se versa in laculVitiéra, ce este tot in com.Opdriti.

luat numirea de la stu-paria cc era pc valea acesttnpiriu.

pisc in partea de N.a com. Star-Chiojdu, pl. Te-lejen, Se ¡ntinde ele la N. la

www.dacoromanica.ro

547

S. si servesce locuitoritor pen-tru aratura. Se dice ca aci afost o datä mare stuprtrie.

STUPENI, vale, com. Vadu-Sapat,pl. Cricov.

STURTY-DE-SARE, vediOltenu».

SUB-CETATE, costi, sub platoulce se intinde d'asupratateí numita «IiiIntana Rece»com. Slanic, pl. Varbilau. Areo 1.16rui inclinatiune spre N.

o prdpastie in partea deSud-Est. La p6lele acestuT pla-tou se intinde locul numit«Sub-Cetate» ceia ce dove-desce ca pe platoul din susulprapastiei a fost odini6ra ocetate ; dar in ce epoca, offctn.' a apartinut nu se scie.

Nici un indiciu nu indru-maza care vre-o descoperire,mai ales cui nu s'a facuto sapatura ori alta cercetare.Traditiunea s'a purtat pringura veacurilor din tatä infiu rOmdn'and pana In c,llua

de adi.Se mai çlice ca la piciorul

(p6lele) prapastiei ar fi o culice ascunde un tesaur, pe care,unif voind a-1 sc6te s'au po-nienit impr4tiati, fugind careincotro au nemerit,

547

SUB-mXcruRX (Valea-), vale, com.Ditesc, pl. Filipesci.

SUB-ViRFU1 STXEÏ, loe isolatin com. Maneciu-Pam6nteni,pl. Teléjen, din care isvordscegârlia Cacacea, ce se vérsain riul Teléjen, la locul nu-mit «Piétra».

SUB VIRE, pise, com. Harsa, pl.Podgoria. Pe acest pise aufost plantate vil, i de ciinds'au filoxerat servui pentru fi-note i cultura cerealelor.

sump:1, mahala din ca. Soi-mescu, com. Captura, pl. Cri-covul.

SUHXTUL, padure particulara su-pusa regimului silvic inca' din1883, pe inoia Suhaiul pen-dinte de com. Sinaia , pl.

SULTANU, sat, face parte din C.R. Provita-de-sus, pl. Prahova.Are o populatiune de 92 lo-cuitorí (51 barbati, i femci).

SULTANU, piriu, isvorasce dinc6stele piscului Sultanu, com.Provita-de-sus , pl. Prahova,trece prin ca, cu acclaï nume

se vérsa in gzirla Provita,pe partea drépta, tot in ra-ionul comunal Provita-de-sus,

www.dacoromanica.ro

SULTANU, pisc situat in parteadespre V. a com. Provita-cle-sus, pl. Pra,hova.

Se credo luat nu-mele de la un Sultan, care apoposit cu armata sa aci.

Pe acest pisc cresce tufiride padure ;;;i pe alocurca esteacoperit cu iérbO pentru§iune.

SULTANUL, vêrf de deal in com.Ocina, pl. Pele. trage nu-mole pentru cO predomind, tótemuchiile vecine.

SUNATOAREA, riu, curgc de lapólele muntelui Gurga, co-muna Breaza-de-jos, pl. Pra-hoya. Curge mal intditi de laV. spre E., apoI ja direcOaspre Sud i dupé ce priimescein sine vtdceaua Nisipuldi seversd in riul Prahova, la cOt.Podu-Vadulta, com. Breaza-de jos.

Acest riu In cursul su faccun mare sgomot i de acis'a dat numcle de Sunatórea.Apa sa este f6rtc limpedebund de liéut, mai ales véra,fiind f6rte rece.

SUNATOA REY (Valea-), isvor dcapa minerald, situat pe loc

apr6pe de soscaua naV.o-

nald in cat. Valea FOrsi, com.Breaza-de-jos, pl. Prahova, a-partinênd ob§tei locuitorilor.Apa sa conOnc iod i puci6sd,insd nu i s'a facut nid o a-nalisd chimica.

SURAN I, comund rurala, plasaPodgoria. Acest numccum spun bétranii se qicecä'§l l'ar fi luat de la nisceCOlugdrite, ce traiau in ve-chime prin aceste bocuri, qi-dmdu-T una alteia Surati.Se presupune a se fi infiintatpe la anul 1743. Este situati,PC deal §i pe gairla Sarata,48 k. ni. departe de capitalajudetului ,;;i. la 19 k. m. dcreedin.0 pla§ei. N'are niel uneAtun alipit. Are o popula-iune dc 974 locuitorY (460

bárbaV, 514 femel).Capi de familie sunt 340;

contribuabili 290; case de lo-cuit 385.

In comuna se alld o singurd,biserica, fondatd in anul 1816de locuitori, deservita de unpreot.

LocuitoriT se ocupa mal multcu crescerea vitclor. EI desfacprodusul munceI lor la oraulPloescl.

Locuitorli sunt parte mo,,-nenf, parte improprietOritl ;celor improprietdriV li s'au dat

348 s 548

www.dacoromanica.ro

549 s 549

250 h. a. pam6nt pe mosiastatuluï. El au 5 cal, 2 CpC,214 vacI, 30 capre, 400 01 si120 porct

In acésta comuna este om6ra de apa, care insa nufuction6za de cat cAnd ploua.

Sc6la exista in comuna dinanul 1889. Localul e proprie-tatea comuna In anul trecuta fost frecuentata de 54 copiI(46 b., 8 f.) din numOrul de 118copiI (94 bae-ti, 24 fete), CL1

versta de scai. Sciu calle 79Mrly-tr7 p. 12 fe/11d.

Supra-fata totala a comuneleste de 2000 h. a.

In comuna se fabrica p6nala 5000 d. 1. tuica ; vin nu seface.

Se presupune ca in acéstacomuna ar fi sare si pacura.

Gandaci: de matase nu secultiva ; stupY cu albino sunt 20.

PamCmtul nu e prielnic lat6ta cultura, ci numaY ovOzulul"si porumbuluT, producend I000h. 1. ovÈ's.z si 3000 h. 1. porumb.

In comuna sunt aproximativ4000 mer1, 318 perY, 200 dülf,1084 Cire1., 804 nucI, 100,000prunY, etc. Livec,file dau ioocaro de fin.

Comerciul se exercita de 4carciumarY.

Bugetul comunel'presinta la

veniturY suma de 101 4615, iarla cheltuelY. 3096 leI.

In comuna sunt sosele cariii inlesnesce comunicatia cucomunele Soimari, AricescT,Carbunesci i Predealu.

Este brázdata de urm4tt6reledealurT Poiana numitaPadurT» pe care se cultivaporumb ; Secarile, o ripa spremiéza-c,li, pe care se cultivaputina secara ; Ripile i Pacu-rile spre Apus, numit ast-felfiind ca se presupune ca acise gasesce pacura ; ambelesunt acoperite cu livec,li depruni.

Este udata de g'cl.rla Sarata,ce vine din com. Aricesa,trece prin centrul comunaprimind pe drépta sa isvòrelePutur6sa, care si-a luat numelede la mirosul gretos ce are,si pe Bracacea, numit ast-felde la multele liveql: i padurYce par a imbraca acésta vale.

SURANI, trup de padure a sta-tuluI in intindere de 415 h.a. pendinte de com. Podeni-VechT, pl. Podgoria, care im-preuna Cll trUp111 IZCSC1 (25 h.a.) forméza padurea Podeni-Vecht

SURANI, mo§ie a statului pen-dinte de Episcopia BuzOuluT,

www.dacoromanica.ro

care pe periodul 1888-1893 s'aarendat cu 1300 leT anual, inplus 480 leY plata de padurarTsi confinisti.

SURANI, Odure particularA su-pusA regimuluT silvic incä dina. 1883, pe mosia Surani, pen-dinte de com. SuranY, pl. Pod-o-oria.

suRANI, deal, com. Surani, pl.Podg-oria, pe care se cultivä

o h. a. vie.

SURDESCI, sat, face parte dinC. R. Bréza-de-sus, pl. Pra-hoya. Are o pop. de 4o9 loc.(209 b. 200 f.) Cade in parteade V. a comuneT, fiind inchisde riul Provita si muntele Sur-descT.

SURDESCI, munte, com. Bréza-de-sus, pl. Prahova. Din p6-lele acestuT munte, de la lo-cul numit «Cheia ProviteT»isvorrtsce Provita.

SURLI, vale ce se vérsA in garlaVdrbilrtu, in raionul com. Val--

plaiu V4'rbilau.

SUSANA, monastire de cAluOrite,situatA pe valea TeléjenuluT,in drépta riuluT, in mijloculuneia din cele mal' frum6se

infundlíturi, cale de vr'o 4 orede Vdleni. In apropien, doea, sunt &lelo Stanca si E-purasul, cari dan in Tel6jenla pélele monastireT,forma uneT crucT. Ca la o orämaT sus de m-rea Susana, a-própe de trecOt6rea Bratocea,este m-rea Cheia.

M-rea Susana s'a intemeiatpe la anul 1740 de cAtre o maidinumitA Susana, cu ajutorul al-tor ctitorY, care, fác(3nd o bi-serien, de lemn, T a pus hra-mul «Sf. Nicolae» hram ce seprasnuesce si adY. DupA acésta,pe la anul 1840, in clilele E-piscopuluT Chesarie al Buz6u-liff, s'a zidit a dona bisericAde piétra, prin milostenia cre-dinciosilor crestinT. Ac6sta fi-id amenintatA sä cada, in a-nul 188o, s'a rechídit prinstdruinta staritei Natalia Per-lea, contribuind statul, E-foria Spitalelor si altY credin-ciost

La usä are urmtA6rea in-scriptie

«In slava luT D-deu si aju-torul sfintuluT Nicolae, fAc6-

torul de minunT, al cAruT hramse s'OrbAtoresce, s'a fondat a-ce,stA monastire si s'a facut obiserica de lemn in anul 1740de maica starita Susana Ar-sicu si cu ajutorul ctitorilor

550 S 550

www.dacoromanica.ro

Filip Treti. In anul 1840, in;Hiele Episcopului ChesarieBuzOuluï, cu ajutorul prea sfin-tieY sale si altor ajut6re s'a ziditde piétra, fiind starita maicaSusana ; iar la 188o bisericafiind ruinata s'a reconstruitfiind starita Natalia Perlea,impreuna cu nol." ctitoriT : I.Filip, D. Frang,ulea, N. Per-lea si Dutu Petis, in timpulMitropolituluf Calinic i in di-lele Majestatilor Lor RegeleCarol i si Regina Elisabeta».

Positiunea SusaneI este unadintre cele maI frum6se dint6ra.

iap6lele monastireY , invalea Tel6jenuluï, se aliaun isvor abondent de lipaferug-in6sa, indestul de con-centrata.

Calug-aritele, in numer de40, se ocupa mult cu torsul

Ksutul, facCnd stofe demana f6rte solide si frum6se,pentru imbracrunintea lor sipentru vinc,lare.

susA 1TJL, munte inalt de 1437me.tri d'asupra niveluluíret-Negre. Are bogate pasudf,livedi i padurY.

Acest munte, impreuna cumuntii Retivoiu, Fata Gaya-neY, Costila, jumOtate din La-cu-Rosu, Unghia-Alica, Virful

lui Dragan si un sfert din Po-durile. apartineau din timpu-rile cele maí vechl familieíDudescilor.

Acestí munti au fost zalogity de logofaul Dudescu, ca--matarultu Stefanache Balta-retu pentru suma de 2000 gal-beni. Logof6tu Dudescu, ne-puttmd plati la timp datoria,muntil fura scosT la licitatiesi cumpL'rati prin cartea demezat din 5 Februaric i8o,de catre un om al Baltaretu-lui, Mamuk-bey, cu pretul

13.000 leï vechi 1). A,,tA-qfse stapanesce de M. S. RegeleCarol 1, si a tost cumpOrat,impreuna cu muntií de mal' sus,in Maia 1892, do la Mamuk-

1) Dudescu ,,ustinea Cu infocare drep-tmile poporului i Le) ea Mal marea na-tiuneY. lit acr--,t ,,Lop, pe la Mielelulu trecut, taima dese intlunn i cu Banul

Cretule,,cu, IenaclieAclirescu, BrAncol énu, Campinau, Go-

le,,cu si Rilénu, boca frunta,,,Y al 1,6 e fDude,,cu Nicolae, care tr'ar,e mult tnnp

in Franta, unde Melle cele nouI I cap-tivaserri mima, cerca sii clolhinde,,c,1 pro-

tectuanea FranteY. El cuno,cea pe Napo-leon II e legl ettl e boemi a picea siugui ,,pre a dobAndi protectiunea mal °MY ge-neral, amte pnsul

ind-cn 'Y lip,aau liana immumutat lac'iímlítarul R;i1Liretu Cu 2000 galbenYCu mare doband:I. 7,\Te putimd

<la crea marclui patliot a ti ()cut

in mnnele clnintarului.

55 ';') 1

www.dacoromanica.ro

552

Bey pe prqul de 850.000 lei.Pentru esploatarea paduri-

lor din muntif Susaiu, Reti-voiu i Fata - G-avaneY, fra0Carol §i Samuel Schiel de laBu§tera au infiirqat la póleleSusaiuluY, din spre Retivoiu,lang-a valea Azuga, o fabriaisistemalicit de cherestea fi debe(e de chibrihnl, sub conduce-rea inginerulta C. Ganzert.

Construqiunea cladirilor a-cesteY importante §i frum6seintreprindeef industriale, s'ainceput la a. 1891, i in pri-mavéra anuluT 1892 s'a ince-put fabricatiunea.

Pentru transportul materia-luluI, este arc,lata, in VirfulSusaiuluï, nu de-parte de ho-tarul tOreY, o masina elevato-rica de vapori cu cazanulcare face sa circule vagone-tele pe drumul de fier ame-rican., ce unesce fabrica decherestea (din valea AzugeI),cu piraul Limba.§elul, pe odistançä ce urea goo metri ;iar de la obir§ia

;ANTu PADuREI, isvor, merge§erpuind prin com. Crivina,plasa Crivina, taiTe islazul pro-prietaruluï se vérsa in riulPrahova, care serva de limita

552

p'ena la gara Azuga, adminis-tra0a acestel" fabricI a proec-tat construirea uneY liniY ferateIn regula, cu cale normala.

Tot pentru transportul ma-terialulul' din muntele Susaiueste construit, d'alungul vale):TésculuT, un drum de fier pen-tru vagonete, pe o distan0de 3 k. m. §i acest drum légacentrul padurilor din Susaiu,cu gara Predealu.

Productia anuala a acesteYfabria este urmatórea b000m. c. cherestea de brad §i demolift i dou6 miliarde bqede chibriturY.

Uscaturile din padure, r6-maFAele §i lemnele ce nu sepot intrebuinta la fabricati-une sau transporta in alteparV, se intrebuinVsza pentruarsul varulta alb, in cele dou6cuptóre de langa gara Pre -deal.

Fabrica de cherestea ocupaasta-çll in permanenta 40-60lucratorT. (I. G. Babes. «DinPlaiul Pele» pag. 53 §i 169).

in partea de N. V. §i N. E.intre com. Pucheni §i Crivina.

ANTIT TATARA.sc, .liarq la V.de com. Aricesci, pl. Podgo-

www.dacoromanica.ro

553 553

ria, spre albia vdieï Adanca.Bètranit povestesc despre a-cest sant c era sdpat intr'a-dins si din el TAtariï se bd.-teau cu Romanil, cu arcuff

sdgetl.BOtrAniI Mitu Slujitorul din

com. Aricesci si Tudordchescudin com. SuraM, mi-au spuscd au gdsit, in apropierea san-

virfurY de sAgetY, infiptein gorunf f6rte marY, i cd le-aupdstrat multd vreme. Se credect prin apropierea acelM santse gdsesc in pdmant multelucruri vecht OameniT fac me-reu sdpdturT pontru comort

.;ERB (Virful-1M-), virf pe cul-mca dcalulta Gornet , com.Gornetu-Cuib, pl. Podgorianumit ast-fel dupd numeleVasile Serb, care a posedatIn vechime acest virf. Estesituat in partea de V. a co-muneT si e acoperit cupddure.

ERBAN movild peteritorul com. Têrgsoru-Nou,plasa Urgsoru, situatd la E.de Têrgsor, flic&nd hotarulIntre Têrgsor i Tigdnia. Peacéstd movild se cultivd ce-reale.

ER.13.A.N §es, com.

Ogretinu, pl. Teléjen, numitast-fel dupd numele fostuluisu posesor.

ERBAN-V()D.A., loc isolat, com.Homoriciu, pl. Tel6jen,

4E12.B.A.NfISA, mahala din cdt. Va-lea-Lungd, pl. Prahova.

5ERBANSA, deal, pe care estesituata com. Valea-Lungd, pl.Prah ova.

ERI3A.NISA, plaiti in partea deV. a com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen. Se intindc de la N.la S. si pe el se afIll finetelocurf de aráturd.

ERBULOAIA, vale, isvorAsce dindealul Boncu , com. Sotrile,pl. Prahova ; curge cdtre S.,se intalnesce din jos de cdt.Osebitu cu \ralea Boncuformézd garla Campinita, cetrece prin partea de N. acom. urb. Cdmpina, si se vérsdIn riul Prahova.

;;Ti:RPARIA, surpaurn, in parteade V. a com. Bughiile, pl.Teléjen.

(Pe-), sant vechiti in com.Filipesci - de - Pddure, pl. Fili-pesd.

www.dacoromanica.ro

554 554

E113. (Muntele-), proprietatea E-forieí spitalelor civile din Bu-cures" fosta pendinte de mo-nastirea Sinaia, com. Sinaia,pl. Peles, in intindere de 34511. a. din catre 55 h. a. supra-tata impadurita l 290 h. a.pamemt cultivabil si finete, a-ren data pe periodul 1888-1893cu i800 lei anual.

UL, mahala, facc parte dinC. R. To§ila, pl. Peles.

E1 UL-PAILOR funtele - ), pa-dure particulara supusa regi-mulul silvic inca din a. 1883,PC mosia Muntele

pendinte de com. Coman-nic pl. Pelesulta.

ETUL-TRESTIENI, mahala, faceparte din C. R. Tei1a, plaiul

INDRILA, pise, com. Aricesci,pl. Podgoria.

INDRILA, C6Sta, com. Tarleset,pl. Telejen.

vale, isvorasce de la N.de muntele Cumpaul, com.Predeal, pl. Pele, curge dela E. spre V. se versa inriul Prahova, pe tiirmul stang-,in raionul cat. Poiana-Tapulin,

com. Predealu, pl. Pelesuluï.Pe timpurY secet6ic s6ca ; iarin timpul topirei zapec,leí saua ploilor proa mari vine atade mare in cat intrece volu-mul apeT din riul Prahova.

11,(rnr, sat, lace parte din C.R. Boldesc1, pl. Podgoria. Estesituat pe loc es. O parte dincatunul .`_;/ipotu maT pérta nu-mole de Clurz-Liplursci.

Aci e o biserica cu hra-mul «Adormirea Preciste1»«Sf. Dumitrup fondata la a.1840 cu cheltmala Paharm-culta (Theorghe Boldescu, P(P,-telnicul Atanasie, Calozisul

[POTUL, lac, dis si «Al Bise-riceT» la N. de cat. Bréscele,com. Campina. pl. Prahova.

IPO - DE - LEA C, isvor cecurge din pélele dealuluI Vla-deanu , com. Provita-de-jos,pl. Prahova. Apa din acestisvor se intrebuint6za de locui-torY la diferite béle.

IREXDX (Poiéna-), ses, com. O-g-retinu, pl. Tel6jenul.

,IR,NA, sat, face parte din C.R. cu acela0 riurne , plasa

www.dacoromanica.ro

55;

Têrg,sor. Aci e o bi,,erica, lip-sin. de inscriptio.

trup de mosie fostastatulin, com Sima, pl. Urg-sor, fost pendinte de monas-tirea Mislea, in intindere de246 h. a. vîmclut do ved lo-cuitorilor cu 102.650 lel.

padure a statuluí in in-tindere de 430 h. a. pendintede com. Sima, pl. Vrgsor,formata din trupurile ;;;irna(40o h. a.) si Pisculec1 (30 h. a.)

, comuna rurala plasaT6r;-_,,rsor. Este situatt pe undeal si pe valea riuletului Ba-lotina, la 15 k. ru. departe dccapitala judctuluí si la i 6 k.m. de resedinta. plaset

Se compune dm 2 cAtuneirnasi Varnita, avC.nd o po-

pulatiune de 890 loc. (431 brAr-bati, 459 femeT), in caro intra20 familií de tigani-tcrarT, 2Turd si i Bulg-ar.

CapT de familie sunt 226contribuabilí 204.

In comuna sunt doucl bise-rici : una in cit. Sima si altaIn Varnitia, fondata la a. 1874,

orí-ce inscriNiedeservite de doi preotT.

Locuitorif se ocupa numaTcu zgricultura. Putinul

5 555

desfac la orasul Ploescï.Locuitoril, in numOr de 173,s'au improprietarit la 1864, pemosia statuluT Sima, si pe ad-luT Baleanu, din carT li s'audat 783 h. a. El au 5,5 caT siepe, 105 vacT, 353 oT, 32 pord.

Sc6la nu exista in comuna.-D'AA comuna se intinde pe

o suprafata de 783 h. a.Tuica se fabricA

Gandad d matase se cultivain mica cantitate. Dintre ce-reale se cultiva numal porumb,grau i ovtz. Liveçlile dauphri la 6o caro de fin.

Comerciul se exercita In co-muv14 de cincl carciumarí.

Veniturile comunel Sc urcala leí 7920,39 i cheltuelil-, la3077,80.

Prin comuna trece soseauaSirna-Tariceni-Cocorasd.

E brazdata de cate-va dea--l'ara ver o numire spe-

ciala.E strabatuta numai de un

mic riusor, numit Balotina, cese vérsa in riul Prahova.

OTMAld, sat, face parte din C.R. Soimari, plasa Podgoria.

sotAixrd, comuna rurala, plasaPodgoria. Si-a luat numireade la dealul oimu, ce se aflaIn raionul eT, si s'a infiintat-

www.dacoromanica.ro

dupa, cum spun locuitoril be-tranIpe la anul 1602.

Este situata pe garla Lo-patna, la 8 k. ni. departe dererdinta plarY i la 30 k. m.de capitala judetulul.

Se compune din 2 catuneoimari si Atarnati, ave'nd o

populatiune de 2101 loc. (891barbatY, 1210 femeY), in careinfra §i 6 familiY de tig-anY-ferarY.

CapY de familie sunt 548contribuabilY 459; case de lo-cuit 592.

In comuna e o singura bi-serica fondata la anul 1868 delocuitorY , deservita de doIpreoti.

Locuitoril se ocupa in spe-cial cu agricultura §i crescereavitelor.

Maj oritatea locuitorilor suntmcTienY, iar o mica parte s'auimproprietarit la a. 1864 inmosia statului numita «Calda-ru§anca» ;;i a d-lui Stefan Ni-colau, din carY li s'au dat 49h. a. EY au 14 cal, To epe,180 vacY, 130 capre, 2000 0Y,5o0 porcI.

In raionul comuneY sunt 4morY : 3 de apa pe gArla Lo-patna, i una pusa in mirareprin puterea vaporilor.

Scóla exista in comuna devr'o 70 ant_Localul e propri-

etatea comunel §i s'a cladit laa. 1875. S'a frecuentat in a-

nul trecut de 76 baetI i 4fete, din num6rul de 288 co-pil (16,5 b. 123 f.) Cu V6I'Stade sc61a. Cu intretinerea per-sonaluluI se cheltuesce anual1404 leI. Seim carte 291 brba(1,y1 25 _Avid.

TOO,' comuna arc o supra-fatade 3500 h. a. Aci se orlaMate I.SVO'IT dc afiasi de pcurd , nestudzate fi 11C-cs75loatate.

Tuica Sc fabrica anual, intermen mediu 25,000 d. 1.vin 2000 d. 1.

In localitaOle n min de «PcGlod» si la «Aidrirap» se pre-supulic a ji lupanit,llt multósare.

GiindacY de matase se cul-tiva in f6rte mica cantitatestupi cu albine sunt 115. Pa-m(Thtul nu e prielnic la t6tacultura. Terenul cultivabil pro-duce cu aproximatie : 120 h.,1.grail, 250 h. 1. ov0z, 40 h. 1.meiti §i 15.500 h. 1. porumb.Dintre pomY roditorl sunt : 3455merl, 1327 perY, 2432 duc,lf,

847 cireY, 1793 nuci. Livediledau p'ena la 500 care de fin.

Comerclul se exercita in co-muna de 6 carcIumarI.

Venitul anual al acesteI co-mune SC urea la leY 7523,64

556 556

www.dacoromanica.ro

557

O sosea, incd neterminatdinlesnesce comunica0a cu co-munele SuranY, Aricescf i Cdr-bunescf.

E brdsdata de 4 dealuriSoimu, in partea de N. E, pecare se cultivd vie ; Plesuiva,în partea de S. E; Piscu Ho-tilor, la S. V, si Corbu, situatin partea de V. a comuneY.

E udata de &Me: Lopatna-Alare, Lopatna-Micd si Starcu.

Se mdrginesce cu comuneleChiojdeanca, Podeni-Nouf,curqf iSuranT.

;(mr.A.R`f, deal, com. Soimari, pl.Poclgoria, pe care se cultiva7 h. a. vie.

0TATART, pddure particularà su-pusd regimului silvic, inca dinanul 1883, pe mosia Soimarf,com. SoimarT, pl. Poclg-oria.

OIALiRENY (Mosneni-), padurepa.rticulard supusd regimuluTsilvic incd din a. 1883, pe mo.sia mosnenilor SoimarenT, pen-dinte de com. Soimarf, plasaPodgoria.

0IINIti, deal, in parten. de N. E.a com. Soimarf, pl. Podgoria,pe care se cultivd vio. Si-aluat numele de la ;;;oimif, cese gasiau o data aci.

OIMULTJi (Ripa.-), deal in coin.Valea-l-ungd, pl. Prabova.

,OTAIESCU, sat, face parte dinC. R. Ceptura, pl. Cricov. Areo pop. de 400 loc (203 b. 197f.) A ci e o bisericd cu hramul«Sf. Nicolae».

hi accst calun se sdsesc firtemitlp crbuìzr de piiment.inceput sit fie esploatap de lo-cuitorY, din acele locur% de mutese fiot salte No% lesue. Pe unciclocurY Sc slisesc la supra-fa-(a pdm(!ittuzza. .1ce.yt1 ciirbwase vi'llei le la firoprietari% deiii orY

;-;011110YAGA, gârld, com. Posesci,plaiu Teléjen, ce se v6,rsd. ingârla Zeletinu, tot in rafonulcom. PosescI.

OINIOIAGU, deal, com. Ogretinu,plaiu Telejen.

OTRILE, vale, pe care este si-tuata com. Sotrile, pl. Pra-hoya.

OTRILE, comund runa, plaiuPrahova. SI a lua.t numirea dela un «S:etraru» celarendas al acestuf loc, pe laa. 1734 ; i spre a se populaacéstd mosie, nu lua niel odajdiespun baraniide cat

www.dacoromanica.ro

558

un singur puiti de gaina,acela nu pi in bilmcie, cibulla voie. Locuitorh din ve-cin tate, §i mal' ales cel de lacttmp, carí erau prigonitY deTurd si Grecl, vOc,1C,nd acéstainlesnire, venira :;;i se stabilirain aceste locuri retrase i sin-guratice, i cu modul acestas'a, populat, formándu-se co-muna Sotrile.

Este situata pe valea Sotrile,in dr6pta garleT Doftana,45 k. m. departe de capitalajudetulul i la 12 k. m. de aplaiubh.

Se compunc din 5 catuneLunca-Mare, FraW, Osibitu,Sodurile i Plaiu Cornulul ;dintre carY. Lunca-Mare, Frath,

Osibitu sunt pe proprieta-tea Principelth Dimitrie Barbu

tirbehl ; Se,clurile pe a d-luIStan Blebea, iar Plaiu Cornu-luI pe a d-luI Nicolae Bibescu.Pos4iunea sa este fórte fru-mósa.

Are o populatiune de 1568loc. (8o4 barbay, 764 femeI).

Capí de familie sunt 357contribuabilí 259 ; case de lo-cuit 370.

In comuna, sunt 2 bisericiuna in cat. Fratit si alta incat. Lunca-Marc. Coa din Fratils'a fondat la a. 1886 de Prin-

.5tirbent i locuitor12 iar

558

coa din Lunca-Mare de SAr-darul Grigore Neg,ru, la a.1845, fara inscriptie. AmbelebisericY sunt deservite de 2preotj.

Locuitorh se ocupIt numalcu munca pamCmtuluT chi-rigeria.

El s'au improprietarit la a.1864 (in numOr de 170) inmosia Sotrile a PriMulul Stir-beh), din care li S'ala dat 591h. a. In comuna sunt : 40 cal,45 °pe, 361 yací, 3525 01200 porci.

In raionul comuneí, pe riulDoftana, sunt 4 morí, 3 pive,si o darsta.

Sc6la s'a frecuentat in anultrecut de 52 baetí, din numt,'-rul de 278 coph b. 138 f),Cu vrsta de sc61a. Localuls'a construit in anul 1891, prinstaruinta Principelui Stirbelti

preotului Gr. Brebénu,invOtaitor. ,Kizt carie, S biirba(t.

T6tIt comuna se intinde peo supra-fata de 4250 h. a.

In termen mediu, se fabricain comuna pl'má, la 1800 d.1. tuica anual.

In localitatea numita «Se-clurile» sunt carien l de pi6tra.

GAndad de matase nu suntstupí cu albino sunt 130.

