USAMV

FAC. DE BIOTEHNOLOGII

MASTER BIOTEHNOLOGIE

I SIGURAN ALIMENTAR

PROIECT

METODE MODERNE DE

DETECTARE A PATOGENILOR I A OMG DIN ALIMENTE

Anul I, Semestrul II

Cadru didactic:

Asist.univ.drd. Catalina Voaide Masterand

Raluca Dudescu

BUCURETI 2010

2

METODE MODERNE DE

DETECTARE A PATOGENILOR

IN LABORATOARELE

PRODUCATORILOR DE LAPTE,

SUCURI DE FRUCTE,

APE MINERALE SI DE IZVOR

Cadru didactic:

Asist.univ.drd. Catalina Voaide Masterand

Raluca Dudescu

BUCURETI 2010

3

CUPRINS

1. Introducere

2. Importanta detectarii patogenilor pentru managementul sigurantei

alimentului in productia alimentara de lapte, sucuri de fructe si ape

3. Aspecte legislative si sanitare

4. Metode moderne de detectare a patogenilor in unitatile de productie

si procesare a laptelui, sucurilor de fructe, apelor minerale si de izvor

4.1. Tehnica bioluminiscentei

4.2. Tehnica membranelor filtrante

4.3 Tehnica petrifilmelor

5. Concluzii

6. Bibliografie

4

1. Introducere

Proiectul Metode moderne de detectare a patogenilor in laboratoarele

producatorilor de lapte, sucuri de fructe, ape minerale si de izvor doreste sa aduca

informatii practice asupra metodelor moderne de detectare a patogenilor folosite in

prezent, pe scara larga, in laboratoarele unitatilor de productie alimentara din Romania.

In mod special se pune accent pe prezentarea metodelor utilizate in practica

zilnica a laboratoarelor unitatilor de productie a laptelui, sucurilor de fructe si apelor,

prin prisma importantei deosebite pe care o au analiza si controlul patogenilor in aceste

fabrici.

Lucrarea este structurata in trei capitole principale, incepand cu prezentarea

importantei detectarii patogenilor din perspectiva sigurantei alimentelor, productiei si

eficientei economice. Capitolul urmator se concentreaza asupra cerintelor legislative -

norme microbiologice si sanitare din cele trei subdomenii. In ultima parte sunt

prezentate detaliat trei metode moderne, simple, rapide si economice, utilizate in mod

curent in detectarea si controlul patogenilor in industria alimentara metoda

bioluminiscentei, tehnica membranelor filtrante si tehnica petrifilmelor de la modul de

utilizare a lor, tehnica propriu-zisa, pana la avantaje si impactul asupra costurilor.

Proiectul se incheie cu o concluzie finala privind tendintele din domeniu si

strategia firmelor producatoare de aparatura si consumabile de laborator, oferind de

asemenea informatii despre sursele bibliografice intr-o forma inovatoare, ce usureaza

cititorului cautarea.

Imi exprim speranta ca proiectul sa fie util colegilor, reprezentand o lectura

practica, interesanta, ce ii va ajuta in integrarea lor profesionala si ii va directiona spre

lecturarea unor studii relevante in domeniul tehnicilor de detectare a patogenilor, realizate

de cercetatori romani si straini.

5

2. Importanta detectarii patogenilor pentru

managementul sigurantei alimentului in

productia alimentara de lapte, sucuri de fructe si ape

In cadrul implementarii si imbunatatirii sistemului HACCP in unitatile de

productie alimentare analiza riscurilor si evaluarea gravitatii lor are cea mai mare

importanta. Dintre toate riscurile, cele mai importante sunt cele de natura microbiologica,

caci prevenirea imbolnavirilor datorate contaminarii cu microorganisme patogene a

reprezentat mereu problema principala a specialistilor in domeniul sigurantei alimentelor.

