8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

1/12

 

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL

DEŞEURILOR REZULTATE DINSECTORUL VITI- VINICOL

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

2/12

 

Cultura viţei de vie oferă posibilitatea reciclării multordeşeuri de natură viti-vinicolă cum ar : coarde tocate,

vârfuri de lăstari, tescovina etc., precum şi a numeroaselorresturi de natură organică din gospodarie (gunoaiemenajere, frune, paie etc!.

  #e$nologia vinului este un proces te$nologic foarte

n, dar şi costisitor, deoarece numai %&' din materiaprimă este folosită pentru producerea vinului.

  estul de )&' sunt pierdute denitiv iar volumul total alacestor pierderi sub formă de deşeuri este de cca. *&& miitone+an. numite deşeuri de vinicaţie caueaă problemeecologice, deoarece neutraliarea şi utiliarea deşeurilorfermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metalegrele (er,cupru,etc.! care se formeaă la prelucrarea vinuluibrut cu $eacianoeratul de potasiu, preintă un pericol

evident pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

3/12

 

ealiările te$nico-ştiinţice curente permitpropunerea unor mijloace de utiliare a deşeurilor cuun avantaj economic considerabil, uneori acesta indmai mare dacât cel obţinut n urma producerii vinului.

/rincipalele deşeuri ale procesului de vinicaţie sunt:

  - ciorc$inii0  - tescovina:

  - drojdiile0  - precipitatele de bentonite şi cleiuri0  - precipitatele albastrului de 1erlin0  - precipitatele alcooliate.

 

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

4/12

COMPOSTAREA TESCOVINEI 

tunci când nu putem da o destinaţie mai bună tescovinei epuiate, eapoate utiliată ca ngrăşământ organic. 2n acest scop este necesarăcompostarea ei cu unii compuşi minerali (cenuşă, var! sau ngrăşăminteminerale (fosfatice!, dejecţii, resturi organice din gospodărie, n vedereatrecerii substanţelor nutritive n forme accesibile plantelor.

  2ntrucât tescovina are reacţie acidă, care mpiedică activitateabacteriilor nitricatoare, este necesar ca din materialele auiliareadăugate pentru compostare să nu lipsească cele cu reacţie baică.

  /entru platformă se alege un loc bătătorit, unde să nu băltească apa şipe care tescovina se aşeaă n straturi succesive, de circa *&-)& cm, carese taseaă.

/este ecare strat se mprăştie praf de var, n proporţie de *' şi sestropeşte apoi cu apă, urină sau must de gunoi de grajd (34& litri pentruecare 3 &&& 5g!. 6e pot alterna, astfel, circa 3& straturi, adică până la nălţimea de 3,4-* m. 7ltimul strat este de pământ, de 3&-34 cm.

  8upă o lună, platforma se lopăteaă şi se reface, iar după aproimativ)-4 luni, fermentarea este terminată şi compostul este bun de administrat.

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

5/12

 

eultate bune se pot obţine folosind la compostare superfosfat ()&5g la 3 &&& 5g tescovină! şi sare potasică (*& 5g la 3 &&& 5gtescovină! .

7n alt procedeu indicat este de a composta tescovina mpreunăcu gunoiul de grajd sau dejecţii de pasăre. 6e procedeaă ca şi n

caul precedent, numai că straturile de tescovină alterneaă cu celede gunoi de grajd şi eventual, de pământ, care vor avea grosimeade numai 3&-34 cm.

 #rebuie menţionat faptul că tescovina utiliată ca ngrăşământfără a compostată putreeşte greu, iar datorită conţinutului ridicat n tanin are o reacţie acidă nedorită, mucegăieşte uşor, neaducândun aport nutritiv corespunător n sol.

2n locul gunoiului de grajd, mai greu de gasit si costisitor, se pot folosicoardele reultate la taiere, n cantitate de *,4-9,4 t+$a, care potfurnia 9&&-&& 5g $umus+$a, alaturi de cantitati ce nu trebuieneglijate de macro şi microelemente.

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

6/12

  #escovina reultată din procesul de prelucrare a strugurilor, n cantitate de 3,4-9,4 t+$a, poate asigura o cantitate de

3&&-)&& 5g $umus+$a.

Ciorc$inii reultaţi din procesul de desciorc$inare,administraţi n cantităţi de )&&-3&&& 5g+$a, pot asigura 4&-*&& 5g $umus+$a, iar frunele cântărind n medie 34&&-

;&&& 5g+$a, dau *&&-9&& 5g $umus+$a.

2nsumând valorile coardelor, ciorc$inilor, tescovinei şifrunelor reultă o cantitate de &,%-*,& t+$a $umus,sucientă pentru a satisface nevoile anuale ale plantaţiei.

2ngrăşămintele veri furnieaă n medie %&&-&& 5g$umus+$a, iar combinaţia coarde tocate < ngrăşăminteveri este sucientă pentru a acoperi eigenţele n $umusale majorităţii plantaţiilor.

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

7/12

Compostarea tescovinei cu preparate biologiceaerobe, reduce durata acesteia şi necesarul deremaniere.

