Diagnosticul și terapia

hepatitelor parazitare ale caprelor

Student: CHIRIAC DIANA

ALEXANDRA

Clinica: PATOLOGIA PARAZITARĂ

A RUMEGĂTOARELOR

CUPRINS

1. Introducere

2. Caractere generale ale trematodelor din genul Fasciola - Fasciola hepatica, Fasciola gigantica și Fasciola magna

3. Fascioloza la capre (Gălbează)

o Diagnostic clinic – simptomatologieo Diagnostic prin examene de laboratoro Diagnostic anatomopatologic

4. Caractere generale ale trematodelor din genul Dicrocoelium - Dicrocoelium lanceolatum

5. Dicrocelioza la capre

o Diagnostic clinic – simptomatologieo Diagnostic prin examene de laboratoro Diagnostic anatomopatologic

6. Hepatite parazitare mai rar întâlnite la capre

7. Tratamentul hepatitelor parazitare ale caprelor

Tratamente specificeo Pentru Fascioloza la capreo Pentru Dicrocelioza la capre

Tratamente generale ale bolilor parazitare la rumegatoare

2

Diagnosticul și terapia hepatitelor parazitare ale caprelor

1. Introducere

Cele mai importante hepatite parazitare ale caprelor sunt cele determinate de genul Fasciola și genul Dicrocoelium.

Din genul Fasciola, hepatitele parazitare cele mai des întâlnite la capre, sunt cele produse de Fasciola hepatica. Cea mai gravă, însă, este cea produsă de Fasciola magna. Un singur trematod, Fasciola magna, poate ucide o capră. Fascioloză mai este denumită și “gălbează” datorită îngălbenirii mucoaselor în urmă sindromului icteric și este o trematodoză hepatică ce afectează ierbivorele, cu precădere rumegătoarele mici și mari, caracterizată printr-o evoluție obișnuit cronică, uneori acută, exprimată clinic prin grave tulburări hepatice și metabolice.

Din genul Dicrocoelium, hepatitele parazitare cele mai des întâlnite la capre sunt produse de Dicrocoelium lanceolatum numit și Dicrocoelium dendriticum. Dicrocelioza este o trematodoză hepato-biliară, cronică, cu evoluție obișnuit subclinică, la rumegătoarele mici și la alte ierbivore și rozătoare.

2. Caractere generale ale trematodelor din genul Fasciola - Fasciola hepatica, Fasciola gigantica și Fasciola magna

A. Fasciola hepatica

Trematodul măsoară 2-3 cm lungime și 1,3 cm lățime. Corpul are aspect foliaceu, de culoare alb-cenușie sau brun-gălbui. Tegumentul este acoperit cu spini, mai deși în partea anterioară a corpului și mai rari în partea posterioară. Partea anterioară a corpului formează o proeminentă conică denumită conul cefalic, la extremitatea căruia se găsește ventuză bucală.

3

Ventuza ventrală este așezată la mică distanță de ventuza bucală, la baza conului cefalic. Între cele două ventuze se găsește porul genital.

Tubul digestiv, foarte bine dezvoltat la formele tinere, este format dintr-un orificiu oral, un faringe mic și musculos, iar esofagul este scurt și se termină cu două cecumuri intestinale ramificate.

Aparatul genital mascul este format din două testicule tubulare, ramificate, așezate median, în a doua jumătate a corpului. Cele două canale eferente se unesc într-un canal deferent care se deschide înaintea ventuzei ventrale într-o veziculă seminală sinuoasă și care se continuă cu un canal ejaculator și cirul. Vezicula seminală, canalul ejaculator și cirul se găsesc în punga cirului care se deschide în porul genital.

Aparatul genital femel este format dintr-un ovar tubular și ramificat, situate deasupra testiculului stâng. Ootipul se găsește în apropierea ovarului, pe linia mediană a corpului. Între ootip și ovar este situat un oviduct scurt. Din ootip pornește uretul, gros, sinuos, care se deschide lângă orificiul pungii cirului. Glandele vitelogene sunt ramificate, așezate pe părțile laterale și se întind pe toată lungimea corpului.

Ouăle au formă ovală, elipsoid, culoare galbenă-cafenie, sunt operculate și măsoară 130-140 x 70-90 µm.

4

Gazde definitive: bovine, ovine, caprine, cabaline și mai rar iepurele, porcul și omul.

Localizare: canalele biliare ale ficatului, pulmon.

Gazde intermediare: gasteropode acvatice: Galba truncatula, Limnaea stagnalis, Limnaea palustris, Radix peregra etc.

Ciclul evolutiv se desfășoară în 3 stadii: în organismul gazdei, în mediul extern acvatic și în gazdă intermediară.

În ductele biliare ale gazdei definitive produce până la 20 000 ouă/zi. Ouăle ajung odată cu fecalele în mediul înconjurător. Ouăle sunt neembrionate în momentul emisiei și necontagioase, dar conțin o ovulă fertilizată, o insula de celule viteline și un operculum. Operculumul este fixat cu ajutorul unui cement, care sub acțiunea luminii solare, se desprinde și cade.

Condiția necesară pentru ca oul să supraviețuiască și să se dezvolte este ca umiditatea (apa) să formeze o pelicula completă care să înconjoare întreaga suprafață (coaja) a oului. Dacă pelicula nu este prezentă, oul moare.

În condiții optime de temperatură și umiditate ele se embrionează lent în mediul exterior acvatic, apoi eclozează și eliberează un embrion ciliat numit miracidium, care înoată liber până întâlnește gazdă intermediară, o moluscă de apă dulce (melc) aparținând genului Lymnaea.