In productia industriala de lapte, sucuri de fructe, ape minerale si de izvor

determinarea concentratiei patogenilor in produsul alimentar are o importanta cruciala,

datorita pe de o sensibilitatii produselor - mediul lichid apos fiind ideal pentru

multiplicarea microorganismelor patogene -, riscurilor de imbolnavire, impactului asupra

sanatatii publice al unui volum mare de marfuri alimentare livrate catre populatie, iar pe

de alta parte valorii economice pe care marfurile alimentare contaminate si retrase din

piata o au, efectul negativ asupra fidelitatii consumatorului fata de marca si costurilor

asociate neconformitatilor amenzi, transport marfa, oprirea ciclului de productie,

operatiuni suplimentare de igienizare, scaderea vanzarilor marcii, etc.

De aceea detectarea permanenta a patogenilor si concentratiei acestora pe lantul

tehnologic are o importanta vitala atat in asigurarea sigurantei si calitatii produsului

alimentar cat si in prevenirea pierderilor pe care o fabrica le-ar putea inregistra.

6

3. Aspecte legislative si sanitare

Datorita faptului ca siguranta alimentului din punct de vedere microbiologic are

un rol foarte important pentru sanatatea populatiei, in anul 2005 a fost emis regulamentul

CE nr. 2073/2005, amendat ulterior cu Regulamentul CE nr 1441/2007 al Comisiei

Europene din 2007, obligatoriu pentru toti membrii UE.

Aceasta norma stabileste criteriile microbiologice pentru produsele alimentare in

toate statele membre si ofera o orientare privind caracterul acceptabil al produselor

alimentare si al proceselor de fabricatie, manipulare si distributie a acestora, considerand

ca utilizarea criteriilor microbiologice ar trebui s fac parte integrant din punerea n

aplicare a procedurilor bazate pe principiile HACCP si a altor msuri de control al

igienei.C1

Anexa 1 a regulamentului CE 2073/2005 modificat prin 1441/2007 cuprinde 3

capitole Criterii de sigurant a produselor alimentare, Criterii de igien a

procesului pentru carne, oua, lactate, peste, legume si Norme pentru prelevarea de

probe si pregtirea probelor pentru teste structurate.

In capitolului I Criterii de sigurant a produselor alimentare este prezentat un

tabel in care sunt definite clar limitele microbiologice pe categorii de alimente, impreuna

cu standardele europene ce reprezinta, in domeniul reglementat, metodele analitice de

referinta prin care laboratoarele fac determinari ale indicatorilor de calitate

microbiologici. Firmele alimentare din toate statele membre ale UE sunt obligate sa

monitorizeze produsele realizate si sa se incadreze in aceste limite.

Mai jos se prezinta un extras din Anexa 1 a regulamentului 2073/2005.

7

Trebuie mentionat ca pentru sucuri de fructe si legume nepasteurizate (gata

pentru consum) microorganismul patogen urmarit este Salmonella, determinata prin

metoda de referinta EN/ISO 6579, necesar a fi absenta n 25 g produs.

In capitolul 2 Regulamentul european reglementeaza criteriile de igien ale

proceselor, monitorizand patogene pentru toate categoriile de produse, incepand cu cele

din carne si terminand cu legumele si fructele, concentrandu-se asupra etapelor din

procesul tehnologic in care se aplica criteriul de igiena si actiunile corective in cazul in

care rezultatele nu sunt satisfacatoare*C1

.

Pentru lapte microorganismele urmarite sunt Enterobacteriaceae determinate la

sfarsitul procesului de fabricatie iar la sucurile de fructe nepasteurizate E. coli din

determinari in cadrul procesului de fabricatie.

Din punct de vedere sanitar, la lapte se urmaresc in diferite etape tehnologice, de

la colectarea laptelui pana la livrarea produsului catre consumatori, urmatoarele

microorganisme patogene:

- Salmonella, Shigella, Yersinia, Clostridium, Brucella

- coliformi si enterococi proveniti din fecalele si tegumentele animalului

- Streptomyces, Listeria, bacterii si mucegaiuri provenite din sol

- Pseudomonas din furaje, Leuconostoc de pe echipamente, E. Coli entero-

patogene, stafilococi (Staphylococcus aureus), s.a, provenite din contaminari.

