DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL APARATULUI RESPIRATOR

METODE ŞI TEHNICI DE EXAMINARE

Radiografia pulmonară - permite examinarea unor detalii structurale de fineţe,

oferind cea mai mare cantitate de informaţii pe un plan de proiecţie. De aceea ea trebuie

văzută ca principala procedură de investigaţie a organelor intratoracice cu calitatea de

document.

Radiografia digitală – a contribuit la sporirea calităţii informaţiei.

Radiografia toracelui trebuie efectuată în cel puţin două planuri:

- de faţă – incidenţa postero-anterioară,

- de profil,

- în unele situaţii sunt necesare şi proiecţii oblice - pentru degajarea anumitor

câmpuri

Radioscopia pulmonară Este iradiantă şi subiectivă.

Tomografia convenţională - permite studiul unor procese patologice inaparente pe

imaginea standard şi permite studiul proceselor intrabronşice.

Radiofotografia medicală (MRF ) - imagini pe filme de dimensiuni mici..

Scintigrafia ( Fig, 1) – are în principal două obiective:

- studiul perfuziei –se folosesc trasori conţinând techneţiu 99m injectabil

intravenos se bazează pe intensitatea fixării în ţesutul parenchimatos,

- studiul ventilaţiei – se administrează inhalator pe mască de gaze radioactive

(xenon, kripton)- se urmăreşte difuzarea în ţesutul pulmonar.

1

Fig.1

Tomografia computerizată şi I. R. M (Fig 2) - utilizate în investigarea organelor

intraparenchimatoase mai ales pentru studiul proceselor tumorale pleuro-pulmonare şi al

unor afecţiuni mediastinale-. C.T a înlocuit tomografia plană şi îşi dispută întâietatea cu

I.RM., I.R.M are în prezent aplicaţii destul de limitate.

Angio-C.T. reconstrucţia 3D C.T. şi angio-I.R.M.– completează investigaţiile.

Fig. 2 a) Fig. 2 b)

Bronhografia (Fig.3) – este investigaţia cu substanţă de contrast iodată, de regulă

un produs iodat liposolubil a lumenului bronşic.Tehnica pune în evidenţă dispoziţia şi

ramificaţia arborelui bronşic, modificările de calibru sau întreruperile continuităţii

lumenului prin obstacole organice-exemplu bronşiectazia, respectiv în tumorile

bronhopulmonare.

Fig. 3

2

Pasaj baritat esofagian – util în elucidarea rapoartelor anatomice ale unor

formaţiuni mediastinale.

Ecografia transtoracică - pentru peretele toracic, diafragme, extremităţie

mediastinului, cord şi vasele mari şi evidenţiază colecţiile pleurale minime, elucidează,

rapid, neiradiant, structura imaginilor (lichid, solid,mixt) din mediastin, intrapleural.

ANATOMIE RADIOLOGICĂ

Imaginea normală postero - anterioară: - este formată din elemente toracice ale

conţinătorului şi conţinutului toracic.

Conţinătorul toracic (Fig. 4) este reprezentat de;

1. părţi moi toracice - musculatura toracelui în special din muşchii pectorali,

sternocleidomastoideni, sâni – acestea pot parazita imaginea toracică.

2. scheletul osos - pe radiografie corect examinată se evidenţiază primele

vertebre dorsale; arcurile costale - anterioare şi posterioare; claviculele simetrice la egală

distanţă de linia mediană; omoplaţii ce trebuie scoşi din câmpurile pulmonare;

3. diafragm - cu cele două cupole, drept cu 1,5- 2 cm situat deasupra

conturului stâng. Fig.4

Mediastinul- este alcătuit din imaginea cordului, vase mari, nervi grupuri

ganglionare, esofag.

Conturul drept în poţiunea superioară este dată de vena cavă superioară, inferior

atriul drept.

Conturul stâng este format din trei arcuri: superior – butonul aortic, convex spre

stânga, mijlociu sau golf cardiac convex spre dreapta, inferior dat de ventricolul stâng.