5

Miracidium poate supraviețui până la 24 ore în apă, dar intervalul de timp în care el e infestant este mult mai scurt. Dacă depistează organismul gazdei intermediare în decurs de o oră sau puțin peste o oră, poate pătrunde active prin mișcări de înșurubare cu ajutorul secrețiilor sale histolitice care ramolesc țesuturile gazdei.

La pătrunderea în organismul melcului se metamorfozează, pierzându-și învelișul de cili și transformându-se în prima formă larvară, numită sporocist, iar acesta se transformă într-o a două formă larvară numită redie.

În timpul verii, rediile vor da naștere rediilor fiice, rezultând prin multiplicare asexuată, numeroase forme larvare . Survine un proces de poliembrionie, care asigura creșterea de 300 - 800 ori a numărului paraziților.

În timpul iernii, rediile dau naștere la cercari, forme larvare care sunt eliberate din melcul parazitat. Cercarii au aproximativ 1 mm lungime, au formă de mormoloc și înoată liber în apă. O parte din cercari (10%) se închistează în apă, dar majoritatea (90%) se prind pe suprafața vegetalelor acvatice.

Închistarea începe la câteva minute de la atașarea pe suportul acvativ. Înainte de închistare el pierde coada, devenind astfel cercari închistați sau metacercari, formă infestantă a parazitului, viabilă ani de zile.

Condițiile de supraviețuire a metacercarilor închistați sunt aceleași ca și pentru majoritatea ouălelor de viermi. La desicare rezistența este foarte slabă, dar la umiditate maximă și temperaturi scăzute rezistă timp de aproape un an. Chiar la punctul de îngheț, metacercarul, poate supraviețui iernii în regiunile temperate și umede. Rezistența este mai mare iarna decât vara, când căldura, uscăciunea și razele solare îi sunt nefaste. La 25-30ºC rezistă 10 zile. O supraviețuire de până la 4 luni este posibilă doar în condiții adecvate de umiditate și temperatură.

Asupra dezvoltării fasciolei în mediul exterior și în gazdă intermediară acționează temperatura mediului ambient. Există un punct critic al temperaturii (10ºC) sub care toate procesele biologice, care se întâlnesc înaintea infestării gazdei definitive, încetează. Miracidiul nu se dezvoltă, oul nu incubează, dezvoltarea stadiilor larvare din melc sistează și chiar dezvoltarea melcului încetează sub acest punct critic.

Infestarea gazdei definitive se realizează prin ingerare de metacercari. Sub acțiunea sucului digestiv, este digerat învelișul chistic al metacercarului. Trematodul tânăr care are un aspect vermiform migrează prin peretele intestinului subțire în cavitatea peritoneală și de aici spre ficat și ajunge la nivelul canaliculelor biliare. Migrația începe după aproximativ o oră de la infestare și poate avea loc prin una din următoarele căi: prin canalul coledoc direct sau pe cale hematogenă.

Acestea ajung la nivelul ficatului în decurs de 5-7 zile. Odată ajunși la nivelul ficatului, perforează capsula Glisson cu ajutorul spinilor din partea anterioară a corpului și a enzimelor. În următoarele 6 săptămâni acestea vor migra către parenchimul hepatic, creând tunele prin histofagie. Din parenchimul hepatic vor trece în ductile biliare, unde se maturează sexual și se transformă în viermi adulți, în aproximativ 4 săptămâni, după care încep să depună ouă.

Ciclul complet poate dura până la 5 luni. Viermii adulți elimină ouă neembrionate, care sunt emise prin materiile fecale. Ponta continuă până la moartea gazdei sau până la îmbătrânirea acesteia sau a fasciolelor.

6

B. Fasciola gigantica

Este un vierme lat, lung de până la 75 mm și cu o lățime de 11-16 cm, dar cu variații dimensionale foarte mari. Marginile corpului sunt mai mult sau mai puțin paralele. Conul anterior al corpului este scurt. Cecumurile intestinale sunt intens ramificate. Oul este operculat, galben-auriu, de 160-200 x 90-105 µm. Se localizează cu preponderență în ductile biliare. Longevitatea medie a acestei specii este de 3 ani, dar poate ajunge și la 10 ani.

Gazda definitivă: rumegătoarele; la oaie și capră evoluția este una acută și chiar fatală.

Gazda intermediară: este reprezentată de melci din genul Limnaea că: Limnaea auricularia, Limnaea natalensis, Limnaea rufescens, Limnaea acuminate, Limnaea rubiginosa. Acestea sunt specii de melci acvatici dar se pot adapta și la condiții de amfibian.

Ciclul evolutiv: este strâns legat de mediul acvatic, deși nu exclusiv și de căldură. Este asemănător cu cel de la Fasciola hepatică, dar fazele ciclului sunt mai lungi. Miriacidiumul trebuie să pătrundă în gazda intermediară în primele 8 ore de la ecloziune. Metacercarul se instalează pe plante sau chiar în apă. Gazda definitivă se infestează pe cale orală și transplacentară.

C. Fasciola magna

Trematod mare, lat (10x3 cm), gros, oval, fără con anterior. La adulți, în țesuturile corpului, se observă zone de pigmentație neagră. Oul este asemănător ca formă și culoare cu cel de la Fasciola hepatică, măsurând 168 x 100 µm. Parazitează în parenchimul hepatic, înconjurat de o capsulă, formând o leziune chistică, care, la unele gazde finale, comunică cu ductele biliare.

