Gabriel LiiceanuAdriana BittelRadu Paraschivescu

Ana Blandianaloana Pdrvulescu

,-/OVe$flde dragoste

la prima vd,dere

Cuvint inainte deIoana Pirvtrlescu

Ediqia a treia

HUMANITASBUCURE$TI

h

T

Cuprins

Cur.thnttnainte ...... 5

Gabriel LiiceanuCrinii din clasa tnthi de liceu . . . . . 1,1,

Adriana BittelTerebentina... ......29

Radu Paraschivescu

Amor, restan{d, Sironica 51

Ana Blandiana

Misiwne imposibild 83

Ioana PirvulescuUnpariw la Paris .....1.11,

;il.\

rr iata ca se ridici pe neobservate cor-E timpul ca prezentatorul din faqa eirctragi discret. Rumoarea scade odatlnrinile din sala. O tuse usoarl, o;oapt[,54iit de scaun, apoi liniste. IJn conze lasi un cerc alb pe scena.

cepe speciacolui.cepe dragostea.r aud, deja, tonurile primei voci ...

I. P.

'abriel Liiceanu

Criniidin clasa tntdide liceu

tt \fi

\ilr

M-am indrigostit la 74 ani. Toml s-a pe-

trecut pe nea$teptate. Binuiesc ci, intrindin viaqi, ne indrigostim intotdeauna de ungablon. $ablonul meu era blond, avea ochiiverzi gi restul nu mai conta. De fapt - gi

asta aveam s-o aflu cit de curind -, tocmairestul conta, tocmai ceea ce deplqea gablonul

gi devenea ,,lucrul" acela unic gi irepetabilcare, el doar, face posibili indrigostirea.

$ablonul meu stitea in banca atreiape rin-dul din stinga, cel de la fereastri. Eu sti-teamin banca apaffape rindul din mijloc.Era o f.at[, mai degrabi scundl, cu pielea

incredibil de albe. Eu aveam pielea la fel de

a[bi, numai cI eram brunet. Din locul incare mI aflam, ii vedeam mereu pirul blond,

llsat si cadi in jurul capului ca o perdea,

t

Ns

()

Ll

U

l\"\

hh

ir

h

l3

in stilul tunsorii actriqelor hollywoodienedin anii '30. Aveam in casl, in sertarul marede la bufetui din sufragerie, un reanc decartoline in sepia cu portrete de actori. Reu-siseri toate se piseasci, din tineretea pirin-tilor mei, pe malul postbelic al istoriei. Eraacolo Greta Garbo, cu privirea ei flu Ei cuo plasi stranie, care se termina cu niste qur-turi cristalini, aruncati peste pdr.Eragi Ru-dolf Valentinq imbricat in geic, cu un turbanpe cap gi cu un hanger infipt intr-un briulat. in sfirgit, eral^;iade Putii, al cdrejnumenu l-am mai intilnit de-atunci niciodati.Avea un breton pindla jumdtatea frunqii,iar pirul, lins pe crestetul capului, ii cideadrept, feri nici o guviqi buclati, pini suburechi. Exact asa ardta;i blonda mea Cleo-patrd. Din cind in cind, in timpul orelor,perdeaua pirului prindea si se miste, capulse rotea brusc spre dreapta, linia nasului api-rea oblici gi demni, urmarl de o privire verdecare mi fixa scurt, cu seriozitate, ficind sIcreasci in mine un val de cilduri Ei modi-ficindu-mi bntnile inimii.

Nu a trecut mult timp pinl mi-am datseama ci blonzenia ei nordici era doar fun-

oe mit-ascinau cu ader-ilprrcsirati cu pistrui minrUdri, care se srengeau sr sc ddE in mici spasrne nerr-Glqllgrcile si soviitoare panglicilriti la ristimpuri in drepniz.lri la locul ei dupi o sml

-i+pirului. Imi trimitea in Eca

5i acum, dupi ce a trecutdderie de ani, continui si amlemoliei care ma cuprindeacitiuqa avanslnd pe furis,.lir"citre mine si ci.nd, depl;indlcu ochii de scrisul ei plin giofie o pravllire in cele mai edisperirii, fie un rapt si o dginoasl citre cerul beadudpedepsea sau mi raspliteadi se nizirea cd, md porr in nqeles f*a sd-mi deaweodati;la regulile nescrise ale couideal. Era extrem de exigerdeseniorila o curte medievdvirgiti. Era stipina plini rputea decide dupi voie in 1inimii slujitorului ei. in oririnviqat ce inseamna si-ti pir