Conţinutul toracic; Plămânii – apar pe radiografia de faţă ca două imagini radio-

transparente, de formă aproximativ triunghiulară datorat conţinutului bronho alveolar,

3

delimitate lateral de arcurile costale, medial de opacitatea mediastinului, iar distal de

cupolele diafragmatice.

Transparenţa pulmonară este străbătută de o reţea fină de opacităţi liniare şi

curbilinii datorate reţelei vasculare, arteriale în special (90%), venoase şi limfatice, -

denumit „desen pulmonar”, sau „tramă pulmonară”. Această reţea vasculară delimitează

lobulii pulmonari.

Pe o imagine radiografică nu se pun în evidenţă elemente parenchimatoase mici -

unitatea terminală a parenchimului alveola (Fig5). Acestea, tributare bronhiolei vor

forma acinul, care la rândul lor vor forma lobulul pulmonar, ca o unitate morfo-

funcţională tributară unei bronhiole perilobare care este o ramificaţie a unei bronhii de

gradul IV. Acinul este vizibil doar în stări patologice .

Fig. 5

Hilurile pulmonare - formate din ramificaţiile arterelor pulmonare, vene,

elemente bronşice, limfatice şi din ţesutul interstiţial. Apar ca imagini radioopace cu

ramificaţii în câmpurile pulmonare. Arterele pulmonare reprezintă partea principală în

formarea imaginii pulmonare, ele se vor dihotomiza subţiindu-se treptat dispărând la ~1-2

cm de peretele toracic-formând „mantaua pulmonară”. Prinderea unui vas

ortorontgenograd va da o imagine rotundă opacă iar când este prinsă şi o bronhie –

transparentă rotundă, va apărea o imagine „în ochelar spart”.

Foiţele pleurale în condiţii normale nu se evidenţiază, se vizualizează în urma

îngroşării sau când se vizualizează ortorontgenograd scizura orizontală ce apare ca

opacitate liniară fină cu contur bine delimitat

Imaginea normală în incidenţa de profil( Fig. 6) :

4

Fig.6

În această incidenţă apare bine evidenţiat anterior sternul şi posterior coloana

dorsală, arcurile vertebrale se evidenţiază cu traiect oblic descendent. Cupolele

diafragmatice apar una sub alta se vizualizează anterior şi posterior sinusurile costo-

diafragmatice.

Semiologie radio-imagistică

În urma agresiunii exo sau endogene se produc modificări la nivelul spaţiilor

aeriene bronho-alveolare, în interstiţiu, la nivelul patului vascular sau cavitatea pleurală.

În urma acestor modificări se rupe echilibrul normal determinând apariţia de opacităţi,

hipertransparenţe sau imagini mixte.

Imaginile radiotransparente – constau din creşterea transparenţei

pulmonare.Aceste imagini pot fi circumscrise sau localizate

Imaginile mixte – hidro-aerice - se datorează în special evoluţiei spre necroză

sau evacuare a unui proces patologic şi înlocuirea cu aer.

Sindroame radiologice pleuro- pulmonare

1.sindromul de umplere alveolară (Fig. 8)– dispariţia aerului din alveole şi

înlocuirea cu lichid exudat de natură inflamatorie sau alergică sau proliferarea celulară.

Fig, 8

5

2.sindromul bronşic (Fig. 9) – se caracterizează prin obstrucţii ale lumenului

bronşic, duce la resorbţia aerului din teritoriul tributar bronşiei ce duce la apariţia unei

opacităti retractile, pot avea mecanisme diferite:

- opacitate retractilă prin obstrucţie bronşică cauzată de mecanism mecanic

(corp străin, cancer bronhovascular, adnopatii) reflexă (spasm) sau prin hipoventilaţie

alveolară (intoxicaţii cu morfină, barbiturice, decubit dorsal prelungit). Semnele

radiologice tipice constau din: în funcţie de mărimea bronşiei obturate constă din –

deplasarea organelor mediastinale spre opacitate- în radioscopie se observă pendularea

inspiratorie a mediastinului, ridicarea cupolei hemidiafragmului micşorarea spaţiilor

intervertebrale, hiperinflaţie de vecinătate.