7

Gazdele definitive sunt reprezentate de cerb, taurine, oaie, capră.

La capră, parazitul nu e închistat, nu se maturează; forma tânără vagabondând prin ficat, distruge parenchimul hepatic. De aceea, la capra, perioada prepatentă nu se poate stabili.

Gazda intermediară: este reprezentată de melci din speciile Limnaea bulimoides și Limnaea truncatula.

3. FASCIOLOZA

Fascioloza este o trematodoză hepatică produsă de Fasciola hepatica, ce afectează în special rumegătoarele dar poate fi întâlnită și la cabaline, iepure, porc și om.

Determină următoarele simptome: astenie, diaree, deshidratare, anemie severă, cahexie, mucoase porțelanii, dureri abdominale difuze, alterarea stării generale, apetit capricios, hepatomegalie dureroasă.

Complicațiile datorate eratismului viermilor constau în hematom hepatic subcapsular, pneumotorax, peritonite.

La examenul anatomopatologic se constată în formă acută: perihepatită, hepatită traumatică și hemoragică; se pot observă formele tinere de F. hepatică prin spălarea unui triturat din ficatul lezionat, cu ser fiziologic, urmat de sedimentare. În formă cronică: ascită, ficatul mărit în volum, îndurate, canalele biliare sunt albe, dure, îngroșate și scârțâie la secționare datorită impregnațiilor calcare; în interiorul lor se găsesc fasciole; vezica biliară este mărită în volum și conține o bilă de culoare închisă, vâscoasă și cu miros caracteristic.

Evoluție clinică

Perioada de incubație durează aproximativ 15 zile și este asimptomatică.

Perioada toxiinfecțioasă sau de invazie corespunde migrației intrahepatice a viermilor tineri, ceea ce determină perihepatită și zone de hepatită hemoragică.

8

Patogeneză

Datorită acțiunii fasciolelor tinere și adulte, principalele acțiuni sunt:

mecanic iritativă: tunelizarea ficatului, fibrozare, calcifiere, iritații determinate de spini reticulari la forma adultă - angiocolite

spoliatoare: hematofage, histiofage toxică : hemoliză, diminuarea hematopoezei, acțiune asupra enzimelor inoculatoare: vehicularea de germeni infecțioși imunogenă: în timpul migrării formelor tinere

Tabloul clinic

Este dependent de gradul de infestare, receptivitatea gazdei, starea de întreținere; la ovine și caprine sunt întâlnite 3 forme evolutive: supra acută, acută și cronică

supra acută: consecutiv ingerării unui număr mare de metacercari într-un timp scurt (1-1,5 luni de la infestare)

- semne clinice caracteristice unei anemii hemoragice acute cu moarte bruscă.- animalele sunt găsite în poziția sterno-abdominală- mortalitate crescută în interval scurt, în efectivele de animale- animalele care supraviețuiesc, slăbesc progresiv, au respirația accelerată,

dispneică, mucoasele palide, dureri abdominale (se culcă și se ridică frecvent), ascită, moarte în 2-3 zile.

acută: în cursul unei infestări masive, dar mai intensă în timp- se constată slăbire cu anemie progresivă, paliditatea mucoaselor, ascită, dureri

abdominale, moarte în 1-2 săptămâni

cronică: formă frecventă, consecutive infestării de la pășunat

Netratată, fascioloza hepatică evoluează cronic, ani de zile, putând conduce la ciroză hepatică.

manifestările apar în sezonul rece și are 3 faze:- faza de debut: animale apatice eventual anorexice și semnele unei anemii,

hipertermie pasageră, sindrom hepatoperitoneal intens- faza de stare: anemie pronunțată cu paliditatea mucoaselor, semne generale,

polipnee, tahicardie, scăderea apetitului, anorexie, sete, modificări sangvine- faza cahexiei avansate : căderea blănii, apar edeme declive (pleoape, mandibulă,

abdominal), avorturi, mortalitate -> la caprine se manifestă prin anemie și ascită

Perioada de stare se instalează la aproximativ 3 luni, după o perioada de ameliorare tranzitorie a manifestărilor clinice. Corespunde prezenței viermilor adulți în canaliculele biliare; în această perioada se întâlnesc: manifestări locale, generale și complicații.

Manifestările locale sunt expresia complicațiilor obstructive (obstrucție biliară pseudolitiazică cu crize de colică biliară, pusee de icter obstructiv) și a complicațiilor infecțioase (angiocolită acută cu dureri în hipocondrul drept, hipertermie oscilantă, icter).

9

Manifestările generale toxicoalergice sunt consecința substanțelor toxice, alergizante eliberate de către viermi. Pot fi întâlnite manifestări respiratorii (bronșite astmatiforme), cutanate (urticarie, prurit, dermografii), neurologice (sindrom meningeal, rar manifestări encefalitice).

Diagnosticul se realizează pe baza semnelor clinice și cu ajutorul examenelor de laborator și anatomopatologice. Semne clinice precum icterul, ascita, edemul submaxilar, slăbirea și starea generală precară a animalelor sunt elemente ce ajută la stabilirea diagnosticului.

Examene de laborator

în formă cronică a bolii, se recurge la examenul coproscopic prin metoda spălării repetate și sedimentării sau prin centrifugare, metodă ce permite evidențierea ouălor caracteristice

În cazul fasciolozei acute examenul coproscopic nu este relevant, deoarece boala este produsă de formele tinere de Fasciola hepatica.

