1

S.C. ABCONY SERV -D S.R.L Str. Nicolae Balcescu, nr. 25, ap. 7 loc CLUJ NAPOCA, Jud. CLUJ

D O S A R P R E L I M I N A R

P R O I E C T N R. 46 din 23.08.2017

PRIVIND INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE PRESIUNE REDUSA SI JOASA

DIN LOCALITATEA CLUJ NAPOCA

JUDETUL CLUJ

ADRESA STRADA PANDURILOR, NR. 7

BENEFICIAR UNIVERSITATEA BABES BOLYAI - SALA DE SPORT -

Instalator autorizat pentru proiectare (grad ID/PGIU )

Nume si prenume: ANGHEL DORU MARIAN Autorizatia grad PGIU , nr. 105150453 Eliberata de A.N.R.E.. Bucuresti

Angajata al S.C. ABCONY SERV-D S.R.L. Valabila : mai 2020 Semnatura .......................................

Instalator autorizat pentru executie (grad III minim/ EGIU) Nume si prenume .................................. Autorizatia grad .............. nr. ................. Eliberata de ........................................... Angajat la .............................................. Domiciliat ............................................... Autorizatia are ultima viza a D.G.N. din anul.....

Semnatura ............................................. EX.

2

B O R D E R O U

PIESE SCRISE:

Pag. Dosar preliminar Fisa Proiectului 1 Borderou (piese scrise si desenate) 2 Fisa de responsabilitati 3 Aviz DELGAZ GRID S.A. 4 Memoriu justificativ 6 Breviar de calcul pentru presiune redusa 33 Breviar de calcul pentru presiune joasa 38 PIESE DESENATE Plansa PLAN DE SITUATIE scara 1 : 1000 1 PLAN SALA DE SPORT GHEORGHE ROMAN scara 1 : 100 2 PLAN CT EDUCATIE FIZICA SPORT scara 1 : 100 3 PLAN CT BAZIN, PLAN CT CANTINA scara 1 : 100 4 PLAN CT CHINETOTERAPIE scara 1 : 100 5 PLAN CT SALA DE ATLETISM, PLAN VESTIAR TIR scara 1 : 100 6 PLAN CAMIN JUVENTUS scara 1 : 100 7 Schema izometrica 8 Detaliu executie sant - asfalt fundatie piatra sparta D1 Detaliu executie sant - macadam D2 Detaliu executie sant - spatiu verde D3 Detaliu executie - montaj Reiser D4 Detaliu tevi curbate D5 Detaliu imbinari sudate D6 Detaliu executie rasuflatoare carosabil D7 Detaliu executie rasuflatoare de perete D8 Detaliu executie tub de protectie D9 Detaliu executie fir trasor si banda avertizare D10 Detaliu punct de racordare fir trasor D11 Detaliu cap terminal D12

Intocmit, ing. ANGHEL DORU

3

FISA DE RESPONSABILITATII

INSTALATOR AUTORIZAT PENTRU PROIECTARE ( GRAD ID/ PGIU )

Nume si prenume: ANGHEL DORU MARIAN

Autorizatia grad PGIU , nr. 105150453

Eliberata de A.N.R.E.. Bucuresti

Angajata al S.C. ABCONY SERV-D S.R.L.

Valabila : mai 2020

Semnatura .......................................

INSTALATOR AUTORIZAT PENTRU EXECUŢIE ( GRAD IID/EGIU )

Numele si prenumele: ..............................................

Autorizaţie gradul ..........., nr. ................................

Eliberata de A.N.R.E BUCUREŞTI

Angajata al...............................................................

Domiciliat in: ...........................................................

Semnătura si stampila firmei.. ……………………...

4

5

6

MEMORIU JUSTIFICATIV

DATE GENERALE 1.1. APROBAREA RACORDĂRII în conformitate cu art.2.1 din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu

gaze naturale, aprobate cu Normelor tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale - 2008, "accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizează în regim reglementat, conform legislaţiei în vigoare". în acest sens, în urma solicitării accesului la sistemul de distribuţie existent, făcută de investitor (consumatorul captiv final), operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, a emis acordul (nominalizarea) anexat.

1.2. CONDIŢII GENERALE PRIVIND PROIECTAREA, AVIZAREA Şl EXECUTAREA LUCRĂRILOR INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE

Proiectarea şi executarea lucrărilor instalaţiei de utilizare gaze naturale se face, numai de către agenţi economici autorizaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) Bucureşti, conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate cu Normelor tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale - 2008.

Prezentul proiect stabileşte condiţiile tehnice de proiectare, execuţie, recepţie, punere în funcţiune, exploatare şi întreţinere a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale proiectată.

Prezentul proiect s-a întocmit cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi a Normelor tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate cu Normelor tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale - 2008.

Executarea oricăror lucrări în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale, deci implicit şi în cadrul instalaţiei de utilizare care face obiectul prezentului proiect, se face numai după ce investitorul obţine avizul de executare a lucrărilor prevăzute în prezentul proiect de execuţie emis de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie a gazelor naturale. Dispunerea executării sau executarea oricăror lucrări în cadrul instalaţiei de utilizare care face obiectul prezentului proiect, este interzisă fără avizarea proiectului tehnic la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie; de asemenea este interzisă executarea lucrărilor prin agenţi economici sau persoane neautorizate de către ANRGN. Instalaţia de utilizare va fi executată de către constructor numai pentru punctele de ardere aprobate şi proiectate.

în conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate cu Normelor tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale - 2008, proiectantul are obligaţia de a solicita şi după caz de a susţine avizarea proiectului tehnic de către operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, fapt pentru care proiectantul va prezenta la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, dosarul preliminar al lucrărilor (proiectul tehnic de execuţie) în trei exemplare. Operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie este obligat ca în termen de 30 zile după primirea dosarelor preliminare, să emită avize sau să restituie dosarele preliminare neavizate, cu observaţiile scrise pentru refacere sau completare. Proiectul avizat, se semnează şi se ştampilează obligatoriu pe fiecare planşă desenată, de către reprezentanţii operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie. Avizul conţine condiţiile de valabilitate în raport cu modificarea legislaţiei în vigoare şi este obligatoriu iar executantul trebuie să respecte în totalitate proiectul tehnic avizat.

Partea desenată şi detaliile de execuţie fac parte integrantă din proiect şi ele stau alături de memoriul justificativ la îndemâna executantului, pentru execuţia corectă şi de calitate superioară a lucrărilor, pentru funcţionarea în deplină siguranţă şi la parametrii proiectaţi a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale.

Dacă pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor ivi situaţii care nu au fost prinse în prezenta documentaţie, soluţionarea acestora se va face numai cu avizul proiectantului de specialitate.

2. NECESARUL DE CONSUM GAZE NATURALE

în urma solicitării accesului la sistemul de distribuţie existent, făcută de investitor (consumatorul final), operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, a emis acordul de acces la sistemul de distributie. Acesta consta in modificarea instalatiei de utilizare :

RECEPTORI CARE SE PASTREAZA:

2 x CT ED FIZICA SPORT 33,0000 mc/h 66,0000 mc/h

1 x CT SALA SPORT GH ROMAN 3,0000 mc/h 3,0000 mc/h

2 x CT SALA SPORT GH ROMAN 14,6500 mc/h 29,3000 mc/h

3 x CT BAZIN 129,1600 mc/h 387,4800 mc/h

7

2 x AEROTERMA TEREN TENIS 20,6000 mc/h 41,2000 mc/h

2 x CT CAMIN JUVENTUS 39,4400 mc/h 78,8800 mc/h

2 x MG RESTAURANT 2,0000 mc/h 4,0000 mc/h

1 x MG RESTAURANT 0,6700 mc/h 0,6700 mc/h

2 x ARZATOARE RESTAURANT 3,0000 mc/h 6,0000 mc/h

2 x CT CHINETOTERAPIE 29,0000 mc/h 58,0000 mc/h

2 x CT SALA SPORT ATLETISM 35,0000 mc/h 70,0000 mc/h

1 x SOBA VESTIAR TIR 1,0000 mc/h 1,0000 mc/h

TOTAL 1 745,5300 mc/h

RECEPTORI CARE SE DEZAFECTEAZA

48 x Masini de gatit 0,5860 mc/h 28,1280 mc/h

TOTAL 2 28,1280 mc/h

RECEPTORI NOU SOLICITATI

1 x CT ROOF TOP 18,6000 mc/h 18,6000 mc/h

TOTAL 3 18,6000 mc/h

TOTAL DEBIT(1+3) 764,1300 mc/h

În conformitate cu prevederile regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 766 din 1997, instalatia de utilizare gaze naturale de presiune redusa si joasa ce va funcţiona la in loc. Cluj Napoca, Str. Pandurilor nr. 7 se încadrează în categoria de importanţă C (importanţă normală). Proiectul va fi verificat de un verificator autorizat pentru instalatii de utilizare domeniul Ig.

3. SOLUŢIA DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE 3.1. INSTALAŢIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE PROIECTATĂ Prezentul proiect stabileste conditiile tehnice de proiectare, executie , receptie, punere in functiune, exploatare si intretinere a instalatiei de utilizare a gazelor naturale aferenta Parcului Iuliu Hateganu din loc. CLUJ NAPOCA , str. PANDURILOR , nr. 7 - beneficiar: UNIVERSITATEA BABES BOLYAI, aparut in urma solicitarii modificarii instalatiei de utilizare si suplimentarea debitului de gaz prin montarea unui rooftop pentru ventilatie, in baza acordului de acces la sistemul de distributiei nr. 210557344 din data 18.08.2017 emise de DELGRAZ GRID S.A., in conformitate cu H.G.R. 1043./.2004, care se anexeaza .

Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se va realiza prin intermediul unei instalaţii de utilizare gaze naturale proiectată în prezentul proiect tehnic.

Masurarea consumului de gaz este asigurata printrun contor existent montat in STATIA DE REGLARE MASURARE, tip SRMTG 975/2/1-16/16, Qmax = 975mc/h avand di = 764.13mc/h .

Instalaţia de utilizare gaze naturale de presiune redusa se compune din instalaţia de utilizare exterioară, intre SRMC si noile posturi de reglare, precum si instalatia de utilizare presiune redusa interioara care deserveste aparatele de utilizare mai sus nominalizate, din interiorul centralelor termice, inclusiv focarul şi coşul de evacuare a gazelor arse

Instalaţia de utilizare presiune joasa este partea din instalaţia de utilizare care se găseşte în interiorul imobilului situată între postul de reglare şi aparatele de utilizare mai sus nominalizate, inclusiv focarul şi coşul de evacuare a gazelor arse.

3.3. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE PROIECTATĂ

Breviarul de calcul privind dimensionarea instalaţiei de utilizare proiectată este anexat prezentului proiect şi s-a

făcut în conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin NTPEE 2008, capitolul 5 - Dimensionarea conductelor sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Debitul de calcul al instalaţie de utilizare gaze naturale a fost stabilit, aşa cum este prevăzut în articolul 5.1. din NTPEE 2008, în funcţie de necesarul de consum rezultat luând în considerare debitul simultan al tuturor aparatelor din instalaţia de utilizare, iar pentru factorii de simultaneitate, valoarea coeficienţilor s-a luat conform tabelului nr.1 din normele mai sus amintite. Coeficientul de simultaneitate pentru încălzire s-a luat egal cu 1.

Căderea de presiune disponibilă pentru dimensionarea instalaţiei de utilizare s-a stabilit în conformitate cu art.5.3....art.5.10. din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze

8

naturale, aprobate prin NTPEE 2008, în mărime de 5 mbar, inclusiv contorul, astfel încât să acopere toate pierderile de sarcină, liniare şi locale.

Lungimea de calcul pentru fiecare tronson de conductă care formează instalaţia de utilizare proiectată, s-a

calculat în conformitate cu art.5.11 din NTPEE 2008 ca fiind egală cu lungimea fizică a fiecărui tronson de conductă care formează instalaţia de utilizare proiectată înmulţită cu factorul 1,2.

Determinarea diametrelor pentru fiecare tronson de conductă care formează instalaţia de utilizare proiectată, s-a făcut folosind tabelul nr.4.1 din NTPEE 2008 pentru dimensionarea conductelor de oţel (OL) care compun instalaţia de utilizare interioară şi tabelul nr.4.2 din NTPEE 2008 pentru dimensionarea conductelor de polietilenă (PE) care compun instalaţia de utilizare exterioară, pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz, şi a presiunii minime necesare la toate aparatele de utilizare, iar căderea de presiune stabilită conform aliniatului de mai sus să fie folosită integral pentru acoperirea tuturor pierderilor de presiune. Diametrele rezultate în urma efectuării calculului se regăsesc atât în tabelul de calcul din cadrul breviarului de calcul, cât şi în partea desenată a proiectului tehnic, pe planurile lucrărilor proiectate cu toate elementele de execuţie ale instalaţiei de utilizare, precum şi pe schema izometrică şi de calcul din partea desenată a proiectului.

3.4. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE

Masurarea cantitatilor de gaze naturale consummate in imobil se va face in conformitate cu prevederile Regulamentului de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate la consumatorii captivi (RMGN) nr. 2/2002.

Masurarea consumului de gaz este asigurata printrun contor existent montat in STATIA DE REGLARE MASURARE, tip SRMTG 975/2/1-16/16, Qmax = 975mc/h avand di = 764.13mc/h.

Mijloacele de masurare se vor amplasa in nise de protectie cu acces din afara proprietatii, iar nisava fi inchisa si sigilata de cate operatorul licentiat.

Amplasamentul contorului de gaz proiectat este uscat, ventilat, ferit de intemperii si usor accesibil cu acces din afara proprietatii.

4. DATE REFERITOARE LA RESPECTAREA CONDIŢIILOR IMPUSE DE NORMELE Şl

LEGISLAŢIA DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE 4.1. UTILIZAREA GAZELOR NATURALE ÎN CLĂDIRI Proiectarea instalaţiei de utilizare gaze naturale care face obiectul prezentului proiect tehnic s-a făcut cu respectarea Normelor tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale - 2008. Astfel, în conformitate cu art.8.1 din NTPEE 2008, utilizarea gazelor s-a proiectat numai în încăperi în care nu există pericol de incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datorită radiaţiei termice directe ori a transferului de căldură prin convecţie sau conducţie; pericol de explozie a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în interior; pericol de intoxicare sau asfixiere cu gaze arse a utilizatorilor. La proiectarea instalaţiei de utilizare s-au respectat condiţiile tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a acesteia, astfel s-au respectat următoarele ( a se urmări şi partea desenată): - condiţia de volum minim al încăperilor în care se instalează aparate de utilizare gaze naturale impusă de art. 8.2 din NTPEE 2008, care impune ca volumul încăperii în care se instalează aparate de utilizare gaze naturale să fie de cel puţin 18 m

3 pentru încăperi curente; cel puţin 7,5 m

3 pentru bucătării, băi şi oficii; cel puţin 5,0 m

3 pentru bucătării din construcţii

existente, cu respectarea condiţiei ca debitul total al aparatelor cu flacără liberă satisface cerinţa de 15 m3 volum interior

de încăpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale; - condiţia aşa numitelor „suprafeţe zburătoare" prevăzută de art.8.3 din NTPEE 2008, în care se impune ca toate încăperile în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevăd cu suprafeţe vitrate, sub formă de ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate, cu suprafaţa minimă totală de 0,03 m

2 pe m

3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton

armat şi 0,05 m2 fereastră pe m

3 volum de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie, în toate aceste cazuri geamurile au

grosimea mai mică de 4,0 mm şi sunt fără armare. Pentru încăperile în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, termopan etc.) s- a prevăzut montarea, în mod obligatoriu, de detectoare automate de gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2% CH4 în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor, cazuri în care şi suprafaţa vitrată necesară la exterior s-a redus la 0,02 m

2 pe m

3 de volum net de încăpere . Volumul net reprezintă volumul total al încăperii din care se scade volumul

elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere în care nu se pot acumula gaze. Poziţia acestora este indicată în planurile lucrărilor proiectate cu toate elementele de execuţie; - în încăperi cu volum mai mic de 18 m

3 şi în băi (indiferent de volumul lor), nu s-au proiectat: aparate de utilizare

pentru prepararea instantanee a apei calde de consum; aparate de utilizare pentru încălzire centrală sau locală, prevăzute cu arzător atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat la coş; - prin excepţie, faţă de toate câte s-au precizat la alineatele precedente, în prezentul proiect s-a prevăzut instalarea gazelor naturale şi în încăperi care nu respectă condiţiile de volum minim sau de „suprafeţe zburătoare", dar în

9

aceste cazuri s-au prevăzut aparate de utilizare care respectă prevederile art.8.5 din NTPEE 2008, în care se arată că: „Fac excepţie de la prevederile art.8.2, art.8.3 şi art.8.4, aparatele de utilizare care au atestare/agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru funcţionare în alte condiţii, (la care prin tubulatură etanşă, se asigură accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere - cazane cu focar etanş şi tiraj forţat). Poziţia acestora este indicată în planurile lucrărilor proiectate cu toate elementele de execuţie;

4.2. ASIGURAREA AERULUI NECESAR ARDERII Şl EVACUAREA GAZELOR ARSE

Proiectarea instalaţiei de utilizare gaze naturale care face obiectul prezentului proiect tehnic s-a făcut cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin NTPEE 2008, în ceea ce priveşte asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse.