Fig.9

- colapsul de cauză pleurală, atelectazie pasivă – se întâlneşte în pneumotorax,

colecţii pleurale (Fig. 10), toracoplastie.

Fig.10

- colapsul prin compresiune, atelectazia compresivă – apare în jurul unei

opacităţi (tumoră pulmonară sau mediastinală), sau transparenţe (bula de emfizem)

6

- colapsul prin fibroză pulmonară cicatriceală , atelectazie cicatriceală - în

cicatrici tuberculoase postsupurative.

- colapsul prin creşterea tensiunii superficiale la nivelul pereţilor alveolari

- atelectazia adezivă; boala membranelor hialine a nou-născutului prin lipsa

surfactantului, sau pneumopatiile post-iradiere.

3) Sindromul interstiţial (Fig.11) - îngroşarea ţesutului interstiţial pulmonar,ce

poate fi produsă prin edem interstiţial de diferite cauze, fie prin proliferarea anormală

celulară sau tisulară, în cadrul unor granulomatoze interstiţiale, fibroze sau afecţiuni

interstiţiale maligne. Caracteristic: topografia difuză, fără sistematizare, conturarea netă,

densitatea slabă, lipsa tendinţei de confluare, evoluţia lentă.

. Fig.11

4) Sindromul vascular - modificări date de vasularizaţie ce apar în olgemie,

hiperemie, hipertensiune pulmonară.

5) Sindromul pleural

- Pleurezia(Fig.12) - apare în colecţiile lichidiene pleurale caracterizate prin:

opacitate bazală, care urcă laterotoracic, descriind o curbă a cărei concavitate priveşte

cranio-medial, cu delimitare difuz (a). In funcţie de cantitatea de lichid apare şi

deplasarea mediastinului în partea opusă (b).

Fig.12 a) Fig.12 b)

7

Pleurezia închistată(Fig.13) - Se poate produce în marea cavitate, interlobar,

mediastinal, diafragnatic.

Fig.

Simfiza pleurală (Fig.14)– rezultatul unui proces fibros sau exudativ ce are ca

rezultat lipirea foiţelor pleurale.

Fig.14

Calcificările pleurale: pot avea aspecte diferite, se datoresc depunerilor de

calciu pe pleură, urmare inflamaţiilor pleurale repetate.

Pneumotoracele - pătrunderea aerului în marea cavitate pleurală.

Hidropneumotoracele – apare când pe lângă aer pătrunde şi lichid – aspectul radiologic

constă din imagine opacă bazală cu nivel superior orizontal (Fig.15).

Fig.15

8

- Tumorile pleurale (Fig.16) - pot fi benigne (de excepţie) sau maligne (cel

mai frecvent mezoteliomul), primare sau secundare. Radiologic apar ca imagini opace

rotunde sau ovalare, unice sau multiple, alipite peretelui toracic sau pediculate.

C.T. Ultrasonografia, sunt examene ce aduc informaţii suplimentare.

Fig.16 – Tumoră pleurală,

dreaptă

Fig.17 - Metastază pleurală la pacientă cu tumoră de sân-

aspect ecografic

Dignosticul imagistic al bronhopatiilor

Bronhopneumopatia cronică obsructivă (Fig.18) – varietate de manifestări

clinice, având ca substrat procese spastice, inflamatorii şi degenerative ale bronhiilor, în

care se poate asocia şi emfizemul. Aspectul radiologic este variat , important în evaluarea

gravităţii stării prezente este cu privire la circulaţia (perfuzia) şi ventilaţia proprii cazului

investigat.

Fig.18

9

Bronşiectaziile – dilaţiile prelungite ale bronhiilor unele dintre ele congenitale

(malformaţii structurale), altele se datoresc proceselor inflamatorii (slăbesc rezistenţa

pereţilor). Radiologic modificările sunt în regiunile bazale, ca formaţiuni opace liniare cu

contururi neregulate, când bronhiile sunt golite de conţinut apar zone de transparenţă

crescută, liniare şi inelare grosolane; în fazele de supuraţie pot fi observate imagini

hidroaerice, create de staza conţinutului purulent din cavităţile dilatate.C.T-examen

completează examinarea care tinde să ia locul bronhografiei (Fig.19).