PamCmtul e prielnic porum-buluI, din care se ClaltiVO, 1340

www.dacoromanica.ro

S59

h. 1. atta cat abia ajunge lo-cuitorilor. Dintre pomi rodi-tori sunt : 120 merT, 70 peri,18o ciresi, 200 nuci. Livediledau ca la 450 care fin.

Comerciul se exercita decarciumarl.Veniturile comunel se ridica

la tifra dc lei 2990 Si cheltue-lile la 2900 101' anual.

Niel' o sosea petrita nu eIn comuna, ci numai drumurinaturale.

E brazdata de virfunleBoncu, Frumos si Pietrisulul.Din Boncu isvorasc dout:i\ralea Boncului, ce curge spreS. si desparte catunele Ose-bitu de plaiu Cornului si Va-lea :-,;erbul6ia, ce curge spreS., se intalnesce cu cea

forméza garla Campi-n4a, ce trece pe langa com.Campina si se vérsa in riulPrabova.

Prin partea de V. e udatade Valea firilor, ce se versa.in Doftana.

Se mrtrginesce la N. cu cat.Socaria, ce tine de com. Co-marnic ; la S. cu com. urb.Campina ; la E. cu com. Bre-bu, de care se desparte prinnul Doftana, si la V. cu com.Br6za-de-sus. de care se des-parte prin rîul Prahova,

559

,,TRI LE, mo,ie a principeluï .`..,;tir-beitt, pe care la 1864 s'au im-proprietarit locuitorií din com.!--;)otrile, pl. Prahova.

OTRILE, padure particularrt su-pusa regimului silvic inca dina. 1883, pe mosia Sotrile, pen-dinte de com. ;-,;otrile , pl.Prahova.

vale, com. Ditesci, pl.Filipesci.

';,TIRBE i FI deal in parten deE. a com. Bucovul, pl. Cri-cov, de la p6lele caruia isvo-rasco pinol Bucovelu, ce sevérsa in Teléjen.

Turizru, sat, face parte din C.R. Olteni, pl. Teléjen.

Biserica din Stubeiti p6rtaurt-M_t6rea inscriptie qinta-resce D6mne sfinta si Dum-nedeésca biserica acesta pecare o al' castig-at cu scumpsangele Christosului tu, ce a-cum din temelie s'a ridicats'a zugravit prin osirdiacheltuiala D-Ior Ne;_-.,roita Pan-toiu si a locuitorilor de aci sialtor particulari de afara, sisa prasnu6scrt sf. Nicolae si

Cuvi6sa Paraschiva ; la anulde la Christos Ar6st'abisericd s'a construit in loculceleT vechI,

www.dacoromanica.ro

560

;1.1".1'EANCA, mosie pe care la1864 s'au improprietarit lo-

TALEA, comuna rurala, plaiu Pe-les. Sc crede ar fi luatnumele de la nisce livcdi defin, ce sunt in apropiere, inmosia Bezdeadu, din jud. Dam-bovita, cal-Y au avut tot-d'a-una numele de «Talea» i cas'a infiintat pe la anul 1790,dupa cum se constata' dintr'unleat g-asit pe stalpul bisericeivechf.

Este situata pe uu deal, inapropiere de muntl', la 55 k.m. departe de capitala jude-tulul si la 28 k. m. de rese-dinta plaiulut

Se compune din 2 catuneTalea i Plaiu, av'6nd o po-pulatiune de 841 loc. (428barbaO, 413 feme`f), in careinfra si 5 familiY de tiganT.

Capi de familie sunt : 200;contribuabilY 160 ; case de lo-cuit 173.

In comuna sunt dou0 bise-rid : una de lemn in stareroa, facuta la a. 179o, si altade zid, construita la a. 1878,cu hramul «sf. Nicolae» am-bele deservite de un sing-urpreot.

LocuitoriI afarut de agricul.

T .

56o

cuitoriY din Colceagu, pl. Te-16jen.

tura, se mal' ocupa cu facereade strae, paturl', velinte, panza

crescerea vitelor. Mestesu-gari. sunt 14 ; col cari au ca-rute se mal ocupa i cu dife-rite transpórte.

Straele, paturile, etc., se des-fac la balciul din com. Te-lega, pl. Prahova, ce se tineanual la 8 Noembre Ia-nuarie, ale fie-carui an si incomuna ; iar mestesugaril. lu-créza 1.1 umaI in comuna.

Locuitorfi, in num6r de 127,s'au improprietarit la 1864, pcmo§ia Printulta Panait Ghicasi a caseT Zoe Brancovénu,din cari li s'au dat 380 h. a.El au 166. cal, 182 epe, 299vacY, 156 bol, 385 capre, 3685oY si 269 pora

Carte a inceput sa se in-vete aci cam de 30 ant Lo-calul e proprieta.,tea comunetS'a frecuentat in anul tre-cut de 46 baetT si 12 fete, dinnumérul de 131 copiT (71 ba-etl, 6o fete), cu vZrsta de scóla.Cu intretinerea personaluldfse cheltuesce anual 1242 leY.

Sciu cartc 40 Mrbap feind.In termen mijleciu so fabricO,

www.dacoromanica.ro

561

in comunap(inala 215 h.l.In raionul comuneY, in mo-

da Bréza este o cariera depié tra, numitd «Cariera Belifo.

CiandacY de matase nu se cul-tiva: stupT Cu albine sunt 256.

Pamêntul e prielnic numaíporumbulta, putin canepeIinuluT. Terenul cultivat abiaproduce 700 h. 1. porumb, 4li. 1. canepa, i h. 1. in. Dintrepoml roditorl sunt : 300 meri,

bo perY, 400 cire;Y, 250 nucl,500 vi;ini, loo zarzari, 10.000prunl. Livedile dau pCnd laloo care de fin.

Comerciul se excrcita in co-muna de 2 carciumarY.

Bugetul comuneY presinta laveniturY (deeiml i drumurY)suma de leT. 2190, ;i la chel-tueli 2169,74.

In comuna e o singurd so-sea, prolectata, a se facecatre S. E. spre Bréza-de-sus.Din ea se face mal multe uliVprin comuna'.

E brazdata de mal' multedealuri, t'ara niel un mime, cudirecOa S. E. i de piscurilenumite Piscul cu CatinaPiscul cu PlopY, situate inpartea de S. a comunel. T6tescrva pentru pa;une.

E udatd de garla Bella, careface mal multe zigzagurl,de 41ceaua, Vie4uinel,

s6t

Se marginesce cu judqulDambovita, la S. V. i N. s,,i

cu mo;ia. Comarnicu.

FALLA, sat, facc parte din C. R.'ralea, pl. Pele;,. Aci e rese-dina

TALLA, vale, isvordsce din ra-ionul com. 'ralea, pl.curge de la N. V. catre S. E,se impreuna cu valea Belia,

arnêndou se vérsa in riulPrahova, pc malta drept, intrecomunele Comarnic tzi Breza-de-sus.

TALLÉ (Plaiu-), drum ce treceprin com. laica, pl. Peles.

l'AB:íLANU, vale, com. D4escl,plasa

TNRICENL comuna rurald, plasaTCrg-,,or. Este situatä pe va-lca Prahovei, la 15 k. ni. de-parte de eapitala s,,i

tot ataca de a pla;e1. N'arenic un catun ahpit.

Are u pop. de J255 10C. (663barbaV, 592 femcI), in careintra ;si 7 familiide igan.CapI de familie sunt 313 ; con-tribuabill ; case de lo-cuit 300.

In comuna e o singurdfondata la a. 1735 de

36

www.dacoromanica.ro

Radu Scarlat vol vistierD-net Maria sotia sa, reparataIn a. 1843 de Afarole BanGheorghe Filipescu i Eca-terina, sotia sa, iar maT inurmä s'a meremetisit de lo-cuitori. E deservita de unpreot.

Locuitorh comuneY se ocupamaí mult cu .fabricarea varu-luT alb, numit de ,5irna suntpeste 130 fabricantI. Ei des-file produsul muncei lor laBucurescI i Ploesei.

Locuitorir, in numOr de 158,s'au improprietarit la 1864,cánd dat '772 h. a. ETau 67 caí :;;i. CEO, 258 vad, 4bivolí, 345 o`í i 139 pord.

Sc6la datéza in comuna dela 1859. Localul e proprieta-tea comund. S'a frecuentat inanul trecut de 85 baetí, dinnum6rul de 180 coph (99 b.Sr f.), Cu versta de scòla. Cuintretinerea personaluluT secheltuesce anual 1728 let Santalle .148 bdrbap .yi 7 femci.

er6u-i. comuna se intinde peo suprafata de 1372 h. a.

'pica se fabrica prea pu-

CrAndad de matase se cul-tiva; sturh cu albine sunt 23.

Pamentul nu e prielnic lat6ta cultura. Pomi roditorlsunt

Comerciul se exercita incomuna de 3 drciumati.

Bugetul comuneí presintavenituri suma de leí 7436,79iar la cheltuelí 4126,38.

Prin comuna trec sos2auaPariceni-Popesd i Poenari-Burchi.

TARUI.:NC.A., vale, isvorasce dela N. de com. Slanicu, pl.Varbilau, de sub muntele Ver-de, trece pe lánga cariera dopiara t;i se vérsa in giirla,Slanicu, pe malul sang, totin com. Slanicu.

T_VTARU, comuna rumia, plasaCricov. Este situatä in parteade E. a pla;d, lánga judetulBuz0u.

N'are niel un catun alipit.Sc6la nu exista in comuna.Copiií pena acum au urmatparte la sc6la din com. San-geru .,;3i parte la sc6la din com.Udresd. Coph in versta desc6la sunt 188. Veniturile co-muneí sunt de 5003 la

TÀT,\RA.N1, comuna rumia, plasaCrivina. Ni se relata ca ar fidatánd de la a. 1740, arfi luat numele de la nisce cetede TatarT, cari au stationataci in vechime, mal" mult timp.

Este situata pe ambele ma-

362 362

www.dacoromanica.ro

luri ale pAraelor ReceleaCalda, la 5 k. ni. departe decapitala judeWluí i la 9 k.ni. de a pla:?el.

N'are nicí un catun alipito popul¿qiune de 683 lo-

cuitorí (355 barbaV, 328 fe-meT). CapY de familie sunt 141;contribuabilí io8 ; case de lo-cuit 146.

In comuna e o hiserica, fon-data la anul 1744 de JupAnGherghie6nu i Jup&nesa.reparad. in 1830 de Velhalache Cornescu , deservitade un singur preot.

Locuitorii se ocupa incu agricultura i gradina-

ria. Produsul munceY 1 desfilela orau1 PloescY.

Locuitorii, in numOr de 116,s'au improprietarit la a. 1864pe moia d-luí Emanoil La-hovari, i Ii s'au dat 360 h.a. El au 28 cal, 26 epe, 122vacY, 8 bivolí, 268 01, 119 pord.

Sc6la exista in comuna dela 189o. Localul e proprietateacomuneY. S'a frecuentat in a-nul trocla de 34 bae1,T i 2

fete, din num6rul de 163 co-Oí (93 h. 7o f.), CLI vísn-sta desc61a. .S'cirt carie 25 bdrboit7 1. eill

Suprafiqa comunei, Cu islazparnênt de munca, e de

q4o h. a.

Crandací de matase nu secultiva ; stupl cu albine sunt 71.

Pamésntul e prielnic la t6t4tcultura. Terenul cultivabilcu aproximatie : 140 h. l. orz,760 h. 1. ()vez, ion h. 1. mein,81,5° h. 1. porumb, I000 h. 1.rap4a. Poml roditorT sunt pu-

Livedile dau numal roocare de fin, cad cea maí mareparte s'au semanat.

Comerciul se exercitacomuna de 6 chrciumari.

Ilugetul comuneí presintala veniturí suma de leí 6390,88iar la cheltuelí 4776 leY.

Prm comunä trece soseauanationala ce-1 inlesnescr2 co-munica0a spre PloescA i Dar-canesci.

E culata de. pAraele : Re-celea, Calda Topila (v. a.n.) In partea de E. a comu-nel se afta un elWeu, facutde Cotman vel Allhalache Cor-nescu, prin care trece pAraeleRecelea i Calda.

Se marginesce la N. cu o-Ploesci, la S. cu com.

Mi-canosa la V. cu Popescila E. cu Rifovu.

Enk_U-CoNDUR A TI:, se numiacom. Conduratu din plasa Cri-covu, i fiind-ca se facea con-fusiune cu coresponden-Vt

§i particulart, cu com.

563 563

www.dacoromanica.ro

Tataru, tot din plasa Cricovu,s'a sters numele de Tdtdratsi s'a numit numaI Conduratu.

TAmP.A., poiénd In partea de V.com. Bughiile, pl. Teléjen.

TAM1'.1, deal situat la V. de com.Bughiile, pl. Te16jen, numitast-fel dupe numele mosiet Ca-lug-aresa.

TAAIP.A. (Virful-), deal in parteade E. a com. Vdrbildu, pl.Vdrbildu, acoperit cu pddure,printre care sunt i petece depotenY.

TIMPA, pâru, isvordsce de subp6lele muntelut Zdganu, trecepc langd monastirea Cheiase v6rsd in riul Teléjen, pemalul sting, in raionul com.Maneciu-Ung-urenT, pl. Teléjen.Acest pitsriu e format din Va-lea N6grd si prâul Curu-Rosu,cart se unesc spre E. de mo-nastirea Cheia, si impreund inriul Tel6jen.

TANGuiRET, drum, com. Bup,Thiile,plaiu Tel6jen.

TÉRci;oRu, sat, face parte dinC. R. lf&rgsoru-VechiU, pl."nrg-soru.

TÉRG'»JRU, plasd, se margincscela E. cu plasih CrivinaCricovu, de care se desparteprinteo linie mixtd dusrt dela N. la S. i carc trece pcla E. de comunele : Blejoiu-Strambent, Ploescí, PopesciTaricenf.

La N. se marginesce cu plasaPodgoria. Aci riul Teléjen for-m6zä un unghid ascutit cu li-mita de N. V. a plitsei i caretrece pe litngd comunele : Pa-ulesct, T6rg-soru-Nou, i Vla-deni-Marginen't.

La S. se marginescc cu ju-deyil Damboviyt, de care Scdesparte prin paraul Cricovu-Dulce.

Din punctul de vedere ad-ministrativ, plasa rergsoru secompune din 14 comune ru-rale, Mara de PloescY, comunaurband, adicd : Cocordsa, Ild-budu, ManescT. Negoescï, Pa-ulesci, PloesciorT, Popesci,

Strftmbeni-Blejoiu, Strej-nicu, TdricenT, Urgsoru-Nou,rergsoru-Vechid i Vladeni-MarginenT..

Resedinyt plasel e in co-muna rergsoru-Nou.

Cea ma:1 populatd comunddin plasa THrgoru este Vld-deni-Marginera, ztpoT vin Td-riconi, Strimbeni-BlejoIu,

564 564

www.dacoromanica.ro

na si Cocorrisc't. Cele mal' pu-0npopulate sunt : Popesci., T6rg-c;oru-Vechiti si PloeF>ciorsf.

Partea de N. a acestel pla'§Yeste delure)srt, acoperitA cu viT

pAduri". Partea de V. iS.are indestula6re locuri de ti-flete i produce, gratie tere-nuluT bun §i apelor ce-o udtt,grau, porumb, orz, ov6z, cu im-belugare. Aci sunt si c:ite-vapriduri.

Ocupatia locuitorilor din par-tea de N. e viticultura, iar acelor esclusiv agricultura,putin i gradinrtria.

Parte din ei se indeletni-cese si cu fabricarea vaselorde prtmCmt, facerea cautelor,rotAria, tabricarea varuluI §ial tele.

In t6trt plasa se cultivrt 2h. a. vie.

RiurT însrsinnate are : Pra-hoya, Cricovul-Dulce i Lea-otul.

Din punctul de vederccultuluY, plasa TC1-1-4-§or s'a di-visat în 11 parnhif. av¿ndo filiale

11. Paroh.a Tar.irem, cu bi-serica parohialrt«sf.Gheorg-he».

2). Parohia iuìia, cuica parohiala «sf. Treime» din

V ¡imita , compusrí din ca.Varnita i itejaru (Negoesci)

avC_Ind ca filiale bisericile «sf.Voevodf» §i «sf. Treime».

Parohia IJ7hiidii, cu bi-serica parohialrt «sf. Nicolae»,compusA din ea. BraescT, a-vCnid ca fihiallt biserica «A-dormirea».

Parohia Potesei, cu 13ise-rica parohialrt «sf. Apostoli»,compusA din cta. Neg-oesci,avE'nd ca filialrt biseriea oA-dormirea».

Parohla cu bi-serica parohialrt «sf. Nicolae»,compusrt din ea.. Zalhanaua,T'Crgoru-Vechiu i tAncesci(com. Urg§oru-Vechiu) avLI.ndca filiale bisericile «sf. Apos-toli» si «sf. Nicolae».

Parada Cocordscr-Ca(u(com. CoCorrtscI) cu bisericaparohiala«Buna-Vestire», com-pusA din ca. CocorAsci - de -grind , G-hioldumu, TiOnia

Coltul- de - j os (Tergrrul-Vechiu), avênd ca fiiha1 bise-rica «sf. Treime».

Parohia Pdidesci, cu bi-serica parohiald «sf. Nicolae»,compusA din ca. GAgenicoitt) i CocorscY (Blejoit1), a-vênci filialA bisericaVoevocil».

S). Parohic Ploesciori, cu bi-serica parohialrt «sf. Dumitru»,compusa din crit.

avC:ncl ca fihalä bi-

565 5(;

www.dacoromanica.ro

566

serica «Nascerea MaiceI Dom-nuluT.

9). Parohill Cu

biserica parohiala«sf.VoevodT».compusa din ca. TigAnia.

lo). Parnhia cu bi-serica parohiald «Adormireao,compusa din cat. Comanacu,C6da IsvoruluT i CrivIul, a-v&nd ca fllialä biserica «A-dormirea».

II). Parohia Ilideni (com.Vladeni-MarginenT), cu bise-rica parohiala«Inalarea Dom-nuluT» compusa din cat. C6da-IsvoruluT i Zalhanaua.

monastire in com.T6rg-sorul-Nou, pl. TC-Irg-soru').Urm6torul hrisov, de la Ale-xandru Ipsilante, ne arta ca,monastirea re'rgsorul, s'a fon-dat de Antonie 'N'oda si eä afost scutita de t6tepuse pe alte monastiel. oSfin-teT si dumnec,leesceT MonastirTTA-gsoru, unde se cinstesce sise prasnuesce hramul sfinWorsi afard de trupurl, mal marlVoevodl i Arhistratog-hl Mi-hail si Gavriil, care este zidita

inaltata din temelia el deDomnia sa Avionie l'oda

Per,,onalul acesteï monastirl %A!

compone dinteun ingrwtor, un preot descr 1cm i dour cintrei, toti plititi deFforia spitale)or ci%ile,

566

C11711.0Sithr7 1.71- §itutulor parintilor calugarf catIse afla locuitorI la acésta sfintamonastire, ca sl fie sfìnta mo-nastire in pace si iertatat6te dajdiile si orinduelile cevor esi de la visteria Dom-niel mele pe alte monastirl denici unele val ski suprsraresa ; si iar sa fie sfintrqAfonastirT infla de la Doinniamea sä aiba a lua in totldin vaina Ploescilor cate ta-lerT una suta, care banT sa aibaa-i da vamesil de dour, nriinteun an, insa la sf. Dimitrietalen l cincl-decT si la sf. Gheor-ghe talen l cincT-decT. Asisde-roa si drepte bucatele mo-nastirel si fie scutite, stupl i

rimatorI de dijmarit i vinulde vinaria si dout pivn4e inorasul PloescT scutite si ap0-rate, de vaina, cle fumarit,caminarit, de vin domnesc side ot \ - e sc ; si iar sa fiesfinteT monastirT mila do laDomnia mea sa aiba a luatotl aniT mertic de sare de laOcna Telega po an h )lovariTdotO sute, la vremea c:ind vorlua i alte sfinte armastirísa faca cu Onsa orT-ce vavrea, si de catre nimenea ban-tuialA sí. nu aib, numal si E-gumenul dupc". asedamí"Intul ceS'a facut sí aiba a da rupt6-

www.dacoromanica.ro

rea fa sintul Pantelimon, undeeste inchinatil, pc an talenuna suta, la sfintul Cr'heorg-hetalen cincT-ded si la stintulDimitrie talen Y cin d-c,lecT ; sipentru ca sÉt se pAzéscA milaacésta ne-stramutatá., sAde unde a da si baticul cucaro s'A se ajutoreze, sanadbolnavT de la spital si pentruca stt fie Domnid mole i r6-posatilor intru fericire Orin-Olor DomnieT mole vednicapomenire, am intrtrit Domnia-mea hrisovul acesta cu insas1credinta DomnieT mele Iw A-lex andru Ipsilante V. V. sicu credinta prea iubitilor Dorn-nio fif Ccnstantin V.V.Dumitrascu V. V. si marturipunem po totT cinstitiT si cre-dinciosiT boori ceT mari al di-vanulnt Domnid - Alele PanDumitrache Ghica Vol Ban,Pan Nicolae DudescuVelVorn,de téra de sus. Radu VAdt-rescu Vorn, de t6ra de jos,Pana Filipescu Vol Logof. de;éra de sus, etc. si s'a scris hri-sovul acesta in anulal domnici mele, aci in Bu-curescï, la lét. de la Adam7283, iar de la nascerea Dom-nuluT nostru I. lIrist. f775.Junio 22».

D'asupra useT so citesce ur-mk(rea inscriptie «Acésta sf,

AInnastire a fost ziditA dinvechime In T'crp.-,sorul-Vechitt,in numele sí. Archangz-heli sial sf. Erarh Nicolae, de binecredinciosiT Jup,In Nég-oeCApitan si frate-s&I Antoniodin NegoescI i Jupanésa VolCApitan satul VaI-de-ET. Prah.Cumnat... D. Mateitt B. V. V.in domnia sa anu 1013; acumdarápAnata fiind, s'a gasit decuviinta a se stramuta...»1)

TP,R.GORT.:",-NOLT, comuna rumia,plasa Tí_!rgrsorul. Este situataIn partea de E. a apeT Leaotu,la to k. ni. departe de capitalajudetuluT. Re.yedin(allavY raer..

Ctutunul de resedintA de la in-ceput a fost situat pe acest loc,iar crttunul TigAnia a format invechime douLs deosebite satesi anume : Ti,v,rtnia, pe loculunde o adT, si Stoenesci, si-

1). De am in jo', in,Cr iptia fi/mi stérsi,mi \ 6d de cit Litere rnimnate, cu-inte fr3 inteles. Data de 1013 1,ií In

nedoinertre atitd clidireI, nu coros-'Rinde nici donnua liii Négoe, inei Cu alui Alateiti (done' nume poinenite lu in-scriptie).

Positiv ci din inseriptia dupe' %calainonastire ((le i cu siguran(fá e scieNoziastn ea rèrg,<,,orul e ziditi de Auto-nie Vodi) si se li iniunat partea de susa carel <5,i It se ti coptat numa7 par-

tea de jo, si in acest cas corespunde

ett C10111111.1 111Y. N &goe 1;13 ,

567 567

www.dacoromanica.ro

tuat la 3 k. ni. spre V. pe ma-lul st:ing al Prahovel. Acestdin urrna sat, din causa dese-br ale PrahoveT, s'amutat in Tiglinie, formand unsingur sat, sub numirea de.Tig,rania-Stoenescï».

Se compune din douì'. ca-tune : Trg-§orul-Noti, caruialocuitoril i maï gic i Crangul-TelhluT, nume pe care pur-tat oficial pena la 1857, i Ti-gania numita TiOnia-Stoe-nescï, avincl o populatiune de1127 locuitorI (557 barbatI, 570ferneI), In care infra 23 famililde ti,;,ranY, I evreu 3 ger-mani. tntI In serviciul poni-tenciarului

CapI dc familie sunt 254cnntribuabilI 242 ; case de 10-cuit 242.

In acessta comuna e Monas-tiren. TI:,'rg-§ortil (v. a. n.), iarIn cát. Tip,lnia este o bise-rica zidita la 1827 de Arhie-reul Fulichie si jupan Voicila,deservita de un preot, platitde Eforia Cretulescu.

LocuitoriT se ocupa in spe-cial cu agricultura. ProdusulmunceT 1 desfac la orapl Plo-escI.

Dintre locuitorT numaT dotasunt nunnenT. 147 s'au impro-prietarit la 1864, adica 86 incat. Urf.Y.,. or pe 362 h. a. din

moia TlIrg, oru-Nou. adI prc-prietate a EforieT Spitalelorcivile i 61 in cat.P1' 263 h. a. din rno.iaadT proprietate a bisericei Cre-tulescu.

In comuna sunt : 56 cal, 345bol, 122 vacI, 3 capre. 735 01.,

porcl.In raionul comunet pe apa

Leaotul, numita i qMoruzi»sunt (101_10 morl pentru maci-nat, sistem vechia.

Sc616. exista In comuna de24 ani. Localul e proprietateacomuneI. In anul trecut s'afrecuentat de 74 briet1 9

feto, din numOrul de 201 co-piI (98 Wietf, 103 feto), cu v&r-sta de sc61a. Cu intretinereapersonalului se chehuesce a-nual 1566 leT. St71/ rart. 152belrba(1, r8 femel.

T6ta comuna are o supra-fata de. 2459 h. a.

Ci-Andaci che matase se cul-tiva. Anul trecut a produq ocantitate de 28 k. g. gogn§I;stupT cu albine sunt 141.

Terenul e prielnic la tkacultura i produce cu aproxi-matie : 5320 h. 1. grau, 7084h. 1. 0v6z, 8304 h. 1. porumb,350 h. 1. secara. Dintre ponilsunt : 135 merT, 90 perT, 208dimití, 34 cire,-T, 93 nucT, 390

155 zarzal-Y. Livedile

568 56S

www.dacoromanica.ro

569 T569dat in anul trecut 225 ca.rede fin.

Comen-411 se exercitl in ro-munrt de 5 carciumarl.

Ilugetul comuneY, la foncluldecimilor , presintá veniturY51'3 leT, iar la cheltuell" 4(45

Bugetul drumurilnr are laveniturl 5525,81 §i la cheltu-elf 2051,31.

Afará de soseaua dintreprin

com. Darmonesd, lIaimana-lele, etc., prin comunä maT eo allä sosea ce-i inlesnescecomunicatia spre AricescT, Ne-delea, Floresd, unindu-se cusosepua mtVonali. Ploesd-Bra-;:ov, la locul numit «Dou0 Car-dume». Tot a.c6stä sosea in-lesnesce romunicatiunea Intrerèrgy)r si Ploesd, pe la punc-tul «Tigánia».

Pe teritoriul acesteT comunese aflá S movile de diferitemírimï si ri edatc-, in diferitedirectiuni. Dintro ele numaTtrel ati numiri propriï : AIovila-Mare, situatá la V. de cát.TCrgz- or, intre riul Prahovazipa Leaotul, fiiamd hotar in-tre TC'rgy)r i TigániaArovila. FlueraruluT, pe malulstang al Leaotului, §i MovilaluT Serban, situatá. la E. deTí.)rgy)r. -

Din restul. de 5 movile, fará

numiri proprii, 3 sunt situatela E. de TC.rg-rr, langa pa-durea Cr:lngul-luT-Bot, una laN. §i alta la S. V. Pe t6te a-reste movile , afara de ceamaro, se cultivá cereale.

E udatä de riul Prahovaapa. 1.eantul numita Moruzi.

In ac6sta comund e si unoficiti teleg-rain-postal.

G

plasa T&r,9;,-orti. Ni se re-lata cut clat6z,I. din timpul luTMircea Ilasarab.1)

Positiv cd a servit ca cetatede apárare Romanilor, si a-

c6sta se clovedesce din multi-mea movilelor ináltate, ce sev(1 in directitmea muntilorCarpatI.

Moia TCm-1..,)- oru se alla (íre-cand in posesitmea Ploesce-nilor. Al. Ipsilante , venindDomn In -Ora Romanescrt, fára

1) Nu2.1 de nin are ca satul TCigordateie iliii timpulluir.,\I 11 cea, penta u-crt

un liriso , diii 2 Tulle 1564, ,-,pvine

nepotul Mitropolitului Anama Sc urania

Drag.orrnr co era din TC.r.14or ecyi < Cu-

winte din P6tranY.> B. P. I fascleu, pag.250), cela ce ne face si creciera e:1 ace,t

it data cu mult inamte ile 156,t. Tre-lilao si. fi foq u dará in t(CA splend6rea1111, de ora e-ce pe la a. 1503 era in telatruni comei chile cu BianNi.l. La a-cístil dará au plecat incárcatI cu rralrfla ni g,,,o1 15 negra,torl (( ion).

www.dacoromanica.ro

570 T5;-0,

niel' un drept, a luat acéstamoie din mainile lar §i a dat'o1.ogof0tului Enache Aforuzi, cuocasiunea botezului fiuluï aces-tuia de catre chiar Ipsilante.

Pentru-ca harazise luiruzi si ora§ul, orenii ati a-lerg,at cu documentele ce po-selau la Ipsilante, i, probtln-du-I dreptul ce au asuprarauluï, Ipsilante, in a douadomnie, indreptat gresalasi a indreptat hrisovul ce-1 de-dese lui Moruzi, ca orarniiPloesceni c stapAn6scrt ora-1_11 cu locurile dimprejur, ptma

In drumul Domnisorului, iarAloruzi «ca sa. nu fie lipsit-aa. çlice hrisovul de darulDomnosc, st stapan6sca satulrèrg-rr cu mosia, i dact dinoraysni vor ara pe nvnia Urg-y)r, sa platésca, adica sa deanumai clijm, i daca vitelo larvor pasee pe mo§ia Urg,sorplat6sca de vita cate 4 paraleierbarit» etc.

Este situata pe malul dreptal parliului Leaotu §i malulstAng- al Prahovei, la lo k.m. departe de capitala judo_tului si la 4 k. ni. de re;,e-dinta pla§ef.