Astfel, s-a respectat art. 8.28 din NTPEE 2008 pentru toate aparatele de utilizare a gazelor proiectate, atât pentru cele racordate la coş cât şi pentru cele cu flacără liberă, pentru care s-a prevăzut accesul aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor arse, complet şi fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu depăşească concentraţia de noxe admisă de normele de protecţia muncii şi normele de protecţia mediului. Aerul necesar arderii s-a asigurat şi pentru încăperile la care raportul Vi/Qn<30 (unde Vi este volumul interior al încăperii, iar Qn este debitul nominal al aparatului de utilizare). în aceste cazuri s-a prevăzut accesul aerului necesar arderii direct din exterior, prin proiectarea de goluri practicate la partea inferioară a încăperii, a căror poziţie şi suprafaţă este indicată în planurile instalaţiei de utilizare proiectate cu toate elementele de accesul aerului necesar arderii s-a calculat cu formula dată de art8.30 din NTPEE 2008: S= 0,0025x Qi [m

2] (unde Qi

este debitul instalat în încăperea respectivă). Golurile practicate la partea inferioară a încăperii pentru accesul aerului necesar arderii s-au prevăzut fără dispozitive de închidere sau reglaj, iar execuţie (partea desenată a proiectului). Suprafaţa golurilor practicate la partea inferioară a încăperii pentru obturarea acestora este interzisă. Se atenţionează executantul şi beneficiarul asupra necesităţii ca golurile pentru accesul aerului de ardere să nu aibă dispozitive de micşorare sau închidere a secţiunii. Conform art.8.30, la centrala termică cu tiraj forţat şi cameră de ardere etanşă nu este necesară asigurarea golurilor pentru accesul aerului necesar arderii în încăpere.

Evacuarea gazelor arse din încăperile în care se găsesc aparatele de utilizare gaze naturale, se va face prin coşuri de fum şi goluri de evacuare, conform NTPEE 2008 şi a indicaţiilor din planul lucrărilor proiectate, planşa nr.1.

Art.8.31 din NTPEE 2008 precizează că evacuarea gazelor arse din încăperile în care se instalează aparate cu flacără liberă, se face prin intermediul canalelor de ventilare pentru evacuarea gazelor arse construite conform standardelor 6724 şi 6729. în cazul încăperilor din construcţiile existente, construite fără canale de ventilare şi în care s-a prevăzut instalarea aparatelor cu flacără liberă (bucătării), în proiect s-a prevăzut practicarea în peretele exterior (se admite şi în tocul ferestrei), la partea superioară a încăperii, a unui gol pentru evacuarea gazelor arse, în condiţiile art.8.33 din NTPEE 2008, având suprafaţa de 200 c m

2.

Racordarea aparatelor consumatoare de gaze naturale la acelaşi canal de fum se face în următoarele condiţii: la înălţimi diferite; secţiunea canalului poate prelua debitele de gaze arse însumate ale aparatelor ce se racordează la acesta.

La evacuarea gazelor prin canale colectoare se va acorda o atenţie deosebită executării corecte şi etanşe a nodurilor de legare a canalelor individuale la canalul colector.

Legarea la coş prin burlan de tablă metalică, rigid sau flexibil se va face în condiţiile art.8.38 şi art.8.39 din NTPEE 2008, astfel:

- secţiunea burlanului să fie cel puţin egală cu.secţiunea racordului de ieşire din aparatul de utilizare - porţiunea verticală, de cel puţin 0,40 m la ieşirea din aparatul de utilizare - distanţa de la coş până la aparatul de utilizare să fie mai mică de 3,0 m - panta către coş, să fie minim 8%, dacă distanţa depăşeşte 1,0 m - burlanul să fie izolat termic, dacă distanţa depăşeşte 3,0 m - îmbinarea şi racordarea la coş să fie executate cu asigurarea etanşeităţii - se interzice trecerea burlanelor dintr-o încăpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe, îmbinate prin sudură

- se interzice montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gătit, radiatoare, etc). - se interzice evacuarea gazelor arse în podurile caselor sau direct prin pereţii exteriori ai clădirilor, cu excepţia aparatelor de utilizare omologate sau cu atestat/agrement tehnic, prevăzute din fabricaţie cu astfel de evacuare. Se interzice racordarea focarelor obişnuite, definite conform STAS 6793, alimentate cu gaze naturale, la

canalele de fum aferente focarelor alimentate cu un alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune, etc), cu excepţia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale-combustibil lichid/solid)

10

5. CONDIŢII DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR DE GAZE NATURALE 5.1. APARATE DE UTILIZARE Şl ARZĂTOARE în instalaţia de utilizare proiectată se vor monta numai aparate de utilizare gaze naturale şi arzătoare avizate

conform prevederilor ISCIR în vigoare. Conform art.8.9 din NTPEE 2008, aparatele de utilizare gaze naturale se vor monta, în funcţie de concepţia

constructivă: pe pereţi de zidărie sau beton, fără strat izolator combustibil la faţa peretelui sau pe pardoseală incombustibilă. Montarea arzătoarelor şi aparatelor de utilizare se va face în vederea atingerii criteriilor de performanţă cu respectarea condiţiilor tehnice din prezentul proiect tehnic, cu respectarea instrucţiunilor producătorului precum şi conform prevederilor din reglementările în vigoare. Debitul arzătoarelor de gaze naturale care echipează aparatele de utilizare se precizează de către producătorul aparatelor de utilizare prin inscripţionarea valorii acestuia pe eticheta aparatului de utilizare.

5.2. RACORDAREA APARATELOR DE UTILIZARE Şl ARZĂTOARELOR Atât aparatele de utilizare consumatoare de gaze naturale, racordate la coş, cât şi cele cu flacără liberă din

bucătării se vor racorda rigid la instalaţiile interioare, conform art.8.13 din NTPEE 2008. Conectarea aparatelor de utilizare gaze naturale direct la conducta de distribuţie sau reţeaua de repartiţie fără regulator de presiune este interzisă.

5.3. TRASEE Şl CONDIŢII TEHNICE DE AMPLASARE A CONDUCTELOR La alegerea traseelor pe care se vor amplasa conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată în

prezentul proiect, s-au respectat prevederile NTPEE 2008, care precizează la art.6.1 că: "la stabilirea traseelor se acordă prioritate respectării condiţiilor de siguranţă", iar la art.8.18:

"condiţiile de siguranţă au prioritate faţă de orice alte condiţii ". Fiecare unitate locativă s-a prevăzut să se racordeze la instalaţia de utilizare exterioară printr-o singură derivaţie.

5.3.1 .Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară, adică a părţii din instalaţia de utilizare care se găseşte

în exteriorul clădirilor, între postul de reglare-măsurare şi robinetul de incendiu ce se va monta la intrarea conductei în clădire, sau între două clădiri de pe aceeaşi proprietate, se vor realiza din ţevi de polietilenă (PE) de înaltă densitate PEHD 100, SR-ISO 4437, realizată din materie primă nouă (fără reciclare), cu o valoare a raportului dimensional standard egală cu 11 (SDR 11), agrementate în România conform legilor în vigoare. Conform art.3.7 din NTPEE 2008 se interzice: montarea aparentă a conductelor din polietilenă; montarea conductelor din polietilenă în soluri saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea; vehicularea prin conductele de polietilenă a gazelor naturale care conţin condens. în acest sens executantul, în cazul în care constată în momentul efectuării lucrărilor de săpătură că solul în care urmează să fie pozată conducta din polietilenă prezintă una din caracteristicile de mai sus, ori constată sau are informaţii că gazul metan ce urmează să fie vehiculat prin conducte prezintă condens, are obligaţia de a întrerupe continuarea lucrărilor şi de a anunţa imediat proiectantul, beneficiarul şi operatorul de sistem pentru luarea măsurilor care se cuvin.

Alegerea traseelor. Condiţii de amplasare şi echipare a conductelor instalaţiei de utilizare exterioară Traseul conductelor instalaţiei de utilizare exterioară este stabilit să fie rectiliniu în conformitate cu art.6.1 din

NTPEE 2008. Conductele şi fitingurile din polietilenă (PE) se vor monta aşa cum prevede art.6.6 din NTPEE 2008, îngropate

direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,90 m, de la generatoarea superioară până la suprafaţa finită a terenului. Prezenţa conductelor instalaţiei de utilizare exterioară care se vor monta subteran se va marca de către executant pe construcţii sau alte repere fixe din vecinătate, prin inscripţii sau plăcuţe indicatoare. Distanţa dintre plăcuţele de inscripţionare nu va fi mai mică de<30 metri. Intrarea în clădiri a conductelor instalaţiei de utilizare exterioare se va face suprateran, după ieşirea conductelor la suprafaţa solului, prin traversarea peretelui exterior al clădirilor. Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară nu s-au prevăzut să intre în imobil în pardoseala sau sub pardoseala acestuia, fapt interzis de art.6.4 din NTPEE 2008. Se va evita montarea ţevilor din PE în vecinătatea unor conducte care au pe suprafaţă temperaturi mai mari de 30

QC sau

care transportă uleiuri minerale, benzine sau alte materiale inflamabile. Dacă nu se pot elimina aceste vecinătăţi, distanţa minimă admisă pe orizontală între pereţii exteriori ai celor două conducte este de 0,80 m.

Răsuflători, tuburi de protecţie In conformitate cu art.6.10 din NTPEE 2008, în prezentul proiect s-au prevăzut iar executantul are obligaţia de a

monta răsuflători: la ramificaţii de conducte din PE şi la schimbări de direcţie; la ieşirea capetelor (reiserelor) instalaţiei de utilizare exterioară din pământ (în cazul în care executantul nu montează reisere cu răsuflătoare înglobată); la capetele tuburilor de protecţie (în cazul în care este necesară o astfel de protecţie a conductelor). Confecţionarea răsuflătorilor se face din ţeava de oţel cu diametrul de 2". Răsuflătorile la care se montează capac -GN- s-au prevăzut a se realiza în mod obligatoriu cu opritor, pentru evitarea degradării conductei cu dispozitivul de curăţare a răsuflătorilor (detaliul nr. 2 PE).

11

Distanţa între generatoarea superioară a conductei pe care se montează răsuflătoarea şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de 150 mm. în cazul în care devine necesară montarea conductei subterane din PE în tub de protecţie, diametrul interior al acestuia se va alege astfel ca să satisfacă condiţia: di tub = de cond + 50 mm. Tubul de protecţie se va realiza din materiale noi, iar grosimea pereţilor şi materialul din care se va confecţiona tubul va fi precizat de către proiectant după ce acesta va fi chemat de executant la faţa locului pentru a constata necesitatea montării conductei în tub de protecţie. Tuburile de protecţie trebuie să depăşească în ambele părţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate cu cel puţin 0,50 m. Tuburile de protecţie se vor prevedea la capete, la partea superioară cu găuri şi răsuflători, iar capetele se vor etanşa pe ţeava din PE.

Condiţii de montaj Distanţa minimă între conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară care se vor monta din polietilenă

subteran şi alte instalaţii, reţele edilitare, construcţii sau obstacole subterane, potrivit tabelului nr.5 de la art. 6.22 din NTPEE 2008, ce trebuie respectată de executant, va fi:

presiune redusa

1.- clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite ....... 1,0 m.

2.- clădiri fără subsoluri ........................................................................................... 0,5 m.

3.- canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice ............................ 0,5 m.

4.- conducte de canalizare ....................................................................................... 1,0 m.

5.- conducte de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol, sau căminele acestor instalaţii ...................................................................... 0,5 m.

6.- cămine pentru reţele termice, telefonice şi de canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente ........................ ' ........................... .0,5 m.

7.- copaci ................................................................................................................. 0,5 m.

8.- stâlpi ................................................................................................................... 0,5 m.

Se rnai face precizarea că distanţele de mai sus se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.

Se atrage atenţia executantului asupra respectării art.6.26 din NTPEE 2008, prin care se interzice cu desăvârşire montarea conductelor instalaţiei de utilizare exterioară, indiferent de tipul de montaj:

1o- terenuri susceptibile la tasări, alunecări, erodări sau supuse unor acţiuni dinamice

2°- sub construcţii de orice categorie; 3°- tunele şi galerii; 4°- în canale de orice categorie având comunicaţie directă cu clădiri; 5

o- la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, la distanţe sub 2,0 m;

Dacă se vor întâlni cabluri electrice sau telefonice în canalizări sau îngropate direct în pământ, sau cabluri a căror provenienţă nu este iniţial cunoscută, se va opri imediat lucrul, se va anunţa de urgenţă conducătorul locului de muncă şi deţinătorii de utilităţi subterane pentru acordarea asistenţei tehnice în timpul lucrărilor.

Conform art. 6.7 din 16-1998 se vor lua măsuri de etanşare a cablurilor telefonice, a conductelor de apă şi canalizare pozate în pământ, la intrarea în subsolul clădirilor. De asemenea, se vor etanşa toate intrările conductelor de încălzire, apă, canalizare de la subsolul clădirii la parterul acesteia (se vor etanşa deci toate trecerile prin planşeul peste subsol). Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze se va asigura (prin grija beneficiarului) ventilarea subsolului prin orificii de ventilare pe conturul exterior al clădirii şi între încăperile din subsol prin legarea unor canale de ventilare naturală cu subsolul clădirii. La recepţie beneficiarul va urmări realizarea lucrărilor de etanşare pe baza procesului verbal de execuţie a lucrărilor ascunse.

Intersecţii ale traseelor conductelor instalaţiei de utilizare exterioară cu alte instalaţii şi construcţii Intersecţia traseelor conductelor instalaţiei de utilizare exterioară din PE ce se vor monta subteran cu traseele

altor instalaţii subterane se va face perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate şi la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii. Pentru distanţe mai mici de 200 mm, la traversarea utilităţilor se va monta conducta în tub de protecţie. Trecerea conductelor instalaţiei de utilizare exterioară din PE ce se vor monta subteran prin: cămine, canale şi construcţii subterane ale altor utilităţi, este cu desăvârşire interzisă. Racordul

Trecerea de la conducta subterană din polietilenă la conducta aeriană din metal atât în cazul legăturii dintre postul de reglare şi conducta de polietilenă a instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară, cât şi in cazul legaturii intre postul de masura si conducta de polietilena a instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară, s-a prevazul sa se faca în conformitate cu art. 6.46, din NTPEE 2008, prin intermediul unui dispozitiv special, cu rasuflatoare inglobata, fara anod do proiecţie, dispozitiv care este folosit de obicei la capotele de branşament neanodic, fara anod do protecţie, cunoscut şi sub denumirea de „reiser", care realizeaza trecerea de la polietilena la oţel, avand acelaşi diametru cu ţeava din polietilena a instalaţiei de utilizare gaze naturale; exterioară (conform detaliu). „Reiserul" trebuie să fie fabricat Industrial, numai de agenţi economici care au sistemul calităţii certificat în conformitate cu prevederile familiei de standarde ISO 9001 şi să fie atestate/agremontato ethnic de organele abilitate. Trecerea PE/oţel s-a prevăzut a se

12

realiza deasupra solului, în partea verticală a dispozitivului. Distanţa minimă între suprafaţa solului şi fitingul de trecere este de 100mm.

Dispozitivele de tip „reiser" fără anod do protecţie s-au prevăzut a se realiza din: - ţeava de transport din PE (polietilena) - ţeavă de protecţie din oţel (carcasa) - fiting de trecere PE/oţel - răsuflătoare înglobată

Ţeava de transport din PE s-a prevăzut cu diametrul nominal Dn 63 mm şi se montează centrat în ţeava de protecţie. Capătul ţevii de transport iese din ţeava de protecţie pe o lungime de minim 300mm. Ţeava de protecţie din oţel este îndoită la 90° (la comandă specială sunt admise şi deschideri unghiulare mai mari de 90°), cu o rază de curbură egală cu cea a ţevii de transport. La cele două capete sunt prevăzute sisteme de etanşare între ţeava de transport şi ţeava de protecţie. La exterior, ţeava de protecţie este protejată contra coroziunii prin acoperire cu vopsea pe bază de răşini epoxidice, polietilenă sau alte materiale care pot asigura o protecţie îndelungată (50 ani). Fitingul de trecere de la PE la oţel este metalic şi asigură etanşeitatea cu ţeava de transport pe o durată de utilizare de 50 de ani.

Racordarea dispozitivelor de tip reiser la instalaţia de utilizare exterioară s-a prevăzut să se realizeze cu mufe electrosudabile prin sudură tip electrofuziune

La montaj se va verifica respectarea adâncimii până la care poate fi îngropat capătul de tip reiser al instalaţiei de utilizare exterioară, adâncime marcată pe fiecare exemplar.

Dispozitivele de tip reiser se vor manipula cu atenţie pentru a nu fi deteriorate ţevile de transport sau straturile de protecţie ale ţevilor din oţel.

La fiecare capăt al instalaţiei de utilizare exterioară s-a prevăzut montarea unui robinet de secţionare cu sferă, în poziţie verticală.

5.3.2.Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale interioară s-au prevăzut să se amplaseze aparent, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii. Traseele instalaţiei de utilizare gaze naturale interioară s-au proiectat rectiliniu urmărind pe cât posibil pereţii, grinzile şi stâlpii clădirii, conductele urmând să fie montate: pe elementele rezistente ale construcţiei - pereţi, grinzi, stâlpi, plafoane - sau pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale împreună cu conducte pentru alte instalaţii, aşa cum prevede art.8.19 din NTPEE 2008.

