diagrame tactile pentru muzee

4
1 Diagrame tactile pentru muzee În acest material am să descriu pe scurt care sunt principiile realizării de diagrame tactile şi voi mai încerca să demistific unele concepţii greşite cu privire la modul în care nevăzătorii percep mediul cu ajutorul simţului tactil. Spre deosebire de văz sau de auz, simţul tactil permite recepţionarea unui flux de informaţie foarte sărac (inginerii numesc asta „lăţime de bandă redusă”). Dacă este suficient să aruncăm o privire asupra unui tablou pentru a percepe, înţelege şi memora o mulţime de detalii, ceea ce duce la construirea unei imagini de ansamblu (urmată eventual la o trăire artistică), atât auzul cât şi simţul tactil sunt secvenţiale; imaginea de ansamblu este construită doar după explorarea în întregime a informaţiei, iar o eventuală trăire artistică survine mult mai târziu. Mulţimea detaliilor vizuale a unui tablou se contopesc într-o imagine de ansamblu, care se construieşte rapid şi fără efort. Explorarea în continuare a detaliilor se adresează mai mult intelectului decât emoţiilor. În cazul explorării tactile, „privitorul” începe cu detaliile şi doar printr-un efort intelectual uşurat de educaţia tactilă tabloul ajunge să „spună” ceva. Este o legendă faptul că un nevăzător are simţul tactil mai dezvoltat; ei (de fapt numai cei educaţi) au simţul tactil antrenat să recunoască forme şi texturi, care sunt ulterior interpretate. Dacă pe lângă informaţia utilă există detalii inutile, nevăzătorul depune un efort mare pentru a filtra „zgomotul”. Uneori efortul este inutil şi singura trăire pe care reuşim să o inducem este frustrarea. În timpul educaţiei lor, pe lângă documente Braille nevăzătorii folosesc diagramele tactile. Dacă încercăm să găsim numitorul comun al tuturor recomandărilor (aplicabile picturilor accesibile), atunci rezultă următoarele principii: - Informaţia nu trebuie să fie prea densă (înghesuită). - Diagramele tactile trebuie în general însoţite de explicaţii (verbale, audio şi/sau Braille). - Trebuie evitate detaliile inutile; acestea cer efort de interpretare şi ascund esenţialul. - Informaţia este redată mai ales prin contururi şi texturi; interpretarea nivelelor de adâncime a unei reprezentări plane (basorelief) nu aduce informaţie suplimentară dar produce un flux cu detalii inutile. - Uneori poate fi introdus text Braille sau simboluri tactile; în cazul picturilor, pe lângă titlu şi numele pictorului, se pot introduce cel mult câteva cuvinte în afara cadrului. - Nu trebuie folosit un număr prea mare de texturi; maxim patru - cinci. - Cantitatea de informaţie trebuie păstrată la un nivel redus; dacă este necesară redarea unei cantităţi de informaţie mai mare (cum este cazul hărţilor tactile), atunci poate fi realizată o diagramă de format A2, sau se poate recurge la împărţirea în mai multe diagrame. Cel care va realiza o diagramă tactilă trebuie mereu să aibă în vedere cele de mai sus şi trebuie să lupte continuu împotriva tendinţei fireşti de a reda cât mai mult din ceea ce i se pare semnificativ. Ideal ar fi ca după realizarea descrierii în cuvinte a tabloului să se realizeze diagrama tactilă, apoi descrierea să fie ajustată (dacă este necesar). Deşi pare greu de crezut, un basorelief este o reprezentare vizuală, iar explorarea exclusiv tactilă este inutilă; cu greu pot fi recunoscute unele forme, aşa cum sunt redate acestea pe un basorelief.