Se compune din 4 catune .

Tèrgy)r, Stancesci, Dedulescisi Coltu, avtmd o populatiunede 803 loc, (390 barb. 413

mei), in care infra &n'O fa-milii de tigani-ferari.

Capi de familie sunt 171contribuabili 171 ; case de ln-cuit 188.

In comuna sunt dou0 bise-rici : una in cat. TC,rg,,,oru-Vechiti, cu hramul «sf. Nico-lae» fondata la a. 1884, 51 adoua in cat. StAncescl , cuhramul osf. Apostoll» fondatade locuitori, ca si cea din 1-Crg-rr, la anul 1874.

Locuitorii Sc? ocupa numaicu agricultura. Produsul mun-cei 1 desfac la oraul

Locuitorif, in numOr de 136s'au improprietrtrit la 1864, pemosia EtorieT, din care li s'audat 120 h. a. Fi au 58 cal,10 epe, 402 bol', 1 vaci, 24bivoli, 724

In raionul comuneT e o fa-brica de spirt i 4 mori deapa : 2 pe apa Lean-tul, unapc isvorul Pularu si una PePantelimon.

Sc6la function6zrt aci cle

mult, dar in mnd neregulat.De la 1887 function6za in re-;_,Yula. In anul trocla s'a fre-cuentat de 3o copii (25 b. 5 E).din numOrul de 58 copii (b. 18 f.), cu ve,rsta de sc61a.Sciu corte 35 bdrba(/ yi 7 _teme/.

'n'AA suprafata comuneide 1250 h. a. Tuicrt MI se

www.dacoromanica.ro

571 T 57

fabricrt in comunt de catf6rte rar.

(iandacI rrittase nu semal' cultivrt de catT-va anl';stupT en albine sunt 115, Ce-reale se cultivrt in mica can-titate. PomI roditorl sunt pu-tini". Un pogon de livede cirtpCnri la 11/2 car de fin.

Comerciul eNercita incomunn de 3 carciumarY.

Bugetul comuneI presintn laveniturf suma de leI 6376 sila clieltuelf leI 45480.

O osea cornunalAcomunica0a cu com.

Strejnicu, cea mai apropian..E 1'c-1z-tia de i Ial Prabova,

de apa Leaotu, isvorul Bu-laru Pantclimon ; mrtrginin-ciu-se cu con-muele : Tí_rgsnrulNou, Manesci, Cocorrisci, Ne-goesci, Ploesci si Strejnicu.

TÉRG ,z,()RtN CA, Sat, face partedin C. R. PloesciorY, pl. TCirg-s.or. Are o pop. de 317 inc.(164 b. 153 f.)

In ¿Impía de langTi acestcntun se afla ruinele uneT bi-sel-id. Sc' dice en. inainte de1848, in jurul aceleY biseric1s afizt un oras numit «Be-r6sca» format din locuitorIBulgari, veniI aicY in urmaresbAuluY Ruso-Turc, din 1828.

iprietarul mosie1. voind

a-i impune la clacn., e1 n'auvoit '4'1 se supunrt, si-au clAri-mat smguri casele si s'au re-tras la Ploesc1, in patea deN., pe malul Dambuluy, ce senumesce si ad1 mahalau Sar-b6sca.

Tr.1GI_T-CA.M1'INA, oras, plaiu Pra-hoya, resedin La comuneI Cam-pina. Are o pop. de 925 inc.(p67 b. 458 f.)

- F RITMOS, incalitate inpartea de V. a com. Daimo-nescI, plasa ma-liii drett al riulnl Pr67n(a,?tilde sr du e crl a fos/ retairflienM de Talar/ si cara s'apusiiii de ,Ve,v.u-lnalg.P'ari s'agasil un Cfr7/7// asfrrnut ple-tris u/477ml, osen/in/e syi mulM:idurie, ccs'a da'rimal de Kif/

TRÎARI, inabala din C. R.Salcia. plasa Podg-oria.

munte inaltde 1598m. d'asupra AliireT Ne-gro, situat la N.V. de cn.t. Azu-g_,a, com. Predealu, si servescede limitrt mili re jud. Pratiova sijud. Dambovita.

TAALESCI, comunA ruralTi, plaiulTel6jen, Spun bM.ranii crt a-

www.dacoromanica.ro

572 T 372

césta comuna si-a luat numelede la treY tarlasY ce au venitde aiurea cu vitelo lor, ase-c,landu-se pe valea ZeletinuluY,Si (Encolo de muntele Pred-valea, in valea numita Go-g-easca.

Este situad. pe valea Zele-tinu i Gogeasca, la 48 k. m.departe de capitala judetuluïsi la 20 k. m. de resedintaplaiuluT.

Se compune din dou0 catune:Tarlesci si Gogeasca, avênd opopulatiune de ii8i locuitorY(531 barbatT, 650 femeY), incare intra si io familif de ti-ganY.

Cap)." de familie sunt 320contribuabilí 233; case 340.

In comuna este o singurabiserica, cu hramul sf. Nicolae,fondata de locuitorY la anul1860, deservita de un preot.

Pe Mng-1. agricultura, 20 lo-cuitorY se mal' ocupä cu dul-gheria, dogaria, zidaria si ro-

Produsul munce1 '1 des-fac in comuna' si in comunelevecino.

Parte din locuitorY sunt mos-nenY. 119 s'au improprietaritla 1864 pe mosiile Flor6sca,Carbunesd si Homoriceanu,andu-li-se 243 h. a. EY au 16caT, loo vad, 266 bol, 50 capre,400 01, 250 pord.

Carte a inceput sa se inveteaci de pre la anul 1864. Lo-calul s'a cladit la 1882, peproprietatea D6nmei CoraliaBoldur, (innata comuna In a-nul trecut s'a frecuentat de39 baetY si 5 fete, din num0-rul de 164 copiI (86 b. 78 f.)cu 1.7Crsta de sc61a. Cu intre-tinerea personalulul se chel-tuesce anual 1596 leY. Sincurte 16o lylrbati si 15 fond

T6ta comuna se intinde peo supra-fata de 155o h. a.

In tormen mediu s- fabricAanual phia. la 4000 d. I. tuica.

In raionul comunef se ga-sesee localitatY cu pikra dem6ra i pietris bun pentrusebo, iar pe Vadea Sdracd segasesce carbura de pa.mCmt,farä sa fie esploatatl.

Pdmêntul e prielnic niai cus6ma grìului, orzuluI si porum-buluY, dar se cultiva putin cacYterenul e acoperit mal multcu prtdure, islaz si finete. DintrepomT roditori: sunt : 6no meri,250 porI, 60 dudY, 300 ciresI,500 nucY, 200 visinï, 100 per-

Livedile dau 150 careanual.

Comerciul se exercita in co-muna de treI carciumaff.

Bugetul comunei: presintd lavenituri, ca si la cheltuell.suma de leti 2300,88.

www.dacoromanica.ro

373

Prin comuna trec douè so-sele : soseaua judqeana ce vinedin spre ValenT si comunica cuplaiul Buz6u, si alta sosea pestemuntele Predvalea, ce o punein comunicatie Cu com. Car-bunesci.

E brazdata de dealurileValea Saraca, Malul-

Eung, Croitorart BorsariC6sta Voiculut Piscuri suntValea Seci, VarfulVe.rful Mare i Mic, Malul-Lung, Neacsulut Tofilulut Pa-unulut Poen4etFeligeY , Zboilor, , BineltaPredvalea cu plaiulPe aceste plaiuff se afla pa-dure si locuri: de pasune.

Ca poieni principale arePaunu, Ursóia, Valea-Saraca,Poiéna Ascunsa, Plopii, Fun-datura, Marcart La Carbunarisi Fundul

E strabatuta, de Orlele Ze-letinu, Gog-Qasca si de valleS6ca, SAraca, Ftmta.neT i T'Ar-

losa Garla Zeletinu o uda dela N. la S. in t6ta lungimea

Se marginesce la Est cu ju-detul Buz0u, iar la Sud, Vest

Nord cu mosiile mosnenilorCarbunesa Aricesct PosescY,Catina si Chiojdent

TR.I.ESCI, sat, face parte din C.R. Thrlesci, plaiu Teléjen.

373

TXRLESCT, vale, com. Tarlesctplaiu Teléjen.

TARSEL vale, isvorasce din mun-tele Rafacea, com. Breza-dc-sus, plaiu Prahova. Curg-c

cand ploua, si la locali-tatea numita «Carciuma Boc-résca» din cat. Valease versä in riul Prahova.

TEASCULU1 (Valea-), isvor de apaminerala in cat. Prodeal,Domeniul Cor6net in apro-piere de &rara Predeal. 11ha Sa

C0111:Ille sarc "(.',/z(1 fostaizalisata. lsvorul o situat peunloc muntos.

TEAscuLiff, vale, isvordsce de laE. de ora Predeal, de la li-mita judeuluT Prahova (N.),si se v6rsa, In riul Prahova,pe malul stang.

TECEY, vale, ce se vérsa in OrlaBug-his6ra, in raionul com. Bu-ghiile, plaiu Teléjen, din careisvorasce.

TEPANI, mosie pe care s'auproprietarit la a. 1864 locui-toril din com. liomoriciurile,plaiu Tekjen.

TEPANI, comuna rumia, plaiuTeléjen. Se crede a se A In.

www.dacoromanica.ro

574 574

fiintat prin secolul al i4-lea.Date positivo., nu se gasesc inac6sta privinp. Baranií po-vestesc cd, po camp, langariza Tel6jen, a fost odini6raun sat de Tatarí, carl traiaudin pradí. EI potcoveau caiYcu potcoavele int6rse, ca s'anu li sc cun6sca. urma. De laacc;t1 TatarY s'a dat drumuluIRoman de pe valea Praho-veY numele de «Drumul Tata-rilor» ;i salinclor de la MalulVinat, numelc de «Baile Tata-

Se scie cu siguranVz cd intimpul domnicT lui Radu Ser-han Basarab, la Ici;ani a avutloc o lupta intre Stroc Bu-zescu ;i nepotul chanului Ta-tdrasc.

Este situata pe valea Tei-;anilor §i pe malul dreptriuluY TeHen, la 33 k. m. de-parte de capitala jude9.11uY

;i la 5 k. m. de rerdirqaplaiulut

N'are nief un catun alipit,de,i oficialmente se despaqiaIn cdtunul Tei;ani-Megie0 §iTei;ani-Streint

Popula0a sa e de 1355 loc.(559 barbatT, 796 femeY); capYde familie sunt 264 ; contri-buabih 198 ; case de locuit270.

In comuna sunt dou6 bise

ricí : una in car3 so oficiazd,fon htt in anul 1878, con-struitä cu cheltuiala locuito-rilor, ;i a doua vechc, rOmasaca cimitir. BOtranií nu sciunimic d3sprc inhirqarea ev.

Traditia spunc cä a fost odata ar.,a, de Turci, ceia celacea, dupa recladiro, pc lo-cuitoff ca, orY de cate orl au-c,liau de invasiuní, sa ridiccclopotul ;i mobila ;i sa le as-cunda in padure.

Pe clopot se vede urmOt6reainscripOe : «1786, l'au facutBratul ;i Maria» iar pc zidu-rile bisericeY : «s'a inadit deD. Dinu Duduciu, sotia Ma-ria, 1848, Noembrie 18». InadevOr, , biserica fiind preamica, la 1848 s'a Inädit cu otindd si cu prispa din fata.ConstrucOa in intregime estede barne. O singura data maTnou'é «1856 Iunie 20» indicao reparaiune ce I s'a malfdcut bisericet

LocuitoriT com. Tei;ant, a-fard de agricultura d cresce-rea vitelor, se maT ocupa cufabricarea uicci. Coi cu caracu bol se ocupa cu carau;ia,ducêncl sare de la Slanic ; iarceT cu mainile se duc la muecacampului. Cu dulgheria i ro-taria se ocupa 5 in;T.

8z locuitorY sunt morenT,

www.dacoromanica.ro

I 2 O clacasl, 44 tara pam(Tht18 cal si epe, 376 bol,

209 vacl, 4_14 oi si 207 pord.In raionul comunei e o móra

pe un iaz despirt,it din r. Te-lc:sjen.

Scóla din comuna s'a infi-intat la I Ianuarie 1894. Co-ph in v(",rsta de scat sunt182. .Ycill (ark 3 brirba,11ci 6

feme.Y.

La confluenta vaid luí Dra-gomir cu Teléjenul, se afta,urmele unor ocne, foste o dattproprietatea locuitorilor, ce seexpluatau prin suta a XIVXV, i cari au fost vindutede 50 locuitorY din Teiara,lui Ag-a Mateit, impreuna cucele 3 trupuri de mosie ce a-veau atund in stapanire, dincausa darilor prea grelo.

Ape minerale nu sunt incomunä de cat apa sarata dela «SaraturIo care formézaceputul ganci Bughea.

In anul 1892 s'a fabricatcomuna 4716 d. 1. 1.1Ica, din

51.655 prunI. E de observatca numOrul prunilor a eres-cut in anul 1894 in mod sim-titor, fitc6ndu-se nouT planta-tiunY.

') La prim`hie aÌi git 1_unia6teleVre : .41glicule : 243 13., a., finclie 292

isL14 175 h, a,

Ii raionul com. TeiTaiti se;dseste pictird de cons fruc(ie çimarmord slabd, colore rdeCI1M Si sips, dar im

Sarc se ,o,its,]sce lui mar( call-titate, calda/ea «Slanic Pra-/tova», d7r itu exploatc::,d.Aci se presupuile pd-curd.

Gandad de matase se cul-tiva de cate-va femí. tupícu albino au numaí ccltí-va lo-cuitorl.

Pamtmtul de culturd e slab.Spre a putea produce coyatrebue necontenit imbundtatit,ingrdsat i amendat. In anulagricol 1892-93 s'a produs2129 h. 1. grau de t6mna ; 877h. 1. porumb. Dintre pomi re-ditori sunt in abondenta merlíi nud, apol." vin perh si ciresY.Dudul lipsesce apr6pe Cusavirsire.

Comerciul se exercitdcomuna de 3 cardumarI.

Bugetul comunell se presintaast-fel : fondul decimilor, laveniturI 1689,02 si cheltuieh1694,40 ; iar fondul drumurilor,la venituri 1949 leI si la chel-tueli 735 leY anual.

Soseaua Teisani-Slanicu, cese desparte din soseaua judo--0ank Ploesd-Bratocea, treceprin TeianÏ i merge la S14-

373 573

www.dacoromanica.ro

576

nic. Din acést se despartdou0 ramurí : una cc duce lacom. Oltoni si cea Yalta laHomoriciu. Acésta din urmanu e terminata de cAt ID:nta laesirea din comuna. In colodrumurile si uliOle stint na-turale.

E brazdata de mulOme dedealuff, intro call citam : Vir-ful Petra- Mare, TeTularinilor, CaluluT, Fata lui Lo-mota, Fata Curaturilor, C6maCalula Predealu, Ripa Mare,etc.

In partea de E. e udata deriul Teléjen, Bug-hea si Dra-gomir, , si de vaile : MarcuVitézu, StalpuluT, 'MuscelulaSaraturT, Barzi, Cruci, Rea,Mare, etc.

In ceia ce privesce produc-Ounea specificam cum ca totterenul din valea SttdpuluYpêna la Slanic (catre V), esteo livede de fine0, intinsa, iarcóstele sale sunt afectate pa-sunelor. Podunle, actualmintetot pO. uni, sunt proprif cultu-ref ovOzuluT. Lunca. Tel6jenu-ltn este acoperita cu paduremi richitd.

Se mdrginesce cu comunele:Slanicu, Olteni i Drajna.

mahala din C.pl. Teléjen.

576

TEI N L-ST REIN f, mabala din C.R. Teisan'f, pl. Teléjen.

TLPANCA, gIrliÇd, afluente alriultn Valenca (v. a. n).

padure particularä supusaregimuldf silvic inca din a.1883, pc mosia Tei0f, pendintede com. Poiana-Varbilatu, pla-iul Varbilau.

TEPU, deal, com. AIdneciu-Pd-mênteni, plant Tel6jen.

TEPz,ULUY (V(''.!rful-), deal, com.Isv6rele, pl. Telejen, numitast-fel de la mult,imea teilorce se gasiau odini6ra pe acestve'rf.

Serva pentru- pa!?unatul vi-telor.

TEIUL-MARE, deal in com. Tor-dacheanu, pt. Cricov; servdde p4iune.

TEIULUY (Vêrful-), ATtrf de dealIn com. TeisanY, pl. Telejen.

TE11, JENUL, padure particularasupusa regimultn silvic, pemosia Muntele-Tel6jenu, com.Maneciu-Ung-nreni, pl.Telejen.

TEIZLJENUL, riu, isvordsce dinrriuniT Chirura, de la Norclul

www.dacoromanica.ro

cat. Telejen, com. Maneciu-Ungureni, pl. Tel6jen. Curgede la N. spre S. printre

Bratocea, Tigaile, Balaban,Babesu, Fata-luT-Gherghel, Bo-bul Alic i Al are, U14a, Nebu-nasul, Nebunul-Mare, Clabu-ce.tul si Malul Bastei, trece,aprópe de isvor, pe lAnga mo-nastirile Cheia si Susana ; udacomunele : Maneciu-UngurenY,INIaneciu-Pam6ntenY, lIomori-ck, Drajna-de-sus, Drajna-de-jos, Valeni, Vitióra, Scaiosi,.Magarelele, Monastirea. Zam-fira, Bucovu, Cosleg-iu, Sientasi se vérsa in riul Prahova,intre catunele Palanga si Bel-ciugu.

Teléjenul, isvorand din pla-iul Teléjen, 1 uda in tot lungulsu; pe la com. ScaiosY intra

plasa Podgoria, forméza li-mita intre acésta plasa si pla-sa Têrgsoru i apoi infra inplasa CAmpu, unde se vérsa

riul Prahova.In cursul s6u priimesce ur-

matoriI afluentYdrqta Bratocea, Ba-

be!-,m1, Cheia, Valea Neagra,Ciumernicul, Mogosul, TomeT,Rogozul, Stancea, Bobul, Car-penul, Popa, Brustureilor, O-

Boul, Plaiul,Séca, Sacuianca (unit cu Grhe-ba), Crasna, Dragomir,

Pc shilto : TAmpa, Tapul,Rudele, Prigvarea, BradcIu,Epurele , Plesul, Monteorul,Telejenelul, Drajna.

Cursul s'Oil e repede si maresi forméza patru cascade f6rtefrum6se. Cam in dreptul mo-nastirel" Cheia ja adevOratulnume de Teléjen.

TEI.JENUL, plaiu, se margincscela E. cu judeVA Buz Ou i plasaPodgoria, de care se desparteprintr'o linie dusa de la Nord,din munOY Carpay, phaplasa Podgoria si care trecepe la Est de comunele Btitrani,Posesci si Tilrlesci. Dc aci seindr6pta spre Sud-Vest, pCinala comuna Scaiosi.

La Nord se marginesce cuTransilvania, de care se des-parte prin murqiI CarpaVla V. cu plaiul Varbilau decare se desparte printr'o linieaprópe verticala dusA din mun-ii pCfma la com. Scaiosi

si care trece pe la V. de co-munele: Maneciu, lsv6rele, no-moriciurile, Teisani i Bughiile.

Din punctul de vedere ad-ministrativ, plaiul Tel6jen secompune din 2 1 comune ru-rale, afara de Valeni, comunaurbana, adica B6traniI, Bu-ghfile,Catunul, Cerasu, Drajna-dejos, Drajna-de-sus, Gura-Vi-

37

www.dacoromanica.ro

578 578

ti6rei, Homoriciurile, Isvórele,MAneciu-nimênteni, fa.nociu-Ungureni, Ogretinul, Olteni,

Posesci , Predealu,Rancezi, ScItiosi Star-Chiojdu,T(rlesci si Teisani.

Resedinta sub-prefecturei e-ste In comuna Valeni.

Cele mai populate comunedin plaiul Teléjen sunt : Star-Chiojdu, Drajna-de-jos, Homc-riciurile i Posesci, apoi vinRincezi, AP.aneciu - tingureni,Ccrasu, Opariti si Bkr:ini. Celemai putin populate sunt : Gura-

Ogretinu , Bughiile,Catunul si Drajna-de-sus.

Plaiul Teléjen, din punctulde vederc al productiunei casi Ll înalirneï solulul, coprindcdou6 regiuni : regiunea mun-t6srt regiunea delur6sA,

a). In regiunea munt6sli segasesc intinse pá.duri" de brad,fag, carpen i stejar, mai alespe val', pe c6stele i p6lelemuntilor i locuri de pAsiuneunde se nutresc véra ciredide vite i turme de oi. Lem-nele sc6se din plIduri setrebuintéza la facerea sean-durilor de tot-felul, prin VdereaIn ferastraele numer6se ce segasesc pc rinl Crasna, pe Te-16jen si in muntiT Siriu, pre-cum si la facerea donitelor, hAr-daelor, putinilor, sindrilei, etc.

Filnetele naturalc, carf seg Asesc mal ales pe valca Te-léjenului, dau un fin fúrtebun pentru hrana vitelor. Ce-realele lipsesc in ac6sta ro-giune.

b). In regiunea dealurilor,se gascsc padurí intinse mafales de stejar, fag-, plop, etc.,din care locuitorif preparad6ge, lemne de constructie,care, etc.

Livec,ffle de pruni, se cul-tiva f6rte mult prin t6tc sa-tele accsLu plaie, extrge2n-du-se tuica de cea mai burlacalitate.

VitA de -vie se gasesce pu-tinA in ciite-va comune dinsudul plaiului.

Porni roditorl precum : meri,perT, cireï, viini, gutui, nuci,persici, caisi, etc. se gisescmai prin t6te satele.

Finete naturale se gasescIn t6tä regiunea si dau finde o calitatc f6rtc bun á, mrt-runt si nutritor, md ales pcfrum6sele poieni «Zeletinu»din com. Posesci si cele dincom. Drajna-de-jos.

Dintrc cereal° se cultivaporumb, fasole, grAu si ovéz.

Dintre minerale, in plaiulTeléjen gdsim sarc in marecantitate ; pticurA, carbuni depAmênt ; argila, din care se

www.dacoromanica.ro

379 1 ;7()

face 61e, strachini, etc. ; unfel de argila alba', din cares'ar putea face diferite obiectede faianta ; pietris pentru a;-ternutul drumurdor , pietra devar, din care se face cel maTbun var alb , pi6tra de con-structiune i gips ; 1juci6samulta íi fier prin muny. Pelanga acestea se mal gasescnumer6se isv6re de ape mi-nerale precum : isv6re de apabarata se gabebc in t6te

cu bare ; isv6re de apaamestecata Cu puci6sit, isv6reamestecate cu rugina de ficr

Riuri insemnate are Te16-jenul i Drajna.

1-ocuitorii plaiului Teléjen,a1 putea c,lice toy, cad alteculte sunt in f6rte mica mi-noritate , sunt cretini-orto-doxi.

Acest plaití s'a impartit in22 parohii, av6nd i 12 fdiale

1). Payohla Sc-diop, cu bise-rica parohiala «sf. Nicolae»,Qompusa din cat. Fundeni,

se g 'ciSCSC la monastirea Su-sana i pc riul Telejenelu.

Dintre animale domesticosunt cal, boi, of, vaci,asini, catAri, timatori, capre,etc. Pasen i domestice se allaprin t6te curyle satenilor.

Prin pädurï asemenea stinttot felul de animale sOlbaticeprecum : uri, 11.114 pore): mis-treti, cerbi, capri6re,vulpi, etc.

In plaiul Tc16jen se cultiva,dupé cum se vede in tabloidde mai jos, 119 b. a. vie,adica.

1.1111MMO1

v'ismd ca biserica filiala «sf.Nicolae».

P(11'0/11*(7 Aq CL1 bi-serica parohiala osf. Niculae»,avhid de filiala biserica «Cu-vi6sa Paraschiva».

Parokia BuA,Itea-tic-Ìos,(com. Bughiile), cu bisericaparohiala «sf. Gheorghe», com-pusA din cat. Bughea-de-sus,avênd ca fihialá biserica «sf,Ciheorzhe»,

Bug-hiile . . 50 Predcalu . . . 8 5oGura-Viti6rei 27 50 Scaiq-Fundeni i0 50OpAriti 71 50 Valeni 50

COMUNA H. X. ARII COMUNA 11. A. XRII

www.dacoromanica.ro

580 T 580

Paro/tía Corap, CU bise-rica parohiala osf. Nicolae».

Paro/tía Slomu (com. Ce-ra:;,u) , cu biserica parohiala«sf. Nicolae».

1-)arollia Gura-Vi/10'rd, cubiserica parohiala «sf. Voe-vodY».

Parohia Dra. ma-de-sus, Cubiserica parohiala «sf. Ioan»,compusa din cat. FagetuPoclurile, pendinti de corn.Drajna-dc-jos, avend ca fili-ala biscrica «sf. Nicolac».

Paro/tía flomorkiu (com.Ilomoriciurile), cu biserica pa-rohiala «Adormirea».

Paro/tía Schiukscl (com.cu biserica pa-

rohiala «sf. Nicolae», compusadin catunele Cernesci ;;i. Chi-riesc

o). Paro/tía Is-vdrele, cu bi-scrica parohiala «sf. Voevoc1»,compusO din cat. Costeni, a-vênd ca fihiahu biserica «sf.

Trci ErarhY».ti). Parohia JIdnecm-Unsu-

reni, cu biserica parohiala «sf.Nicolae», compusa din catu-nele G-hiaba Tel6jenu, avendca filiala biserica «sf. Ioan».

2). Paro/tiacu biserica parohiala «A-

dormirea».13). Paro/tía Valca-,SWilpulla

(com. Olteni), cu biserica pa-

rohiala «sf. Nicolac», compusadin catunele Oltcni i tu-beiu, avencl ca fihiald biscrica«sf. Nicolae».

1-aro/tia Trifidra (com.Opar4i), cu biscrica parohiola«Aclormirca» compusa din cat.Poiena-Copaciuha.

Pli-ohia 015dri(i, co bi-serica filiara «Adormirea».

Paro/tia 0;rctiazt, cobiserica parohiala «sf. Dumi-tru», compusa din cat. Po-iena-Mierlel.

t7). Paro/tía Posesci, Cu bi-serica parohiala «Adormirea»,avend ca filiale biscricilc «sf.Voevodf» §i «sf. Gheorghe».

Parohla Tralca-Plopulla(com. Posesci), cu biserica pa-rohiala «sf. Voevocp», COM-pusA din cat. Valea Serezet

Parohia ...Vucfára-dc-jos(com. Rincezi), Cu biserica pa-rohiala «Nascerea MaiceïDom-nului», compusá din catuneleNucOra-de-sus §i Rincezi, a-velad ca filialc bisericile «sf.Trciine» «sf. Nicolae».

Paro/tía 747./esci, cu bi-serica parohiald osf. Nicola,c»,compusa din cat. Gog6,sca.

Paro/tia re:4am; cu bi-serica parobiztla «sf. Nicolae».

Pa Pral:1111G, CU

biserica parohiala «NascereaMaice DoninuluI».

www.dacoromanica.ro

581 T 581

TEU:JENUL, sat, face parte dinC. R. MAnecm-Uugureni, pl.Teléjen. Este situat spre N.apr6pe de va ma Bratocea,pe valea riulul Cu acelasi nume.Are o populatiune de 82 lo-cuitoff (32 b. 50 f.)

TE1JJENT5 S.A.0 PLAEVU, pAdurestatuhl in intindere de 750

h. a. pendinte de com. Isv6-rele, pl. Tel6jenu, care im-preunA cu trupurile Urs6ia(15o h. a.) si Vatra Monasti-rei Crasna (5o h. a.) form6zApAdurea Isv6rele.

TELEJENELM_ rIa, isvorAsce dinmuntii Clabucetul si se vérs'AInriul Teléj en, pe malul sting,In rainnul com. MAnecitt-Un-gureni, pl. Teléjen.

Are de afluentY pirado: Al-tiei6rele, Valea-Rea si Valea-lnf-Dumitru.

TELEGA, (leal, com. Telega, plaiuPrahova, pe care se cultivA46 h. a. vie.

TELEGA, sat, face parte din C.R. Telega, plaiu Prahova.

TELEGA, MI de sare avt,nd no-mol si Iod, com. Telega, pl.Prahova, situat in central co-munei, in apropiere de gara

Dottana. Apartine mosnenilorTelegeni i statuluT care a a-vut saline pe local acestorMY. Apele sale n'au fost ana-lisate i nicY nu sunt admi-nistrate.

BAile se fac chiar in gro-pile cele adêncY de unde odatA se estrAgea sare.

Dei apa sa este f6rte banApentru diferite b6le i desiimprejurimile sunt incantAt6recu t6te acestea nu 's indestulde visitate din causA ett nusunt irquijite i lipsite de me-dic curant.

In anul 1893 au fost visi-tate de 20 familiT, atrase fiede positia si aerul cel curatal localitAteY , fie de MilesArate.

17n inceput bun s'a fAcut prinfaptul cA s'a deschis aci res-taurante, hotelurI, popicI sialte distractiL

Tot in raionul com. Teleg-amai sunt isvóre de ap de tu-cid.0 i ajl pursah.vg, pc pro-prietAtile locuitorilor Dina Bre-zianu si C. StAvArache Bo-bescu, tot in central comuneYsi in apropiere de gara Dof-tana.

Al5a pltqatiVa sénaAnA multsi in gust si in miros ca ceade la CAciulata, dar n'a fostanalisatA pênA adY.

www.dacoromanica.ro

TET_,EGA, comunrt rural, plaiuPrahova. Este situata Intr'ofrum6sa positiune, In valearîuluiSrtrat, la 40 k. m. de-parte de PloescY, capitala ju-detuldf, si la 4 k. m. de Cam-pina, resedinta

Se compune din 4 catuneBoselcesci , Bustenari , Mili-cesci i Telega, avnd o po-pulatiune de 4000 locuitorY.