Conductele instalaţiei de utilizare proiectată nu s-au prevăzut să treacă prin locuri interzise de către prevederile art.8.20 din NTPEE 2008, cum ar fi prin: spaţii neventilate sau închise cu rabiţ sau alte materiale; debara, cămară şi altele asemenea, dacă acestea nu sunt ventilate; coşuri şi canale de ventilare; prin puţuri şi camere pentru ascensoare; încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe; încăperi cu umiditate pronunţată; încăperi în care se păstrează materiale inflamabile; closete; subsoluri tehnice şi canale tehnice; ghene sau nişe comune mai multor nivele, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora; podurile neventilate ale clădirilor; locuri greu accesibile în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi asigurată; depozite sau încăperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor P118. Este interzisă montarea conductelor înglobate în elementele de construcţie ale pardoselii. în cazuri excepţionale, în care se constată la execuţie că nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cămări se admite traversarea acestora utilizând conducte fără îmbinări şi protejate în tuburi de protecţie, cu acceptul prealabil scris al proiectantului şi operatorului de distribuţie licenţiat. S-a evitat trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate de utilizare a gazelor naturale.

Conductele instalaţiei de utilizare interioară se vor monta în exclusivitate aparent, ţinând cont ca întotdeauna acestea să fie montate la partea superioară a încăperilor, deasupra uşilor şi ferestrelor precum şi deasupra instalaţiilor electrice (la min. 50 mm distanţă, aşa cum prevede Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiei electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c, indicativ I 7), a conductelor de apă sau de încălzire centrală.

Atragem atenţia că se interzice utilizarea conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată pentru orice alte scopuri, cum ar fi: legarea la pământ a altor instalaţii; realizarea prizelor de protecţie electrică; susţinerea cablurilor şi conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent; sau rezemarea unor obiecte, etc.

Alimentarea cu gaze naturale a instalaţiei de utilizare interioară din instalaţia de utilizare exterioară s-a făcut cu respectarea art.6.56 din NTPEE 2008, printr-un singur racord. La capătul conductei de racord al instalaţiei de utilizare interioară s-a prevăzut montarea la exterior, în loc accesibil (de obicei la iesirea din pamant a reiserului), a unui robinet de incendiu (notat în plansele de execuţie din partea desenată a proiectului cu Rl), în condiţiile art.6.57 din NTPEE 2008. Robinotul de Incendiu va fi marcat conform standardului 297. In prezentul proiect nu s-a prevăzut intrarea conductei

Instalatiei de utilizare gaze naturale exterioara din frida postului de reglare-masurare direct in interiorul , construcţiei, fapt interzis de art.6.59 din NTPEE 2008

5.4. ARMĂTURI DE ÎNCHIDERE

In instalaţia de utilizare gaze naturale proiectată, s-au prevăzut să se monteze robinete sferice de închidere la vedere, după cum urmează :

- înaintea contorului volumetric; - înainte de intrarea conductei în imobil - robinet de incendiu; - înaintea fiecărui arzător:

13

- două robinete montate pe conductă, pentru cazul arzătoarelor şi aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevră propriu (unul de siguranţă şi unul de manevră); - un robinet pentru cazul arzătoarelor şi aparatelor de utilizare, care au racord rigid şi au robinet de manevră propriu.

- la ieşirea din pământ, la fiecare capăt al instalaţiei de utilizare exterioară, s-a prevăzut montarea unui robinet de secţionare cu sferă, în poziţie verticală.

5.5. MATERIALE, ECHIPAMENTE, APARATE, PRODUSE Şl PROCEDEE UTILIZATE LA INSTALAŢIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE PROIECTATĂ

Materialele, echipamentele, aparatele, produsele şi procedeele ce se vor utiliza la realizarea instalaţiei de

utilizare gaze naturale proiectată, vor fi atestate tehnic şi vor trebui să aibă agrementul tehnic, avizul ISCIR şi/sau certificatul de aprobare de model conform cu legislaţia în vigoare.

La executarea instalaţiei de utilizare a gaze naturale proiectată se vor folosi numai materiale verificate, în ce priveşte respectarea condiţiilor tehnice prevăzute în proiect şi corespondenţa cu standardele sau normele interne.

La executarea instalaţiei de utilizare a gaze naturale proiectată se vor folosi numai materiale, echipamente, aparate şi produse care nu prezintă defecte vizibile, conform art.10.1 din NTPEE 2008.

5.5.1. Ţevi A. Ţevi din polietilenă pentru conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară Ţevile din polietilenă, utilizate la realizarea instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată, vor avea certificate de

calitate date de producător. Pentru conductele din instalaţia de utilizare exterioară se vor utiliza numai ţevi de polietilenă (PE) de înaltă densitate PEHD 100, SR-ISO 4437, realizată din materie primă nouă (fără reciclare), cu o valoare a raportului dimensional standard egală cu 11 (SDR 11), agrementate în România conform legilor în vigoare, ţevile având diametrele minime admise pentru conductele subterane, adică: diametrul de Dn= 40.0 x 3,6 mm. Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene.

Utilizarea altor categorii de ţevi atât în instalaţia de utilizare exterioară, se admite numai cu aprobarea prealabilă, scrisă, a proiectantului.

B. Ţevi din otel pentru conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale interioară Ţevile din oţel, utilizate la realizarea instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată, vor avea certificate de calitate

date de producător. Pentru conductele din instalaţia de utilizare interioară se vor folosi : - ţevi sudate longitudinal pentru instalaţii, standard 7656 Utilizarea altor categorii de

ţevi se admite numai cu aprobarea proiectantului. Ţevile care se vor folosi la realizarea instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată, în conformitate cu art.9.5 din

NTPEE 2008, vor avea grosimea minimă a peretelui ţevilor după cum urmează: 4> 1/2 "- 2.5 mm; 3/4 "- 2.5 mm; 1 "- 3.25 mm; 1 1/4 "- 3.5 mm;

1 1/2 "- 3.5 mm; 2 "- 3.5 mm; 21/2 "- 3.5 mm; 3 "- 4.0 mm; Grosimea minimă a peretelui ţevilor cuprinde şi abaterea negativă prevăzută în standardele de ţevi.

Se interzice utilizarea ţevilor din oţel sudate longitudinal, realizate conform standardului 7656, în montaj îngropat.

Ţevile ce urmează a se suda vor fi verificate şi în ce priveşte caracteristicile de sudabilitate. 5.5.2. Tuburi de protecţie Tuburile de protecţie care se vor utiliza vor fi realizate în exclusivitate din polietilena.

5.5.3. Fitinguri A. Fitinguri din polietilenă

Imbinările ţevilor din polietilenă din componenţa instalaţiei de utilizare exterioară se vor realiza cu fitinguri prin eloctrofuziune. Se vor utiliza fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducţii, etc.) realizate prin procedeul de injectie din PE 80, avand in vedere utilizarea tevilor de PE 80 (fitingurile din PE 100 se folosesc numai pe tevi de tipul PE 100). Racordarea reiserelor la conductele instalaţiei de utilizare exterioară se realizează cu mufe cu electrofuziune. A. Fitinguri din otel

Imbinările tevilor din polietilena dim componenta instalatiei de utilizare proiectata se vor executa cu

fitinguri din fontă maleabilă standard SR 471 până la standard SR 479, SR 481, SR 485 , SR 482 şl SR 486. Elementele îmbinării (fitingurile, niplurile, etc ) vor fi atestate/agrementate tehnic.

Toate piesele de legătură montate în instalaţie se vor încerca înainte de montare, la o presiune egală cu de 1,5 ori presiunea de regim, conform standard 2250.

5.5.4. Armaturi In instalaţia de utilizare proiectată se vor utiliza robineţi cu cep omologaţi conform standard SR 1055, sau

robineţi cu sferă. Toate armăturile montate în instalaţie se vor încerca înainte de montare, la o presiune egală cu de 1,5 ori presiunea de regim, conform standard SR 22503. 5.5.5. Aparate de utilizare

Aparatele de utilizare ce se vor monta în instalaţia de utilizare proiectată, vor trebui să aibă agrementul tehnic, avizul ISCIR şi/sau certificatul de aprobare de model conform cu legislaţia în vigoare şi se vor monta cu respectarea specificaţiilor producătorilor şi a prevederilor legislaţiei în vigoare.

14

5.5.6. Arzătoare Arzătoarele ce se vor monta în instalaţia de utilizare proiectată vor fi de tip A 600 standard SR 995 pentru

utilizarea lor în sobele plită pentru prepararea hranei şi de tip B 600 standard SR 995 pentru încălzirea încăperilor. 5.5.7. Contoare In prezent masura consumului de gaz este asigurata printrun contor existent montat in STATIA DE REGLARE

MASURARE, tip SRMTG 975/2/1-16/16, Qmax = 975mc/h avand di = 764.13mc/h 5.5.8. Materiale de etanşare Materialele de etanşare ce se vor folosi la îmbinările demontabile din cadrul instalaţiei de utilizare gaze naturale

proiectată sunt: banda de teflon; fuior de cânepă în combinaţie cu vopsele (miniu de plumb) sau paste destinate acestui scop; alte materiale atestate/agrementate tehnic.

5.5.9. Materiale de protecţie anticorozivă Protecţia anticorozivă a instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată se va realiza prin grunduire şi vopsire, iar

vopsirea se va face cu vopsea galben închis, conform standard SR 8589. 5.5.10. Alte materiale Pentru realizarea instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată se pot folosi conducte şi elemente de legătură aşa

cum prevede art.9.23 din NTPEE 2008 şi din alte materiale decât cele precizate în prezentul proiect, cu condiţia ca acestea precum şi procedeele de îmbinare să fie atestate/agrementate tehnic conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi cu avizul prealabil, scris al proiectantului.

5.5.11. Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor Executantul va asigura manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât să nu se

producă deteriorări ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producător. Manipularea şi transportul conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din polietilenă, a fitingurilor şi

tuturor celorlalte materiale şi echipamente din polietilenă se va face cu grijă, pentru a le feri de lovituri sau de zgârieturi. La încărcare, descărcare şi diverse alte manipulări în depozite sau pe şantiere, conductele instalaţiei de utilizare

gaze naturale exterioară din polietilenă şi fitingurile din PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu vor fi depozitate alte materiale.

Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din polietilenă ce se vor achiziţiona în tronsoane drepte se vor aşeza pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte şi netede, sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive care să nu depăşească 1,5 m în înălţime. Conductele livrate în colaci se vor aşeza pentru transport de preferinţă pe orizontală.

Conductele se vor sprijini lateral, pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul transportului. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra conductelor şi fitingurilor din PE.

Transportul conductelor şi fitingurilor din PE în timpul verii trebuie astfel efectuat încât să se evite acţiunea directă a radiaţiilor solare asupra acestora.

Conductele şi fitingurile din PE se vor depozita în magazii închise, bine aerisite, sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directă a soarelui sau a intemperiilor. Locul de depozitare va fi curat şi uscat, amplasat la cel puţin 2 m distantă de orice sursă de căldură. Pentru depozitare, conductele livrate în tronsoane drepte se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu-se pe înălţimi de maximum 1,5 m. Ele se vor sprijini continuu pe toată lungimea, pe suprafeţe drepte şi netede. Conductele livrate în colaci se vor depozita în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu-se pe înălţimi do maximum 2 m. La baza inferioară se va utiliza o platformă de lemn (paletă) pentru asigurarea

uniformizării aşezării colacului. Este obligatorie verifcarea existenţei capacelor de protecţie ale ţevilor de depozitare, ţevile

l ivrate în colaci şi pe mosoare vor fi presurizate.

Fitingurile se vor aranja în rafturi, de asemenea, pe sortimente şi dimensiuni. Dispozitivele de sudura şi accesoriile

necesare pentru montarea ţevilor pe şantier se vor depozita în rafturi pe sortimente şi dimensiuni.

Dispozitivele de lip reiser se vor manipula cu atenţie pentru a nu fi deteriorate ţevile de transport sau straturile de protecţie ale ţevilor din oţel. Dispozitivele de tip reiser se vor achiziţiona în legaturi cu un număr variabil de 7 până la 10 bucăţi. Dispozitivele de tip reiser de diametre mari se vor achiziţiona şi separat.

5.6. EXECUTAREA ÎMBINĂRILOR ÎN INSTALAŢIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE PROIECTATĂ

5.6.1. Executarea îmbinarilor la conductele din polietilena (PE) ale instalatiei de utilizare gaze

naturale exterioară Imbinarea conductelor din polietilenă se va realiza prin sudură de tip elecrtofuziune (cu elemente de asamblare

prevăzute cu rezistenţă electrică).

Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor şi a elementelor de racordare din polietilenă se pot realiza la o temperatură a

mediului ambiant cuprinsă între +5° C şi +40° C. îmbinările prin sudură se execută numai de sudori autorizaţi, pe baza prevederilor din legislaţia în vigoare. Elementele de asamblare vor fi realizate din materii prime care să fie compatibile cu materiile prime din care

sunt realizate ţevile. Condiţiile de realizare a elementelor de asamblare trebuie să corespundă normelor internaţionale (ISO 8085-1; ISO 8085-2; ISO 8085-3; ISO CD 10836 etc). Toate îmbinările realizate între ţevi şi/sau între ţevi şi elemente de asamblare trebuie să prezinte cel puţin aceeaşi rezistenţă cu cea a ţevii.

Imbinarea ţevilor şi fitingurilor din PE se va realiza cu aparate de sudură care au fost agrementate tehnic în România de către organismele abilitate, conform legilor în vigoare. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în

15

conformitate cu cărţile tehnice ale fiecăruia. Reviziile tehnice se vor face de către unităţile de service ale furnizorului de aparate şi la intervale de timp precizate de producător.

1°. Procedeul de sudare

Sudarea prin electrofuziune constă în încălzirea spirei metalice încorporate pe suprafaţa interioară a fitingului, având ca efect topirea stratului superficial de polietilenă şi realizarea sudurii.

Echipamentul de sudare este compus din : • aparat de sudură ; • accesorii pentru curăţirea ţevii ; • dispozitive pentru prindere şi poziţionare.

Sudarea prin electrofuziune este determinată de următorii parametrii de sudare : tensiune / intensitate ; timp de sudare ; timp de răcire. Operaţiile ce se efectuează la sudarea prin electrofuziune sunt: 1°a

c. Pregătirea sudurii

curăţirea ţevii în zona ce urmează a intra în contact cu mufă. Adâncimea de răzuire va fi de 0,1 mm pentru ţevi cu diametrul exterior de< 63 mm şi 0,2 mm pentru ţevi cu de> 63 mm; verificarea lungimii de fixare a ţevilor în manşon ; alinierea ţevilor şi a mufei în dispozitivul aparatului de sudare ;

1°b°. Sudarea propriu-zisă alimentarea cu energie electrică şi sudarea propriu-zisă . 1"c°. Verificarea calităţii sudurii

Produsele electrosudabile la livrare sunt însoţite de cartele magnetice care conţin toate datele â necesare realizării unei suduri de calitate, fiecare cartelă şi respectiv piesă de îmbinare conţinând un cod cu bare corespunzător, pentru recunoaştere.

. 2°._Cerinte generale Pentru îmbinarea ţevilor din PE se utilizează fitinguri din PE cu SDR 11. Materia primă va fi de tipul PE 80

sau PE 100 pentru ţevi din PE 80 şi PE 100 pentru ţevi din PE 100. îmbinările prin electrofuziune se realizează numai între materiale de aceeaşi natură. Indicele de curgere al mufelor (cuplelor) şi şeilor de branşament este cuprins între 0,7...1,3 g/10 min, acestea fiind utilizate la sudarea ţevilor din polietilenă cu un indice de curgere cuprins între 0,2...1,3 g/10 min.

Sudura prin electrofuziune se va executa numai de către sudori autorizaţi şi atestaţi, conform normelor în vigoare.

Locul de muncă unde se execută sudura trebuie protejat împotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum ar fi ploaia, zăpada sau vântul. Se va evita sudarea în condiţii meteorologice improprii. Pentru situaţii speciale se vor lua toate măsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare. în cazul sudării ţevilor în condiţii meteorologice defavorabile, pe timp de ploaie, vânt, etc, se vor lua măsuri de protecţie prin paravane sau corturi, etc. Se interzice racirea fortata a sudurilor cu apa, curent de aer, gaze reci, sau orice alta metoda. Se interzice de asemenea orice interventie prin corectarea orcaror tipuri de imbinari, conform NTPEE 2008, art. 10.25.

Sudura prin electrofuziune poate fi executata la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +5 ° C şi +40 ° C. De asemenea locul de sudare se va proteja împotriva razelor solare prin prelate etc, astfel încât sa se obţină un profil de temperatură uniform în jurul ţevilor care se sudează.

3° Miile (cuple) electrosudabile Mufele electrosudabile sunt în general utilizate pentru îmbinarea tronsoanelor de conducte şi se

montează uşor pe extremităţile acestora datorită faptului că au diametrul interior astfel dimensionat încât să asigure un joc suficient al capetelor de ţeavă.

Mufele electrosudabile sunt compatibile cu ţevile din polietilenă SR ISO 4437 - SDR 11 – orice diametru.