Fig,19

Corpii străini traheo-bronşici – dau imagini radiologice produse de

bronhostenoză, caracterizate de modificări statice - poziţie înaltă a diafragmului,

deplasarea mediastinului de aceeaşi parte, scăderea transparenţei pulmonare, micşorarea

cutiei toracice, şi modificări dinamice –radioscopic deplasarea mediastinului de partea

bolnavă cu ascensionarea diafragmului de partea respectivă.

Cancerul primitiv traheo- bronşic –îşi are originea în epiteliul mucoasei

bronşice de diferite grade dimensionale. Recunoaşte următoarele forme principale:

cancerul bronhiilior mari – forma proximală, centrală sau hilară,

cancerul bronhiilor mici – forma distală sau periferică,

cancerul alveolar sau bronhiolo-alveolar - singura formă adevărată de cancer

pulmonar.

Cancerul bronhiilor mari – prezintă o formă intrabronşică şi una extrabronşică.

Cancerul intrabronşic – prezintă semne date de prezenţa tumorii şi semne

indirecte. În stadiu incipient nu sunt semne radiologice evidente, eventual tomografia

poate identifica prezenţa unei formaţiuni vegetante intrabronşice. Obstrucţia parţială a

bronhiei poate da la început sporirea transpareţei pulmonare (permite obstrucţia parţială

10

patrunderea aerului mai puţin evacuarea lui), apoi când obstrucţia este completă se

instalează atelectazia.

Cancerul extrabronşic cu formele :

Cancerul masiv al hilului (Fig.20) dă o imagine opacă, densă, de forma

semicirculară sau semiovală omogenă cu contururi regulate si nete suprapusă peste hil.

Apare modificarea hilului – decelabilă mai ales CT – traduce apariţia adenopatiei

tumorale.

Fig.20

Cancer bronhogen „ramificat”- in cea mai mare parte este acoperită de hil şi se

evidenţiază cu predominanţă prelungirile invazive pe calea limfaticelor.

Cancer lobar- „ pneumonia canceroasa” constituie dezvoltarea progresivă a

uneia din formele descrise anterior până la prinderea unui lob.

Studiul computer tomografic este indicat pentru evidenţierea rapoartelor

tumorii cu organele mediastinale şi al unor detalii structurale inaparente pe radiografie .

Scinitgrafia de perfuzie evidenţiază modificărie circulatorii consecutive evoluţiei

cancerului; poate releva natura malignă a unor mase opace; cu agresivitate mai redusă.

Cancerul bronhiilor mici( periferic sau distal) Fig.22 se dezvoltă din epiteliul

bronhiilor de calibru mic sau bronhiolelor. Radiologic – opacitate rotundă sau ovalară

omogenă, cu contururi nete, cu sediul şi dimensiunile variabile dispusă in plin parenchim

pulmonar fără legături aparente cu hilul. În evoluţie, opacitatea pierde netitatea şi

regularitatea contururilor datorită infiltrării vecinătăţii pe calea limfatică, la nivelul

hilului apare adenopatia.

11

Fig.22

O formă particulară a cancerului periferic este cancerul vârfului tumora Pancuast- Tobias.

Fig.23

Cancerul alveolar (bronhiolo-alveolar-parenchimatos) Radiologic opacităţi

numeroase, de dimensiuni diferite,de formă neregulată similare cu focarele de

bronhopneumonie.

Sarcomul pulmonar – Este tumoră malignă rară cu originea în structurile

conjunctive caracterizată prin evoluţie rapidă şi poate atinge dimensiuni considerabile.

Radiologic apare ca o opacitate rotundă sau ovalară unică situată in parenchim aparent

indemn.

Tumori maligne secundare

Metastaze hematogene de la tumori primare localizate in piele, os, sân, tiroidă,

ovare, rinichi, testicul – reprezintă primul filtru pentru emboliile acestor tumori; al doilea

filtru pentru emboliile tumorale au provenienţă din organele tubului digestiv vehiculate

prin calea venei porte; şi al treilea filtru în cazul tumorilor maligne pulmonare.