Acéstä mosie, dupa cum seconstatrt din urmOtorul hri-sov, a apartinut m-reY Mar-crinenY

«Zemle Vlascoe Fiind-casfinta monastire Marginerq,din sud Prahova, are mosiece se numesce Telega, pe careeste i ocna Telega, i princarp' Domnese au avut obi-ceiti ca numaI o chrciumrt srttie camArasiY de ocne peutrutréba lor, iar alt nimenea, citaä vindarea vinuluï, i a ra-chiuluY afará de carciuma cA-marasilor sa fie a monastirei,cum srt jelui DomnieT mele Var-nava, cnugarul acesteI sfin-te monastirY, crt nu i se pa-zesce acest obiceiú, ci impo-triva locuitoriI de acolo audeschis 12 carciumi ; decT fi-id c. pentru acest obiceittnu l'au avut din vechime, neadeverim Domnia mea dincartile monastireY, eatrt V6 po-

runcim Domnia inca Dumn6-V6stra ispravnicilor ai jude-tuldf: t6te cele-l'alte carciumesí le npritY, afara de carcIumacamarasilor, farrt de voiamonastireY, niminea sa nu fievolnic a face vindare de yin.i rachiu, dand Dumn6-V6stratot ajutorul eel cuviinciosacésta, ca sa nu se pagub6scasfinta monastire de drepturilesale. 1791. Nov. i6».

In raionul comuneI se vOdmal' multe gue de puturY dinearl' se estragea sarea, cu Inuitinainte. In aceste gropY, plinecu apa sarata, patimasiY, maTales col" ce sufOr do reuma-tism, slabicïune i pide, fac

De cand a inceput sa seesploateze sare din ac6sta lo-calitate si de cand dat6za pc-nitenciarul, nu pot spune Cusiguranta ; am g-asit insa «Po-runca Cu mumbasir catre Crt-mrtrasu de la Ocnadin 17 Malt 1790, ca sa puleIn ocna pe- Gheorghe Ploe,,s-

t6nul si Ienache Delhiu, uci-gash' 11.11' Vasile Holteiu de laPloescï, i pe Voinea, slugaha' Tudor Pit6n capitanu,

lul" Ion brtrbatu Eftin-era, ot 2dogos6ia, dand ade-verinta mumbasiruluI» si «vol-nicia cu mumbasir Armasescu,ca sá pue in Ocna Slanic pe

582 58 -

www.dacoromanica.ro

583

Stefan Ungur6nu Strainu, ceau facut Tw, elaciune unoraaltera cu nume de dateriI

mancat, ata la parteapelitic6sca cat Si la partea es-trit.sci, si mumbasiru sa a-duca adeve-inta de la cama.-rasu de ecna, ci1 l'au facut tes-lim, carele far de al doileaporunca sa nu se slobeza».

Sub \roda Afilian Sutu, a-tât de la 'relega, cat sicea de la Slanic, erau un a-panaj al domnieT. Acesta, laa. 1791, autorisa pe Camina-rul Aloscu ,sa faca zapt totvenitul acestor ocne pr shnacamaref Domniel"

Mai 'nainte, aceste mine desare presentau un aspect in-spaimantator : mana omuluï,sclava esperienteï practice, sa-pa un pu t in terenul sub carese afla mina de sare. Dinfundul acestui put urma cusapatura in tete directiunile,dar tot-deauna coberandu-se

aiinegra la o largime si,idancime extra-ordinara. Pegura ecneI se cobora cu o fu-nie pe scripete, o reta in caresedea un om. Ast-fel era in-trarea ciocanasilor in °eral.Cendamnatif erau datorllucreze in fundid acestuI abis;neptea I scotea. trniT,

recunoscutY, si /-svrati-

tori", nu esiau nid e data, lu-cru ce-I facca adesea sa se a-.runce in ocnele parlIsite.

Pe la 1856, minele au in-ceput sa se lucreze dupa unsistem maI nou.

Parasindu-se aceste mine,s'a inceput esploatarea la Dof-talla (v. a. n.), unde s'a ince-put constructia unul peniten-ciar model de muncaalocandu-se in bugetul sta-tului, in acest scop, suma de865.000 leI.

Comuna are o populatiunede 4000 locuitorT ; este ceamai populata comuna din pla-iul Prah ova.

Terenul fiind muntos, agri-cultura nu se face. Locuitorilse ocupa maï mult cu tran-sportul sareI prin judetele decamp.

Daca ae6sta localitate ar fimaI bine ingrijitrt, positiv caiii scurt timp ar deveni o sta-tiune balneara de mult inte-res, gratie aeruluT su celtacurat, positiuneI sale celel fru-mese i apelor s'arate ce are.

Aci ma): este si un isvor cuapa de puciOsa si sarata, careare proprietatea d'a irita sis-temul limfatic i glandulos, pre-cum si membrana mucesa, atractuluï de mistuire, iutesce

www.dacoromanica.ro

584

t6te secretiunile §i producepofta de mancare.

IntrebuintatA pre din afarA,acéstrt a/DA face urm6t6rele a-peratiunI : irit6zri vasul

iutesce lucrarea pieleI.Comuna are un venit anual

de 17.350 leY.In comunä sunt dou6 sc6le

una in Telega a douaButenarl. Cu Intretinerea per-sonalului se cheltuesce anual4860 lei. Copil In vêrstá desc6111 sunt vre-o 600. Localu-rile sunt neincrip6t6re.

Comerciul se exercitAcamunli de 18 carciumarYbricanY, cu magasine bine a-sortate.

In timpul verel, pentru in-lesnirea visitatorilor, sunt res-taurante si hoteluri. Se simtemult lipsa de ap0., ciei in cn-munA abia sunt 3 fantanI cuapä bund de btiut.

Aci e re.rdinta une cam-panil de dorobanti,natri cu paza penitenciaruluYsi cu a celuì de minorY de laMislea.

In comuná. sunt 4 bisericY,deservite de 4 preotI.

Se mArginesce cu comunele:Campina, Brebu, Bánescl"Scorteni.

TELEGEN1(Moneni-), pAdure par-

581

ticulará. supusá regimuluI sil-vic inca' din a. 1883, pe mo-sia Muntele Mn§neni-Telegenl,pendinte de com. Telega, pl.Prahova.

TELPE0AIA, deal, com. Valen.-Lunf..,rá, pl. Pralanx-a.

TE'AINICUL, vale. udri cát. Nis-tarescl din com. Breazi.-de-sus, pl. Prahova, i are di-rectia de la E. spre V. spreriul Prahova.

Curge numal in timpurY plo-

TPILA, pádure a statuluI in in-tindere de 5000 h. a. pen-dinte de com. Teila, pl. Pe-

, formatti din trupurileGalma, Carabanu Cu Boia,curile cu Rusu, Rusu-de-jos,Prislopu, Poduri1.2 si V'CrfulNegra§ului.

TET-LA, sat, face parte din C.R. cu acela0 nume, pl. Pele.

TEILA (Cu muntii), nin%,ie a sta-tulul pendinte de Monastirea"MárginenY, caro pe periodul1888-1893 s'a arendat Cu leí24.000, in plus leT 288o platade padurarT confini;t.T.

comunti ruralá , piaiu

www.dacoromanica.ro

Pele. Se crede a se fi infiin-tat pe la a. 1723. Este situatApe albia riuluI Doftana §i lap6lele muntilor : Fundurile,Neg-ra.,u, Cioparceni, Caraba-nul, Prislopu, Rusu, Lacu-rile §i Galma-Secariel', la 79k. im departe de Ploescl" §i la20 k. m. de resedinta

Se compune din 3 cAtunePrislopu, Negrau i Trestieni,avCind o populatiune de 2816locuitorY (1339 barbatT, 1477femel"), in care infra 7 familiïde tigafii-ferarI i vre-o 15 fa-milil Italierif.

Capl de familie sunt 5o1contribuabili 490 ; case de lo-cuit 483.

In comuna Sunt dalia bise-rici" : una in cat. TrestienI,fondata la a. 1724 de Constan-fin Cuculeata, acíli apr6pe inruina din causa vechimei, i adona in cat. Teila, zidita laa. 1878 de locuitoei si de catrer6posatul Bucur Sn.vulescuarnbele deservite de doï preotY.

Locuitorif se ocupa cu cros-cerca vitelor parte din el"c u fabricarea straelor, dimii-lor, etc., metetigail sunt 5dulg-heri. Straele i dirniile ledesfac la tCrg-urile din Slanic

Telega.Locuitorif, in numOr de 229,

s,'au improprienrit la a. 1864

pe mo,,,ia statulul §i a Eforieï,dAndu-li-se 900 h. a. ET au196 caT, 149 epe, 480 vacY,360 v4eT, 50o botf, 12 taurY,396 capre, 5298 Of, 604 miel',243 pord.

In raionul comuneY, pe apaDoftana, sunt 4 pive, 7 morÌ(din care douLl facAurT), ii fe-rAstrae si 3 circulare §i o dar-stti pentru ingroatul straelor.

Sc61ä exista in reguld dela a. 1881 ; maY nainte se In-va carte de catre dascai,platitï de locuitorf. In anultrecut s'a frecuentat de 46 ha-e1 §i 6 fete, din numCsrul de280 (126 b. 154 f.). cu v6rstade se61A. Cu intretinerea per-sonaluhrl se cheltuesce anualio8o lei. SCin Cal* 96 barbarsi 48 foneY.

La p6lele munteluI Negrausunt multime de isvóre mine-rale, a caror apä confine mil'de stelute, intocmaT ca un li-chid amestecat en grAsime.

TuicA se fabrica anual cam320 h. 1.

In partea de S. a comuneY,la punctul numit «CheialeY» se aflä o cariera de pis-tra, ce apartine statulul i co-munel", din care se se6te anualIn termen medm pLIna. la 12.000m. c. de pi6tra.

StupY cu albino sunt 194.

585 585

www.dacoromanica.ro

586 T 586

Terenul nu e prielnic de catcartofului i prea putin porum-buluI. Se produce anual cam570 h. 1. porumb, 9 upo k. g.cartoff si 2059 k. g. fasole.Dintre ponlY roditorY sunt : 296meri, 79 perI, 61 ciresi, 29 nucI.Livodile dau pi:'M't la 464.989k. g. fin.

Comerciul se exercitt in co-munA de 7 carciumarY.

Veniturile comunel se urcAla tifra de 7308 101' ; cheltue-lile represintA aceiasY sumA.

De la S. la N. pênA in Tran-silvania este strAbAtutá de ososea ce o pune In leg-AturAcu Brebu i Teleg-a. Din a-céstA sosea plécA o alta sprecom. Comarnicu.

De la N. la S. de la cAt.

Trestienl i pênA la locul nu-mit «Chela Tesilel"» unde seterminá. comuna, este brAzdatAde muntiY Fundurile sau Si-

Negrasu-Mic, Cl'opilr-ceni si Carabanu, top.' pe par-tea stangA a riuluT Doftana ;iar pe partea dréptA, muntilPrislopu, Rusu, LacurileGalma - SecArieY. Top' acestImunçi servesc pentru pAsuneavitelor.

De la N. la S. e udatA deriul Doftana, de paraele Ne-g-rasu, Hermen6,sa, FloreIPrislopu si de vAile : Mogo-

s6ia, CiopArceni, G-ilmeia, CA-rAbanu, Ghimp6sa, Petrior,BrAdctu, etc.

Se mArgincsce cu Transil-vania, Sinaia si Comarnicu.

TTGAILE, munte la N. de com.ARmeciu-Ungureni,pe care 1 udA rlul TeWjen siparaul Bratocea.

TINOSUL, sat, face parte din C.R, Tinosul, pl Crivina. Locu-itoriI acestuI cAtun s'au impro-prietárit la a. 1864.

TINTOSUL, cetate veche pe unpise al maluluI PrahoveI,com. Pucheni-MicI, conservatAnumaï intr'o parte, pe celeFalte treI flind surpatA de a-pele PrahoveY. Este inconju-ratA de un val ca de 2 metri,de prunínt ars. Objectele an-tice ce s'au gAsit aci suntfragmente de olArie rosie, ce-nusie si negris6rA ; cArbumo micA cAtin.le de meih car-bonisat ; vase cu substantecarbonisate, i, intr'un stratmal superior al suprafetel, unfler de lance si o micd uneltdin formA de cutitéle.

Vasele de la Tinosu, p6rtApe códe si buze ornamente siimpletituri de diferite gradede desvoltare artisticA. Ele

www.dacoromanica.ro

58 Tti87sunt din lut ales bine frAmin-tat si bine ars, indicAndindustrie are-care. Intre alteles'a gasit si doO ulcele cuforma' ciudatrt, cu o manusesi cu o gaurA In chip de tur-loiti la mijloc, cu substanteintr'ansele carbonisate.1)

TINTOSUL, mosie a statulul: pen-dinte de m-rea Mislea, carePe periodul 1888-93, s'a aren-dat cu leI 1855 anual, in plusplata de pAdurarY si confinitY.Ac6stA mosie s'a vindut deVOCT la a. 1889, la locuitorY.

Ti R IFOICT (Mur :tele-), pAdure par-ticulara supusa regimuluT sil-vic incA din anul 1883, pemosia muntele Tirifoiu, pen-dinte de com. Strambeni, plaiuVarbilau.

TP,A, deal, com. StrAmbeni, plaiuArbilau

TISA, pAdure a statuluI, pl. Cri-cov, in intindere de 268 h. a.formatä din trupurile: Bordea(117 h. a.) si Fundu-lui-Stan(151 h. a.)

TIS mosie a statulnI in com. A-postolache, pl. Podgoria, fostn.

'). D-I Gi . G. Tocrlescu <Dama imantede RumanT .

pendinte de m-rea Slobozia,in intindere de 182 h. a. vin-dutn, de ved". cu suma de 85.000leY, frlrá, cele clous trupurY depAdure, cu terenul lor, numitcBordea si Fundu-hq-Stan, farAPoi6na Ca'rutasuldi si fdrìl pe-tecul de pn.dure situat in col--tul de N. E. al aceleY poTeni.

Tisx, p-Arau, curge din cat. Tisa,com. Moreni, pl. FilipescY,se vérsa In Cricovul Dulce, pett,rmul drept, tot in com. Mo-reni.

TISA, sat, face parte din C. R.Moreni, pl. Filipesci. Aci e obisericA construitá, din teme-lie la a. 1893.

TISA, isvor, curge din muntele«I'laiul Ic6neI» , com. Star-Chiojdu, plaiu Tel6jen, ia di-rectia N. E. §i se v6rsAgarla Basca-cu-Cale, tot in ra-ionul com. Star-Chiojdu.

TISA, sat, face parte din C. R.Apostolache, pl. Podgoria. Areo pop. dc 279 loc. (135 b. '14f.). Aci e o biserictt fondat41893. LocuitoriT s'au impro-prietrtrit la 1864.

TISA, vale, mal' adese-or): s6ct.L,

com. Poi6na, plaiu Prahova.

www.dacoromanica.ro

588 T 588

Cursul su e scurt si se vérsaIn rail Prahova, tot in com.Poiéna.

TITILA, deal, com. Gura-Viti6reY,pl. Tel6jen, ce serva de pd-sune.

Tour, vale in partea de S. V. acom. Cerasu, pl. Teléjen, pecare se afld situat catunul cuacelas1 nume. Acésth vale fi-id f6rte îngust i strimtd,PC cand era nepopulatd, unom a pus porumb aci, si, cast nu se apropie pdsèrile, afacut o t6cd., care se puneaIn miscare de vtmt, i ast-telY-a rèmas numele de «ValeaToci».

TOFILULUT, plaih la V. de com.Tarlesci, pl. Telejen. Pe acestplaih sunt locurY de pasunepadure.

TOMET, paran, isvorasce dintremuntiI Bobul Mic i paraulMogosul, curge de la N. ca-tre S. E. si se v6rsa in riulTeléjen, p malul drept, inraionul corn. Airtneciu-Ung-u-renI, plaiu Tel6jen.

TOMA_NI, sat, face parte din C.R. Tomsani, pl. Cricov.

TomENEANu, poiénd la N. decom. Filipesci-de-Padure, pla-sa Filipesa ce servesce maïmult pentru islaz.

TOPILA, parau, isvordsce din com.Tatarani, pl. Crivina, se indrep-tézd spre S. E. de comuna,priimesce maY multe isv6re,face maY multe curbdturi si Sc'vérsd in 1-11.11 Leaotu. S'a nu-mit Topila, cacY mai nainte acitopiau femeile in si cdnepa.

TOPILEA., muntisor pe malul g,ar-leY Zeletinul, com. Posesa pl.Tel6jen, pe care sunt paunIpentru vite. La fidlele acestolmuntipr Sitnt nisce local/ N(1,

una'" se presupune a fi sarc.Tot din acest monte cuqe In

/liare abondenra un isvorapt, ce coqine

TRASNIT (Piscul-), pisc pe cul-mea de deal ce se lasd dincrésta Carpatilor, printre gar-lele Drajna i Ogretinul, com.Drajna-de-sus, pl. Tel6jen.

TRENU, sat, face parte din C. R.Chiojd6nca, plasa Podgoria.

TRENU, deal spre N. de com.Chiojdenca, plasa Podgoria.

TRENU, padure particulard su-

www.dacoromanica.ro

589

pusa regimulth silvic, in intin-dere de 200 h. a. proprietateaMosncnilor de la Trenu, pen-(uinte de com. Chiojclénca, plasaPodgoria.

TREsfix, vale, com. Ceptura,plasa Cricov.

TRESTIA, (asta-s1i tunelul caleT

terate) localitate isolata in com.Predeal, care pé'na la a. 1820era mult temuttt de calétori,caci aci se faceau cele maTneomcnóse calcaft si chiar o-moruri.

O fata de neam mare dinBucuresc11), a careT familie fu-sese n6ptea calcatä de talharila carciuma de la «Trestia»voind sa se scape cu fuga, atrecut Prahova , spre a serefugia in pa'dure, dar a fostajunsa de tâlhar i omorita.

Valea, unde s'a intarriplatfaptul, se numesce .si ac,1I «Va-lea FeteT».

Spatarul Cantacuzino in a-seslamintul s'éu de fondatiune

m-reT Sinaia, inca pomcnescede hotT : « si neputêncl traide talhari, de vreme ce peacele vremuri locasurileharilor, ma osebit din altelocurT, acolo le era».

1). D-1 I. G. Babe, qDin Plaiul

589

'rae aceste talharii se fa.-ceau de Unguri: i Sacuii dinTransilvania. Hotiile pe valcaPrahovei au inceput sa se maTcurme intre anisi 1825-1830,gratic puscasilor pazitorT aïmonastireí Sinaia, precumnumer6selor potere, care cu-treerau padurile.

Traditia locala ne-a conser-vat numele a do): haTclucl dinValea Prahovel : Nicolae Gro-zea, din Brebufost platas-

care multa vreme fusesespa,Tma PrahoveT, care, catreapusul vieteï sale, hin-6ga saavere a cheltuit'o cu zidireabisericeT «Sf. Nicolae» pe mun-tele «Molomot» ce se numesceash «Furnica».

Vestitul Stanciu BratuluT, ahaiducit de-asemenea p'aci, pcla finele secolulth trecut. A-cesta a fost cel mal popularhaiduc din catT au fost pe va-lea PrahoveY.

praniT din localitate cantaac,1T cantecul StanciuluT

Sub p)1c de codru crdc,Mancl foe;or de ), ale

1Initel i potoln.de lliadueT oeulit.

Nu sinti (Joco 's orY cinc?-spre-(JeLeCu t ';itafu ;ése-Tre-(Jecci mili frigc d'un bel incec.

Dar nu-1 frigc eum frigc

§i mi-1 liage prinCa sii pan ca/nea dulce, etc.

www.dacoromanica.ro

590

Stanciu Bratului era de feldin partea Dambovitei. D upaobiceiul de atunci, birul se in-casa de 6menii stapanirel camcu d'a sila. Inarmati cu g-ar-bace plumbuite, acesti agentibateau cumplit pe coi ce nuplateau de buna voIe atat catli se cerca.

Venind o data 6meniT sta-panirei la tatal lui Stanciu,pentru string-erea birului, i s'aintC,,mplat si lui aceia ce seintêmpla tutulor nonorocitilor,cari nu puteau

Stanciu, pe atunci baeta.ndrude 18 ani, s'a revoltat contraacestel tratari neomen6seajutat de fratele seu Ion, dupacantee Andreiti, si de surorilesale Voica i Bucura, au orno-rit argatii stapanirei.

O data faptul consumat, luiStanciu nu-I a mal remas altascapare de cat Codrul si s'aapucat de haiducie. (I. G.

Babes).

TRESTIEI, vale, com. Ogretinu,plaiu Telejen, numita ast-felde la trestia ce cresce in a-césta vale.

TRESTIENI, sat, face parte dinC. R. Ciupelnita, pl. Campa.

TRESTIENI, sat, face parte dinC, R. Netcy, pl. Camptl.

500

TRESTIENT, sat, face parto dinC. R. Tesila, pl. Pcic.Aci eo biserica fondata la a. 1724de Constantin Cuculeata, aqfaprOpe in ruina din causa ve-chimeí.

TRESTIENI pluntele-), musio astatului, fosta pendinte de mo-nastirea Snagov, com. Tresti-óra, plaiu Varbilau.

TRESTIOARA, padure particulardsupusa regimului silvic incädin anul 1883, pe mosia Tres-tióra, com. TrestiOra, pl. Var-bilau.

TRESTIOARA , comuna rumiaplaiu Varbilau. Numele sèuderiva de la multa trestie ceeste in comuna si s'a infiiMatde sunt mal bine de 200 anT,dupa spusa betranilor.

Este situata pe vaile : Chi-lia, Urzicaru, Turburea, la 30k. m. de capitala judetului sila 12 k. m. de resedinta pla-iulul.

N'are nici un catun alipit.Populatia sa e de 475 loc. (236barbati si 239 femoi), in careintra si 2 familii de tigani-ru-darT.

CapT de familie sunt 90contribuabilI 71 ; case de lo-e-1.a 90.

www.dacoromanica.ro

591 591

In comuMt e o biserica, fon-data la a. 1842, deservita deun preot, cu urmètórea inscrip-tie : «Acésta sfinta i Dumne-e6scn. biserica s'a ridicat din

temelie si s'a infrumusetat cuzugraveala i cu tóte, al ca-reia hram «sf. Nicolae, sf. IonBetez'atorul DomnuluY» de D-nu«Ghi-ta Sin JupAn Alexe Pes-caru ot Ploesci", Alexandru Di-mitrie Voevodul, fiind EpiscopKir Kir Chesarie si s'au savir-sit in anul 1842, Octombre20, Avram Chesarie, ParvuZugravu ot Thrgovistea».

L'ocuitoril se ocupa esclusivCu agricultura. Produsul mun-cel abia ajunge locuitorilor.S'ELL1 impreprietarit la 1864, pemosia Ghita Alexiu si astatului, din cari li s'au dat155 h. a. In comuna' sunt 4cal epe, 6o vacT, 100 bol,37 viteI, 2 taurT, 120 OT.

Carte sciu 12 barbatI si ocari au inv'état prin co-

munele vecine, caci" acin'a fost niel nu este sc61a. Co-pii n vêrsta de sc6la simt 40(25 baeti si 15 fete).

T6ta suprafata comunei e de350 h. a. Cand timpul e priel-nic se fabricä In comun'a pC.Mdla 2300 d. I. %uic'a.

In comunA nu se cultivrt decat prea puOn porumb. Dintre

pomí roditon bunt : 200 merY,5o peri, 20 ciresi, loo nucY,15.000 prunï ; iar livedile dauCu aproximatie ioo care fin.

Comerciul se exercita in co-muna de un carciumar.

Bugetul comunel presintavenituri 700 leT, ca i cheltuelile.

Prin comuna e o singurasosea spre Wdctmesd.

E brazdatd de «Movila dela Furca Putului» i muntele«Allígura Négrd» ce servi pen-tru Waunatul vitelor.

E udata de riul Saratu, incare se vérsa vìtile :Urzicaru. Turburea si Valceatiadup6 vale.

TRESTIOARÀ (Muntele-), padurea statuluI îi intindere de 30h. a. pendinte de com. Tres-ti6ra, plaiu Varbilau.

TRIFO1U, pise in partea de N. acat. Scurtesci, com. Stefesci,plaiu Varbilau.

TRONARULITY, antana, com. VAl-canescI, pl, Varbilau.

TRONXIU1sA, lipa la E. de com.AIoreni, pl. Filipesci.

TUFANT, sat, face parte din C.R. Hatcarau, pl. Campu. Areo pop. de 102 loc. 53h. 49f.)

www.dacoromanica.ro

392

TUFARU, trup de padure a sta-tulta, in iutindere de loo h.a., pendinte de com. PoIéna,plaiu Prahova, care, impreundcu trupul Bobolia (400 h. a.),formézd padurea Bobolia.

TUFEL vale, isvordsce de subpélele munteluY Cumpétul, cOrn.Predealu, pl. Peles ; curge dela N. E. spre S. V. si se vérsd.in riul Prahova , pe malulstang, spre N. de Sinaia.

TUFENI, sat, face parte din C.R. Bdicoiu, pl. Filipesci. Areo pop. de 34o loc. (17o b. 170

f.) Este situa,t mal spre N.

TULIA, deal acoperit cu vii sipometuri, com. Filipesci-de-Pa-dure, plasa Filipescï.

TULBUREA , parau format dingarlele S'ardtelu, Adanca, Stu-piT. si Cdlndu, carf se impreund.sub pélele dealului Baia, com.OpAriV, pl. Teléj en , undepérta numele de SardV1u,iar in dreptul com. Tulbu-PacureV priimesce num ele derea, continuandu-sl drumulspre S.

TURBUREA, sat, face parte dinC. R. Predealu, pl. Teléjen.Are o pop. 232 loc. (11,5 b.

592

117 f.) S'a numit ast-fel dela g-_lrla Turburea, ce treceprintr'ansul i care mal nielo data nu e limpede.

TURBUREA, gârht, isvordsee dindealul numit «Zimbréia» com.Predealu , pl. Teléj en. .1>er-

puind, curge prin centrul co-muna desparte ea-t. Predealde cdt. Turburea, ZimbréiaSdrari, si din jos de acestcatun, se unesce cu gairlaoApa Dulce» formand riulMat4a.

TURBUREA, vale, com. Drajna-de-j os, plaiu Teléjen.

TURBUREA, vale mal adesc-orTsécd, com. PoYana, pl. Prahova.Cursul s6u e scurt si se vérsa,in riul Prahova, tot in raio-nul com. PoIana.

TURBUREA, mahala din C. Urb.Valeni - de - Alunte, plaiu Te-léjen.

TURBUREA, gttrlá. isvm-Asce dincom. Viti6ra, intra in com. Pa-curetl, plasa Podgoria, curgede la N. la S, printre dealu-rile Nucetu VrAnesei, pénd,la localitatea numita «CruceaBracaci» unde se intalnesceco Sdrd4elu si curg impreuna

www.dacoromanica.ro

593 T 593

spre E. Se numesce Turbureapentru-ca apa sa ma4 in totcursul anulin e turbure.

TURBUREA, vale, com. Tresti6ra,plaiu Varbilau. isvorasce dinpadurea d-luí Grigore Cirisanu,se impreuna cu vaile Urzi-caru si Stuparia, formeza riulnumit «Saratu» si se vérsa inriul Lespedca, la com. Valca-nesd.

TURBUREA, pArtu, isvorasce dincom. Opar4i, pl. Teléjen, infrain com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-goria ; curge de la N. spreS. si dupa ce priimesce valeanumita a Salcid, se unesce cuparAul Nucet,.érica si Sc vérsain SarAelu. Locul pe carecurge, fiind nisipos, apa esteturbure, st de aci luatnumele.

TURCA, vale, ;Add centrul com.Brebu, plaiu Prahova, din careisvorasce. Se vérsa in holes-teul de liinga monastire i cu

1A.PoRAsci, ja nasceredin partea de E. a com. Ur-seiu, jud. Dambov4a, din treYbdi; curge de la N. V. ca-tre S. E. si se vérsa in riull'rahov4a, pe malui drept, in

T.

acesta impreuna in riul Lupa.Curge de la V. spre E.

Se qice ea in vechime s'agasit in albia sa, cilnd a venitmare, corpul und Turc6ice, ;id'aci i s'a dat numele.

ruRcu, vale, isvorasce din raio-nul com. Predealu, pl. Peles,de sub muntele Turcu, are di-recOa de la E. spre V. si sev6rst in pAraul Azuga, pe - 'ér-

mul stAng, tot in raionul com.Predealu.

TURCU, munte in raionul com.Predealu, pl. Peles, la limitajudet,uluT Prahova cu juddrulBuztu, intro isv6rele Stevia siTurcu. Este proprietatea D-luíG. (jr. Ca.ntacuzino.

TURCULUt, vale in partea de V.a com. Margineni-de-sus, pl.Filipesa

TURDA, munte la V. de com. Co-marnicu, plaiu Poles.

raionul com. Provii;a-de-sus,plaiu Prahova.

TA.PuL, vale, isvorasce de la lo-cul numit «Malul Podului»se versa in ritd Tel6jen, pe

www.dacoromanica.ro

594 T 504

malul stâng, in raionul com.Maneciu-Ungureni, plaiu Te-léjen.

1 A PULUI, pise la N. de com. A-ricescY, plasa Podgoria.

TA.RcITLE80, sat, face parte dinC. R. Gornetu-Cricov, plasaCricov. Are o pop. de 642 loc.(320 13. 322 f.) ,,kci e o bise-rica fondata de locuitori la a.1840, cu hramul <<Cuvi6sa Pa-raschiva».

TAN 1.XRENI, sat, face parte dinC. R. Ploesciori, pl. re'rnor.

TARcu, parte j6stt i smarc6sadin com. Pucheni-Mari, pl.Crivina.