4° Echipamentul de sudare Pentru executarea sudurilor prin electrofuziune la conductele din polietilenă se foloseşte pe langa uneltele

şi dispozitivele de fixare, curăţare şi tăiat ţeava şi aparatul de execuţie a sudurii, de tip special. Acest tip de aparat este coordonat de către un microprocesor care asigură efectuarea unei suduri de calitate ireproşabilă deoarece permite realizarea acesteia numai când sunt îndepliniţi toţi parametrii necesari, prestabiliţi şi introduşi în memoria aparatului de către firma producătoare. Ge-neratorul de curent trebuie să producă curent monofazic cu următoarele valori: 10A pentru d= 20...110 mm; 16A pentru d= 125...225 mm; 22A pentru d= 250...315 mm. Pentru evitarea pierderilor de tensiune se recomandă utilizarea cablurilor de prelungire cu lungimea de maxim 40 ml, cu aria secţiunii transversale de 2,5 mm

2.

16

5° . Pregătirea sudurii 5°a° . Prelucrarea capetelor ţevilor Extremităţile pieselor şi ţevilor care se îmbină prin electrofuziune cu mufe (cuple) sudabile se pregătesc

pentru operaţia de sudare pe o lungime L (mm) stabilită în funcţie de diametrul pieselor care se îmbină, conform tabelului de mai jos, sau după indicaţiile furnizorului:

D 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 160 180

L 50 55 60 65 75 85 100 105 115 125 140 150

Pregătirea extremităţilor pieselor ce se sudează constă în răzuirea stratului oxidant de protecţie contra factorilor din mediul exterior, aplicat de fabrica producătoare, pe toată suprafaţa exterioară a ţevilor. Această prelucrare se va face pe lungimea indicată în tabelul de mai sus, cu ajutorul unui răzuitor rotativ sau a unei raclete speciale pentru ţevi din PE.

Adâncimea de răzuire va fi de 0,1 mm pentru ţevi cu diametrul exterior de< 63 mm, respectiv 0,2 mm pentru ţevi cu de> 63 mm, sau după indicaţiile furnizorului ;

5°b° Degresarea suprafeţelor exterioare ale capetelor de teavă Degresarea extremităţilor ţevilor care se îmbină se face frecând suprafeţele răzuite fie cu ţesături speciale

pentru degresare, fie cu hârtii speciale albe absorbante, care nu lasă scame, îmbibate cu decapant (alcool izopropilic sau similar). Este foarte important să nu se atingă cu mâna suprafeţele degresate, în caz contrar fiind necesară reluarea operaţiei de degresare.

Mufele (cuplele), precum şi alte piese folosite pentru sudarea prin electrofuziune nu se degresează, deoarece modul de ambalare al acestora exclude orice posibilitate de alterare sau de murdărire a suprafeţelor care urmează să fie sudate. Pe de altă parte, manipularea fitingurilor pentru sudură prin electrofuziune trebuie făcută cu multă atenţie astfel încât în timpul desfacerii ambalajelor sau pe parcursul punerii în operă să fie evitată murdărirea suprafeţelor care vor fi îmbinate.

De asemenea, înainte de efectuarea operaţiei de sudură trebuie obţinută asigurarea că suprafeţele de sudat sunt uscate, fapt pentru care acestea vor fi şterse cu o hârtie absorbantă curată şi care nu lasă scame, curăţindu-se astfel decapantul sau eventuala apă de condensare.

5°c° Montarea mufelor electrosurabile . Fixarea diapozitivului de prindere si poziţionare

Pe unul din capetele pregătite ale ţevilor care se îmbină se montează mufa electrosudabilă astfel ca marginea ei frontală să fie la acelaşi nivel cu marginea capătului conductei, după care se fixează dispozitivul de prindere şi poziţionare astfel încât marginea acestuia să fie lipită de partea din spate a mufei electrosudabile.

După aceasta se aduce celălalt capăt pregătit al celei de-a doua ţevi (piesă) care se îmbină şl se introduce prin capătul liber al dispozitivului de prindere şi poziţionare, până când extremitatea celei de-a doua ţevi se lipeşte de extremitatea primei ţevi (cea care este fixată deja in dispozitiv).

Se fixeaza si cea de-a doua ţeava (piesa) în dispozitivul de poziţionare. Mufa electrosudabila se împinge în partea opusa a dispozitivului de poziţionare pana la întâlnirea opritorului acesteia, fapt care ne asigura ca planul in care se efectuează sudura (Iocul în care cele doua supraleţe se sudează) se gaseşte la mijlocul mufei. Aceasta operaţie este foarte importanta fiindcă dacă locul în care cele două suprafeţe se sudează nu se găseşte exact la mijlocul mufei şi deci există o descentrare cât de mică, atunci sudura în mod sigur este compromisă şi trebuie înlăturată (decupată) şi refăcută de la început.

6°. Executarea sudurii propriu - zise

Calitatea sudurii realizate prin electrofuziune este determinată de 3 factori şi anume : temperatura de sudare timpul de sudare presiunea de sudare

Facem precizarea că aceşti factori sunt în permanenţă controlaţi în mod automat de către aparatul de sudare şi că în mod teoretic (dar şi practic) dacă valoarea unuia dintre aceşti parametri nu se înscrie în valoarea memorizată de aparat, astfel încât să rezulte o sudură de calitate corespunzătoare, aparatul blochează (opreşte) procesul de sudare. Pe de altă parte,dacă procesul de sudare se derulează până la capăt, atunci sudura rezultată este de bună calitate. Cu toate acestea trebuie făcute următoarele sublinieri : a) timpul de sudare: - cumulat în secunde, este afişat în permanenţă pe ecranul aparatului şi depinde de rezistenţa electrică a cablelor de conexiune, de tensiunea electrică din reţea, de temperatura exterioară. De aici decurg şi diferenţele de timp de sudare, chiar şi atunci când se sudează ţevi de acelaşi diametru. b)temperatura de sudare: - se atinge prin aplicarea energiei electrice de sudare pe parcursul timpului de sudare ; temperatura de sudare este calculată de aparatul de sudare în mod automat funcţie de informaţiile primite prin codul cu bare şi funcţie de condiţiile mediului ambiant.

c) presiunea de sudare: - este creată prin aşa numitele tensiuni de contracţie integrate în piesele de îmbinare (mufe etc.) în cadrul procesului de fabricaţie, tensiuni care sunt eliberate prin încălzirea acestor piese în timpul sudării .

Pentru realizarea sudurii, se conectează cablurile electrice la piesele de îmbinare (mufă, piesă de racord, colier etc.) astfel încât poziţia axială a acestora să nu fie modificată. Racordarea firelor se va face în partea superioară a pieselor de îmbinare, iar greutatea cablurilor nu va fi suportată de piesele de îmbinare, în acest scop recomandându-se ca firele electrice să fie rotite sau învârtite în jurul conductei sub forma a două sau trei spirale. După aceasta se porneşte aparatul de sudat şi se introduce cartela magnetică controlându-se permanent valoarea parametrilor ce

17

concură la realizarea sudurii. Mai trebuie subliniat faptul că între generatorul electric şi aparatul de sudare se va păstra o distanţă de 3,0 m. în cazul unei distanţe insuficiente procesul de sudare ar putea fi deranjat datorită câmpurilor magnetice create de generator în timpul funcţionării.

în cazul unei întreruperi a procesului de sudare (de exemplu o pană de curent), atunci având în vedere faptul că sudează să fie răcit

complet. Reluarea procesului de sudare poate fi efectuată o singură dată, iar în această situaţie trebuie ca rezistenţa ohmică să se încadreze în intervalul de toleranţă admisibilă, conform instrucţiunilor furnizorului aparatului de sudare, echipamentelor şi fitingurilor.

Este foarte important ca dispozitivul de prindere şi poziţionare să nu fie îndepărtat decât după răcirea completă a sudurii. Redăm în tabelul de mai jos, ca exemplu, timpii minimi de răcire a sudurilor în cazul mufelor electrosudabile de un anumit tip, începând cu sfârşitul operaţiei de sudare, executantul urmând a respecta întocmai instrucţiunile furnizorului (aparatului, echipamentelor şi fitingurilor):

D 20 25 32 40 I50

50 63 75 90 110 125 I 160 180

Minute 10 15

20 30

7° .Controlul calităţii sudurii Controlul îmbinărilor sudate prin electrofuziune se realizează conform instrucţiunilor furnizorului aparatelor

de sudare şi ale celui de mufe electrosudabile. Unul din marile avantaje al acestui sistem de sudare îl constituie faptul că face posibil controlul vizual al

realizării procesului de sudură: la = 20....125 mm - dacă sudura se face corect, polietilena topită trebuie să fie vizibilă în crestăturile situate de o parte şi de alta a mufei; De asemenea, se va verifica vizual alinierea pieselor (ţeava - mufă). Eventualele scurgeri de material constatate în urma unor controale vizuale, conduc la respingerea ca necorespunzătoare a îmbinărilor sudate. Controlul vizual al calităţii sudurilor se va face având la bază prevederile prescripţiei tehnice CR 21.

5.6.2. Executarea îmbinărilor la conductele instalatiei de utilizare qaze naturale interioară îmbinarea ţevilor negre din oţel în execuţie aparentă se va face cu ajutorul fitingurilor sau prin sudură,

in urmaroarele condiţii: utilizarea fitingurilor este admisa la ţevi cu diametre pâna la 100 mm ( 4") iar utilizarea sudurii este admisă la ţevi cu diametre peste 20 mm ( 3/4"), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate.

Se va acorda prioritate îmbinărilor prin sudură conform art.10.14 din NTPEE 2008 Imbinările prin racord olandez ce se vor realiza în cadrul instalaţiei de utilizare gazo naturale proiectată se admit

numai la: montarea contorului de gaz volumetric cu membrană şi la montarea aparatelor de utilizare după robinetul do siguranţă montat pe conductă, conform art.10.27 din NTPEE 2008.

Imbinarea prin sudura Imbinările prin sudură se execută numai de sudori autorizaţi ISCIR conform reglomentărilor în vigoare şi vor fi

de tip cap la cap. Ţevile din oţel de construcţie sudată se îmbină astfel încât capetele sudurilor longitudinale sau elicoidale să

nu fie în prelungire, ci decalate alternativ. Decalajul este de cel puţin 10 mm. Execuţia îmbinărilor sudate se va face în conformitate cu standardele în vigoare utilizand tehnologii

atestate/agrementate şi omologate : standard 6662,11400-80 şi prescripţii tehnico ISCIR. Sudurile se marchează conform reglementărilor în vigoare şi a standardelor specifice: 6726, 7084, 8183, 8299,

SR EN 29692. Odată cu terminarea sudurii manuale cu flacără oxiacetilenică, sudorul îşi aplică marca prin poansonare la cca. 20mm faţă de marginea sudurii în 3 puncte decalate la 120 de grade de o parte şi de alta a sudurii executate.

Se va evita sudarea în condiţii meteorologice improprii. Pentru situaţii speciale se vor lua toate măsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare. In cazul sudării ţevilor în condiţii meteorologice defavorabile, pe timp de ploaie, vânt, etc, se vor lua măsuri de protecţie prin paravane sau corturi, dacă este cazul preîncălzirea capetelor, etc.

Se interzice răcirea forţată a sudurilor cu apă, curent de aer, gaze reci, sau orice altă metodă. Se interzice de asemenea orice intervenţie pentru corectarea oricăror tipuri de îmbinări, conform NTPEE 2008, art.10.25..

Indiferent de procedeul de sudare folosit, de tipul şi materialul elementului de conductă, procesul tehnologic pentru executarea unei îmbinări prin sudare cuprinde următoarele operaţii:

diametrul sârmei mm 3 4 5 Becul de sudare se alege conform standard 4137 după grosimea peretelui ţevii ce urmează a se suda astfel:

mărimea becului mm 0 12 3 4 5 6 7 grosimea peretelui mm 0,5-1 1-2 2-4 4-5 6-9 9-14 14-20 20-30

Obişnuit se aleg becuri cu un debit de cea. 100 I /oră acetilena pentru 1mm grosime a peretelui ţevii. Materialul de aport va avea caracteristici corespunzătoare oţelului ţevii. Rezistenţa la tracţiune şi conţinutul de

carbon trebuie să fie acelaşi ca şi la ţevi. După luarea măsurilor de tehnica securităţii muncii, aşezarea la locul potrivit a generatorului şi a tubului de oxigen, montarea becului de sudură, montarea furtunelor, amenajarea locului de muncă şi pregătirea materialelor, se trece la executarea cordonului de sudură într-un singur strat, care la terminare trebuie să fie bombat, cu lăţimea maximă de 2-3mm peste faţa ţevilor şi cu marginile racordate la faşă ţevii fără prag sau şanţ. Stratul va fi fără pori, fisuri sau crăpături.

18

6°.Controlul si verificarea calitativa Conform instrucţiunilor tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinări lor sudate la conducte

tehnologice, indicativ I 27, ţevile prin care se vehiculează gazele naturale intră în categoria D ( presiunea de calcul Pe 10 bari;-30 grade C, Te 200 grade C). Funcţie de gradul de periculozitate din 1.27-82 Anexai gazele fac parte din grupa 4 (maximă din punct de vedere al pericolului de incendiu sau explozie). Având în vedere considerentele de mai sus, conform 127-82, tabel 7, sudurile executate la instalaţiile prin care se vehiculează gazele naturale, deci şi cele ce se vor efectua pentru realizarea instalaţiei de utilizare care face obiectul prezentului proiect tehnic, vor trebui să aibă clasa de calitate II.

Controlul calităţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive în conformitate cu prevederile standardelor: 6606, 8539, 9552, 10138, SR ISO 3059, etc. şi prescripţiile tehnice CR 4, CR 20, I 27, sau alte metode de control nedistructiv legal aprobate.

Controlul si verificarea calităţii sudurilor se face prin examinări vizuale. Controlul şi verificarea calitativă a greşelilor de îmbinare cap la cap prin sudură începe încă din faza premergătoare

sudurii, prin controlul şi verificarea aprovizionării cu materialele corespunzătoare, verificarea practică a capacităţii sudorilor de execuţie a acestor operaţii în conformitate cu instrucţiunile CR - 9 colecţia ISCIR şistandard 9532/1,2.

în timpul executării sudurii se controlează: - dacă se foloseşte materialul de adaos corespunzător şi este păstrat în condiţii care să-i conserve calitatea. - dacă sunt curăţate corect suprafeţele ce vor fi sudate. - dacă în caz de vânt sau ploaie sunt luate măsuri de protecţie adecvate (paravane, corturi). - dacă există îndemânare de execuţie la sudori. - dacă se realizează cordonul de sudură conform proiectului şi a altor norme tehnice de sudură,

După executarea îmbinării sudate se verifică: - la plăcile de control, încercări mecanice conform standard 5547.

Fiecare strat de sudură va fi fără pori, fisuri sau crăpături .Dacă se observă pori sau alte defecte pe o

lungime de 5-10mm, stratul se taie cu dalta de o parte şi de cealalta defectului, iar apoi se reface corect. Dacă defectele se extind pe o porţiune mai mica de 1/3 din circumferinţa ţevii, atunci partea defecta se îndepărtează prin curăţire şi se sudează din nou cu acelaşi material de adaos. Remedierea unei suduri defecte nu se face prin aplicarea unui manşon. Manşonul serveşte la întărirea din punct de vedere mecanic a sudurii, in cazul solicitărilor mecanice provenite din circulaţia rutieră intensă şi grea, eventuale alunecări de teren sau deplasari ale solului

Concluziile în urma controlului calităţii sudurilor se evidenţiază în procesul verbal de recopţie tehnică a instalaţiei d e utilizare.

SCHIMBĂRI DE DIRECŢIE, RAMIFICAŢII, REDUCŢII ÎN INSTALAŢIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE PROIECTATĂ

5.7.1. Schimbări de direcţie, ramificatii, reducţii Ia conductele din polietilenă (PE) ale instalaţiei

de utilizare qaze naturale exterioara Pentru realizarea de schimbări de direcţii, ramificaţii şi reducţii s-au prevăzut fitinguri uzinate injectate (coturi, curbe,

teuri, reducţii etc.). De asemenea se poate utiliza şi curbarea la rece a conductelor din polietilenă fără aport de căldură, în

condiţiile art. 10.34 din NTPEE 2008, cu respectarea razei minime de curbură, care pentru ţeava SDR 11 este de 30xDn.

5.7.2. Schimbări de direcţie, ramificaţii, reducţii la conductele din otel (OL) ale instalaţiei

de utilizare gaze naturale interioară

Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi reducţiilor la conductele de oţel din instalaţia de utilizare proiectată, conform art.10.28 din NTPEE 2008, se vor folosi: fitinguri filetate (numai la ţevi aparente) la conducte cu diametrul până la 100 mm; curbe trase pentru sudare; ţevi curbate la rece pe maşini speciale (ţevi cu Dn sub 100 mm); ţevi trase curbate la cald ( ţevi cu Dn sub 350 mm); sudură la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.

La curbarea ţevilor trase se vor respecta razele minime de curbură indicate în standard 830. Curbarea ţevilor sudate longitudinal se realizează poziţionând cordonul de sudură paralel cu axa neutră a curbei.

Indoirea ţevilor şi confecţionarea curbelor se va realiza pe baza unei tehnologii verificate şi cu un control tehnic corespunzător.

ŞANŢURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE ÎN INSTALAŢIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE EXTERIOARĂ

Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din polietilenă (PE) se vor monta subteran, adică se vor

poza în şanţ. Pozarea subterană a conductelor de gaze naturale din polietilenă, impune executarea unor lucrări de terasamente,

constând din săparea şi respectiv umplerea şanţurilor în care se vor monta conductele, lucrări pentru a căror realizare este necesară parcurgerea următoarei succesiuni de operaţii :

1°.identificarea traseului, stabilirea prin sondaje a coincidenţei dintre proiect şi realitatea din teren în ceea ce priveşte existenţa sau absenţa altor reţele edilitare, construcţii sau obstacole pe traseul proiectat;

2°.trasarea (jalonarea) traseului;

19

3°,amenajarea terenului (desfacerea îmbrăcăminţilor pavajelor, aranjarea materialelor dislocate); 4°.săparea propriu-zisă a şanţului (cu luarea măsurilor pentru depozitarea provizorie a pământului rezultat din

săpătură sau transportul întregii cantităţi a acestuia într-un depozit de pământ); 5°.finisarea şi netezirea şanţului; 6°.controlul calitativ al execuţiei şanţului; 7°.umplerea (acoperirea) şanţului; 8".refacerea pavajului (aducerea la starea iniţială);

1°. Identificarea traseului Inaintea începerii execuţiei, în scopul desfăşurării lucrului în condiţii de eficienţă şi asigurării calităţii cerute de

normele şi normativele în vigoare, trebuie făcută o confruntare a amplasamentului prevăzut în proiectul tehnic pentru viitorul traseu al conductei de gaze naturale cu situaţia din teren, cunoaşterea naturii şi reliefului terenului, precum şi a modalităţii de pozare a conductei.

In acest scop este necesară operaţia de "predare a amplasamentului" viitoarei conducte a instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioare, operaţie care se face de către proiectant la solicitarea beneficiarului, în prezenţa constructorului, a delegatului operatorului de sistem precum şi a delegaţilor deţinătorilor de reţele edilitare, dacă este cazul.

In cadrul "predării amplasamentului" proiectantul indică traseul conductei instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioare, cu precizarea următoarelor : modul de pozare al conductei (în exclusivitate subteran în cazul conductelor din polietilenă) ; distanţe faţă de repere fixe (imobile, copaci, stâlpi, etc.) ; precizarea poziţiei căminelor de vizitare identificate ca aparţinând altor deţinători de reţele edilitare subterane cu indicarea distanţelor ce trebuie respectate faţă de acestea; indică modul de formare a tronsoanelor şi poziţia gropilor de îmbinare (poziţie) a tronsoanelor; arată modul de soluţionare a intersecţiilor cu alte reţele subterane (montare tuburi de protecţie etc.) etc.

Tot cu această ocazie, dacă este cazul, beneficiarul convocă toţi deţinătorii de reţele edilitare subterane care, vor preciza şi indica cu exactitate traseele existente ale reţelelor pe care le exploateaza, care vor indica eventualele trasee ale posibilelor reţele deţinute. De asemenea vor fi stabilite în teren condiţiile de coexistenţă a conductei de gaz cu celelalte reţele edilitare existente (vor fi soluţionate paralelismele intre conducta de gaz şl celelalte reţele, intersecţiile cu acestea, etc).

In final, toate observaţiile şi completarile aduse faţa de datele iniţiale, cuprinse in proiectul de execuţie, vor fi consemnate in Procesul-veral de predare a amplasamentului instalaţiei de ut i l izare gaze naturale exterioare, document ce se va anexa şi va ramanane definitiv în Cartea construcţiei din arhiva operatorului de

sistem. Procesul-verbal de predare a amplasamentului conductei instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioare va fi semnat de proiectant, constructor, beneficiar, operatorul de sistem şi toţi ceilalţi deţinători de reţele edilitare participanţi la această operaţie.

2°. Trasarea (jalonarea traseului) Axa şanţului, respectiv poziţia de montare a conductei instalaţioi de utilizam gaze naturale exterioare, se trasează

conform proiectului tehnic şi funcţie de reperele existente în teren (clădiri, limite de proprietate, copaci, stâlpi, etc). Materializarea pe teren a traseului conductei instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioare, se realizează prin ţăruşi -

martori sau jaloane (de unde şi denumirea de jalonare), care se amplasează pe axul conductei, în punctele caracteristice, respectiv : Ia coturi, la tangentele de intrare şi de ieşire din curbe, în punctele caracteristice ale lucrărilor de artă, în punctele de schimbare a diametrului conductei.

După stabilirea axei, se marchează lăţimea săpăturii conform datelor din proiect, funcţie de diametrul conductei (a se vedea punctul 3°) şi apoi, pentru fiecare ţăruş de ax, se amplasează câte doi ţăruşi-martori, perpendicular pe axa traseului, la o distanţă care să asigure protejarea lor (a ţăruşilor) împotriva degradării în timpul execuţiei săpăturilor, al depozitării pământului, transportului şi manipulării ţevilor precum şi al executării operaţiilor de montaj.

3°. Amenajararea terenului. Lăţimea desfacerii îmbrăcăminţilor din pavaj. Lăţimea şanţurilor. Potrivit art.10.6 din NTPEE 2008, articol care stabileşte lăţimea minimă a săpăturii şanţului, proiectantul a prevăzut

următoarele lăţimi minime pentru fundul şanţului, astfel încât să rămână cel puţin 10 cm de fiecare parte a ţevii: - 30 cm. - pentru ţevile cu De= 32mm ......... De= 90mm

Facem în continuare precizarea câ aceste lăţimi ale şanţurilor sunt valabile în cazul săpăturilor efectuate în terenuri aşa-zis "tari". Pentru terenuri nisipoase, de umplutură, etc, lăţimea şanţului va fi mult sporită şi va fi stabilită de la caz la caz. în aceste cazuri executantul va informa prompt proiectantul pentru a primi dispoziţia de şantier privind stabilirea cu exactitate a lăţimii şanţului dar şi pentru stabilirea necesităţii consolidării pereţilor şanţului.

Lăţimea desfacerii pavajelor s-a stabilit în conformitate cu art.10.7 din NTPEE 2008, astfel încât s-a eliminat posibilitatea accidentării persoanelor care lucrează în şanţ, rezultând următoarele:

- pavajele de piatră cubică (pavele), bolovani, calupuri, etc se desfac pe câte 15 cm, de o parte şi de alta a şanţului

- îmbrăcăminţile de beton se desfac pe câte 5 cm de o parte şi de alta de la marginile fundaţiei de piatră de sub stratul de beton (care la rândul ei, fundaţia de piatră, se desface pe câte 7,5 cm de o parte şi de alta a marginilor şanţului).

In cazul îmbrăcăminţii din pavaj (piatră cubică, pavele, bolovani, calupuri, etc.) materialul provenit din desfacerea pavajului se va depozita în stive (grămezi ordonat aranjate) începând de la minim 0,5 metri de marginea şanţului, fără a stânjeni circulaţia lucrătorilor.

In cazul terenurilor cu zone verzi, sau nepavate, după săpare, marginea şanţului, pe partea cu pământul rezultat din săpătura, se curăţă până la suprafaţa pământului sănătos, pe o lăţime de minim 0,5 metri, pentru a preveni căderea în şanţ a pământului săpat şi a permite totodată instalarea macaralelor trepied şi desfăşurarea fără

20

riscuri a lucrului. Tot în acest scop proiectantul indică păstrarea unei distanţe de cea. 1,5 metri între locul de aşezare al ţevilor şi marginea şanţului (săpăturii).

4°. Săparea propriu-zisă a transeii şanţului Adâncimea minimă a şanţului pentru montajul conductelor din PE, adâncime măsurată de la nivelul terenului

(cota finită) până la generatoarea superioară a ţevii, este de 0,9 m. In cazuri speciale se pot utiliza şi adâncimi de montaj mai mici decât cea prevăzută, cu condiţia montării

conductelor din polietilenă protejat în tuburi de protecţie din oţel sau beton, sau plăci de protecţie din beton. Pentru fiecare tub de protecţie ce se montează pe conductă, pe o lungime ce depăşeşte cu minim 0,5 metri de o

parte şi de cealaltă lungimea viitorului tub de protecţie, adâncimea şanţului va fi mai mare decât pe celelalte porţiuni (fără tub de protecţie) cu jumătate din diferenţa diametrelor exterioare ale tubului protector şi ale conductei (pentru o aşezare continuă şi uniformă a conductei).

Având în vedere adâncimea relativ mică (sub 1,5 metri) la care se sapă precum şi faptul că aceste lucrări se execută în teren "tare", în proiect nu s-a prevăzut sprijinirea malurilor şanţului. Totuşi de la caz la caz, în anumite zone, pe unele porţiuni, funcţie de natura terenului (teren slab coeziv, alunecător, umpluturi nisipoase, etc.) pe măsură ce se înaintează în adâncime cu săpăturile, executantul va face consolidarea pereţilor şanţului cu scânduri groase de 50 mm şi grinzi cu rezistenţă corespunzătoare.

Pe de alta parte, adâncimea de pozare a conductelor poate fi mai mare de 0,9 metri in situaţii speciale. In aceste cazuri adâncimile de pozare ale conductelor vor fi stabilite de proiectant dupa ce acesta va fi în prealabil convocat de executant la faţa locului pentru a da soluţia în acea situaţie specială care va surveni pe parcursul executării lucrărilor.

Santurile se vor sapa cu scurt timp înainte de pozarea conductelor de gaze naturale, întrucât orice şanţ deschis pentru mai multe zile înseamnă riscuri de surpare, de inundare prin ploi, riscuri de accidente şi impune manopera de recondiţionare înainte de aşezarea conductei.

în funcţie de natura terenului şi de locul de săpare, lucrările se pot executa manual, semimecanizat sau mecanizat. De asemenea, funcţie de informaţiile deţinute referitor la prezenţa sau absenţa altor utilităţi edilitare subterane, lucrările de săpături nu vor începe şi nu se vor efectua decât sub îndrumarea asistenţei tehnice de specialitate acordate de ceilalţi deţinători ce exploatează aceste reţele. De asemenea, în cazul în care este semnalată existenţa unor trasee ale unor utilităţi, înainte de începerea săpăturilor se vor executa sondaje pentru depistarea exactă a cablurilor electrice, telefonice, etc, pentru evitarea deteriorării acestora şi a accidentelor.

Pământul rezultat din săpătură se va arunca numai pe latura opusă aceleia pe care s-au aşezat ţevile şi care este necesar să rămână complet liberă pentru desfăşurarea lucrului de montare a conductelor.

5°.Finisarea şi netezirea şanţului. La terminarea săpăturilor, fundul şanţului va fi fără denivelări, se curăţă de pietre iar pereţii şanţului (transeii)

trebuie să fie fără asperităţi, pentru a nu deteriora conductele la coborârea tronsoanelor în şanţ, precum şi pentru a asigura o aşezare corespunzătoare a conductei pe fundul şanţului.

Pentru o aşezare continuă, corespunzătoare, fără tensiuni mecanice, a conductei pe fundul şanţului, înainte de lansarea în şanţ, şanţul se curăţă de pietriş şi bulgări, aşezându-se pe fundul acestuia un strat de nisip de granulaţie 0,3

- 15 cm grosime, conform art. 10.8 din NTPEE 2008. Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor (gropile de poziţie) vor avea

următoarele dimensiuni: - lăţime = lăţime şanţ + 0,6 metri; - lungime = 1,2 metri; - adâncime = 0,6 metri sub partea inferioară a conductei.

6°.Controlul calitativ al execuţiei şanţului Controlul calitativ al execuţiei şanţului constă din următoarele verificări pe care trebuie să le execute

constructorul, verificări ale căror rezultate se vor consemna de către acesta în procesul verbal de lucrări ascunse: - verificarea dimensiunilor şanţului (adâncimea şi lăţimea acestuia) cu cele din proiect; - verificarea eliminării tuturor obstacolelor de pe fundul şanţului; - verificarea planeităţii fundului şanţului, operaţie care se realizează cu rigle de lemn de 5-6 metri lungime şi teuri de nivel, prin vizarea cu ochiul liber sau cu un aparat de nivel ; - verificarea respectării distanţelor obligatorii faţă de alte construcţii şi canalizări subterane existente ; - verificarea consolidării şanţului.

7°. Umplerea (acoperirea) şanţurilor Lucrările de îmbinare ale conductelor din polietilenă (PE) se efectuează, de regulă, în afara şanţului. Pozarea conductei în şanţ se va efectua numai după răcirea corespunzătoare a îmbinărilor sudate.

Umplerea şanţurilor se va face cu pământul mărunţit, rezultat din săpătură. Având în vedere că lucrările se vor executa cu preponderenţă în timpul verii, se impune ca şanţurile să nu se astupe vara în timpul amiezii când conducta este încălzită de razele soarelui.

Inainte de pozarea conductei, pe fundul şanţului se aşează un strat de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm. Conducta din polietilenă se aşează şerpuit în şanţ.

21

După ce se aşează conducta în şanţ, se umple şanţul cu nisip până când grosimea stratului de nisip de deasupra conductei, compactat manual, depăşeşte cu 10 cm generatoarea superioară a acesteia. După stratul de nisip, acoperirea conductei se efectuează în straturi subţiri cu pământ mărunţit, prin compactare după fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadă mai răcoroasă a zilei, pe zone de 20 - 30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executându-se în acelaşi timp:

• umplerea cu material de umplutură până la 50 cm deasupra conductei - pe zona 1; • umplerea cu material de umplutură până la 20 cm deasupra conductei - pe zona 2; • umplerea cu nisip - pe zona 3. Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a

conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă. Materialul rezultat din săpătură, cu care se umple şanţul va fi introdus, treptat, în straturi de maximum 25 cm şi va fi

compactat manual. Pontru protejarea conductelor în timpul unor eventuale lucrări edilitare se va monta deasupra conductei, pe întreaga

lungime a acesteia, la 25 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o bandă sau grilă de avertizare din polietilena de culoare galbena cu inscripţie GAZ METAN, având o lăţime minima de 15 cm. După depunerea şi compactarea primului strat de umplutură, se asează banda de avertizare şi se conţinuă umplerea şanţului (vezi detaliile de execuţie ale şanţurilor din prezenta documentaţie).

După verificarea îmbinărilor (dintre tronsoanele lansate in şanţ) se va trece la astuparea gropilor pentru sudurile de poziţie, refacerea pavajelor, etc.

In dreptul rasuflătorilor, peste conducta care a fost acoperită pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10-15 cm, se adaugă un strat de piatră măruntă, cu granulaţia de 5-8 mm, gros de 15 cm, peste care se aşează calota răsuflătorii.

8°. Refacerea pavajelor si aducerea terenului la starea iniţială Refacerea pavajelor deteriorate cu ocazia lucrărilor se va realiza numai după ce s-a obţinut asigurarea că

umpluturile cu pământ au fost bine făcute şi compactate. Ea se realizează în două etape: - prima etapă, pe toată suprafaţa desfăcută iniţial; - etapa a 2-a, pe suprafaţa pavajului lăsat după tasarea completă a pământului. Executantul, conform normativelor în vigoare, este obligat să repare pe contul său orice defecţiune ivităîn timp de un an de la a doua refacere a pavajului.

In cazul conductelor montate în teren deschis (zona verde) se reface suprafaţa solului la starea iniţială,în toate cazurile, pământul de săpătură rămas se evacuează.

MONTAREA CONDUCTELOR ÎN INSTALAŢIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE

5.9.1. Montarea conductelor din polietilenă (PE) în instalaţia de utilizare gaze naturale exterioară Inainte de punerea în operă, conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din polietilenă se vor curăţa

la interior şi exterior şi se vor proteja obligatoriu în timpul montajului împotriva pătrunderii de corpuri străine. Capetele tronsoanelor se vor astupa cu capace. Conductele se vor monta şerpuit, pe orizontală în şanţ.

Conductele sau fitingurile din polietilenă, conform art. 10.39 din NTPEE 2008, nu se vor deforma la cald în vederea montării.

In timpul montării conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din polietilenă se vor lua măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane aparţinând altor deţinători.

La coborârea conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară în şanţ se vor utiliza frânghii, chingi şi/sau scânduri. Este interzisă folosirea cablurilor, sârmei, lanţurilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice. La coborârea conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară în şanţ se va evita contactul conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară cu pereţii şanţului, pentru a nu fi deteriorate. Se va acorda o atenţie deosebită la trecerea conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară pe sub sau pe lângă obstacole. Ţevile din polietilenă se vor monta pe cât posibil pe mijlocul fundului şanţului.

Sudurile la poziţie se vor executa de preferinţă în perioadele răcoroase ale zilei. în cazul montării conductei în tub de protecţie, aceasta se va face astfel încât să nu existe îmbinări pe toată lungimea

tubului. Pentru tuburi de protecţie cu lungimi de peste 6,0 m, se admit numai îmbinări prin sudare care în mod justificat nu se pot evita. Fiecare sudură pozată în tub de protecţie va fi verificată prin metode nedistructive.

Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din polietilenă vor fi însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru (fir trasator) cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere minim 5 KV, de secţiune minim 0,8 mm

2, monofilar, montat de-a lungul acestora şi prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se va

putea determina cu precizie atât amplasamentul conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară, cât şi integritatea lor. Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din polietilenă pot fi însoţite pe întreg traseu, în scopul identificării şi de alte sisteme de semnalizare/detecţie atestate/agrementate tehnic.