8

La sucurile din fructe pericolul provine din proliferarea mucegaiurilor pe

suprafata fructelor si diseminarea micotoxinelor acestora, impreuna cu contaminarea

fructelor datorata diversilor vectori sol, apa, irigatii, insecte cu Yersinia

enterocolitica, Listeria monocytogenes, Aeromonas hidrophyla, Campilobacter jejuni,

E.coli, Salmonella sp., Shigella sp., Clostridium botulinum, etc.

In ceea ce priveste apa de izvor - provenita din surse de suprafata si adancime,

aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Din punct de vedere microbiologic se urmaresc la apa urmatorii patogeni:

- bacterii coliforme

- Escherichia coli

- Enterococi (streptococi fecali)

- Pseudomonas aeruginosa

- Clostridium perfringens.

De asemenea se realizeaza obligatoriu monitorizarea numrului de colonii la 22 si

37oC .

Pentru calitatea apelor minerale au fost transpuse in Romania directivele europene

80/777/EEC si 2003/40/EC prin HG nr. 760/2001 si HG nr. 2271/2004 care prevad

urmarirea coliformilor, streptococilor, clostridiilor si a prezentei Pseudomonas aeruginosa

prin analize periodice:

Fig 3.1 - Indicatori microbiologici si biologiciH1

-------------------------------------------------------------------

Nr. Indicatori Volumul probei Limite admise

crt. - ml -

-------------------------------------------------------------------

40. Escherichia coli

si alti coliformi

la 37C si 44,5C 250 absent

41. Streptococi fecali 250 absent

42. Clostridii sulfito-reductoare 250 absent

43. Pseudomonas aeruginosa 250 absent

44. Numar total de bacterii

la sursa:

- la 37C 1 5

- la 22C 1 20

9

Azi, toate firmele alimentare din statele membre, inclusiv Romania, sunt obligate

sa respecte aceste norme microbiologice stricte. Pe de alta parte, laboratorul de controlul

calitatii este constrans de volumul productiei si viteza de procesare a produselor sa se

orienteze spre metode de determinare a patogenilor din ce in ce mai precise si mai rapide.

Astfel, in ultimele decenii, companiile producatoare de aparatura si consumabile

de laborator au fost la randul lor nevoite sa se orienteze spre noile cerinte si nevoi ale

clientilor lor, dezvoltand metode moderne simple, precise, rapide si economice pentru

evaluarea incarcaturii microbiene patogene. In capitolul urmator vor fi prezentate doua

tehnici moderne larg utilizate de laboratoarele producatorilor industriali de lapte, sucuri si

ape din Romania.

10

4. Metode moderne de detectare a patogenilor

in unitatile de productie si procesare a

laptelui, sucurilor de fructe,

apelor minerale si de izvor

Acest capitol sa va concentra asupra prezentarii a trei tehnici moderne tehnica

bioluminiscentei, tehnica membranelor filtrante si tehnica petrifilmelor din perspectiva

tehnologiei, metodelor, avantajelor, dezvantajelor dar si al costurilor utilizarii lor.

4.1 Tehnica bioluminiscentei

Metoda determinarii concentratiei de ATP prin bioluminiscenta este utilizata in

intreprinderile alimentare deoarece este facila, rapida, simpla, si rentabila.

Prin aceasta tehnica pratic se realizeaza o determinare directa a numarului de

microorganisme vii de pe suprafete, avand o limita de detectie de 103-10

4 celule /ml

B4.

Desi bioluminiscenta nu este o metoda selectiva pentru patogene, am ales sa o prezint

deoarece este o metoda folosita curent in practica firmelor de productie alimentara pentru

controlul patogenilor, in urma unor rezultate nesatisfacatoare repetandu-se obligatoriu

procedurile de dezinfectie a suprafetelor si utilajelor.

Inainte de a incepe testrile pe baz de ATP trebuie determinate criteriile de

difereniere a suprafeelor murdare de cele curate, n uniti RLU (Relative Light Units).

Acest lucru trebuie fcut n timpul procesului de producie, n momentele n care se

cunoate c suprafeele sunt murdare sau curateB2.