12

Radiologic se manifestă sub aspecte variate ca număr, dimensiuni. Metastazele

micronodulare(Fig.24) se manifestă cu contururi şterse sau nete diseminate neregulat in

ambele câmpuri pulmonare.Aceaste metastaze mai poartă numele de carcinoză miliară.

Fig.24

Metastazele macronodulare (Fig.25) apar ca opacităţi de formă rotundă, ovalară,

de intensitate medie cu diametru de la unu la câţiva centrimetri.

Fig.25

Metastaze limfogene întâlnite în evoluţia tumorilor maligne ale sânului,

mediastinului şi pleurei produc opacităţi liniare dispuse pe traiectul interstiţiului,

predominant perihilar şi spre baze.

Diagnosticul imagistic al proceselor inflamatorii acute pulmonare.

Pneumonia acută bacteriană:

În funcţie de stadiul de evoluţie modificările radiologice vor fi oglinda celor

morfopatologice.

- Faza de congestie alveolară – pereţii alveolari îngroşaţi – radiografic

prezintă drept corespodent voalul difuz.

13

- Faza de hepatizaţie roşie – pe lângă pereţii alveolari îngroşaţi apare exudatul

seros; care treptat ocupă alveolele ce au mai puţin aer – radiografic apare opacitate de

intensitate medie ,(Fig.26).

Fig.26

- Faza de hepatizaţie cenuşie – scade opacitatea în intesitate când alveolele

conţin un rest fluid şi începe să reintre aerul- radiografic opacitate neomogenă –se trece

la faza de resorbţie,

- Faza de rezorbţie şi vindecare completă când dispare edemul alveolar şi

restul fluid- radiografic se constată treptat transparenţa pulmonară normală.

Bronhopneumoniile

Fenomenele inflamatorii sunt axate pe o bronhiolă care are lumenul obstruat, in

jurul ei aflându-se concomitent toate stadiile procesului pneumonic. Radiografic se

constată (Fig.27):

- prezenţă de noduli bronhopneumonici

- desen bronhovascular accentuat la nivel hilar dând hilului un aspect difuz

- ganglionii hilari pot fi tumefiaţi realizând un hil mare

Fig.27

14

Supuraţiile pulmonare:sunt incluse in această categorie abcesul pulmonar,

gangrena pulmonară.

Abcesul pulmonar

Este caracterizat din punct de vedere al evoluţiei prin doua etape distincte :

înainte de vomica purulentă când apare aspectul unei pneumonii segmentare

având o intensitate mare a opacităţii.

după vomică realizând imaginea mixtă hidroaerică (Fig.28).

Fig.28

Gangrena pulmonară

Asemănător abcesului pulmonar după vomică, la care s-a supraadăugat o suprainfecţie cu

germeni anaerobi.

Pneumonia acută interstiţială

Deteminată de virusuri ce interesează primordial interstiţiul . Modificările interstiţiare

duc la (Fig.29) :

- creşterea intensităţii şi dimenisunilor hilului, care prezintă contururi şterse,

- voaloare circumscrisă a unei zone pulmonare

- desen pulmonar accentuat realizând aspect in reţea, reticulonodular

- prezenţă de cordoane hilare terminate în măciucă ( prin atelectazie)

Fig.29-a) - Fig.29 b)

- C.T-în pneumonia interstiţială

15

Diagnostic imagistic al bolilor pulmonare cronice

Tuberculoza pulmonară

Ciclul infecţiei tuberculoase in organism are două cicluri distincte :

a. infecţia primară (Fig.30)caracterizată prin : - afect primar

- limfangită

- adenopatie

Fig.30

b. infecţia secundară produsă prin reactivarea unor leziuni vechi, primare

Tuberculoza primară

1. afectul primar radiologic apare ca o opacitate nodulară omogenă între 0,2 -2 cm

Posibilităţile de evoluţie:

- resorbţie completă, cu revenirea la normal a transparenţei pulmonare

- calcificare, când conturul devine neregulat cu intensitate mare

- exulcerare cu apariţia cavernei primare.

- fibrozare şi încapsulare cu formare de tuberculoame

- extinderea la un întreg lob.