Tabloul anatomopatologic. Leziunile depind de formă de evoluție a bolii:

acute și supraacute la ovine și caprine - cadavrul balonat, cu ascită, la deschidere - lichid ascitic roz sau roșiatic ( prezența

în lichid de fascicole tinere care sunt asemănătoare unor firicele de sânge)- leziune patognomonică : hepatită traumatică hemoragică- ficat tumelizat- fasciole tinere- se pot observa și la suprafața ficatului traiectele de circulație sub capsula Glisson

cronică la ovine și caprine- cadavrele anemice, cahectice, mucoasele decolorate, prezența edemelor, leziunile

specifice tot la nivelul ficatului, leziuni vizibile (lob stâng) dar și pe secțiune- angiocolită cronică: îngroșarea peretelui canalelor biliare , de culoare albicioasă- hipertrofia veziculii biliare , cu prezența și în lumenul acesteia a fasciolelor adulte

10

4. Caractere generale ale trematodului Dicrocoelium lanceolatum

Dicrocoelium lanceolatum

Este un trematod cu dimensiuni de 4-14 x 1-2 mm, cu corpul lat, lanceolat, acoperit cu o cuticulă nudă. Corpul este fin, transparent, astfel încât organele interne se văd cu ușurință.

Ventuzele sunt apropiate între ele și dispuse în treimea anterioară. Ventuza ventrală este ceva mai mare decât cea bucală. Sub ventuza bucală, se găsește faringele sferic, mic și esofagul lung și subțire. Ramurile intestinale sunt subțiri, ușor ondulate și se termină înainte de capătul posterior al corpului.

Testiculele sunt globuloase, ușor lobate, așezate oblic între ele și sunt situate în jumătatea anterioară a corpului, imediat sub ventuza ventral.

Ovarul este situat sub testiculul posterior și are aspect globulos. Ootipul este mic și situat înapoia ovarului. Uterul constă din două ramuri: descendentă (mai deschisă la culoare) și ascendentă (mai închisă la culoare). Fiecare dintre ramuri formează numeroase anse în jumătatea posterioară a corpului. Glandele vitelogene sunt dispuse lateral și nu depășesc în lungime treimea mijlocie a corpului.

11

Ouăle măsoară 34-45 x 23-10 µm. Oul este oval, mic, ușor asimetric, de culoare cafenie închisă și are un înveliș gros prezentând la unul dintre poli un opercul mare. În interiorul oului se observă embrionul.

Gazde definitive: rumegătoarele mari și mici, ierbivorele. Se poate întâlni și la rozătoare, porc și om.

Localizare: canalicule biliare și vezică biliară.

Gazde intermediare: prima gazdă intermediară e reprezentată de gasteropode terestre din genurile Zebrina, Helicella, Agriolimax (Helicella candidulla, Helicella ericetorum, Zebrina detrita, Euomphilia strigella) etc.; a doua gazdă intermediară sau gazda metacercarului este Formica fusca.

Ciclul evolutiv: este heteroxen. Animalul infestat (gazda definitvă) elimină ouă prin fecale. Ouăle embionate, odată ajunse în mediul exterior, sunt ingerate de gasteropodele terestre care reprezintă prima gazdă intermediară. În corpul acestora eclozionează și se dezvoltă miracidul și apoi sporocist I. Acesta trece în stadiul de sporocist II și ulterior în cercar. Stadiul de redie lipsește. Dintr-un sporocist se formează 20-60 de cercari care părăsesc corpul melcilor prin porul respirator. Timpul dezvoltării acestor stadii este de aproximativ 4 luni. În corpul melcilor pot rămâne până la 2 ani și jumătate. Cercarii se aglomerează câte 200-400 exemplare sub formă de grămezi, bile, înglobate în mucus. Bilele de cercari eliberate din melc ajung pe firele de iarbă, de unde pot fi preluați direct de animalele care pasc, dar și de furnici, în care se închistează ca metacercari. În condiții de mare umiditate, aglomerările de cercari se lichefiază și cercarii mor.

Furnicile de câmp, reprezintă a 2-a gazdă intermediară a acestui parazit. În abdomenul furnicilor se dezvoltă metacercarii care ajung infestanți în 35-38 zile la temperaturi de 28-32ºC. După acest interval evoluția ulterioară a metacercarilor este condiționată de 1-2 metacercari care se localizează electiv în ganglionul nervos subesofagian al furnicii, modificându-i comportamentul. Din acești metacercari nu va lua niciodată naștere un trematod adult, aceștia sacrificându-se pentru perpetuarea speciei.

Furnicile parazitate își modifică comportamentul prezentând disfuncții nervoase grave, nocturne, traduse prin accese tetaniforme. Furnica rămâne cu mandibulele încleștate pe firul de iarbă toată noaptea. Tetania dispare după răsăritul soarelui când temperatura mediului crește.

Cornutele se infestează păscând iarbă cu furnici parazitate, noaptea sau dimineața devreme. Omul se infestează accidental, luând masă la câmp, prin consumul alimentelor contaminate cu furnici .

12

În gazda definitivă, parazitul urmează aceeași cale ca și Fasciola, migrând din intestin spre ficat prin canalul coledoc și ductele biliare mari, localizandu-se în ductile biliare mici. Aici încep să depună ouă după aproximativ 10-12 săptămâni de la infestare. Durata migrației din intestine în ficat este de aproximativ o ora din momentul ingerării.