5.9.2. Montarea conductelor din otel (OL) în instalaţia de utilizare gaze naturale interioară

22

Conductele orizontale din instalaţia de utilizare gaze naturale care face obiectul prezentului proiect, s-au prevăzut să fie montate aşa cum precizează art. 10.48 din NTPEE 2008: . - la partea superioară a pereţilor deasupra conductelor pentru alte instalaţii;

- deasupra uşilor şi ferestrelor. La punerea in lucru, ţevile se curata la interior si exterior si se protejează obligatoriu in timpul montajului

împotriva pătrunderii de corpuri străine. Cap'etele tronsoanelor se protejează cu capace. Montarea conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectata se face prin rezemare simpla, astfel încât

sa nu se producă tensionarea mecanica a acestora, conform art.10.38 din NTPEE 2008. Conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată ce se vor monta aparent pe elementele de construcţii

sau aerian pe stâlpi de susţinere (aşa cum am arătat deja la punctul 5.3 din prezentul memoriu justificativ), se vor rezema, conform art. 10.43 din NTPEE 2008în funcţie de diametru, pe brăţări tip pentru instalaţii, la distanţe do:

- 1,5....8,0 m întro punctele de susţinere; - 20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.

Distanţele maxime Intre două reazeme date de art.6.60 din NTPEE 2008, sunt:

Diametrul conductei (in) Distanţa maximă între reazeme (m) Tipul reazemului

3/8".... 1/2" 3,30 Brăţară

3/4".... 1" 4,20 Brăţară

1 1/4".... 1 1/2" 5,10 Brăţară

2" 5,7 Consolă

2 1/2" 6,1 Consolă

3" 6,7 Consolă

întro elementele de susţinere şi conducta metalică se vor monta materiale izolante din punct de vedere electric pentru a se asigura o rezistenţă de izolaţie de minim 1MQ. Se va asigura de asemenea electrosecuritatoa porţiunilor aparente prin legarea directă a acestora la o priză de împămantare de maxim 4Q.

Fixarea elementelor de susţinere se face astfel încât să asigure rezistenţa necesară pentru toată perioada de funcţionare.

Se recomanda ca ţevile sudate longitudinal montate suprateran sa aibă cordonul de sudură astfel încât să fie vizibil după montare.

în timpul montării conductelor se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinători.

Capetele conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată, la care nu sunt legate aparate de consum se închid obligatoriu cu dopuri din fontă sau oţel, etanşate, chiar dacă conductele respective sunt prevăzute cu robinete.

Trecerea conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată prin pereţi şi planşee se va face prin tub de protecţie, în interiorul căruia conducta va fi fără îmbinări. Tuburile de protecţie se vor fixa rigid şi etanş de elementele de construcţie şi vor depăşi faţa finită a acestora cu 10 mm la pereţi şi la plafoane şi 50 mm la pardoseli, conform art. 10.47 din NTPEE 2008.

MONTAREA APARATELOR DE MĂSURĂ, CONTROL ŞI REGLAJ

Aparatele de măsură, control şi reglaj care se vor monta în instalaţia de utilizare gaze naturale proiectată se vor verifica şi se vor monta in condiţiile precizate de art. 10.49 din NTPEE 2008, conform instrucţiunilor producătorilor, standardelor de specialitate aplicabile şi/sau a altor reglementări specifice tipului de aparat.

MONTAREA APARATELOR DE UTILIZARE Şl A ARZĂTOARELOR

Montarea aparatelor de utilizare şi a arzătoarelor instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată se va face în condiţiile precizate de art.10.50 din NTPEE 2008, în conformitate cu reglementările tehnice şi instrucţiunile de montaj date de producător, după recepţia instalaţiei de utilizare.

Robinetele de manevră şi de siguranţă se vor monta astfel încât să fie ferite de acţionări necontrolate. Poziţionarea robinetului de manevră al aparatului de utilizare trebuie să permită acţionarea acestuia astfel încât utilizatorul să poată supraveghea aprinderea focului.

Aparatele de utilizare si arzătoarele se vor monta conform instrucţiunilor date de producători, numai de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR conform reglementarilor specifice.

Piuliţa de strângere a robinetelor va fi uşor accesibilă. Robinetele cu cheie se vor monta astfel încât să nu existe posibilitatea deschiderii robinetului prin greutatea proprie a cheii.

Arzătoarele se vor monta numai după ce instalaţia interioară a fost verificată şi recepţionată de către delegatul unităţii de distribuţie a gazelor. Arzătoarele se vor sprijini pe suporţi pentru a evita producerea de vibraţii şi tensiuni în piesele de legătură.

Orificiile pentru intrarea aerului primar, în arzător, trebuie să fie libere şi să se găsească în afara focarului. Reglarea aerului primar la aragaz se va face la montaj în poziţie corespunzătoare de lucru.

23

înainte de legarea aparatelor de utilizare la coşurile de fum se va cerceta de către executant dacă acestea nu sunt obturate sau au secţiunile îngustate şi dacă asigură tirajul corespunzător.

Burlanele de evacuare a gazelor arse se vor monta asigurându-se rezistenţa mecanică a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoane. Tronsoanele se vor introduce unul în altul în sensul curgerii gazelor. Pentru etanşarea tronsoanelor se vor folosi numai materiale special destinate acestei operaţi. La introducerea în coş se va asigura atât etanşeitatea-cât şi secţiunea liberă a coşului.

La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos, se vor respecta prevederile art. 10.54 din NTPEE 2008: - aparatele de utilizare se vor adapta la noul combustibil; - canalele de fum, coşurile şi tirajul se vor verifica şi remedia, după caz.

5.12. VERIFICAREA Şl CONTROLUL ÎN TIMPUL EXECUTĂRII LUCRĂRILOR (NSTRUCŢIUNI PRIVIND CONTROLUL DE CALITATE PE ŞANTIER) Pentru asigurarea unei exploatări continue şi fără pericol a instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată, se

impune respectarea prevederilor normative privind verificarea, recepţia şi punerea în funcţiune a acestora. Controlul calităţii execuţiei lucrărilor de realizare a instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectate, se va face în conformitate cu art. 10.55 până la art. 10.58 din NTPEE 2008, a Legii nr.10/1995, H.G.R. nr. 272/1994, 273/1994 şi 766/1997 precum şi a altor norme specifice în vigoare privind controlul calităţii execuţiei.

In conformitate cu Legea nr. 10/1995, conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie obligaţia tuturor factorilor care participă la conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi implică o strategie adecvată şi măsuri specifice pentru garantarea calităţii acestora.

Conform art. 10.55 din NTPEE 2008, executantul trebuie să respecte prevederile proiectului şi ale reglementărilor în vigoare şi efectuează toate verificările impuse de acestea.

5.12.1.Verificarca materialelor înainte de prelucrare, conductele, echipamentele şi fitingurile instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectate

vor fi verificate vizual şi dimensional astfel: La examinarea cu ochiul liber, conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale trebuie să fie drepte, culoarea lor

trebuie să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă; suprafaţa exterioară şi interioară trebuie să fie netedă, fără fisuri, zgârieturi, iar pentru conductele din PE, fără arsuri sau cojeli şi să fie inscripţionate cu marcajul producătorului, în condiţiile legii. Suprafeţele fitingurilor trebuie să fie netede, fără fisuri, fără denivelări, iar pentru fitingurile din PE fără arsuri, zgârieturi, incluziuni, cojeli, etc.

La verificarea dimensiunilor (cu şublere cu precizia de 0,05 mm), abaterile la diametrele nominale şi la grosimile de pereţi pentru conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale şi fitinguri, trebuie să fie sub limitele valorilor înscrise în instrucţiunile producătorului.

La conductele din PE diametrul exterior mediu (Dem) se determină prin medierea valorilor a patru diametre măsurate la unghiuri de 45° unul de celălalt, iar grosimea minimă a peretelui se determină prin măsurarea grosimii peretelui pe întreaga circumferinţă a ţevii.

Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în lucru.

5.12.2. Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor

Executantul verifică, Tn timpul realizării lucrărilor, respectarea prevederilor proiectului şi ale NTPEE 2008. Fiecare porţiune de instalaţie care se poate proba independent constituie fază determinantă şi se supune verificării (probelor de presiune). Constituie fază determinantă terminarea instalaţiei de utilizare exterioară din conducte de polietilenă, montată subteran, la care se vor face probele de presiune separat. De asemenea constituie fază determinantă terminarea instalaţiei de utilizare interioară din conducte de oţel, montată aparent, la care se vor face probele de presiune separat.

Verificarea şi controlul realizării instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară din ţevi de polietilenă începe odată cu executarea lucrărilor. In timpul execuţiei verificarea se face de către constructor, de către delegatul permanent al beneficiarului, de către delegatul furnizorului de gaze şi în unele cazuri pot fi invitaţi inspectorii de specialitate ai MDRT. Urmărirea calităţii execuţiei lucrărilor de către factorii amintiţi se face prin personal specializat care va consemna în procese verbale de control toate neregulile constatate precum şi modul de soluţionare ale acestora, cu termene şi responsabilităţi. în cadrul verificărilor se urmăreşte respectarea tuturor prescripţiilor în vigoare, pentru fiecare categorie de lucrare, astfel încât să se realizeze lucrări de calitatea prevăzută. Din această cauză aceste verificări se vor efectua de personal specializat, desemnat în mod expres, prin decizie scrisă.

Pentru următoarele operaţiuni, rezultatele verificărilor se vor consemna într-un proces verbal de lucrări ascunse, care se semnează de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi operatorul licenţiat de distribuţie şi care se va întocmi în conformitate cu Anexa 7 din NTPEE 2008:

1°- realizarea sudurilor; 2°- respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii; 3° - traversarea traseelor altor instalaţii; 4°- adâncimea de pozare a conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară,

24

Verificarea se va realiza vizual. Mai pot fi folosite metode nedistructive sau metode distructive în cazul în care operatorul de sistem solicită acest lucru, conform art. 10.58 din NTPEE 2008.

Metoda de verificare a electrosudurilor prevăzută în prezentul proiect este compararea cu sudurimartor. , Fiecare sudură ce se face cu eiectrofitinguri se va verifica vizual urmărindu-se dimensiunile celor doi martori

existenţi la capetele fiecărui electrofiting. La sfârşitul sudurii, aceşti martori trebuie să fie împinşi în exterior la cota maximă prevăzută pentru fiecare tipodimensiune. în cazul în care unul din cei doi martori (sau amândoi) nu au fost împinşi la cota maximă prevăzută, rezultă că îmbinarea nu a fost bine executată din diferite motive (conductele nu au fost ţinute coaxial, conductele au avut diametrele nominale sub valoarea standardizată, programare greşită a dispozitivului de sudură etc). în acest caz îmbinarea se va îndepărta prin tăiere şi se va reface cu un alt electrofiting. Facem precizarea că aceste verificări vizuale duc la aprecieri relative privind modul de realizare a sudurilor de sudori calificaţi, fără a confirma calitatea acestora. Pentru confirmarea calităţii sudurilor, operatorul de sistem poate solicita acest lucru, conform art.10.58 din NTPEE 2008, prin verificarea nedistructivă a 25% din îmbinările efectuate prin sudură, cu sisteme care să realizeze fotografii relevante a îmbinărilor sudate. Se pot utiliza metode pe bază de materiale fisionabile Selenium - 75 (Se - 75) sau pe bază de ultrasunete. Verificările nedistructive ale sudurilor pot fi efectuate de câtre laboratoare specializate de grad 1 autorizate conform legilor în vigoare, cu echipamente şi procedee agrementate tehnic de către organismele abilitate din România. Aceste metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor instalaţiei de utilizare gaze naturale exterioară şi fitingurilor din PE utilizate în instalaţia de utilizare exterioară, se vor utiliza pe şantier. Prin utilizarea lor se vor obţine date calitative privind sudurile efectuate de sudori calificaţi.

Conform art.10.58 din NTPEE 2008, operatorul de sistem (furnizorul) va controla, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor, sub aspectele pe care le consideră necesare, având dreptul de a cere constructorului efectuarea verificării sudurilor prin oricare din metodele prevăzute mai sus. îmbinările sudate găsite cu defecte se vor reface prin tăierea lor şi refacerea sudurii.

Verificarea şi controlul realizării instalaţiei de utilizare gaze naturale din ţevi de otel începe odată cu executarea lucrărilor. în timpul execuţiei verificarea se face de către constructor, de către delegatul permanent al beneficiarului, de către delegatul furnizorului de gaze şi în unele cazuri pot fi invitaţi inspectorii de specialitate ai MLPTL. Urmărirea calităţii execuţiei lucrărilor de către factorii amintiţi se face prin personal specializat care va consemna în procese verbale de control toate neregulile constatate precum şi modul de soluţionare ale acestora, cu termene şi responsabilităţi.

Controlul urmăreşte realizarea tuturor lucrărilor conform proiectului tehnic şi utilizarea materialelor şi aparaturii prevăzute în acesta. Astfel se vor verifica:

1°.Caracteristicile şi dimensiunile materialelor ce se folosesc în execuţie: - confecţii metalice : tronsoane, armături, piese de legătură şi aparate care se montează;

(înainte de punerea în operă acestea se încearcă la presiune) - material pentru izolare : strat de aderenţă, straturi componente ale protecţiei anticorozive.

- alte materiale. 2°.Caracteristicile de sudabilitate ale ţevilor şi concordanţa compoziţiei materialului de aport

(electrozi,sârmă de sudură) cu cel al ţevii. 3°.Tipul de izolaţie şi tehnologia de aplicare (gradul de curăţire al ţevilor, succesiune operaţiilor,

continuitatea,' uniformitatea, aderenţa, consistenţa, stratului de protecţie, grosimea izolaţiei, etc). Verificarea calităţii izolaţiei. 4°.Traseul instalaţiei de utilizare şi poziţia construcţiilor anexe; fixarea elementelor de

susţinere astfel ca să fie asigurată rezistenţa necesară pentru toată perioada de funcţionare. 5°. Modul de

realizare al îmbinărilor. In cadrul verificărilor se urmăreşte respectarea tuturor prescripţiilor în vigoare, pentru fiecare categorie de

lucrare, astfel încât să se realizeze lucrări de calitatea prevăzută. Din această cauză aceste verificări se vor efectua de personal specializat, desemnat în mod expres, prin decizie scrisă.

înainte de punerea în funcţiune instalaţiile de utilizare gaze naturale se supun la verificări de recepţie constituite din verificări şi probe de rezistenţă şi de etanşeitate (vezi cap.12 din NTPEE 2008precum şi cele ce urmează în prezentul).

Recepţia şi punerea în funcţiune a lucrărilor de gaze se va face cu respectarea prevederilor din NTPEE 2008, cap. 13, de către delegatul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie şi al beneficiarului.

5.13. PROTECŢIA INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE DIN OŢEL CONTRACOROZIUNlI în conformitate cu art.11.1 şi art.11.2 din NTPEE 2008, în prezentul proiect s-a prevăzut ca toate echipamentele

şi conductele instalaţiei de utilizare gaze naturale care so va realiza aparent din oţel, se vor proteja contra coroziunii prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se vor executa după efectuarea verificărilor la presiune.

Instalaţia va fi protejată contra coroziunii prin acoperirea suprafeţelor acesteia cu un grund din vopsea de miniu de plumb peste care se aplică două straturi cu vopsea de culoare galben închis, conform standardului 8589 şi 12796.

Pregătirea suprafeţelor ţevilor din oţel pentru vopsire Ţevile cu defecte de suprafaţă vizibile se retrag de la izolare.

25

Operaţiunea de pregătire a suprafeţelor ţevilor din oţel în vederea vopsirii se face în conformitate cu prevederile standardului 12769 incluzând următoarele faze de lucru ; pregătirea prealabilă, degresare, curăţire şi aplicarea unei protecţii temporare. Fazele de lucru se aplică consecutiv şi integral pe porţiuni limitate de suprafaţă, asigurându-se :

îndepărtarea ţundărului format la tratamentul termic, a ruginii formate în procesele de coroziune, a prafului provenit din particulele ce se depun din aer, a uleiurilor, a acoperirilor vechi cu lacuri şi vopsele şi a impurităţilor de altă provenienţă;

acoperirea cu straturi de emulsie care îmbunătăţesc aderenţa stratului de vopsea; Pentru pregătirea suprafeţelor ţevilor din oţel se utilizează utilaje şi materiale care să asigure nivelul calitativ al

suprafeţelor prelucrate;. La curăţarea suprafeţelor cu solvenţi organici trebuie să se respecte normele de tehnica securităţii muncii

referitoare la produsele inflamabile şi toxico.

Pregătirea suprafeţelor pentru vopsire comportă mai multe motode dintre care amintim metodele utilizate mai des : - degresarea cu solvenţi organici, care constă în curăţarea suprafeţelor cu o cârpă, pensulă sau perie îmbibată în

solvenţi (whito -spirt, benzină de extracţie) . După aplicarea solventului, înainte de evaporarea lui, se şterge suprafaţa degresată cu o cârpă curată şi uscată. Operaţia se repetă până la îndepărtarea completă a stratului ele; grăsimi.

- degresarea, care are ca scop îndepărtarea straturilor groase de materii grase prin tratarea suprafeţei cu emulsie de detergenţi.