Upload: petronius2

Post on 28-Sep-2015

272 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Diagrame Tactile Pentru Muzee

TRANSCRIPT

  • 1

    Diagrame tactile pentru muzee n acest material am s descriu pe scurt care sunt principiile realizrii de diagrame tactile i voi mai ncerca s demistific unele concepii greite cu privire la modul n care nevztorii percep mediul cu ajutorul simului tactil. Spre deosebire de vz sau de auz, simul tactil permite recepionarea unui flux de informaie foarte srac (inginerii numesc asta lime de band redus). Dac este suficient s aruncm o privire asupra unui tablou pentru a percepe, nelege i memora o mulime de detalii, ceea ce duce la construirea unei imagini de ansamblu (urmat eventual la o trire artistic), att auzul ct i simul tactil sunt secveniale; imaginea de ansamblu este construit doar dup explorarea n ntregime a informaiei, iar o eventual trire artistic survine mult mai trziu. Mulimea detaliilor vizuale a unui tablou se contopesc ntr-o imagine de ansamblu, care se construiete rapid i fr efort. Explorarea n continuare a detaliilor se adreseaz mai mult intelectului dect emoiilor. n cazul explorrii tactile, privitorul ncepe cu detaliile i doar printr-un efort intelectual uurat de educaia tactil tabloul ajunge s spun ceva. Este o legend faptul c un nevztor are simul tactil mai dezvoltat; ei (de fapt numai cei educai) au simul tactil antrenat s recunoasc forme i texturi, care sunt ulterior interpretate. Dac pe lng informaia util exist detalii inutile, nevztorul depune un efort mare pentru a filtra zgomotul. Uneori efortul este inutil i singura trire pe care reuim s o inducem este frustrarea. n timpul educaiei lor, pe lng documente Braille nevztorii folosesc diagramele tactile. Dac ncercm s gsim numitorul comun al tuturor recomandrilor (aplicabile picturilor accesibile), atunci rezult urmtoarele principii:

    - Informaia nu trebuie s fie prea dens (nghesuit). - Diagramele tactile trebuie n general nsoite de explicaii (verbale, audio i/sau

    Braille). - Trebuie evitate detaliile inutile; acestea cer efort de interpretare i ascund esenialul. - Informaia este redat mai ales prin contururi i texturi; interpretarea nivelelor de

    adncime a unei reprezentri plane (basorelief) nu aduce informaie suplimentar dar produce un flux cu detalii inutile.

    - Uneori poate fi introdus text Braille sau simboluri tactile; n cazul picturilor, pe lng titlu i numele pictorului, se pot introduce cel mult cteva cuvinte n afara cadrului.

    - Nu trebuie folosit un numr prea mare de texturi; maxim patru - cinci. - Cantitatea de informaie trebuie pstrat la un nivel redus; dac este necesar redarea

    unei cantiti de informaie mai mare (cum este cazul hrilor tactile), atunci poate fi realizat o diagram de format A2, sau se poate recurge la mprirea n mai multe diagrame.

    Cel care va realiza o diagram tactil trebuie mereu s aib n vedere cele de mai sus i trebuie s lupte continuu mpotriva tendinei fireti de a reda ct mai mult din ceea ce i se pare semnificativ. Ideal ar fi ca dup realizarea descrierii n cuvinte a tabloului s se realizeze diagrama tactil, apoi descrierea s fie ajustat (dac este necesar). Dei pare greu de crezut, un basorelief este o reprezentare vizual, iar explorarea exclusiv tactil este inutil; cu greu pot fi recunoscute unele forme, aa cum sunt redate acestea pe un basorelief.

  • 2

    Un exemplu clasic de pictur tactil este Persistance of Memory a lui Dali. Mai jos (stnga) sunt redate contururile tactile relevante.