Desigur, in prezent exista mai multe sisteme de detectie a ATP prin

bioluminiscenta disponibile in diverse forme comerciale:

11

Tabelul 4.1.1 Productorii principali de teste pentru aprecierea strii de igien a

suprafeelor prin detectarea ATP-ului prin bioluminiscen*M1

Ne vom referi mai departe la Foto luminometrele HY-LITE si HY-LYTE2

produse de compania Merck i stilourile HY-LiTE Recharge, utilizate in testarea

realizata de catre cercetatorii Institutului de Sanatate PublicaN1

.

Luminometru HY-LITE Merck este un aparat de msurare a cantitii de lumin

emis ntr-o reacie de bioluminiscen - figura 4.2.1.

Fig. 4.1.1 Fotoluminometrul HY-LYTE si stilourile HY LYTE recharge

12

Stilourile HY-LITE Recharge sunt cuve concepute pentru utilizare cu

luminometrul HY-LITE, continnd reactivi gata de utilizare. Un stilou se compune din:

capison detasabil ce contine solutie de umectare

tij de culoare alb protejat de capison pentru prelevarea unui volum definit de

prob; tija este acoperit la interior cu o substant chimic al crei rol este de a

pune n libertate ATP-ul celular, in plus ea mai are rolul de a transfera proba n camera de

reactie si de a deschide compartimentul ce contine reactivii;

compartiment ce contine o solutie pentru diluarea, neutralizarea si tamponarea

probelor

compartiment cu reactivi, nchis cu folie de aluminiu; reactivii sunt un amestec

de luciferin i luciferaz sub form liofilizat i stabilizat.

Stilourile HY-Lite se utilizez mpreun cu tampoane Hy-Lite sterile i libere de

ATP.

Cu ajutorul stiloului se preleveaza probe de pe suprafata de lucru pe tampoanele

sterile se pot preleva proble de pe inox, lemn, plastic, etc . Primele probe sunt de pe

suprafete curate respectiv murdare. Dupa prelevarea primelor probe se preleveaza

probe din toate punctele ce trebuie monitorizate pe fluxul de productie.

Masurarea este foarte facila: din meniul principal al soft-ului fotoluminometrului

se selecteaza modulul dorit - HACCP Plan, Test & Store, Test Only- si se apasa ok.

Capacul se deschide automat pentru inserarea stiloului. Dupa scoaterea acestuia si

inchiderea capacului aparatul masoara automat bioluminiscenta iar rezultatul apare pe

ecran. In memoria aparatului pot fi inregistrate peste 2000 de date, luminometrul avand

posibilitatea de a fi conectat la calculator pentru transferul acestora.M1

Fig. 4.1.2 Inserarea stiloului in fotoluminometrul

HY-LYTE 2 de la Merck

13

Dupa realizarea masuratorilor se determina valoarea luminiscentei in uniti RLU

(Relative Light Units). Rezultatele se obtin in cateva minute deoarece reactia de

bioluminiscenta este rapida. In functie de aceste valori se concluzioneaza asupra

eficientei procedurilor de igienizare aplicate.

De exemplu, in studiul publicat de Revista de Igiena si Sanatate Publica, se pot

observa clar diferentele valorilor de luminiscenta obtinute pentru diferite metode de

igienizare:

Tabel 4.1.2. Valori ale bioluminiscenei obinute pt suprafee si metode diferiteN1

Avantajele metodei:

1. Metoda bioluminiscentei este simpla, practica, economica si mai ales rapida

2. Tehnic, un mare avantaj al acesteia este ca detecteaza instant, in acelasi timp,

prezena reziduurilor alimentare i a microorganismelor. Acesta reprezinta un

mare avantaj din punct de vedere al economiei timpului in procesele de productie

si operatiunile de igienizare, metoda permitand echipelor ce realizeaza igienizarea

14

sa reia operatiunile in timp util, in cazul in care aceasta nu a fost realizata corect si

complet.