/.4

u

\

ss

U

J

1.4 dalul, decorul din care se desprindeau detal.iile

rF

hI urnsorii actritelor hollywoodieneF0. Aveam in casi, in sertarul mare

t'ctul din sufragerie, un teanc depfo sepia cu porrrete de actori. Reu-

le si piseasci, din tinereqea pirin-f pe malul postbelic al istoriei. Erahcta Garbo, cu privirea ei flu si cu

care se termina cu niste tur-aruncatl peste pir. Era gi Ru-imbricatin seig cu un turban

cu un hanger infipt intr-un briuera Lia de Putti, al cirei nume

mei intilnit de-atunci niciodati.b,reton pini la jumitatea frunlii,lior p. creqtetul capului, ii.cidea

ri nici o guviql buclati, pini subaqa arita gi blonda mea Cleo-

cind in cind, in timpul orelor,pirului prindea sI se miste, capul

qpre dreapta, linia nasului apI-i demna, urmare de o privire verde

scurt, cu seriozitate, flcAnd se

mine un vai de cllduri si modi-i bitaile inimii.

mult timp pini mi-am dat:nia ei nordici era doar fun-

din care se desprindeau detaliile

care mi"fascinau cu adevirat: pielea sidefie,

presdratd,cu pistrui minusculi, buzele sub-tiri, care se strAngeau gi se desficeau perio-dic in mici spasme nervoase, miinile cu degete

gracile gi goviitoare, panglica de pe cap cobo-ritd,la ristimpuri in dreptul gurii gi reage-

zatd.lalocul ei dupl o scurte scuturlturi a

plrului. lmi trimitea in fiecare ori bileqele

si, acum, dupl ce a trecut de atunci o puz-derie de ani, continui sI am intactl memoria

emo(iei care mi cuprindea cind vedeam hir-tiuqa avansind pe furig, din mini in mini,citre mine;i cind, depliind biletul, dideamcu ochii de scrisul ei plin gi citeq. Urma apoifie o privilire in cele mai adinci hiuri ale

disperirii, fie un rapt ;i o ascensiune verti-ginoasi citre cerul beatitudinii depline. Mipedepsea sau mI risplitea dupi felul in care

i se ndzilrea cd, md,port in recrealii, binein-qeles fire sI-mi dea vreodati gansa de a ajunge

la regulile nescrise ale comportamentuluiideal. Era extrem de exigentl. igi juca rolulde seniori la o curte medievah cu o arte desi-virgiti. Era stipina plinl de capricii care

putea decide dupi voie in privinqa vieqii gi

inimii slujitorului ei. in orice caz,atunci am

invlqat ce inseamni sl-qi pierzilibertatea gi

a)

{

l\*\\s

15

sq)(,

s

L

cit de greu este dupi aceea si mai reintri inposesia ei. Ce inseamni si atirni de o incli-nare acapului, de oprivirepiezigi, de modu-larea unui ton.

Lucrul cel mai tulburltor era felul tau-tologic in care, prin bileqelele acelea, tmididea intilniri pentru parz\degi, de indatlce ora se incheia, ne pomeneam automatunul in faga celuilalt. Dar insemnul acela,inscrisul acela de citeva cuvinre, consfinleagi didea solemnitate unui lucru care alt-minteri ar fi fost poate inghiqit de subinlelesgi banalitate.IJn drum cu ea pe coridoareleliceului, in alaraperimetrului clasei in caremigunau colegii, se rransforma intr-o fugIin lume, in ceva intim qi misterios care creaintre noi acea complicitate pe care se inal$de fiecare dati lumea indrigostirii. De obicei, in recrealig mergeam sd cumpiri"m ,,Eu-genia", doi biscuiqi informl de,elipse alungiaumpluqi cu o cremi de cacao si inveliti in*tr-o hartie pergamentoasi prin

"*rr riria-

tea, urmind conturul cremei, o dungi degrisime. imi didea mie si-i deschid plh.-qelul gi apoi ronqiia din marginea biscuiruluica un goricel, sub privirea mea extaziatisi, cred, aga cum ii stI bine fiecirui biiat