Ciclul complet durează 7 luni, dar poate dura și mai mult. Longevitatea trematodelor adulte este de cel puțin 8 ani. În migrația lor, trematodele pot ajunge în pulmonic, pe cale sangvină, dar aici nu se pot dezvolta in forma de adult.

5. Dicrocelioza

Diagnosticul clinic

dificil de precizat, deoarece dicrocelioza nu se manifestă prin semne patognomonice. În cazul infestațiilor masive animalele slăbesc și pot prezenta un ușor subicter.

Subiecții infestați cu mii de trematode prezintă:- Pierderi in greutate, cahexie, anorexie, edeme, anemie, enterită, dispepsie,

insuficiență hepatică, un ușor subicter, dureri abdominale- Căderea blănii, subdezvoltarea tineretului, pierderi rapide in greutate- Moarte in scurt timp

13

Examenul de laborator

o singurul care poate preciza existența acestor trematode în timpul vieții animalelor și constă în:

examenul coproscopic(metoda sedimentării sau centrifugării) pentru evidențierea ouălor caracteristice.

- se oserva ouă de culoare maro-inchis, ovale, usor asimetrice, planconvexe, operculate la unul din poli și contin un embrion format din 2 celule

Examenul anatomopatologic

- reducerea volumului hepatic asociată cu proliferarea conjunctivă, ceea ce duce la sporirea consistenței hepatice și îngroșarea canalelor biliare ectaziate(ciroza pericanaliculară)

- cadavrele animalelor sunt emaciate- în pulmoni, rinichi, ganglioni limfatici portali, creier și măduva spinarii se

întalnesc procese inflamatorii sau degenerative și hemoragii punctiforme- în cavitatea abdominală se gaseste o cantitate redusa de fluid citrin- culoarea ficatului variază de la maro la gri- ficatul are o consistentă crescută, iar pe secțiune se găsesc un număr mare de

trematode, cuprinși într-o magmă brun-verzuie, cu o vâscozitate crescută și cu un miros putrid

- vezicula biliara e usor destinsă și prezintă hiperemie, inflamații și hemoragii in zona sa fundică

- bila este brun-negricioasă și vascoasă

in infestari masive- ficatul prezintă o ciroză hipertrofică și o perihepatită cronică- suprafata organului e neregulată și plină de cicatrici- canalele biliare sunt foarte dilatate și obstruate cu paraziți, impregnate cu

calciu, leziuni care caracterizează angiocolita cronică- vezica biliară este dilatată, iar bila capătă o culoare brun-negricioasă și

conține un număr mare de trematode și săruri biliare precipitate

14

în cazul mai multor infestări repetate- ficatul se hipertrofiază, capsula Glisson căpătând o culoare liliachie- acesta devine dur, scleros, cu suprafața neregulată, boselată și cu ciroză

pericanaliculară- in unele cazuri de poate observa un ficat presărat cu hematoame

subcapsulare negricioase, asemanatoare unui ficat ciuruit cu alice.

6. Hepatite parazitare mai rar întâlnite la capre

I. Paramphistomum cervi (Paramfistomoza)

Paramfistomoza, răspândită pe aproape întreg globul, evoluează enzootic, sub formă cronică, rareori acută, la rumegătoare, determinată de dezvoltarea trematodelor din fam.

Parcimphistomidae în rumen și rețea, iar formele tinere, în duoden și ficat. Boala evoluează subclinic sau cu tulburări digestive și metabolice, mai accentuate, la tineretul rumegătoarelor.

În țară, este semnalată în mai multe regiuni. Se poate asocia cu fascioloza și este caracterizată prin duodenită și diaree în stadiul incipient, urmate de ruminită și reticulită. Migrările eratice ale paraziților pot cuprinde și vezicula biliară și ficatul.

La examinarea ficatului se relevă o reducere în volum, o îngroșare a capsulei Glisson, prezența trematodelor în ductele biliare îngroșate.

Pentru stabilirea diagnosticului se recurge la examen coproscopic prin metoda spălărilor succesive și sedimentare, pentru evidențierea ouălor.

Tratamentul se face cu bithionol, neguvon, terenol(resorantel). În cazul asocierii celor 2 boli parazitare, se poate utiliza rafoxanid, hexaclorofen, meniclofolan sau nilzan.

15

II. Echinococcus granulosus (chistul hidatic- Hidatidoza)

Chistul hidatic hepatic este o formațiune lichidă localizată în ficat determinată de prezența în organism a unui parazit numit Echinococcus granulosus. Acest parazit trăiește în intestinul subțire al gazdei definitive care este, cel mai frecvent, câinele. Ouăle parazitului eliminate prin scaun de către gazda definitivă, sunt ingerate odată cu alimentele de către gazda intemediară. Omul (alături de ovine, bovine, porcine) este gazdă intermediară pentru stadiul de larvă a parazitului.

Cel mai frecvent este asimptomatic (fără nici o manifestare clinică), alteori pot fi prezente o serie de manifestări dispeptice (dureri abdominale, balonări), erupții urticariene. Atunci când chistul crește mult în dimensiuni, apar hepatalgiile (durerile de ficat) pacientul prezentând o creștere de volum a ficatului.

Chistul hidatic hepatic poate determina apariția unor complicații, în special atunci când crește mult în dimensiuni.

Cele mai frecvente complicații sunt cele compresive (icter), suprainfectarea (febra mare, dureri abdominale, alterarea stării generale), fisurarea chistului (colica biliară, icter, angiocolită) sau ruperea chistului ( putând să apară chiar și peritonită).