3. Trebuie mentionat de asemenea costul metodei, care este unul rezonabil -

fotoluminometrul hy-lyte 2 de la merck costa aproximativ 5.000 euro iar pretul

consumabilelor este accesibil

4. In final, accesibilitatea valorilor masurate, softul prietenos, modulele pentru

monitorizarea haccp si posibilitatea transferului datelor face ca aparatul si metoda

sa fie una preferata de foarte multe laboratoare apartinand firmelor alimentare.

4.2. Tehnica membranelor filtrante

Tehnica membranelor filtrante prezentata este oferita de Sartorius. Principiul

acesteia se bazeaza pe concentrarea microorganismelor patogene din probele lichide pe

filtre din acetat de celuloza, urmata de o incubare a acestora pe medii de cultura pre-

formate, imbibate pe cartonase.

Practic, un filtru membrana cu o porozitate adecvata este montat pe un suport iar

proba de aliment lichid este turnata peste acesta. Astfel microorganismele din proba de

control, in integralitatea ei, sunt retinute pe suprafata filtrului prin efectul de separare al

membranei acestuia. Inhibitorii de crestere sunt apoi indepartati prin clatire cu solutie

NaCl sterila. La filtrare Sartorius ofera posibilitatea tratarii probei prin metoda standard

sau prin metoda monitor, dupa cum se arata in figura de pe pagina urmatoare.

Filtru membrana este apoi plasat pe un mediu de cultura si incubat. Schimbul de

produse nutritive si metabolice are loc prin sistemul poros al filtrului membrana.

Coloniile care s-au dezvoltat pe suprafata filtrului in timpul incubarii sunt apoi numarate

- manual sau automat - si raportate la volumul probei.

Fig. 4.2.1 Numarator manual, semiautomat si automat de colonii

15

Un alt element ce usureaza munca personalului de laborator este folosirea in

cadrul acestei metode a cartonaselor pre-impregnate cu mediu nutritiv (CMN): medii de

cultura sterile in forma uscata, preambalate in cutii Petri sterile. Dupa umezire cu 3,03,5

ml apa sterila si distilata sau demineralizata, ele sint gata de utilizare. Spre deosebire de

mediile clasice in solutie, cartonasele sunt stabile si pot fi depozitate timp indelungat.

Folosirea CMN scuteste de asemenea personalul de operatiunile de pregatire a mediilor

nutritive si turnarea lor in cutiile Petri, economisind timpul si energia specialistilor

microbiologi.

Astfel, pentru apa se pot determina, in functie de tipul de mediu si CMN utilizat,

urmatoarele patogene*S1

:

Patogene: Mediu CMN

Ca exemplu de model de crestere, pe un mediu de cultura cu extras de carne-

pepton si modificat prin adaos de TTC s-au realizat culturi si apoi identificari de Bacilus

Subtilis si E. coli din apa de fantana si apa potabila (fig. 4.2.2):

16

Pentru enterococi producatorul exemplifica cresterea pe un CMN Azid (fig 4.2.3):

Folosind aceasta metoda se pot detecta in lapte si sucuri microorganismele:

Patogene Mediu CMN

Streptococi Azid

E. coli si coliforme Endo si alte tipuri

Samonella sp. Wismut Sulfit

Stafilococi din contaminari diverse Chapman-NKS cu manita-sare de

bucatarie-rosu fenol

Pentru Salmonella producatorul a exemplificat cresterea pe o proba din ape reziduale (fig.

4.2.4):

17

Iar pentru stafilococii patogeni a folosit un cartonas Chapman-NKS cu manita-sare de

bucatarie-rosu fenol pentru detectare (fig. 4.2.5):

La sucurile de fructe, pentru detectarea mucegaiurilor (provenite din utilizarea unei

materii prime necorespunzatoare), Sartorius recomanda folosirea unui mediu Wrze

fig. 4.2.6: diverse cresteri de drojdii si mucegaiuri.

18

Concluzionand, se poate spune ce avantajele si beneficiile metodei mebranelor

filtrante fata de metodele clasice sunt:

1. Precizie de detectare sporita 2. Faptul ca pot fi testate volume de proba considerabil mai mari. Acest efect de

concentrare ridica acuratetea detectarii microbiene.

