The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service 

 

 

DIAGNOSTICUL IMPOZITELOR ŞI TAXELOR ÎN ROMÂNIA

«DIAGNOSIS OF TAXES AND FEES IN ROMANIA»

by Paula Cornelia Mitran

Source:Studia Universitatis "Vasile Goldiş" Arad ­ Economic Sciences (Studia Universitatis "Vasile Goldiş"Arad ­ Seria Ştiinţe Economice), issue: 1­3 / 2009, pages: 150­156, on www.ceeol.com.

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a

150

DIAGNOSTICUL IMPOZITELOR ŞI TAXELOR ÎN ROMÂNIA

Paula Cornelia Mitran Universitatea Spiru Haret ConstanŃa, tel. 0241/541090 info@spiruharet.ro

Abstract The main problem regarding the excise taxes is to determinate with accuracy who will support effectively the dues and who will support the increases of the taxes. Although the taxes indicate a direct contributor, after 1989 they found the way to send the taxes responsibility to others not responsible according to the taxes law. Between tax pressure and taxation there is a direct connection and often tax pressure is showing the taxation level. In others words the tax pressure is showing how big is the taxation level and his direct impact on the contributors. Keywords: fiscal pressure, parafiscality, fiscal duty;

Problema evidenŃei unui impozit constă în a determina cine suportă în mod efectiv sarcina fiscală, pe cine apasă o creştere a volumului impozitului. În perioada parcursă după 1989 s-a constatat faptul că, dacă un impozit este prevăzut să afecteze contribuabili bine determinaŃi, aceştia au adesea posibilitatea de a-şi repercuta sarcina fiscală asupra altora, chiar dacă aceştia din urmă nu sunt avizaŃi de către legea fiscală (Lepădatu Gh., 2005).

Atât timp cât presiunea fiscală nu este exagerată, se poate emite pretenŃia că prin fiscalitate se urmăreşte „modelarea civismului fiscal”, factor determinant al randamentului fiscal cu condiŃia ca cei impozitaŃi (contribuabilii) să-şi cunoască clar drepturile şi obligaŃiile.

Presiunea fiscală este strâns legată de noŃiunea de “fiscalitate”, deseori utilizându-se pentru caracterizarea nivelului acesteia. Nivelul fiscalităŃii sau presiunea fiscală semnifică cât de apăsătoare sunt impozitele sau, altfel spus, cât de mare este povara fiscală ce apasă pe umerii contribuabililor (Popeangă V., 2007).

1. EvoluŃia presiunii fiscale la nivel macroeconomic, pe perioada 2005-2008

Rata fiscalităŃii la nivel naŃional reprezintă raportul procentual între totalul prelevărilor obligatorii către stat şi PIB. Presiunea fiscală în sens strict Ńine seama doar de prelevările fiscale la bugetul statului. Spre deosebire de aceasta, presiunea fiscală globală ia în calcul, pe lângă impozitele şi taxele plătite bugetului şi cotizaŃiile sociale, chiar dacă acestea sunt gestionate prin bugete distincte sau fonduri speciale.

Access via CEEOL NL Germany

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a

151

Tabel nr.1 Calculul presiunii fiscale la nivel macroeconomic în perioada 2005-2008

milioane lei- Indicatori 2005 2006 2007 2008 Venituri fiscale încasate la bugetul de stat (preŃuri curente)

111.249 129.263 143.835 172.200

Produsul intern brut 288.047,8 342.418 404.708,8 437.085,5 Rata fiscalităŃii = Venituri fiscale/PIB*100 (%)

38,6 37,7 35,54 39,39

Sursa: calculele autorului pe baza datelor furnizate pe adresa: www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2008/bls_7pdf

Graficul nr.1. Presiunea fiscală la nivel macroeconomic în perioada 2005-2008

Sursa: calculele autorului pe baza datelor furnizate pe adresa: www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2008/bls_7pdf

După cum se observă în tabelul şi graficul nr.1 rata fiscalităŃii cea mai

ridicată este specifică anului 2008, când a avut valoarea de 39,39%, datorită creşterii ponderii veniturilor fiscale în PIB, ceea ce ne permite aprecierea că România se apropie de media ratei fiscalităŃii în Uniunea Europeană.

O implicare mai mare a statului în problemele sociale, în investiŃii publice, implică şi o pondere mai mare a bugetului de stat în total PIB.

2. EvoluŃia presiunii fiscale la nivelul agentului economic angajator, pe

perioada 2005-2008 La nivelul agentului economic calculăm presiunea fiscală pe care o suportă

acesta raportând totalul impozitelor, contribuŃiilor şi taxelor plătite către stat la cifra de afaceri (sau valoarea adăugată) obŃinută pe o perioadă de un an. MenŃionăm că în exemplul nostru am utilizat cifra de afaceri, în calculul presiunii

33

34

35

36

37

38

39

40

2005 2006 2007 2008

Rata fiscalităŃii

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a

152

fiscale, deoarece este un indicator mai important ce se calculează la nivel de firmă şi reprezentativ pentru mărimea unei societăŃi. De fapt, printre indicatorii valorici ai producŃiei se regăseşte cifra de afaceri, împreună cu producŃia globală, producŃia marfă, exportul şi importul (Istate, C., 2000).