2. limfangita – opacităţi liniare discrete ce se interpun între afectul primar şi

adenopatie .

3. adenopatia – opacităţi ovalare, unice sau multiple, adesea cu contur policiclic de

mărimi variabile, uni sau bilteral.

Cele trei elemente realizează complexul primar bipolar. Evoluţia complexului

primar poate fi (Fig.31) : vindecare prin calcificări, persistenţa adenopatiei, disiminare

miliară, diseminare în focare Simon, pleurezie sero-fibrinoasă, pneumonie cazeoasă.

16

Fig.31 A). Vindecare cu calcificari hilare, B). Adenopatie hilară dreaptă, C). Diseminare

miliară cu adenopatie, D). Noduli Simon,E). Pleurezie exudativă, F). Pneumonie

cazeoasă

Complicaţiile primoinfecţiei tuberculoase(Fig. 32) pot fi la nivel bronşic (Fig.33)

(fistule adenobronşice, stenoză bronşică, atelectazie), la nivelul pleural pleurezia tbc

precum si la nivel pulmonar atelectazii, pneumonii cazeoase.

Complicatiile generalizate se pot produce pe cale limfogenă, bronhogenă

(pneumonia pseudolobară) şi hematogenă- generalizată = granulie tbc; localizată noduli

Simon, Ashoff.

Fig.32 Commplex primar complicat 1) epituberculoză de lob mijlociu drept, 2)

aspect triunghiular de epituberculoză, 3,4) aspecte de vindecare.

Fig.33-Complicaţiile bronşice ale complexului primar: 1. cavernă ganglionară

dreaptă după fistulă ganglio- bronşică cu foare de bronhopneumonie, 2. atelectazie lob

superior faţă şi profil

17

Caverna tuberculoasă (Fig. 34), aspectul radiologic este pe unul dintre

elementele complexului primar cu caractere de cavernă rigidă, cu dinamică lentă, urmată

de instalarea de noi focare de disiminare.

Fig.34 - Cavernă tubreculoasă

Tuberculoză pulmonară secundară sau ftizia datorată reactivării focarelor

stabilizate sclero- calcare ale tbc primar, in condiţiile în care rezistenţa organismului este

redusă.

1.Infiltratele precoce iau naştere din focarele apicale de diseminare hematogenă Simon.

Se constată că nodulii calcari stelaţi şi bine conturaţi capătă un halou inelar de intensitate

mică cu contur şters, cu tendinţă la extindere periferică. Acest proces poate interesa mai

mulţi noduli ce pot conflua şi dau naştere la infiltratul nodular apical.

2.Infiltrat rotund precoce subclavicular Assman (Fig.35) :

Este sub forma de focar exudativ dispus în segmentul dorsal, retro si subclavicular.

Evoluţia este de rezorbţie parţială sau evoluţia obişnuită a focarului cazeos.

Fig.35 - Infiltrat precoce rotund retroclavicular Assman

3.Infiltratul nebulos periferic Raedeker este mai frecvent fiind un proces întins de

alveolită exudativă intricată de leziuni de proliferare dând aspect neomogen; radiologic

apare ca opacitate ce cuprinde în întregime un segment, de regulă dorsal sau apical cu

structră neomogenă.

18

4. Infiltratul pneumonic segementar este mult similar cu precedentul cu deosebirea că

prinde un segment sau mai multe.

5.Infiltratul perihilar precoce – este rezultat al unei fistule adenobronşice cu aspect de

alveolită exudativă nesistematizată.

Pneumoconiozele:

Sunt cauzate de inhalarea timp îndelungat a unor particole fine, solide, dispersate

sub formă de praf, a căror denumire este legată de natura particolelor inhalate. Bioxid de

siliciu- silicoză, antracit- antracoză. Radiologic silicoza cuprinde trei stadii.

- stadiul 0 cu opacităţi liniare reticulare (Fig.37)

Fig.37

-stadiul I cu opacităţi liniare plus micronoduli

-stadiul II, aspect de la stadiul unu, extinse, respectă vârful şi bazele pulmonare

-stadiul III, opacităţile micronodulare confluează dând aspect pseudotumoral

Complicaţia majoră este grefarea infecţiei tuberculoase pe plămânul deja afectat

realizând silicotuberculoza.