3. Din punct de vedere al rezultatelor cantitative coloniile vizibile pot fi raportate direct la volumul de proba.

4. Filtrele membrana cu coloniile crescute pe ele pot fi arhivate ulterior pentru documentarea testului efectuat.

Exemplificarea schematica comparativa a tehnicii membranelor filtrante (fig. 4.2.7):

19

Exemplificarea vizuala a tehnicii de lucru pentru membrane filtrante (fig. 4.2.8):

20

4.3 Tehnica Petrifilmelor

Metodele bazate pe utilizarea Petrifilmelor sunt tehnici simple dar performante,

reprezentand o alternativ mult mai eficienta la metodele culturale clasice de testare a

patogenilor din alimentele.

Petrifilmele prezinta un mediul de cultur specific si selectiv, deshidratat, fixat pe

un suport adeziv si acoperit cu o folie din plastic. Prin inocularea probei de lapte, suc de

fructe sau apa, ce contine in suspensie organismele patogene, lichidul hidrateaz mediul

iar prin termostatare este posibil dezvoltarea microorganismelor. Varietatile comerciale

existente in prezent pe piata sunt avantajoase pentru laboratoarele producatorilor de lapte,

sucuri si ape, cu ajutorul lor putandu-se face analiza unor grupe de microorganisme de

interes mucegaiuri, E. coli si coliforme, enterobacterii, Staphylococcus.

Tipurile de Petrifilme sunt mentionate in tabelul 4.3.1 B1

:

:

21

Tehnica de utilizare a Petrifilmelor n analiza microbiologic este simpl i

presupune parcurgerea etapelor prezentate in figura de mai josB1

:

1. se dilueaz proba prin diluii decimale pn la o concentraie de celule de

aproximativ 104 celule per ml

2. se ridic filmul superior

3. se inoculeaz 1 ml suspensie dintr-o diluie corespunztoare n centrul

petrifilmului, aezat pe un suport special

4. se elibereaz filmul superior, care se las s cad liber

5. cu ajutorul dispozitivului de rspndire se preseaz uor deasupra zonei

inoculate pentru distribuia uniform a celulelor din suspensie pe toat

suprafaa circular a mediului de cultur;

6. se ndeprteaz dispozitivul de rspndire i se ateapt un minut pentru

solidificarea mediului;

7. se termostateaz (pachete de pn la 20 Petrifilme) n condiii optime,

specifice pentru dezvoltarea microorganismelor analizate, n funcie de

recomandrile din instruciunile de utilizare a Petrifilmului.

22

Evalurile statistice, realizate pe baza coeficienilor de corelaie i a pantei

ecuaiilor de regresie liniar, ofer certitudini privind fidelitatea rezultatelor pentru

principalii indicatori microbiologici i recomand utilizarea Petrifilmelor, ca o alternativ

la metodele microbiologice convenionale tip ufc, pentru controlul microbiologic.B2

De exemplu, intr-un studiu comparativ in care s-au realizat analize prin metode

clasice si Petrifilme, pe mostre de branza de capra Crottin de catre un grup de cercetatori

argentinieni, s-a concluzionat ca exista o foarte buna corelare intre rezultateB3

:

Fig. 4.3.2 Regresie liniara numar colonii de bacterii aerobe in branza Crottin.

Comparatie intre metoda clasica si Petrifilme.

Gabriela Bahrim ne spune in studiul sau ca datele obinute, exprimate ca valori

medii, stabilite prin calcul statistic, pentru cinci probe n paralel (n = 5), certific

fidelitatea i acurateea analizelor realizate cu Petrifilme, amplificarea preciziei

realizndu-se prin asigurarea condiiilor selective de cultivare i interpretare a

rezultatelor, ceea ce permite evaluarea corect i distinctiv a speciilor analizate fig

4.3.2:

23

Din studiile realizate de Jordano si colaboratorii sai, care recomanda utilizarea

Petrifilmelor ca alternativa la metodele conventionaleJ1

, se observa faptul ca Petrifilmele

pot fi folosite cu succes pentru determinari de patogeni in medii lichide, in special in

industria laptelui si a sucurilor de fructe (in tabel se prezinta valori medii pentru 5 probe

in paralel):