Totuşi firmele plătesc la buget şi alte impozite, taxe, şi contribuŃii, dar nu toate sunt suportate de către ele. Astfel, nu vom lua în calcul TVA-ul, accizele şi taxele vamale, deoarece firma le recuperează de la consumator, fiind incluse în preŃul mărfurilor vândute.

De fapt, impozitul care afectează direct firma este cel asupra profitului, celelalte plăŃi reprezentate de contribuŃiile la fondurile de asigurare şi protecŃie socială, impozitele asupra clădirilor, terenurilor, mijloacelor de transport se includ în preŃul produselor, recuperându-se prin preŃ. Totuşi se consideră că acestea influenŃează indirect mărimea profitului prin nivelul costurilor şi de aceea le vom lua în considerare în calculul presiunii fiscale la nivelul agentului economic.

La acestea ar mai trebui adăugate şi celelalte contribuŃii la fondurile speciale, altele decât de asigurare şi protecŃie socială. Societatea pe care facem exemplificarea se ocupă cu prestarea serviciilor de cablu şi internet. Datele aferente societăŃii sunt sintetizate în tabelul următor (vezi tabelul nr. 2).

Tabel nr.2 Calculul presiunii fiscale la o societate comercială în perioada 2005-2008 (lei) PlăŃi obligatorii către stat 2005 2006 2007 2008 TVA 84.392 274.240 107.440 155.336 ContribuŃia firmei la asigurările sociale

12.898 19.786 29.233 71.110

ContribuŃia firmei la asigurările sociale de sănătate

3.808 6.500 9.696 21.808

ContribuŃia firmei la fondul de şomaj

1.759 2.504 3.005 3.428

Impozit pe profit 51.400 107.959 81.738 41.781 Alte impozite şi taxe 42.398 24.373 24.619 38.731 ContribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

724 2.292 3.940 4.938

Total plăŃi obligatorii către stat

197.379 437.654 259.671 337.132

Cifra de afaceri 2.095.546 3.588.845 2.828.491 2.922.814 Presiunea fiscală = Total plăŃi obligatorii către stat/Cifra de afaceri *100 (%)

9,41 12,19 9,18 11,53

Sursa: calculele autorului pe baza bilanŃului şi balanŃei de verificare a societăŃii exemplu

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a

153

După cum se observă şi în graficul nr. 2, societatea s-a confruntat cu presiunea fiscală cea mai ridicată în anul 2006 când a avut valoarea de 12,19%, datorită creşterii plăŃilor obligatorii către stat, iar cea mai scăzută în anul 2007, datorită scăderii contribuŃiilor obligatorii. Suntem de părere că aceste cifre sunt destul de reduse dacă Ńinem cont că presiunea fiscală medie la nivel de salariat, pe care am calculat-o în tabelul nr. 3, care este în medie 39,67%. Deci oricum, agentul economic suportă o presiune fiscală mult mai redusă decât salariatul.

Graficul nr. 2. Presiunea fiscală la nivelul agentului economic angajator în

perioada 2005-2008

Sursa: prelucrarea autorului pe baza bilanŃului şi balanŃei de verificare a societăŃii exemplu 3. EvoluŃia presiunii fiscale la nivelul salariatului angajat pe perioada

2005-2008 În acest moment este important să precizăm că nivelul exagerat al

prelevărilor obligatorii asimilate asupra muncii şi nivelul derizoriu al veniturilor provenite din salarii prezintă două efecte negative: exodul lucrătorilor spre alte Ńări, astfel încât numărul celor ce muncesc în străinătate este acum egal cu cel al salariaŃilor din Ńară, şi în al doilea rând munca la negru, şi faptul că puŃine locuri de muncă au ieşit la lumină după introducerea cotei unice. Acest lucru este destul de îngrijorător şi după părerea noastră ar fi necesară adoptarea urgentă a unor măsuri pentru remedierea situaŃiei existente.

0

2

4

6

8

10

12

14

2005 2006 2007 2008

Presiunea fiscală la nivelul agentului economic

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a

154

Tabel nr. 3 Calculul presiunii fiscale la nivelul salariatului (persoanei fizice) în

perioada 2005-2008 -lei-

Indicator 2005 2006 2007 2008 Venit brut 58.619 100.173 150.274 368.895 ContribuŃia salariatului la asigurările sociale

5.565 9.505 14.248 35.003

ContribuŃia salariatului la asigurările sociale de sănătate

4.104 7.013 9.016 20.126

ContribuŃia salariatului la fondul de şomaj

424 621 1.120 1.852

Total contribuŃii 10.093 17.139 24.384 56.981 Venit net 48.526 83.034 125.890 311.914 Deducere personală 250 250 250 250 Baza impozabilă 48.276 82.784 125.640 311.664 Impozit pe salariu 5.014 9.741 19.585 59.171 Total contribuŃii + Impozit