Cercetările recente au arătat că prin inoculareatescovinei cu aotobacter in vederea compostării, nprimele )& de ile predomină procesele demineraliare, n timp ce n a doua parte a perioadei decompostare prevaleaă procesul de $umicare. 

Cel mai adesea tescovina este folosită dupăcompostare n platformă timp de 9-4 luni. 

Compostul de tescovină aplicat n doă de )& t+$afurnieaă solului o cantitate de *3; 5g+$a =, 44 5g

/*>4+$a şi 3%; 5g ? *>+$a, ceea ce asigură necesarul

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

8/12

COMPOSTAREA COARDELOR DE VITA DE VIE

@ărunţirea şi drobirea coardelor este o reţetă bunăde compostare, n care coriile se aşeaă n straturialternatine de *&-)& cm şi se stropesc cu *4&-)&& l apăce conţine )-4' sulfat de amoniu şi *-)' Ca(>A!*. /entruecare tonă de coarde se mai adaugă 9-4 5g /*>4  după

care se acoperă cu un strat de pământ de 3& cm.6e pun apoi alternativ al doilea strat, al treilea stratde coarde marunţite şi drobite care se trateaă ca şiprimul strat. 8upă aproimativ * luni platforma sereamenajeaa şi se umecteaă din nou. 8uratafermentării este cuprinsă ntre ;-3* luni.

  8e la ecare butuc se elimină prin tăiere primăvarapână la * 5g de coarde, ceea ce duce la o cantitate depeste )4&& 5g+$a.

  > modalitate foarte bună este nsă tocarea acestor

coarde şi ncorporarea lor direct n sol.

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

9/12

   Atentie:

  Dacă butucii sunt atacaţi de cancerul bacterian, există pericolul extinderii acestei boli şi la butucii sănătoşi !

  Coardele tocate şi încorporate aduc un aport de subst.organice în sol, iar după ce sunt tocate, ele suferă odegradare biologică lentă, favorizând creşterea rădăcinilor,dar, în acelaşi tip, reduc gerinaţia seinţelor de

buruieni există pe coarde unele substanţe cu efectantibiotic".

  Dacă aceste coarde sunt transforate în copost puteţi obţine un îngrăşăânt valoros.

  #ărunţiţi coardele în bucăţi de $%&' c lungie, le puneţi într%o groapă în care la (ecare &'' )g de coardeadăugaţi & )g de sulfat de aoniu şi *' l de apă.+rebuie săuectaţi la început de ori pe săptăână, apoi & dată pesăptăână. După o lună, ai adăugaţi ',$ )g de sulfat de

aoniu şi continuaţi udarea.

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

10/12

 

  -rocesul de transforare în copost durează luni. /ste bine ca pentru descopunerea coardelor săaestecaţi aterialul lenos cu copost de la gunoiulde gra0d, ust de bălegar, tescovină, paie, c1iar şi

deseuri din gospodărie. 2răada de copostare oacoperiţi la suprafaţă cu un strat de păânt, paieuscate pentru a evita uscarea prea puternică.

 

Când este gata acest copost îl puteţi folosi prinîprăştiere pe câp urând o lucrare de arat sau o

 prăşitoare ecanică pentru o buna încorporare.

 

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

11/12

TEHNOLOGII DE VALORIFICARE A

 ALTOR DESEURI DIN INDUSTRIA

VINICOLA

+e1nologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele destruguri, care poate folosit cu scopuri medicinale includefărâmiţarea şrotului până la fracţiuni de )-4 mm, apoi este adus laumiditatea de 3&-*&' si prăjit n pirolior la o temperatură de94&-4&&BC ntr-o atmosferă reducătoare, după aceea prelucrareacontinuă n activator la temperatura de &&-&&BC. 8in activator

cărbunele activ erbinte este transportat n refrigerent, unde esterăcit şi transportat n buncărul de mpac$etare.

3ăina fura0era se prepară după separarea seminţelor de struguridin tescovina. esturile ce rămân după separarea seminţelor suntuscate şi apoi măcinate până la obţinerea fainii de nutreţ.

Dro0diile care rămân după ltrarea bor$otului, pot de asemeneautiliate ca nutreţ pentru vite atât n formă uscată, cât şi n formăumedă. Dn preent nsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelorparticulare sau altor ntreprinderi fără oarecare câştig pentruproducătorii de vin.

8/18/2019 Deseuri de Vinificatie Sem. 4

12/12

/entru obţinerea uleiului de calitate naltă se folosesc seminţeproaspete, bine păstrate, din tescovina nefermentată.

6eminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triplela prese $idraulice sau cu şnec. Ea prelucrarea seminţelor prin

presare din 3 tonă seminţe se obţin 33& 5g ulei. 7leiul de struguri, obţinut prin presare poate folosit la

obţinerea uleiului ert n industria de producere a lacurilor,vopselelor, n industria farmaceutică şi cosmetică. cest uleieste utiliat şi la prepararea conservelor şi n producerea

margarinei (Dtalia, Franţa!. 7leiul de struguri de naltă calitate,obţinut din seminţe proaspete prin presare, se vinde n Franţaca ulei dietetic.