'OPA. (La-), localitate isolata incom. Podeni-VechY, pl. Pod-goria, ancle sant carien tic

padure particu-lara supusa regimulta silvic,pe mm-,,ia luntelecom. Maneciu-Ung., pl. Te-léjen.

TiciXTLE-mrd, padure particulardsupusa regimuluT silvic , pemoia Muntele ,

com. Maneciu-Ung., pl. Te-léjen.

TY--17,T.7-

CIIERBEA, trupur1 de paduriale statuluí, in intindere de250 h. a. pendinte de com.l'Ama, pl. Podgoria.

íj NaNESCI, lac in muntele Tiga-nesd din Buceg-1, pe care po-porul Il credea fara fund, deforma rotunda, imprejmuit cuzid de pietra i avênd un dia-metru de 20 metri.

Unii cred a fi observatlacul are flux §i reflux.

TIGÀNTA, sat, face parte din C.R. Cocorasci , pl. rèrnor.Cade in partea de N. a co-muneY §i 1 uda Prahova.

TIGÀNIA, sat, face parte din C.R. Tilrnoru-Nou, pl. Tèrg-rr. In actele vechi se gd-sesee Tigania-Stoenesci, pen-tru-ca era format din done'sate . situat tot pelocul unde se gdsesce astd.-4

Stoenesci, situat la 3 k. m.sprc V., pe malul stAng alriulul Prahova. LocuitoriT a-eestuY cdtun, din causa dese-lor inunda0Y, ale riului Pra-hoya, s'au mutat in Tigdnia,formand un singur sat, sub

www.dacoromanica.ro

595 T 595

numirea de Tigania-StoenesctAre o pop. de 499 loc. (237 b. 1

262 f.) Aci e o biserica, cla-dita la a. 1827 de Arhiereul16nichie, staruitor fiind JupanVoicilá, deservita de un preot.

TIGANft, vale, la E. de com.Ceptura, plasa Cricov.

TINTE-1, comuna, rurala, plasaFilipesci. Este situata pe va-lea riuluT Dambu, la 13 k. 1T1.departe de capita,la judei;uluY

la 9 k. ni. de reedliqa

Se compune din 3 catuneTintea, Liliesd, a-v'énd 0 poli. de 1240 10C. (630b. 6io f.) CELIA de familie sunt343 ; contribuabilY 420; casede locuit 340.

In comuna sunt 3 bisericT :la Tintea, fondata in a. 1853la LiliescY in 1848, si a treiaIn Da.mbu, fara inscriptie. A-ceste biserici sunt deservitede douI preoV.

Locuitoril se ocupa numaYcu agricultura. Produsul mun-ceT 1 desfac la orau1 Ploesci.

Parte din locuitori suntricial'. 197 s'au improprietaritla 1864, pe mo§ia statuluI«Marginérica» din care li s'audat 750 h, a. Ei au oo caI

epe, too vado', 20 capre,1200 01, 300 porcY.

Sc6la exista in comuna de15 ara. S'a frecuentat in a-nul trecut de 70 baeigT !?i 12

fete, din numérul de 302 co-pil (156 b. 146 f.). cu v'èrstade sc61a. &J'a carie 94 barba/

12 fellId.Uta comuna se intinde pe

o suprafap, de 950 b. a.Vine s'au filoxerat. Mica

se produce anual p&ia.1800 d. 1.

&andad de m'atase nu secultiva; stup'í cu albino suntvr'o 150.

Terenul nu e tocmaY prieI-nic cultureL Fn hectar pro-duce pala la lo h. 1. PomfroditorY sunt pC'nala 15oo.tivec,li de fin nu sunt.

Comerciul se exercita in co-muna de 9 carciumari.

Bugetul comuneT presintala veniturY suma de leT 8421,46

la cheltueli 6997,41.Prin comuna trec soselele

Movila Vulpi i Gageni, carTinlesnesc comunica0a cu ora-ul i alte comune.

E strabatuta de pArAul Dam-bu §i brazdata de dealut Tin-tea C6sta Gädei. Restul eloe

Se marginesce cu comunele ;Bordeni, Cocorasci-Mislea, Btt¡.

www.dacoromanica.ro

596 596

TINTEA, isvóre cloro-sodice, sul-fur6se si iodate, com. Tintea,pl. Filipesci, bune pentru b6-lele de plilmani din causa a-bondentel gudronului, pentruulcere si reumatism.

_Aceste isv6re au o tempe-ratura de 2 5-30 grade C ; iaracrul ambiant, 13-14 grade C.

fINTEA SAL; MARGINL'NCA, pd-

dure a statului in intinderede 900 h. a. pendinte de com.Tintea, pl. Filipesci.

pepiniera de v4e ame-ricane, situata pe mosia sta-tului Tintea, pl. Filipesci, cuo altitudine de 240 m. d'asu-pra Máreï Negre.

Se gasesce parte in vechiulbasin al apei Dambului si partepiqin mal ridicata, formánd unmic platou la inalOmea tere-nurilor cultivate, ce se intinddin marginile superi6re ale al-bici Dambului in t6te direc-

Suprafat,:a totala a pcpinie-rei este de 21 h. a.8360 m. p.

ComposiOunea solului si asub-solului din pepiniera Tin-tea, dupë analisa facuta de D-1A. Colorian, este urm6t6rea

coiu, cat. mosiastatului Alislénca.

Nold. Aflam ca d. LaurianSu9.1, directorul pepinierci sta-tului, de v4e americana' dincom. Tintea, a descoperit inacea comuna', pe proprietateastatului, nu departe de pepi-niera, mai multe isvóre cloro-sodice, suIfur6se si iodate, bunepentru b6lele de plamanT dincausa abonclentei gudronu-lui, pentru ulcere si reuma-tism.

D-1 Sutu a si facut o mica in-stalaiune, experimentand sur-sele atat in stare calda, catrece. Aceste isv6re suprasa-turate de substaMe organice,la 27 August au avut o tem-peratura de 25-30 grade c. ;iar aerul ambiant, 13-14 g. c.

TINTEA, sat, face parte din C.R. Tintea, pl. Filipesci.

TINTEA, mosie a statuldi pen-dinte de monastirea

Marginen,care pe periodul 1888-93s'a arendat cu 12.000 lei,plus 720 lei plata de padurari

confinisti.Arenda s'a scaqut la 11.512

lei pentru terenul ce s'a luatpentru pepinierd.

www.dacoromanica.ro

SOLULSilice 57,53Peroxid de fier s;i alum 24,20Calce 0,9

Magnesie 0,84.A.p 16,34

Perdeff si alcalinI . 0,18Total . oo,00

SUB-SOLULSilice 56,89Peroxid de fier si alum 28,73Calce 1,01

Magnesie 0,59Apit 12,39PerderY si alcalint . 0,39

Total. . 100,00

pPARimull, vale in partea deV. a com. Alargineni-de-sus,plasa

VIPARESCI, sat, face parte dinC. R. M6.16,esci, pl. "VrtrbilAu.Are o pnpula.tiune de 234 lo-cuitorT (137 bttrba-V, 97 femd).

UDRESCI, isvor de aprt sAran,com. Udresd, pl. Podgoria,pe proprietatea mosnenilor,situat pc deal. Este In depAr-tare de drum de fier, insA cir-culatia se face cu inlesnire, fi-id sosea.

U.

Aci e o bisericA care s'afondat din temelie la a. 186ocu cheltuiala D-lor Anton Srd-cianu si fiul s6u Gheorghe,proprietariT moiei Tipn.resci,dand i enoriasii mid ajut6re.

VIPXRESCI, loc de arn.turA in WI,-durea Tintea-Marginemca.

FICANT, sat, face parte din C.R. Moreni, pl. Filipesd. Areo populaOune de 124 locuitorl'(65 bArba.V, 59 femeI).

TUIANCA, vincea, isvorAsce dinraionul com. Ghergh4a, plasaCAmpu (din partea de S.-V.),formézri locul cu acclas numein dreptul caunuluI Ungurenisi apoI se vCrsA in riul Pra-hova, lâng. cAtunul Malamucudin com. HAtcArAu.

TuicAxi, ri0 in catunul Tuicani,com. Moreni, pl. Filipesci.

UDRESCI, deal in com. Udresd,plasa Podgoria.

UDRESCT, sat, face parte din C.R. Udresd, pl. Podgoria. Areo pop. de 458 loc. (284 b. 174 f.)Aci e o bisericA alreia nu se

597 U 597

www.dacoromanica.ro

598 U 598

cum'isce nici ctitoril. nici anulfondareT.

UDRESCI, comuna rurala, plasaPodgoria. Sc qicedupli spusalocuitorilor, cad orT-ce actevechT lipsescca s'a infiintatde vre-o 400 anT.

Este situatä pe dealurileUdresd, Val-de-El si Dobrota,la 40 k. m. departe de capi-tala judetulul §i la io k. m.de a plrteT.

Se compune din 3 catune :Udresd, Vai-de-El §i Dobrota,avênd o populatiune de 1825locuitorT. CapT de familie sunt296; contribuabill 229; case delocuit 420.

In comuna sunt 3 biseriadeservite de 3 preotl.

Locuitoril se ocupa esclusivCu agricultura ; putin cu dul-gheria §i butaria. ProclusulmunceI 1 desfac la Ploesd,zu i UrlatT.

LocuitoriT sunt marenT.au lo cal, 142 bol*, 66 vacT,18 capre, 592 oT §i 452 porci.

Sc6la. exista in comuna de4 anY. Localul e Inchiriat. S'afrecuentat in anul trecut de72 b6.etT §i 6 fete, din numè-rul de 375 copiT (25o b. 125 f.),cu vêrsta de sc61a. Scizi calle4o beirbap fi 15 fenrel,

In comuna sunt cate-va is-ven-e cu apa sarata.

Tuica se fabrica in termenmediu pCina la I30o d. I. anual.

In valea Dobroteï sunt ca-rien T de pietra ; terenul con-tine multa sane. (andad dematase nu se cultiva ; stupTsunt vre-o 30.

Terenul e putin productiv§i nu se cultiva de cat porumb.Dintre potra roditorT sunt : 'nomerT, 'o° perY, 50 dudT, 150cirel, 50 nucl, lar livedile daupCma la 30 care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 2 c arclu m a rl.

Bugetul comuneT presintala veniturT suma de lel 8740,11 .

sosea principala i Tules-nesce comunicatia cu comn-nele : Gornetu-Cricov si Ta-taru.

brazdata de dealurileVai-de-El, Udresd i Dobrota.

uda apele : Saraticaisvorul DealuluT, ce curgemal cand

Se marginesce cu comuneleApostolache, Gornetu i Ta-tan.

ULIOAIA, garlita, isvorasce dinmuntiI Cristulici, com. Fili-pesci-de-Padure, pl. FilipescT,§i se versa in garla Roi(íra.

www.dacoromanica.ro

599 U 5q0

ULT vA (Muntele-), prtdure parti-cularn, supusA regimului silvicinca din a. 1883, pe mosia mun-tele Ulita, com. liThineciu, pl.Telejen.

UT.i IA, munte la N. de com.Alitneciu-Ung., pl. Tel6jcn, co-prins Intre paraul Bobului (N.)si Valen CarpenuluY (S).

'tul-1-, vale, com. Filipesci-de-Padure, pl. Filipesc'f.

ULAIT-LIPA NTSCT, numire ce semal da une partí din cit.potu, com. lloldescl", plasa Pod-goria.

UNCHEA';, ANDREll'T, vale ce sevérsa in garla Doft'anetu,raionul com. Cocorasci-Misli,pl. Varbilau, din care isvo-rasce.

UNC1 F._\.ULLTY., vale ce udtt teri-torul cdt. Goruna, com. Coco-rasci-Misli, pl. Varbilau, si seversa in valea I3urduza.

UNG1FIA, vale, isvonAsce din ra-ionul com. Predeal, pl. Peles,de sub muntele Unghia-Mare,are directia de la S. E. spreN. V. si se vérsa. în 1_31rAulAzuga, pe térmul stAng, toc-mai la locul unde nul Azug-a

Indreptézn. cursul st.'m spreVest.

UNGHIA-MARE, munte Inalt de2038 metri d'asupra MArel-Negro, In raionul com. Pre-deal, pl. Peles. Este proprie-tatea EforieY spitalelor civiledin Bucurescl.

UNGTHA-MARE, proprietate a E-foriel spitalelor civil° din Bu-curesa fosttt pendinte de m-roaColtea din Bucurescl, in com.Predeal, pl. Peles, care impre-uná, cu mosiile Neamtu, Ceau-s6ia si Pristolu de pe Doftana,are o intindere de 6o6 h. a.si s'au arendat pe periodul1888-93 cu 2250 leT anual.

UNGHIA-MICA, munte ce se In-tinde intre muntele Ung-hia-Mare si paraul Azuga. (Aciacest pArau indré,ptrt cursuls'éu spre V.). Virful sOu este0-olas si se vede tocmaT de la'' 7

Azuga.Acest munte, impreunA cu

Susaiul, D'ata CidvaneY, Costilasi alti, apartineau, din timpu-rile cele mal' vechY, familielDudescilor.

La a. i8o4 a trecut in po-sesiunea unuI camAtar autn.-retu.

Asta-dI se sta'panesce de M.

www.dacoromanica.ro

S. Rep-,ele Carol i, i a fostcumpOrat, impreuna cu totTmuntif de maT sus, in Maiti1892, de la Mamuk-Bey.pretul de 85o.00n leT.

UNGITIA.-MICÀ (Muntele-), padureparticulara supusa regimuluTsilvic inca din anul 1883, pemoia Unghia-Mica, pendintede com. Sinaia, pl. Peles.

UNGLTRENI, sat, face parte dinC. R. Fantanelele, pl. Cricov..Aci e o biserica cu hramul«Adormirea -Maici D.» fondatäla a. 1802, avênd de ctitorTpe D. Enutá. §i sotia sa Eca-terina. Inscriptiile sunt nede-scifrabile.

LINGURENI, sat, face parte dinC. R. Gherghita, pl. Campu.Are o pop. de 395 inc. (201 b.194 E) Aci e o biserica C0 secrede a fi facutadupa spusalocuitorilor, ca'd n'are inscrip-tie acum oo anT, de preo-tul Eremia.

URECHIA, vale, isvorasce din ra-ionul com. Predealu, pl. Pele;,,are directia de la S. spre N.

se vérsa in paraul Azuga,pe t'érmul stang, dupa ce uclap(')1ele de V. ale munteluTrechia.

URECHIA, munte in raionul com.Predealu, pl. Peles, situat in-tre valea Urechia si Cazacul.

Apartine familieT Tilebeaimpreuna Cu muntele Moraru,Stel'asa Arare i Seciurile, a fostcump6rat la a. 1853 de laBaron Barbu Belu, pe pretulde 2900 galbenT.

In muntele Urechia este ofabrica de var hidraulic, infi-intata la a. 1885 de FranceulLeboeuf. Dupa cloT anT a trecutIn posesiunea firmel Tarang,etet Renard ; la a. 1890 intr'a-ceia a firmeT Iunique et Re-nard ; iar la 1893 Intr'aceia afirmeT Renard et Comp.

Varul hiclraulic din lirechiaeste de o calitate hunit si laexpositia universala din Parisdin 1889, a fost premiat cumedalla de arg-int. Fabrica devar hidraulic din Urechia o-cupa peste Ion lucratorT: Ro-manI, ItalienT, GermanT, Un-gurE

URECIHA (Muntele-), padure par-ticulara supusa regz-imuluT sil-vic inca din R. 1883, pe mo-sia Muntele Urechia, pendintede com. Sinaia, plaiu

URJUGOA1A ';+1- 1\ruT padurYale statuluI in intindere de

6on Gnn

www.dacoromanica.ro

()DI F 601

1500 li. a. situate intre plaiu-lile Peles si Varhilau.

URLATI, comuna urbana., plasaCricov. Este situata pe malulstang al riulta Cricovul-Saratsi pe vano Seman, Urloiu,Cranguluï, NucetuluY, Pietref,BobuluY si HurneY, la 45') lati-tudine nordica si 23,54 longi-tudine estica.

In.lna la a. 1775 s'a numitosatul Urlatf»data luata dinhotarnicia mosieT «Stancésca»a monastiref Coltea. De la a-césta data a purtat numireade tc". rg-, undedupa traditi-une SC scoboraudupa dealurile vecino spre ase aduna la urlat6re, adicala

Data cea mai veche a ace-steT comune este anul 1678,cand se dice a fi purtat nu-mole de «Saac» din judetulSaac si de «Xecset6sca».

Ac6sta din urma data si de-numire este luatt dintr'un hri-sov al luT Duca Voda, princare se da posesiune mosiaNecset6sca preoteseY Ana apreotuldf Dimitrie Stancu Lar-

dicemd «sa, le fie lor o-cirai copiilor lor, in Urlay,ce se chiama si Necset6scal)».

I). Sciinte prncurate de D-1 I. S. Ur-15tear1U.

Este la 20 k. ni. departe dePloescï, capitala judetuluï. Acie resedinta plasef Cricovu,unuf ocol silvic, a miel com-paniI de dorobany si a jude-luY de Ocol.

Se compune din 14 catune:Coteni, Maruntis,Valea Seman,Valea Urloilt, Valea Cranp.-,u-luï, Valea Nucetuluï, \raleaIlobuluf, Orz6ia, JarcalaT, Va-lea Pfetrel, Arionesci-VechI,Arionesci-Nota, I fume)" si Ker-bea, arCrrid o populatiune de4,500 inc. (2100 barbatY, 2400femei), in care intra si 4 fa-mili): de streinï.

Capf de familie sunt 125o;contribuabilf 833; case de lo-cuit 830 si io bordefe.

In comuna. sunt 9 bisericf(una apartine caseY Em. PakeProtopopescu) ')

Ocupatia de capetenie a lo-cuitorilor e viticultura, apr6peincetata din causa filoxereI,bar mestesugarI sunt 17: 2 dul-gheff, 2 zidarf, i rotar, i tam-plar, i croitor, 2 tinichigiI, 3cojocarT, 5 cismart

Produsul munceY 1 desfacin localitate la tIrgulmanal din fie-care viner'f, si ladou6 balciurY anuale (Ispassf. Ilie). ComerciantiY cu ma-

1). Vec,11 caunelc nun-nte.

www.dacoromanica.ro

602 IT 602

nufactura, cojocaril si cismariff,se mal' duc si la balciurile dincomunele Apostolache, Sistn-

geru, etc. Produsul ag-ricol 1desfac la orasul PloescT.

Parte din locuitorY sunt im-proprietnrit1, parte imbaticarlsi f6rte putin1 mosnenl. La1864 s'au improprietarit i o

locuitorY, pe mosia comune1 siasec,lamintuluY Coltea.

Sc6la In regula exista acide la 1875. Pêna la ac6städata, de la i86o, se invP;acarte de la asa numitil das-

particulari". Localul e pro-prietatea statulul. S'a frecuen-tat in anul trecut de 18o elevliar sc6la de fete de 37 eleve,din numOrul de 359 copiT (267b. 92 f.), cu vêrsta de sc61a.&In carte 463 blIrbar Sl 201irme/. Se/da de baetY din Ur-lati la inceput a fost rurala,apol" a fost prefacuta in semi-urbana si la anul 1886 s'a de-clarat urbana.

Tóta comuna are o supra-tata. de 4500 h. a. adica : 2000h. a. arabile, 150 h. a. finete,250 h. a. islaz, 500 h. a. pa-dure, restul sterpe.

In terrnen mediu se fabricaaci anual cam 1520 d. 1. tuica.si 2240 d. 1. vin. Productia ascadut f6rte mult de cancl vi-ile s'au filoxerat.

(T'Andad.' de matas- se cul-tiva in f6rte mica cantitate,numaI pentru trebuintele cas-nice ; stupf cu albine sunt 67.

Terenul nu e prielnic lat6ta cultura. Cereale in ge-nere se cultiva pina la 20.000h. 1. UN-Nilo dau cam 400care fin.

Guvernul a fost aularisatprin leAwa din 16 Hartie 1894,si Infiiii(c.se, 1/1 teoldul ley/din 1892, un vsital In com. Ur-la(7, 15entrzt construcli a cariaas'a y51eTuVut suIlla de 120.000 le/.

Se rete (U la a. 17ro, cands'a declara/ ri'sbolii futre Ruç7

Turd, Const. Bran CO76111,C1071111111 fr'l'er, S'a 171177S la Le-

latí, yi de ad i dad 'a pa su') as-C71/1S ajutdre Turcilor.

Comerciul se exercita in co-muna de 20 cArciumarI si brt-canT.

Veniturile si cheltuelile co-raunel se ridica la tifra de20.913

Diferite sosele i inlesnescecomunicatia spre Albesci-Pa-leologu i Iordachianu. Prinoras sunt io s,trade, dintrecar1 maf principal Str. Ca-rol, str. Noui, str. Spitaluluï.str. PieteY, etc. Strade pavatesi largl sunt str. Principala,str. Carol, str. Pietol, Cojo-carY, Pescarl

www.dacoromanica.ro

6os

Forma orasulta e o figuracu 4laturi, fiind situata pevale si deal. Dout'-, sunt barie-rile : MunteluT spre N. si Cam-puluT la S.

In comunä sunt mal multedealurT, insa, cel maT princi-pal este cel duptt malul dreptal Cricovulul-Sarat, ramifica-tie din Dealul-mare, cu direc--Oa N. S. V. Pe aceste dea-lurT se cultiva' g,rau, porumb

putina secard.E udata' de \Idle : Seman,

Urlom, Cranguluf, NucetuluT,BobuluT, PietreT i HumeT, a-fara de riul Cricovu-Sarat, ceuda partca de V. a comuneI.

In comuntt sunt 2 morT cuaburf si u piva.

LocuitoriT au 75 caT, 38 epe,250 vacT, 7 bivoll, 30 capre,Soo 01, 250 pord.

Se marginesce cu comunele:Iordachianu, Ceptura, Valea-Calup,-ar6sca i Albesci-Paleo-log-u.

-UR LA T, trg, comuna urban a12-rlatY, plasa Cricov.

vT, pepinierlt de vita ame-ricana' , situata in marg-ineaclespre V. si S. a orasuluT Ur-latT, infiintata in vederea te-renurilor calcare. Suprafata a-

603

cesteT pepiniere este de 3 h.a. 903 I m. p.

Inaltimea ei d'asuprareT Negro este aproximativ220 metri.

Configuratiunea terenulul evariata , prin faptul dt su-prafata Intr6g-ä presinta', o c6sttdestul de repede, care se im-parte in treT : Un platou pu-in Inclinat spre S. E., o c6sta

repede ce urm67.t platouluip6lele ce se termina la nive-lul campurilor de cultura, carTt6te merg- inclinandu-se din cein ce maT mult spre S.

Soht/ tiatoit/id este ungil p-,alben Cu putin nisipcalcar.

Solul co'sta este maY multun pTetris, amestecat cu ni-sip feruginos cu mult calcar.

Solid to'lelor contine ungil negru, cu putin nisip.

Acésta pepiniera s'a infiin-tat la anul 189i.

URLA 0, deal, com. Urlati,Crivina, pe care adT se cul-tiva numaT 5 h. a. vie.

URLA rt-FANTANELE si Via Bo-buluT, proprietatT ale EforieTSpitalelor civile din BucurescI,In com. UrlatT, pl. Cricov,intindere de 18 h. a. aren-

www.dacoromanica.ro

data pe periodul 1888-93, cu380 leT pe an.

URL.XikNCA, moie pe care la1864 s'au Improprietarit partedin locuitoriT comuneY Cep-tura, plasa Cricov.

uRTATP.NcA, padure particularasupusa regimuluT silvic , pemo§ia UrlttOnca, pendinte decom. Soimari, plasa Podgoria.

irRI,ÂNCA, padure particularaIn intindere de 150 h. a. pro-prietatea d-luT Camita Ionescu,supusa regimuluT silvic, com.Iordachlanu, plasa Cricov.

URLÀTOAREA, cascada', formatade apa Jepilor, apa, caro incursul eT, sub p6lele Jepilor,cade de la o inaltime de vre-o15 metri si form6za o,céstä ad-mirabila cascada.

Drumul pCma la ea estef6rte obositor ; urmezT mereualbia gárleY plina de bolovanT,cae sunt inteo continua cértaCu piciorul.

Aci totul este alcatuit casa minuneze ochiul. Apa cadepe un parete vertical §i s6-rele isbind-o, efectul de um-bra §i de lumina sunt araséman. Sus, sub acOunea ra-zelor luT, masa de lipa par'ca

ar fi metalisata si stralucireaeT e atat de mare in ca,t crecycä jos curge argint topit, careIndata ce isbesce fundul se pro-face intr'o spuma, alba ca za-pada, ce clocotesce si se sbu-ciuma pe co4urile d6 stancace ies icT §i colo din albie.

Este un farmec neinchipuitcand in norul de spume ridi-cat de cascada se jóca curcu-beul mangaiat de un manuchitíde raze de s6re. (Capitan Gu-rita).

VisitatoriT iT mai gic «LaCascada».

URLATOAREA, piriu, isvorascedin p6lele munOlor numitIJepiT, curge f6rte repede §isg-omotos prin cat. Poiana-TapuluT, com. Predealu, pl.Pele, i in partea de E. a a-cestuT clama se impreuna cuvalea numita «Valea BabeT»v6rsandu-se apoT in riul Pra-hoya, pe malul drept, tot inraionul eat. Poiana-Tapulul.

Este renumita pentru tru-mósa eT cascada,. Albia sa pro-sinta bolovanT marT.

URLETA, sat, face parte din C.R. BanescY, plaiu Prahova.

URLETU, gol pe muntele Urletu,

604 U 604

www.dacoromanica.ro

605

destinat pentru pa§iune , inintindere de loa h. a.

URLETU (Muntele-), mo!;ie a sta-tului pendinte de monastireaCalclaruani, caro pe periodul1888-1893 s'a arendat cu 200lei anual, in plus 480 lei platade padurari i confiniW.

URLETU (Muntele-), padure a sta-tului in intindere de 40 h. a.in plaiul Teléjenul.

uRLoiti, vale, in com. urbanaplasa Cricov.

URSOA.IA, padure a statului inintindere de 150 h. a. pen-dinte de com. Isvérele, pl.Teléjenul, care impreuna cutrupurile : Plaalu (750 h. a.)

Vatra-MonastireT-Crasna (50h. a.) formézá. padurea Isv6-rele.

uRsomx, deal, com. Catunu, pl.Teléjen.

URSOAIA, trup de padure a sta-tului in intinclere de 41 h. a.pendinte de com. Apostola-che, pl. Podgoria, care, im-preuna cu trupurile : Lacu-Trestiatu (35 h. a.), VirfulPietrei (12 h. a.), Valea Pa-curei (15o h. a.) i R4corelele

U 605

(17 h. a.), forméza padureaApostolache.

URsor, isvor, com. TArlesci, pl.Teléjen, isvorasce din parteade E. a comune'i din padureanumita <d_a V'erf», curge spreV. i se vérsa in g-tirla Zelc-tinu, tot in raionul com. Tar-lesci.

URSOATA, poi:611a, com. Tarlesci,pl. Teléjen.

URSULUY, vale, com. Valcanescí,pl. Varbilau.

URSULUT, vale co se vérságarla Doftanetu , in raionulcom. Cocorasci-Misli, pl. Var-bilau, din care isvorasce.

URSULUI, vale, com. G-hirdoveni,pl. Filipesci. si-a luat numireade la ur§iT ce traiau in padu-rile dese de pre dé'nsa.

URSULUY (Valea-), vale, isvorascede sub pélele dealului Te*1,com. Valca Lung-a, plaiu Pra-hoya, i se vérsa in valea Pri-boiul, tot in raionul com. ValeaLunga.

E acoperita cu plidure, pro-prietate a D-lui G. Gr. Canta-cuzino, avêncl livegI

www.dacoromanica.ro

6o6

pentru vite. Po acéstd vale segdsesc maT multe localitaV cuapd sdratd.

UR ICARU, vale, com. Tresti6ra,pl. Varbildu. Isvordsce din pd-

vAct, vale, com. Sangeru, plasaPoclgoria.

VADU-PÉRULTA, sat, face din C.R. .Albesci-de-Mur, plasa Cri-cov. Are o pop. de 696 loc.(342 b. 334 f.).

v.A.Du-PA.RAuLui, mo,ie a statu-luY, pendinte de m-rea Sna-g-ovu, care pe periodul 1886-96s'a arendat cu 15.000 lei pe an.

VADU SAPAT, comuna rurald,plasa Cricov. Este situatd peambele malurI ale garlelor Bu-durésca §i Scheianca, la 35 k.m. departe de capitala jude-paluT §i la i7 k. ni. de a pld. eY.

N'are nicT un cátun alipit.Popula0a sa e de 1092 locui-torí (599 bárba-V, 493 femdf).

Cal-A de familie sunt 280contribuabilY 237 : case de lo-Cllit 261.

In comuna sunt 2 biserid :una cu hramul «Sf. Gheorghe»

V 6o6

V.

durea Poiéna, proprietate a5tatuluT, se impreund cu valleTurburea i Stupdria, formézdriul numit «Sdratu» §i so vérsdIn riul Lespedea, la com. Val-cancsci, plaiu Vaxbildu.

ziditd, la a. 1881, t;;i a doua cuurnik6roa inscrip0.e

«,..k.céstd sfinta bisericd seprásnuesce Cu hramul «BuneíVestir)." a ndscèt6reY de D-c,leu :Mihail Gravriil voivosh, Fost-au ziditd de r'éposatul Postel-nic Mare§, i intémplandu-seun mare cutremur la leatu 1802,s'a, ddrimat si s'a zidit de aldoilea cu t6td pod6ba de D-eYJo4a, so0a r'eposatului Mare:;,

fiul D-lor lon4d Postelnicu,ajutor au dat i cretiniT.«Zestrea sfinteT bisericT, pa-

tru pog6ne vie §i mo06ra Dd-nésa, o livede de prun1, ldsatdde rOposatu Protopopu Mihaittpe mo§ia n6strd, asemcneadin oi i boT, din vaci, dinstupY §i otaniVi de la viile dincamp. Acestea t6te sd fie pen-,tru de a se face de EpitropYprdsnuirea la sfintele hramurf

a pdzi pomenire pentru cti-torl" i sd pórte grijd de cera,de unt-de-lemn i de alte ho-clóre. Leat ibio, Septembre»,

www.dacoromanica.ro

607

Ocupatia de capetenie a lo-cuitorilor e agricultura. Pro-dusul muncei 1 desfac parte laMizil, parte la Plocsci.