- curăţarea mecanică se face manual sau mecanizat. So recomandă utilizarea stabilizatorilor de rugină atestaţi /agrementaţi tehnic. Curăţarea manuală se efectuează cu perii metalice, răzuitoare sau ciocane. Curăţarea mecanică a suprafeţelor de oţel so face utilizând următoarele procedee de pregătire:

- sablarea şi îndepărtarea prafului cu aer comprimat uscat sau cu o perie curată; - sablare uşoară prin trecerea rapidă a unui jet de sablare pe suprafaţa de curăţit, astfel încât să se

îndepărteze particulele uşor detaşabile; - răzuire foarte îngrijită trecând apăsat pe suprafaţa de curăţat în sensuri perpendiculare un răzuitor de metal dur

până la îndepărtarea peliculei detaşabile rămase de la laminare, a ruginei şi a celorlalte impurităţi, apoi periere energică în sensuri perpendiculare, cu peria de sârmă şi curăţirea suprafeţei cu aer comprimat uscat şi curat sau cu o perie curată.

- răzuire îngrijită, trecând cu putere pe suprafaţa de curăţat, un răzuitor de metal, până la îndepărtarea peliculei detaşabile de la laminare, a ruginei şi a celorlalte impurităţi sau periere energică cu perie de sârmă şi curăţarea suprafeţei cu aer comprimat, uscat, curat şi cu o perie uscată.

După pregătirea prealabilă a suprafeţelor, acestea nu trebuie să prezinte bavuri sau alte defecţiuni care contravin prevederilor standardului amintit.

După degresare, suprafeţele conductelor trebuie să fie lipsite de orice substanţe grase, uleiuri, unsori, emulsii uleioase, etc.

După curăţarea mecanică aspectul suprafeţelor ţevilor din oţel trebuie să fie lipsit de : arsuri neaderente rămase la laminare, rugină, fondanţi rămaşi de la sudură sau alte impurităţi care au influenţă negativă asupra proprietăţilor de protecţie ale acoperirilor.

Acoperirea protectoare a ţevilor din oţel pentru vopsire Acoperirea protectoare se stabileşte în funcţie de durata de folosinţă a ţevilor instalaţiei ce se protejează,

de agresivitatea mediului şi de durata de viaţă a protecţiei, conform standardului 10702. Durata de viaţă a acoperirii protectoare reprezintă perioada de timp după care acoperirea protectoare se deteriorează astfel încât devine necesară refacerea ei completă, pe întreaga suprafaţă a elementelor de conductă.

în maximum 3 ore de la curăţarea fiecărei porţiuni de suprafaţă a ţevilor din oţel trebuie să se aplice un strat de grund sau alt preparat pentru protecţie temporară care să nu influenţeze asupra calităţii suprafeţelor curăţate şi a cordoanelor de sudură ce se execută ulterior în procesul de montare a ţevilor de oţel.

La ţevile din oţel se aplică în general sistemul de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculei la aer. Aplicarea acestui sistem se face în următoarele condiţii de mediu ambiant : - concentraţia cât mai redusă a gazelor agresive; - temperatura aerului şi a ţevilor de protejat între 5 şi 40° C; - umiditatea relativă a aerului sub 70 %; Tehnologiile de preparare a materialelor de protecţie şi respectiv de aplicare a straturilor componente ale

sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie să corespundă cu prescripţiile stabilite de producătorii acestor materiale. înainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire şi uscarea peliculelor la aer, toate rosturile (interspaţiile), denivelările, etc. trebuie verificate să fie netede. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se aplică numai pe suprafeţe curate, lipsite de apă, praf sau impurităţi. Fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu, lipsit de încreţituri, băşici, exfolieri, fisuri şi neregularităţi.

Culoarea fiecărui stat trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa elementelor de ţeava şi nuanţa culorii trebuie'să difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicate.

Numărul de straturi ale sistemului de acoperire, aplicate pe suprafeţele ţevilor trebuie să realizeze grosimea totală minimă. Cifra maximă de aderenţă admisă la sistemele de protecţie prin vopsire este 2 mm conform standardului 3661.

Verificarea calităţii acoperirilor protectoare se face pe faze de operaţii de către executant în prezenţa beneficiarului astfel :

26

- înainte de aplicarea acoperirii protectoare;

- în timpul aplicării acoperirii protectoare; - după aplicarea acoperirii protectoare.

6. CONDIŢII DE ÎNCERCARE A INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE. RECEPŢIA Şl PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A ACESTEIA.

6.1. VERIFICĂRI Şl PROBE DE REZISTENŢĂ Şl ETANŞEITATE Pe parcursul executării lucrărilor instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată, executantul este obligat ,

conform art.12.1 din NTPEE 2008, să efectueze verificările de rezistenţă şi de etanşeitate a instalaţiei de utilizare gaze naturale.

După terminarea lucrărilor instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată, executantul este obligat conform art.12.2 din NTPEE 2008, să supună instalaţia de utilizare, înainte de punerea în funcţiune la probele de rezistenţă şi de etanşeitate. Probele de rezistenţă şi de etanşeitate a instalaţiei de utilizare gaze naturale proiectată se efectuează de către executant în prezenţa delegatului operatorului licenţiat de distribuţie, în vederea recepţiei instalaţiei de utilizare. Atât verificările cât şi probele de rezistenţă şi de etanşeitate se vor realiza cu aer comprimat.

Presiunile şi duratele necesare efectuării atât verificărilor cât şi probelor de rezistenţă şi de etanşeitate vor avea următoarele valori:

Nr. Crt.

Felul instalaţiei şi Treapta de presiune

Verificarea şi proba de rezistenţă

Verificarea şi proba de etanşeitate

Presiunea (bar) Durata (ore) Presiunea (bar)

Durata (ore) Probă Probă

1 Instalaţie de utilizare aeriană de presiune redusa

4 1 2 24

2 Instalaţie de utilizare aeriană de presiune joasă

1 1 0,2* 1

3 Post de reglare având în amonte presiune redusă

4 4 2 1

Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate se vor efectua şi vor începe după egalizarea temperaturii

aerului din conductele instalaţiei de utilizare cu temperatura aerului din mediul înconjurător şi anume după 30 minute pentru instalaţia de utilizare aeriană şi respectiv după 2,0 ore pentru instalaţia de utilizare montată subteran.

în timpul verificărilor şi probelor de rezistenţă şi etanşeitate nu se admit pierderi de presiune. Condiţiile de efectuare a probelor şi rezultatele acestora se consemnează în procesul verbal de recepţie

tehnică, conform modelului din anexa nr.5 din NTPEE 2008. Este interzisă remedierea defectelor în timpul efectuării probelor.

Verificările şi probele de rezistenţă şi de etanşeitate se vor face, conform ari. 12.8 din NTPEE 2008, cu aparate de bază pentru măsurarea presiunii şi temperaturii de tipul cu înregistrare continuă, cu verificarea metrologică în termen de valabilitate şi se montează de către personal autorizat (atestat) de către BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de măsură trebuie să fie de minim 1,5. Pe lângă aparatele de bază se montează în paralel aparate de control indicatoare de presiune (manometre indicatoare cu diametrul exterior de 160 mm, standard 3589/1, clasa de exactitate minim 1,5) şi de temperatură , având aceeaşi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază. înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură fie pe diagramă fie pe protocolul printat dat de echipamentul electronic, constituie dovada probelor de rezistenţă şi de etanşeitate. Aceste înregistrări se datează şi semnează de către responsabilul metrolog, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţin următoarele date: lungimea şi diametrul tronsonului de conductă supus probelor, datele de identificare şi verificare ale aparatelor de măsurare.

Mărimea scării la manometrele utilizate la probe se alege astfel încât valoarea măsurată să se situeze în treimea din mijloc a scării aparatului. Valoarea maximă a scării manometrului utilizat la probe va corespunde cu nivelul presiunii de încercare cu o toleranţă de maxim 5 % astfel: nivelul maxim al scării mnnometrului este de 1,0 bar pentru proba de rezistenţă a conductelor din oţel montate aparent şi 2,0 bar pentru proba de rezistenţă a conductelor din polietilenă ce se montează subteran; 0,2 bar pentru proba de etanşeitate a conductelor din oţel montate aparent şi 1,0 bar pentru proba de etanşeitate a conductelor din polietilenă ce se montează subteran.

Toate determinările în cadrul probelor se vor face cu aceleaşi aparate de măsură şi în aceleaşi puncte, la începutul şi sfârşitul determinărilor.

La apariţia unor defecte probele se vor întrerupe iar instalaţia de utilizare se va goli urmând ca după remedierea defectelor probele să fie reluate. Se interzice remedierea defectelor în timp ce conductele se găsesc sub presiune.

După terminarea probelor, evacuarea aerului se va face pe la capătul opus celui de umplere.

27

6.2. RECEPŢIA TEHNICĂ Şl PUNEREA IN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE

Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale se va face în conformitate

cu prevederile capitolului 13 din . Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale se va face de către operatorul

licenţiat al sistemului de distribuţie, prin specialist delegat la cererea instalatorului autorizat al executantului. Operaţiile tehnice (verificările şi probele) necesare pentru recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiei de

utilizare gaze naturale, se vor face de către executant, prin instalatorul autorizat care a îndrumat şi supravegheat direct lucrările, în prezenţa delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie şi al beneficiarului. Dacă se consideră necesar, se convoacă şi proiectantul. Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale care rezultă în urma execuţiei lucrărilor prevăzute în prezentul proiect, se confirmă pe bază de documente încheiate conform anexelor nr. 5 şi nr. 6 din .

După efectuarea probelor pentru instalaţia de utilizare care a satisfăcut controlul calitativ conform NTPEE 2008, se va încheia un proces verbal de recepţie tehnică model Anexa 5 din Normele tehnice menţionate, iar la punerea în funcţiune se va încheia un proces verbal de punere în funcţiune model Anexa 6 semnat de delegatul operatorului de distribuţie, instalatorul autorizat executant şi prestator de specialitate autorizat ISCIR. La punerea în funcţiune se vor preda de către furnizor beneficiarului instrucţiunile privind modul de utilizare a gazelor model Anexa 9 şi în acelaşi timp explicaţiile necesare în legătură' cu utilizarea corectă a instalaţiei după care beneficiarul semnează procesul verbal de punere în funcţiune a instalaţiei.

Un exemplar din procesele verbale de recepţie şi de punere în funcţiune vor fi anexate de delegatul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie la dosarul definitiv, care se va păstra la arhiva tehnică a operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie."

Recepţia tehnică a instalaţiei de utilizare gaze naturale Pentru recepţia instalaţiei executantul va depune la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, dosar

definitiv în trei exemplare care conţine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificările survenite, pe care s-a trecut modul real de executare al lucrărilor.

Recepţia tehnică se face prin: verificarea documentelor de recepţie; verificarea calităţii lucrărilor şi a concordanţei acestora cu proiectul avizat; efectuarea probelor de rezistenţă şi de etanşeitate de către executant şi în prezenţă delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.

Punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale Punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale se face pe baza procesului verbal de recepţie

tehnică după încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale. înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare se face refularea aerului prin robinetele aparatelor de

utilizare şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clădirii prin ferestrele încăperilor respective. La punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare se va urmării comportarea regulatoarelor, arzătoarelor şi

aparatelor de utilizare, verificându-se stabilitatea şi aspectul calitativ al flăcării, atât cu toate arzătoarele şi aparatele consumatoare în funcţiune cât şi cu un singur arzător (cel cu debitul cel mai mic din instalaţie). Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse.

La fiecare arzător se va verifica modul în care se face evacuarea gazelor de ardere, atât la funcţionarea individuală (separată) a arzătoarelor şi aparatelor, cât şi la funcţionarea simultană a tuturor arzătoarelor şi aparatelor, în cazul racordării la acelaşi coş de fum a mai multe aparate consumatoare de gaze. în cazul funcţionării defectuoase a evacuării gazelor arse se va proceda la amânarea punerii în funcţiune, până la remedierea canalelor sau coşului de fum şi sigilarea robinetelor arzătorului sau aparatului de utilizare.

Aparatele consumatoare de gaze naturale racordate la coş se pun în funcţiune numai după ce consumatorul prezintă dovada, nu mai veche de 30 de zile, de verificare şi curăţire a coşurilor de fum printr-o unitate abilitată.

La punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare, delegatul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie are următoarele obligaţii: să monteze contorul de gaze naturale; să verifice încheierea contractului de furnizare gaze; să instruiască consumatorul pentru folosirea corectă a instalaţiei de utilizare; să încheie cu consumatorul şi instalatorul autorizat pentru execuţie proces-verbal de deschidere, conform anexei nr.6 din NTPEE 2008; să predea consumatorului instrucţiunile privind modul de utilizare corectă a gazelor naturale, prevăzute în anexa nr.9.

7. REALIZAREA POSTULUI DE REGLARE MĂSURARE 7.1 REGLAREA PRESIUNII GAZELOR NATURALE ÎN POSTUL DE REGLARE-

MĂSURARE

Trecerea de la regimul de presiune redusa la care functioneaza instalatia de utilizare gaze naturale de presiune redusa proiectata pentru alimentarea imobilului, care face obiectul prezentului proiect si instalatia de utilizare gaze naturale care functioneazala regim de presiune joasa se va face prin intermediul unui echipament de reglare format din 2 regulatoare de presiune de uz casnic, cu actionare directa, pentru debite mici, care se vor amplasa in postul de reglare proiectat, amplasat pe cladirea magazinului.

28

Regulatoarele proiectate corespund prevederilor standardului 996, iar domeniul de reglare a presiunii gazului cuprins intre p1 = (0,2…2,0) bar si p2 = (0,015…0,0030)bar.

Regulatoarele proiectate sunt de constructie etansa si respecta prevederile art. 7.2. din NTPEE 2008, in sensul ca elementele de etanseitate ale regulatoarelor proiectate, cat si componentele acestuia care comunica cu exteriorul prezinta rezistenta la temperaturi inalte.

De asemenea regulatorul proiectat, respecta prevederile art. 7.31 si art. 7.32 din NTPEE 2008, in sensul ca, prin constructia lui: previne cresterea presiunii, peste nivelul maxim al treptei de presiuni; previne cresterea presiunii, peste nivelul admis , la consummator; previne scaderea presiunii, sub nivelul minim de functionare a aparatelor de utilizare ale consumatorilui.

Echipamentul de reglare se va monta intr-o firida metalica avand dimensiunile indicate in partea desenata a proiectului conform standardului 4327 dotata cu usi metalice standard 4326 prevazute cu gauri dispuse in mod egal atat in partea superioara cat si la cea inferioara a acestora, a caror suprafata totala va fi de 4% di suprafata usilor.

7.2. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE ÎN POSTUL DE REGLARE-MĂSURARE

Masurarea cantitatilor de gaze naturale consummate in imobil se va face in conformitate cu prevederile Regulamentului de masurare a cantitailor de gaze naturale tranzactionate la consumatorii captivi (RMGN) nr. 2 /2002.

Conform art.4.6 din RMGN nr. 2/2002 mai sus amintit, mijloacele de masurare utilizate la masurarea consumului de gaze naturale la consumatori captivi care apartin, de regula, operatorului de distributie licentiat.

Masurarea cantitailor de gaze naturale consummate se va face prin intermediul unui contor existent montat in STATIA DE REGLARE MASURARE, tip SRMTG 975/2/1-16/16, Qmax = 975mc/h avand di = 764.13mc/h.

In firida postului de masura pe presiune redusa se vor monta regulatoare conform proiect, ce vor face trecerea de la presiune redusa la presiune joasa.

Mijloacele de masurare se vor amplasa in nise de protectie cu acces din afara proprietatii, iar nisava fi inchisa si sigilata de cate operatorul licentiat.

Amplasamentul contorului de gaz proiectat este uscat, ventilat, ferit de intemperii si usor accesibil cu acces din afara proprietatii. Firida in care se va amplasa echipamentul de masurare va fi metalica si va avea dimensiunile indicate in partea desenata a proiectului conform standardului 4327, va fi dotata cu usi metalice standard 4326 prevazute cu gauri dispuse in mod egal atat in partea superioara cat si in partea inferioara a acestora, a caror suprafata totala va fi de 4% din suprafata usilor. La nivelul cadranului pentru citirea indexului contorului usei firidei va fi decupata pe o portiune egala cu cea a cadranului astfel incat sa se poata efectua citirea indexului contorului de catre angajatii operatorului liucentiat

8. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE APARŢINÂND CONSUMATORILOR CASNICI

Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor casnici se efectuează de aceştia şi după caz

de fochişti autorizaţi pentru exploatarea centralelor termice, conform instrucţiunilor scrise pentru utilizarea gazelor naturale primite la punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale, cu ocazia verificării acesteia sau la cerere.

Instrucţiunile scrise pentru exploatarea instalaţiilor de utilizare de uz casnic sunt elaborate conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" şi a prescripţiilor tehnice de folosire a aparatelor de utilizare sau a arzătoarelor, elaborate de producător.

Punerea in funcţiune a aparatelor de utilizare se face în prezenta reprezentanţilor unui agent economic autorizat de ISCIR si a reprezentanţilor operatorului de distribuţie licenţiat.

Verificarea si repararea aparatelor de utilizare se face la cererea consumatorului prin unităţi specializate, ori de cate ori este nevoie. Acestea se efectuează de către reprezentanţi ai agenţilor economici autorizaţi de ISCIR.