De cele mai multe ori, diagnosticul este întâmplător cu ocazia unei ecografii abdominale pentru alte afecțiuni. Aspectul ecografic diferă în funcție de “vârsta” chistului (în fazele avansate are un aspect caracteristic, greu de confundat cu alte afecțiuni).

Pentru diagnosticul biologic al chistului hidatic, se utilizează cel mai frecvent testul ELISA pentru Echinococcus (90% rezultate corect pozitive).

Tratamentul diferă în funcție de vârsta chistului. În cazul chisturilor tinere se poate recurge la tratament medicamentos (mebendazol, albendazol, etc).

Tratamentul chirurgical este tratamentul de elecție (pre și postoperator se administrează și medicație antiparazitară)

16

7. Tratament

A. Tratamente specifice

a. Pentru Fascioloză Se folosește o gamă largă de fasciolicide: tetraclorură de carbon (vitolin,

Axol), oxyclozanid (Zanil, Dipilin), meniclofan, hilomid, bithionol sulfoxid (Bitin S., Disto5, Neodistol, Tremadex), nitroxynil (Dovenix, Trodax), Bromfenofos, diamfenetid, albendazol, closantel, triclabendazol, rafoxanid, clorsulon.

Pentru fasciolele imature: diamfenetadină, nitroxynil, closantel, triclabendazol, clorsulon.

o Cel mai frecvent la caprine se administrează Albendazole boli 300mg 7,5 mg/kg greutate vie (1 bol ALBENDAZOLE boli 300 / 40 kg greutate vie)

împotriva fasciolozei cronice (determinată de forma adultă de Fasciola hepatica)Bolurile sunt administrate per os cu mâna sau cu aruncătorul de boluri.-> ContraindicațiiDeși doza maximă este de 37.5 mg/kg greutate vie pentru ovine și caprine, este recomandat să nu se depășească doze mai mari de 10 mg/kg greutate vie pentru ovine și caprine în prima lună de gestație.

Profilactic: - Reducerea și controlul populației de melci

o cu ajutorul unor moluscide: compus de cupru, pentaclorfenolatul de sodiu, trifenmorf, cianamidă de calciu. Ex: Frescon

o prin metode biologice: creșterea anseriformelor în zonele cu gasteropode, folosirea larvelor carnivore ale unor insecte din speciile Dyctia umbrarum, Salticella fasciata sau din genul Titanocera.

- Prevenirea expunerii animalelor la infestare prin : adăparea animalelor cu apă din fântâni, izvoare cu jgheaburi amenajate, râuri, pâraie cu viteză mare de curgere a apei, limpezi, cu albia nisipoasă sau cu pietriș și puțină vegetație în jur.Se va interzice adăparea în biotopi, iar în jurul surselor de apă se va

distruge vegetația și se va adânci albia, pe maluri se va pune nisip și locul de acces se va delimita cu bare de lemn, pentru a nu permite pătrunderea animalelor în sursa de apă.

- Profilaxia medicală: o se va face un tratament înaintea scoaterii animalelor la pășune;o un tratament la 8 săptămâni de la scoaterea la pășune, pentru a distruge

fasciolele tinere rezultate din metacercarii care au supraviețuit peste iarnă și care au contaminat animalele;

o un tratament în luna septembrie pentru a se preveni fascioloza acută în anii ploioși;

17

o un tratament în luna noiembrie pentru distrugerea fasciolelor provenite din infestările din august-septembrie.

b. Pentru Dicrocelioza- Se poate trata cu hetolin, diamfenetedină, dendriton, thiabendazol,

cambendazol, albendazol, mebendazol, coriban, panacur.

o Cel mai frecvent la caprine se administrează Albendazole boli 300mg 15 mg/kg greutate vie (2 boluri de ALBENDAZOLE boli 300 / 40 kg

greutate vie) împotriva fasciolozei (determinată de Dicrocoelium dendriticum).

Bolurile sunt administrate per os cu mâna sau cu aruncătorul de boluri.-> ContraindicațiiDeși doza maximă este de 37.5 mg/kg greutate vie pentru ovine și caprine, este recomandat să nu se depășească doze mai mari de 10 mg/kg greutate vie pentru ovine și caprine în prima lună de gestație.

Profilactic:- Distrugerea trematodelor adulte și a gazdelor intermediare- Protectia gazdelor definitive prin interzicerea pașunatului in perioadele cu

risc de infestare și prin utilizarea pașunilor artificiale in zonele cu dicrocelioză endemică

- Pașunatul în orele calde ale zilei- Profilaxie medicală:

o Primavara cu 10-14 zile inainte de scoaterea animalelor la pașuneo Toamna dupa 2-3 săptămâni de la intrarea in stabulație

B. Tratamente generale

Substanța activă: - Albendazol –

Forma de prezentare: Suspensie Antiparazitară. Se administrează per os.

Doza ANTIHELMINTICĂ

7,5 mg albendazol / kg greutate corporală

Dozare : 7,5 ml suspensie / 100 kg greutate corporală.

Doza PENTRU FASCIOLOZĂ

10 mg albendazol / kg greutate corporală.

Doza PENTRU DICROCELIOZĂ

15 mg albendazol / kg greutate corporală.

HELMIZOL A 2,5

18

Compoziție: Albendazol 2,5 %

Indicații

La bovine (tineret), ovine și caprine în prevenirea și tratamentul nematodelor, nematodelor pulmonare, teniilor Moniezia, trematodelor adulte.

În funcție de tipul și gradul infestației, tratamentul se poate repeta la 24 sau 48 de ore de la prima administrare.Nu este necesară o dietă specială înainte sau după tratament.