:fodrigostit, ugor timpi. Eramo ficeam si r6dl. Se oprea

ilrea cu .piciorul mozaicul

;€pul i se lisa pe spate pentru ahohot cristalin, in timp ce pi

, !i salte ritmic in convulsiaDupi o vreme, recuzita

l.v

ernceput sa oevma nelcfo liceul,,Gheorghe Lazjr",Bucuregtiului, stringea elevifmrte matre, aveam negansa ce,

narea orelor de gcoall, sIdiferite. Eaurca, tnind CiEmieibei VodI, eu coboram inahi parte, zilele noastre eraumetrate, familiile,burgheze'teamerau extrem de riguroase,prea mici pentru ,,ceaiurioocaziile de a ne vedea in afarepractic inexistente. De aceea,

e aiuns, incet-incet, sI se

tasme. Fantasme ce trebuiauenansim citre o intimiateaclrdcel puqin, nu-mi era deloctimp mlpercepeam caunvirqit, care n-ar fi putut si-$inici mlcar cu o floare.16

aceea si mai reintri insi atirni de o incli-

ivirepiezig, de modu-

era felul tau-bileqelele acelea, imiyauzit degi, de indatiPomeneam automatDar insemnul acela,

cuvinte, consfinteaunui lucru care alt- nghtit de subinqeles

cu ea pe coridoarelelui clasei in care

orma intr-o fugisr rrusteflos care creaitate pe care se inalqi

indrigostirii. De obi-sicumpirlm,,Eu-

deelipsld*grnde cacao si inveliti in-

,asi prin carerdzbd-cremei, o dungi de: si-i deschid pache-marginea biscuirulurirea mea extaziatdbine fiecirui biiat

indrigostit, ugor tdmpl.Eram foarte fericit

cind o ficeam si ridi. Se oprea atunci brusg

lovea cu piciorul mozaicul coridorului,capul i se hsa pe spate Pentru a elibera un

hohot cristalin, in timp ce pieptul incepea

sI salte ritmic in convulsia risului.Dupi o vreme, rec:'Jzita relaliei noastre

a inceput si devini neindesd dtoare. Intru-cit liceul ,,Gheorghe Lazdr" ,a$ezat ilo centrul

Bucure;tiului, stringea elevi de pe o razd

foarte mare, aveam ne$ansa ca, dupi termi-

narea orelor de gcoali, si apucim direcliidiferite. Ea urca, tlind Cigmigiul, spre $tir-bei Vodi, eu coboram in Cotroceni. Pe de

altl parte, zilele noastre erau perfect crono-

metrate, familiile ,,burgheze" in care creg-

tearn erau extrem de riguroase, noi eraminciprea mici pentru,ceaiuri" dansantg a;a incitocaziile de a ne vedea in afata Ecolii erau

practic inexistente. De aceea, relaqia noastre

a ajuns, incet-incet, si se hrineascl din fan-

tasme. Fantasme ce trebuiau si ne faci siavansim citre o intimitate acilreinaturS, mie

cel puqin, nu-mi era deloc clard.. in acelagi

timp mi percepeam ca un gentleman desi-

virgit, care r.-ar fi putut si-gi rineasci iubita

nici micar cu o floare.

s

{$L

*s

o

17

t[u ril

F ulp eleof,s Iru-?s pfr-r8 eaae ?ruerrr

pqtu ag lerinlos pra EtsV i1nr.uf,i 'la eu(ea:d urq rS ia:ptu 1ue;s punpe eatnd as arte zarerynd ep .a-rtseou rrrrqnr Inrulplereopualds pnseou rr-ldo;d ap psllueou In ruPrlur Ps Ernge{.lPInlel

[t{ Pun rEoP If,'urnorro nu rep'ul:h8rsap trnqarl .pqepa-rd zstxe munmof, urP gJseu as es l?ruJn rJ JE aJt,op?tu:o-1eace prsp8 emqer pf, ?.r, Errr

I =ce-1 es aJers ur 3sasry nu erela ar

l;o ou gs ri ardorde eu ps eruJn aJEf,

fu[reo11 'ezryal o-au.apaa as urruFua:nr ra eluEIJeA ur ?atunl arer adF o-rrurp 'rie.rngprau .urprdnr;u

l pf, ep unr?le lnun riuaq8uosmEd fs e: erinlos Era plse .eq lzFnprt;c ruapl\I lpuna.rdrur *g*T S

'"aru ElurJsflpa pgseorigsau ?pug4dpd barnfsEarrl ad ep:eoc tol uuoru p ri nirr)fu rnrm FSrq e-ap neeraldun apmdl rpun 'ruaoor1o3 uJ .nSarncng qfr:ut rer.u aloJas e^a1gJ lrer tS urr;uarrurdugtul u1,r,tlar pp-lou ar&

lode esueae e n-rluad.alesuazro:d el?uoruasalrirncrl ep rolrrnpegnrt aleralu€3 ur ases-un:tpd_.rorznlepuv ep alrrosu aprnrugwpded pep8eg urp asnoerl .ea1_11y-le

Inlocasur'aJe3 Jrlsrur lueluepueruoc rn]soog undnsPtu Ps 'lrtzn rnlngut p 6uurn uurap ,ete3ruera na ftJ .Ea1_JJJX

IE rnJnloces lrundacurel ed.pueg-p uql ,ge_re crtsnu taod pueaseP rcIu 1ac asasnds .,,EJsergrJl

o_s aleod nuI3Iu es eeJrqnr urp eJeoru nu ac IeJ..