15.107 26.880 43.969 116.152

Salariul net 43.512 73.293 106.305 252.743 Presiune salariat = totalul prelevărilor obligatorii/totalul veniturilor * 100 (%)

34,71 36,67 41,36 45,95

Sursa: calculele autorului pe baza bilanŃului şi balanŃei de verificare a societăŃii exemplu

Graficul 3. Presiunea fiscală la nivelul salariatului angajat în perioada 2005-2008

Sursa: prelucrarea autorului pe baza bilanŃului şi balanŃei de verificare a societăŃii exemplu

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2005 2006 2007 2008

Presiune salariat

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a

155

Într-adevăr, munca la negru este ridicată şi tocmai de aceea s-a urmărit diminuarea contribuŃiilor sociale, proces ce va continua probabil şi în anii următori, scopul urmărit fiind acela de a stimula dezvoltarea pieŃii muncii prin scoaterea la lumină din economia subterană a muncii “la negru sau la gri”. Dar, trebuie să avem în vedere şi faptul că în prezent salariul mediu din România este prea scăzut comparativ cu Ńările europene (Adams R. H. Jr. 2002).

4. Parafiscalitatea – formă a presiunii fiscale Taxele parafiscale sunt în număr de peste 450 şi au fost inventariate de

Consiliul NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, care a solicitat Ministerului FinanŃelor Publice introducerea tuturor acestor taxe parafiscale în Registrul fiscal, pentru a fi astfel recunoscute şi cuprinse în calculul presiunii fiscale.

Există cinci categorii de taxe parafiscale (Lepădatu, Gh., 2005): • Taxe şi tarife pentru eliberări de autorizaŃii, aprobări, avize,

certificate, adeverinŃe etc.; • Amenzi, penalizări, majorări de întârziere, dobânzi penalizatoare,

taxe notariale, taxe percepute de regiile autonome, autorităŃile publice locale, ministere şi agenŃiile guvernamentale (caiete de sarcini pentru licitaŃii, taxe de doctorat percepute de la universităŃi, bilete de muzeu, taxe pentru licenŃa nepromovată, taxe pentru acreditarea universităŃilor, taxe pentru a profesa ca medic şi farmacist, taxe pentru înscrierea copiilor la grădiniŃă, taxe pentru expertizarea diamantelor introduse în Ńară, bilete de metrou, tarife de salubritate etc.), Registrul ComerŃului, Banca NaŃională, Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare, Corpul ExperŃilor Contabili, Camera Auditorilor, Uniunea Lichidatorilor, Camera ConsultanŃilor Fiscali, AsociaŃia Evaluatorilor, Baroul de AvocaŃi, Camera Executorilor Judecătoreşti etc.

• ObligaŃii de încasare, evidenŃă, calcul, raportare şi plată în numele statului a impozitelor, taxelor şi contribuŃiilor de către contribuabili;

• BirocraŃia excesivă, formulare care trebuie completate, acte care trebuie depuse, consumuri materiale, de timp, de energie şi de bani suplimentare;

• CorupŃia (obligaŃii ascunse). Situată sub nivelul mediu european, presiunea fiscală în România în ultimii

15 ani apărea rezonabilă. În realitate, ea a fost destul de împovărătoare, dacă Ńinem seama de capacitatea contributivă a omului de rând cu venituri modeste şi mereu măcinate de inflaŃie, şi prost distribuită, deoarece povara fiscală apăsa pe umerii populaŃiei şi a micilor întreprinderi.

Se impunea astfel o relaxare fiscală, apărută în România prin introducerea cotei unice, însă efectele acesteia ar fi maximizate dacă ar fi însoŃite şi de o reducere similară sau de o plafonare a contribuŃiilor sociale. În prezent contribuŃiile sociale rămân la un nivel ridicat, 47,5% din salariul brut, în timp ce în Europa acestea sunt de 35,6%, iar media penru contribuŃiile sociale achitate de cetăŃenii din noile state membre este de 34,7%.

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a

156

Bibliografie Adams R. H. Jr. 2002, Economic growth, inequality and poverty: findings

from a new data set, World Bank Policy Research Working; Istate C., 2000, Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei, Editura Polirom,

Iaşi; Lepădatu Gh., 2005, Rolul şi importanŃa impozitelor indirecte în

constituirea veniturilor bugetului public în economia de piaŃă, Teză de doctorat, Bucureşti, pp. 214-215;

Popeangă V., 2007, Fiscalitate internaŃională, Editura Focus, Petroşani; Tulai C. & Şerbu S., 2006, Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale,

Editura Casa CărŃii de ştiinŃă, Cluj Napoca; *** The International Handbook of Corporate and Personal Taxes, 2005,

Eighth Edition Nexia International; *** ColecŃia revistei Curierul fiscal 2006-2007; *** ColecŃia revistei Impozite şi taxe 2007; *** ColecŃia revistei Controlul economic financiar 2006-2007; www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2008/bls_7pdf