Parte din locuitori sunt mo;-nenT. 63 s'au improprietarit la1864 pe moiile : Brancové,nca,Mdris6sca, BOrana, Dan6scasi Ghcri6ia. In comuna sunt 22cal i epe, 96 vaci, 6 bivolite,IO capre, 725 oTj 262 pord.

Sc61a exista in comuna de4 ani. Localul e proprietateaD-lui Capitan C. l.amotescu.S'a frecuentat in anul trecutde 48 bdcti i io fete, din num0-rul de 157 copii (83 b. 74 f.),cu vírsta de sc61d. Cu intre-tinerea personalulul se chel-tuesce anual io8o lei. Saucarie ói kirba(Y fema.

T6t11 comuna se intinde peo suprafata de 972 h. a.

Viile s'au distrus de filo-

xera; tuica, in termen mcdiu,se fabrica pana la 280 d. 1.

anual.Pe garla Budur6sca se atla

putindParri6ntul e priclnic la t6td

cultura. Tercnul cultivabil pro-duce cam 4980 h. 1. grau,109 h. 1. orz I 2394 h. 1. po-rumb. Livedile de fin dau cam32.000 k. g. fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 5 carciumari.

607

Bugetul comunei presinta lavenitur1 suma de lei 3700 si lacheltuel1 3560 lei anual.

Soseaua comunala Y inles-nesce comunicatia spre Mizil

E strabatuta de gârlele : Bu-durésa si Scheianca si de valle

G- tvana, Gruiu, Va-lea luY Mou, Capri, Stupini,Sasi.

Se mO.rginesce cu comunele :Calug-Areni, obani,

vxDuRY, vale poi6na., com.Drajna-de-sus, plaiu Telejen.

VAT-DE-EL, sa.t, face parte din C.R. Udresd, plasa Podgoria.Are o pop. de 910 loc. (565b. 345 f.). Aci e o biserica ca-reia nu se cun6sce nici ctito-rii, nid anul fondarei.

VAT-DE-EL, deal, com. Udresci,plasa Podgoria.

VAT-DE-EL, padure particulara inintindere dc 7,5. h. a. proprio-tatea monenilor Val-de-El, su-pu sa regimului silvic, com. U-dresci, plasa Podgoria.

VAT-DE-EL , VALEN DOBROTEf ,proprietatf ale Eforiel Spita-lelor civile din Bucuresc, foste

www.dacoromanica.ro

6o8

pendinte de m-rea Yèrg-soru,com. Udrescf, plasa Podgoria,in intindere de 145 h. a. dincarY 91 h. a. suprafatd impA-duritli si 54 h. a. pamênt cul-tivaba si finee, arendatd peperiodul 1888-93 Cu 350 leY

anual.

VALE.A.-.A.NL sat, face parte dinC. R. Star-Chiojdu, pl. Teléjen.Are o pop. de 500 loc. (236b. 264 f.). Aci e o biseriat.Anul fondareY i ctitoriY nu ise cunosc.

E udat la N. de crarla BO-tranénca i prin centru de is-vorul Valea Ani. E situatla p6lele plaiuluY cu acelasYnume.

V.A.LEA-ANL isvor, curge din pla-iul cu acelas nume, com. Star-Chiojdu, plaiu Teléjen, treceprin era. Vadu Ani, ja direc-Oa N. E. si se vérst in g-iirlaB6trzlnénca, tot in com. Star-Chiojdu.

VALEA-ANL plait in partea deS. a com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen, cu direcOa de la V.spre E. Pe acest plait se aflapadure.

VALEA-BISERICET, ptdure a sta-tuluI, in intindere de 200 h. a,

V 6o8

pendinte de com. Varbilau,plaiu VZirbilZiu, care improunacu trupul Alagura UrzicarY (300h. a.) formézd pZidurea Var-bildu.

VALE.A. BuBULUY, maltalzt din C.urb. Urlatf, pl. Cricov.

VALE-A. BOULUI., parau, uda com.UdrescY, trece in raionul com.Gornetu-Cricov, , pl. Cricov,,unde se vérsZt in r. Cricovu-Strat.

VALE-A BOULUL sat, face partedin C. R. G-ornetu-Cricov, pl.Cricov. Are o pop. de 277 loc.(138 b. 139 f.). Aci e o bise-ricä la a. 1870 de de-cedatul V. G. Paapa, avêndurm6t6rea. inscripOe : «AcéstZtbiserica. cu hramul «SfinOlorImp6raV Constantin si Elena»si al «AluceniceY Paraschiva»,s'a construit cu fondurile luiV. G. Paapa, proprietar inValea Bouluf si s'a sfin.O.t ina. 1870 si al V-lea an al dom-niel luf Carol f, fiind Mitro-polit Primat al Romilniefminer4a Sa Parintele Nifon».

VALEA. BORIJULTi, sat, face partedin C. R. Cerasu, pl. Telejen.

VALE.A. BRADULUI, sat, face parte

din C. A., Qcina, pl. Pele.

www.dacoromanica.ro

6o9

VA LEA BRADULUY, vale, com.Ocina, pl. Pele. Pe ac6sta valeeste situat cat. Valea-Braduluídin com. Ocina.

vA LEA ( comunarurala, plca Cricov. Este si-tuata in apropierc de apa Bu-covelul.

Se compune din ii catu-ne : Arsa, Dosurile, Rachicri,Scheau, Valea Calug-arésca ,

Valea Larga, ValeaValca Nicovani, Valea Poie-neT, Valea PopeT, Valea Ursoi.

Bugetul comund presintaveniturT suma de le'í 6700.

Sc6la este la Valea Caluga-r6sca. Exista de la 1872. Lo-calul a fost cladit in anul 1887

fost donat de defunctulVasile Paapa. E de zid, siste-matic, la loc sanatos §i la in-demana copiilor.

P'aci trece soseaua napo-nald Buzeu, care o pune in le-gatura cu comunele BucovuAlbesci-Paleolog-u. Pe la sudtrece calea ferata Ploesci-Bu-z'6u.

Se marginesce cu comunele..11bcsci-Paleolog-u, Bucovu.

LEA CMATG.XRI'E.SCA, sta0e dedrum de fer pe linia ferataPloesd-Buz6u, intre garile Plo-escY i AlbescI, la 71 k. m. de-

600

parte de Bucuresci ;;i la ii k.m. departe de Ploesct.

VALEA C.:kPUESCILOR, numirevcche a cat. Balaca, com. Sea-eni, pl. Podgoria.

VALEA. CRNGULUI, catun, faceparte din C. Urb. UrlaiT, plasaCricov. Aci e o bisericà fon-data la a. 1824 de nisce calu-garY. Inscrip0a de la u;a bi-serice'f este nedescitrabila.

VA LEA CUCULUÍ, sat, face partedin C. R. llarsa, pl. Podgoria.Are o pop. de 490 loc (245 13.2.45 t.) Aci e o biserica fon-datadupa traflie, cap in-scriptiile lipsescla a. 1570,

are hramul <,sf. Voevodí,.

VAT_,EA. DOBROTEI, vec,li VaT-de-El, Valea Dobrotei.

VALEA. DULCE, sat, face partedin C. R. Podeni-Nota, pl. Pod-goria. Aci e o biserica fondatade calug-a'ril Iane i Enache,la a. 1807.

VALEA LUT DRA6()AtiR, vale. com.Drajna-de-sus, pl. Tel6jen, cevine din com. Teitni, i Scvérsa in riul Teléjen, in apro-piere de ptiraul Sá.rtelu. Lajura acesta vaX sztat localita(tsarale.

39

www.dacoromanica.ro

610

VALEA FETEI, vocp «n'ostia».

VALEA EETET, pisc, com. sia-nicu, plaiu Vdrbildu.

VALEA GARDULUY, trup de pa-dure a statuldf, caro iinpreunaCu trupul Cotu-cu-PlopI, are 62h. a ;i impreuna Cu trupurilePoi6na 1-acului (13 h. a.), O-braele dupé sf6ra, Predealu(24 h. a.), Bughea-de-sus (45h. a.) ;i Runcu (40 h. a.) for-méza, pddurea Váleni, din pla-iul Tekjen.

VAL EA GARDuLti, mahala dinC. R. Ceptura, pl. Cricov.

VALEA G.A.RDimuf, catun, apar-tino de C. U. Valeni-de-Alunte,pl. Tekjen.

VALEA GRECEY, garlitá numitAsi er'reca, isvorasce de com.Bughiile, plaiu Tekjen, i sevérsa, in garla Bughea, tot inraionul com. Bughiile.

VAL EA LEUTMEI. mahala din com.urb. UrlaV, pl. Cricov.

VALEA LARGA, numirc cc semaY clii. intreg-eY comune Ala-neciu-Ungurent, plain Tekjen.E a;edat pe loc ;e, ;i are opop. de 280 loc. (142 h. 138 f).

(no

AcestuI catun i s'a dat acestnume, fiind-ca e a;e,lat pe unloc f6rte intins.

Aci e o biserica fondata la a.1829, facutd din lemn. I,a P.1864 s'a construit de zid, deNicolae Cepoi u, Nedelcu I u n -

teanu, ;. a. :;;i s'a reparat1890.

VALEA LARGA, sat, face partedin C. R. \ralea Calug-dr6scd,pl. Cricov.

vALEA. J1.GA, munte, com. Co-marnicu, pl. Pele. ci D-1

Emil Costincscu a construit ofabrica de var hidraulic, in a-mil 1887. Pe langa var hidrau-lic se maï fabrica ;i var albg-ras.

VALEA LUNGA, comuna rurald.,plaiu Prahova. Nu se scie ni-mic cu precisiune despre infiin-tarea el. BOtranh spun ca, pri-mi sCi locuitort au venit acidin alto 0111, cu turme devite, mal' ales capre, au tai6to parte din padure si ast-felau deschis poeta ;i locurf decultura. Primele case au fostr6spandite în vechime pe dea-lun si vaf, de unde au fostsc6sc i a;edate in linie.

Este situatd pe valea Cri-covului Dulce, l'alca Lunga,

www.dacoromanica.ro

Vadea lui Dan si pc dealulnumit ,;erbanésa, la ..

departe de Ploescí, capitalajudetului, si la 20 k. ni. de

resedinta plaiuluí.Se cominillo din trei catune

Valca-Lunga, (T'lleb(,sa si Vi-!?inescil), av(:..nd o populatiunede 1206- loc. (605 h. 6orin care intra 6 familif de ti-ganí si 2 familif de Ungurí.

Cap'í de fannlie sunt 254contribuabilf 226 ; caso de lo-curt 259.

9 comuna sunt dou'e: una, de si este pe teri-

torul acestei comune, dar apar-tine de com. Valea-Lunga dinjud. Dambovita, fiind constru-ita de locuitoril aceld comune,In anul 1891, in locul alteiavech'f, ce s'a darimat ; si a donacu urnik6rea inscriptie . K<A-

césta sfinta biscrica, cu hramul<,sf. Er. Nicolae» si oCuvi6sa Paraschiva» s'a zidit din temeliela anul 18io de D-lor ctitorYLogot-Otu Bucur B. PArcalabn

;;erban Scurtu, si la jugra-véla a ajutat si D-lm Log.go4a Petrosanu si D-luí Bucur

M di ,,unt doui: calme anime .NpApí»-asi tici nunia'í canumele, caci formívii un -,ingui ti.upca. Valea-Lungii, f:11-1 a ii pun CCN a

desp`ailite,

N. Scurtu, totí din Valeal.un-ga. lar in anul 1874 S'a ropa-rat învelisul si parte din ju-grav6la Marin Potro-sanu, fiul luí Negoita, mal aajutat si NO B. Aldea. Insain anul 18S9 s'a reparat i jn-gravit peste tot, pria indem-nul si stairuinta preotului Ni-colae Popescu, Ion Petrosanu,Ion Bratescu i Ion Stan, aju-tand si COA maí mare partedin locuiton. A.c6sta reparatie

inceput la 22 Aprilie si s'aterminat la 15 August 1889.Jugravita de Ilte si de Ion fiulsOu din Urgoviste». Ambelesunt deservite de din preotí.

Locuitorii, afara de putinaagricultura. se ma,1 ocupa Culucrarea puturilor de pacura.20 10CilitOrT S1.111 t dul,gherf, 2ferarnf, 2 rotari, 3 butarI si 2

zidarí. Produsul muncd 1 des-fac la orasul Ploesd si in o-rasele Bucuresd, Calarasi sislobozia.

Locuitorii, in numOr de 173,s'au improprietarit la 1864, pemosia Valea J ungii, proprie-tatea D-luí (rr. Cantacuzino,din care li s'a dat 610 h. a.In comuna sunt 39 cal siepe, 54o bof si yací, 6 bivolí,30 capre, 870 oí si 40o porcí.

In raionul coniund, pe garlaCricov, sunt 3 morT, cari func-

611 6t t

www.dacoromanica.ro

tionéza, in termen mediu, tre'lluni pe an.

Sc6lá exista in comuna de38 ani. Localul e proprietateacomuna In anul scolar trecuts'a frecuentat de 39 bdeV2 fete, din numOrul de 18ocopiT (85 13. 95 f.), cu verstade sc61a. Sein carie No biirbap

femeY.T6ta comuna Sc intinde pc

O supraflup de 2050 h. a.In ~Ida comund Sc

sdralit locura(' /mulle: Fa-lca Ursuldl,Drko,iinf'sa ;i Pu-tnrosa, çi aj5ìt de plcUisitDrag?incls'a. Tal In DrÌisitint.syrse arla çi locurl.pciroliferc,ande se cslraoa tuso/mate can-lita(1 de »cura (14eiii).

Vin se fabrica in termenmediu pena la 600 d. 1., iar- uicá. pena la 2000 d. 1.

In raUmul accsid comunesztut 'in mulle locur't terenitrXpc/rdse. ifine de sarc sc trc-supuize a fi le locurile sarate.

O parte din femeI se ocupacu cultura g.ándacilor de ma-tase ; stupi cu albine sunt 210.Pamentul fiind dcluros i ri-

pos, nu este prielnic de cátpomilor roditorY. Porumb secultiva pena la 2548 h. 1.

Dintre pomí roditori sunt1050 merT, 200 per7, 400 ducp,

120 ciresí, 950 nuci, 52.700

pruM, 300 gutin, etc. Livc-dile au produs in arml 1893,dupa ,,tatisticá,389.5oo k. g. fin.

Comerciul se exercitacomuna de 2 hang-h. avendmagasinele asortate Cu t6tearticolele de bacanie, brasa-venie, lipscanie.

Bugetul comunel preintala venituri suma de lei 1800si la cheltuelí r56o leí.

Soselcle vicinale si comu-nal° i inlesnesc comunicatiiaspre E. cu Prov4a-de-su,sprc S. E. cu Edera i sprcV. cu \ralea Lungd, din ju-detu1 Da.mboviyi.

In ac6sta comuna sunt douesirurY de dealurY maY insem-nate, cari au directiunea spreS. de comuna si altul spre V.Cel despre E. are urmet6relevirfuri t Draganésa, Virtejele,Lacul Rosu, Calul, Strigoiul.

Acest s.ir de dcalud se im-parte in maï multe sirurT mal

carT au directiunT, unelespre V. S. si altele spre E.S.; apoi he-care dinteansele

impart in alte ;fruti' si alaimicT.

Cele maí insemnate virfurlale color carY au direcOunfsprc acesta comuna. sunt : Pis-cu-Bocrilor, Calugaru, Hiretu,Ghionoiu, Telpesióia, Ciolpani,si alte.

hr2 V

www.dacoromanica.ro

dealurilor despre V.se imparte asemenea in malmulte siruri, earl au directiunl'spre E. S. catre ac6sta co-muna si spre V. S. catre co-munele : Vilrfurile Valea-Lunga, din jud. Dambovita.

VArfurile lor cele maI in-semnate sunt : PravacioruRipa Soimului, Ripa Corbu-

Omul mort, Fata-PietreI,Virful

T6te aceste sirurY de dea-hui sunt acoperite Cu padurY,Cu putine pasiunï pentru vite,afara de Virful Viei. pe carese afia putine vil', i Ciolpanil,pe care se afla livecp si lo-eurf de cultura.

E udata de riul CricovuDulce, pe prundul caruia sealla pi6tra de constructie,mal cu s6nia, de var, si devalle : Valea 1_,ung-A,Valea Rea,Valea BisericeY, ValeaValea PutUrosu.

In partea de S. are urmr-t6re1e val laterale :

, Mag-aziel", Cracanul ,Valea-luI-Dragan ; iar la N.vaile : Lespelile, Valea I,upu-luI, Adfinca si altele ; Podu-cu-fagi,Valea-cu-Aninl altelein partea de S.

Pe Muga acestea mal suntvalle : Priboiul, PloscarieY, Ri-iosul, Valea Ursula t6te a-

V 613

coperite Cu padurY, proprie-tatI ale D-luI G. Gr. Canta-cuzino, avîmd pe dAnsele li-vec,lf si pasune.

Se mar,9,-inesce la E. cu co-munele Provita-de-su s, Provita-dejos i Edera, iar la N. S.si V. cu comunele : Urseiu.Virfurile i Valea-Lunga, t6tedin judetul D:imbovita.

VALEA-LARGA, pAdurc particu-larA supusa regimuluI silvicinca din anul 1883, pe mosiaComarnicu, pendinte de com.Comarnic, plaiu Peles.

VALEA LARGA, statie de drumde fier, pe linia ferata Bucu-resci-Predeal, la I 12 k.departe de Bucurescl' si la 52k. m. departe de Ploese, In-tre Orne Comarnic si Sinaia.

VALEA LUNCIA, sat, face partedin C. R. Br6za-de-jos, pl.Prahova. Are o pop. de 288Inc. (140 b. 148 f.)

VALLA LUNGA, sat, face parteclin C. R. Valea-Lunga, plaiuPrahova. Este situat in cen-trul comunel' si are o pop. de939 loc. (471 b. 468 f.)

VALEA LUNGA, vale, isvorascedin com. Virfurile, jud. Dam-

www.dacoromanica.ro

bovita. Curge de la V. spreE. facL'nd mal: multe cotituri,;i se vérsa In rîul Cricovu-Dulce. Pe prundul su se aflanumaï nisip.

N'ALFA IUNGA., vale, isvorascedin com. Bréza-de-jos, i sevérstt in riul Provita, intrecomunele Provita-de-sus §iProvita-de-jos, plaiu Prahova.

VALEA LUNGr`t, deal, com. Va-lea-Lunga, plaiu Prahova, pecare se cultiva' 41/2 h. a. vie.

VALEA LUNGA - DE - JOS, mahaladin com. Valea Lunga, pl.Prahova. Aci e rerdinta co-mund.

VALEA LUPLTLUT, surpaturapartea de V. a com. Bughiile,pl. Tel6jen.

VALEA LUÏ MATEIt, vale, isvo-rasco de la E. de com. Valea-Lunga, plaiu Prahova, ;i sevérsa in prul Puturosu, totIn raionul com. Valea-Lung-a.

VALEA LUI STAN, deal intea de de N. a com. Fantanelele,plasa Cricov, pe care se cul-tiva multa vita de vie. Decand viile s'au filoxerat, secultiva pe acest deal porumb

;i grAu ;i parte serva pentrupa;unatul vitelor.

VALEA LUT STAN, vale, uda con-trul com. Eintanelele, pl. Cri-cov, intra in com. Conduratu;i apoi se indr6pta spreCeptura. Se numesce ast-felpentru-ca, inni nainte d'a Seforma com. Hin tanelele, seafla pe acea vale cAte-va case,cu cati-va locuitori, adunat1de unul numit Stan, si maYin urma s'att mutat din aceavale, mal' la sud, Formlind com.Rin tA.nel ele.

VALEA AJAN l'[, PANTAZI I NI-

SI Po ASA, proprietatf ale EforieiSpitalelor civile din Ilucu-rescI, foste pendinte de m-reaPoYéna, com. I farsa, pl. Pod-goria, in intindere de g37 h.a. din cal-1 471 h. a. supra-tata impadurita §i 466 h. a.pa.nunt cultivabil i finete, a-rendate pe poriodul 1886-91Cu 3612 le1'. anual.

VALEA-MANTI, numire veche acta. Valea Poieni, din com.Valea Calugarésca. plasa Cri-covul.

;ALEA mEiLoR, sat, face partedin C. R. Valea Calugar6sca,pl. Cricov.

614 V 611

www.dacoromanica.ro

6r 5 V t 5

VA. LEA NEGC)VANILnR, fOSt satin desfiintatul judet Sacueni,numit adi Valea Nicovani, com.Valea-Calugareasca, pl.Cricov,si care odata apartinea de tC'r-gul

asupra acestin sat1 avea m-rea Sinaia, care per-cepea dupd porunca Dom-nulin ttq-eY (i790),partea ce ise cuvenia din t&rg.r,urile anu-ale, ce se tinca aci.

In acest scnp s'a dat po-runca Ispravniculin Saac, casa orindinasca a lua lu scristot venitul ce va strin;_),-e 6menii"monastireT Sinaia «si dreptuladevir sa insciinteze

fiind-ca are a se scddeaD- ltn Vist. Gradisteanu dinsferturde ce platesce la Cami-narul AInscu».

VA LEA NTCOV.VNT, Sat, face partedin C. R. Valea Calugar6scri,pl. Cricov.

VA LEA NUCF I ULUT. CdtIM, faceparte din com. urb. UrlatT,plasa Cricov. Aci e o biserica.

VA LEA (RLET, sat, face partedin C. R. Bucov, pl. Cricov.Are o pop. de 170 loc (So b.yo f.) Aci e o biserica cu hra-mul «sf. Nicolae» avîmd urm6-t6rea inscriptie : oFacuta la a-

nul 13961) de cuc(na TincaMardcinkca».

In acesta biscridi csh- ?mor-mintaM Ddinna Sianca a Dom-nztlaY Constan/in .17U-olac T

(ved, Vidriii la a. 1756.

N'ALFA PA.CURTAff , trup de pa.-dure a statului in intindere de150 h. a. pendinte de com.Apostolache, plasa Podg-oria,care impreund Cu trupurileLacul Trestiatu (i7 h. a.), tir-s6ia (41 h. a.), Virful Pietrei(12 h. a.), si Rdcorelele (17 h.a.), form6za padurea Apostn-lache, din plasa Podg-oria.

VALEA. PIETRET, padure a sta-tulin in intindere de 410 h. a.pon dinte de com. Provita, plaiuPrahova, formata din trupu-rile Magura (35 h. a.), Fetele-Graulin (i75 h. a.), lrim -scY.(200 h. a.).

VALEA PIETREL sat, face partedin C. U. UrlatI, pl. Cricm,.Aci e o biserica, careia nu sescie nid ctitorif, nidi anul fon-clarel".

VALEA PL.( )PULLTI, sat, face partedin C. R. Posesci, pl. Tel6jen.

1). -..zu cum-ut data cu ,ca-munca rcpluaticïCicute

www.dacoromanica.ro

616 V 6[6

Are o pop. de 531 loc. (207 b.264 f.). A.ci e o bisericA. CLI

hramul «sf. Voevodi»de ori-ce inscriptiune.

VALEA POENET, sat, face partedin C. R. Valea CA1ugAr6scA,pl. Cricov.

VALEA POENI, sat, face partedin C. R. Provita-de-sus, plaiuPrahova. Are o pop. de 249inc. (125 b. 124 f.).

VALE'A POPET, sat, face partedin C. R. Valea-CAluglréscA,pl. Cricov.

VALEA REA, vale, isvorrtsce dela E. com. Cornu, plaiu Pra-hoya, si s'a numit ast-fel dupAadancimea

VALEA REA, vale, mal adese-orIséc., com. PoIéna, pl. Prahova.Cursul su e scurt si se vérsAin riul Prahova, tot in com.Pol'éna.

VALEA REA, vale, isvorAsce dinculmea ClAbucetula si se vérsAIn 141.11 Telejenel, in raionulcom. MAneciu-UngurenY, pl.Tel6jen, din care isvorAsce.

VALEA REA, vale, isvordsce dinpartea de E. a com. Virfurile.

jud. Dambovita, si se v6rs6în Valea Lung-A, pe teritorulcomuneY cu acolas mime. i m-curile ce strAbate sunt f6rteinguste si role.

VXLEX REA, vale, isvnrasce dinculmea. Clabucetului, si se v6r,i.in riul Telejenclul, in rainnulcom. MAneciu-Ung-urea plaiuTel6jen, din care isvorAce.

VALEA REA, valcea, ce curge pela N. de com. Brebu, pl. Pra-hoya, si se v6rs'ii in Doflana,tot in raionul com. Brebu.AcéstA vidcea desparte cAt.

Brebu - Megiesesc de Podu-Cheia.

S'a numit ast-fel de la re-pediciunea cu care vine,timpul ploilor.

VALEA REA, vale, com. Filipesci-de-Padure, plasa Filipesci; cur-ge de la N. spre S. si se vérsAin gârla Rosi6ra, tot in raio-nul com. Filipesci-de-Pridure.

Pe acésta" vale sunt matmulte case ale locuitorilor, iarspre N, in fundul vmei, siriltmineic de 1/y/1/.

VALEA REA, proprietate a Efo-rieT Spitalelor civile din Buell-resa fostA pendinte de m-reaSinaia. com. Sinaia, pl. Pele,,;,

www.dacoromanica.ro

617

care improunttcu mosiile Mun-tele Gagu i Ga4.-4-utu, auintindere de 820 h. a. (411 h.a. supra-fata impaduritA si 409h. a. ptunnt cultivabil fi-n ete). In total pe periodulI 886-91 s'au arendat numaïCu 280o leY anual, din causttctt are multe locurY sterpe.

Acest munte a Fost 1.),1111laa. 1828 proprietatea. IlanulunIlrlincov6nu.

VALEA REA, munte, plaiu Peles,proprietatea EforieY spitalelorcivile din BucurescY.

VALEA REA, vale, isvorasce desub p6lele muntelui Zamura,com. Predealu, plaiu Peles,curge de la N. spre S. face omare curbA si, indreptandu-sespre V. se v6rsa in riul Pra-hoya, pe ;Ormul stcìng, spreN. de com. Sinaia.

Din locul unde PelesulValea Rea se v6rsA in riulPrahova, in forma une cruci,riul Prahova trece pe teritorulcom. Sinaia.

Cursul de aptt <,Valea Rea»care form6za limita de N. apAdurei «Piscu pre-sinta un aspect torentios, des-tul de bine pronuntat.

Cand apele-Y vin marI, to-rentul cara insemnate cantittttY

617

de materiale si le depune inPrahova.

In fundul parauluY Valen.Rea, pe c6sta repede de subregiunea p'clsunelor, se vede orupturtt deschistt. Panitnitul,bolovanY de piétra i noroititirit de ¿tipa, umple albiarentialA a pArllultu, rupe ma-lurile vecine si stricA traseullinieY ferate.

vALE,%, Rc)TE, munte la N. com.Preclealu, plaiu Peles, care ser-vosee de limittt intre jud. Pra-hoya si jud. DAmbovita, si-tuat la E. de muntele Petri-cica.

VALEA sx-ruLuY, trup de mnsiea statuluY, care s'a arendatimpreuntt cu trupul Ciocracu(v. a. n.).

ALEA poT6nA, com.TArlescY, pl. Tel6jen.

VALEA SÌ:21 /\_(' ), vale, com. T:ir-lescí, pl. Tel6jen. acy'sfa

vale se ,a'srsce carbuld de 10-dar na se csiloarY:a.

VALEA SPRA.C. (C6sta-), c6stti,com. Tarlesci, pl. Tel6jen.

VALEA SPRACX, vie in stare deparag,intt. in suprafat'a de 3

www.dacoromanica.ro

618 V 618

h. a. situatA in cM. Valeapendinte de com. UrlatY,

pl. Cricov.

VALEA ,CI-TITULUT VÀLENT, trupde mo§ie a statuluT, care s'aarendat impreunA cu trupulCiocracu (v. a. n.).

VALEA. sicA, pisc la N. de com.ThrlescY, plain Te16jen.

N'ALFA SEMAN, cAtun, face partedin C. R. Urlatï, pl. Cricov.

VALEA STANEI, Odure particu-larrt supusrt regimuluY silvic,pe moia Muntele Valea sta-neY, com. Mnneciu-Ung., pl.Tel6j en.

N'ALFA STALPULT1 , sat , faceparte din C. R. Olteni, plaiuTeléjen.

VALEA SULTANULT_TI, localitateIn com. Provita-de-sus , pl.Prahova, mide se presVane.§ cylrbanY detainclat.

VA LEA TARSET, Sat, facC partedin C. R. Bréza-de-jos, pl. Pra-hoya. Are o pop. de 359 10c.(170 b. 189 f.). In acest cdtansunt caried de .75i(*(1, locltrYsarate, eari se 754sesc de sar-dienr, 5i,s1 de staf, p se pre-

.sVairr ajiz carbuld de pa-

VALEA Tocr, sat, face parte dinC. R. Cerau, pl. Tel6jen.

VALEN URLOIrT, crttun, face partedin C. U. Urlatl', pl. Cricov.

V ALEA uRs()), sat, face partedin C. R. Valea Crilug-Ar6scrt.pl. Cricov.