Diagnosticul imagistic al mediastinului

Adenopatiile mediastinale tunorale

Limfogranulomatoza malignă Hodgkin(Fig.38) se caracterizează prin adenopatii

tumorale mediastinale bilaterale cu lărgirea unilaterală a mediastinului.

Fig.38

19

Limfosarcomul mediastinal(Fig.39) dă lărgirea mediastinului bilateral cu contur

poliarcuat sau contur liniar; opacitate cu aspect de butoi a mediastinului.

Fig 39

Reticulosarcomul mediastinal seamănă cu limfosarcomul mediastinal.

Limfomul mediastinal recidivant malign Brill, Symmers evidenţiază adenopatii uni sau

bilaterale,.

Adenopatii din limfoleucoze dau: adenopatii unilaterale; bilateral izolate.

Adenopatiilei mediastinale maligne metastatice implică în mod obligatoriu prezenţa in

antecedente a unui cancer primar: cancerului bronşic, esofagian, mamar şi gastric.

Adenopatii mediastinale inflamatorii :

Fig.40

- Tuberculoză gangliobronşică este o formă tumorală a tuberculozei

gangliobronşice.

- Sarcoidoza pulmonară sau boala Besnier – Boeck – Schaumann (Fig.40)

- Adenopatii mediastinale inflamatorii acute

- Adenopatiile sindromului Loffgren debutează cu erupţie cutanată urmată de

artralgii şi adenopatii.

- Adenopatia din tuberculoza secundară

Bolile mediastinale neganglionare

Din punct de vedere topografic, mediastinul se împarte în mai multe loje (FIG.41):

20

Fig.41 Lojile mediastinale anterioare – sunt situate anterior de marginea anterioară a

traheei ,împărţită în trei subdiviziuni:

-Anteriosuperioară unde se găseşte guşa toraciă

-Anteromijlocie unde se regăsesc tumorile timice, teratoamele şi anevrismele

aortei ascendente şi ale sinusului Valsalva.

-Anteroinferioară unde este sediul chistelor pericardice, tumori solide precum

lipomul şi fibromul.

Loja mediastinală mijlocie situată între cele două planuri ce trec prin marginea

anterioară şi cea posterioară a traheei. Este sediul adenopatiilor.

Loja mediastinală posterioară – situată posterior de trahee, conţine tumorile neurogene,

anevrismele aortei descendente toracice, guşa plonjantă posterioară, tumorile esofagiene

şi o serie de tumori rare (meningocelul etc.).

Diagnostic imagistic al patologiei diafragmatice

Diafragmul entitate anatomică ce separă toracele de abdomen .

1 )Anomalii congenitale: diafragmul poate prezenta formă de arcuri, sau o buclă

antero-mediană dreaptă.

2)Relaxarea diafragmatică – poziţie înaltă a hemidiafragmului- poate fi

congenitală sau dobândită (în paralizia de nerv frenic traumatic, prin eforturi,) Fig.42.

Fig.42

3)Hernia diafragmatică caracterizată prin ascensionarea intratoracică a unui

organ abdominal, care se poate produce prin hiatusul esofagian, prin punctele de minimă

rezistenţă şi posttraumatic.

21

Examenul nativ pune în evidenţă imagini aerice sau hidroaerice situate

intratoracic( Fig.43).

Fig.43

Examinarea cu substanţă de contrast stabileşte exact segmentul herniat (Fig.44).

Hernia hiatală – produsă prin hiatusul esofagian (Fig.44) ;

Fig.44Examenul nativ evidenţiază imagini

transparente,hidroaerice,supradiafragmatic.Exaenul cu substanţă de contrast în poziţie

Trendelenburg stabileşte diagnosticul Fig.45. Fig.45

4)Interpoziţia freno-hepatică de colon transvers – sindrom Chilaiditi- radiologic

se evidenţiază imagini aerice subdiafragmatice, hemidiafragm drept ascensionat,

irigografia tranşează diagnosticul.

22