    Dup cum se vede, dintre toate detaliile celebrei picturi, au fost selecionate i redate un numr limitat de contururi, iar pentru unele suprafee au fost stabilite texturi, care chiar dac nu au un corespondent n tabloul original, permit identificarea i evidenierea suprafeelor relevante. Exist un aspect privind nevztorii: majoritatea nevztorilor zresc mai mult sau mai puin; diverse ri i legislaii au adoptat o limit a acuitii vizuale sub care cineva este considerat nevztor. Totui, cei care au acuitate sczut sunt numii generic tot nevztori, chiar dac zresc lumina, unele contururi sau chiar pete de culoare; termenul corect este "deficieni de vedere". Att pentru persoanele care pot folosi resturile de vedere, ct i pentru vztori, este recomandabil suprapunerea contururilor de mai sus peste o reproducere la scar a picturii, aa cum este redat mai sus n partea dreapt. n exemplul de mai sus, doar ceea ce este negru este redat tactil. Ceea ce consum mult timp n accesibilizarea unei picturi este selectarea contururilor care urmeaz s fie redate, trasarea manual a acestora i prelucrarea numeric pentru evitarea punctelor unghiulare sau a inflexiunilor nedorite. De asemenea, trebuie stabilite i trasat manual conturul celor cteva texturi, care urmeaz s fie aplicate pe suprafeele relevante; acestea nlocuiesc (ntr-o oarecare msur) culorile. Acest proces nu este doar cronofag, dar cere experien. n final, partea tactil trebuie vectorizat pentru optimizarea rezultatului. n continuare sunt prezentate partea tactil i pictura care a fost accesibilizat pentru Muzeul de Art din Timioara (Corneliu Baba - Peisaj din Caransebes, 1932).

  • 3

    Nevztorul care exploreaz un tablou are puine anse s interpreteze corect efectul de perspectiv. Nevztorii experimentai ajung totui s neleag aceste subtiliti, dar ajung la aceasta prin cu totul alte procese cognitive, iar unul dintre beneficiile secundare a accesibilizrii tactile a picturilor const n educaia tactil avansat. Un basorelief realizat n scopul accesibilizrii unei picturi sau a unei diagrame, introduce o dimensiune suplimentar: adncimea. Un nevztor nu va folosi niciodat aceast dimensiune suplimentar pentru a percepe propriu-zis perspectiva unui tablou, ci doar pentru a separa cele dou sau trei planuri ale unei picturi: planul apropiat, planul ndeprtat i (eventual) un plan intermediar. Atunci cnd o pictur prezint elemente de perspectiv sau de adncime, redarea prin basorelief este imposibil sau nu face dect s introduc confuzii. Realizarea unui basorelief cu scopul accesibilizrii informaiei pentru nevztori trebuie realizat cu respectarea strict a principiilor de baz enumerate mai sus. Atunci cnd se realizeaz o separare pe mai multe planuri, fiecare din aceste planuri ofer de fapt contururi plane care sunt explorate individual. n continuare sunt prezentate cteva diagrame tactile realizate de noi pentru Liceul pentru Deficieni de Vedere Moldova din Trgu Frumos, judeul Iai.

    Cteva diagrame tactile cu scop didactic

  • 4

    Bazat pe experiena conceperii i realizrii de diagrame tactile, v propunem urmtoarea soluie pentru muzeul Dumneavoastr:

    Realizarea de diagrame tactile color format A3 (~30 x 42 cm) Diagramele vor fi fixate pe un suport rigid i nrmate Acestea se plaseaz lng exponatele (care nu pot fi atinse), pentru explorare tactil Diagramele vor fi plastefiate prin pulverizare cu un strat de polimer.

    Avantajul soluiei propuse de noi const n faptul c doar prima accesibilizare este consumatoare de timp i deci relativ scump. Odat realizat o pictur accesibil, aceasta poate fi ulterior reprodus de oricte ori, la un cost foarte rezonabil. n continuare avei oferta noastr de pre:

    Produs Lei Incl.TVA Observaii Diagram tactil color A3 900,00 nrmat i plastefiat Copie dup o diagram tactil color A3 100,00 Diagram tactil color A4 600,00 nrmat i plastefiat Copie dup o diagram tactil color A4 75,00 Transport prin curier de la productor, direct la beneficiar 40,00

    Gratuit pentru comenzi de minim 5.000 de lei

    V rugm s nu ezitai s ne contactai pentru orice informaie suplimentar. Cu stim,

    23.01.2014 Dr.ing. Paul FOGARASSY Director BAUM Engineering +40 729 099 260 [email protected]