.atso8

-erp up pwper?.cel|ap neerruu uqtuetu rnrpsrc'- ptzn tueg _ gJem parunl ur elsurf,arBr-t-I 3l wly g7,! Iaf,E urp roirrqrueu eeuaur-ese pqpug? pivrt, ur ?erertur tueaopJ rrur'nnS ps prpd 'ea::ueour . .. ,r, ,rrrrr, ,rir.rrs?ruJno e n-nuod eaundur es eJec adnlos e;r#-urs e3lueprle esruelep ._ pprru o_s EruJnpug_c 'pleoof e1 rr-rgcaid ero ap,zuetdep neai-rydsap pru er?c aledqc rprunu ps tgrapt11ger-pj nu e[ieurtuip ,rzral re rolrqco ea.rnudqns pJ?es ep pJ€as ruearuJope ,arecueru aper;od urasnprard nuJ _ f,rruru rrreapel ieuu nuaJes ap olorurp tcund un_JtuJ prasasunfe ag:-nJcnl Pc nJluad '-rn8ls eJ tlnur reru ,raur yt roJlulrr e ereote^fes erinlos rgluJ retu lnr-pdee iou arturp eIfiJg)eelurur uJ iarrol{

8I

o.J

\

S

s>

\as

G

Ia

T.

ciruia dintre noi a api-ia salvatoare a crinilor ?

ca sigur. Pentru ci lucru-punct dincolo de care

ic - imipierdusempofcaseari de seari sub

ei verzi, dimineqile nu fe-clipele care mi despir-

ora plecirii la gcoall, cind-, devenise evident ci sin-se impunea pentru a curma

... moarrea. Firi si stiu,in viagl gindind ase-

din acel trib aflat la mareerabi - Banu lJzrd -, ai

defiecare dati din dra-moare din iubirea sa nici

'tarrz-o, spusese cel mai deb

"."1r, Ibn al-Farid, pe la

i al XIII-lea. Iar eu eramal tribului uzrit, si mI

mistic care, intrecuse din Bagdad pe

ire de Andaluziei, pitrun-trubadurilor de la curtile

Pentru a avansa apol

spre nordul celtic, inintimpinarea lui Tris-tan si, iatd, cdteva secole maitirziu, a mea,

la Bucuresti, in Cotroceni, unde anotim-purile impleteau de-a lungul unui an, din firuI

"i.qo;i al mortji 1or, coarda pe care incepuse

siurcg palpitAnda, neslgioasi gi tragica, ado-

lescenqa mea.

Si murim impreuni ! Evident c:d, asta era

solulia ! Da, asta era soluqia ca sI putem sta

nestingheriqi unul ahturi de altul gi si ne

infruptim, netulburaqi, dintr-o intimitatep€ care lumea in varianta ei curentl, dupicum se vede, ne-o refuza. Moartea eta cea

care urma si ne apropie gi sI ne ofere ceea

ce viaga nu fusese in stare si faci. Proble-rur era ci trebuia gisiti acea formi de moarte

c;re ar fi urmat sI se nascl din consumareaunuiermz prealabil. Trebuia, desigur, slmu-rim, dar nu oricum, ci doar unul in braqele

oeluilalr Trebuia sI intrdmin moarte imbl-uS de propria noastrl splendoare, de subli=

mul iubirii noastre, de puritatea ei, de totGe se putea aduna sfint, mireq gi inillitorfo preajma ei.

Crinii! Asta era soluqia! De mic, de cindtrrama avea grijd"sl-mi scoatl din camera in

"il.,"

q)()

{q)

l.*s

L9

d"l::-

Ie

t:

"..