Contraindicații și precauții

Nu se administrează la animale în prima treime de gestație.

Timp de așteptare: Carne - 10 zile de la ultima administrare, Lapte - 2 zile.

HELMIZOL A 10

Compoziție: Albendazol 10 %

Indicații: La bovine și ovine.

În funcție de tipul și gradul infestației, tratamentul se poate repeta la 24 sau 48 ore de la prima administrare.

Contraindicații și precauții

Nu se administrează la animale în prima treime de gestație.Nu se va lăsa la îndemâna copiilor.

Timp de așteptare

Carne -10 zile de la ultima administrare, Lapte - 2 zile.

VALBAZEN 2,5%

Compoziție: Albendazol 2,5 % .

Indicații. Antihelmintic cu spectru total, cu efecte multiple pentru combaterea următoarelor tipuri de paraziți interni la ovine : Viermi rotunzi gastro-intestinali: Buonostomum, Chabertia, Cooperia, Haemonchus,

19

Nematodirus, Oesophagostomum, Ostertagia, Strongyloides, Trichostrongylus spp.Helminți pulmonari : Dictyocaulus filaria, Mullerius capillaris, Protostrongylus rufescens. Cestode : Moniezia expansa. Fascioloză (forme adulte) : Fasciola hepatica.

Contraindicații și precauții: Se agită flaconul înainte de utilizare. Se va feri de îngheț.

Timp de așteptare. Trebuie să treacă zece zile între tratament și sacrificarea oilor pentru consum uman.

VALBAZEN 10%

Compoziție: Albendazol 10%.

Dozare : 10 ml suspensie / 100 kg greutate corporală.

Contraindicații și precauții. Se agită bidonul înainte de utilizare. Se va feri de îngheț.

Timp de așteptare: Lapte - 24 ore după tratament, Carne - 10 zile după tratament.

ROMBENDAZOL 2,5%

20

Antihelmintic cu spectru larg

Compoziție: Albendazol 25 g, Suport până la 1.000 ml

Avantajele tratamentelor cu Rombendazol 2,5% suspensie:- distrugerea și eliminarea helminților gastrointestinali și pulmonari în toate stadiile: adult, larvă, ouă;- distrugerea formelor de paraziți în migrare în diferite țesuturi, precum și a celor închistați.Programul de profilaxie trebuie să cuprindă 4 administrări anual, respectiv înainte de ieșirea la pășunat și după intrarea la stabulație și pe perioada pășunatului, în lunile iulie și septembrie.

Contraindicații și precauții:Pentru combaterea formelor imature de Fasciolla hepatica, va fi

administrat, în prealabil, produsul Fasciocid.Se va estima corect greutatea vie a animalelor pentru a se evita subdozările ori supradozările.Dozele recomandate nu au efect teratogen și nici embriotoxic. În prima jumătate a perioadei de gestație, la oi se va utiliza doza de 2 ml/kg greutate vie.

Timp de așteptare:La animalele destinate sacrificării pentru carne 28 zile, iar la animalele pentru producția de lapte 7 zile de la ultimul tratament.

OVIZOL 300

Compoziție: O capsulă conține: 300 mg albendazol.

Indicații

Produsul se utilizează în tratamentul nematodelor gastro-intestinale, dictiocaulozei, protostrongilozei, monieziozei, fasciolozei și dicroceliozei la ovine și caprine.

Administrarea unui singur bol este suficientă pentru tratamentul nematodelor gastrointestinale, pulmonare, monieziozei și fasciolozei.Pentru tratamentul dicroceliozei, se administrează 2 boluri

gelatinoase cu 300 mg substanță activă per animal, însă nu se vor trata în acest caz, animalele în primele 3 luni de gestație.

Contraindicații și precauții

Se recomandă a se evita sacrificarea animalelor pentru consum uman înainte de împlinirea termenului de 10 zile după tratament.

ROMBENDAZOL 400 mg

21

Antihelmintic cu spectru larg pentru ovine și caprine

Compoziție: Albendazol 400 mg

Indicații:Rombendazol 400 mg se recomandă pentru combaterea următoarelor parazitoze la ovine și caprine.

22

Mod de administrare și doze:Cantitatea de substanță activă conținută de o capsulă (400 mg) este suficientă pentru o oaie sau o capră cu greutatea corporală cuprinsă între 35-60 kg. În situații cu infestații masive, tratamentul se va repeta după 24 de ore.

Programul de profilaxie trebuie să cuprindă 4 administrări anual, respectiv înainte de ieșirea la pășunat și după intrarea la stabulație și pe perioada pășunatului, în lunile iulie și septembrie.Contraindicații și precauții:Nu se tratează ovinele în perioada montei și în prima lună de gestație, precum și cele cu cahexie avansată.Pentru combaterea formelor imature da Fasciolla hepatica, va fi administrat produsul Fasciocid.

Timp de așteptare:La animalele destinate sacrificării pentru carne 28 zile, iar la animalele pentru producția de lapte 7 zile de la ultimul tratament.

VERMIZOL A 100

Compoziție: 1 comprimat conține: Albendazol 100 mg

Indicații: Indicat în dehelmintizarea ovinelor și bovinelor, porcilor și carnașierelor.

Tratamentul se administrează timp de 2 zile consecutiv și se repetă după 7 zile.

Contraindicații și precauții. Nu se va foloși la femelele aflate în prima treime a perioadei de gestație.