VALEA VTILOR, valCea, isvorAsceclin p6lele clealulta cu acela0nume, com. Gornetu-Cuib, pla-sa Poclgoria, curg-e de la N.spre E. §i se v6rsA in parrtulStu-rttelu, la S. E. de cta.Cuib, tot in com. Gornetu-Cuib.

VANGELE, vale la E. de com.Boldesci, pl. Pdg-oria, numitaast-fel dupn, numele unui pro-prietar al su.

VARANGHEY, loc isolat, com.nicu, plaiu Varbiltut.

VARNI pAclure a statuluY inintindere de 15 h. a. pendintede com. Sir, plasa Tí_'srgrr.

VARNT rA, moie a statului pen-dinte de com. Sima, plasaTt.trg-

www.dacoromanica.ro

care s'a vinclut de ved,fara prtdure.

VARNT A, sat, face parte din C.R. Sima, plasa "Un-gor. Acie o bisericd, lipsitA de 00-ceinscriptie. Locuitoril s'auimproprietarit la a. 1864', pemoia Mleanu.

vART_TLITY (Valea-Pe-), localitateIn crit. Alagriesci-de-jos, com.AltiLlesci, pl. Vtirbilau, iindeeste o cori-TrI p1(w-(1.

VAST LE PA PA, padure particula-ra supusa regimuluT silvic, inintindere de 75 h. a. proprieta-tea d-lui Vasile Paapa,Ciornet, plasa Cricov.

VASILE P..\.TARI7, movila, com.Nedelea, plasa

ViVERA. comuNET, sat, face partedin C. R. Prov4a-de-sus, plaiuPrah0Va. Are o pop. de 34oInc. (177 b. 163 f.)

Aci e o biseriOL numittl<<Pro-vita Monastirei» cu hramul«Adorrnirea'fondatt la a. 1629si inchinat'a sfintului Mormintdin Erusahm. S'a mal reparatla 1787 de Milialache Vatafde plata ì la 1834 de Arhi-mandritul Crheorghit i Tallase

VATRA SCIITTUL. APOSTCYLACT I E,

moie a statului pendinte deSlobozia , care pe periodul1885-95 s'a arendat cu 19,300Ici anual. S'a aren dat, afara de(loa gradini, din care unaserva de cimitir i cea-l'altLi seafla in folosini;a. sa,

VATIZA. SCITITULUT BREBU, pro-prietate a Eforiei Spitalelorcivile din Bucuresd, tosUi pen-dinte de M-rea Brebu, com.Brebu, plaiu Prahova, in in-Unciere de 1753 h. a. din carI1503 h. a. supra-faya impadit-rita 5;i. 250 h. a. pamc''mt cul-'tivabil í finW, arendatri peperiodul 1886-91, cu 684oanual.

VATRA SCHITULUT CHETA, 111.oica statuluT, pendinte de schitulCheia, care pe periodul 1885-95s'a arendat Cu 715 lei anual,afarri de 5 h. a. situate in ju-rul schituluI, lasa,te in folo-sinta sa.

VATRA. SCHTTULUI TORDA.C1-1 IA.XLT

moie a statului, pendinte deAlitropolia din Bucuresd, carepe periodul 1888-93 s'a aren-clat cu 2100 lei anual, in plus240 lei plata de pAdurarl.

V.A.TRA SCIITTI.TLUt

619 6Eq

www.dacoromanica.ro

620 620

sau Plesuva-Micä., proprietateaEforiei Spitalelor civile dinBucuresci, fostä pendinte deschitul Lespedile, com. Comar-nic, plaiu Peles, In intinderede 331 h. a. din cari 285 h.a. supra-tatä impädurin si 46h. a. päminit arabil si finete,arendatä pe periodul 1888-93,numai cu 420 lei anual, dincausä cí presintä multe goluri.

VATRA SCIIITT:LUY PWNA, pro-prietate a Eforiei Spitalelorcivile din Bucuresci, fostä pen-dinte de schitul Poiéna, com.Poi6na, plaiu Prahova, in in-tindere de 221 h. a. din cal-Y99 h. a. suprafan impäduritäsi 122 h. a. pärnAnt cultivabilsi finete, arendatä pe polio-dul 1886-91 cu 2] oo lei anual.

VATRA SCIITTUI.UT TÉRGMBENT , proprietatea Efe-

riel spitalelor civile din Bu-cures" fostä pendinte do schi-tul Urgsor, com. Tttrgfsoru-Nou, plasa r6rgsoru, in in-tindere de 1693 h. a. din cari539 h. a. suprafan impäduritäsi 1154 h. a. päm'6nt cultiva-bil i finete, arendatä pe pe-riodul 1888-93, C11 23.100anual.

VATRA SCIIITLTLITY VÀLENI. mo-

sie a statului, com. Väleni, pl.Tel6jen, vindutrt de vea

VATRA M-REY CRASNA, pädurestatului in intindere de 5o h.a. pendinte de com. Tsv6rele,plaiu Tel6jen, care, impreunäcu trupurile : Urs6ia. (I 5o h. a.)si Plttelfu sau Tel6jenul (75oh. a.), form671 pridurea Isv(--

rele.

VATRA M-REY MISLEA, pädure astatului in intind ere de 190h. a. pendinte de com. Scor-teni, pl. Prahova, forman dintrupurile : Dumbrava-Mictt (40h. a.), Dumbrava-Mare (35 h.a.), Runcu (60 h. a.) si Pla-iul (55 h. a.)

VATRA M-REY MISLEA, mosie astatului pendinte de M-reaMislea,care pe periodul 1887-97s'a arendat cu 2700 leI anual.

VÀCXR.P. FA, vale, udä cAt. Nis-torecI, com. Br6za-de-sus, pl.Prahova ; arc directia de laE. cätre V. spre nul Prahova.Curge numal In timpuri plo-i6se.

VACARIA, trup de palure a sta-tuluí, în intindere de 25 h. a.pendinte de comuneletesci si Pucheni, plasa Cri-

www.dacoromanica.ro

villa, care, impreuna cu tru-purile : Bodarlanu (263 h. a.),Balota (ioo h. a.) si Puchcni(i 5o h. a.), formeza. padureaGura-Criv'etului.

(Poiena-), loc de ard-tura in padurca Tintea-Mar-o-inenca.

vÀtucr..\., valcea, corn. Maneciu-P-imCmtení, plaiu Telejcn, is-vorasce de la locul numit oPur-carete».

VALENT DE MUNTE, comuna un-band, plaiu Telejen, situata inpartea de N. a oras;uluT Mo-ose)." intr'o positiune f6rtc fru-mesa.

E udata prin contru de riulValérica, alimentatA de valea.Tei;enceY, cu apa ferte lim-pede i bunA de bétit.

In vecinb.tatea te'rguluileni sunt : la E. Pacure0, Cubogatele sursc de pacura ; laV. Valea SlaniculuY, cu boga-tele mine de sare ; la N. VaileTelejenului i DrajneY, pe carisunt situate frum6selc i isto-riccle sate : Metcrezele, Piscu-DoruluT, Tei;ani, Drajna, I to-moriciu, etc., iar spre S. c GuraViti6rel".

Acest ora;, ca ;i Tergrrul,Gherghita ;i Campina, trebuYe

sa fie f6rte vechit, p6te chiardin timpul lui Mircea-cel-B0-tran i trebuic sai fi fast pe laanul 1503 in t6ta splend6rea.de ¿re-ce se gasia la acéstadatai in relatiuní comerciale cuBra;ovul.

Inainte de deshintarea jude-tului SacuenT era re;edintaplaiuluï Telejen, ca ;i ac,11. Acima)." este re;edinta ;efuluT o-coluluT silvic ; a comp. 3 dinreg-. 7 de Dorobantí ;i a ju-deluI de ocol din plaiul Te-lejen. Are o static teleg-rafo-postala, un spital ;i o farmacie.

Se compune din trei cauneValeni (Urgul-), Turburea ;iValea Garduluí, Cu re;edintacomuneI in Têrgul

Populatia sa e de 3000 lo-cuitori. Are mai multe stradc,parte pavate cu pietra, de gar-la, parte ;oseluite.

P'aci trece soseaua judo-teana. Ploesci-Bratocca, ce pie-cd din Ploesci pe bariera

;i ia direcOa spre N. pcValea Telejenuluí, legandt6te comuncle dup0 acesta vale.

In ora; sunt mai multe zi-durí vechT, mai Cite in ruina.De cat-va tinip a inceputse construiasca de particularlcirtdiri moderne.

In apropiere de ora; so vedefrumosul pod facut de curênd

621 621

www.dacoromanica.ro

pc riul Tel6jen, la locul numit«Ilanu kw;u».

lntre fondatorh acestuí ora-:;e1 se mentionézd maT cu s6mafamilia Berivoescilor si aMarcu Barcénu. In ocolnita(hotdrnicia) Drajnenilor-de-sus,din anul 1625, se citesce :am stapAnitard a. a. din vremilenavdlirilor tatarilor in -Ora Un-guréscd (Transilvania), cAndneamul Berivoescilor haldduiapre'ngruiul Teianilor i ValcaVAlench ; iar Barcenh pe ma-lul i valea Tel6jenuluT, etc.»

Acesta o confirma si cante-elle populare

La capul Pi edealuluiBeres oescilor

Spre s adul TelejenultUUna cu al Nircemlo,E OrlaOglinda copilelorManara undi-a fetilorSi zidul dusmanilor.1)

Acest ora are ése bisericY,

1) D-1 I. D. Petrescu, un s Can" Simeritos institutor in nrgos iste, cunoscutdeja prin scnenle sale de multri alúre,a ',U 1S hin c altcle Buchetul in cm e

dese' ic ast-fcl 01a;u1 ViilenT, loco! sl'ai

natal .Spi e miaza-nòpte de Mesa, pe .1" e-

lejcn in sus, ca la 3 ore depat te dc ca-pitala judettd4 e VMem-de-Al unte, unmietin-gulet. inclus Mire (lealunle ce facfrumusetea sa.

Willétonnd spre urbea Vuílcnilor, s o-

iajorul are sí palcur0 prin cele mal' des-

dintre cari cele mal' vechí sunt .

a Berivoescilor a Barcenilor,apoí monastirea catedrala (mo-nastire inchinata la muntcleAtho,.) si biserica sfintului 16ndin ora:;,u1 rIe sus') si alte do0din dilele n6stre.

In Valem este o se6la debdeti i una de tete.

Po la anul 183o, era aci(liar in catedrala ora,uluY, osc6Id undo so invOta grece,ee.

La a. 1839, pe langa sc6lagrecéscd, maí funciona i osc61d normald frecuentata de139 copií, conclusa de Davi'l

niA.anu. I a 18_12 profesorla Valeni-de-Munte era tot Da-vid .Xlmaanu, platit cu 250leí lunar, iar cheltuclilc sc6leTcosta 120 leí lunar. La 1845

fAtotoi e loculT, asa ea, oi i-unde i;si a

in tOrec pi is irca, s a inLilnipo-,it.itml: in-cAnf2,1t6re Si pinte de poesie.

Pncuta suflat e a zelinlor, ce 1(..,g'an'a

tlonle din lis ecjile profumate, temperNaiti sitia s ercY, pi elungind pLlutitul timp alpnin:is creí.

asul Video adapostcsLe in sintil

scu o ja opulataune Lai e in ge-

ne' c lipa/ talle aceloi fi uni6sc tipuri, tese s ed adesca pe sol) polelc muntalur

1) Se dice c;ri cu,csLi luseriC:í s'a edi 11-cat in tinipul SUCCC1011.111.1T

VIt6Z111 (I 6°8) de ab e ostasil acestuldomn, carY se stabiliseri aci, dup:i uci-derca lor

622 V 6 2 2

www.dacoromanica.ro

1)23

1846 sc6la normala (cu claselancastrice) avea 80-90

In jurul oraului se intindviile Malaescilor i ale Gor-netuluí, cu frum6se livedicu tot fehd de pomí.

Comerciul ora.vlui e puOnanimat i cunsta mai multarticole de bacanie, bravvenie

13euturi.La inceputul lunei Tunic 1788,

fiind Domn Mavrogheni §i a-v6nd resboin cu Austriach,pc ciind Mavrogheni se aflala Valeni-de-Munte, i-a venitveste de isbAnda ce armata arepurtat la vama Buzeuluï, incontra Austriacilor.

Acolo au cac,lut woo de os-ta;Y Austriaci, §i au fost mu10prinï vii, cum aran Domni-torul in urme,torul ordin deçli dat co tirei

«Cinstitilor d-v6stra seras-agale,

tuturor ascherliilor ce veaflaçi sanetate s;i vrednicebiruinte asupra vrajma;ilor yepohtim de la prea., puterniculDumnedeu : VC facem Dom-nia mea in scire, caDuminica la 4 dile ale luneTTunic, ne veni veste bunaValeni, cum ca purtat6reabiruiná o§tirea, n6stra iurudi-sind asupra vrajm4lor Nenn,Tde la vama Buzeului

6,3

lovit fúrte reu, pe carf cu a-jutorul lui Dumnedeu biruin-du-i, peste i000 au omorit, auprins vií i au ranit, osebit demulte lucruri5;i agoniseh, careau dobindit n6stre dela vrajmaT. Pentru care nulipsim a ve vesti tuturor a-césta biruinta care, dete Dum-nedeu ostirilor n6stro, cabucurati asemenea cu D.-V6-stra luzind pc Dumnedeu in-tru ajutor sa navalgi cu in-drasnéla asupra vrajma;ilornadajduim la mila lui Dum-nedeu ca yeti birui, dupa cumIn t6te parile uncle s'au are-tat vrajma;1 au fost biruiVde care a§temptam §i de lad-v6stra vestire de bucurie, safiVf d-v6stra' sanato,i »')

VALENT, deal, com. Valeni, pl.Teléjen, pe care se cultivi '72h. a. vie.

VALENI padure par-ticulara supus'a regimului sil-vic, inca din a. 1883, pe

Momeni-Valeni, pendintede com. Vatleni, plaiu Tel6jen.

VALEN t, padure a statulta in in-tindere de 185 h. a. pendinte

1) V. A. Uicana, Itori.t Romanilor,Vol. 3, pag.

www.dacoromanica.ro

624 V 624

de com. Valeni, plaiu Teléjen,formata din trupurile : PoYénaLaculuí (13 h. a.), Valea Gar-duluY i Cotu-cu-Plopí (62 h.a), Obratele dupe sf6ra Pre-dealu (50 h. a.), Bughea-de-sus (45 a.) si Runcu (40 h. a.).

VXLkNCA, rîule, alimentat degh'rla Teisanca, uda centrulcomunel" Valeni - de - Munte ,plaiu Teléjen. Apa sa e fórtelimpede.

Balada locala spune :Fium6s11 e VgléncaCu apa sa cea dulceSi TeiancaCAnd ine si se duce

VA.LkNCA, padure a statuluY inintindere de 53 h. a. pendintede com. Ceptura, plasa Cricov,formata din trupurile : Välén-ca (50 h. a.), si Silistea (3 h. a.).

VA.LkNCA- CEPTIJRA, numitAoCotrocénca» mosie a statuluYpe care la a. 1864 s'au impro-prietarit parte din loc. com.Ceptura, pl. Cricov.

VARBILA, garla formata din malmulte isvóre ce es din p4du-rile com. Harsa, pl. Podgoria,si se vérsd in riul Cricov, totIn raionul com. Warsa.

VARBILA, sat, face parte din C,

R. Harsa, pl. Podg-oria. Areo pop. de 519 loc. (270 b. 249 f.)Aci e monastirea Vdrbila.

VARBILA, monastire fondata deRadu Voevod Basarab, la a.1510.1)

Dup. Preotul -Gr. Musce-leanu, acésta monastire s'a e-dificat la a. 1533 de Dragomi-rescu Spatar, basându-se pe ur-mbtórea inscriptiune din fron-tispiciu

«Acest hram (biserica) cuAdormirea Maici Domnului,s'a zidit de j'upan Dragomi-rescu, mare Spatar si JuptinToma, Ban, Septembre in 14,din leatu 7041, i Juptm Ca-ran Biv (aci literile lip-sesc»).

Tot Parintele Muscelénu nemal spune, ca in biserica Var-bila este mormintul luI LaiotVoda Basarab, cu urm'étóreainscriptie

«Basarab Laiot Voevod, ceau fost taiat de Radul VodaCalugarul i in pomenirea pa-rintilor sn la anul 7043 (1535),luna Octombre, s'au pristavit

robul luY D-deu Jup'an Stan-ciu, marele Vistier, fie-Y po-menire».

1) . C, Bilciurescu cMonastirile §iserielle din R onutnia,)

www.dacoromanica.ro

cdst m-re a fost rnetohal m-reY

VARBIL.1 CU' TRUPUR[LE, mo§iea statultn, pendinte de m-reaMargineni, care pe periodul1887-97 s'a arendat Cu 6200le i anual. De acésta mo§ie a-parifine i trupul Benga dinBuzt."tu.

VA.RDELA, trup de padure a sta-tului in intindere de 2470 h.a. pendinte de com. Podcni,pl. Podgoria, care, imprcunacu trup 1 P 1,20 .

a.), formezd. padurea Varbila-Pdcalóia.

VA.RBILA-PACALOA1A, padure astatuldi in intindere de 2678h. a. pendintc de com. Po-deni, plasa Podgoria, forman.din trupurile : Varbila (2470h. a.) §i. Pacalóia (208 h. a.).

VARBILÀU , riu isvorasce. dinmuntele Radila-Mare, uda co-munele : Stefanesa Livadea,Varbildu ; traverséza com. Po-iéna-de-Varbilau, plaiu Varbi-lau i MdlaescY, unde se vérsain r. Telejen.

In raionul com. Varbilaupriimesce vade: Slanicu, cuafluentele \ralea Pietr6sa, Ste-jarul$ Cotuna, Baesci i Surli,

ArXRBIL'Au, plait, se marginescela E. cu plaiul Teléjen §i oparte din plasa Podgoria, decare se desparte inteo micaparte cu riul Slanicu i co-munele : Polka, Malácscir. Teléjen.

La S. cu parte din phi§ileVerg§oru i Filipesci; la V.cu plajul Prahova §i plaiulPele ; iar la N. cu Transilva-nia, de care Se desparte prinmuntii Carpatí.

Din punctul de vedere ad-ministrativ, plaiu Varbilltu secompone din i i comune

afara de Slanic, com. ur-band, adica :Bertea, Coconsci-Misli, Cosminele,'Livadea,

Poiéna-de-Varbilau, Ste-fesci , StrAmbeni, Trestióra ,Valcanesci §i Varbilau.

Re§edinta sub - prefectureleste in com. Sldnicu.

Cea mal populatd comunddin plaiul Varbilau este com.Maldesci, apoi vin Striimbcni,Valcdnesci, Varbilau. Cele malputin populate sunt Tresti-Ora, Poiéna-de-Varbilau §i Li-vadea.

Plaiul Varbildu se impartein regiunea muntOsa, delur6sa

Cea mai mare din a-ceste regiuni este cea roun-tósd, lar cea mal mica estepartea din urrn4. ProducOunea

49

62 5 V 625

www.dacoromanica.ro

626 V 626

de cApetenie a regiuneY mun-tóse este prunAria, dar acéstAregiunc mai produce tot felulde fructe, aclimatisateca : mere, pere, g-utul, nucl,

etc.Cire;m1, ca i duclul nu este

cultivat, iar caisul mal nu secunósce bine.

Padurile, in cari acest plaiteste dostul de bog-at, productot felul de lemne, atat pentruars, cat i pentru constructie.Elementul predominant estefa.gul. Stejarul i tufanul suntapr6pe esterminatT. Moliftuleste de asemenea exterminat

In curind, acest Chiparosal muntilor nqtri, va lasa dórnumele s6u frumos, ca i fru-musetea erAcilor ce-1 alcAtu-iesc, printre earl' ciripesc pa-serile sèlbatice. Bradul a ajunsaprópe de capOtul Eicelea§tnenorocite.

Dintre animale domesticesunt : bol, vacY, cal, oY, pord ;capre förte putine ; catarY deloc. Dintre cele s6lbatice suntlupl, mal multi ; urY i vulpi,jderf i veverite putine de tot ;iar iepurile ir a1 nu se malgasesce, fiind aprópe exter-minat.

Pasen l domestice sunt de totfelul, afart de bibilica care esteapt-4e a fi exterminatA, iar

curcanul urmézt cu grAbire peacei4 cale.

Dintre pas6rile s6lbatice ,

grang-urul , podóba pas6rilordin téra Romanésc, ea §i altedintre aceste pasen l sëlbatice,ca .glinua, sitarul, etc., estepe cale complectO. de plerdere.

Cereale nu se cultivA in a-cest plaiii, afara de porumbfasole. Dintre legúme se cul-tiva cartoful i varza.

Apicultura §i. sericiculturasunt capitalul mort al regiunei.

Ocupatia de capetenie a po-pulatiuneY muntene este : desti-larea tuicel i cócerea prunelorpe loFp.tite. El nu cunosc fabri-carea liboviÇei, nicY uscareaprunelor in cuptóre sistema-tice, care le-ar aduce folósemarY.

Crescerea vitelor este iar4una dintre ocupatiile popula-tiuneT, dar nu cu ingrijire, duparegulile sciinÇei. Meseriile suntapr6pe necunoscute i lérnatótá o pierd dormind sau standprin carciumY. Fórte putinTdintre el ocupa cu cAratullemneIor de prin padurY, al sd-rel, pletreT, etc., sau CusareT prin localitaÇile salifere.

Regiunea dclicro's4 coprindecomunole in care viticulturaincepuse a inffori i a se ratipe o scarA maI întinsä, adu-

www.dacoromanica.ro

c'ènd insemnate fol6se ; acéstaregiune, cu productiunea el,este nimicita prin filoxerare.Ifi locurile viilor, se pun li-veçlT de prunl. Ocupatia lo-cuitorilor e i mai llingeda,de unde i sáracia mal pro-nunOta.

1?egizcizea ccimpenc'scd n'areproducOunile celor de sus, darare in schimb cultura cerea-lelor. Fol6sele sunt maï marT.Grospodaria mal avuta, cád o-cupatiunea este mal activa.Iérna niel femeile, nicl bar-ba-0.f nu se indeletnicesc Cu

nimic.Riurl insemnate are Tel.&

jenur i Cricovu-Sarat.Din punctul de vedere al

cultuluI, plaiu Varbilau s'aimpAnit in 13 parohiY, avêndsi 12 filiale.

Parohia Gorulta (com. Co-corasci-Misli), cu bis. paro-hiala «sf. Voevoçll» compusadin cat. Cocorasci-A. lisli si Ti-páresei (MalaescY), avênd cafiliale bisericile «sf. Dumitru»

«Isvorul Tamaduirel».Parohia Bom'eni-illarY (com.

Bordeni), cu biserica parohiala« Adormirea », compusa dincat. Bordeni-Mid si S'Arca, a-vênd ca filiala biserica «sf.

Nicolae».,Parohia (com.

Maldesci), cu biserica parohiala«sf. Voe voçh», compusa dincat. Dumbravesci, SfirléricaPlopeni, ave'nd ca filiale bise-ricile «sf. Voevoqi», «Cuvi6saParaschiva» i 0.Adormirea».

I-'arohia Co(ofenesci (com..Malaesci), cu biserica paro-biala «sf. Dumitru», compusadin cdt. AIalltesci-de-sus , a-vênd ca fil ala biserica «A-dormirea».

Parokia Bcrlea, cu bisericaparohiala «sf. Apostoh», a-v3nd ca filial bisPrica «sf.

Treim e».Paro/tia Cosmi na-de-jos (com.

Cosminele), cu biserica paro-i al a « /Vaxe a, D o m n ulul »,

compusä din cat. Poléna-Tres-tiel, Cosmina-de-sus,

avênd ca filialá bisericaTreT ErarhT».

Parohia Livadea, ca bise-rica parohiala «Adormirea»,compusa din cat. Podu-Ur-sulut

Parohia Pokíta-Varbilkizt (co-muna PoTéna), cu bis. paroh.«sf. Dumitru».

Parada Alltni.pc (com. Strim-beni), cu bis. parohiala «sf.Treï Erarhi».

Parohia StrcinzbenY, Cu bise-rica parohiala «Duminica T.Sfir4ilor».

Parohia ViErbilau, cu bise.

62 V 627

www.dacoromanica.ro

628

rica parohiald «Cuviósa Pa-raschiva» avênd ca filiara. bi-serica «sf. Nicolae».

Parohia Vaca' cu bi-serica parohiala «sf. Dumitru»,compusa din cat. CarjaniTrestióra, avênd ca filiale bi-sericile <,sf. Nicolae» i «Cu-viósa Paraschiva».

COMUNA

27/1=1111=111.1.1.1.111{11

H. A. ARTY

VA.RBIL.XU, comuna rural, plaiuVarbilttu. Se crede ca datézade vr'o 250 ara.

tste situata pe väile ape-lor Varbilau i Slanicu, la 30k. m. departe de capitala ju-&tul& i la 7 k. m. de re§e-dinta plaiului.

N'are niel un catun alipit.Populatia sa e _e 1699 locui-tori (842 b. 857 f.), in care in-tra i 30 familii de tigani.

Capi de familie sunt 433contribuabilí 386; case de lo-cuit 375.

In comunui sunt dou6 bise-riel : una veche, fondata camde vr'o 8o ani, de Ion Te-leanu i Lazar Moldovénu

628

Parohia. ScurtescY (comunaStefesci) , cu biserica paro-Mala uNascerea Malea Dom-nului», compustt din cat. Ste-fesci.

In plarul Varbilau , dupacum se vede in tabloulmal jos, se cultiva 122Y2 h. a.vie, adica

COMUNA

alta mai nou6 , fondata devre-o 17 ani de Nica Filip §ilocuitorii. Ambele biserici suntdeservite de 2 preoti.

Locuitori; comunei se ocupämult cu carau§ia. In comunasunt 20 dulgheri, 2 zidari, iobutari, 3 rotari, 5 ferarl. Pro-dusul muncei. 1 desfac in co-muna i la orapl Ploesci.

Parte din locuitori sunt mo§-neni i parte s'au improprie-tarit la 1864. Atunci s'a datla 181 locuitori, 477 h. a. dinmo0a CoIÇiÍ, proprietate aEforiei din Bucuresci, i amonenilor. Fi au 30 calepe, 244 vaci, 8 bivoli, 40 ca-pre, 365 oi, 461 porci, 346 bol,

Cocorasci-Misli . .

Mdlaesci . . . .

Poiéna-de-Varbilau

2069

2 50

Varbilau .

Valcanesci 305050

122 50

H. A. ARTY

www.dacoromanica.ro

629

In raionul comuneY, pe apaVArbildu, sunt tre'i mor.

Sc61A existd in conumA5 anY. In anul trecut s'a fre-cuentat de 40 bAett', din nu-rn6rul de 301 copiï. (167 b.134 f.), cu vé'rsta de sc61d.&l'U carta 120 blirba(1 .5:2. 20

femei.Tótt suprafata comuneY e

de vr'o 15oo h. a.In raionul comuneY sunt

cate-va isvóre, ce Contin pu-in puciósA., fári sä fie in-

trebuintatd.Cand timpul e prielnic se

fabrica in comund pé'n6.1a 7000d. 1. tuicA si 12.000 d. 1. vin.

GandacY de mà.' tase se cul-tiv6, prea ; stupY Cu al-bine sunt 30. PA.mé'ntul nueste prielnic la t6t6, cultura.Terenul cultivat dä, cand estetimpul favorabil, la un h. a.p6n6, la 8 h. 1. grau, 7 h. 1.ove'.2 ig h. L porumb. DintrepomY roditorY sunt : 800 meff,200 perY, 100 ducp, 500 cires'1,700 nucï. Livedile dau p6'nb,la 1500 care fin.

Comerciul se exercita incomunä de g carciumarY.

Bugetul comunei presintA laveniturY sì cheltuelnei 3200.

In comunA sunt dou6 so-sele, inlesnind comunicatia sprecom. urb. S10.nicu i Livadea.

629

E brAzdata de virfurile : MA-gura, 'rampa, Via PopiG-alma, t6te acoperite cu pri-durY, printre care se aflitpetece de psunT.

E strAb6.tutA de la N. la S.de garla V6.rbildu, in care,la punctul numit «GandescI»se vérgt apa SlAnicu, si devAile : StejaruluY, Petrósa, Co-tuni, Surli, BAesi (v. 1. r.).

Se mArg-inesce la N. ca com.Shinicu si Livadea, la S. cacom. PoYéna-de-Vdrbilrtu, la E.cu com. Bughiile si la V. cuTresti6ra.

vXRBILA.u, deal in com. si pl.Vdrbiiltu, pe care se cultiv1/2 h. a vie.

vXRBIL 'Au, pAdure a statuluY inintindere de 500 h. a. pen-dinte de com. VArbilb,u, plaiuVarbildu, formatA din trupu-rile: Valea BisericeT (200 h. a.)

MAgura-Urzicari (300 h. a.).

VÁJIITOAREA cascaa.. ValcaCampuldi , ce isvorttsce dinmunii Vrdbiesd, com. Bréza-de-sus, plaiu Prahova, in cur-sul s6u, deschide o prdpAsti6sdvale, numaY de stancY, numitA«Vijiitóreao din causa sg-omo-tulu'l ce face apa, cand cadedin cascadO, in cascadA.

www.dacoromanica.ro

VXLCANESCE, sat, face parte dinC. R. Valcanesci, pl. Varbilau.

v.;11..c.XNEscT, ape minerale con-tintynd puci6sa, iod, sare sifier, situate sub un deal dincom. Vnicanescï, plaiu

proprietateatrie Pacurethlu. Se gasescapropiere de gara PlopenI.

Sunt bune contra reumatis-multa si sifilisuluT. Au fost a-nalisate, dar nu se scie cu si-guranta cAnd. Se administr6zade proprietar. Stagiunea bal-neara incepe la i Iunie si setermina la 31 August.