24

Tabelul 4.3.2. Rezultatele evalurilor cantitative, prin analiza microbiologic cu Petrifilme, comparativ cu tehnicile culturale clasice

J1

In urma cercetarilor si analizelor statistice, Petrifilmele au fost validate de

organismele de standardizare nationale si internationale pentru utilizarea in domeniul

reglementat:

Tabelul 4.3.3:

Organizatii ce au

validat metoda

Petrifilmelor pentru

alimente

25

Concluzionand asupra acestei metode, putem spun ca utilizarea ei in laboratoarele

producatorilor de lapte, sucuri de fructe si ape prezinta nenumarate avantaje:

1. Este detectata o larga paleta de patogeni E. Coli, coliforme, mucegaiuri, etc 2. Petrifilmele sunt usor de transportat, mobilitatea oferind posibilitatea prelevarii de

probe direct de pe flux, fara transportul acestora in laborator

3. Tehnicile sunt simple, mai rapide (timp de analiza redus, rezultat prompt) si mai performante decat cele clasice tip ufc.

4. Din punct de vedere al costurilor, comparativ cu tehnicile culturale clasice, la Petrifilme exista avantajul analizei unui numr mare de probe, ceea ce conduce la eficientizarea lucrului n laborator i reducerea costurilor analizelor. Practic, reprezinta solutia ideala pentru realizarea unui numar mare de teste necesare

zilnic producatorilor industriali de lapte, sucuri si ape.

a. Studii efectuate n 85 de companii productoare de alimente, privind eficiena economic a tehnicilor de evaluare a calitii microbiologice au aratat c prin utilizarea Petrifilmelor se pot economisi anual intre 99 si 400 de ore de munca ale personalului de laborator

5. Ca avantaj pentru procesul de productie, aplicarea acestor sisteme moderne

permite luarea mai rapida a unor msuri corective pe parcursul procesrii i previne comercializarea produsului neconform

6. De asemenea ele sunt bine adaptate nevoilor firmelor alimentare ce au

implementat HACCP, avand nevoie de analiza unui numr mare de probe, cu obinerea unor rezultate prompte, obiective ce nu pot fi realizate prin aplicarea metodelor clasice in laboratorul de control microbiologic.

5. Concluzii

Siguranta alimentului este azi mai importanta ca oricand pentru toti actorii

economici membrii ai lantului alimentar iar lupta permanenta pentru detectarea si

controlul patogenilor si a efectelor acestora ramane constant in centrul atentiei

specialistului calitate, mai ales in domenii sensibile, ce implica volume mari de produs,

cum este cazul unitatilor de productia a laptelui, sucurilor de fructe, apelor minerale si de

izvor.

Incercand pe de o parte sa raspunda unor conditii stricte - normative europene,

conditiile de igiena a proceselor, inocuitate si calitate microbiologica a produselor - si

cerinte ale consumatorilor ce devin pe zi ce trece mai selectivi, iar pe de alta parte

constranse de volumul mare de produse realizate, firmele alimentare incep sa se orienteze

din ce in ce mai mult spre utilizarea unor tehnici si metode moderne de evaluare a

incarcaturii microbiene patogene din alimente.

Avantajele aduse de acestea simplitate, rapiditate, eficienta economica, acoperirea unui volum mare de productie, adaptabilitate la sistemul HACCP au facut sa

26

se bucure de succes si popularitate in randul specialistilor de laborator si calitate

alimentara, fiind adoptate rapid.

Ca o concluzie finala se poate spune ca firmele producatoare de aparatura si

consumabile de laborator sunt azi deosebit de inovative, orientandu-si in permanenta

strategia de cercetare si dezvoltare spre crearea de noi metode si tehnici de evaluare

microbiologica, din ce in ce mai rapide, selective, sensibile si eficiente din punct de

vedere economic, in dorinta de a se adapta in permanenta nevoilor clientilor, realitatii

industriei alimentare si necesitatilor pietei.