Timp de așteptare

Carne 10 zile după ultima administrare în cazul animalelor de consum.

AVOMEC

Indicații

AVOMEC se recomandă pentru prevenirea și combaterea endo și ectoparazitozelor la taurine, ovine și porcine.

Mod de administrare și doze

AVOMEC, soluție injectabilă, se administrează pe cale subcutanată în doze de : 200 mcg ivermectină/kg (1 ml AVOMEC/50 kg greutate vie) pentru taurine și ovine și de 300 mcg, ivermectină/kg (1 ml AVOMEC/33 kg) greutate vie pentru porcine.

Contraindicații și precauții

23

Produsul nu se va injecta intramuscular sau intravenos.Sticlele cu produs vor fi protejate permanent împotriva luminii în cutii din carton.Nu se lasă produsul la îndemâna copiilor

Timp de așteptare

28 zile pentru carne de la ultima administrare, 21 zile pentru lapte

EVOMEC PLUS

Compoziție: 100 ml soluție injectabilă conțin: Ivermectina 1 gr, Clorsulon10 grExcipient,q.s.ad100 ml

Administrare

EVOMEC PLUS se administrează strict subcutanat la taurine și ovine în doză de 1 mL/50kg greutate vie ( respectiv 0,2 mg Ivermectina și 2 mg clorsulon/ kg greutate vie).

Atenție

Dozele mai mari de 10 mL se administrează în două puncte separate.

Timp de așteptare: carne, lapte - 28 de zile de la ultimul tratament.

FASCIOCID

Suspensie orală - Antihelmintic

Compoziție

Substanțe active: Triclabendazol 10 g/100 ml

Excipienți (carboximetilceluloza sodica 2 %, polisorbat 80, acid benzoic, apa distilată) 100 ml

Acțiune farmacologică

FASCIOCID este un preparat endoparaziticid pe bază de triclabendazol, cu acțiune predominantă asupra trematodelor, în special a formelor tinere. Tratamentul cu FASCIOCID efectuat la începutul sezonului de pășunat elimină trematodele prezente în organismul

animalelor și previne infestarea pășunilor.24

Specii țintă -Bovine, ovine

Indicații

Combaterea trematodozelor: fascioloza la bovine și ovine produsă de Fasciola hepatica și Fasciola gigantica, stadii timpurii, premature și mature; paramfistomonoza produsă de Paramphistonum cervi.

Contraindicații - Nu se administrează în perioada de lactație la animalele de la care se obține lapte destinat consumului uman.

Mod de administrare

• Bovine: 6 ml FASCIOCID/50 kg greutate corporală (12 mg triclabendazol/1 kg greutate corporală).

• Ovine: 1 ml FASCIOCID/10 kg greutate corporală (10 mg triclabendazol/1 kg greutate corporală).

Administrarea se face oral cu o sticluță sau cu o seringă, după o agitare prealabilă a preparatului.

Se recomandă repetarea tratamentului după 48 ore în cazul infestațiilor masive.

Programul profilactic trebuie să cuprindă 4 administrări anuale: înainte de ieșirea la pășunat, în perioada de pășunat (în iulie și septembrie) și după intrarea la stabulație.

Atenționări

Produsul va fi agitat înainte de administrare. Sticluțele și seringile vor fi curate și uscate.

Se va estima corect greutatea animalelor pentru a evita subdozările și supradozările.

Timp de așteptare - Carne: 28 zile de la ultimul tratament.

25

BIBLIOGRAFIE

• Parazitologie si clinica bolilor parazitare la animale,Olimpia C. Iacob,editura Ion Ionescu de la Brad

• Parazitologie veterinara,dr.N.Dulceanu si Dr.Cristina Terente,vol 2

• http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2012/farcau%20adrian.pdf

• https://ro.scribd.com/doc/70857473/TRATAMENTE-NEMATODE-%C5%9EI- CESTODE

• http://www.cdc.gov/parasites/fasciola/gen_info/faqs.html

• http://www.tgw1916.net/notedecurs/parazitologie/dicrocelium.html

• http://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-helminti/dicrocoelium- dendriticum-lanceolatum.php

• http://molluscs.at/gastropoda/index.html?/gastropoda/parasites/dicrocoelium.html

• http://enfermedadestropicalesenfermeria.blogspot.ro/2012/12/trematodiasis-alimentaria- fascioliasis.html

• http://www.studyblue.com/notes/note/n/flukes-schistosomes-cysticercoid-tapeworms/ deck/7200348

• http://www.cdc.gov/dpdx/monthlyCaseStudies/2007/case198.html

• http://quizlet.com/15687993/parasitology-labs-1-9-flash-cards/

• http://www.medical-enc.ru/5/dikrotselioz.shtml

• http://www.gefor.4t.com/parasitologia/dicrocoeliumdendriticum.html

• http://es.slideshare.net/batman0001/equinocco-26010959

• http://www.uobabylon.edu.iq/uobcoleges/publication_view.aspx?fid=4&pubid=1425

• http://galleryhip.com/fasciola-sporocyst.html

• http://www.junglekey.fr/search.php? query=Dicrocoelium+dendriticum&type=image&lang=fr&region=fr&img=1&adv=1

• http://sydney.edu.au/mbi/imagebank/platyhelminthes/cestoda.php

• http://memorize.com/trematodes-and-cestodes/jconn111

• http://web.stanford.edu/class/humbio103/ParaSites2001/fascioliasis/?C=N;O=D

• http://doccotton.com/6-parasites-that-could-be-inside-your-body-right-now/

26

27