VIILCANESCY, deal in com. V.:11-canescY, plaiuVarbilau, pe carese cultiva. 30 112 h. a. vie.

vALcXNEscI, comuna. rural plaiuVarbilau. .Nu se scie cu sigu-ranta' anul infiintareY eY ; ,se

scie insa ca, pe la 145o existaaci un schit de calugarY.

Este situatä pe valle g-ar-lelor Cosmina si Sarata, la 35k. m. departe de capitala jude-tuluT, si la 20 k. m. de resedinta

Se compune din 2 catuneVAlcanesci i Carjari, avt,nd

populatiune de 1170 locui-torY, in Tare infra si 43 fami-liI de tiganI.

CapY de familie sunt 376;contribuabilY 271; case de lo-cuit 410.

In comuna sunt 2 bisericY;una f6rte veche si reparatain1869 Si a doua, adi parohie,fondata de rOposatul DimitriePacuret6nu, In anul 1859. Am-bele biserici sunt deservite dedol preoti.

PutinT locuitorT se ocupa curotaria dulg-heria.

Parte din locuitorI sunt mos-neni. 222 s'au Improprietaritla 1864 pe diferite proprietatIsi cu diferite pog-6ne,find dintre cele de munte. Eiau 53 cal', 436 boT, 152 vacI,

capre, 550 di, 348 porc7.In raionul comuneI. pe rIul

Cosmina, e o sing-ura m61-11.Sc6la exista in comuna de

la 1881. S'a frecuentat in a-nul trecut de 72 baeyi si 3 fete,clin nurnOrul de 185 copif (125b. 6o f.), cu v(_'rsta de sc611't.Scin carie 4,Ybr1i-ba(% fonc)'.

T6ta comuna se II-1611de peo supra-faya de 3500 h. a.

Tuica se fabrica in comunapi"na. la 13.000 d. 1. Gtu-KlacT

matase se cultiva in miel'cantitatï; stupi cu albine suntputint

In comuna nu se cultiva decat puOn porumb. Dintre pornTroditorT sunt: 400 merT, 200

630 V 630

www.dacoromanica.ro

631 V 631

perY, 270 duc;11, 300 ciresi, 380nucY. LiveQile dau pLIna. la300 care de fin.

Comerciul se exercita incomuna de d carciumarY.

O singura sosea comunalare si l inlesnesce comunica0aspre Tresti6ra i Cosmina.

In partea de N. si V. aredealurT frum6se, acoperite cupomY, islaz maracini. E u-data de garlele : Cosmina, Sa-rata si Lespedea si de vaile :Mocanuluï, 1-lodor6ga,Isvorulta, Mandi,Ursulul, Bur-ti, Cu Nucï, Poléna-cu-Scaiu,Dragna,

VA.LCEAUA LUNG-A, valcea, com.Margineni-de-jos, pl. Filipescï.

VALCEALTA DE LA V'ALCELE, VA1.-

cea, isvordsce din raionnl com.Cornu, plaiu Prah ova, si sevérsa in 1'1111 Campin4a, intreorasul Campina si com. Cornu.

VINA, isvor, curge din parteade N. a com. Star-Chiojdu, pl.Telejen, ja direqia dc la N.la S. si se vérsa în garla Si-riul-Mare pe partca stanga, totIn raionul com. Star-Chiojdu.

VIRFU (La-), padure in com. Tar-lesci, plaiu Teléjen.

VIR.FLT, localitate In com. Pose-scI, plaiu Teléjen.

VIRFIJ AL MARE, deal in coin.Prov4a-1e-jos, plaiu Prahova,numit ast-fel pentru-ca virfullm este mal' mare ca alto vil--fui-1' dupe Muga el.

vgRFuL BoNciuLuI, munte la E.de com. Comarnic, plaiu Peles.

VIRFli CETATELET, piscul celin alt al dealurilor din com.Drajna-de-jos, plaiu Teléjen,Intre Drajna-de-sus si Horno-riciu, din care virf se p6tc ve-dea tot plaiul Teléjen si chiarorasul Ploesa

Virful CetateleY este guleratnu de natura, ri de mana o-menésca, cela ce Me face sacredem, dup cum dice poporul,ca In acest virf ar fost o ce-

tate intdrita cu zidurz, dar carYadY 721G se mal vc'd

VTRFUL COASTET, deal la S. decom. Calugareni, plasa Cricov.

ViRFUL DEA.LULUÌ, deal in par-tea de N. a com Bordeni, pl.Prahova, numit asa din ve-chime, find mal ridicat cacele-l'alte. Este acoperit cu

acum filoxerate, i porraroditori.

www.dacoromanica.ro

6 32

VIRFUL DORULU1, deal, com-.

Gura-Vitiöret, plaiul Telejen,ce servA de pilune vitelor.

V3RFUL DORULUT, virful col maiinalt al dealulut Scio., COM.

plaiu Teléjen.

VIRFUL CU DOR, pisc inalt de2288 metri d'asupra nivelulutMAret Negre. De la SinaiaVirful cu Dor este o potea decal care urcA, ura neincetat,trece de limita Odurilorocolind stiincY i prAp.stiT, In-calea muchea pentru a se co-bori pe clina Invalea riuluT Ialomita.

O datA sus pe crésta,inaltA. In stanga VIrful cu Dor,unde se face escursiunT Du-minica de la Sinaia. De acivederea se intinde Incolo de-parte pe vale, pEln6. la Cam-pina §i

VersiunT deosebite s'au sta-bilit asupra tutulor legendelorearl' acoper muntit Bucegilor,afarä de nepretuitele leg-endeale M. S. Reginet, de cart amremas fermecatt, citindu-le.

Nicolae, un betran din Pe-tro§ita-,- jud. Diimbovita, ne In-credintézA cä cele ce se spunde Virful cu Dor, nu suntbasme ; cä, inteadevi_lr, acumvr'o 50 de anY, un cioban ar

V 632

fi mas acolo o iarnA IntreagP,dar aceasta nu din focul iu-bireY, ci In 'Irma unta «mi ec'oit face-o». prin care s'alegat cu baciul ;eu, pe 20 demiérc.

A stat el cum a stat t6tn.iérna, Inter) colibA cc-0 o fa-cuse in vIrful muntehiY, darIn prim6.-va.rg, and a fost o-ile sA urce la deal, vi-a datsufietul de un don de piept,care-1 luase in tirnpul Arisen-

lulut; §i, and ciobaniT au so-sit la el, l'au gAsit mort §i

l'au ingropat pe muchia mun-telut. Acura chiar, alaurt cupoteca, pe soseaua care lég-A

YIrful cu Dor cu Furnica, sep(Ste vedea culeatA pe un a§-ternut de piétrA, o cruce ccse zice cA pAzesce mormintulciobanulut.

Intemperiile au ros literilece au fost sA.pate pe cruce,

pe piciorul el nu se maïcury5sc de at cuvintele : Ro-bul lut Dumnedet.

Tot VIrful cu Dor este pre-sArat cu nisce floricele numiteemcmone alpina sau deditel demunte, cart in Mait i Iunieinfloresc §i smAltézd paji§teaverde cu fiort albe-roietice,§i cart mat tarziu, când fl6reacade, Imbraa semintele cufulgt de catifea.

www.dacoromanica.ro

633

Acest ranunculaceu se ga-sesee pe muntele Brocken inIIarz, uncle este in asa marestima, in eta pe cararea ceduce pe munte sunt placardeprin cari se r6ga caletori1respecte anemona ilpiii i sanu o rupa.

VTRFUL LUT DRAGAN, munte,com. Predeal, pl. Peles, careimpreuna cu muntii Susaiu,Retivoiu, Fata GavaneY, ju-metate din Lacul Rosu, ju-me tate din Podurile, Ung-hia-Mica i Costila cu Virful 0-mului, a apartinut familiei Du-descilor, de la care, la a. 1804a trecut in posesiunea unuicamatar Baltaretu.

Asta-li se stapanesce deM. S. Regele Carol i,si a fostcumperat, impreuna cu mun-tii de mai sus, in Mala 1892,de la Manuk-Bey, pe pretul de

familiei Filipescu, i ca facêndparte din domeniul acestorproprietatY, dar care, cu tótecautarile facute de ingineriiFischtum i Papadopol la a.1846, nu l'au

Niel ciobanii, nid locuito-

633

t'A nu pot da nici o deslusireasupra acestui munte. Nu cum-va o fi muntele Gag-u de laSinaia ?

VIRFUL LUT GANAN, munte, com.Predealu, pe care Medelnice-rul Const. Filipescu l'a yin-dut la a.. 1794 v6ru1ui skiDinu Cantacuzino Paharnicul,impreuna, cu aiÇi munti, caff,dupe cum spun actele: se «vorimparti fratesce Cu copiii fra-telui seu, Stolnicul RaducanFilipescu».

"ORFUT, G-ARLIGI, deal ce-Y maYzice si Chela lui Grumad, si-tuat In partea de N. si E. acom. Cornu, pl. Prahova, Servade pasune pentru vitelo locu-itorilor.

VTRFUL GASCET, plait, com. Sla-nicu, plaiu Varbilau.

Slanicu, plaiu Varbilau.

VIRFUL Nin,.;oRoAL.A., deal in com.

Salcia, plasa Podgoria, pecare se cultiva cereale.

VIRFUL NEGRWLUI, trup de

850,000 lei.

\IRFUL LUT GAGEL, muntese vede existand in t6te

cedo-

VIRFULpedea.

GLIGORILE, vec,li Les-

cumentele de posesiune ale VTRFUL LUT GURE(, piala, com.

www.dacoromanica.ro

631.

pOdure a statuluT, pendintede com. Te§ila, pl. Pele;, care,impreunA cu trupurile :Carabanu, Lacurile cu Rusu,Rusu-de-jos, Prislopu i Po-durile, form6zO. pOdurea Te-;ila, ce are o mntindere de5.000 h. a.

NIRFUL PÉRULTA, deal la V. decom. Olteni, plaiu Te16jen.

V?RFUL PIETRI, culme pe dea-lul VlAdanu, com. Provita-de-jos, plaiu Prahova, numit ast-fel cAcI e formata numal dinpiétrO.. La p6lele acestuT dealeste situatO com. Provita-de-jos.

VTRETTL PTETRI, localitate in com.Apostolache, plasa Podgoria,unde se g-Osesce multtt pi6trA.

VTRFUL PIETRT, trup de pOdurea statuluT in intindere de 12

h. a. pendinte de com. Apo-stolache, plasa Podgoria, careimpreunA cu trupurile : LacuTrestiatu (35 h. a.), Ursóia(.11 h. a.), \ralea PacureY (15oh. a.) i RAcorelele (17 h. a.),formézA pOdurea Apostolache.

VIRFUL PISICEI, cel maT inaltvirf pe dealul Predeal, com.OpOritï, plaiu Tel6jen. Se credo

634

cä s'a numit ast-fel de la pi-sicile sAlbatice, ce se vinau peacest pisc.

VIRFUL POEXI, MAMO pe dealulVladeanu, com. Provita-cle-jos,plaiu Prahova, numit ast-felpentru-cA de aci incepe com.Polka.

VIRFUL SURDESCILOR, virf demunte numit ;i «In virf laPietricica» com. Bréza-de-sus,plaiu Prahova.

VTRIFUL ;-,TNDRTLET, plaiti, com.Tilrlesci, pl. FilipescI.

VIRFUL L'Uf TACHE, deal situatpe stanga garleT Ogretinu,com. Ogretinu, pl. Tel6jen,numit §i «dealul

VI 2FUL TIGANLT, munte la X.com. BOtrilni, plaiu Teléjen,situat la frontiera ti_'»reT despreTransilvania.

VIRFUL VTET, deal, com. ValeaLungO, pl. Prahova, numitast-fel de la viile ce au fostaci i carY au Inceput a se fi-loxera, replantandu-se acumdin nou. Aci se afitt ;i un pla-tou frumos.

V?RFUL ZIAIBRQAIET, pise al dea-

www.dacoromanica.ro

ast-fel de la un bètran, IonCa.-0.onu, care a plantat celd'ant6iu vie pe acest deal. A41e acoperit cu pAdure.

VIA POPET (Virful-), deal in par-tea de V. a com. VArbilliu,plaiu VA.rbilAu, acoperit curadure, printre care- se afl6.poera.

vii TATARÄSCT, vesIT Vitióra, sat.

vuff (Virful-), localitate isolatä incom. Cosminele, pl. VArbiau,numitA ast-fel de la via ce afost sAditä odini6rit acolo.

vm.oR (Valea-), deal in parteade E. a cn.t. Cuibu, Com. Gor-netu-Cuib, plasa Podgoria, a-coperit cu vil, live1T i islaz.

VIIpARA, sau Pierla, paraia§ce Incinge com. Pucheni-Mari,pl. Crivina, in partea de V. §iS. IsvorAsce din com. Tèrg-§orul, curge spre S. E. i sevérsä in riul Prahova, aprópede com. Buda-Palanga.

VEIF,+OARA, apA formatä din di-ferite isv6re, vine din raionulcom.Tèrgoru-Vechiti, pl.Têrg-§or, i se vérsä in apa Leaotu.

VII',;ORU, deal in partea de E.

luluï Zimbróia, com. Predealu,plaiu Teléjen.

viRTEJART, numire ce se mal' dAch.t. Cosmina.-de-jos, pl. V.qr-bildu.

VTRTEJELE, virf de deal, com.Valea Lung6., plaiu Prahova,numit ast-fel de la un druminvirtit, ce se aflä pe aci.

VIRTEJUI., munte la N. com.Barani. plaiu Tel6jen.

VERACANAREA, munti§or pe tim-bal garleY Zeletinu, com. Po-sese, plaiu TeMjen, pe caresunt pA§unI pentru vite.

In pítele acestid 171217Zfi

S1171/ visco localitqY ?tilde sepresupcne a fi sare. Tot inacrst n'unte ClIrgra un 11SVOr citafiel saratel.

VF,ZUNITLE, gar14.1., isvorAsce dela N. com. Salcia, pl. Podgo-ria, se impreunä in raza co-muneI cu isvórele : Ciuciuru,Bîl cilor, InicureY, Onceï, Stu-pina Popi, Burlacu, CaYnele

Vulpea i formezA garlaSalcia. Acéstä vale e acope-rita cu ptidure.

VIA CATAONULUT, deal, com.Liva.dea, pl. VArbilAu, numit

635 V 635

www.dacoromanica.ro

a com. Moreni, pl. FilipescT,plantat cu vie.

VIEZU1NET, vtdcea ce servescede flotar 'filtre corp. Talea, pl.Peles si mosia OcineT, in par-tea de E. a com. Talea.

VINELE, 10C isolat in com. Tei-sani, plziiu Teléjen.

VITIOARA, sat, face parte dinC. R. Oparitf, pl. Teléjen. Areo pop. de 644 loc. (318 b.326 f.). Fste situat In centrulcomuneY.

Primiï locuitorY stabilitT aciau cultivat mai nt'éiti via,pe care a prin nisceviT vechT pArasite, numite debetrAnT «Yif TatArascl» si ast-fel a remas numele satuldf deVitióra.

Aci e o biseric fondata delocuitorf la anul 1841.

VITIOARA, vale, com. OpttritT,plaiu Teléjen.

VITIOAR A, lac in mijlocul era.Vitien-a, com. OpArit2f, pl. Te-léjen, in care se vérs0. OrlaStupina, avésnd si un canal descurgere in pArilul Copa'cera,com. OpttritT.

VITIOARA, numire ce purta invechime com. Oprtriti, pl. Te-léjen.

VI PIOARA, mosie a statuluI pen-dinte de Mitropolia din Bucu-resc'1, Tiorezu si Radu Vod6.,care pe periodul 1885-95 s'aarendat cu 4400 lef anual.

VITNXIJL, riu, inconj6ra com.Cornurile , plasa. Campu, laV. S. E.

VP5-,INESCI, sat, face parte dinC. R. Valea-Lung-A, plaiu Pra-hoya. Este situat spre N. decomuntt si are o pop. de 96loc. (51 b. 45 f.).

VIN.D (Valea-luï-), vale, isvorAscede sub un pise din PoIénaHotilor si Sc vérsa in Pro-vita, pe malul stang. Are di-rectia de la E. la V.

VLAD e§ in rajo-nul com. Ogretinu, pl. Te-léjen. S'a numit ast-fel dupenumele posesoruluf seu.

VEADANIT, deal, incepe din par-tea de N. a com. Provita-de-jos, plaiu Prahova, se prelun-cresce In formrt de semi-cerccrare E. si S., formand cul-mile : .Mestecenf, Virfu-Poeni

Virful Pietre'f.Din aceste dealuff se rami-

ficA dealurile numite : Durda,plaiul Nisipuhff si Piétra Nea-

636 V 636

www.dacoromanica.ro

637

guluï. Se d.ice ca-si a luat nu-mirea de la un locuitor anumeVlad, care-si stabilise locuiTTtala p6lele

Este acoperit cu padure ma-runta si la p6lele lul sunt

islazurí, poml i puOndcultura de porumb.

VLA.DANU (Muntele-), isvor deapa minerala, situat sub munteIn apropiere de gara Campina,com. Provita-de-jos, pl. Pra-hoya, aparOnênd D-lui G. Gr.Cantacuzino. Apa sa conOnepuci6sa si pCma acum n'a fostanalisata. chimicesce.

VL.A.DEN1, mosie a statului pen-dinte de m-rea Margineni, carepe periodul 1888-93 s'a aren-clat cu 19.050 lel anual, inplus 1680 leï plata de padu-rail' i confinistT.

VLADENI-MA.RGFNEXY, com. ru-rala., pl. Térgsor. O legenddlocald spune cd s'ar fi infiiMatpc la 1573.

Este situata pe malul garle-lor Provita i Crovu-Dulce, laiS k. m. departe de capitzdztjudetuluT si la S k. m. de aplitseY.

Se compune din 3 cdtuneVladeni, C6da IsvoruluI si Za-hanaua, avênd o populaOtme

637

de 2600 loc. (1200 barb. 1400femeT), in care intrd si 6o fa-miliT de tig-anT.

Capí de familie sunt 45ocontribuabilí 381 ; case de lo-cuit 4.5o.

In comuna e u biserica fon-data la a. 1802 si reparata. in1880, deservita de un sing-urpreot.

Vara de agricultura, 20 lo-cuitorl se mal ocupa cu rotaria.

Produsul munceT I desfac laorasul Ploesd.

238 locuitorí s'au improprie-tdrit la 1864, pe mosia \Tia-deni, din care li s'au clat 687h. a. si 56 pe mosia C6da-E-voruluí din care li s'au dat143 h. a. In comuna sunt 400bol, 260 vad, 260 caT, 1300

too capre, 800 pord, 12bivolT.

Pe iazul din garla Prahovao pivä si o m6ra.Scóla clatéza in comuna de

la 1878. Localul e proprietateacomuneT. S'a frecuentat in a-nul trecut de 30 copiI, din nu-ine'rul de 313 coph (169 b. 144f.), cu vC-trsta de sc61a. Sciu&arte. 30 bitrba(1, 12 felIld.

Tótli comuna se intinde pesupratap de 4100 h. a.In termen mediu se cultivä

aci pêna. la 5oo d. 1. - uied.

CiAndad de matase nu

www.dacoromanica.ro

638

cultiva; stupY Cu a,lbine sunt 5o.Terenul nu e prielnic cul-

ture'í, cultivandu-se plqin grau,ovOz i porumb. Dintre poanroditori sunt : 400 merY, 350per)", ioo chof, 500 cire;4, 200nucT, etc., iar liveqile dau 120care de fin.

Comerciul se exercita in co-muna de 8 carciumar'í.

Bugetul comuneY pe anulfinanciar 1894-95 presinta lavenitue suma de lei 6921la cheltuelY 6888,66.

In comuna sunt 2 soseleuna spre Darmonesd i altaspre Manese.

E udata' la E. de riul Pra-hova la V. de riul Cricovu-Dulce.

Se mArgifiesce la N. cu com.Darmonesci, la S. cu com. Ma-nesci, la V. cu com. Baleni dinjud. Dambov4a i la E. cuTernoru-Nou.

VLADENI, sat, face parte din C.R. Vladeni-Marginenr, plasaTergrr.

VIASCENT, vale, com. Gura-Vi-plaiu Telejen.

VLÀSCENILoR, poiénä situata inpartea de S. a corn. Bughiile,plaiu Teléj en.

638

VIASCENILuR (Valea-),isvorasce de la S. V. do com.Bughiile, plaiu Teléjen,versa in garla Bughea, tot inraionul com. Bughiile.

VoYCuLUL cesta, com. Tarlesci,plaiu Telejen.

VOICULEO, gârliyt, isvorasce dinmalul Vokuley , com. Fili-pesci-de-Padure , plasapesd, :;;i. se versa in garla Ro-

VOICULEit, mal, loc isolat, com.Filipesci-de-Padure , pl. Fili-pesci.

VoRNLCUL ( Muntele - ), padureparticulara Supusd regimuluisilvic inca din a 1883, pe mo-ia Vornicu, pendinte

de com. Comarnic, plaiu

VORNICUL, munte, proprietatead-luT G. Gr. Cantacuzino.

VRABIESCI, munte, com. Breza-de-sus, plain Prahova. De aciisvorasceValea Campuldí, valeprapastiósa, pe unde apa cadenumaT in cascade i se versa,in riul Prahova , pe maluldrept.

VRA.NESCI, deal in partea de V.4 corn. P4cureyí, pl. Poclgoria;

www.dacoromanica.ro

639 z 639

acest deal are direcOa de laN. la S. A fost plantat cu vil,carI s'au distrus de filoxera.Asta-di, parte din dealurilecom. PacureV servesc de is-laz, parte pentru cultura po-rumbulul.

VULPEA, pArau, isvorasce de laN. E. com. Salcia, pl. Pod-goria, se impreuna in razacomunei cu isv6rele Ciuciur a,

PacureY, °anca Stu-pina Popeï, Burlacu i Cal-nele, si forméza

VULPEA sau Barseanu, muntepartea de N. a cat. Scurtescl,com. Stefescï, plaiu Varbilau.

VULPEA, padure particulara su-pusa regimuluT silvic inca

ZA.HANA, numire veche a cat.FundenT, com. Scaiosl, plaiuTeléjen.

ZALHANA, sat, face parte dinC. R. Vladeni-MarginenY, pla-,sa Urgsor.

ZALUANAUA, sat, face parte dinC. R. NegoescT, pl. Tèrgsor.Este situat pe loc yes, pemarginea apeï Leaotu. Are o

z.

din anul 1883, pe mosiaMuntele Vulpea, pendinte decom. StrâmbenT, plaiu Var-bilau.

VULPET (PoYéna-), Vtrf de dealsituat la N. de com. Gornetu-Cuib, plasa Podgoria, acope-rit cu padure. Acest virf estemaiinalt de cilt Virfurile Nas-tasoaia i Fasiilor. Se spuneca, in vechime o vulpe 41 a-vea culcusul In poréna acestuTvirf,si de aci i s'a dat numi-rea de PoYéna VulpeT.

vuLPE8cT, numire ce se mal dacat. Sfirlanescl din com. Ma-laescI, plaiu Varbilau.

vuleTuRuLuT, pisc, com. Slanicu,plaiu Varbilau.

pop. de 56 loc. (27 b. 29 f.).Aci, se dice, locuiau o data

feirte mulV BulgarT i SArbl,care se ocupau cu taerea vite-lor mal-Y i micT (de unde i sedice Zalhanaua). Tot aci, altadata se facea têrg mare devite, cuOtarie i altele, i Cu

ocasiunea infiintareY claceT s'apustiit, r6mané'nd numaT ate-va case, ce sunt i adT.

Aci e o biseric4 fondat4'

www.dacoromanica.ro

640

locuitorY la a. 1811 i repa-rata in anul 1893.

ZAMFIRA; monastire de caluga-rite, fondata la a. 1857 de Mi-trop olitul Nifon cu ajutorulaltor ArbimandliV, in VeleCaTmacamieT luT Alexandru Du-mitru Ghica Voevod.

La facerea acesteI monastirTa contribuit fórte mult i sta-retul Iftimie de la monasti-rea Ghighiu, cu banT i oste-neala.

luat numele de Zam-fira, dupe satul Zamfira.

Este s;tuata pe o campieintinsa, lângá riul Teléjen, 2

ore departe de Ploescï, indrumul Valenilor.

Acésta monastire se admi-nistreaza de o star4d, ajutatain partea administrativa deun consiliu economic si in ceaduhovniceasca de un consi-liu spiritual.

Calugar4ele in num6r de46, pe langa serviciul biseri-ceT lucréza si la mohair, pAn-zeturT, covóre i alte lucrurYde mAna.

ZAMFIRA sat, face parte din C.R. Magurelele, pl. Podgoria.

ZAMURA, (Muntele-), padure par-ticulara supusä regimuluI sil-

640

vic inca din anul 1883, pemosia Muntele Zamura, pen-dinte de com. Sinaia, plaiuPeles.

ZAMURA, munte, travers6za mij-locul com. Predealu, pl. Pe-les, si este renumit prin pa-durile séle de fag, pentru ne-numèratele stane de oT, pen-tru bogatele luT pasunT si lo-cu rI de fan e .

Asta-dl este in posesiuneaD-luT G. Gr. Cantacuzino.

Se scie ca, un anume Aslan,venit din Ruar in Azuga, ainfiintat ad, pe la anul 1830,prima fabrica de sticlarie, a-sortand'o cu material brutpentru fabricaiune din carie-rile din Zamura.

ZAMURA, vale, isvorásce de laS. E. de com. Predealu, pl.Peles, de sub pólele munteluTZamura, curge de la E. spreV. si se vérsa in riul Pra-hoya, pe tèrmul stang, in cat.PoTéna-TapuluT.

ZAGANU, padure p- articulará su-pusa regimuluT silvic, pe mo-sia Muntele Zaganu, com. A.Ia-neciu-Ungb, pl. Teléjens.

zAiojiLoR, vale, com. Drajna-de-jos, plaiu Teléjen,

www.dacoromanica.ro

LINOAGA, (Munchia-), muchie dedeal inalt in com. Bréza-de-sus, plaiu Prahova.

ZXN0AGA, sat, face parte dinC. R. Neto0, plasa Campu.

ZANOAGA, Babe§u i Bratocea(Mul4iT-), mo§iT ale statuluTpendinçï de m-rea Snagov,carY pe periodul 1888-93 s'auarendat cu 2800 leT anual, inplus 480 leT plata de padurarT.

ZA NOAGX-MORTULUÌ (Muntele-),padure particulara supusa re-gimuluT silvic Inca din a. 1883,Pe mo§ia Muntele Zan6ga-.MortuluT, pen dinte de com.Comarnic. pl. Peles.

ZANOAGA-SUB VIRE (Muntele.- ),padure particulara supusa re-gimuluT silvic inca din a. 1883,pe mosia Muntele Zan6ga-SubOre, pendinte de com. Te-§ila, plaiu Peles.

ZXPODIA., poYénd in partea deN. a com. Provi%aAe-sus, pl.Prahova.

ZXPODIA., localitata Mun-tele Verde, in "aaitlea de N.E. a com. Slanicur, Plaiu Var-bilau, untie este a carieritfiietryi din care ,se fabrica -ty5so,s.

64t

zAP0DIT, localitate in partea deN. a com. Star-Chiojdu, pl.Teléjen, unde se ved niscegropT, ciesfire cari locuitoril spuncì ar fi fast facute de Miele.

z.A.P0DIET (Muchia-), muche dedeal in com. Bréza-de-sus,plaiu Prahova.

zXvoiA, mahala din C. R. Co-cordsci-Misli,. plaiu Varbil.au.

zAvoiu loc isólat, com..Strasmbeni, pl. Varbilau.

ZBoILOR, plaiú laS. de com.Tariesci, plaiu Telejet, pe care,se afla padure i locurT de pa-§une-

ZELETINU, campie mare in ra-ionul com. Posescí, pl. Te-léjen.

ZELETINU, gâ,r16., isvorAsce dinlunca Zeletinu, c6rn. Posescl,curge catre E. in zigzag, princom. rarlesci, pl. Te16.jen,se vérsa in gh'rla Wisca-, peteritorul jud. Buzeu.

ZELETINU, mosie in partea deE. a com. Rincezí, pl. Tel6jen.

ZADURI, deal cu direqia S. E.,c6m. Diesci, plasa

41

www.dacoromanica.ro

642

trago numireaspun lo-cuitoriIde la nisce urme dezidurY vechl, carl, aa e le-g-enda, ar fi fost niscc casede eral'.

Pe el se cultiva vita, suntprunI, nucY §i merY. Parte serva

de p4une vitelor, fiind dis-truse de filoxera'.

ZILPTEA-TRESTIENT (Muntele-),proprietate a EforieT Spita-lelor civile din Bucuresclpendinte de m-rea Sinaia ,com. Teila, plaiu Pele, careimpreuna cu mo§iile Negra§u!;i Sa.;;ilor, au o intindere de1246 h. a. (1044 h. a. supra-fga impadurita i 200 h. a.pamênt cultivabil i finge).In total s'au arendat cu 8422leT anual.

zimnRoxiA, deal in partca deE. a com. Predcal, pl. Te-

léjen. Accst deal are spre N.un pise inalt, numit «VirfulZimbr6ielo. Dealul incepésndde la N. se prelungesce ca-tre S. Tot spre N. are pa-duri, i in cea mal mare parteserva de paune vitelor.spre S., apr6pe de cat.rarii, este bun pentru cultura

priesce maf ales porumbu-lul i livedilor dc prunT. Dea-lul Zimbr6ia, trece'nd in cat.Sarari ja numirea de dealulSarari. aci e acoperit cupadurl, livedí de prura §inela, mal cultivandu-se i po-rumb.

ZIMBRO.A1A., sat, face parte dinC. R. Predealu, plaiu Te-16jen. Are o pop. de 312 loc.(160 b. 152 f.). S'a numit ast-fel de la zimbriY, aa se spune,ce se gasiau orl-cand pc a-césta vale.

www.dacoromanica.ro