:n

,tq

u

\

\J

care dormeam crinii culegi pesre zi din gri-dini, eram convins ci aceste flori, dotate cucel mai imbititor miros, eliberau, noapreamai ales, un parfum otrivit. O si te doard,capul miine-dimineaqi, imi spunea mamade fiecare dati cind imi lua vasul cu crinidin cameri. $i dacn pesre noapte as dormicu multi, foarre mulqi crini ? S-ar putea sImor in somn ? FIri ?ndoiah ! Cind, pesrezi, imi cufundam capul in cupa albe acrinu-lui,brdzdaridedungi mov-visinii, gi apoi miuitam in oglindi si vid urma pe carepole-nul galben o lisase pe nasul meu, mi.incercao stare ciudatl. intre frumuse{e ;i moarte nuexista agadar o pripastie de netrecut. Dim-potrivl. Mi fascina mirosul crinului. Cumera cu purinqi ca acesr miros si ucidi ? Edrept ci nu prea auzisem de oameni care s-arfi sinucis cu miros de crini, desi, imi spu-neam, nici nu se poate imagina moarte maifrumoasi. Cum se face cd"pini atunci ni-meni nu recursese, in intreaga istorie a spe-ciei umane, la aceastl moarte divini ?

Dar iatd.ci acum sosise momentul si facrecurs la competenta pe care o dobindisemin copilirie in materie de crini. Urma si-i

propun blondei mele iubiri si Erpreuni, inchigi ermetic intr-o caucu aceste flori perverse. Cind mkminte gindul acesta, am simrit o (rare. M-am sculat cu elintr-o bunidSe nlscuse pesemne dintr-o imc(loasi a noplii in care se amesrecascd

trivi lascivitiqi, fliciri de o puritadisperiri, pasiuni nlprasnicg inhiqde marire, pofte obscure, adoragii jce cortegiul dezhnr,uit al erosuiuiqnlzari in mintea unui bilat de 14,

afteptat infrigurat si se faci ora Fscoah. Odati ajuns, am anunra.tio

cain patzl am si-i spun ceva dGd

important.Cind ora s-a terminag aveamgi

de emoqie. Am dus-o gribit pe oflliceului * luind-o din cindin cindsi simEind de fiecare dati cum, prildegetelor, fiinla ei mi se scurgeailpul - spre cel mai indepirtat prrndnoastri, undeva sus,la etaj, in spoteatrului. Ne-am opritin dreprulrltre joase, care incepea la doui palrrcrtreapta ;i am intrebat-o cu voce rrefll20

trrneam crinii cuie;i peste zi din gri-rem convins ci aceste flori, dotate cui imbatator miros, eliberau, noapreas, un parfum otrivit. O si te doarinffine-dimineati, imi spunea mamarre dati cind imi lua vasul cu crinincre- Si daci peste noapre ag dormi

[i, foane mulgi crini ? S-ar putea sir somn ? Firi indoiah ! Cind, pesre

crilundam capul in cupa albl a crinu-&ta de d*S mov-viginii, si apoi miir oglinda si vid urma pe care pole-ben o lasase pe nasul meu, mI incercaciudari. inre frumuseqe Ei moarre nu

Sadar o pripastie de netrecut. Dim-L Mi f:ascina mirosul crinului. Cumprtinti ca acesr miros se ucida ? Eimr prea auzisem de oameni care s-ar

ds cu miros de crini, de;i, imi spu-dci nu se poare imagina moarte maitsi- Cum se face cd,pind, atunci ni-tt recursese, in intreaga istorie a spe-

nne. la aceasri moarte divinn ?

ieri ci acum sosise momentul si fachcompetenqa pe care o dobindisemHrie in materie de crini. Urma sa-i

propun blondei mele iubiri si murim im-preuni, inchfui ermetic intr-o cameri ticsiticu aceste flori perverse. Cind mi-a venit inminte gindul acesta, am simtit o mare elibe-

rare. M-am sculat cu el intr-o buni dimineaqi.

Se niscuse pesemne dintr-o imensl nebu-

loasi a noplii in care se amestecaserl deopo-

trivi lascivitlgi, fliciri de o puritate intensi,disperiri, pasiuni niprasnice, infringeri, vise

de mirire, pofte obscure, adoraqii gi tot ceea

ce cortegiul dezlinquit ai erosului mai poate

nizj;ri in mintea unui bliat de 14 ani. Amagteptat infrigurat sl se facl ora plecirii lascoala. Odatd ajuns, am anunlat-o pe fugicain pauza am sa-i spun ceva deosebit de

important.Cind ora s-a terminat, aveam gitul uscat

de emotie. Am dus-o gribit pe coridoareleliceului - luind-o din cindin cind de mini5i simgind de fiecare dati cum, prin canalele

degetelor, fiinqa ei mi se scurgea in tot tru-pul - spre cel mai indepirtat punct de clasa

noastri, undeva sus, la etaj, in spatele amfi-teatrului. Ne-am oprit in dreprul unei feres-

rre ;'oase, care incepea la doui palme de ultimaueapti, gi amintrebat-o cu voce tremuritoare: 21

s\)

{

L*s