Verificarea si revizia periodică a instalaţiilor de utilizare este obligatorie şi se efectuează de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare gaze naturale. Operaţiunile de verificare se efectuează la maximum 2 ani şi cele de revizie la maximum 10 ani.

Verificarea constă în efectuarea următoarelor operaţiuni: • verificarea arzătoarelor şi a stării îmbinărilor şi garniturilor de etanşare aferente; • verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporturi; • verificarea etanşeităţii îmbinării conductelor şi armaturilor la presiunea de lucru a gazului din instalaţie, cu spumă de apă cu săpun; • verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenţa instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a acestora, după caz; • verificarea funcţionării aparatelor de măsurare, control, reglare şi de siguranţă; • demontarea / debranşarea punctelor de consum fără aprobare legală şi a conductelor de alimentare aferente;

29

• verificarea funcţionarii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului; • verificarea stării răsuflătorilor, marcajelor şi a căminelor existente;

• verificarea tirajului coşurilor si canalelor de evacuare a gazelor arse şi prezentarea de către consumator a dovezii de curăţire a acestora de către un agent economic autorizat conform reglementarilor în vigoare. Revizia periodica a instalaţiilor de utilizare se efectuează periodic, o dată la 10 ani şi constă din următoarele operaţii:

• efectuarea tuturor operaţiunilor prevăzute la verificarea periodică, revizia din anul respectiv înlocuind verificarea; • efectuarea probei de rezistenţă numai pentru partea de instalaţie la care s-au făcut înlocuiri şi / sau modificări;

efectuarea probei de etanşeitate a întregii instalaţii; în cazul blocurilor de locuinţe proba de etanşeitate se va face la presiunea de regim

In cazul în care verificarea sau revizia nu se pot efectua din cauza absenţei consumatorului, acesta va fi anunţat în scris asupra reprogramării verificării sau reviziei. Dacă verificarea sau revizia nu se pot efectua la data reprogramată se va proceda la sistarea furnizării gazelor.

La verificarea sau revizia instalaţiilor, porţiunile de conductă sau armăturile care la proba de etanşeitate au scăpări si nu pot fi remediate se înlocuiesc pe cheltuiala consumatorului de către un agent economic autorizat să execute aceste lucrări, respectând prevederile din NTPEE 2008.

Cu ocazia verificării sau reviziei instalaţiei de utilizare consumatorul este obligat sa facă dovada, în scris, privind curăţirea şi verificarea coşurilor de fum, efectuată de o firmă specializată. Dovada trebuie să fie emisă cu max. 6 luni înainte de data verificării.

Verificările şi reviziile instalaţiilor de utilizare gaze naturale efectuate se consemnează în „Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de verificare tehnică a instalaţiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici" (Anexa 9E) şi respectiv „Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de revizie tehnică a instalaţiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici" (Anexa 10E) din "NTPEE 2008.

9. PROTECŢIA, SIGURANŢA, IGIENA MUNCII

In toate etapele de execuţie ale sistemului de alimentare cu gaze naturale, indiferent de forma de proprietate, se vor respecta de către constructor cerinţele di prevederile legale referitoare la protecţia muncii, siguranţa şi igiena muncii. în prezentul proiect s-au inclus actele normative şi prevederile actelor normative în vigoare la data elaborării lui, care permit execuţia şi exploatarea sistemului de distribuţie gaze naturale proiectat, în condiţii de deplină siguranţă şi sănătate pentru personalul de execuţie şi exploatare. Acestea sunt următoarele : 1. Legea nr. 90/1996 a Protecţiei Muncii şi Normele Metodologice de aplicare ; 2. Norme Generale de Protecţie a Muncii - emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii în 1996 ;

3. Normativ pentru proiectarea ,executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - NTPEE 2008; ● Norme Unice de Protecţia Muncii în Foraj-Extracţie, Ţiţei, Gaze şi Transport-Distribuţie ; ● Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Distribuţia şi Utilizarea Gazelor Naturale ; ● Instrucţiuni de Lucru şi de Protecţia Muncii Specifice Activităţii de Distribuţie a Gazelor Naturale ; ● Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Lucrări Geotehnice de Excavaţii, Fundaţii, Terasamente, Nivelări şi Consolidări de Teren ; ● Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500Vc.c, indicativ I 7 ;

9. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Transportul şi Distribuţia Energiei Electrice ; 10. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Utilizarea Energiei Electrice ; 11. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Sudarea şi Tăierea Metalelor; 12. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Lucrări de Izolaţii Termice, Hidrofuge şi Protecţie Anticorozivă ; 13. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Activităţi de Vopsire ; 14. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Lucrul la înălţime ; 15. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Manipularea, Transportul prin purtare şi cu Mijloace Mecanizate şi Depozitarea Materialelor; 16. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Fabricarea, Stocarea, Transportul şi Utilizarea Oxigenului şi

Azotului; 17. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Fabricarea, Transportul şi Utilizarea Acetilenei ; 18. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Lucrări de Montaj Utilaje Tehnologice şi Construcţii Metalice 19. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Activitatea de Producerea a Aerului Comprimat; – Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Transporturi Rutiere - emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu Ordinul nr. 355/24.10.1995, ediţia III, 1997 ; – Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Transportul Intern ; – Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Lucrări de Drumuri, Poduri şi Construcţii Căi Ferate ;

30

– Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Transportul Distribuţia şi Utilizarea Energiei Termice ;

24. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Construcţii şi Confecţii Metalice - emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu Ordinul nr. 56 / 29.01.1997 ; 25. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Lucrări de Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de încălzire - emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu Ordinul nr. 117/27.03.1996 ;

26. Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Gospodărie Comunală şi Salubritate Publică 27. Lege 328 - privind circulaţia pe drumurile publice, completat şi reactualizat în 1997 ; 28. Primul ajutor - culegere de lecţii ( ed. medicală ); 29. Normativ privind efectuarea încercărilor de presiune la conductele tehnologice din oţel; Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să realizeze : instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin lege, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare ; dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru ;

• acordarea de alimentaţie de protecţie şi a materialelor igienico - sanitare pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale ; • verificarea stării utilajelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă defecţiuni;

• măsurile organizatorice de protecţia, siguranţa şi igiena muncii, specifice lucrărilor de gaze naturale ca : formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea tuburilor sub presiune, etc.

Subliniem în cele ce urmează unele din principalele măsuri de protecţia muncii care trebuie respectate de către executant la realizarea sistemului de distribuţie gaze naturale, care de altfel sunt cuprinse şi în normele şi normativele mai sus precizate : • angajarea personalului muncitor pentru lucrări de distribuţia gazelor naturale se face numai pe baza unui examen şi

aviz medical, iar repartizarea lui pe lucrări se face ţinând cont de calificarea profesională, modul de însuşire a prevederilor normelor specifice de securitate a muncii, experienţă şi aptitudini conforme cerinţelor necesare exercitării meseriei ;

• personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul formaţiei de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat; • pe şantier se vor lua măsuri contra descărcărilor electrice ; în timpul ploilor însoţite de descărcări electrice va fi

întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate ; • toate locurile de muncă unde există pericol de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere de la înălţime, incendiu,

explozie, etc, vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade, etc; • toate suprafeţele pe care se circulă, inclusiv podeţele, platformele, pasarelele , etc, vor fi în permanenţă menţinute în

stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi, grăsimi sau gheaţă care ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului ; de asemenea aceste zone vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe tăbliţele avertizoare precum şi a căilor şi suprafeţelor de circulaţie, lămpile electrice folosite fiind alimentate la tensiune foarte joasă de max. 24 V ; • în cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu s-au cunoscut dinainte, se

întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul muncitor până la identificarea instalaţiilor descoperite, iar lucrul se va relua numai după luarea măsurilor de protecţie necesare ; • transportul ţevilor spre şantiere se face numai cu autovehicule sau remorci apte pentru această operaţiune ; • încărcarea şi descărcarea ţevilor se face, după caz, cu macaraua sau pe planuri înclinate, ori manual prin purtare

directă, fiind interzisă descărcarea prin cădere sau rostogolire liberă ; • nu este permisă staţionarea muncitorilor sub cpnducte, în faţa planurilor înclinate pe care se descarcă conducte

sau sub vasele cu bitum topit; • în timpul transportului sau manipulării tuburilor de oxigen sau de acetilenă se iau toate măsurile pentru împiedicarea

căderii sau lovirii acestora, fiind interzisă deplasarea lor prin rostogolire ; • tuburile vor fi purtate de doi muncitori sau deplasate pe cărucioare speciale ; • nu este permisă aşezarea tuburilor de oxigen şi acetilenă în bătaia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi

ridicate ;

• manipularea tuburilor de oxigen se face numai de personal care are mâinile, hainele şi sculele curate, lipsite de urme de materii grase ;

• manipularea instalaţiilor, a cazanelor , a găleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor, se fac numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni; • folosirea generatoarelor de acetilenă este permisă numai dacă acestea au supapa hidraulică de siguranţă în bună

stare de funcţionare, umplută cu apă la nivelul necesar; • aparatele electrice portabile sau fixe folosite, vor fi obligatoriu conectate la instalaţia de legare la pământ, respectându-

se prescripţiile privind protecţia împotriva electrocutării la utilajele fixe sau mobile • compresorul, anexele lui şi aparatele de măsură utilizate la efectuarea încercărilor (probelor) conductelor, se vor

amplasa la o distanţă de minim 10,0 m de conducta ce se încearcă, sectoarele respective de conductă urmând să fie supravegheate de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o deţine, interzicându-se totodată coborârea muncitorilor în şanţuri sau ciocnirea conductelor în timpul încercării; • de la începerea săpăturilor şi până la terminarea completă a lucrărilor se utilizează semnalizatoare de zi şi de noapte,

iar unde este cazul, circulaţia este dirijată de o persoană instruită în acest scop ;

31

Personalul de execuţie are, în principal, pe linia protecţiei muncii, următoarele obligaţii: • să aplice în activitatea sa prevederile normelor de protecţia muncii prevăzute în prezentul proiect, şi altor norme de

protecţia muncii de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea accidentelor;

• să participe la toate instructajele de protecţia muncii; • să poarte echipamentul de lucru şi de protecţia muncii la locul de muncă şi să-l întreţină în stare de curăţenie pe toată

durata de utilizare ; • să nu utilizeze scule, echipamente sau utilaje defecte ;

Manevrele şi operaţiunile corespunzătoare exploatării, se efectuează numai de personalul de exploatare special instruit de către furnizor în acest scop, în baza unui "program de lucru " întocmit conform

art. 3.74 din Normativul pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate cu Normelor tehnice

pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale - 2008.

10. PREVENIREA Şl STINGEREA INCENDIILOR

In toate etapele de execuţie ale sistemului de alimentare cu gaze naturale, indiferent de forma de proprietate, se vor respecta de către constructor cerinţele referitoare la PSI, siguranţa şi igiena muncii . în prezentul proiect s-au inclus actele normative şi prevederile actelor normative în vigoare la data elaborării lui, care permit execuţia şi exploatarea sistemului de distribuţie gaze naturale proiectat, în condiţii de deplină siguranţă din punct de vedere PSI. Acestea sunt următoarele : 1. Ordonanţa Guvernului României nr. 60/1997 - privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată cu Legea nr.

212/ 1997; 2. Norme Generale de Prevenire şi Stingere a Incendiilor, aprobate cu Ordinul Ml şi MLPAT nr. 381/1219/MC / 1994 3. Legea nr. 40/18.12.1990 - privind organizarea şi funcţionarea M I (cap.IV - Atribuţii privind PSI) 4. HGR nr. 51 / 05.02.92 - privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii PSI ; 5. HGR nr. 486 / 23.09.93 - privind creşterea siguranţei în exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor care reprezintă surse de mare risc ; 6. Normativ pentru proiectarea ,executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008; 7. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor- Indicativ P 118; 8. Normativ PSI pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C 300 9. Norme PSI şi de dotare cu mijloace aferente de stingere pentru unităţile M. Petrolului, ed.1990 ;

10. Norme specifice de prevenire şi stingere a incendiilor; 11. Primul ajutor - culegere de lecţii ( ed. medicală ); -

Răspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor le revin conducătorilor locurilor de muncă şi personalului de execuţie.

Subliniem în cele ce urmează unele din principalele măsuri de prevenirea şi stingerea incendiilor care trebuie respectate de către executant la realizarea sistemului de distribuţie gaze naturale, care de altfel sunt cuprinse şi în normele şi normativele mai sus precizate : • angajarea personalului muncitor pentru lucrări de distribuţia gazelor naturale se face numai pe baza unui examen şi aviz medical, iar repartizarea lui pe lucrări se face ţinând cont de calificarea profesională, modul de însuşire a prevederilor normelor specifice de prevenirea şi stingerea incendiilor, experienţă şi aptitudini conforme cerinţelor necesare exercitării meseriei; • personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul formaţiei de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat; • pe şantier se vor lua măsuri contra descărcărilor electrice ; în timpul ploilor însoţite de descărcări electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate ; • încăperile staţiilor şi posturilor de reglare şi măsurare a gazelor naturale, se dotează cu mijloace de stingere, potrivit normelor specifice de dotare ; • mijloacele de stingere se amplasează la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile furnizorului de stingătoare ; • executarea lucrărilor cu foc deschis, în locuri cu pericol de incendiu, este admisă numai după luarea tuturor măsurilor de prevenirea şi stingerea incendiilor necesare şi după obţinerea permisului de lucru cu foc ; aceste lucrări se execută numai de către echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie ;

• în vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevăd următoarele : • organizarea de echipe cu atribuţii concrete ; • măsuri şi posibilităţi de alertare a unităţilor de pompieri; • toate locurile de muncă unde se lucrează cu foc, există pericol de electrocutare, incendiu, explozie etc, vor fi

marcate cu tăbliţe avertizoare prin care se interzice oricărei persoane să se apropie la o distanţă mai mică de 50,0 m, faţă de locul respectiv, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade, etc;

• pichetele de incendiu vor fi dotate şi montate la locurile unde se lucrează, concomitent şi împreună cu indicatoarele pentru reducerea şi dirijarea circulaţiei, precum şi cu parapeţii metalici de inventar;

32

• căile de acces înspre punctele special dotate cu materiale PSI şi cele spre hidranţi trebuie să fie libere şi toate aceste suprafeţe pe care se circulă inclusiv podeţele, platformele, pasarelele, etc, vor fi în permanenţă menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi, grăsimi sau gheaţă care ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului ; de asemenea aceste zone vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe tăbliţele avertizoare precum şi a căilor şi suprafeţelor de circulaţie, lămpile electrice folosite fiind alimentate la tensiune foarte joasă, de maximum 24 V ;

• în cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu s-au cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul muncitor până la identificarea instalaţiilor descoperite, iar lucrul se va relua numai după luarea măsurilor de protecţie necesare ; • în timpul transportului sau manipulării tuburilor de oxigen sau de acetilenă se iau toate măsurile pentru împiedicarea căderii sau lovirii acestora, fiind interzisă deplasarea lor prin rostogolire ; • tuburile vor fi purtate de doi muncitori sau deplasate pe cărucioare speciale ; • nu este permisă aşezarea tuburilor de oxigen şi acetilenă în bătaia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi ridicate ;

• manipularea tuburilor de oxigen se face numai de personal care are mâinile, hainele şi sculele curate, lipsite de urme de materii grase ; • manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a găleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor, se fac numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni ; • folosirea generatoarelor de acetilenă este permisă numai dacă acestea au supapa hidraulică de siguranţă în bună stare de funcţionare, umplută cu apă la nivelul necesar; • aparatele electrice portabile sau fixe folosite, vor fi obligatoriu conectate la instalaţia de legare la pământ, respectându-se prescripţiile privind protecţia împotriva electrocutării la utilajele fixe sau mobile ; • compresorul, anexele lui şi aparatele de măsură utilizate la efectuarea încercărilor (probelor) conductelor, se vor amplasa la o distanţă de minim 10,0 m de conducta ce se încearcă, sectoarele respective de conductă urmând să fie supravegheate de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o deţine, interzicându-se totodată coborârea muncitorilor în şanţuri sau ciocnirea conductelor în timpul încercării; • de la începerea săpăturilor şi până la terminarea completă a lucrărilor se utilizează semnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul, circulaţia este dirijată de o persoană instruită în acest scop ;

Personalul de execuţie are, în principal, pe linia PSI, următoarele obligaţii: • să aplice în activitatea sa prevederile normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor prevăzute în prezentul proiect, şi altor norme PSI de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri de prevenirea şi stingerea incendiilor necesare ;

• să participe la toate instructajele de prevenirea şi stijigerea incendiilor ; să nu utilizeze scule, echipamente sau utilaje defecte ;

În timpul execuţiei probelor, recepţiei şi punerii în funcţiune a instalaţiei de utilizare se vor respecta măsurile de siguranţă, tehnica securităţii muncii şi PSI, specifice instalaţiilor de utilizare, prezentate în fişa tehnică de protecţia muncii şi fişa tehnică PSI anexate.

În afara măsurilor de protecţia muncii şi PSI cuprinse în actele normative menţionate executantul va lua toate măsurile organizatorice şi de siguranţă necesare la efectuarea unor eventuale lucrări colaterale care pot interveni pe parcursul execuţiei instalaţiei de utilizare ce face obiectul prezentului proiect pentru prevenirea accidentelor sau incendiilor la locui de muncă.

Întocmit, Însuşit executant

33