6. Bibliografie

A) Bibliografie lucrri publicate de autori

Referin Autor Lucrare

B

B1

Gabriela Bahrim

Evaluarea calitii microbiologice a alimentelor

prin utilizarea petrifilmelor, Buletinul AGIR nr.

3/2003

B2

Bonaparte C., Upman M.

Rapid methods for food hygiene

inspection, Encyclopedia of Food

Microbiology, vol.3, Academic Press, p.1887-

1895 methods for food hygiene

B3

C.E. Budde., R.D.

Gonzlez, G.B. de Sousa,

L.M. Tamagnini,

Evaluation of Petrifilm method for enumerating

aerobic bacteria in Crottin goat's cheese, Revista

Argentina de Microbiologa (2005) 37: 214-216

B4

Ctin Banu Biochimia, microbiologia si parazitologia carnii,

Ed. Agir, 2006, pag 273-279

C

C1

Constantin Dumitriu

Metode si tehnici de control ale produselor

alimentare si de alimentatie publica, Ed. Ceres,

1980

C2

Chira Adrian, Niculescu

Nicolae

Ghid pt managementul sigurantei alimentului cf.

principiilor HACCP, Ed. Yes SRL, Bucuresti

2005

27

D

D1

Dan Valentina Microbiologia alimentelor, Ed. Alma, Galati, 2001

F

F1

Florentina Radoi Matei Microbiologie industriala, Note de curs, 2006

H

H1

Liana Herascu,

Florentina Radoi

Microbiologie speciala, Lucrari practice de

laborator, Bucuresti, 2002

I

I1

Ionita Iulia, Laudoniu

Anisoara, Nicolau Anca

Ghid de igiena pentru industria laptelui, Ed. Intact,

Bucuresti, 2006

J

J1

Jordano R. si colab. Comparison of Petrifilm method to conventional

methods for enumerating aerobic bacteria,

coliforms, Escherichia coli and yeasts and molds

in foods. J. Food Prot., 51, p. 658-662, 1995

N

N1

Nicolau A.I., Turtoi M.,

Aprecierea strii de igien a suprafeelor prin

Bioluminiscen, Revista de igiena si sanatate

publica nr. 4 din 2008 publicata de Societatea de

Igiena si Sanatate Publica din Romania

T

T1

Tofan Clemansa Microbiologie alimentara, Ed. Agir, 2004, pag

221-224, 247-255

28

B) Bibiografie lucrri fr autori, precedate in text de *

Referin Organizaie Lucrare

C

*C1

Consiliul

Europei,

Parlamentul

European

Regulamentul CE nr. 2073/2005 amendat cu Regulamentul CE

nr 1441/2007 al Comisiei Europene din 2007, gsit pe site-ul

http://eur-lex.europa.eu

*C2

Consiliul

Europei,

Parlamentul

European

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European i

al Consiliului, din 28 ianuarie 2002, de stabilire a principiilor i

a cerinelor generale ale legislaiei alimentare, de instituire a

Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire

a procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentar,

gsit pe site-ul http://eur-lex.europa.eu

*C3

Codex

Alimentarius Code of Hygienic Practices CAC/RCP 1-1969, rev. 4, 2003

H

*H1

HG nr. 760/2001 privind calitatea apelor minerale; norma de

aplicare

*H2

HG nr. 2271/2004 privind calitatea apelor minerale

L

*L1

Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile

M

*M1

Merck

Chemicals

Hy Lyte 2 System, Merck Microbiology Manual 12th Edition,

gasite pe site-ul companiei Merck, link http://www.merck-

chemicals.ro/food-analytics/hy-lite-hygiene-monitoring-

system/MDA_CHEM-

130100/p_8jWb.s1LU3UAAAEWwMgfVhTm?attachments=PI

*M2

Institutul de

Igiena si

Sanatate

Metode de analiza microbiologica a alimentelor si a conditiilor

de igiena din unitatile sectorului alimentar, 1995

29

Publica

Bucuresti

S

*S1

Sartorius Catalog Controlul microbiologic al alimentelor, bauturilor si

produselor farmaceutice, SC Sartorom SRL